Issuu on Google+

www.edalba.ro

newsletter ISSN: 2066-7543

AN IV

Nr. 2/2012

Europe Direct Alba Iulia

... in plin

... să ne împărtă

șim experiențe

viața d m i ă r ... să t

ul tânăr

trăm spirit . să ne păs

..

le

Implicaţi-vă! De-a lungul Anului european, se vor organiza numeroase activităţi în toate cele 27 de state membre, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pe site-ul web, poţi găsi programul activităţilor pentru fiecare zonă geografică. De asemenea, poţi afla mai multe despre ce se întâmplă în regiunea ta, cine este coordonatorul tău naţional, precum și organizaţiile care activează în domeniul îmbătrânirii active și al solidarităţii dintre generaţii, la adresa:

http://europa.eu/ey2012/

edalba.ro/2012


Ziua 112: 74 % dintre europeni nu știu la ce număr pentru apeluri de urgență să sune atunci când călătoresc în UE. O nouă campanie în acest sens Milioane de europeni și de vizitatori au nevoie de acces la serviciile de urgență în interiorul și în afara țării lor în timp ce călătoresc e pentru a merge la schi, e pentru a petrece timp cu familia, e pentru deplasări profesionale, e pentru a asista la evenimentele sportive din această vară, printre care Jocurile Olimpice de la Londra sau Campionatul european de fotbal Euro 2012 din Polonia și Ucraina. Însă doar 34 % dintre persoanele care călătoresc frecvent și doar 26 % dintre toți europenii știu că 112 este numărul european unic pentru apeluri de urgență la care pot suna când au nevoie de asistență, atât în interiorul, cât și în afara țării lor. Numeroase companii importante de transport feroviar, aerian și de alt tip s-au alăturat vicepreședinților Neelie Kroes și Siim Kallas în cadrul unei campanii de sensibilizare privind numărul 112. Numărul pentru apeluri de urgență va promovat, fără niciun cost pentru contribuabili, pe biletele electronice, în revistele de la bordul avioanelor și pe site-urile internet ale companiilor, precum și cu ajutorul personalului acestora. Lista companiilor participante poate consultată pe site-ul www.112.eu. Vicepreședinții Kroes și Kallas au hotărât să se asigure că toți cetățenii europeni pot avea acces la o aplicație privind numărul 112 în limba maternă a ecăruia. În ultimii ani au fost dezvoltate numeroase aplicații mobile privind numărul 112, dar în acest domeniu se pot face mult mai multe. Vicepreședinta Neelie Kroes a declarat: „Dacă numărul 112 este cunoscut și apelat, se pot salva vieți. Însă numărul 112 este util doar dacă oamenii știu de existența lui. Colaborăm, așadar, cu companiile de transport pentru a le atrage atenția oamenilor asupra lui în timp ce călătoresc.”

pentru apeluri de urgență 112 este un instrument de siguranță esențial în domeniul transporturilor. Lista companiilor participante va deschisă tot anul și, dacă este să judecăm după interesul manifestat, probabil că se vor înscrie mult mai multe.” Context 112 este numărul european unic pentru apeluri de urgență la care se poate suna gratuit de pe telefoane xe sau mobile pretutindeni în UE. 112 pune apelantul în legătură cu serviciile de urgență competente (poliția locală, serviciul de pompieri sau serviciile medicale) și este disponibil 24 de ore din 24. 112 este acum operațional în toate statele membre ale UE, pe lângă numerele pentru apeluri de urgență existente la nivel național (precum 999 sau 110). Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia au decis ca numărul 112 să devină unicul sau principalul lor număr național pentru apeluri de urgență. 112 poate apelat și în țări din afara UE, precum Croația, Muntenegru și Turcia. Ucraina s-a angajat și ea să introducă acest număr în orașele care vor găzdui meciuri din cadrul Campionatului de fotbal Euro 2012 (Donețk, Harkov, Kiev și Lvov) până la începerea acestuia. Sondajul Eurobarometru publicat astăzi indică faptul că nivelul de cunoaștere de către cetățenii europeni a disponibilității numărului 112 în țara lor și în alte state membre ale UE stagnează. Pentru a aborda această problemă, la 27 ianuarie 2012 vicepreședinții Siim Kallas și Neelie Kroes au adresat o scrisoare principalelor companii de transport, făcând apel la acestea să își informeze pasagerii despre numărul pentru apeluri de urgență 112. Această inițiativă urmează unei campanii similare lansate cu succes anul trecut de fosta deputată în PE Diana Wallis. Campania este sprijinită și de Fundația europeană 112.

