Page 1


CUPRINS

Drumul ........................................................................................................ 7 DREPTUL LA SUCCES ............................................................................. 9 REVERSUL MEDALIEI: EªECUL.......................................................... 14 OAMENII DE EXCEPºIE, NORMALI? ................................................... 17 LABORATORUL CAMPIONILOR .......................................................... 20 ALEªII ...................................................................................................... 26 NADIA COMÅNECI. ÎNVINGÅTORUL IA TOTUL ................................ 29 ªOTII DE NOTA 10 .................................................................................. 32 UN SIMBOL AL SUCCESULUI: BELA KAROLY ................................. 41 SANDA TOMA, PE PODIUMUL CEL MAI ÎNALT ................................ 46 CAMPION PRINTRE CAMPIONI: DR. CARMEN DUMITRU .............. 54 TEMELIA, STARTUL ªI FINISH-UL ...................................................... 58 MONUMENTE PENTRU CEI MAI BUNI ............................................... 65 RELAXARE, RECREERE, REPAUS ....................................................... 69 FUMATUL ................................................................................................ 72 SEXUL...................................................................................................... 74 DIPLOMAºIE LA NIVEL DE ªEF ........................................................... 77 MARIA ..................................................................................................... 79 DE 5000 DE ANI, ACUPUNCTURA ........................................................ 83 FITOTERAPIE .......................................................................................... 86 APITERAPIE ............................................................................................ 91 ENERGOTERAPIE ................................................................................... 94 ÎMPÅCAREA CU TINE ÎNSUºI ............................................................ 105 DESPRE LIMITE.................................................................................... 108 Dr. Carmen Dumitru – fi¿å de campion ................................................. 111


DRUMUL

„Ea este fosta doctori¡å a Nadiei Comåneci!” A¿a mi-a fost prezentatå doctori¡a Carmen Dumitru, care avea så devinå, mai târziu, interlocutoarea ¿i, apoi, profesoara mea. Spun profesoarå, deoarece, încercând så aflu câte ceva despre structura biologicå, despre atu-urile specifice unui campion, despre lucrurile care ne fac diferi¡i – pe noi, oamenii obi¿nui¡i, ¿i pe ei, învingåtorii – aveam så realizez cå în fa¡a mea se afla chiar un model de lider, ea înså¿i un campion ce a tråit toatå via¡a printre campioni, în stare så-mi vorbeascå ore în ¿ir despre acele elemente necesare atingerii performan¡ei în evolu¡ia unui om. Când tråie¿ti printre campioni, te contaminezi de virusul competi¡iei: în tot ceea ce faci î¡i dore¿ti så câ¿tigi locul întâi. ªi cine nu vrea så fie un învingåtor? Fiecare dintre noi este un soldat care, crescut ¿i antrenat în rigorile aspre ale armatei, î¿i dore¿te så ajungå cândva general. Cartea de fa¡å ne va aråta drumul acestei femei cåtre o carierå de vârf, care a fost obsesiv ¿i constant preocupatå de performan¡a sportivå. Studiile, cercetårile de laborator de-o via¡å ¿i lucrårile ei confirmå autoritatea medicului Carmen Dumitru de a ne vorbi despre învingåtori ¿i de a ne recomanda câteva re¡ete ale succesului. Ar fi o utopie så credem cå ele existå. Dar modelele ilustrate în carte, exemplaritatea Nadiei Comåneci – profil unic de performan¡å umanå – ne vor ajuta så ne gåsim, într-un fel, ¿i noi, drumul. La sfâr¿itul fiecårui capitol, am adåugat câteva recomandåri necesare celor care doresc så-¿i conecteze drumul la acest program al învingåtorilor.


8

CULOARUL CAMPIONILOR

Parafrazând numele unei celebre publica¡ii, prin intermediul cåreia mul¡i români încearcå så gåseascå råspunsuri la obstacolele întâlnite pe traseul vie¡ii lor, vom încerca så oferim ¿i noi douå-trei „formule” poten¡ialilor a¿i. Ve¡i spune cå pia¡a este plinå de astfel de cår¡i care ne aratå cum så devenim lideri, cum så ne construim drumul pânå la locul întâi. Faptul cå numårul acestora este atât de mare dovede¿te cå nimeni nu a descoperit fomula idealå a performan¡ei. Înså putem învå¡a astfel så ne cunoa¿tem mai bine, så aflåm ce atu-uri avem ¿i cum le putem pune în valoare, cum ne men¡inem în vârf, ce mai putem adåuga la propria construc¡ie. Pentru a nu fi bånui¡i de arogan¡å, cå noi de¡inem asul din mânecå, am ales formula dialogului, clåditå pe rela¡ia elev – profesor, pe interoga¡ie ¿i adevår. De¿i båtåtoritå calea maieuticii socratice, noi am ales-o ca reper, fårå teama de a cådea în desuetudine. Socrate însu¿i ne-a amintit, la un moment dat, pe parcursul discu¡iilor noastre, cât de importantå este cunoa¿terea de sine: „Ia spune-mi, Euthydemos, ai fost vreodatå la Delfi? Ai våzut pe templu inscrip¡ia «Cunoa¿te-te pe tine însu¡i»? N-ai luat seama la învå¡åtura asta ¿i nu ¡i-ai dat osteneala så te cuno¿ti? Crezi tu cå e de-ajuns så-¡i ¿tii numele, ca så te cuno¿ti? Nu este evident cå de fapt cunoa¿terea de sine e izvorul a nesfâr¿ite bunuri, pe când necunoa¿terea aduce o mul¡ime de rele? Omul care se cunoa¿te ¿tie ce îi este folositor, deosebe¿te ceea ce poate face de ceea ce nu; lucrând ceea ce-i stå în putin¡å, face rost de cele trebuitoare ¿i tråie¿te fericit… Cel ce ¿tie ce face ajunge la scop”. Maria Oprea


