Issuu on Google+


„Abilitatea este ceea ce tu po¡i så faci. Motiva¡ia determinå ceea ce faci. Atitudinea determinå corectitudinea a ceea ce faci.”

Lou Holtz Antrenorul echipei de fotbal Notre Dame


Colectivul EDITURII AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucråri: Alina Ca¿caval, Cristian Cârstoiu, Simona Derla, Antoaneta Dincå, Liviu Dobre, Lucian Dumitrescu, Gabriela Fårcå¿anu, Eduard Ignat, Ana Mirela Lazår, Tatiana Militaru, Ana-Maria Murariu, Lidia Olaru, M.C. Popescu-Drânda, Corneliu Rusu, George Stanca, Mihaela Stanca tehnoredactare computerizatå:AMALTEA TehnoPlus coperta: traducere: redactor:

Simona Derla, Antoaneta Dincå Iris Manuela Anghel Ana-Maria Murariu

editori:

Dr. M.C. Popescu-Drânda Dr. Cristian Cârstoiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României MAXWELL, JOHN C. Atitudinea învingåtorului – cheia succesului personal J. C. Maxwell; trad.: Iris Manuela Anghel - Bucure¿ti: EDITURA AMALTEA, 2002 214 p.: il; 20.5 cm. (Cunoa¿tere ¿i autoeducare – Motiva¡ional) ISBN 973-9397-31-X I. Anghel, Iris Manuela (trad.) 159.923.2

The Winning Attitude – Your key to personal succes Copyright © 1993 by John C. Maxwell Originally, published in Nashville, Tennessee, by Thomas Nelson, Inc. ATITUDINEA ÎNVINGÅTORULUI – Cheia succesului personal John C. Maxwell ISBN 973-9397-31-X © 2002 – EDITURA AMALTEA adresa: Op 13 – CP 145 Bucure¿ti internet: www.amaltea.ro / email: office@amaltea.ro Toate drepturile asupra acestei edi¡ii sunt rezervate EDITURII AMALTEA. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reproduså, în nici o formå, fårå permisiunea scriså a EDITURII AMALTEA.


Cuprins Mul¡umiri ................................................................................................. 9 Partea întâi – O analizå asupra atitudinii 1. Este o pasåre… este un avion… nu, este atitudinea!.................. 13 2. Ce este atitudinea? .......................................................................... 18 3. De ce este importantå atitudinea? ................................................. 24 Partea a doua – Cum så-¡i creezi atitudinea 4. Este greu så te avân¡i cu vulturii când e¿ti nevoit så tråie¿ti cu curcile ............................................ 5. Adevårurile care stau la baza creårii atitudinii noastre ............. 6. Ingredientele necesare creårii atitudinii ....................................... 7. Cea mai gravå gre¿ealå pe care o fac oamenii în crearea atitudinii lor ...................................................................

47 51 56 76

Partea a treia – Cum se distruge atitudinea 8. S.O.S! S.O.S! Atitudinea pierde din altitudine ............................ 83 9. Pråbu¿irea – rezultatul sentimentelor noastre låuntrice ............ 93 10. Pråbu¿irea – rezultatul circumstan¡elor externe ....................... 114 Partea a patra – Cum så-¡i schimbi atitudinea 11. Sus, sus, cât mai sus! ..................................................................... 12. Alegerea vine din interiorul vostru ............................................ 13. Oportunitå¡ile din via¡a voastrå .................................................. 14. Dumnezeu e deasupra voastrå ....................................................

135 141 161 171

Note ....................................................................................................... 187 Ghid de studiu .................................................................................... 189

7


PARTEA ÎNTÂI

O ANALIZÅ ASUPRA ATITUDINII


1 Este o pasåre… este un avion… nu, este atitudinea! „Så ave¡i în voi gândul acesta, care era ¿i în Hristos Iisus.” (Filipeni 2:5)