Vicepreședintele Siim Kallas a declarat, la rândul său, următoarele: „Salut angajamentul companiilor de transport din Europa de a informa ecare călător despre existența numărului pentru apeluri de urgență 112. Numărul 2


Aplicațiile pentru telefoanele mobile sunt programe informatice dezvoltate pentru telefoanele mobile care le permit utilizatorilor să realizeze o anumită sarcină. Aplicațiile pot instalate în prealabil pe telefoane de către fabricanți și pot cumpărate și descărcate din„magazinele de aplicații”. Un raport privind modul de implementare de către ecare stat membru a numărului 112 (publicat tot astăzi) oferă o imagine a diferitelor limbi în care pot răspunde centrele de apel 112: · Limba engleză poate utilizată în 25 de țări (pe lângă Regatul Unit, Irlanda și Malta): Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria, precum și în Croația, Islanda și Norvegia. · Apelurile în limba franceză pot efectuate în 14 țări (pe lângă Franța, Luxemburg și Belgia): Bulgaria, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Spania și Țările de Jos.

· Limba germană poate utilizată pentru a apela numărul 112 în 12 țări: Bulgaria, Republica Cehă, Finlanda, Italia, Lituania, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Spania, Țările de Jos și Ungaria (pe lângă Germania, Austria, Belgia și Luxemburg). · Vorbitorii de limba italiană își pot folosi limba maternă pentru a apela numărul 112 și în Republica Cehă, Croația, România, Slovenia și Spania. · Vorbitorii de limba rusă pot obține asistență sunând la 112 în Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. · În Regatul Unit, centrele care primesc apeluri de urgență dispun de servicii de interpretare ce acoperă 170 de limbi, iar în Franța un serviciu similar acoperă 40 de limbi. Mai multe informații: http://ec.europa.eu/digitalagenda/en/news/112-day-74-europeans-dont-know-what-emergencynumber-call-when-travelling-eu-new-campaign

Comisia propune o strategie pentru o bioeconomie durabilă în Europa Comisia Europeană a adoptat o strategie vizând tranziția economiei europene către o utilizare mai importantă și mai durabilă a resurselor regenerabile. Dat ind că populația mondială se va apropia de 9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele naturale sunt nite, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile pentru alimente și hrană pentru animale sigură și sănătoasă, precum și pentru materiale, energie și alte produse. Strategia și planul de acțiune al Comisiei intitulat „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa” de nește o abordare coerentă, intersectorială și interdisciplinară a problemei. Obiectivul este de a avea o economie mai inovatoare, cu emisii reduse, care reconciliază

cererile privind agricultura și pescuitul durabil, siguranța alimentară și utilizarea durabilă a resurselor biologice în scopuri industriale, asigurând în același timp protecția mediului și a biodiversității. Prin urmare, planul se concentrează asupra a trei aspecte esențiale: dezvoltarea de noi tehnologii și procese destinate bioeconomiei; dezvoltarea piețelor și a competitivității în sectoarele bioeconomiei; și impulsionarea factorilor de decizie și a părților interesate în direcția unei colaborări mai strânse.