DREPTUL LA SUCCES

– Putem fi învingåtori cu to¡ii? Cåile de a ajunge la succes ¡in de persoanå, în primul rând, dar ¿i de mediu. În ceea ce-l prive¿te pe omul nostru, învingåtorul despre care vom vorbi în aceastå carte, drumul pânå acolo con¡ine efort intelectual ¿i efort fizic. Nu primul loc e esen¡ial, ci drumul pânå acolo. Asta nu înseamnå cå dacå nu ai ajuns pe locul întâi ¿i ai ajuns pe doi e¿ti demoralizat din cauza unui singur insucces. Putem fi învingåtori, dar nu liniar, nu permanent, ci pe momente, pe etape, în domenii diverse: unii în familie, al¡ii în carierå, al¡ii pe plan spiritual. – Un vechi cântec popular românesc spune: „Când s-o-mpår¡it norocu’ / Fost-am eu dus la lucru”. Sunt ¿i oameni cu handicap, dar cu mare succes. Apoi, autodidac¡ii, care nu ¿i-au împlinit visul de a termina o facultate, de a se specializa în domeniul care-i intereseazå. Ace¿tia nu se simt frustra¡i, pentru cå ei se pot afirma, fårå doar ¿i poate, ¿i în alte meserii. Un adolescent, aflat la vârsta idealurilor, poate da maximum de performan¡å la o materie sau alta, dupå care se orienteazå cåtre altceva. Înså, el apreciazå cå cele mai mari succese ale sale la învå¡åturå le-a avut la fizicå, de exemplu, ¿i nimeni în perioada aceea nu-l întrecea. Învingåtor este ¿i o persoanå în vârstå care considerå cå nu ¿i-a încheiat ciclul de via¡å ¿i cautå så fie activå, så-i ajute pe cei dragi. Apoi, sunt indivizii specializa¡i în anumite profesii care nu contenesc în a se perfec¡iona, învå¡a ¿i studia toatå via¡a. Eu în aceastå ultimå categorie må includ ca


10

CULOARUL CAMPIONILOR

doctor. Perfec¡ionarea mea se referå la cele douå domenii în care activez. În primul rând, toatå via¡a m-am preocupat de omul cu ni¿te deficien¡e de sånåtate, så-l fac så fie sånåtos, în limitele în care în¡elegem normalul ¿i sånåtatea ¿i, în al doilea rând, de omul sånåtos – sportivul – så-l împing la limita de sus a propriilor posibilitå¡i. În func¡ie de dotarea lui, desigur, så-l fac så se situeze pe locuri cât mai înalte pe podium. Sportul de performan¡å este unul dintre domeniile tipice ale afirmårii succesului. Am avut ¿ansa så lucrez în sportul de performan¡å, în special unul de frunte ca rezultate – gimnastica – ¿i cu o sportivå de vârf, într-o perioadå fastå pentru acest sport: Nadia Comåneci. În toate domeniile se poate ob¡ine succes, atât de cåtre cei care nu stau foarte bine cu calitå¡ile fizice, cât ¿i de cei care nu sunt sclipitori ca intelect. Adicå, cei care nu sunt de nota nouå ¿i zece la ¿coalå, gata, nu pot face nimic în via¡å! Nu! Eu cred cå la baza succesului trebuie så existe o dezvoltare naturalå a primilor ¿apte ani, peste care så se poatå depune eforturile de construire a drumului propriu. Nu vorbim de genii, vorbim de drumul construit cu trudå, încet, în etape de acumulare ¿i dezvoltare. Pe acest drum, înså, unii pot så sarå peste anumite etape. Så ¿ti¡i cå mul¡i dintre copiii stråzii au o capacitate de adaptare peste medie, ¿i asta înseamnå clar o inteligen¡å aparte. Nu trebuie så fii medic ca så în¡elegi acest fenomen. Este foarte posibil ca în structura lor de bazå, în programul lor genetic så existe ni¿te calitå¡i care så-i deta¿eze. Ei pot, datoritå unei experien¡e dramatice de via¡å, så parcurgå mai u¿or drumul pe care omul, copilul obi¿nuit îl parcurge. De multe ori nu ne place imaginea noastrå sau societå¡ii nu-i place imaginea noastrå ¿i atunci intervin corec¡iile mediului pentru a ne integra grupului din care facem parte. Alteori, mediul este suficient de puternic ¿i atunci ne dorim noi så fim atât de competitivi pentru a accede în spa¡iul respectiv. Psihologia recunoa¿te cå evolu¡ia, drumul despre care vorbim noi, este guvernat de trei principii. Unul este principiul supravie¡uirii, care presupune rezolvarea problemelor de hranå, de procreare, locuin¡å, de a fi admis într-o anumitå colectivitate. Un alt principiu este cel al plåcerii ¿i neplåcerii. El are un substrat fiziologic, hormoni