E

ra o zi frumoaså în San Diego ¿i prietenul meu Paul voia så må ia într-o scurtå plimbare cu avionul såu. Pentru cå eram nou în California de Sud, am hotårât så privesc ¡inutul nostru stråmo¿esc dintr-o altå perspectivå. Ståteam în cabina pilotului în timp ce Paul fåcea verificarea completå a instrumentelor de la bord. Totul era în regulå, astfel cå Paul porni motoarele ¿i avionul începu så prindå vitezå pe pista de zbor. Pe când se înål¡a, am observat cå botul era mai sus decât restul avionului. Am mai observat faptul cå – de¿i peisajul ce se derula prin fa¡a ochilor no¿tri era de o frumuse¡e extraordinarå – Paul continua så supravegheze bordul avionului. Deoarece nu sunt pilot, m-am hotårât så transform cålåtoria de plåcere într-o experien¡å de via¡å. – Toate dispozitivele astea, am început eu, ce-¡i spun ele? Våd cå te ui¡i cu insisten¡å la un anumit dispozitiv. Ce este acela? – Este indicatorul pentru pozi¡ia de zbor, îmi råspunse el. 13


14

CAPITOLUL 1

– ªi la ce se referå? – În avia¡ie, noi numim pozi¡ie de zbor unghiul pe care îl are avionul corelat cu orizontul. Îmi a¡â¡ase deja curiozitatea, astfel cå l-am rugat så-mi dea mai multe detalii. – Când avionul urcå, spuse el, botul este într-o pozi¡ie ascendentå, pentru cå este îndreptat spre un unghi aflat deasupra orizontului. – A¿adar, am sårit eu, când avionul coboarå, se spune cå botul este într-o pozi¡ie descendentå. – A¿a este, continuå instructorul meu. Pilo¡ii sunt preocupa¡i de aceastå pozi¡ie de zbor a avionului pentru cå ea aratå capacitatea de zbor a aparatului. – Acum în¡eleg de ce indicatorul pentru pozi¡ia de zbor se aflå la loc de cinste la bordul avionului, am råspuns eu. Paul, sim¡ind cå avea de a face cu un elev dornic de cât mai multe cuno¿tin¡e, continuå: – Deoarece performan¡a de zbor a unui avion depinde de pozi¡ia sa de zbor, este important så schimbi pozi¡ia pentru a-i schimba capacitatea de zbor. Mi-a demonstrat acest lucru aducând avionul într-o pozi¡ie ascendentå. Desigur cå avionul a început så urce, iar viteza så se diminueze. Schimbând pozi¡ia, el a schimbat performan¡a sa de zbor. Paul î¿i încheie lec¡ia spunând: – Datoritå faptului cå pozi¡ia de zbor a aparatului îi determinå capacitatea de zbor, instructorii predau acum modul de în¡elegere a „pozi¡iei de zbor” . Aceastå conversa¡ie m-a dus cu gândul la modul de percepere a felului de a fi al oamenilor. Nu se întâmplå ¿i în cazul unui individ ca propriul såu stil de via¡å så-i dicteze modul de ac¡iune? De¡ine el oare un „indicator de gândire” care îi evalueazå mereu realizårile ¿i perspectivele pe care le are în via¡å? Ce se întâmplå atunci când modul såu de gândire creeazå rezultate nedorite? Cum poate fi acesta schimbat? Iar dacå se schimbå, care sunt ramifica¡iile ce se întind spre ceilal¡i oameni din jurul såu?


Este atitudinea!

15

Prietenul meu Paul avea un manual despre „Pozi¡ia de zbor a avionului”, referitor la rela¡ia dintre pozi¡ia lui din timpul zborului ¿i capacitatea sa de zbor. ªi noi am mo¿tenit o carte de cåpåtâi despre modul nostru de via¡å… Biblia. Apostolul Pavel, atunci când a scris bisericii din Filipi, le-a oferit cre¿tinilor „un indicator” pentru stilul lor de via¡å: „Så ave¡i în voi gândul acesta, care era ¿i în Hristos Iisus” (Filipeni 2:5). Hristos este un exemplu perfect, demn de urmat. Modelul vie¡ii Sale nu ne-a fost dat pentru a ne pune în umbrå, ci pentru a ne dezvålui pår¡ile vie¡ii noastre care au nevoie de lumina Lui. Ori de câte ori studiez Epistola lui Pavel cåtre Filipeni, îmi dau seama din ce în ce mai mult de înalta valoare moralå pe care o avea Iisus. Era lipsit de egoism. „Nu face¡i nimic din duh de ceartå sau din slavå de¿artå, ci în smerenie fiecare så priveascå pe altul mai sus de el însu¿i; fiecare din voi så se uite nu la foloasele lui, ci ¿i la foloasele altora” (versetele 3, 4). Era ferm. „El, måcar cå avea chipul lui Dumnezeu, totu¿i n-a considerat egalitatea cu Dumnezeu un lucru de priceput cu mintea, ci s-a dezbråcat pe sine însu¿i ¿i a luat un chip de rob, fåcându-se asemenea oamenilor” (versetele 6, 7 ). Era supus. „La înfå¡i¿are a fost gåsit ca un om, s-a smerit ¿i s-a fåcut ascultåtor pânå la moarte, ¿i încå moarte pe cruce” (versetul 8). Pavel spune cå aceste calitå¡i i-au fost încredin¡ate lui Hristos datoritå atitudinii sale (versetul 5). El mai spune cå ¿i noi putem avea acela¿i mod de a fi în via¡a noastrå. Ni s-a oferit un exemplu concludent al unei atitudini cre¿tine ¿i suntem încuraja¡i så ni-o însu¿im. Pavel spune în Epistola cåtre Romani, 12:1,2: „Vå îndemn dar, fra¡ilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, så aduce¡i trupurile voastre ca o jertfå vie, sfântå, plåcutå lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastrå o slujbå duhovniceascå. Så nu vå potrivi¡i chipului veacului acestuia, ci så vå preface¡i [Cum?], prin înnoirea min¡ii voastre, ca så pute¡i deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bunå, plåcutå ¿i desåvâr¿itå”.