3


„Europa trebuie să realizeze tranziția către o economie post-petrolieră. O mai mare utilizare a resurselor regenerabile nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să impulsionăm tranziția de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluții ecologice, având ca motor cercetarea și inovarea. Această tranziție este bene că pentru mediul nostru înconjurător, pentru securitatea noastră alimentară și energetică, precum și pentru competitivitatea Europei în viitor”, a declarat comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn. Termenul „bioeconomie” înseamnă o economie care folosește resurse biologice din sol și mare, precum și deșeuri, ca materii prime pentru alimente, pentru hrana pentru animale și pentru producția industrială și energetică. De asemenea, include și utilizarea proceselor ecologice pentru sectoare industriale durabile. De exemplu, biodeșeurile au un potențial considerabil ca alternativă la îngrășămintele chimice sau pentru conversia în bioenergie și pot contribui la realizarea a 2 % din obiectivul UE privind energia din surse regenerabile. Bioeconomia UE are deja o cifră de afaceri de aproximativ 2 000 de miliarde EUR și oferă locuri de muncă pentru peste 22 de milioane de oameni, ceea ce reprezintă 9 % din totalul forței de muncă ocupate din UE. Ea include sectoare precum agricultura, silvicultura, pescuitul, producția de alimente și de hârtie și pastă de hârtie, precum și o parte a industriei chimice, biotehnologice și energetice. Se estimează că ecare euro investit în cercetarea și inovarea nanțată de UE pentru bioeconomie va genera 10 EUR de valoare adăugată în sectoarele bioeconomiei până în 2025. Context Strategia prezintă trei piloni principali: 1) Investiția în cercetare, inovare și competențe pentru bioeconomie. Aceasta ar trebui să includă nanțare UE, nanțare națională, investiții private și sporirea sinergiilor cu alte inițiative politice. 2) Dezvoltarea piețelor și a competitivității în sectoarele bioeconomiei printr-o intensi care durabilă a producției primare, prin conversia uxurilor de deșeuri în produse cu valoare adăugată, precum și prin mecanisme de învățare reciprocă pentru ameliorarea producției și a utilizării e ciente a resurselor. Ca exemplu, eliminarea deșeurilor alimentare reprezintă pentru contribuabilul european un cost de 55-90 EUR pe tonă și produce 170 de milioane de tone de CO2. Aceste deșeuri ar putea transformate în bioenergie sau în alte produse

ecologice, creând locuri de muncă și creștere economică. 3) Consolidarea coordonării la nivelul politicilor și implicarea părților interesate, prin crearea unui Grup pentru bioeconomie, a unui Observator bioeconomic și prin organizarea în mod regulat a unor conferințe ale părților interesate; Strategia caută să realizeze sinergii și complementarități cu alte domenii de politică, instrumente și surse de nanțare având aceleași obiective, pe care le abordează în mod similar, precum fondurile de coeziune, politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului (PCP), politica maritimă integrată (PMI) și politicile în domeniul mediului, industrial, al ocupării forței de muncă, al energiei și al sănătății. Pregătirea strategiei a fost condusă de comisarul Geoghegan-Quinn, cu sprijinul a patru alți comisari: vicepreședintele Tajani și comisarii Cioloș, Damanaki și Potočnik. Având în centru cercetarea și inovarea, strategia va prezentată pentru prima dată statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Competitivitate din 21 februarie 2012. Unele state membre ale UE, printre care Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda și Țările de Jos au pus deja în aplicare strategii privind bioeconomia. La nivel internațional, Canada, China, Africa de Sud și SUA au sau plani că propriile strategii ambițioase în acest sens. Propunerea Comisiei este una dintre propunerile operaționale în temeiul inițiativelor emblematice „O Uniune a inovării” și „O Europă e cientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” din cadrul strategiei UE 2020. Necesitatea de a crește nivelul nanțării publice pentru cercetarea și inovarea în domeniul bioeconomiei a fost recunoscută în cadrul viitorului program de cercetare al Comisiei intitulat „Orizont 2020”: s-a propus acordarea a 4,7 miliarde EUR pentru provocarea „Securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomia”, cu nanțare complementară în alte domenii ale Orizont 2020.

