Page 1

Titlul c\r]ii

Apocalipsa portocalie a sf=r[itul lui mai, Administra]ia Na]ional` pentru Meteorologie (ANM) a f`cut cea mai sumbr` prognoz` vizavi de vreme din ultimii 50 de ani. Comunicatul ANM suna a[a: „|n iulie [i august vom avea parte de ploi de tip furtuni violente, iar precipita]iile vor fi sc`zute exact \n zonele unde deja este secet`. |n septembrie, situa]ia va fi catastrofal` \n sud, sud-est, est [i majoritar \n vest, fiind cea mai grav` situa]ie de acest fel existent` p=n` acum \n Rom=nia“. Comunicatul este semnat de dl. Ion Sandu, directorul ANM [i o somitate \n materie. Dou` zile mai t=rziu, Pre[eden]ia, printr-o scrisoare adresat` primului-ministru cere l`muriri exacte vizavi de „situa]ia catastrofal`“. |n urm`torul CSAT zburd` ca mieii, dar singurul lucru inteligibil apare a fi acela viz=nd rezerva strategic` de ap`. Pe care cic` o avem. Dup` 1 iulie nimeni nu mai deschide subiectul. {i r`u face, pentru c` situa]ia e una foarte GRAV~. Eu, Ninel Peia, om de afaceri [i politician, nu mai \n]eleg nimic. Dup` dou`-trei b=iguieli anoste, Executivul, \n cap cu C`lin Popescu T`riceanu, nu ia nicio m`sur` vreme \n care pe toate canalele media se anun]` o calamitate na]ional`. Pe l=ng` faptul c` se pare c` ne vor lipsi 10 milioane de tone de gr=u, iar Ucraina [i Ungaria, parteneri tradi]ionali \n schimburi cerealiere ne notific` c` nu pot s` ne ajute nici m`car cu cota anilor trecu]i, asist`m neputincio[i la cea mai grav` criz` a gr=nelor din istoria Rom=niei. Rom=nie, numit` \n anii 1920-1930, ca fiind gr=narul Europei. Care gr=nar? Suntem la limita apocalipsei. Portocalii, dup` cum zice clasificarea guvernamental`, culmea simpatic`, dar tragic` coinciden]` vizavi de coali]ia portocalie ce ne guverneaz`... Pe 10 iunie, o doamn` din Ministerul Agriculturii zice c` solu]ia ar fi irigarea intensiv` dar c` asta nu ar putea st`vili seceta la nivel atmosferic. Deci, frec]ie la piciorul de lemn.

L

5


Ninel Peia Concluzia e tragic`, dincolo de cine [i cum ne guverneaz`, mijloacele care le avem nu ne permit s` lupt`m pentru dorin]a sau voin]a na]iunii. |nainte ne prindea iarna nepreg`ti]i, acum ne prinde [i vara \n aceea[i postur`. Iar ]ara moare de foame, domnilor guvernan]i, iar iarna va fi una aspr` pentru cei pe care \i dispre]ui]i at=t, dar care v` pun p=inea pe mas`. Mi[ca]i-v` m`car acum \n ultimul ceas. P.S.: Estim`rile speciali[tilor spun c` de la 1 octombrie costul unei p=ini, rom=neasc`, ar`beasc` sau cu fi]e de semin]e integrate \n ea ar putea cre[te cu 40 la sut`. Ceea ce \nseamn` de fapt o cre[tere cu 60 la sut` la terminalele de v=nzare. Dac` nu intrevine Executivul cu ceva subven]ii. Subven]ii care vor fi ni[te procente pe h=rtii [i nimic pentru oameni.

Vetust\ sau nu, de [coal\ e nevoie! intotdeauna i-am dispre]uit pe or`[enii care \i dispre]uiau pe ]`rani. La \nceput, a fost ceva organic, un fel de reac]ie a unui copil de la ]ar` vizavi de cei care \l umileau non-stop. Mai t=rziu, mi-am fundamentat ura, pentru c` am constatat c` aceia de la ora[, \n afar` de faptul c` au buda \n cas` [i [tiu cum s` r`suceasc` robinetele de la du[, nu preau au nimic \n plus. |n afara unei arogan]e stupide, alimentate de p`rin]ii lor fo[ti ]`rani, acum amnezici care visau s` ajung` plutonieri \n Mili]ie sau secretari la B.O.B-ul \ntreprinderii. Atunci mi-a disp`rut dispre]ul [i am c`p`tat mila. |mi era efectiv mil` de orice moldovean cu video \n cas`, de orice oltean \nscris sergent \n armat`, de orice muntean venit la Bucure[ti ca s` locuiasc` \ntr-o grarsonier` confort I I I , cu tot cu porcul de acas`. La un moment dat, chiar g`seam lucruri amuzante \n acel dispre] al meu. De exemplu, m` amuza cum, \n intimitate, colonelul X \i zicea

D

6


Titlul c\r]ii neveste-sii „F`” [i la un [pri], referindu-se la aceea[i doamn`, ne dezv`luise c` \l atr`seser` „]=]ele”, nicidecum s=nii sau pieptul. Evident, mai t=rziu, totul a dec`zut \n derizoriu, iar dispre]ul, mila sau amuzamentul, toate se topeau \ntr-un tot slinos, pe care refuzam s`-l mai iau \n seam`. Dar de ce am abordat acest subiect, m` ve]i \ntreba. Simplu: acum vreo 10 zile, o comisie de la Cotroceni a dat publicit`]ii un raport referitor la starea \nv`]`m=ntului [i cercet`rii rom=ne[ti. Crud [i nemilos, raportul spune pe [leau toat` treaba: c` nu se face carte, c` ]iganii nu vor [coal`, c` programa este veche [i inatractiv`, c` profesorii nu sunt interesa]i, c` materiile \nv`]ate nu-l preg`tesc pe elev pentru „lupta” \n societate. |n fine, la capitolul [i altele este trecut un procent \ngrijor`tor: numai 24,54 din elevii din mediul rural ajung s` fac` liceul. Ei, iat` o chestiune, zic eu, oltean fiind, destul de grav`. Unii au exacerbat treaba [i au dat-o-n catastrofice. Eu zic c` nu-i chiar a[a [i, dac` a[ sta s` sap precum Ion Cristoiu \n biblioteci, sigur a[ g`si [i argumentele necesare. Eu zic c`, din 1930 \ncoace, situa]ia e cam aceea[i, cu diferen]a c` sub comuni[ti probabil procentajul `lora care f`ceau liceul era mai mare, dar fals. Pentru c` \l f`ceau inutil - elevii erau trecu]i an de an pentru c` altfel era penalizat` respectiva institu]ie, ba[ca directorul [i profesorii responsabili. |n esen]`, cred c` procentul e acela[i. Dar de ce nu m` sperii? C=nd am intrat \n Bucure[ti, aveam, e drept, liceul, dar eram \nc`l]at cu o pereche de sandale (cu care a fost c=t pe ce s` trec [i prima iarn` \n Capital`) [i 100 de dolari \mprumuta]i de la un frate mai mare. |ncet [i cu efort, am terminat [i facultatea, am f`cut [i afaceri. A[a a f`cut [i Br=ncu[i, tot oltean de-al meu, [i mul]i, foarte mul]i al]ii, provinciali cu har sau m`car cu dorin]` de studiu [i de prop`[ire. Iat` de ce nu m` sperii: poate cu statisticile st`m r`u, dar dac` dintre ace[tia va ]=[ni un Vlaicu, Coand`, Br=ncu[i sau Paulescu, este \ndeajuns ca s` r`zbatem \n lume, [ti]i ce, mul]i termin` liceul, se opresc aici [i \l confund` pe Karl May cu al s`u Winnetou cu Alexandre Dumas tat`l 7


Ninel Peia sau - de ce nu? - cu Sven Hasel, c` „Baltagul” r`m=ne greu de citit... P.S. - „Patul lui Procust” era c=ndva \n programa de liceu ca lectur` obligatorie. C=]i dintre aceia care au absolvit liceul \n 1987 l-au citit cu adev`rat? Iat` o statistic`, zic eu, interesant`!

Codul (f\r\ cap) ro[u ecunosc c` nu demult am scris despre „Codul portocaliu“, alarm` grav`, dar nu de ultim nivel pe care o asociam, involuntar, cu simpatica dar ineficienta coali]ie (\n care mul]i din cei mul]i \[i puneau speran]ele) care arbora m=ndr` aceea[i culoare. Pot fi acuzat de faptul c` nu am g`sit alt subiect al tabletei de s`pt`m=na aceasta. Cu toate astea nu pot fi acuzat de faptul c` am v`zut cum \n Ilfov, lucrurile declarate la Palatul Victoria au r`mas doar un abur fin de nesim]ire [i tic`lo[enie. Mai scriam deun`zi c` de[i nimeni din Executiv nu vrea s` remarce [i nici s` caute solu]ii viabile, Ilfovul, cu ora[e precum Voluntari sau Bragadiru, va fi \nglobat \n Metropola Bucure[ti. Fapt evident pentru oricine. Aici simt nevoia de o parantez`. \ntr-o discu]ie cu un bun prieten, specialist \n urbanism, acesta \mi declar` c` \n eviden]ele Prim`riei Capitalei \nglobarea unor entit`]i precum Chitila, Chiajna, Voluntari, Mogo[oaia, Buftea, Tunari sau Bragadiru sunt prev`zute a avea loc peste 15-17 ani. Nimic mai fals, zice amicul meu. |n mai pu]in de 3 ani, Mogo[oaia va deveni un cartier al Capitalei. La fel Bragadiru sau Voluntari... {i atunci m` \ntreb: \n clipa \n care dai „cod ro[u“ pentru Bucure[ti [i Ilfov [i te dai cu popoul de p`m=nt c` situa]ia e grav`, de ce, tu guvern rom=n, c` doar nu suntem sub asuprire austriac`, nu iei m`surile potrivite [i colo, \n Capital`, [i ici, \n viitoarea parte a Capitalei.

