Page 1

w w w. e d a l b a . r o

newsletter

foto: Romulus Oprișcan

AN V - Nr. 4/2013

www.edalba.ro

ISSN: 2066-7544

Europe Direct Alba Iulia

alba

iulia

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția o cială a Uniunii Europene.

aprilie


Europe Direct Alba Iulia – Ex(in)cluziune socială?

In cadrul evenimentului in tulat Ex(in)cluziune socială?, organizat de catre Centrul Europe Direct Alba Iulia in data de 25 aprilie 2013, la sediul Caminului pentru Persoane Varstnice Alba, s-a urmărit ilustrarea structurilor sociale, a funcționării acestora și a modului în care acestea pot bloca în mod sistema c accesul unor grupuri vulnerabile la drepturile, oportunitățile și resursele necesare integrării sociale. Reprezentan i centrului au simulat procesul de excluziune socială prin replicarea experiențelor unor persoane vârstnice ce încearcă să sa reintegreze în societate ca persoane ce au ieșit de pe piața forței de muncă și au o anumită vârstă. Concluzia a fost, că deși condiții pentru persoanele care se află în cadrul Căminului, majoritatea aleg să nu se implice foarte mult în ac vitățile colec ve. 2 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

O serie de suges i le-au fost acordate persoanelor vârstnice de către expertul social par cipant din partea Centrului la această întâlnire, urmând ca în anii următori să replicăm evenimentul.


Europe Direct Alba Iulia 3


Creşterea nivelului de pregătire al Europei împotriva dezastrelor naturale şi a celor provocate de om Comisia Europeană a prezentat un pachet care constă în doua părți. Strategia UE privind adaptarea la schimbările clima ce stabilește un cadru și mecanisme pentru creșterea n i ve l u l u i d e p re gă re a l U E p e nt r u impacturile clima ce actuale și viitoare. De asemenea, printr-o măsură conexă, Comisia a adoptat o Carte verde privind asigurările în contextul dezastrelor naturale și al celor provocate de om. Această consultare publică lansează o amplă dezbatere privind disponibilitatea și caracterul adecvat al opțiunilor de asigurare existente. Connie Hedegaard, comisarul european pentru poli ci clima ce, a declarat: „Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să rămână principala noastră prioritate pentru a limita încălzirea globală la mai puțin de 2 °C și a evita schimbări clima ce periculoase. Dar efectele nega ve ale schimbărilor clima ce sunt acum tot mai evidente în Europa. Adaptarea la aceste s c h i m b ă r i e ste u n a d i nt re c e l e m a i fundamentale provocări cu care se confruntă dezvoltarea teritorială în Europa. Strategia noastră va ajuta factorii de decizie europeni să aleagă cele mai bune soluții în beneficiul c etățe n i l o r l o r, s m u l â n d c re ște re a economică și ocuparea forței de muncă și prevenind, pe termen mai lung, costuri umane, economice și de mediu care ar putea fi foarte ridicate.” Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat: „Catastrofele naturale și cele provocate de om sunt tot mai 4 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

numeroase, în vreme ce capacitatea sectorului asigurărilor de a asigura populația împotriva lor nu este pe deplin u lizată. Trebuie căutate soluții la nivel european pentru a elimina această discrepanță și trebuie găsite mijloace comune de prevenire și modalități de sensibilizare în rândul cetățenilor și al companiilor. Cartea verde lansează o dezbatere importantă referitoare la aceste ches uni și ne va oferi, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra situației din diferitele state membre.” Kristalina Georgieva, comisarul european pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și reacție la situații de criză, a afirmat: „Polițele de asigurare bine concepute pot funcționa și ca un instrument bazat pe piață menit a descuraja comportamentele riscante și a promova conș en zarea riscurilor, precum și a integra imunizarea împotriva dezastrelor în deciziile economice și financiare.” Strategia se concentrează asupra a trei obiective cheie Promovarea luării de măsuri de către statele membre: Comisia va încuraja toate statele membre să adopte strategii de adaptare cuprinzătoare (în prezent, 15 state membre au strategii) și va oferi finanțare pentru a le ajuta să-și consolideze capacitățile de adaptare și să ia măsuri. De asemenea, Comisia va sprijini adaptarea în marile orașe prin lansarea unui angajament voluntar bazat pe iniția va Convenția Primarilor.