Dreptul la succes

11

specifici. În momentul în care omul are o plåcere, endorfinele se secretå în cantitate mai mare decât în mod normal. Al treilea principiu este al sacralitå¡ii. Omul trebuie så se raporteze mereu la acea for¡å pe care nu o cunoa¿te, dar o intuie¿te, prin întrebårile fundamentale, primare: cine sunt eu, de ce mi se întâmplå astfel de lucruri etc. – Ne na¿tem la fel? Pornim cu ¿anse egale, dar Dumnezeu a împår¡it norocu’ la fel? Existå un poten¡ial genetic de mari lideri. Sunt oameni care se nasc cu acest bagaj. Asta înseamnå o anumitå personalitate, de tip paranoic de exemplu, cum au fost Hitler sau Stalin. Ei aveau un anumit tip de for¡å psihicå ¿i capacitate de captivare, de manipulare, native. Liderii au ni¿te tråsåturi accentuate de personalitate care pot fi în armonie sau dizarmonie cu interesele societå¡ii, pot så distrugå multe alte personalitå¡i puternice, chiar lideri autentici. Unii dintre lideri devin modele pentru cei din jur. Este cazul celebrelor figuri din diferite credin¡e religioase care reprezintå un model de comportament, un reper. Înså ¿i locul întâi ¿i succesul sunt fenomene relative. Foarte multe „vârfuri” cunosc un moment al coborârii, al atingerii uneori chiar a pråpastiei, al insuccesului. Eu am tråit într-un mediu populat de campioni, unde to¡i aspirau spre locul întâi. Însu¿i so¡ul meu a fost sportiv de performan¡å, a fost atlet. Deci pot så vorbesc despre structura lor, chiar cea interioarå, pentru cå un medic, tråind 24 de ore din 24 alåturi de sportivi, în cantonamente, ajunge så-i cunoascå foarte bine. Mai ales cå el le întocme¿te fi¿ele de sånåtate. Sunt oameni dota¡i care ajung så se deta¿eze de cei din jurul lor. Dar nu trebuie uitate furnicile, oamenii care construiesc, ajutå la ridicarea lor. Fårå ace¿tia din urmå, liderii ar fi comandan¡i ai unei insule pustii. – Cum recunoa¿tem un lider autentic? Un lider nu poate fi analizat decât în contextul unei competi¡ii. Competi¡ia este echivalentå cu depå¿irea. Existå o anumitå psihologie de învingåtor. Nu câ¿tigåm întotdeauna ¿i atunci trebuie så avem for¡a så ¿tim så analizåm e¿ecul, så-l în¡elegem, så-l putem corecta mai târziu. Este nevoie ¿i de un spirit de anticipare. Cei care au ajuns sus, pentru a se men¡ine, trebuie så anticipeze urmåtoarea mutare, ca


12

CULOARUL CAMPIONILOR

la ¿ah, så intuiascå tendin¡a din domeniul såu competi¡ional, în ce direc¡ie evolueazå lucrurile. A¿a cå, spiritul de anticipare înseamnå proiec¡ie, prognozå. Eu însåmi lucrez la tipuri de prognozå, de psihologii, care se aplicå oricårui domeniu. Alåturi de doi psihologi tineri de mare marcå, recunoscu¡i pe plan interna¡ional, cu care am lucrat la câteva formule în ceea ce prive¿te prognoza evolu¡iei unui individ în raport cu ritmul lui natural de evolu¡ie, fac parte dintr-un grup care se ocupå de prognozå medicalå. De exemplu, pe un grup de pu¿cåria¿i din Rahova, am reu¿it så prevedem anumite momente de violen¡å ¿i så le atenuåm apoi, prin gåsirea unui tip de activitate, în urma cåreia pu¿cåria¿ii så devinå cooperan¡i ¿i chiar motiva¡i. Lucråm ¿i pe un grup de bolnavi de diabet care fac dializå ¿i încercåm så gåsim metode de a-i face cooperan¡i. Avem în studiu sportivii de performan¡å, atle¡ii de vârf ¿i fotbali¿tii. Atletul este studiat individual, fotbalistul în contextul echipei. Noi ¿tim de altfel când cutare fotbalist este într-o zi proastå sau o zi bunå. Pe baza caracteristicilor pe care i le furnizåm antrenorului, el î¿i alege sportivii care sunt în forma cea mai bunå pentru a-i plasa pe posturile în care pot da maxim de eficien¡å. Urmeazå så colaboråm ¿i cu domnul Alexandru Mironov pentru a lua în studiu copiii superdota¡i. Adicå, liderii, învingåtorii, ocupan¡ii locului întâi. *** Mi¿carea contractå ¿i relaxeazå mu¿chii, activeazå circula¡ia sângelui, face så creascå volumul de oxigen inspirat, mobilizeazå rezervele de zahår ¿i gråsime pentru acoperirea plusului de energie cerut de efort. Iatå câteva exerci¡ii pentru gimnastica de diminea¡å, din pozi¡ia culcat, care ne fac så întâmpinåm cu optimism o nouå zi. Înviorare matinalå din pozi¡ia culcat Da¡i påtura la o parte, scoate¡i perna de sub cap ¿i deschide¡i fereastra. A¿eza¡i-vå pe pat cu fa¡a în sus ¿i începe¡i prin a întinde picioarele pânå în vârful degetelor. Între timp pute¡i da drumul la radio pentru a asculta primele ¿tiri ale zilei sau muzicå. Strânge¡i ¿i relaxa¡i degetele de la picioare. Ridica¡i bra¡ele deasupra capului ¿i întinde¡i bine corpul ¿i capul. Apoi întinde¡i bra¡ele lateral ¿i strânge¡i ¿i relaxa¡i degetele alternativ, de câteva ori.


