Page 1

www.edalba.ro

newsletter ISSN: 2066-7543

AN IV

Nr. 1/2012

Europe Direct Alba Iulia

... in plin

... să ne împărtă

șim experiențe

viața d m i ă r ... să t

ul tânăr

trăm spirit . să ne păs

..

le

Implicaţi-vă! De-a lungul Anului european, se vor organiza numeroase activităţi în toate cele 27 de state membre, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pe site-ul web, poţi găsi programul activităţilor pentru fiecare zonă geografică. De asemenea, poţi afla mai multe despre ce se întâmplă în regiunea ta, cine este coordonatorul tău naţional, precum și organizaţiile care activează în domeniul îmbătrânirii active și al solidarităţii dintre generaţii, la adresa:

http://europa.eu/ey2012/

edalba.ro/2012


Deșeurile – o oportunitate de a crea locuri de muncă și de a reduce costurile Conform unui studiu al Comisiei Europene, punerea integrală în aplicare a legislației UE în domeniul deșeurilor ar aduce economii de 72 de miliarde EUR pe an, ar crește cifra de afaceri anuală a sectorului UE de gestionare și reciclare a deșeurilor cu 42 de miliarde EUR și ar crea peste 400 000 de locuri de muncă până în 2020. Operațiunile ilegale cu deșeuri din statele membre conduc la pierderea unor oportunități de creștere economică; sporirea e cienței controalelor la nivel național și îmbunătățirea cunoștințelor privind gestionarea deșeurilor ar conduce la progrese majore. Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat:„Trebuie să privim deșeurile ca pe o resursă, iar îngroparea acestei resurse în sol dovedește o lipsă gravă de viziune. Acest raport arată că gestionarea și reciclarea deșeurilor pot avea o contribuție importantă la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Dacă legislația existentă ar aplicată în mod corespunzător, am putea evita operațiunile de curățare costisitoare și problemele legate de poluare și de sănătate. Și să nu uităm că materialele reciclate sunt mai ieftine decât cele noi și că reduc emisiile de gaze cu efect de seră și dependența noastră de importuri.” Studiul prezintă o analiză aprofundată a efectelor îmbunătățirii implementării și a punerii în aplicare și arată că bene ciile ar semni cative. Acesta s-a oprit asupra unui număr de studii de caz din Cipru, Germania, Irlanda, Italia și Olanda pentru a le demonstra statelor membre bene ciile economice, nanciare și sociale. Sectorul UE de gestionare și reciclare a deșeurilor este foarte dinamic, însă oferă încă oportunități economice cu un potențial uriaș de extindere. În 2008, cifra de afaceri de 145 de miliarde EUR, înregistrată de acest sector, a

reprezentat aproximativ 1 % din PIB-ul UE și 2 milioane de locuri de muncă. Respectarea politicii UE ar contribui la crearea unui sector cu 2,4 milioane de locuri de muncă și o cifră de afaceri anuală totală de 187 de miliarde. Problema ține mai ales de faptul că prea multe prețuri nu re ectă adevăratul cost al eliminării produselor; dacă ar face-o, s-ar limita din start cantitatea de deșeuri. În plus, multe state membre nu au încă infrastructuri adecvate pentru colectarea selectivă, reciclarea și valori carea deșeurilor. Absența unor mecanisme de control sistematic și de aplicare a legii, alături de inexistența unor date credibile privind gestionarea deșeurilor, constituie un obstacol suplimentar. Patru concluzii importante · Studiul concluzionează că trebuie să m mai bine informați cu privire la deșeuri. Trebuie să dispunem de date de o calitate mai bună și de o monitorizare sistematică a modului în care legile funcționează în practică. S-au înregistrat progrese în acest sens, Eurostat în ințând recent un Centru de date privind deșeurile. · O utilizare mai e cientă a principiului „poluatorul plătește” și a instrumentelor economice precum creșterea costurilor de eliminare ar contribui la asigurarea respectării legislației și a resurselor nanciare necesare pentru gestionarea deșeurilor. · Capacitățile de control și de monitorizare trebuie să e consolidate în statele membre. Aceasta ar putea însemna stabilirea unei capacități de audit la nivelul UE și, eventual, norme comune de control. · O opțiune de consolidare a monitorizării punerii în aplicare la nivelul UE, relativ e cientă din punctul de vedere al costurilor, ar apelarea la expertiza și capacitățile Agenției Europene de Mediu (AEM). Această opțiune ar însemna costuri administrative mai mici decât crearea unei noi agenții dedicate deșeurilor.