Măsuri de imunizare la schimbările clima ce la nivelul UE, prin promovarea în si mai mare măsură a adaptării în sectoare vulnerabile cheie, precum agricultura, pescuitul și poli ca de coeziune, prin garantarea faptului că infrastructura Europei devine mai rezistentă și prin promovarea încheierii de asigurări împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om. Luarea deciziilor în mai bună cunoș nță de ca u ză , p r i n a b o rd a re a l a c u n e l o r d e cunoș nțe în ceea ce privește adaptarea și prin dezvoltarea ulterioară a Pla ormei europene pentru adaptarea la schimbările clima ce (Climate-ADAPT) ca ghișeu unic pentru informațiile privind adaptarea în Europa.

Crearea de locuri de muncă, reducerea costurilor Strategia pune un accent puternic asupra unor opțiuni de adaptare care presupun costuri reduse, sunt bune deopotrivă pentru economie și pentru climă și sunt potrivite din diverse mo ve. Strategia va promova creșterea economică durabilă, va s mula inves țiile rezistente la schimbările clima ce și va crea noi locuri de muncă, în special în sectoare precum construcțiile, gospodărirea apelor, asigurările, tehnologiile agricole și ges onarea ecosistemelor. Es mările privind costurile și beneficiile viitoare indică faptul că fiecare euro cheltuit pentru protejarea împotriva inundațiilor ar evita șase euro de costuri generate de daune. Între 1980 și 2011, inundațiile au ucis peste 2 500 de persoane, au afectat peste 5,5 milioane de persoane și au generat pierderi 6 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

economice directe de peste 90 miliarde EUR. Costul minim al neadaptării la schimbările clima ce este es mat la 100 de miliarde EUR pe an în 2020 și la 250 de miliarde EUR în 2050 în întreaga UE.

Cartea verde privind asigurarea împotriva dezastrelor Ca multe alte regiuni ale lumii, Uniunea Europeană este vulnerabilă la aproape toate purile de dezastre naturale, care nu provoacă doar pierderi de vieți omeneș , ci și daune în valoare de miliarde de euro în fiecare an, afectând stabilitatea și creșterea economiei. Dezastrele pot avea efecte transfrontaliere și pot chiar amenința întregi zone din țările învecinate. Chiar și în cazurile în care dezastrele majore sunt concentrate la nivel local, dacă nu există o acoperire adecvată a costurilor prin asigurări, atunci statele membre pot avea de suportat poveri fiscale semnifica ve, care ar putea genera dezechilibre interne și externe. Așadar, aceasta este o ches une importantă pentru cetățenii, companiile și guvernele din întreaga Uniune. Cartea verde adresează o serie de întrebări referitoare la caracterul adecvat și la disponibilitatea unor asigurări corespunzătoare împotriva dezastrelor. Obiec vul este acela de a crește gradul de conș en zare și de a evalua dacă măsurile la nivelul UE ar putea sau nu fi adecvate și dacă ar oferi garanția îmbunătățirii pieței asigurărilor împotriva dezastrelor în Uniunea Europeană. Mai în general, acest proces va ex nde, de asemenea, baza de cunoș nțe, va contribui la promovarea asigurărilor ca


Europe Direct Alba Iulia 7


instrument de ges onare a dezastrelor și va facilita as el trecerea spre o cultură generală a prevenirii și atenuării riscului de dezastre.

Etapele următoare Comunicarea care prezintă strategia de adaptare este transmisă celorlalte ins tuții ale UE, care sunt invitate să se pronunțe. La 29 aprilie, la Bruxelles, Comisia va organiza o conferință cu părțile interesate în ceea ce privește strategia. Consultarea publică privind cartea verde se desfășoară până la 30 iunie 2013. După examinarea reacțiilor primite, Comisia va stabili acțiunile subsecvente pe care le consideră a fi cele mai adecvate, care ar putea lua diverse forme, legisla ve și nelegisla ve.