Dreptul la succes

13

Un abdomen suplu Culca¡i-vå cu fa¡a în sus, pune¡i o pernå sub fese ¿i relaxa¡i-vå corpul. Inspira¡i u¿or, în timp ce contracta¡i mu¿chii abdominali, din ce în ce mai tare, ca ¿i cum a¡i vrea så-i lipi¡i de ¿ira spinårii. Decontracta¡i-i încet ¿i expira¡i aerul treptat. Face¡i acest exerci¡iu de 6 ori, apoi cre¿te¡i numårul lor pânå ajunge¡i la 12 repetåri. Gâtul ¿i ceafa Culca¡i-vå cu fa¡a în sus, ridica¡i capul cam cât un lat de palmå, fårå a ridica umerii de pe pat, apoi reveni¡i. Se repetå de 6 ori ¿i se cre¿te pânå la 12 exerci¡ii. Genunchi, gambe, coapse, articula¡ii Culca¡i-vå cu fa¡a în sus. Ridica¡i ¿i coborâ¡i, alternativ, picioarele, încet, fårå a îndoi genunchii. Întâi dreptul, apoi stângul, pânå reu¿i¡i så-l aduce¡i în unghi drept fa¡å de corp. Face¡i 6 exerci¡ii la început pânå ajunge¡i la 12 pe zi. Culca¡i-vå cu fa¡a în sus. Ridica¡i picioarele alternativ, ca ¿i cum a¡i pedala pe bicicletå. Face¡i de 6 ori ¿i cre¿te¡i treptat pânå la 12 repetåri. Culca¡i-vå cu fa¡a în sus. Îndoi¡i ¿i ridica¡i piciorul stâng, pe care trebuie så-l atinge¡i cu cotul drept. Relua¡i mi¿carea cu piciorul drept ¿i cotul stâng. Începe¡i cu 6 pânå ajunge¡i la 12 exerci¡ii. Culca¡i-vå cu fa¡a în jos. Azvârli¡i un picior înapoi, apoi pe celålalt, încercând så lovi¡i fesele cu cålcâiele. Face¡i de la 6 la 12 exerci¡ii. Culca¡i-vå cu fa¡a în sus. Depårta¡i picioarele (cam 60 de cm între ele), desface¡i degetele ¿i relaxa¡i-vå corpul. Apleca¡i laba piciorului în exterior ¿i încerca¡i så atinge¡i salteaua cu marginea ei, fårå a deplasa cålcâiul. Reveni¡i apoi la pozi¡ia ini¡ialå, apropia¡i picioarele ¿i întinde¡i degetele cât mai mult. Exerci¡iul se repetå de 6 ori ¿i se cre¿te zilnic executarea lui pânå la 12 repetåri. Toate aceste exerci¡ii nu vå iau mai mult de 10 minute din timpul vostru. Executate zilnic, vå revigoreazå, învioreazå musculatura ¿i articula¡iile, vå face så vå sim¡i¡i în formå, capabili de a începe o nouå zi cu dreptul. Beneficiile psihologice ale exerci¡iilor fizice: cre¿te capacitatea ¿i agilitatea mintalå prin îmbunåtå¡irea iriga¡iei creierului, cre¿te respectul de sine, starea de confort sufletesc, prin faptul cå te sim¡i bine în corpul tåu frumos, favorizeazå buna dispozi¡ie.


REVERSUL MEDALIEI: EªECUL

– Doroftei, boxerul, este un model de campion, dar ¿i de moralitate. Via¡a ¿i munca, de asemenea gloria, l-au în¡elep¡it, î¿i cunoa¿te limitele, vrea så ¿i le depå¿eascå, ¿tie când så se retragå. Ce înseamnå pentru omul de succes e¿ecul? Aici, poate cå suntem egali. Îl percepem la fel. Pentru a putea vorbi despre succes, pentru a-l cunoa¿te mai bine, trebuie în mod obligatoriu så vedem ce este e¿ecul. Ca så alegem cåile cele mai eficiente de a ajunge la succes, trebuie så ¿tim ce anume a produs e¿ecul. Gândindu-må la câteva insuccese în domeniul profesional, în via¡å – fiecare le-am cunoscut – recunosc în teoriile prezentate de Joseph Murphy într-o carte zonele în care gre¿im cu to¡ii: supraevaluarea ¿i subevaluarea. În primul caz, ¡i se pare cå e¿ti mult prea bun decât ceilal¡i, î¡i fixezi obiective mult prea mari, la care este foarte greu så ajungi. Nu-¡i alegi destul de bine metodele prin intermediul cårora så-¡i îndepline¿ti visul, nu-¡i stabile¿ti în mod corect rela¡iile pe care så te sprijini ¿i de aceea apare gustul amar al dezamågirii, al insuccesului. De obicei, în cazul subevaluårii, indivizii î¿i fixeazå obiective mici, pânå-n vârful nasului, se gândesc tot timpul cå nu sunt capabili de anumite rezultate sau performan¡e. Concluzia este, de fapt, cå nu ai reu¿it så te cuno¿ti pe tine însu¡i destul de bine. Cred cå, prin prisma acestor elemente, cheia succesului constå pe de o parte în evaluarea corectå a posibilitå¡ilor tale, a condi¡iilor date ¿i a echipei cu care rela¡ionezi, apoi în a-¡i propune obiective înalte, dar nu de neatins ¿i, pe de altå parte, în sesizarea clipei când trebuie så ac¡ionezi.