R

8


Titlul c\r]ii Acum, sigur fac garaga]` aiurea, pentru c`, dac` \n Bucure[ti apa (deseori nepotabil`) \nc` mai curge la ci[mele, \n multe a[ez`ri ale Ilfovului f=nt=nile au secat [i, \n curat` b`taie de joc, s-au distribuit c=te dou`-trei sticle de ap` la plastic pentru o s`pt`m=n` de supravie]uire... C=nd medicii recomand` un pahar la sfertul de or`. La nivel local fiecare a f`cut ce a putut [i a[ putea da exemple str`lucite de primari ce sant trup si suflet al`turi de cet`]eni ca cei din Voluntari, Bragadiru sau Corbeanca, dar gr`dinile seac` v`z=nd cu ochii [i tot cu ochii a]inti]i stau ]`ranii c`tre Stat. Care Stat, am \nv`]at deja, st`! Nu [tie s` dea dec=t la mi[to. Dar c=nd e vorba de luat, parc` e caracati]`, nu alta. Nicol`escu, simpaticul medic din fruntea micii fabrici de eutanasiere care pare s` ia contur \n Ministerul S`n`t`]ii ne sf`tuie[te s` purt`m [epcu]e, p`l`riu]e de soare. [ti]i, domnilor guvernan]i, \n c=t timp apa pus` \n troac` la porc sau la g`ini, ajunge la 30 de grade Celsius? Nu? V` zic eu \n 9 minute la umbr`, \n 4 minute la soare. P`i, Cod ro[u, \nseamn` calamitate [i voi ce face]i? A[tepta]i s` ]=[neasc` apa din p=nza freatic`, ap` numai bun` de ucis oamenii. P=n` unde merge cacealmaua domnilor? Suntem la m=na naturii, nu avem nimic preg`tit. Ar trebui ca onor guvernan]ii s` finan]eze foraje de mare ad=ncime \n fiecare localitate. {i \n mod cert „Vara nu-i ca iarna“. Uneori e mult mai r`u! P.S. |ntr-o stare de euforie t=mpit`, la un pahar cu ap` rece de la sticla de plastic un amic zicea cum c` pe vremea lui Ceau[escu, deseori cump`ra cod f`r` cap, gustos pe[te oceanic. P`i, crede]i-m`, nici codul ro[u, de la Guvern n-are cap, de[i tot de acolo de \mpute.

9


Ninel Peia

Gospodari `mpotriva secetei cum vreo patru ani, un ziarist din presa central`, bun prieten cu mine, m-a invitat s`-i facem o vizit` unui coleg de-al lui, \n Vidra, Ilfov. T=n`rul de care vorbesc, Gelu pe numele lui mic, locuia \mpreun` cu familia - patru fra]i, mama [i bunica; tat`l plecase dintre noi. Familia, de ani buni, poate de zeci de ani, \[i c=[tiga existen]a din gr`din`rit. Eu, sceptic [i purt=nd \n minte ideea c` giurgiuvenii sunt cei mai de vaz` gr`dinari din apropierea Bucure[tilor, eram mai reticent \n ce prive[te succesele legumicole ale familiei la care urma s` ne \nfiin]`m. Ei bine, stupoare: am fost uimit de grija, angajamentul [i felul deosebit \n care aceast` familie \[i gestiona pu]inul p`m=nt de care dispuneau, ca s` scoat` un profit maxim, care nu era deloc de neglijat. Mai mult, \n ograd` mai ciuguleau c=teva g`ini [i chiar vreo trei curci, \n [opron era o vac` de lapte frumoas` [i ]es`lat` zilnic, iar \n spatele gr`dinii, doi porci a[teptau, cumin]i, Ignatul. Mai retras`, o mic` ser` preg`tit` numai pentru flori era un fel de bijuterie a coroanei. Munc` mult`, oameni destoinici. {i eu sunt de la ]ar` [i [tiu ce e aceea munc` grea, dar parc` numai aici am v`zut cum ro[ia, care va fi v=ndut` la t=rg pe pu]in, \nainte s`-[i caute locul \n l`di]`, atunci c=nd era [tears` de ]`r=n`, era parc` m=ng=iat`, alintat`, nu alta. Mult` vreme am tr`it cu acele imagini \n suflet. Deun`zi, dup` c=teva ore petrecute \n Vrancea, unde co[marul secetei pare s`-[i fi g`sit un epicentru, mi-am adus aminte de familia pe care o vizitasem cu ani \n urm` [i, ]in=nd cont de faptul c` bat Ilfovul s`pt`m=nal \n lung [i-n lat, m-am g=ndit s` v`d cum mai stau lucrurile pe acolo. Evident, prost. Dar incalculabil mai bine dec=t \n afara jude]ului. Produc]ia e compromis` \n propor]ie de o treime, dar nu de 100%, a[a cum

A

10


Titlul c\r]ii am v`zut \n comune alt`dat` prospere din apropierea Foc[anilor. Familia face eforturi mari, dar, miracol, exist` ap`, chiar dac` dr`muit`, oamenii au cu ce \[i uda gr`dinile. Desigur c`, dac` vipia va continua la nesf=r[it, iar canicula va ]ine cu tot dinadinsul s` aib` ultimul cuv=nt, lucrurile vor lua o \ntors`tur` proast`. Dar aici speran]a nu a murit \nc`. Probabil c` autoritatea local` a f`cut eforturi mari - m` \ndoiesc s` fi venit ceva de la Guvern - dar oamenii, cu un plus de efort ce nu va fi nicic=nd contabilizat \n pensiile de agricultori, au alungat spectrul foametei. Din ce au scos [i vor mai scoate, vor avea cu ce s` treac` iarna. Poate c` la anul Dumnezeu va fi mai milos. M`car cu ]`ranii.

G\in\ smotocit\ caut alt Târg nic \n lume, T=rgul de Fete de pe Muntele G`ina a fost zeci de ani un punct de atrac]ie teribil pentru oricine, dar [i un loc al tradi]iei [i cur`]eniei unui popor care nu-[i reneag` obiceiurile [i [tie c` numai p`str=ndu-[i integritatea [i specificul na]ional vor r`m=ne deosebi]i peste toate popoarele lumii... Prostii. Prima oar` am fost pe Muntele G`ina \n urm` cu vreo 12 ani. Nimic de zis, totul era pitoresc, costume populare la tot pasul, ba chiar [i fete care-[i c`utau, sigur ca \ntr-o pies` de teatru de commedia de’l arte, alesul. Dar, per total, acolo exista un aer aparte adus poate de mo]i, poate de la sl`nina cu ceap`, palinca foarte dur` sau vinurile servite pe l=ng` dansatori ale c`ror abilit`]i miraculoase s-ar fi pierdut anul acesta la cules de c`p[uni, \n numele unei bun`st`ri iluzorii, pe mai [tiu eu ce coclauri. Pare c` scriu r=nduri ur=te despre mo]ii no[tri, nu? Ei bine acesta este adev`rul. Anul acesta T=rgul de Fete a ajuns un b=lci populat \n propor]ie de 70% de negustori de m=na a doua, de comersan]i de bere [i o mul]ime de semi-or`[eni veni]i s`-[i fac` un „barbecue“ la aer limpede [i curat. C`

U

11


Ninel Peia un cuv=nt precum „gr`tar“ le zg=rie mai nou timpanele tuturor rom=nilor care au dat cu nasul pe afar` (mai mult, unii vin [i cu accente de Spania [i Italia, de-]i vine s`-i tr`sne[ti cu fruntea fix \n incisivi, nu alta). Ca s` o scurtez v` spun numai c` un eveniment de asemenea propor]ii a ajuns ca, \n numai c=]iva ani, s` nu mai reprezinte ceea ce a fost, ci o mocirloas` butaforie cu participan]i corci]i veni]i cu Audi-ul la s`rb`toarea c=mpeneasc`, dar din care ]ip` galvanizat unul de-[i zice Salam. Salam alecum, probabil, dac` tot ne turcim a[a, din proprie voin]`, f`r` s` vin` ienicerii peste noi. Acum 12 ani v`zusem cel pu]in 30 de japonezi ce pozau continuu, ca la Turnul Eiffel, sau ca la poalele Statuii Libert`]ii. Anul acesta? C=]iva fotografi de la ziarele din Bucure[ti [i cel pu]in 100 de tineri care pozau cu telefonul. M` \ntreb [i eu ce pozau c` eu la t=rgul de fete am g`sit numai trei \mbr`cate tradi]ional. Una dintre ele mi-a m`rturisit c` face parte dintr-un ansamblu de dansuri tocmit s` trop`ie la eveniment. |n concluzie, nici fete venite la pe]it nu mai sunt, \n schimb, bun prilej de adunare a zeci de me[te[ugari, v=nz`tori de vinars, tinichigii, negustori de gablon]uri, kitsch-uri aduse din China, prosoape, ba chiar [i „adibas“ original, dup` cum striga un [mecher ceva mai r`s`rit, fost miner travestit \n buticar. E grav ce se petrece, ne pierdem identitatea na]ional` pe zi ce trece \neca]i \n manele, dopa]i cu coci-cole [i vinuri la plastic f`cute din pastilele ce i-au cauzat moartea prin \mpu[care lui {tef`nescu. E trist pentru noi, dar v`d c` e amuzant pentru participan]i. Cert e un lucru: T=rgul de Fete a devenit un B=lci al de[ert`ciunilor.