2


Concluziile studiului vor discutate și analizate de către Comisie. Acestea vor servi drept bază pentru dezvoltarea unor instrumente juridice și economice echilibrate, așa cum s-a sugerat în Foaia de parcurs către o Europă e cientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și în Strategia tematică privind prevenirea generării de deșeuri. Aceste strategii încurajează stimulentele economice și juridice, precum taxele pentru depozitarea deșeurilor sau interdicțiile de depozitare a deșeurilor, extinzând sistemele de responsabilitate a producătorilor și introducând sistemele de plată în funcție de deșeurile generate („pay as you throw”).

Foaia de parcurs privind utilizarea e cienta a resurselor elaborată de Comisie stabilește etapele care trebuie parcurse pentru a garanta că, până în 2020, deșeurile vor gestionate ca o resursă, inclusiv prin revizuirea obiectivelor legate de prevenire, reutilizare, reciclare, valori care și evitarea descărcării deșeurilor la gropile de gunoi, precum și prin dezvoltarea unor piețe pentru materialele secundare sau reciclate.

Mai multe informații: http://ec.europa.eu/environment/waste/index.htm

Economia UE folosește 16 tone de materiale pe persoană pe an, dintre care 6 tone devin deșeuri, jumătate dintre acestea mergând la gropile de gunoi. Multe state membre se bazează în principal pe gropile de gunoi ca modalitate preferată de gestionare a deșeurilor. Această situație persistă în po da legislației UE existente în domeniul deșeurilor și este nesustenabilă.

Europenii sunt gata pentru “îmbătrânirea activă” Pentru a marca începutul Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității dintre generații 2012, Comisia a prezentat un nou sondaj Eurobarometru care arată că 71 % dintre europeni sunt conștienți că populația Europei este în curs de îmbătrânire, dar numai 42 % sunt îngrijorați de această evoluție. Acest rezultat contrastează puternic cu percepțiile responsabililor politici, care privesc îmbătrânirea populației drept o problemă majoră. Pentru cei mai mulți dintre cetățeni, persoanele cu vârsta de 55 de ani sau mai mult joacă un rol major în domenii cheie ale societății. Peste 60 % cred ca ar trebui sa ni se permită să continuăm să lucrăm după vârsta de pensionare și o treime a rmă că le-ar plăcea să lucreze mai mult. În mod surprinzător, persoanele aproape de vârsta de pensionare sunt mai susceptibile să împărtășească această opinie decât tânăra generație. László Andor, comisar pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a declarat cu prilejul prezentării sondajului: „Sondajul Eurobarometru publicat astăzi arată că oamenii sunt gata să rămână activi pe măsură ce

înaintează în vârstă. Sunt convins că Anul european va acționa ca un catalizator pentru a mobiliza cetățenii, părțile interesate și factorii de decizie să acționeze pentru promovarea îmbătrânirii active și pentru abordarea în mod pozitiv a problemelor îmbătrânirii." Sondajul Eurobarometru acoperă cinci domenii: percepția generală a vârstei și a persoanelor în vârstă; persoanele în vârstă la locul de muncă; pensionarea și pensiile; munca voluntară și sprijinul pentru persoanele în vârstă și un mediu favorabil persoanelor în vârstă. Sondajul arată că de nițiile referitoare la „tânăr” și „bătrân” diferă semni cativ de la o țară la alta. În Malta, Portugalia și Suedia, persoanele sub 37 de ani sunt considerate tinere, în timp ce în Cipru și Grecia persoanele sunt considerate tinere până la 50 de ani. În medie, europenii cred că începem să m considerați bătrâni puțin înainte de 64 de ani și nu mai suntem 3