Reversul medaliei: e¿ecul

15

Asta nu înseamnå cå aceste teorii ¡in de zona idealului, vizeazå genialitatea. Nu. Înseamnå doar så te cuno¿ti mai bine pe tine ca så ¿tii ce e mai bine pentru tine. Iar dacå ob¡ii ni¿te succese pe trepte mai joase, care nu sunt aplaudate de toatå lumea, ci mici câ¿tiguri în via¡a personalå, în carierå, asta nu înseamnå cå nu ai succes. Studiile mele m-au condus la o anumitå percep¡ie despre ceea ce presupune limita. A¿a am påtruns tainele unor tehnici de medicinå mai pu¡in conven¡ionale, depinde din ce unghi sunt privite. Din preocupårile mele constante, atestate în mod oficial de Ministerul Sånåtå¡ii, fac parte acupunctura, homeopatia, fitoterapia – tehnici recunoscute de medicina clasicå – dar ¿i radiestezia biologicå ¿i ambientalå ¿i un anumit tip de tratamente bioenergetice, adiacente activitå¡ilor mele de medic. Ceea ce m-a fåcut så må apropii de asemenea zone a fost faptul cå posibilitå¡ile medicale sunt limitate în anumite cazuri. Capacitatea sportivilor a început, de vreo douåzeci de ani încoace, så fie stimulatå prin mijloace artificiale, de aceea am avut ¿i am convingerea cå omul poate så fie ajutat chiar ¿i atunci când nu se întrevede speran¡a vindecårii. Cred cå omul bolnav se poate trata, iar cel sånåtos poate så-¿i depå¿eascå limitele. Limita este doar în mintea noastrå, corpul are poten¡e inimaginabile. *** În cazul tuturor antrenamentelor, când sim¡i cå e¿ti epuizat ¿i cå din acel moment nu mai po¡i face nici o mi¿care, pasul în plus este pasul care spune cât de mult î¡i dore¿ti så câ¿tigi. Renun¡area nu este un påcat atât de mare ca lipsa de perseveren¡å. Când pornim la un drum pe care vrem så-l urmåm cu orice pre¡, så ne luåm ca înso¡itor, pe lângå multe alte lucruri necesare – voin¡a, curajul etc. – perseveren¡a. Så nu ne dåm båtu¡i de prima rafalå de vânt, de primul insucces sau obstacol. Studiile au demonstrat cå lipsa de perseveren¡å este o constantå comunå tuturor. Poate fi, înså, depå¿itå mai u¿or dacå se asociazå cu dorin¡a. A¡i întâlnit în colectivele în care vå desfå¿ura¡i activitatea mul¡i indivizi pe care-i cataloga¡i drept carieri¿ti sau oameni în stare så calce pe cadavre pentru a-¿i atinge scopul. Nimic mai adevårat. Dar în atitudinea unora dintre ei se poate citi tenacitatea de a lupta pe o


16

CULOARUL CAMPIONILOR

linie impuså de voin¡å pentru a-¿i atinge obiectivele. De aceea, eforturile lor sunt derulate constant în timp, ¿i nu în salturi, în cazul din urmå hei-rup-urile aducând doar rezultate temporare. Dacå ar fi så o reprezentåm grafic, perseveren¡a ar trebui så arate ca o sågeatå cu vârful în sus. A¿a aratå ¿i graficul carierei sportive a unui campion, este o linie ascendentå ¿i nu una sinusoidalå. Dar, ve¡i spune, unii dintre noi parcå sunt bântui¡i de insucces. Cei pe care înfrângerile nu-i descurajeazå se refac, o iau de la capåt ¿i vor reu¿i în final så încheie cursa. Så ¿tii ceea ce vrei este primul ¿i cel mai important lucru în cultivarea perseveren¡ei. Încrederea în for¡ele proprii så nu vå påråseascå niciodatå. Încerca¡i så vå respecta¡i programul propus, umårind pas cu pas atingerea obiectivelor mici ¿i mari. Nu vå împrå¿tia¡i pe mai multe direc¡ii, urma¡i drumul care vi se potrive¿te cel mai bine. Concentra¡i-vå asupra unui scop precis. Orienta¡i-vå ¿i cultiva¡i-vå voin¡a pentru realizarea visului vostru.


OAMENII DE EXCEPºIE, NORMALI?

– Între doi oameni, un campion ¿i unul obi¿nuit, existå diferen¡e mari de structurå? Ce au relevat cercetårile dumneavoastrå în domeniul performan¡ei? În decursul activitå¡ii mele de medic, datoritå unor cazuri de excep¡ie, a trebuit så må raportez deseori la no¡iunile de normal ¿i anormal, individ echilibrat – individ neechilibrat. Mai ales cå în acest domeniu, al medicinei sportive, m-am confruntat de multe ori cu excep¡ii. Medicii måsoarå regulat diver¿i parametri de performan¡å ai sportivilor ¿i încearcå så-i ajute, pe diferite cåi, så atingå nivelul de pregåtire al unui campion consacrat, mondial ¿i olimpic. De exemplu, la alergåtorii de fond se urmåre¿te dezvoltarea capacitå¡ii de rezisten¡å. La lupte, for¡a ¿i însu¿irea anumitor tehnici de luptå etc. Pe måsurå ce a trecut timpul, înså (s-a acumulat totodatå ¿i experien¡å), mi-am dat seama cå omul foarte echilibrat din zona normalului este o furnicå extrem de valoroaså pentru colectiv, adicå un anonim eficient, capabil så contribuie la coeziunea mu¿uroiului. Vârfurile, în schimb, nu sunt atât de echilibrate. Acest dezechilibru prive¿te anumite laturi ale personalitå¡ii, fie pe linie biologicå, fie pe linie psihicå, fenomen care îl deta¿eazå de obi¿nuit. Så nu uitåm cå multe dintre geniile omenirii nu au fost indivizi echilibra¡i. Oamenii de carierå, normali, sunt buni în justi¡ie, în inginerie, în multe alte domenii, dar nu sunt indivizi de scânteie. Cei de scânteie au o parte mai pu¡in echilibratå în structura lor. Existå o laturå a personalitå¡ii acestora care se dezvoltå peste medie, dar consolidarea ei revine celor echilibra¡i din jurul lor. To¡i marii