Context Europa se încălzește într-un ritm mai accelerat decât multe alte părți ale lumii, temperatura solului în Europa fiind în medie cu 1,3 °C mai ridicată în ul mul deceniu decât în era preindustrială, în comparație cu

8 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

creșterea medie la nivel mondial, care a fost de 0,8 °C. Impacturile pe teritoriul UE variază în funcție de climă și de condițiile geografice și socioeconomice, dar toate statele membre sunt expuse schimbărilor clima ce. Unele fenomene meteorologice extreme s-au intensificat, în sudul și centrul Europei înregistrându-se valuri de căldură, incendii de pădure și secete tot mai frecvente. Pentru nordul și nord-estul Europei sunt prevăzute precipitații mai puternice și inundații, riscul inundării și erodării zonelor cos ere fiind sporit. Intensificarea acestor fenomene ar putea determina creșterea amplorii dezastrelor, ducând la pierderi economice semnifica ve, la probleme legate de sănătatea publică și la pierderi de vieți omeneș . În Europa, bazinul mediteraneean, zonele de munte, zonele inundabile dens populate, zonele cos ere, regiunile periferice și zona arc că sunt deosebit de vulnerabile la impacturile schimbărilor clima ce. În plus, trei sferturi din populație trăiește în zone urbane, care sunt adesea expuse valurilor de căldură, inundațiilor sau nivelurilor în creștere ale mărilor.


Europe Direct Alba Iulia - Europa, casa noastră În data de 17 aprilie 2013, reprezentanții Centrului de Informare Europe Direct Alba Iulia, au sus nut impreuna cu reprezentanții Fundației Comunitare Alba, comunicatorii campaniei naționale „Europa, casa noastră” in derularea întâlnirilor organizate in județul Alba, respec v cu elevii Școlii Gimnaziale „Ioan de Hunedoara” Sân mbru, precum și cu elevii din clasele IX-XII de la Liceul de Muzică și Arte Plas ce din orașul Alba-Iulia. Acțiunea din județul Alba a fost parte a campaniei de informare și comunicare

“Europa, casa noastră”, aflată la a treia ediție, campanie lansată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Programul se adresează elevilor și profesorilor din învățământul primar, gimnazial și liceal și are drept scop derularea unor ac vități cu dimensiune europeană prin care elevii sunt încurajați să se informeze despre Uniunea Europeană, istoria, poli cile ei, precum și despre ul mele evoluții din domeniul afacerilor europene.

Europe Direct Alba Iulia 9


Reguli comune pentru calcularea populaţiei rezidente a unui stat membru UE Parlamentul a aprobat un set unic de reguli pentru colectarea și compilarea datelor sta s ce privind populația în statele membre UE. Date coherente la nivelul UE sunt necesare, printre altele, pentru calcularea voturilor pentru majoritatea calificată în Consiliul de Miniștri și pentru calcularea drepturilor naționale la anumite finanțări UE. Setul de reguli va fi detaliat acum în discuții informale cu Consiliul. Noile reguli presupun ca statele membre UE să ofere Comisiei Europene date privind populația "rezidență în mod obișnuit", adică populația care a locuit într-un stat membru de rezidență cel puțin un an sau care a venit cu intenția de a locui cel puțin un an. Comisia cere asigurări că fiecare rezident va fi numărat o singură dată.

10 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

Propunerea stabilește reguli comune care să permită statelor membre să culeagă date sta s ce de bună calitate, u le pentru pregă rea poli cilor europene, pentru calcularea voturilor pentru majoritatea calificată în Consiliu și pentru stabilirea unor drepturi la anumite finanțări europene. În momentul de față, statele membre au propriile lor metode de definire și culegere a datelor demografice și sta s ce și de comunicare a acestor date către Comisie. Raportorul Csaba Sógor (EPP, RO) a votat împotriva textului adoptat mo vând că vor penaliza statele membre cu mulți cetățeni care locuiesc în străinătate. Un amendament prin care se cerea ca aceste date să nu fie u lizate pentru calcularea voturilor pentru majoritate calificată în Consiliu, a fost respins.


Clauza de revizuire

Ce urmează?

Comisia trebuie să raporteze Consiliului și Parlamentului impactul acestor reguli, la fiecare cinci ani.