12


Titlul c\r]ii

Poli]ie 8, S\n\tate 1 ceia dintre dumneavoastr` care lucra]i \n Bucure[ti, [i [tiu c` sunte]i foarte mul]i, poate a]i observat c=t de des patruleaz` mai nou „poli]iile� (cea normal`, dar [i cea comunitar`) pe str`zile Capitalei. Acest lucru se \nt=mpl` zi [i noapte. Cel pu]in \n cartierul unde locuiesc acum provizoriu, este ceva uluitor. Din curiozitate, am tocmit, contra a 500.000 lei vechi, un v=nz`tor de la un chio[c non-stop, s` numere de c=te ori trec ma[inile respectivelor poli]ii \ntr-o singur` noapte. R`spunsul m-a l`sat cu gura c`scat`, cei cu ma[ini albe au trecut de 14 ori, cei cu ma[ini albastre de 8 ori, duba alb` de 4 ori [i, probabil, \nt=mpl`tor a trecut [i un van al jandarmeriei de 2 ori. Repet, asta \ntr-o singur` noapte. Plus ce mai trec ziua, de \nmul]it cu 365 de zile ajungem la o cantitate uria[` de benzin`, numai pentru un cartier al Capitalei, de \nmul]it cu c=te ora[e unde se aplic` aceste patrul`ri, nici nu vreau s` m` g=ndesc la combustibilul consumat, f`r` s` mai ad`ug`m orele suplimentare pl`tite agen]ilor, ma[inilor noi achizi]ionate, aranjarea sediilor noii poli]ii comunitare, dotarea cu pistoale Glock nu tocmai ieftine... Totul duce la o cifr` pe care o consider astronomic`, sum` pl`tit` din contribu]iile noastre ale tuturor c`tre rotofeiul buget al statului. Bani mul]i, bani grei... Pe l=ng` faptul c` probabil dvs., cei din jude]ul Ilfov nu beneficia]i de acelea[i condi]ii de paz` [i protec]ie, o \ntrebare m-a r=c=it p=n` i-am dat de cap: c=t, c=t s-a dus spre poli]ie. Ca om politic ce sunt, am f`cut ceva investiga]ii, am pus c=teva \ntreb`ri pe aici, pe acolo, doar m` interesam de informa]ii publice, a[a c` nu era nimic de ascuns, nu-i a[a? Ei, ce am aflat a fost un adev`rat [oc pentru mine. Din bugetul de

A

13


Ninel Peia stat pe anul trecut pentru „protec]ie, ap`rare etc.“ au fost aloca]i de 8 ori mai mul]i bani dec=t pentru s`n`tate. B`nuiesc c` „ap`rare [i siguran]`“ include [i SRI [i SPP [i fosta „doi [i un sfert“, dar [i poli]ia [i poli]ia comunitar`... Bine, bine, dar de 8 ori mai mult dec=t pentru s`n`tate?!! {i ne mai mir`m c` medicii cer [pag` pe fa]`, c` spitalele sunt o ruin` [i dispensarele aproape au disp`rut de pe fa]a p`m=ntului? C` policlinicile n-au aparat de f`cut poze la pl`m=ni [i seringile de unic` folosin]` se fierb [i a doua, [i a treia oar`, [i a patra oar`... C` avem un tomograf la cinci spitale, c` bolnavii stau c=te doi \n pat [i opera]iile se fac doar dac`-[i cump`r` bolnavul substan]a de anestezie? Ce fel de buget e `sta \n care s`n`tatea oamenilor este dat` cu piciorul la o parte ca s` se plimbe poli]i[tii (mai nou, un el [i o ea) cu ma[ina printre blocuri? |nainte patrulau pe jos [i nu cred c` de c=nd s-au modernizat a sc`zut sever infrac]ionalitatea... Mie, unul, mi se pare de ne\n]eles. Cu banii pe 10 Glock-uri s-ar putea trata 50 de copii, din benzina pe o noapte \n Bucure[ti s-ar putea renova un spital \n fiecare lun`. {i atunci cum s`-i votezi tot pe `[tia anul viitor? C=t ar aloca din bugetul din 2009 pentru „siguran]a cet`]enilor“, de 10 ori mai mult dec=t pentru s`n`tate? De ce nu de 20 de ori c` a[a, \n c=]iva ani, n-ar mai fi de ap`rat dec=t bog`ta[ii ]`rii, c` ceilal]i s-ar fi dus de mult \n lumea drep]ilor... {i ar mai fi o \ntrebare. C=t din acest buget alocat poli]iilor, uria[, at=t de uria[ \nc=t devine evident nesim]it, a fost alocat pentru Ilfov, din a c`rei popula]ie activ`, mai mult de dou` treimi trudesc \n Bucure[ti? {i c=t de eficient a fost acest buget? Cu c=t a sc`zut infrac]ionalitatea [i dac` aceast` sc`dere are leg`tur` cu dotarea demn` de Paris sau Londra?

14


Titlul c\r]ii

Sfânt\ aducere aminte ntotdeauna, sau cel pu]in eu nu [tiu s` fi fost altfel, \n sondajele de opinie, la capitolul „\n cine ave]i \ncredere“ pe primele locuri sau b`tut Armata [i Biserica, \n pofida Parlamentului, care-[i poart` demn povara la coada listei. Dac` \n cazul Armatei am g`sit tot soiul de explica]ii, de la faptul c` haina militar` impune, c` la orice necaz, natural, e chemat` Armata, c` disciplina, puterea [i preg`tirea sunt admirate de mul]i rom=ni, la faptul c` la Revolu]ie s-a strigat, pe bun` dreptate, „Armata e cu noi“, mult` vreme n-am priceput ce [i cum st` treaba cu Biserica. Recte, de ce are rom=nul \ncredere \n ea. {i aici nu vorbesc c=tu[i de pu]in despre cioporul de b`bu]e habotnice care-[i dau la cotoaie ca s` pun` m=na pe c=t mai mult` anafur`, de zici c`-[i fac, ca furnicu]ele, stocul pentru iarn`. Scriu aceasta pentru c` dou` treimi, dac` nu mai mult, din popi, c` preo]i nu-mi vine s` le spun, nici nu ac]ioneaz` nici nu par s` fie slujitori ai Domnului nostru, Iisus Hristos. Buflei, a[a cum sunt, par numai buni de o reclam` la vinul de mas` „Babanu’”. {i atunci de unde respect? C` [tiu carte? Nu mai ]ine. C` se \mbrac` \n negru? Pu]in probabil. C` s-au pus bine cu Dumnezeu p`storind o turm` de r`t`ci]i de prin [tiu eu ce sat, fapt ce-i d` dreptul s` sar` coada de la intrarea p`zit` de bl=ndul apostol Petru? Nu, c` [i `[tia \njur` de rup, nu fumeaz`, da’ nici vinul de \mp`rt`[anie nu-l duc la ureche c=nd \i atinge c=te-o depresie divin`... {i totu[i exist` un r`spuns: pentru c` exist` P`rin]i, \n adev`ratul sens al cuv=ntului, iar Preasfin]ia Sa Teoctist a fost un exemplu viu al acestui rang deosebit, \nzestrat cu har [i d`ruire, cu suflet [i putere, cu milostenie [i \n]elepciune. Nu sunt un credincios practicant, dar sunt ortodox [i simt asta, l-am recunoscut pe Patriarh ca fiind un bun c`l`uzitor \ntru dreapta credin]`.

Î

15


Ninel Peia {i a[ mai spune ceva, fapt remarcat desigur de mul]i dintre dumneavoastr`, m` \ntreb de c=t` diploma]ie, c=te [coli [i specializ`ri \n aceast` art` a elasticit`]ii [i iu]elii min]ii deopotriv` i-ar fi fost necesare cuiva s` conving` un Pap` s` viziteze o ]ar` majoritar ortodox`? {i aceasta s` nu fie nici Rusia [i nici Grecia, focare de ortodoxism fervent, ci Rom=nia. Bucure[tiul, \naintea tuturor. |l ]in minte pe Ioan Paul al I I -lea, urma[ul divinului Apostol Petru, [ef necontestat peste lumea catolic`, adres=nduse Patriarhului Teoctist cu un termen ce ]ine de absolut: „Beatitudinea Voastr`”. Dou` cuvinte ce c=nt`resc mai greu dec=t toate tratatele din lume, fie ele [i \ntre dou` biserici surori, \nt`rite prin suferin]e milenare la umbra atotputernicei cruci, simbolul m=ntuirii umanit`]ii. Unii spun, r`ut`cio[i, [i hr`nindu-se intelectual cu analize sau teorii dialectice, \n mare parte lipsite de spirit, c` vremea miracolelor a trecut. Eu cred c` de-abia st` s` vie [i puterea credin]ei este cea care va izb=ndi p=n` la urm`. A[adar, dincolo de voturi [i urma[i, de „cutremur \n BOR” [i alte asemenea pseudo-titluri de prin ziare, eu propun s` ne amintim cu pioase dar [i cu duioase sentimente de Teoctist, omul lui Dumnezeu [i, dac` n-a]i f`cut-o p=n` acum, s` aprinde]i o lum=nare [i pentru sufletul celui care a fost vreme \ndelungat` sufletul c`l`uzitor al Bisericii noastre, aceea cu care ne-am n`scut \n inimii chiar [i \naintea botezului cel \ncre[tin`tor...