18

CULOARUL CAMPIONILOR

sportivi de performan¡å, marile valori, sunt oameni cu unele tråsåturi accentuate, dar nu din punct de vedere patologic, ci, pur ¿i simplu, din punctul de vedere al rezisten¡ei la efort, la stres, la rigori ale antrenamentelor. A¿ putea da chiar un exemplu în acest sens, dar nu din sport. Un astfel de individ de excep¡ie este poetul Adrian Påunescu, cu o produc¡ie literarå considerabilå, o persoanå controversatå de altfel care unora le place, altora nu. Performan¡a lui rezidå în u¿urin¡a versificårii. Dacå unii poe¡i sunt vizita¡i mai rar de muze, iar un poem ia na¿tere în cine ¿tie câte zile, Adrian Påunescu scrie o poezie ad-hoc, pe orice temå. Så fim reali¿ti, nu oricine e capabil så creeze cu o asemenea lejeritate, så potriveascå astfel cuvintele încât ele så ¿i rimeze, så construiascå mesaje, imagini. În teza mea de doctorat prezint modificårile electrocardiografice la sportivi fa¡å de parametrii normali, în ce måsurå aceste schimbåri pot fi patologice sau nu. Am prelucrat pentru acest studiu miile de cazuri de sportivi, înregistra¡i în fi¿e la Centrul de Medicinå Sportivå. Concluzia la care am ajuns este cå o parte din aceste modificåri constatate se datoreazå adaptårii inimii la anumite tipuri de efort. Dar existå o limitå peste care, dacå se trece, se produc ¿i modificårile patologice, în situa¡ia unei discrepan¡e între efort ¿i capacitatea de rezisten¡å a individului. Ce se poate face în astfel de cazuri? Se recomandå refacerea, reevaluarea sa ca sportiv, pentru a nu se ajunge la situa¡ii dramatice. Nadia avea acea scânteie de genialitate. Nadia era omul care putea så facå mare orice antrenor. Nadia putea så fie, de asemenea, un vârf în multe alte domenii. *** Un secret: ca så ai o via¡å de succes trebuie så înve¡i de la cei ce au ob¡inut deja rezultatele la care visezi tu. Amendament: avem nevoie de un mediu bun care så ne permitå så ne concentråm for¡ele asupra dezvoltårii personale, pentru a avea via¡a pe care ne-o dorim. Schi¡å de lucru: motivarea; exploatarea talentului ¿i calitå¡ilor proprii; organizarea ¿i planificarea etapelor ce trebuie parcurse;


Oamenii de excep¡ie, normali?

19

organizarea echilibratå a timpului (între carierå, familie, studiu, odihnå); comunicarea cu cei din jur; tenacitatea; hotårârea; nu crea conflicte; nu te låsa stresat; perfec¡ionarea continuå; seriozitatea ¿i profesionalismul în muncå; ini¡iative ¿i proiecte viabile; pozitivismul în situa¡ii dificile; încrederea în tine; credin¡a. Nu vå înconjura¡i, nu vå asocia¡i ¿i nu face¡i afaceri cu: ipocri¡i, neserio¿i, ignoran¡i, råi, pro¿ti, mincino¿i, la¿i, fal¿i, rechini, neprofesioni¿ti, ¡epari, necunoscu¡i, lipsi¡i de credibilitate, lipsi¡i de sisteme de valori, miliardari de carton, få¡arnici de doi bani, obtuzi, nihili¿ti, yesmeni, semidoc¡i. Nici un succes nu se poate ob¡ine fårå a plåti un pre¡. Fiecare dintre noi are de îndeplinit o misiune în aceastå via¡å.


LABORATORUL CAMPIONILOR

– A¡i fost medicul Nadiei Comåneci ¿i al lotului de aur al gimnasticii române¿ti. Cum s-a ajuns la momentul Montreal, 1976, când lumea sportivå interna¡ionalå a înregistrat fenomenul Nadia Comåneci ca pe ceva unic. Se spune cå unii au vrut atunci chiar s-o råpeascå pe Nadia. Dupå înfiin¡area Centrului de gimnasticå de la One¿ti, de fapt liceul cu profil feminin de gimnasticå, profesorii, sau mai bine-zis antrenorii, ¿i-au selectat copii dota¡i, mai întâi din zona Bacåului, apoi din toatå ¡ara, care så fie înscri¿i la aceastå ¿coalå. Printre feti¡ele ce s-au deta¿at prin ni¿te calitå¡i native deosebite, constituind un atu pentru începerea pregåtirii, au fost chiar micu¡ele de la One¿ti. Printre ele s-a aflat ¿i Nadia. Unele au demonstrat ulterior aptitudini de mari campioane, altele s-au pierdut pe acest drum al consacrårii din varii motive. Nu ¿tiu cât de important este locul, alchimiile påmântului în crearea sau apari¡ia unui asemenea talent, dar ¿i pårin¡ii ¿i bunicii Nadiei s-au nåscut tot pe aceste meleaguri moldovene, în apropierea Bacåului. Înså important este cå pregåtirea unui lider, a unui campion, începe devreme, când organismul este ca un burete, capabil så acumuleze o mare cantitate de informa¡ii. Tocmai de aceea, se spune, bazele, fundamentele culturii unui individ se pun în anii de ¿coalå generalå ¿i licealå, iar vârsta adultå nu face decât så le consolideze, så construiascå durabil peste ele. Stimulate ¿i pregåtite intens încå de la ¿ase ani, feti¡ele de la One¿ti s-au dezvoltat extraordinar, cåtre o carierå de vârf. Rigurozitatea, disciplina, seriozitatea cu care s-a lucrat cu aceste


