Issuu on Google+

vis ele d oa m nei p ache t


Anni-Lorei

Mainka

visele doamnei pachet cトネトフoria unui container de poezie

Timiツコoara, MMXIII


visele doamnei pachet

1 despre împachetarea/

despachetarea unei vieţi stau îmbrăcată şi ştii în buzunare am pus bucăţi mici mici şi lungi foarte lungi de sfoară am împachetat fâşii de vis le-am pus la uscat cum ai spus în zori le-am culcat sub copacii aceia bătrâni din dreptul cetăţii da am împachetat cu timpul pe umăr cu pielea scoasă din joc fără să las urme de viaţă totul în casă e stins gazele lumina şi cerul le-am stins restul fiecare chitanţă am pus-o în cutia poştală cheia am agăţat-o


ştii în castan de-l taie o cheie nu pleacă ciorile nu mănâncă chei ciorile mănâncă cercei spunea mama 2010-12-11

6 |7


visele doamnei pachet

2 Crăciunul pe scaunul

liniştii Crăciunul se lasă peste lume abur de prune în culori de crăciunică uite pe marginea „liedului” eu aşezată pe scaunul ales de la început nu mă sperii – am vreme de stat cu faţa spre lumina verde plină de smântâna din cer mă ţin de degete mă aplec spre fustele lungi ale gândurilor nu-mi arde de stat pe pătratul de scaun tivul adulmecă visul Crăciunul cel mare pe jos prin Calea Lactee acoperă lumea cu ploaia aceea de străpuns jaluzele nici rugina nu le-a putut desprinde stau pe scaunul liniştii aşteptând mâna păturile calde ale ploilor de vară cu miros de castan 2010-12-17


visele doamnei pachet

3 Edith Piaf la pachet

trebuie să-ţi spun în dimineaţa fără isme în abur de frunze de India cozonac încolăcit în trandafir Edith Piaf Edith Piaf trece pe la mine spre seară deschide uşa altei respiraţii te-am ascultat am pus ceasul la colţul casei să treacă alaiul de duminică peste el pe seară porumbeii de oraş dau din cap cuminţi secundele se zbat sub ciocurile înfundate în grabă auzi rugăciunile post-isme nu mai încep cum ştii şi nu sfârşesc în amin frica încolăcită printre costiţe în congelator nu încurcă bunătăţile din frigider

8 |9


crede-mă firul potecilor fără isme se strecoară printre noi fără urmă de aer fără urmă de sânge doar negre sub plapuma înnodată a istoriei 2010-09-29


visele doamnei pachet

4 rândunele la pachet

seara celor trei ciocuri de rândunică triunghi un triunghi un triunghi peste marginea cuibului căldura boare de aripi noaptea cu gust de nuci şi sare de mare se ridică cu fumul dinspre focul aprins de săraci peste lemne cineva aruncă scaune şchioape hai pune-ţi şi plapuma Vetei plecată în ţara cu soare unul fluieră rece în palme rândunelele se scutură între ele ochiul poetului om s-a închis în cărbunii dintre pietre 2010-09-30

10 | 11


Anni Lorei Mainka - Visele doamnei pachet