16

CAPITOLUL 1

Menirea unei min¡i „reînnoite” sau a unei atitudini schimbate este aceea de a împlini voin¡a lui Dumnezeu. Vedem încå o datå cå modul de via¡å dicteazå modul de ac¡iune. Am scris cândva o predicå al cårei mesaj – „Cum så învingi frica” – se baza pe Psalmul 34. David era singur, cuprins de teamå ¿i de frustråri, înlån¡uit într-o pe¿terå întunecatå, înconjurat de du¿mani când a scris acest mesaj plin de alinare. ¥nceputul psalmului îi oferå cititorului posibilitatea så în¡eleagå motivul pentru care David a ie¿it învingåtor – de¿i era cople¿it de probleme.

Lauda întreitå a lui David închinatå lui Dumnezeu 1. Lauda începe cu vrerea (versetul 1) „Voiesc a binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.” Acest verset reflectå hotårârea de a se bucura indiferent de situa¡ie. 2. Lauda se revarså în emo¡ie (versetul 2) „Så mi se laude sufletul întru Domnul!”. Acum David aduce slavå Domnului nu numai pentru cå a¿a este bine, ci pentru cå a¿a simte. 3. Lauda se revarså ¿i asupra celorlal¡i (versetele 2, 3) „Så asculte cei nenoroci¡i ¿i så se bucure! Înål¡a¡i pe Domnul, împreunå cu mine ¿i så låudåm cu to¡ii Numele Lui!”. David demonstreazå faptul cå „lauda” – ac¡iunea doritå – î¿i are izvoarele într-un mod de gândire extraordinar de hotårât. Ultimul verset al psalmului men¡ioneazå victoria lui David – „Domnul scapå sufletul robilor Såi; ¿i nici unul din cei ce se încred în El nu este osândit.” Atitudinea, întocmai ca pozi¡ia de zbor, spune cå „felul meu de a fi dicteazå ac¡iunile mele”. Acest aspect este foarte vast pentru a putea fi cuprins între paginile unei singure cår¡i. Va trebui så analizåm: – Ce reprezintå atitudinea ¿i de ce este importantå? – Care sunt ingredientele unei atitudini cu rezultate „ascendente”?


Este atitudinea!

17

– Care sunt cauzele care determinå ca o atitudine så devinå negativå, cu rezultate dezamågitoare? – Cum putem så transformåm o atitudine care ne este potrivnicå astfel încât så lucreze în favoarea noastrå? Pe parcurs, vom descoperi „indicatori” de gândire ¿i ac¡iune, dezvålui¡i de personaje din Biblie, cartea noastrå de cåpåtâi ce trateazå ac¡iunile rezultate din atitudine, carte care ne este cel mai la îndemânå din moment ce ne-a dåruit-o Dumnezeu ¥nsu¿i. Este evident cå aceastå carte nu va avea ultimul cuvânt în acest subiect sensibil. Dar eu sper cå va constitui un far cålåuzitor pentru cei care în¡eleg importan¡a atitudinii. ªi må rog så le fie de folos ¿i celor care vor så se schimbe.