Laboratorul campionilor

21

gimnaste sunt comparabile cu profesionalismul celor care fac cercetåri în laborator. La One¿ti, un asemenea grup de „cercetåtori” era condus de Maria Simionescu, antrenoare federalå ¿i arbitrå interna¡ionalå, care a fondat centrul. Printre primii profesori s-a aflat ¿i familia Karoly: Marta, specializatå în gimnasticå, ¿i Bela, în handbal. În plus, Bela a fåcut ¿i sport de performan¡å, pânå la nivel de juniori, anume atletism – aruncarea ciocanului – sport pe care l-a practicat ¿i so¡ul meu. Cuplul Karoly a fåcut echipå foarte bunå încå de la început. Pe plan mondial, se pusese deja problema coborârii vârstei pentru începerea pregåtirii gimnastelor, pentru cå, se dovedea, la 16 ani, o sportivå atingea apogeul carierei sale. Or pentru asta trebuiau pornite motoarele din primii ani ai copilåriei. Nu uita¡i cå Nadia a fost prima gimnastå care a cucerit lumea la doar 14 ani, la toate celelalte sportive, în momentul Olimpiadei de la Montreal din 1976, media de vârstå era 16 ani. – Le-a¡i studiat pe aceste fete? Cuno¿tea¡i multe despre ele, din moment ce dumneavoastrå alcåtuia¡i fi¿ele cu starea lor de sånåtate. Eu eram medicul practician, un fel de medic de familie al lotului. Am remarcat cå cu cât e începutå mai de timpuriu specializarea sportivå, cu atât oprirea se produce mai devreme. Cred, de asemenea, cå intervine un factor psihologic de satura¡ie, cantitatea de energie, de muni¡ie, se consumå mai repede la foc automat, în cazul gimnastelor. Dupå vreo doi ani de pregåtire, Nadia a intrat în vizorul preocupårilor Centrului de Medicinå Sportivå, actualul Institut Na¡ional de Medicinå Sportivå, care se interesa în mod special de vârfurile sportului de performan¡å românesc, atât la juniori cât ¿i la seniori. Constatând cå grupul de la One¿ti, pregåtit intensiv, manifestå un ritm marcat de cre¿tere pe linia rezultatelor, Centrul de Medicinå Sportivå, sensibilizat de Federa¡ia Românå de gimnasticå, le-a examinat frecvent. Nadia a vådit de timpuriu, pe lângå profilul stårii de sånåtate ce corespundea caracteristicilor fizice, dar ¿i al deprinderilor motrice, un nivel de vârf, raportat la ceea ce se cuno¿tea pe plan mondial la acea vreme. Medicul sportiv, specializat într-o


22

CULOARUL CAMPIONILOR

ramurå sportivå, împreunå cu antrenorul, poate så intuiascå poten¡ialul unui individ dintr-o mi¿care, din ritmul pe care-l are execu¡ia unui exerci¡iu, din comportamentul în colectiv, în condi¡ii de stres, din siguran¡a cu care se prezintå la un aparat. Se då o notå care conteazå în dezvoltarea de perspectivå a sportivului. Pe aceastå analizå se bazeazå, în special, ¿i selec¡ia pe etape ce se face în fiecare ¡arå. Pornind de la aceste elemente, fiind la curent cu tot ce se întâmplå pe plan interna¡ional, noi intuiam pentru competi¡iile viitoare tendin¡a fenomenului de apreciere din partea arbitrilor. De aceea, eram capabili så le pregåtim pe fete conform tendin¡elor la zi în gimnastica mondialå, dar ¿i a celor viitoare. – Era Nadia un copil diferit fa¡å de ceilal¡i? Pe Nadia nu am cunoscut-o chiar din momentul selec¡iei, dar am preluat-o ca medic din momentul în care ea a început så confirme ca sportiv. Vreau så spun cå, încå de la început, Nadia s-a deta¿at printr-un aplomb deosebit, nu se speria, nu se impresiona de situa¡ii care pentru al¡ii ar fi fost de temut. Era specialå prin execu¡ia unor exerci¡ii, cât ¿i prin rela¡iile cu oamenii, nefiind ca ¿i copil atât de expansivå ¿i de extrovertitå pe cât era Teodora Ungureanu. Dar seriozitatea ei a atras aten¡ia antrenorilor, iar grupul din care ea fåcea parte a fost dat pe mâna familiei Karoly. Când previziunea a însemnat certitudine, s-a alcåtuit un grup de tehnicieni care så lucreze la lot, din care fåceau parte un maestru coregraf, Pojar, un pianist corepetitor, Stabi¿evschi, care compunea cele mai minunate mixaje pentru exerci¡iile de la sol, ¿i Maria Simionescu. Treptat, am fost cooptatå ¿i eu în aceastå echipå, eram deja medicul echipei mari, la început cu intermiten¡e ¿i apoi cu frecven¡e îndelungate, må refer la cantonamente, competi¡ii etc. – Care erau constatårile ¿i recomandårile medicale ce se fåceau acestor fete? Supravegherea medicalå a gimnastelor însemna ni¿te examene care se fåceau în Centrul de Medicinå Sportivå de douå, trei sau patru ori pe an, cåreia noi îi spuneam circuit. El însemna ¿i la propriu ¿i la figurat un cerc. Se începea cu anamneza, la un anumit departament – o discu¡ie la care luau parte sportivul, antrenorul ¿i medicul, despre ce s-a petrecut între ultimele examinåri, de fapt se


Laboratorul campionilor

23

fåcea o istorie a fenomenelor biologice ¿i sportive ale individului. Dupå aceea, trecea prin servicii care apreciau starea de sånåtate – interne, ORL, stomatologie, ortopedie – ¿i se punea diagnosticul. Acesta, fie cå era de „sånåtos”, fie cå anun¡a o anumitå afec¡iune, era urmat de recomandarea tratamentului specific: interdic¡ie de efort, måsuri medicale, viza de liber pentru antrenament ¿i competi¡ii. Dupå consulta¡iile de sånåtate, aveau loc examinårile privind capacitatea de efort ¿i starea func¡ionalå. Erau vizate în special investiga¡iile pentru inimå, rezisten¡a la diverse tipuri de efort ¿i altele, fåcându-se compara¡ii cu rezultatele anterioare. Pe lângå cele prezentate, se mai efectuau examinåri psihologice, apoi pentru aparatul neuromuscular, în ce måsurå el s-a adaptat, a fost solicitat la limitå sau chiar dincolo de limitå. Puteau så existe anumite depå¿iri ale capacitå¡ii fizice individuale, a¿a cå se recomanda scåderea cantitå¡ii de efort. Pe acest considerent, medicului sportiv ¿i antrenorului li se puteau da indica¡ii ¿i contraindica¡ii în legåturå cu procesul de antrenament. Un alt departament medical prin care trecea sportivul era al dezvoltårii fizice ¿i al stårii de nutri¡ie, unde se måsurau greutatea, înål¡imea, stratul de ¡esut adipos, în a¿a fel încât acestea så corespundå etapei de pregåtire ¿i domeniului lui, pentru cå altele erau cerin¡ele în perioada de iarnå, de exemplu, ¿i altele în cea competi¡ionalå. Totul se ajusta pânå aproape de competi¡ie, când se intra în a¿a-zisa formå sportivå. Ea reprezintå un fel de superlativ biologic ¿i al stårii de antrenament de care era capabil un sportiv în cadrul unei competi¡ii. Deci, un maximum de randament, cu ni¿te caracteristici pe care medicii ¿i antrenorii urmåreau så le realizeze, ele nemen¡inându-se o perioadå lungå. De aceea, se alcåtuia o planificare judicioaså ¿i o elaborare a antrenamentului în a¿a fel încât acest superlativ så fie atins în competi¡ia cu miza cea mai mare. Starea de sånåtate a unui sportiv, la începutul activitå¡ii, este ca a unui copil normal. Pe parcurs se poate deteriora sau îmbunåtå¡i. Acesta este unul dintre obiectivele pe care le urmåre¿te medicina sportivå, så men¡inå starea de sånåtate a sportivului, så previnå disfunc¡ionalitå¡ile datorate unor suprasolicitåri ale articula¡iilor, mu¿chilor. Tragic este cå ace¿ti copii nu mai au copilåria celor