Deși Parlamentul a aprobat propunerea amendată, votul asupra rezoluție legisla ve care cuprinde regulile a fost amânat la cererea președintei Comisiei pentru muncă și afaceri sociale, Pervenche Berès (S&D, FR), care a cerut mai mult mp pentru discuții informale cu Consiliul în scopul de a obține un acord în prima lectură.

Europe Direct Alba Iulia 11


Pentru documentele ociale nu mai sunt necesare ştampile costisitoare şi birocratice - Comisia Europeană acţionează pentru a reduce birocraţia în toate statele membre Comisia Europeană propune reducerea birocrației pentru cetățeni și întreprinderi, eliminând ru na birocra că de aprobare necesară în prezent pentru recunoașterea auten cității în alt stat membru al UE a documentelor oficiale precum cer ficatul de naștere. În prezent, cetățenii care se mută într-un alt stat membru trebuie să consacre mult mp și să cheltuiască mulți bani pentru a demonstra că documentele lor oficiale (de exe m p l u c e r fi cat u l d e n a ște re s a u cer ficatul de căsătorie) eliberate de statul membru de origine sunt auten ce. Pentru aceasta este nevoie de cer ficatul „apos lă” care este u lizat de autoritățile publice în alte state ca dovadă a faptului că documentele oficiale sau semnăturile funcționarilor naționali de pe documente sunt veritabile. Sunt afectate, de asemenea, întreprinderile care desfășoară ac vitate transfrontalieră în cadrul UE, pe piața unică a UE. De exemplu, pentru a dovedi statutul lor juridic atunci când desfășoară ac vități transfrontaliere, de cele mai multe ori vor trebui să prezinte o serie de documente oficiale legalizate. Aceste cerințe datează din perioada în care țările aveau încredere într-un document oficial numai atunci când provenea de la Ministerul de Externe din altă țară. Cu toate acestea, așa cum avem încredere reciprocă în hotărârile judecătoreș pronunțate în alt stat membru, ar trebui să putem să avem încredere în serviciul Stării civile din statul membru care eliberează cer ficate de naștere, fără a fi nevoie ca Ministerul de Externe, Ministerul Jus ției sau alte autorități să garanteze 12 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

pentru acestea. Așadar, Comisia Europeană propune eliminarea ștampilei apos lă și a unei serii de cerințe administra ve obscure pentru legalizarea documentelor oficiale ale persoanelor care locuiesc și lucrează în alte state membre. „De fiecare dată când treceți fron era, nu trebuie ca Ministerul de Externe să confirme că pașaportul dumneavoastră este întradevăr un pașaport — de ce ar trebui să se procedeze așa pentru un cer ficat de naștere?”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru jus ție. „Atunci când vă mutați în străinătate, îndeplinirea acestor formalități cos sitoare pentru a stabili că cer ficatul dumneavoastră de naștere este într-adevăr un cer ficat de naștere sau doar pentru a putea u liza cer ficatul unei întreprinderi creează inconveniente de ordin birocra c. Am auzit nenumărate relatări despre dificultățile întâmpinate în îndeplinirea acestor cerințe greu de înțeles. Astăzi, Comisia acționează pentru a simplifica viețile oamenilor și ale întreprinderilor atunci când își exercită dreptul la liberă circulație în UE.” Conform propunerilor Comisiei, cetățenii și întreprinderile nu vor mai trebui să prezinte versiuni „legalizate” cos sitoare sau traduceri „auten ficate” ale documentelor oficiale atunci când, de exemplu, înregistrează o casă sau o societate, când se căsătoresc sau când solicită o carte de rezidență. Douăsprezece categorii de


documente oficiale1 ar fi exceptate automat de la formalități precum „apos lare” și „legalizare” — impuse, în prezent, pentru aproxima v 1,4 milioane de documente în cadrul UE pe an. Eliminarea acestor cerințe va însemna economii de până la 330 de milioane de euro pentru cetățeni și întreprinderi, fără a pune la socoteală mpul economisit și inconvenientele evitate. Cu toate acestea, noile norme nu vor avea n i c i u n i m p a c t a s u p ra re c u n o a ș t e r i i conținutului sau a efectelor documentelor în cauză. Noile norme vor contribui doar la dovedirea auten cității documentului oficial, de exemplu dovedirea auten cității unei semnături, și a calității tularului funcției publice care semnează documentul. Acest demers va trebui acceptat reciproc de către statele membre, fără alte cerințe de cer ficare suplimentare. C o m i s i a p ro p u n e , d e a s e m e n e a , u n instrument de simplificare suplimentară: fo r m u l a re sta n d a rd i zate m u l l i n g ve