Circul pensiilor, aceea[i b\taie de joc ndiferen]a fa]` de starea demn` de pl=ns a celor mai mul]i dintre pensionari reprezint` o constant` a politicii sociale promovate de toate guvern`rile post -decembriste. Cine nu crede asta e limpede c` refuz` s` vad` cruda realitate [i se las` manipulat de declara]iile demagogice ale mai-marilor ]`rii. Totu[i, nicunul dintre guvernele de p=n`

I 16


Titlul c\r]ii acum n-a reu[it s` duc` cinismul p=n` la perfec]iunea atins` de simpaticul ministru armean dotat cu barbi[on, care le promitea, nu cu mult \n urm`, o m`rire a pensiilor din resurse inexistente. Adic` bani pe h=rtie. Care niciodat` n-au ]inut [i nu vor ]ine de foame. B=lb=iala aceasta cu resursele ce vor alimenta pensiile b`tr=nilor i-a dat din nou posibilitatea lui B`sescu s` trag` o smetie guvernului, chiar cu armele acestuia: ni[te calcule infantile ascunse sub un fum \ntortocheat cu aere de mare expertiz` finan]ist`. Dar or [ti executivii no[tri cum se vede situa]ia pensiilor dinspre blocurile din cartierele muncitore[ti? L`s=nd la o parte blestemele, care [i ele ar trebui s` le dea de g=ndit, dac` nu de-a dreptul dureri \n g=t, situa]ia e trist`, din ce \n ce mai trist`, iar \n ]ar` e jale. |n or`[elele de provincie, precum Urziceni, F`urei, Calafat, Zimnicea ori Mizil, domne[te s`r`cia. Pensionarii de acolo n-au nicio speran]`. Un ajutor, c=t de mic, dar real, ar fi o man` cereasc`. Din zona aceasta, perspectiva e sumbr` [i nu face dec=t s` alimenteze tacit, dar durabil, ura fa]` de clasa politic`. {i ea va izbucni, mai devreme sau mai t=rziu, dac` nu se renun]` la demagogie [i politicianism. Guvernan]ii ar trebui s` aud` [i vocea majorit`]ii t`cute a ]`rii, pentru c` de la ace[tia li se trage, \n ultim` instan]` legitimitatea de care fac at=ta tapaj [i de care profit` \n interes personal sau de clan. C` pensionarii nu s-au l`sat p`c`li]i de „m`rirea“ pensiilor o arat` clar recentul scandal de la Gala]i, de la \nt=lnirea pe care reprezentan]ii acestora au avut-o cu ministrul Muncii. Pu]in mai lipsea [i lua [i b`taie. S` nu uit`m c` pensionarii de ast`zi n-au tr`it o via]` de huzur, ci, f`r` voia lor, au fost exploata]i sistematic, cu alte vorbe [i sub stindardul mobilizator al altor lozinci, o via]` \ntreag`. Ei au dreptul la o b`tr=ne]e, dac` nu \ndestulat`, m`car decent`, \n care s` nu li se lipeasc` burta de [ira spin`rii, \n care s`-[i poat` trata sl`biciunile v=rstei [i \n care s` mai poat` g`si motive s` z=mbeasc`. „~[tia n-or avea p`rin]i la pensie?“ este o \ntrebare legitim` pe care am auzit-o nu demult. Mul]i au, f`r` \ndoial`, dar din „pu]inul“ lor, 17


Ninel Peia dreg`torii no[tri \[i pot permite s`-[i ajute b`tr=nii. B`tr=nii lor. C=t despre ceilal]i, despre b`tr=nii celor de la talpa ]`rii, Dumnezeu cu mila: legile naturii \i vor sc`pa \n cele din urm` de necazuri. Cel pu]in a[a par s` g=ndeasc` ei. Acum v` las, c` trebuie s` m` duc s`-i explic unei m`tu[i cum e cu punctul de pensie [i cum nu-i va fi de mare ajutor cre[terea lui.

Bulg\roi cu ceafa groas\, româna[i cu vorb\ mult\ ubiectul pe care vi-l supun aten]iei ast`zi este departe de ceea ce aveam \n inten]ie s` a[tern pe h=rtie acum, \n pragul unei toamne politice aspre [i nemiloase. Cu toate acestea, nu pot s` trec peste un lucru observat cu foarte mare u[urin]` \n concediul pe care tocmai lam \ncheiat, lucru ce mi se pare strig`tor la cer [i chiar de neiertat actualului minister al Agriculturii. A[adar, s` \ncepem cu \nceputul. De prin ’75 p=n` prin ’84, un vecin al meu cu ceva pile pe atunci c`p`ta din Capital` ni[te reviste lucioase [i foarte frumoase, editate \n diferite ]`ri socialiste, pentru propagand` \n ]`rile surori. Printre acestea, un titlu, „RDG ast`zi“ parc` se numea publica]ia, \l primeam [i eu de la vecin [i, mic fiind, m` uitam mult la poze [i mai pu]in m` omoram cu cititul, pentru c` nu [tiam englez` pe atunci. Construc]ii, blocuri, fabrici, muncitori, studen]i, nave uria[e, cam asta era tematica momentului. Ei, dintre toate acestea m` fascinau ni[te fotografii care \n mintea mea reprezentau tablouri, adev`rate tablouri cu o cromatic` des`v=r[it`, ba chiar [i cu o geometrie acceptabil`. De fapt erau ni[te poze luate de la mare \n`l]ime ale unor uria[e suprafe]e agricole pe care erau cultivate diverse plante \n spa]ii bine determinate. {i astfel, \n

S

18


Titlul c\r]ii careuri u[or str=mbate de denivel`rile de teren, ro[ul st`tea al`turi de galbenul intens [i verdele crud, cu ruginiu \n planul \ndep`rtat [i vernil slab pe margini. A[a ar`ta agricultura socialist` \n RDG, tablouri gigantice, cu mii de autori necunoscu]i, tablouri care se pictau an de an. {i acum s` revenim la august 2007. Am v`zut, \n drum spre Mangalia, c=mpuri arse, floarea soarelui coc=rjat` [i f`r` rod, porumb t`iat numai s` nu se p=rleasc` degeaba pe tarlale. A[a am realizat [i adev`rata dimensiune a secetei care [i-a suflat vipia \n sudul ]`rii. Ditamai dezastrul, \mi ziceam \n barb`. Cur=nd \ns` aveam s` v`d lucrurile cu totul altfel. Din Mangalia p=n` la Vama Veche sunt 12 km de [osea. Ei, dac` p=n` la Mangalia am v`zut nenorocirea secetei, de aici \ncolo nu am v`zut dec=t uria[e suprafe]e de p`m=nt, ogoare c=t vezi cu ochii goale, multe hectare aproape p=rloag`. Pur [i simplu nu era cultivat nimic, pustiu, ceva de nedescris. Bun, pricep: te izbe[te viitura ori seceta, n-ai ce face, dar nici s` nu \ncerci, asta chiar c` nu \n]eleg. |n jurul localit`]ilor 2 Mai [i Vama Veche, unde alt`dat` porumbul era la el acas`, acum at=rn` buc`]i de carton cu bine cunoscuta propunere „de v=nzare“. De la 40 la 80 de euro metrul p`trat, dup` a[ezare, mai la [osea sau mai la dos. |n spatele loturilor cu pricina \ns`, acela[i pustiu: nimic cultivat, o b`taie de joc inimaginabil`. Nu v` ascund faptul c` mi-am continuat drumul c`tre Balcic, unde aveam s` v`d un model de marketing pe baza figurii Reginei Maria de pomenit [i \n manuale, dar despre asta, alt` dat`. Stima]i cititori, cemi v`d ochii dup` ce trec grani]a cu vecinii no[tri pe care \ntotdeauna iam subestimat, ironizat, luat la mi[to, \ncep=nd cu castraveciorii lor [i termin=nd cu imposibilul parfum de trandafiri? Ei bine, c=mpuri cultivate, mai bine, mai prost, dar cultivate. Iar \n sate, prin gospod`rii, fiecare peticel de p`m=nt e pus la lucru. {i atunci, vin [i \ntreb: s-a oprit codul ro[u la Vama Veche? S-a izbit seceta de grani]a bulgar`? La ei a plouat din bel[ug, iar la Mangalia neam? Nu pot s` cred a[a ceva. {i atunci ce r`m=ne de acuzat? Prostul management de care d`m dovad` de 17 ani \ncoace. Chiar c` ne-ar trebui ni[te nem]i aici, la noi, m`car din `ia din RDG, 19


Ninel Peia poate a[a vom picta [i noi uria[ele tablouri de care vorbeam la \nceput. Nem]i, c=t mai mul]i nem]i, fie ei [i comuni[ti!