considerați tineri de la vârsta de 41,8 ani. De asemenea, percepțiile variază în funcție de vârstă și gen – femeile cred că bătrânețea începe puțin mai târziu decât bărbații (65,0 ani față de 62,7 ani). În ceea ce privește deținerea unui loc de muncă, numai unul din trei europeni este de acord cu ideea că vârsta o cială de pensionare va trebui să e mărită până în 2030, chiar dacă aceasta este în prezent o prioritate politică evidentă în multe state membre. Cu toate acestea, există o puternică susținere (61 %) pentru ideea că oamenii ar trebui să e lăsați să continue să lucreze după ce au ajuns la vârsta o cială de pensionare. 53 % resping ideea unei vârste obligatorii de pensionare, însă există diferențe enorme între statele membre. Cu toate că vârsta tipică de pensionare este de 65 de ani, vârsta medie de ieșire de pe piața forței de muncă în 2009 a fost aproximativ 61,5 ani. 42 % dintre europeni cred că vor capabili să își desfășoare activitatea curentă după 65 de ani, în timp ce 17 % se așteaptă să nu poată să continue la locul de muncă actual până la 60 de ani. O treime dintre europeni a rmă că ar dori să continue să lucreze după ce ajung la vârsta pensionării, iar ideea combinării unei activități cu timp parțial cu o pensie parțială este mai atractivă decât ieșirea completă la pensie pentru aproape două treimi dintre europeni. Îmbătrânirea activă nu privește doar ocuparea forței de muncă. Aproximativ un sfert dintre europeni (inclusiv cei în vârstă de peste 55 de ani) spun că sunt angajați în activități voluntare. În țări în care voluntariatul reprezintă mai puțin o tradiție, un procent mai mare de persoane spun că au ajutat sau au oferit sprijin altor persoane din afara propriei gospodării. 36 % dintre europenii cu vârste de peste 55 de ani au oferit un astfel de sprijin. 15 % din respondenții de peste 55 de ani au grijă de un membru al familiei mai vârstnic și 42 % au făcut aceasta în trecut. Context Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații 2012 urmărește să sensibilizeze opinia publică în privința contribuției persoanelor în vârstă în societate și să promoveze măsuri care să creeze oportunități mai bune pentru ca persoanele în vârstă să rămână active. Anul european 2012 cuprinde trei dimensiuni ale îmbătrânirii active: · Îmbătrânirea activă pe piața muncii. A stimula pe lucrătorii mai vârstnici să rămână pe piața muncii implică, în special, ameliorarea condițiilor de muncă și

adaptarea acestora la starea sănătății și la necesitățile lucrătorilor în vârstă, actualizarea competențelor acestora prin oferirea unui acces simpli cat la procesul de învățare de-a lungul vieții, precum și revizuirea sistemelor de impozitare și de prestații sociale în sensul transformării acestora în stimulente e ciente pentru a munci vreme mai îndelungată. · Participarea în societate. Îmbunătățirea oportunităților și condițiilor pentru ca persoanele în vârstă să joace un rol important în societate în calitate de voluntari sau sprijinitori ai familiei și să participe în societate, evitând astfel izolarea socială și multe dintre problemele și riscurile asociate acesteia. · Viață independentă. Promovarea sănătății și asistență medicală preventivă prin măsuri care să ridice la maximum numărul de ani de viață sănătoasă și să prevină dependența, precum și transformarea mediului (clădiri publice, infrastructură, transporturi, construcții) într-unul mai favorabil persoanelor în vârstă pentru a le permite acestora să rămână cât se poate de independente. Anul European urmărește să încurajeze toți factorii de decizie și părțile interesate să își xeze angajamente speci ce legate de îmbătrânirea activă și să ia măsuri pentru a atinge aceste obiective. Angajamentele pot făcute publice pe site-ul internet al anului european. Se vor organiza acțiuni de comunicare cu publicul larg, cu părți interesate, factori de decizie și jurnaliști la nivel național și la nivel european.