faculta ve în toate limbile oficiale ale UE pe care cetățenii și întreprinderile le-ar putea solicita în locul și în aceleași condiții aplicabile documentelor oficiale naționale cu privire la naștere, deces, căsătorie, parteneriat înregistrat, precum și statutul juridic și reprezentarea unei societăți sau a unei alte întreprinderi (a se vedea anexa pentru exemple). Aceasta ar contribui, în special, la economisirea costurilor cu traducerea, dat fiind că atrac vitatea unei as el de opțiuni derivă din faptul că cetățenii și întreprinderile nu mai trebuie să se preocupe de traduceri. Formatul acestor formulare are la bază convenții internaționale specifice. Propunerea prevede, de asemenea, garanții împotriva fraudei. În cazul în care o autoritate națională are mo ve întemeiate să pună la îndoială un anumit document, statele membre vor putea verifica auten citatea documentului cu autoritățile emitente, prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) existent.

Europe Direct Alba Iulia 13


Alegeri europene: doi din trei tineri au intenţia de a vota Aproape două treimi (64%) din nerii europeni au intenția de a vota în cadrul alegerilor parlamentare europene din 2014, în mp ce aproxima v o treime (35%) declară că este puțin probabil să voteze, conform unui sondaj al Comisiei în ceea ce privește par ciparea nerilor la viața democra că. Tinerii sunt mai puțin interesați de a-și exprima votul decât părinții lor și arată o insa sfacție tot mai mare referitor la modul în care funcționează poli ca. Cu toate acestea, nerii doresc să par cipe și solicită mai multe oportunități de a fi implicați în poli că. Tinerii arată o puternică iden tate europeană și o mai mare apreciere a integrării europene decât alte grupe de vârstă. „Doresc să informez nerii cu privire la alegerile parlamentare europene și la

14 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o

mo vele pentru care este important să voteze. Săptămâna europeană a neretului reprezintă o ocazie excelentă de a ameliora par ciparea ac vă a nerilor în societate și de a prezenta realizările din ul mii 25 de ani de sprijin oferit de UE nerilor din Europa” a afirmat Androulla Vassiliou, comisarul e u ro p e a n p e nt r u e d u caț i e , c u l t u ră , mul lingvism și neret. Săptămâna europeană a neretului (26 mai – 2 iunie) va pune accentul asupra par cipării cetățeneș ac ve a nerilor în societate. Sute de evenimente vor fi organizate în cele 27 de țări ale UE, precum și în Croația, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia. Săptămâna neretului va sărbători, de asemenea, aniversarea de argint a sprijinului oferit de U E nerilor, care a ajutat


aproxima v 2,5 milioane de neri și neri lucrători să par cipe la schimburi transfrontaliere, la serviciul european de voluntariat și la alte ac vități educa ve nonformale. Intenția nerilor de a vota este în proporție de 75% sau mai mult în Belgia, Olanda, Suedia, Italia, Luxemburg, Malta și de 55% sau mai puțin în Cipru, Grecia, Estonia, Republica Cehă și Slovenia. Sondajul arată, de asemenea, că printre cei care intenționează să voteze, în jur de o treime (28%) sunt siguri că își vor exprima votul, în mp ce 11% declară că sunt siguri că nu vor vota. În rândul celor care probabil vor vota, nouă din zece o fac pentru că ei cred în importanța democrației, a Europei și a alegerilor europene. În rândul celor care probabil nu vor vota, doi din trei consideră că votul lor nu va schimba nimic. Sondajul a fost realizat în luna aprilie 2013 în rândul a 13 000 de neri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre ale UE și a 500 de neri din Croația. Obiec vul a fost de a studia a tudinea nerilor față de par ciparea în societate și la alegerile europene din 2014.