Europarlamentare a la roumaine n interesant contemporan al nostru, mare maestru al manipul`rii prin pres`, scria la un moment dat c`, \ntr-o situa]ie aproape critic` din punct de vedere economic, percep]ia catastrofic` a contribuabililor asupra situa]iei poate provoca ea \ns`[i un colaps de nedep`[it \n timp util. Deci trebuie modificat` percep]ia acestora. Exist` dou` direc]ii de ac]iune, zice artizanul. Prima: s` ar`]i c` dracul nu-i chiar a[a de negru [i ce s-ar fi putut \nt=mpla dac` fenomenul distructiv ar fi continuat o lun`-dou`. Al doilea: s` focalizezi aten]ia popula]iei pe ]eluri mult mai \nalte, de viitor [i pe perspectiva unei bun`st`ri mult r=vnite. Mult timp am crezut c` aceste principii se aplic` [i \n Rom=nia, dar vara aceasta m-am l`murit: nu este nici pe departe a[a. Totul nu este dec=t o prostie prost manipulat`, la care presa particip` involuntar, din lipsa unor subiecte majore. M` voi explica chiar acum. A fost o secet` n`prasnic`, de fapt ce spun, \nc` ne afl`m sub domina]ia ei. |n multe jude]e, gr=ul s-a f`cut pe jum`tate fa]` de media obi[nuit`, iar porumbul a fost t`iat \nainte de vreme [i dat la animale, ca s` nu se strice, ars de soare, pe tarlale. Pe cale de consecin]`, se anun]` scumpiri serioase, unele - la conserve, de pild` - f`r` precedent, lucru ce va face ca produsele alimentare de import s` devin` mult mai atractive dec=t cele autohtone. Ne a[teapt` o toamn` [i o iarn` grele, cu costuri mari [i probabil cu lipsuri uria[e pentru majoritatea nevoia[` a popula]iei. S`r`cia se va mai ad=nci un pic \n carnea am`r=]ilor. Ce ne \nv`]a [eful manipulator? C` un guvern antrenat ar fi urmat s` ne arate c` dracul nu-i a[a negru, c` bla-bla [i bla-bla, ca s` ne alunge

U

20


Titlul c\r]ii panica din suflete. La TV-uri [i prin ziare \ns`, nimic de genul acesta. Deci, \mi zic eu \n g=nd, `[tia vor aplica planul doi, `la cu ]intele \nalte, orizont de a[teptare nu foarte \ndep`rtat [i bun`stare, cuv=nt la \ndem=n`. C=nd s` zic c` nici `sta nu se aplic`, apare un subiect arz`tor: europarlamentarele. Ia te uit`, b`ie]ii au g`sit solu]ia, g=ndesc eu, a[tept=nd desf`[urarea inteligent` a acapar`rii aten]iei opiniei publice. Rabd eu ce rabd, dar nu mai pot [i deci zic: circul europarlamentarelor nu e g=ndit pentru refocalizarea aten]iei popula]iei, ci este doar circul unor alegeri pe care nici un partid nu le judec` la adev`rata lor valoare. Asist`m \nc` o dat` la ceva jenant, dar cu repercusiuni uria[e pentru Rom=nia. {i politicienii Puterii \nc` mai cred c` se joac` de-a puia-gaia \n ]arcul propriu. Nici \n al doisprezecelea ceas b`ie]ii `[tia nu au \n]eles s` lase deoparte micile interese, dulcile r`zbun`ri, [menurile de cartier [i ciubucurile de dou` parale [i, \n loc s` trimit` eficien]`, capacitate, inteligen]`, diploma]ie [i competen]` \n Marele Joc de {ah European, ei tot la capitolul mu[catului de cur se zbat [i \n ziua de ast`zi. Jenant, dar iat` c` mi-a captat aten]ia [i am uitat de greut`]i. Pe dracu’, acelea[i manevre sub alte falduri. |n afar` de a ne ridica tensiunea, nu mai au cum s` ne abat` aten]ia de la ale noastre [i abia a[tept noile huiduieli din Pia]a Victoriei. {i nu de Ilfov mi-e team`, pentru c` aici st`m bini[or, ci de restul ]`rii, care va fi \njunghiat de o nedreapt` foame. Alo, Guvernu’, las` circul [i m`car minte-ne frumos, a[a cum scrie la cartea manipul`rii...

21


Ninel Peia

M\ bucur pentru Daniel ntr-un articol de opinie, c`ci editorial nu am orgoliul s`-l numesc, scriam c`, t=rziu, am priceput de ce Biserica [i Armata apar ca institu]iile \n care au \ncredere cei mai mul]i dintre rom=ni. Dincolo de \n]elepte vorbe populare gen „f` ce zice popa, nu ce face popa“, am priceput c` aici este vorba depre simbol. Biserica este simbolul credin]ei, iar pentru majoritatea ortodoc[ilor aceasta este mai presus de orice \ntrebare, salvarea cea adev`rat` [i miraculoas` (spre deosebire de Armat`, care reprezint` chiar salvarea imediat`, scutul na]iunii, un punct de sprijin al societ`]ii, al neamului). Desigur, cu toate atuurile ei mai mult sau mai pu]in spirituale, Biserica se confrunt` [i ea cu fr`m=nt`ri interne, discu]iuni [i parti-pris-uri, ca \ntreaga societate rom=neasc` de ast`zi. Iat` de ce, spre deosebire de alte sute de opinii care au populat presa ultimelor s`pt`m=ni, nu am de g=nd s`-mi \ndrept indexul spre Sinod, acuzat de mi[ma[uri [i interese veroase. Nu. Eu o s` m` bucur pentru noul nostru Patriarh, europeanul Daniel. M` bucur c` e [colit, foarte mult chiar afar`, dincolo de grani]ele Rom=niei, c` e \n]elept [i prive[te Biserica din alt` perspectiv` dec=t \nainta[ii s`i, dar cel mai tare m` bucur pentru tinere]ea domniei sale. C`ci e t=n`r, dac` ]inem cont de tendin]a sub care unduie u[or v=rfurile Bisericii, gatagata s` se constituie \ntr-o gerontocra]ie teologic` nu tocmai benefic` masei mari a credincio[ilor de ast`zi. {i acum s` v` spun de ce cred aceasta. Majoritatea cunoscu]ilor mei, apropia]i de 40 de ani, dar p=n` \n a schimba acest dificil prefix, de[i sunt credincio[i [i apropia]i Bisericii, recunosc c` nu prea pricep nimic din slujbele la care merg ei duminic` de duminic`. Din aceast` cauz`, unii s-au apucat de citit lucr`ri fundamentale

ĂŽ

22


Titlul c\r]ii de istorie a ortodoxiei, a cre[tinismului \n general, scrieri patristice, iar al]ii au c`utat din biseric` \n biseric` pe acel preot care le-ar putea vorbi pe \n]elesul lor, mai aproape de oameni, de nevoile [i necazurile lor, de p`catele pe care le f`ptuiesc zilnic [i care trebuie ocolite cu ajutorul bunului cuv=nt al unui slujitor al Domnului. Ei bine, ace[ti preo]i, cei cu harul minunat al d`ruirii de sine prin cuvinte ce fac s` vibreze sufletul, sunt de obicei tineri [i ei, p=n` \n 40-45 de ani. Oameni minuna]i, dar privi]i mustr`tor de cei mai mari din Dealul Mitropoliei [i cu ochi suspicio[i de babele habotnice care-[i freac` genunchii pe treptele sfinte cu g=ndul la un Rai plin de basmale [i capoate nou-nou]e. Cu toate acestea, tinerii p`stori despre care am scris acum sunt aceia care aduc noi [i noi enoria[i \n parohii, nu cei care nu [tiu s` dea un sfat ori o alinare, ci doar plimb` icoana din apartament \n apartament, \ndes=nd sute sub sutan`, sub hulpavele ocheade ale dasc`lilor. La ace[tia merg oamenii s` afle lini[tea, alinarea, bucuria vie]ii spirituale. [i cred c` Daniel [tie acestea [i lucruri bune se vor petrece \n Biseric` sub \nalta sa binecuv=ntare. O schimbare se impune [i ea va sosi cu gr`bire, cred eu, [i ea va aduce roade noi [i \n folosul Bisericii, [i \n folosul sufletelor noastre. P.S.: {i dac` tot am vorbit de har [i d`ruire, nu pot s` nu amintesc aici un nume: preotul Mihai Ti]a, consilierul pentru politic` extern` al Patriarhului Teoctist, un intelectual de anvergur` uria[`, un fin cunosc`tor al firii omene[ti [i un prea-\n]elept slujitor \ntru Hristos.

Scumpirile neamului nostru ac` audio-vizualul nostru \nc` mai are sim]ul realit`]ii [i dac` scumpirile anun]ate prin intermediul acestuia se vor adeveri, probabil c` dup` mijlocul lui octombrie ne vom afla \n fa]a unui val de cre[teri de pre]uri f`r` precedent de la denominarea leului \ncoace,