24

CULOARUL CAMPIONILOR

obi¿nui¡i, ei nu mai månâncå ciocolatå, decât din când în când, nu se mai joacå cu påpu¿ile. Este greu så renun¡i la asemenea lucruri în perioada de cre¿tere, când ¿i psihicul se schimbå, întregul organism evolueazå. Mai mult, ace¿ti copii se îndreaptå spre pubertate, care înseamnå o explozie hormonalå. Perioada respectivå reprezintå, din acest punct de vedere, o piatrå de încercare pentru antrenor. Momentul pubertå¡ii creeazå un conflict între sportiv ¿i antrenor. Acum se dezvoltå personalitatea copilului, se modificå tråsåturi biologice, ¿i mul¡i nu reu¿esc så treacå peste acest hop. – Nadia? În ceea ce o prive¿te pe Nadia, la început, pe linie medicosportivå, nu s-au distins elemente deosebite, acestea se vedeau mai ales în timpul efortului. Ele constau într-un tip de curaj, îndråznealå, execu¡ie de talent, dar în mod special în u¿urin¡a cu care învå¡a un exerci¡iu. Ei nu trebuia så i se explice de mai multe ori un exerci¡iu. I se aråta o datå sau de douå ori, iar ea chiar îl îmbunåtå¡ea biomecanic. Avea intui¡ie de mic copil. De aceea, eu am spus ¿i o repet cå putea face mare orice antrenor. Cred, din punctul åsta de vedere, cå a fost o sportivå de geniu. Partea interesantå este cå evolu¡ia ei ulterioarå, în anii care au urmat, a confirmat cå Nadia este nu numai un sportiv de excep¡ie, dar ¿i un om de excep¡ie. Eu cred cå este printre pu¡inii români din stråinåtate care au fåcut efectiv ¿i dezinteresat pentru aceastå ¡arå foarte multe lucruri pe plan interna¡ional. Ea este unul dintre românii cu care stråinii identificå România. Gândi¡i-vå numai cå Nadia, campionul nostru numårul unu, este simpatizatå de pre¿edintele SUA, omul numårul unu al lumii. Ea se aflå în spatele multor strângeri cordiale de mânå ale politicienilor care încheie contracte politice, economice. *** Abraham Maslow, un renumit psiholog umanist, a conceput ¿i schi¡at o piramidå a nevoilor omene¿ti. Satisfacerea lor define¿te o via¡å normalå, un start bun al realizårilor visurilor ¿i proiectelor personale. La baza piramidei se aflå NEVOILE FIZIOLOGICE: foamea, setea, odihna, protec¡ia fa¡å de frig ¿i cåldurå. Urmeazå NEVOIA DE SIGURANºÅ, care înseamnå necesitatea de a tråi în


Laboratorul campionilor

25

afara oricårei amenin¡åri sociale (råzboi, ¿omaj etc.). NEVOIA DE DRAGOSTE ªI APARTENENºÅ este unul din cele mai importante elemente ale piramidei. Nimeni nu poate tråi izolat, în afara societå¡ii, fårå prieteni sau fårå rude. Fiecare om este iubit de cel pu¡in câ¡iva al¡i oameni: mamå, so¡ie, copil, prieten. La rândul lui, el dåruie¿te tot atâta dragoste unui numår de (måcar) tot atâtea persoane. Singuraticii, oamenii fårå inimå, sunt dezechilibra¡i, aliena¡i. Nimeni nu poate tråi în afara dragostei. Iubirea stå la baza principiilor cre¿tinismului. Urcåm pe treptele piramidei ¿i dåm de NEVOIA DE AUTORESPECT. Respectul fa¡å de sine însu¿i este un factor de echilibru psihic. Cele douå extreme ale autostimårii – subestimarea ¿i supraestimarea – conduc cåtre dezechilibre ¿i deficien¡e de comportament. În vârful priamidei lui Maslow se aflå NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Studiile sale au aråtat cå o persoanå din zece resimte puternic aceastå nevoie. Aici întâlnim obiective precum dreptatea, perfec¡iunea, adevårul, bunåtatea, deciziile individuale. În fine, pentru construirea acestei piramide avem nevoie de câteva resurse: sånåtate, prieteni, bani, experien¡e, familie, atitudine, legåturi (rela¡ii), aptitudini, ¡eluri. Adesea, atitudinea noastrå este singura diferen¡å dintre succes ¿i e¿ec.

Culoarul campionilor  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you