Context 35% dintre nerii europeni declară că s-au implicat ac v într-un club spor v în anul anterior, 22% într-o organizație de neret, 15% într-o organizație locală și 14% într-o organizație culturală. Cu toate acestea, 44% dintre nerii europeni nu sunt implicați în nicio organizație. Este mai probabil ca cei care

au par cipat ac v la cel puțin o ac vitate sau în cadrul unei organizații să aibă în vedere depunerea unei candidaturi într-o sesiune de alegeri poli ce la un moment dat în decursul vieții lor (23% față de 14% care nu au par cipat) și, de asemenea, este mai probabil ca aceș a să voteze în cadrul alegerilor europene. Este mai puțin probabil ca respondenții care nu au par cipat la niciuna dintre ac vități să fie interesați de poli că sau de alegeri (53% față de 41% care au par cipat). O insa sfacție tot mai mare se manifestă în rândul nerilor față de modul în care funcționează poli ca, conform studiului Comisiei realizat de London School of Economics privind „Par ciparea nerilor la viața democra că”. Tinerii doresc să par cipe la viața poli că, să fie ascultați și implicați în diverse moduri. Internetul și noile tehnologii sunt considerate a fi mijloace pentru o mai bună par cipare. De asemenea, nerii solicită mai multe informații cu privire la poli că și la alegeri și țin seama de cadrul ins tuțional specific care ar putea să le amelioreze par ciparea și reprezentarea. Organizațiile civice de neret și cele ale comunităților înregistrează un succes în mo varea nerilor în direcția implicării. Tinerii se consideră cetățeni ai Uniunii Europene mai mult decât orice alt grup de vârstă, conform raportului Comisiei privind „Cetățenia UE și par ciparea la viața poli că în rândul nerilor ”. 69% dintre nerii respondenți (față de aproxima v 60% din grupul cu o vârstă mai înaintată) consideră că apartenența la Uniunea Europeană face parte din cetățenia lor. Numai 30% dintre nerii

Europe Direct Alba Iulia 15


europeni declară că se consideră exclusiv cetățeni ai țării lor (față de 38% din grupul cu o vârstă mai înaintată). Programul actual Tineretul în acțiune își propune să inspire un sen ment de cetățenie ac vă, solidaritate și toleranță în rândul nerilor europeni și să îi implice în clădirea viitorului Uniunii. Noul program pentru educație, formare, neret și sport, Erasmus pentru toți, va con nua să sprijine proiectele de neret în perioada 2014-2020.

Săptămâna europeană a tineretului Cea de-a 25-a aniversare a programelor UE pentru neret se va sărbători printr-un eveniment la data de 31 mai, în Bruxelles. Acesta va include o dezbatere poli că privind valoarea par cipării neretului și va premia proiecte remarcabile din cadrul programului Tineretul în acțiune. Un panou electric de prezentare a proiectelor se va monta pe esplanada Parlamentului European în perioada 30-31 mai 2013. În perioada 27-29 mai, va avea loc la Bruxelles o conferință privind Dialogul structurat al UE cu nerii și cu organizațiile de neret. Aceasta va reuni reprezentanți ai grupurilor de lucru naționale din statele membre. Conferința va contribui la schimbul celor mai bune prac ci în ceea ce privește desfășurarea dialogului structurat și va extrage concluzii asupra evoluției sale.

16 newsletter Nr. 4 w w w. e d a l b a . r o


Europe Direct Alba Iulia 17


Europe Direct Alba Iulia este un proiect implementat în parteneriat de FUNDAŢIA PAEM ALBA cu Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL ALBA IULIA www.paemalba.ro CENTRUL EUROPE DIRECT ALBA IULIA Loc. Alba Iulia, jud. Alba, România Bucovinei nr. 6, Cod poştal 510097 tel: 0258-831999 / 0258-818488 fax: 0258-818488 orar: luni - vineri 09:00 - 17:00 E-mail: office@edalba.ro Web: www.edalba.ro Facebook: facebook.com/europealbaiulia Youtube: youtube.com/europealbaiulia info-line: 0258-831-999

www.apulum.ro

www.edalba.ro

edalbaiulia

ISSN: 2066-7544

copyright © Europe Direct Alba Iulia - 2013

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția o cială a Uniunii Europene.


Newsletter #04 2013  

Buletine informative a Centrului Europe Direct Alba Iulia

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you