D

23


Ninel Peia dac` nu cumva de la ’89 \ncoace. Trist este faptul c` acest tsunami se va reflecta \n propor]ie de 75% la alimentele de baz`, unde campioan` va fi p=inea, cu o scumpire de p=n` la 60%. Era natural ca, dup` catastrofala secet` din prim`var`-var`, s` se petreac` acest nelini[titor lucru. Mai \ngrijor`tor \ns` \mi pare faptul c`, dup` ce au dat chix cu m`surile antip=rjol de au r=s de ei [i ar`t`rile sc`pate de gripa aviar`, capii de la Bucure[ti, autorit`]ile, mini[tri, secretari de stat, directori [i al]ii nu dau semne c` ar preg`ti vreun program social care s` contrabalanseze ridicarea unor pre]uri (s` nu uit, e vorba [i de zah`r, ca s` nu mai vorbim de conservele de legume) sus, h`t, pe culmile nesim]irii economice. Nici un frison nu str`bate Palatul Victoria. Normal, c`ci toate frisoanele disponibile se vor abate ca uliii \n picaj peste rom=nii de r=nd, \n special peste cei care [i acum se zbat la limita subzisten]ei. Nici nu-mi dau seama dac` asta nu cumva face parte dintr-un plan bine elaborat, \n care din nou este l`sat` orice ini]iativ` popularo-populist` la \ndem=na lui B`sescu, micul Putin ce nu uit` [i nu iart`. M` mai \ntreb eu: c=t de t=rziu se va reac]iona, chiar [i dup` interven]ia lui „nea Traian“ (dup` cum \l apelau, familiar, pe B`se, angaja]ii Prim`riei Generale, de la poli]ist comunitar la consilier municipal)? Sau aici intervine alt` schem`, patentat` tot la ora[, aia cu „ne-a prins iarna nepreg`ti]i“, \n varianta mi[eleasc` „ne-a prins valul de scumpiri nepreg`ti]i“? A[ \nclina spre aceast` a doua variant`, pentru c`, dac` ]ine]i minte, guvernul T`riceanu a excelat \n tehnici de am=nare, de \nt=rziere, de „procrastinare“, cum ar zice un erudit. (Termenul, latinesc, se leag` de numele unui general roman, contemporan cu Scipio Africanul, care a tot am=nat confruntarea direct` cu Hannibal, p=n` ce acesta a fost nevoit s` p`r`seasc` Italia.) P`i nu a[a a f`cut cu pensiile? Dar cu interven]ia antisecet` sau cu reconstruc]ia caselor distruse de inunda]ii? Toate, da’ absolut toate s-au am=nat, pu]in c=te pu]in, tiptil, p=[-p=[, p=n` ce a \nceput timpul s` se ocupe de ele. C` doar timpul le rezolv` pe toate, nu? {i nu mare mi-ar fi mirarea s` m` trezesc \ntr-o bun` zi privind cum, 24


Titlul c\r]ii din televizor, o pereche nevinovat` de ochi guvernamentali ne va anun]a senin c` buget pentru a[a ceva n-avem, c` de unde at=tea miliarde pentru subven]ii [.a.m.d. Este genul de situa]ie \n care cred c` oamenii foarte sinceri, dar [i sensibili, ar trebui s` \nnebuneasc` instantaneu, chiar acolo, \n direct. Ceea ce, desigur, nu se va \nt=mpla. |ntrebarea este: merit`m noi toate acestea? Hai, c` seceta-i secet`, ]io trimite Dumnezeu [i probabil c` o merit`m. Eu m` \ntreb dac` merit`m at=ta non[alan]`, m=rl`nie, tic`lo[ie [i fariseism tocmai de la cei a[eza]i de noi \n fotolii \nalte ca s` gestioneze Rom=nia bine.

Opri]i stigmatizarea românilor din Italia! n principiu, nu am nimic special \mpotriva ]iganilor, ba chiar pot s` spun c` am cunoscut ]igani care ar face onoare oric`rei na]ii din lume, a[a de muncitori, ospitalieri [i cinsti]i cum erau. Pe de alt` parte, nu pot s` nu spun c` numeroase statistici, unele chiar de acum 2025 de ani, spun c` gradul de infrac]ionalitate este de multe ori mai mare de cel \ntâlnit printre români. Criminalul din Roma probabil c` se \ncadra lejer \n partea neagr` a acestor statistici. Un ]igan nenorocit a c`rui oribil` fapta trebuie sanc]ionat` ca atare. Merita aceea[i soart` chiar dac` ar fi fost neam], ceh sau rus, prea pu]in` importan]` are faptul c` e ]igan. Cu atât mai pu]in faptul c` e cet`]ean român. De aceea nu prea \n]eleg cum de s-a ajuns atât de repede la stigmatizarea oric`rui român aflat \n peninsula sub form` de cizm`. Ce, dac` Gotti era [i mafiot [i italian, asta \nseamn` c` to]i broscarii sunt [i mafio]i? C` to]i italienii dorm cu lupara sub pern` [i au neamuri \n Camorra? |mi este, de asemenea, imposibil s` nu recunosc c` admir viteza de reac]ie a autorit`]ilor italiene [i cu atât mai mult a mi[c`rilor civice

Î

25


Ninel Peia n`scute dup` oribila crim` \nf`ptuit` de ]iganul descreierat la Roma. |n mod limpede, ne vedem \n fa]a unui semn de demnitate na]ional` demn de invidiat, dar [i \n fa]a reac]iei unui organism viu [i s`n`tos, ce respinge cu vigoare infec]ia importat` din ghetourile române[ti. F`r` doar [i poate, un exemplu pe care ar trebui s` \l urm`m [i noi, urma[i ai aceleia[i Rome, ast`zi maculat` de sânge nevinovat. Ei, de ai no[tri sunt, \n continuare, siderat. De lentoarea, de lenea ancestral`, dublat` de frica de responsbilitate care a pus st`pânire pe Ministerul de Externe, pe \ntreaga diploma]ie româneasc`. Ei bine, autorit`]ilor le-a trebuit mai bine de 48 de ore ca s` \nfiin]eze mai [tiu eu ce „comisie” ca s` fac` „nu[tiuce” \n leg`tur` cu situa]ia creat` \n Italia. |nc` un fâs care nici acum, dup` cel de al 12-lea ceas, nu pare s` fi mobilizat cine [tie ce for]e diplomatice[ti [i nici nu pare s` aib` puterea necesar` pentru a se opune eficient valului ce stigmatizeaz` acum orice român aflat \n Italia. Oameni nevinova]i, oameni muncitori, imigran]i, dar români cinsti]i, sunt identifica]i zilele acestea cu ho]ii [i criminalii ]igani care, \n speran]a unei tâlh`rii mai facile, [i-au mutat corturile \n ]ara „Divinei Comedii”. Ace[ti români sunt acum victime, sunt cei c`rora le e team` s` mearg` la cump`r`turi, s` ias` din cas`, s` \ntârzie pe str`zile frumos luminate ale unei ]`ri-exemplu a Uniunii Europene, ]ar` care ne-a primit cândva cu bra]ele deschise... M`i oficialilor, poate voi v` sim]i]i infractori ]igani [i poate de asta nu reac]iona]i de fel, dar nu to]i românii sunt gata s` fie f`cu]i pre[ ca s` ave]i voi scaunul moale sub nozile curului... {i apoi, suporterii i-au strigat lui Mutu c` e ]igan, nu vou`, birocra]ilor!

26


Titlul c\r]ii

Despre mo]iune, dup\ mo]iune venit mo]iunea, a plecat mo]iunea. Mie, unul, nu-mi pare r`u c` s-a petrecut a[a, nu pentru c` l-a[ iubi peste m`sur` pe T`riceanu, ci pentru faptul c` nu aveam nevoie de a[a ceva, tocmai acum, \n prag de europarlamentare. Spun asta pentru c`, dac` mo]iunea lui Geoan` ar fi trecut, s` te fi ]inut atunci scandaluri \n pres`, blagosloviri de mam`, sfin]i [i tot tacâmul pe care [ti]i bine c` \l posed`, \n desaga sa, orice parlamentaur. {i \n fa]a unui nou circ, cine s-ar mai fi gândit la europarlamentare, care electorat ar mai fi ie[it la vot ([i a[a dezinteresu’ este din ce \n ce mai mare)? Dar nici despre asta nu vreau s` vorbesc. Pe mine m` intrig` rolul marilor strategi englezi adu[i cu mare tam-tam tocmai de la Londra ca s` salveze PSD de la aneantizarea politic` ce-l a[teapt` parc` dup` col]. mai precis m` \ntreb ce rol au avut ei \n tot amestecul aista cu mo]iunea cea zdrobitoare de guvern`ri tic`loase. Dup` umila mea p`rere, b`ie]ii de pe Tamisa ori nu au procedat la efectuarea unei analize complete [i complexe, ori nu au fost tocmai de bun` credin]` (lucru ce ar trebui s`-i dea de gândit lui pesedil`), ori, \n fine, lorzii nu pricep nimic din politichia postdecembrist` dâmbovi]ean`. Ultimul lucru, pe care refuz s`-l cred, ar fi ca ace[tia s` fi urm`rit tocmai minimalizarea alegerilor pentru Parlamentului European, un mare test pentru clasa politic` b`[tina[`. Dac` n-au fost de bun` credin]`, PSD are \nc` o problem`, pote cea mai mic` dintre cele cu care d` piept amu. Dac` marii strategi nu au analizat ce [i cum, asta \nseamn` c` nu-[i merit` paralele nu tocmai pu]ine pe care le ridic` de la social-democra]i. Dac` nu pricep combina]iile, e drept, deseori stranii, ale pream`ritei clase politice române[ti (care, vai, de câte ori a dat dovad` c` nu [tie s` poarte man[ete nici nu vreau s`-mi amintesc) are o solu]ie rapid`: pa, drum bun, \napoi la ploile

A

27


Ninel Peia voastre de pe insul`. R`mâne ultima [i cea mai grea dintre posibilit`]i, aceea c` speciali[tii de peste Canalul Mânecii s` nu fie tocmai de bun` credin]`. P`i atunci, nu realizeaz` pesedoii c` ei au nevoie, \nainte de toate, tocmai de europarlamentare. Dac` nu ca s` ajung` \n acel \nalt for, atunci tocmai pentru a vedea m`car cine \i mai voteaz`, \n ce propor]ii, de ce [i unde trebuie s` umble le anul ca s` capete ceva snag` m`car \n Parlamentul României. Pe cuvânt dac` mai \n]eleg de ce se numesc b`ie]ii `[tia politicieni, când \nc` n-au trecut de stadiul de ageamii, m` rog, s` le zicem „prea pu]in ini]ia]i”. Cu scuzele de rigoare, desigur...