Pentru informații suplimentare http://ec.europa.eu/resource-efficient-europe/index_ro.htm

4


Parlamentul European menține programul de ajutor alimentar pentru cetățenii defavorizați din Uniunea Europeană Programul "Alimente pentru cei nevoiași" va continua să furnizeze hrană pentru cei mai defavorizați cetățeni ai Uniunii Europene încă doi ani, datorită unui plan de salvare a programului agreat împreună cu Consiliul și aprobat în sesiunea plenară de miercuri. Programul, de care bene ciază 18 milioane dintre cei mai săraci cetățeni din 20 de state membre ale Uniunii Europene, se va derula până la sfârșitul anului 2013 bazându-se pe un buget anual de 500 milioane euro.

O propunere de modi care a regulamentului, care ar permite programului să achiziționeze hrană de pe piață, a rămas blocată la Consiliu până în noiembrie 2011 când Germania fost de acord să susțină continuarea programului, cu fonduri adecvate, până la sfârșitul anului 2013.

Noile prevederi se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2012, permițând programului să continue până la sfârșitul anului 2013 cu un plafon bugetar anual de 500 milioane euro. Istoric Programul pentru distribuirea de alimente gratuite către cei mai defavorizați cetățeni ai Uniunii Europene inițiat în 1987 în cadrul Politicii Agricole Comune (CAP) acordă, în prezent, ajutoare pentru 18 milioane de persoane care trăiesc în sărăcie în 20 de state membre ale Uniunii Europene.

http://www.europarl.europa.eu

Inițial, hrana gratuită a provenit din stocurile de intervenție ale CAP dar, pe măsură ce acestea s-au redus, programul a început să se bazeze din ce în ce mai mult pe achizițiile de hrană de pe piață, în paralel cu creșterea, datorită crizei economice globale, a numărului de cetățeni nevoiași. Totuși, în aprilie 2011 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că programul poate folosi doar hrana din stocurile de intervenție. În cazul în care nu se ia nicio măsură, fondurile pentru acest program vor trebui reduse în 2012 până la valoarea de 133 milioane euro, față de 500 milioane euro în 2011. Pentru a preveni o reducere drastică a ajutoarelor alimentare într-o perioadă în care numărul cetățenilor nevoiași din Uniunea Europeană este în creștere, Parlamentul European a solicitat, printr-o rezoluție din iunie 2011, găsirea unei soluții de tranziție pentru salvarea acestui program.

5


Eurobarometru: corupția în creștere? economia UE aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. „Corupția este o boală care distruge o țară din interior, subminând încrederea în instituțiile democratice, erodând responsabilitatea conducerii politice și făcând jocul grupărilor de criminalitate organizată. Corupția nu poate combătută cu succes decât dacă există voință și angajament la toate nivelurile de guvernare și de decizie”, a declarat Cecilia Malmström. În iunie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat un pachet anticorupție, prin care se solicită ca fenomenul corupției să bene cieze de o atenție sporită în toate politicile relevante ale UE. De asemenea, a fost instituit un mecanism speci c al UE de monitorizare și de evaluare, și anume un raport anticorupție al UE, în care va prezentată în mod clar situația eforturilor întreprinse în toate cele 27 de state membre ale UE pentru combaterea corupției. Primul raport este prevăzut pentru 2013. Corupția rămâne o problemă majoră în țările Uniunii Europene, ba chiar se pare că a crescut în ultimii trei ani, conform sondajului Eurobarometru dat astăzi publicității de Comisie. Din datele obținute reiese că aproape trei sferturi din europeni continuă să considere corupția drept o problemă gravă și sunt de părere că ea este prezentă la toate nivelurile de guvernare. Opt procente din respondenți a rmă că li s-a cerut sau sugerat să dea mită în ultimul an. „Observăm cu dezamăgire că rezultatele concrete în ceea ce privește lupta împotriva corupției în Uniunea Europeană rămân nesatisfăcătoare. De câte ori nu am spus că a venit timpul să acționăm? Cetățenii europeni se așteaptă la măsuri decisive din partea guvernelor naționale. Ar cam timpul ca acestea să e adoptate”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne. Corupția continuă să e una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa. Prezentă sub forme și în domenii care diferă de la un stat membru la altul, corupția afectează întreaga UE, printre efecte numărându-se reducerea investițiilor, blocarea funcționării corecte a pieței interne și impactul negativ asupra nanțelor publice. Se estimează că fenomenul corupției costă