Pentru mai multe informații: http://europa.eu/ey2012/ 4


Societățile mici creează 85% din locurile de muncă noi 85% din totalul net al locurilor de muncă noi din UE în perioada 20022010 au fost create de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Acest număr este în mod semni cativ mai mare decât cota de 67% pe care o dețin IMM-urile din totalul locurilor de muncă. În timpul acestei perioade, rata netă de ocupare a forței de muncă în cadrul economiei întreprinderilor din UE a crescut substanțial cu un număr mediu de 1,1 milioane de locuri noi de muncă în ecare an. Acestea sunt rezultatele principale ale unui studiu care a abordat contribuția esențială a IMM-urilor la crearea de locuri de muncă, prezentat astăzi de Comisia Europeană. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă de 1% pe an pentru IMM-uri a fost mai mare decât cea de 0,5% constatată în cazul întreprinderilor mari. Sectorul comercial reprezintă o excepție evidentă, deoarece gradul de ocupare a forței de muncă pentru IMM-uri a crescut cu 0,7% pe an, față de 2,2% în cazul întreprinderilor mari. Acest fapt are drept cauză dezvoltarea puternică a marilor întreprinderi de comerț, în special în sectorul vânzărilor, întreținerii și reparațiilor de autovehicule. În cadrul categoriei de mărime a IMM-urilor, microîntreprinderile (cu mai puțin de 10 angajați), având o cotă de 58%, sunt responsabile pentru cea mai mare proporție din creșterea totală netă a ocupării forței de muncă în economia întreprinderilor. În al doilea rând, societățile noi (care au mai puțin de cinci ani) sunt responsabile pentru o majoritate copleșitoare din numărul noilor locuri de muncă. Întreprinderile noi care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor pentru întreprinderi au creat mai mult decât un sfert (27%) din totalul noilor locuri de muncă, în vreme ce întreprinderile noi din sectorul transporturilor și comunicațiilor au contribuit mai puțin (6%).

locuri de muncă evidențiază mai mult ca niciodată importanța IMM-urilor din punct de vedere economic și necesitatea de a le sprijini la toate nivelurile. Întreprinderile mici și noi reprezintă în mod evident cheia relansării creșterii economice”. Efectele principale ale crizei: întreprinderile mai mici raportează efecte negative mai des. Potrivit rezultatelor studiului, criza economică și-a pus amprenta asupra întreprinderilor indiferent de dimensiuni, microîntreprinderile ind în mod special vulnerabile. Ca rezultat al crizei economice din anii 20092010, numărul de locuri de muncă din sectorul IMM a scăzut în medie cu 2,4% pe an, față de 0,95% pe an în sectorul întreprinderilor mari. Evoluția ocupării forței de muncă a fost încă negativă în 2010, dar așteptările pentru anul 2011 se îmbunătățeau la data efectuării studiului. Proporția societăților care se așteptau să concedieze angajați în 2011 era mai mică decât proporția societăților care au concediat efectiv angajați în 2010. Pe lângă efectele ce privesc ocuparea forței de muncă, de departe cel mai important efect negativ al crizei asupra întreprinderilor este declinul general al cererii totale pentru produsele și serviciile lor (menționat de 62% dintre societăți), urmat de prelungirea termenelor de efectuare a plăților de către clienți (menționat de 48% dintre societăți) și, în cele din urmă, lipsa capitalului circulant, care a afectat 31% dintre respondenți. Capacitatea de inovare este o armă împotriva crizei Inovarea pare să aibă un efect pozitiv: întreprinderile care inovează, precum și întreprinderile din țări mai inovatoare, raportează mai des creșteri ale gradului de ocupare a forței de muncă și au rate mai ridicate de creștere a ocupării forței de muncă.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, responsabil pentru antreprenoriat și industrie, a declarat: „În această perioadă critică pentru economia europeană, vedem cum întreprinderile mici asigură și își con rmă rolul de surse principale de locuri de muncă. Contribuția lor importantă la crearea de 5