Cine ne ap\r\ de europarlamentarii no[tri? i, acu’ avem [i noi europarlamentarii no[tri. 90 la sut` dintre ace[tia au devenit brusc importan]i, mândri, ]an]o[i, dar, \n fond, bie]ii de ei r`mân ni[te tiriplici st`pâni]i de-o foame de zici c` sau n`scut \n Somalia, nu \n România. Cu toate acestea nu de goana lor idioat` dup` o grabnic` \mbog`]ire mi-e team`, ci mai degrab` de faptul c` ne vor face de râs cum nimeni nu ne-a f`cut pân` acum. Aten]ie, acum nu mai este vorba de comunit`]i de ]igani, cu tot calabalâcul lor de rele care de altfel \i definesc [i nici de infractori de drept comun. Acum avem de a face, dac` nu cu spuma politicienilor români, m`car cu emisarii clasei politice de pe la noi. Asta presupune indivizi rasa]i, educa]i, cu largi no]iuni de cultur` general`, fini diploma]i, serio[i [i demni. Nu \n ultimul rând, ar trebui s` fie [i foarte fermi atunci când vine vorba despre interesele României. Un fel de pumn de o]el \ntr-o m`nu[` de catifea, dac` vre]i... Pân` acum \ns` ce v`d: personalit`]i irascibile, \n curând vor dori o cât mai mare libertate, spa]iu de mi[care [i, evident, s` nu dea socoteal`

E

28


Titlul c\r]ii nimanui. Acest din urm` deziderat \l ve]i reg`si la toate persoanele lipsite de cea mai elementar` disciplin` [i educa]ie. De fapt, avem de a face cu sindromul cunoscut \n popor sub sintagma „s-a urcat scroafa-n copac”. Ei, aici e buba... Cine ne ap`r` de europarlamentarii no[tri? Ce organism \i controleaz` pe importan]ii `[tia. Dac` m` gândesc bine, nici nu m` intereseaz` s` [tiu cum se nume[te un asemenea organism, comisie sau asocia]ie, ci doresc s` aflu dac` eu, \n calitatea mea de cet`]ean al unei ]`ri membre cu drepturi depline \n UE voi fi informat despre ce fac tiriplicii mei, solii no[tri la Bruxelles, \n afar` de shopping pentru amante [i so]ii? Cine ne va ]ine la curent cu ini]iativele române[ti \n acest \nalt for european, cine \i va \mpunge de la dos ca s` nu a]ipeasc` pe la mai nu [tiu ce [edin]`, cum afl`m cam de câ]i euro fac ei treab` acolo, cum me[teresc ei la imaginea pozitiv` a ]`ri[oarei `steia, blestemat` s` fie locuit` de tot soiul de personaje, unul mai hr`p`re] ca altul. Pe scurt, e dreptul nostru s` [tim ce fac b`ie]ii `[tia pentru noi. Nu de alta, dar actuala clas` politic` \nc` se crede st`pâna ]`rii asteia [i nicidecum c` se afl` \n slujba noastra, a tuturor celor care mergem la urne. Ar trebui cu to]ii s` cerem un control mult mai strict asupra acestor slujba[i care ne m`nânc` direct din portofele. A[a c` a[tept cu ner`bdare prima informa]ie despre cei 35.

De ce nu ar fi IMM-uri [i pentru ]\rani? informa]ie care nu m-a surprins câtu[i de pu]in spune c`, \n timp ce num`rul pensionarilor de asigur`ri sociale a crescut, cel al pensionarilor agricultori a sc`zut considerabil, chiar drastic. Firesc, \ntr-o economie care, pe l=ng` faptul c` nu este c=tu[i de pu]in interesat` de agricultur`, mai [i dispre]uie[te ]`ranul, de parc` ar fi ciumat, nu cel care ne aduce p=inea. Ceea ce mi s-a p`rut cu adev`rat

O

29


Ninel Peia \ngrijor`tor este faptul c`, aceea[i statistic` mai spune c` pensiile agricultorilor sunt de 2,4 ori mai mici, \n medie, fa]` de cele ale pensionarilor din sistemul asigur`rilor sociale de stat. Sigur c` nu este o noutate, ceea ce m` deranjeaz` \ns` este faptul c` a[a era [i pe vremea lui Ceausescu, regim despre care cu to]ii am c`zut de acord c` era nedrept. Pai dac` era nedrept atunci [i nedreptatea s-a p`strat, nu \nseamn` c` [i regimurile care fac garaga]` de 18 ani pe la Victoriei [i Cotroceni sunt, la r=ndul lor, nedrepte, nu? M` rog, numai de politica actual` nu am chef s` v` povestesc ast`zi, doar vede]i [i voi c=t circ pentru nimic, c=te vorbe se arunc`, c=t de pu]in se face. Nu, eu vreau s` v` spun c`, \n goana lor dup` caltabo[i [i palinc` moca, marii demnitari din ministerul Agriculturii uit` s` dea solu]ii pentru ]`rani. Una, de care pe niciun func]ionar posesor de map` [i aere de emir, nu am auzit s` vorbesc`, este aceea a dezvolt`rii gospod`riilor ]`r`ne[ti din prisma IMMurilor. Adic`, dou`-trei gospod`rii, vecine s` zicem, se unesc [i fac o IMM, ba chiar [i un proprietar de mai multe hectare poate \ncerca acest lucru. Scriu aceasta pentru c`, pentru dezvoltarea IMM-urilor exist` resurse mari, foarte mari chiar, furnizate de UE. E drept c` o parte ajung la tot soiul de [mecheri, dar tot va r`m=ne \ndeajuns, e drept [i c` mai exist` [i sf=nta [pag`, dar merit` \ncercat. Am auzit c` a[a s-au ridicat ni[te ardeleni [i cic` n-o duc deloc prost. E o idee. Mai r`m=ne de g`sit consilierul care s` te poat` apropia de paralele necesare [i aici apare riscul s` da]i de o suit` de escroci ultraspecializa]i `n prosteala popula]iei, a[a c` v` sf`tuiesc s` merge]i chiar la minister, c=t de r`uvoitori or fi, tot sunt obliga]i s` v` dea \ndrumarea necesar`. Precum vede]i, din partea st`p=nirii nu vor veni nicic=nd ajutoarele sperate, asa c` trece]i direct la \naltele Por]i de la Strasburg [i Bruxelles, se pare c` `[tia \n]eleg astfel de probleme mult mai bine dec=t fanario]ii no[tri!

30


Titlul c\r]ii

Adev\ra]ii sclavi ai statului român: femeile de la ]ar\ uncesc la c=mp, cresc copii, merg la biseric`, g`tesc [i spal`, aduc speran]a ochi[orilor mici [i calzi ai copila[ilor condamna]i la uitare de statul rom=n, fac s` prospere secondhand-urile unor burto[i slino[i, uneori au dou` slujbe, pe scurt, duc greul unei vie]i care nu pare a se \mbun`t`]i foarte cur=nd. Despre cine vorbim, p`i, despre cine dac` nu despre femeile simple de la ]ar`, b`taia de joc a unui stat care face bulbuci la bot vorbind despre protec]ia social`? {i a[a, \n afar` de vedetele care au cu ce silicoane s` vibreze pe la televizor, \n general, femeile sunt categoria cea mai defavorizat` a planetei, \ns` ]`r`ncile sunt chiar cea mai de jos p`tur` a acestei categorii, cel pu]in \n Rom=nia. Sau aici este at=t de vizibil \nc=t expresia „strig`tor la cer” este un eufemism din ce \n ce mai greu de \nghi]it de cei ce \nc` se \nc`p`]=neaz` s` observe obiectiv mizeria realit`]ii sociale ce ne pune piedic` zi de zi. Dat fiind c` m` tot plimb prin Ilfov, Giurgiu sau D=mbovi]a cu tot felul de treburi pute]i s` m` crede]i pe cuv=nt: majoritatea femeilor de la ]ar` tr`iesc \ntr-un Ev Mediu \mbun`t`]it cu c=teva telenovele, jean[i [i, pentru cine poate, un tatuaj f`cut pe [est dac` v=rsta le-o mai permite. Lucruri de suprafa]` ce amintesc mai degrab` de o „democra]ie” tribal` dec=t de ce promit b`ie]ii aia ce s-au aciuat pe la Palatul Victoria. E drept, fiind \n apropierea Capitalei, mai e cum mai e, dar nici nu vre]i s` [ti]i cum se tr`ie[te, spre exemplu, \n F`urei sat, jude]ul Br`ila. |n esen]`, o femeie de la ]ar`, dac` are mare noroc, se treze[te la 4,30 diminea]a [i \[i d` duhul pe tarla, face o medie de 200-300 lei noi pe lun`. E un miracol c` \nc` mai sunt \n via]`... B`tr=nele, \ns`, vai de steaua lor. O pensie de 150

M

31


Ninel Peia de lei e o adev`rat` avere. Cu toate acestea, a]i v`zut vreo manifesta]ie \mpotriva Executivului, o cerere de m`rire de pensie, vreun mar[, ceva? Nici n-o s` vede]i pentru c`, \n \n]elepciunea lor ]`r`neasc`, ele [tiu c` e, de fapt, inutil. Cu firimiturile de la stat, ar duce-o ceva mai bine o lun` dou`, apoi ce s` fac`?, s` ias` din nou \n strad`? Cine s` le pl`teasc` biletul de InterCity de la Valul lui Traian \n Bucale? Ei, acum spune]i-mi dumneavoastr`, la ce folosesc organiza]iile de femei de la toate aceste frumoase partide care, din patru-n patru ani, ne tot spun c` vom avea Paradisul, aici \n Rom=nia. Bun, c` str=ng voturi, asta am \n]eles, dar la ce bun, aia nu pricep, c` de 17 ani, la ]ar`, femeile tr`iesc \n plin` sclavie. Sclavie de Stat. Voi reveni c=t de cur=nd cu o statistic` absolut uimitoare care ar trebui s` schimbe radical percep]ia tuturor politicienilor rom=ni!