Test pentru în¡elegerea atitudinii: Zåbovi¡i câteva minute înainte de a merge mai departe ¿i pune¡i-vå urmåtoarele întrebåri: Mi-am revizuit recent atitudinea? Cum mi-a¿ aprecia atitudinea? – niciodatå n-a fost mai bunå – niciodatå n-a fost mai proastå – ascendentå – descendentå Care este indicatorul atitudinii mele (ceva care så reflecte perspectiva mea în via¡å)?


2 Ce este atitudinea? Un om nu poate tråi în interior fårå så se manifeste în exterior. -James Allen

C

ând eram la liceu, echipa de baschet unde jucam ¿i eu nu dådea rezultate prea bune ¿i într-o zi antrenorul a organizat o întâlnire cu to¡i membrii echipei, una din acele întâlniri în care fiecare jucåtor påstreazå tåcerea ¿i ascultå. Antrenorul a pus accentul pe rela¡ia între atitudinea echipei ¿i echilibrul dintre e¿ec ¿i victorie. Îl aud încå spunând: „Båie¡i, capacitatea voastrå de jucåtori înclinå balan¡a în favoarea victoriei, dar atitudinea voastrå înclinå spre e¿ec”. La ¿coalå, se organizeazå o ¿edin¡å cu pårin¡ii pentru a li se comunica acestora rezultatele ¿colare ale copiilor. La un moment dat, unor pårin¡i li se spune cå Timmy, båie¡elul lor în clasa a cincea, ob¡ine numai note proaste ¿i constituie un exemplu prost pentru ceilal¡i colegi ai lui. Testele pe care le-a dat demonstreazå faptul cå el este un båiat inteligent, dar continuå så ob¡inå rezultate proaste la învå¡åturå. Profesorul spune despre el cå „are o atitudine necorespunzåtoare”. Într-o adunare organizatå de membrii unei congrega¡ii religioase se spune la un moment dat despre cineva cå „are o atitudine îngrozitoare”. Este pu¡in probabil ca, într-o singurå zi, cuvântul „atitudine” så nu fie pomenit de mai multe ori într-o conversa¡ie. Poate fi 18


Ce este atitudinea?

19

folosit fie sub formå de compliment, fie cu sens depreciativ. Poate sugera diferen¡a dintre o evolu¡ie sau o involu¡ie. Uneori, îi sim¡im sensul, alteori chiar îl vedem. Cu toate acestea este greu så-l definim în cuvinte. Atitudinea este un sentiment låuntric redat prin intermediul comportamentului. Iatå de ce îl putem „vedea” fårå så fie nevoie de ajutorul cuvintelor. Oare n-am våzut cu to¡ii „buzele ¡uguiate” ale bosumflatului sau „maxilarul încordat” al unei persoane deosebit de hotårâte? Dintre toate „accesoriile” pe care le purtåm, expresia facialå este cea mai importantå. Fiica mea Elizabeth a adus multå bucurie în familia noastrå, dar personalitatea ei tinde de cele mai multe ori spre melancolie. Când se simte a¿a, figura ei nu exprimå bucurie. So¡ia mea Margaret a cumpårat pentru Elizabeth o statuetå care spune: „Få o fa¡å veselå!” Ea ne reaminte¿te mereu cå expresia noastrå exterioarå reflectå de obicei sentimentele noastre låuntrice. Biblia ne înva¡å cå „Domnul nu se uitå la ce se uitå omul, cåci omul se uitå la ceea ce izbe¿te ochii, dar Domnul se uitå la inimå” (Cartea întâi a lui Samuel 16:7). „Inima este nespus de în¿elåtoare ¿i deznådåjduit de rea; cine poate s-o în¡eleagå?” (Ieremia 17:9). Aceste cuvinte dezvåluie incapacitatea noastrå de a cunoa¿te tråirile interioare din sufletul semenilor. De¿i nu judecåm pe al¡ii dupå expresia lor exterioarå, de multe ori ac¡iunile pe care le desfå¿oarå în exterior devin „oglinda sufletului lor”. O persoanå pe al cårei chip se cite¿te „o privire care ucide”, cu siguran¡å cå nu î¿i spune sie¿i „aståzi mi se va întâmpla ceva bun”. Faptele Apostolilor, 20, povestesc cum Apostolul Pavel s-a oprit în Milet ¿i i-a adunat pe batrânii din Efes. Ace¿tia au ascultat discursul de adio al lui Pavel. Viitorul se înfå¡i¿a incert, iar conducåtorul lor le-a spus: „ªi acum, iatå cå, împins de duhul, må duc la Ierusalim, fårå så ¿tiu ce mi se va întâmpla acolo. Numai Duhul Sfânt må în¿tiin¡eazå din cetate în cetate cå må a¿teaptå lan¡uri ¿i suferin¡e” (versetele 22, 23). Pavel îi îndemnå pe ace¿ti conducåtori ai bisericii lui så vegheze asupra muncii pe care el o începuse. Sufletul le era cuprins de milå fa¡å de omul cåruia îi fuseserå discipoli. „Dupå