Studiul subliniază că IMM-urile sau societățile inovatoare care își desfășoară activitatea în economii mai inovatoare au suferit mai puțin de pe urma crizei economice. De exemplu, în vreme ce scăderea cererii globale este menționată de 70% dintre întreprinderi în țări care sunt considerate inovatori modești, numărul corespondent este de 45% în țările care sunt considerate lideri în domeniul inovării. Calitatea locurilor de muncă în IMM-uri Studiul distinge două aspecte principale: calitatea locului de muncă și calitatea muncii. În medie, este adevărat că locurile de muncă în întreprinderile mici sunt mai puțin productive, mai slab remunerate și mai puțin sindicalizate decât locurile de muncă în întreprinderi mari. Cu toate acestea, microîntreprinderile susțin că dețin un avantaj competitiv față de concurenți în ceea ce privește aspectele „soft” ale politicii de resurse umane a unei întreprinderi: mediul de lucru, echilibrul între viața profesională și viața privată, programul de lucru.

Context Studiul face parte din proiectul de analiză a performanței IMM-urilor și se bazează pe o anchetă asupra întreprinderilor efectuată la sfârșitul anului 2010, acoperind cele 27 de state membre ale UE și alte 10 țări care participă la Programul pentru inovație și spirit antreprenorial, și anume Albania, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Israel, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Turcia.

Pentru mai multe informații http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/fac ts- guresanalysis/performance-review/index_en.htm

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni 2012 - Termenul de înscriere a fost prelungit!

Termenul de înscriere pentru concursul "Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni 2012" a fost prelungit până pe 13 februarie 2012. Acest lucru va oferi mai multor candidați posibilitatea de a participa la a cincea ediție a Premiului. Procedura de depunere a aplicațiilor este simplă și directă.

Modele pentru tinerii europeni "Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni", organizat prin colaborarea dintre Parlamentul European și Fundația pentru Premiul Internațional Charlemagne de la Aachen, este decernat proiectelor realizate de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani. Proiectele câștigătoare ar trebui să servească drept modele pentru tinerii europeni, să ofere exemple practice de re ectare a unei comunități și identități europene comune. Programele care implică schimburi de experiență pentru tineri, proiecte artistice și din domeniul internetului, având o dimensiune europeană, reprezintă tipul de proiecte așteptate. Premiul total este de 10.000 €

6


Cele trei proiecte câștigătoare vor primi nanțare de 5.000 de euro, 3.000 de euro și respectiv 2.000 de euro. Câștigătorii vor , de asemenea, invitați să viziteze Parlamentul European. Reprezentanții proiectelor naționale câștigătoare vor invitați la ceremonia de decernare a premiilor la Aachen, Germania, la 15 mai 2012. Câștigătorii din 2011 În 2011, proiectul britanic "Eu & Europa" a obținut marele premiu la ediția din 2011 a premiului Charlemagne pentru tinerii europeni. Premiul pentru locul al doilea a mers către proiectul grecesc pentru lme de scurt metraj intitulat "Balcanii dincolo de granițe". Cel de-al treilea premiu a fost acordat programului spaniol de schimburi culturale "Proiectul Escena Erasmus", proiect adresat în principal studenților Erasmus.

Formularele pentru a aplica, ușor de completat, sunt disponibile în 22 de limbi pe site-ul Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni al Parlamentului European.

www.europarl.europa.eu

7


Campania pentru o societate mai bună pentru vârstnici și tineri

îmba˘trânim? CENTRUL EUROPE DIRECT ALBA IULIA Loc. Alba Iulia, jud. Alba, România Bucovinei nr. 6, Cod poştal 510097 tel: 0258-831999 / 0258-818488 fax: 0258-818488 orar: luni - vineri 09:00 - 17:00 E-mail: office@edalba.ro Web: www.edalba.ro Facebook: facebook.com/europealbaiulia Youtube: youtube.com/europealbaiulia info-line: 0258-831-999

Europe Direct Alba Iulia este un proiect implementat în parteneriat de FUNDAŢIA PAEM ALBA cu Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL ALBA IULIA www.paemalba.ro

www.apulum.ro

ISSN: 2066-7543

copyright © Europe Direct Alba Iulia - 2012 DTP: xpub.ro Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția o cială a Uniunii Europene.

Newsletter #1 2012