În curând, Comisia va prezenta o serie de propuneri legislative privind, în special, con scarea bunurilor obținute din infracțiuni, reforma normelor aplicabile în materie de achiziții publice, realizarea unor statistici mai avansate privind activitatea infracțională și consolidarea politicii antifraudă la nivel european. Context Sondajul Eurobarometru a fost realizat în cele 27 de state membre ale UE în septembrie 2011. Principalele constatări sunt următoarele: · majoritatea europenilor (74 %) consideră corupția ca ind o problemă majoră în țara lor. Aproape jumătate dintre europeni (47 %) cred că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani; · majoritatea europenilor consideră că instituțiile locale (76 %), regionale (75 %) și naționale (79 %) sunt atinse de corupție; · europenii consideră că mita și abuzul de putere sunt fenomene întâlnite în toate sferele serviciilor publice. Cel mai probabil să e implicați în astfel de activități sunt politicienii naționali (57 %) și funcționarii responsabili de

6


atribuirea contractelor în cadrul licitațiilor publice (47 %); · în opinia a 40 % dintre europeni, o relație prea strânsă între mediul de afaceri și politică contribuie la corupție. Printre factorii care contribuie la corupție se numără lipsa de acțiune din partea politicienilor (36 %) și lipsa de transparență în modul în care sunt cheltuite fondurile publice (33 %). Cea mai mare parte (68 %) nu consideră că există un grad su cient de transparență și de control în ceea ce privește nanțarea partidelor politice; · majoritatea europenilor (70 %) sunt de părere că fenomenul corupției este inevitabil și că a existat dintotdeauna. Doi din trei europeni (67 %) consideră corupția ca făcând parte din cultura de afaceri a țării lor; · majoritatea europenilor (67 %) consideră că nu sunt afectați personal de corupție în viața lor de zi cu zi. Doar o mică parte (29 %) a rmă că sunt

afectați personal. Numărul europenilor cărora li s-a cerut sau sugerat să dea mită în cursul anului trecut este chiar mai mic (8 %); · confruntați cu un caz de corupție, europenii înclină cel mai mult să aibă încredere în poliție (42 %) și în sistemul judiciar (41 %) și cel mai puțin în reprezentanții politici (6 %), pentru găsirea unei soluții.

Pentru informații suplimentare http://ec.europa.eu

7


Campania pentru o societate mai bună pentru vârstnici și tineri

îmba˘trânim? CENTRUL EUROPE DIRECT ALBA IULIA Loc. Alba Iulia, jud. Alba, România Bucovinei nr. 6, Cod poştal 510097 tel: 0258-831999 / 0258-818488 fax: 0258-818488 orar: luni - vineri 09:00 - 17:00 E-mail: office@edalba.ro Web: www.edalba.ro Facebook: facebook.com/europealbaiulia Youtube: youtube.com/europealbaiulia info-line: 0258-831-999

Europe Direct Alba Iulia este un proiect implementat în parteneriat de FUNDAŢIA PAEM ALBA cu Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL ALBA IULIA www.paemalba.ro

www.apulum.ro

ISSN: 2066-7543

copyright © Europe Direct Alba Iulia - 2012 DTP: xpub.ro Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția o cială a Uniunii Europene.


Newsletter #2 2012