20

CAPITOLUL 2

ce a vorbit astfel, a îngenuncheat ¿i s-a rugat împreunå cu ei to¡i. ªi au izbucnit cu to¡ii în lacrimi, au cåzut pe grumazul lui Pavel ¿i l-au sårutat. Cåci erau întrista¡i mai ales de vorba, pe care le-o spusese el, cå nu-i vor mai vedea fa¡a. ªi l-au petrecut pânå la corabie” (versetele 36-38). Deoarece atitudinea este adesea exprimatå de limbajul trupului ¿i de privirea noastrå, poate fi contagioaså. A¡i observat ce se întâmplå cu un grup de oameni atunci când o persoanå manifestå o atitudine negativå, exprimatå cu ajutorul expresiei faciale? Sau a¡i observat schimbarea radicalå a întregii tale fiin¡e atunci când pe chipul unui prieten po¡i så cite¿ti dragoste ¿i un sentiment de comuniune? Muzica ¿i prezen¡a lui David au adus alinare ¿i încurajare regelui Saul, aflat într-o perioadå de restri¿te. Scriptura ne spune cå „Duhul Domnului s-a depårtat de la Saul, ¿i a fost muncit de un duh råu care venea de la Domnul” (1, Samuel, 16:14). Oamenilor regelui li s-a spus så caute pe cineva care så-l înveseleascå pe domnul lor. Ei l-au adus pe David la palat ¿i „i-a plåcut mult lui Saul. …ªi Saul a trimis vorbå lui Isai, zicând: «Te rog så la¿i pe David în slujba mea, cåci a cåpåtat trecere înaintea mea.» ªi când duhul trimis de Dumnezeu venea peste Saul, David lua harpa ¿i cânta cu mâna lui; Saul råsufla atunci mai u¿or, se sim¡ea u¿urat, ¿i duhul cel råu pleca de la el” (versetele 21-23). Câteodatå, atitudinea poate fi mascatå la exterior, iar cei care ne våd pot fi påcåli¡i. Dar de obicei aceste mascåri nu dureazå prea mult. ªi atunci are loc acea luptå nesfâr¿itå când adevåratul aspect al comportamentului nostru încearcå så iaså la luminå. Tatålui meu îi place så relateze povestea copilului în vârstå de patru ani care petrece una dintre zilele lui pline de necazuri. Dupå ce îl ceartå, mama lui îi spune în cele din urmå: „Du-te ¿i stai cuminte pe scaunul åla!” Micu¡ul se a¿azå pe scaun ¿i spune: „Mami, stau pe scaun ca så må vezi tu, dar în mintea mea eu stau în picioare”. I-a¡i spus acest lucru vreodatå lui Dumnezeu? Am tråit cu to¡ii conflictul låuntric cåruia îi då glas Pavel în Epistola cåtre Romani 7:


Ce este atitudinea?

21

„Cåci binele, pe care vreau så-l fac, nu-l fac, ci råul, pe care nu vreau så-l fac, iatå ce fac!… Dar våd în mådularele mele o altå lege, care se luptå împotriva legii primite de mintea mea, si må ¡ine rob legii påcatului, care este în mådularele mele. O, nenorocitul de mine! Cine må va izbåvi de acest trup de moarte? Mul¡umiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Domnul nostru! Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea påmânteascå, slujesc legii påcatului” (Romani 7:19, 23-25). Vå par cunoscute toate acestea? Ori de câte ori un cre¿tin sincer må roagå så-l ajut în cålåtoria lui spiritualå, pomenesc întotdeauna de supunere. Simplul îndemn „¥ncrede-te ¿i supune-te”, pe care James H. Sammis l-a transformat într-un imn extraordinar, accentueazå importan¡a atitudinii de supunere necesarå dezvoltårii noastre spirituale. „Când ne alåturåm Domnului în lumina Cuvântului Såu, Gloria El ne-o a¿terne în cale! Când voin¡a I-o ascultåm, El mereu cu noi va fi, Încredere ¿i supunere noi to¡i så-I aråtåm. Încredere ¿i supunere, cåci nu existå altå cale – ca ferici¡i så fim întru Iisus – decât încredere ¿i supunere.” În timpul unei slujbe pe care am ¡inut-o la biserica Skyline Wesleyan, unde sunt paroh titular, am fost deodatå impresionat de cuvintele Mariei, mama lui Iisus, care a spus: „Så face¡i orice vå va zice El [Iisus]”. Am împårtå¿it enoria¿ilor mei aceastå idee de supunere totalå, preluatå din povestea miracolului înfåptuit de Iisus la nunta din Cana (Ioan 2:1-8).

Så face¡i orice vå va zice Iisus, chiar dacå… 1. Nu vå afla¡i în „locul potrivit” (versetul 2). Se aflau la o nuntå, nu la o bisericå, atunci când Iisus a înfåptuit aceastå minune. Unele dintre cele mai mari binecuvântåri pe care Dumnezeu ni le trimite se vor întâmpla „în alte locuri” dacå Îi vom da ascultare.


22

CAPITOLUL 2

2. Ave¡i o mul¡ime de probleme (versetul 3). Nunta¿ii råmåseserå fårå vin. De prea multe ori, problemele noastre de zi cu zi ne abat gândurile de la Iisus în loc så ne apropie ¿i mai mult de El. Rena¿terea cre¿tinå atinge apogeul atunci când noi ne concentråm în exclusivitate asupra puterii lui Dumnezeu ¿i nu asupra problemelor noastre. 3. Nu sunte¡i încuraja¡i (versetul 4). Iisus le-a spus celor prezen¡i la nuntå: „NU mi-a venit încå ceasul”. În loc så fie descurajatå de cuvintele Lui, Maria nutrea speran¡a cå va exista o minune. 4. Nu v-a¡i alåturat Lui de prea mult timp (versetul 5). Servitorii care I s-au închinat lui Iisus îl cunoscuserå doar de pu¡in timp, iar discipolii care Îl urmau deja pe Domnul nu I se închinaserå încå. 5. Nu L-a¡i våzut niciodatå înfåptuind minuni în via¡a voastrå. Aceasta a fost prima minune a Domnului nostru Iisus. Oamenii care au asistat I s-au închinat fårå ca El så mai fi înfåptuit ¿i altele. 6. Nu în¡elege¡i întregul proces. Din aceastå poveste biblicå putem ob¡ine defini¡ia supunerii. Ea implicå ascultarea ne¿tirbitå a cuvintelor lui Iisus ¿i îndeplinirea voin¡ei Lui. Supunerea låuntricå asigurå dezvoltarea noastrå exterioarå. James Allen, psiholog ¿i filozof, afirmå: „Un om nu poate tråi în interior fårå så se manifeste în exterior”. Ce se întâmplå în interiorul nostru se întâmplå ¿i în afara noastrå. O atitudine negativå poate fi o boalå îngrozitoare. Poate avea drept rezultat un mod de gândire îngust ¿i un viitor întunecat. Dar dacå atitudinea este pozitivå, contribuind astfel la dezvoltarea noastrå spiritualå, orizontul de gândire ni se lårge¿te ¿i astfel începe evolu¡ia. Ce este atitudinea? Este „asul” adevåratelor noastre euri.


Ce este atitudinea?

23

Rådåcinile ei se aflå în interior, dar fructele se våd în exterior. Este cel mai bun prieten al nostru sau cel mai aprig du¿man. Este mult mai cinstitå ¿i mai demnå de încredere decât propriile noastre cuvinte. Este o privire de ansamblu bazatå pe experien¡e din trecut. Ea poate så atragå oamenii de partea noastrå sau så-i respingå. Trebuie întotdeauna så fie – într-un fel sau altul – exprimatå, pentru a putea fi cu adevårat mul¡umitå. Este bibliotecarul trecutului nostru. Este purtåtorul de cuvânt pentru prezentul nostru. Este profetul viitorului nostru.

Test de verificare a atitudinii: Alege¡i un prieten ¿i evalua¡i-i atitudinea! Nota¡i câteva cuvinte care s-o descrie cel mai bine! Care este indicatorul pentru ac¡iunile sale? Acum repeta¡i exerci¡iul pentru voi în¿ivå!


Atitudinea invingatorului