Cu]itul la os n România, s`r`cia a ajuns la un nivel greu de imaginat, darmite de suportat. |nc` \n activitate, cei care \nc` au un serviciu [i un venit cât de cât asigurat, trecem zilnic pe lâng` oameni a c`ror via]` cu u[urin]` poate fi definit` drept calvar. Nici nu vreau s` [tiu câte milioane de români se afl` \n asemenea situa]ie. De fapt, nici parlamentarii no[tri sau marii oameni de afaceri ce se dau de-a dura pe sticla televizoarelor nu vor s` [tie. Eu nu vreau s` [tiu pentru ce mi se rupe sufletul [i [tiu foarte bine cum e via]a de pensionari a p`rin]ilor mei dac` le-ar lipsi ajutorul meu substan]ial. Ei \ns`, mari deputa]i [i senatori, grei afaceri[ti sau al]i oameni „poten]i financiar”, cum se spune, nu vor s` [tie pentru c` nu-i intereseaz`, iar, \n trecerea lor rapid`, \n luxoase limuzine, printre muritori, se fac c` al]ii nu exist`. |n ora[ele mari, mai treac`-mearg`, dar lucrurile stau scandalos \n provincie, de unde, de altfel, se recruteaz` cea mai ieftin` mân` de lucru din Europa.

Î

32


Titlul c\r]ii Oamenii \[i p`r`sesc casele, copiii [i b`trânii pentru un pumn de argin]i, gata s` suporte orice umilin]`, orice batjocur`, numai s` p`streze un lic`r de speran]` \ntr-un viitor mai bun. Copile care n-au apucat clasa a X-a de liceu \[i frâng trupurile pe trotuare necunoscute \n mari [i cosmopolite metropole, ca s` strâng` un b`nu], cu care „pe[tele” nu le va l`sa nicicând s` plece. Iar b`trânii... Nu exist` strad` sau potec` str`juit` de case unde s` nu se petreac` o dram` cumplit`. Unele le mai vedem pe la televizor, altele le citim printre pozele deocheate ale gazetelor, \ns` cele mai multe r`mân \nv`luite \n durere [i am`r`ciune, \n chinuri [i boli imposibil de tratat. Frumosul proverb „cine n-are b`trâni s`-[i cumpere” sa transformat ast`zi \n „cine n-are copii s`-[i cumpere”. B`trânii f`r` copii sunt, \n zilele noastre, l`sa]i prad` unui destin cumplit. Ce ar fi de f`cut? Probabil un singur lucru: s` ne uit`m cu ochi buni [i la cei mai dezavantaja]i ca noi, la cei pentru care pâinea de 70 de bani \nseamn` \nc` o zi cu ceva pe mas`... Oricum, dinspre partea Puterii nu v`d s` vin` vreo speran]` cât` vreme dispre]ul pentru cei s`raci va domni printre a[a-zi[ii „ale[i ai poporului”. Al lor s` fie p`catul!

Trezi]i-v\ oameni politici: de[i sunt cel mai constant electorat, pentru femeile de la sate politica nu exist\! criam, la un moment dat, c` voi reveni cu un studiu care va trebui s` pun` serios pe g=nduri tot spectrul politic rom=nesc. Iat` despre ce e vorba: una dintre cele mai importante concluzii ale celei mai recente analize socio-economice privind situa]ia femeilor din mediul rural, realizat` de Agen]ia Na]ional` pentru Egalitate de {anse \ntre femei [i

S

33


Ninel Peia b`rba]i (ANES) din subordinea Ministerului Muncii spune c`, de[i rata particip`rii doamnelor la vot este destul de ridicat` (\ntre 80 [i chiar 100 la sut`), femeile de la sate nu se implic` deloc, sau foarte pu]in, \n luarea deciziilor \n comunit`]ile din care fac parte. Ce dovad` mai bun` dec=t aceasta s-a ar putea g`si ca s` ilustreze marea nesim]ire ale partidelor politice? P`i, cum altfel se poate numi atunci c=nd ignori, cu bun`-[tiin]`, cel mai constant electorat, marea mas` a femeilor care merg con[tiincios la urne. Mai mult, acela[i studiu relev` [i faptul c` femeile de la ]ar` nici o foarte mic` m`sur`, membre ale unor asocia]ii, comisii nu sunt, dec=t \ntr-o sau partide politice. Exist` [i o excep]ie care confirm` regula: singurul jude] unde exist` o participare activ` este Cluj, femeile din aceast` zon` implic=ndu-se prin participarea la [edin]ele de partid, la organizarea diferitelor s`rb`tori, la construc]ia sau repara]ia edificiilor din comune. Ei, acolo se pare c` s-a \n]eles c` fiecare vot conteaz`... Dac` ar fi dup` umila mea p`rere, ar cam fi momentul c=nd to]i politicenii `[tia spilcui]i [i cu dispre] fa]` de munca la ]ar` s` \[i cam revizuiasc` atitudinea fa]` de categoria cu cea mai mare prezen]` la vot din Rom=nia, poate cea mai important` parte a electoratului nostru cel de toate zilele. Mai exist` un aspect al acestui studiu pe care a[ dori s`-l \mp`rt`[esc cu dumneavoastr`, cititorii mei. Exist` jude]e, [i nu pu]ine, unde femeile se ocup`, \n propor]ie de peste 90 la sut`, de responsabilit`]ile casnice (Br`ila, Ialomi]a, Giurgiu sau D=mbovi]a etc.), tr`ind din aloca]iile copiilor sau din ajutoarele sociale oferite de stat. Un aspect mai mult dec=t tragic dac` ne g=ndim la valoarea nesemnificativ` a respectivei aloca]ii. {i aici v` voi spune un secret: am trei copii, unul mai frumos ca altul, dar, p=n` la citirea acestui studiu, pentru c` Dumnezeu mi-a \ng`duit o via]` \ndestulat`, nu am ridicat niciodat` acele aloca]ii g=ndindu-m` c` statul va [ti ce s` fac` cu ei. {ti]i \ns` ce voi face de acum \nainte? Le voi ridica pentru a le \nm=na celor mai \n nevoie ca mine, pentru c` acum [tiu sigur c` acei bani nu s-au redistribuit c`tre al]i nevoia[i, ci au r`mas la bugetul statului, loc de unde fur` prea mul]i \mbuiba]i [i potenta]i ai acestor zile \nnegurate. 34


Titlul c\r]ii

Guvernul, pietri[ul [i mega-]ig\nia ajnicul nostru guvern, de[i st`, mai toat` ziua, \ntr-o cl`dire destul de \nalt`, nu vede bine prea departe. Nici m`car p=n`-n Otopeni sau Jilava. E drept, pe ultima o cam ocolesc ei din principiu, lucru care-l fac [i cu Gherla [i cu Rahova. Chestiune de nume, m`-]elege]i. Dar nu despre pu[c`rii este vorba, ci despre ceea ce se nume[te, \n general, provincie. Provincia, dragi cona]ionali, de[i ne afl`m \n plin secol XXI, a r`mas, \n ochii oricui vine la putere, o treab` \ndep`rtat` de neb`gat \n seam`, dar, la o adic`, numai bun` de \mpliat prin tot soiul de d`ri, care mai de care mai absurd`. Tot acolo, \n provincie, dac` cei de la centru fac o m=n`rie-dou`, acestea cu greu ajung s` fie f`cut` publice \n Capital`. Unde mai pui c` „la ]ar`” [i [paga e mai mic`, ba[ca toat` lumea zici c`-s neamuri, a[a c` n-are cine s` te toarne. Acum, s` ilustr`m aceast` vorb`rie cu un exemplu. [ti]i c` \n construc]ii este nevoie [i de pietri[. Cel mai u[or, iei pietri[ul de pe fundul unei ape curg`toare. Adic`, faci colo un dig, ceva mai departe altul, exploatezi vadul, faci punga mare [i contul gros, d`r=mi digurile [i pe-aici ]i-e calea. Ei, de la o vreme, de c=nd cu interesul UE pentru ecologie, lucrurile nu mai merg a[a, cu una, cu dou`. Nu faci tu diguri a[a, pe unde te taie capul... Ingenio[i ca to]i rom=nii, [i constructorii autohtoni au g`sit o solu]ie. Mult mai simpl`, f`r` cariere, zdrobit cataroaie [.a.m.d. Nu, simplu de tot. Prinzi un primar de comun` pe al c`rei teritoriu curge un fir de ap`, \l „cointeresezi” pe primarele locului [i deturnezi cu c=]iva zeci de metri cursul apei, trei-patru s`pt`m=ni, p=n` \]i faci treaba. Pietri[ul e moca, te cost` benzina [i [paga pentru primar. Super-afacere... Ceea ce v-am povestit se petrece, zilele acestea, undeva \n D=mbovi]a, dar treaba e extins`, ca pelagra, prin toat` Rom=nica. Treaba \ns` devine na[pa deabia

V

35


Ninel Peia c=nd se pune de vreo inunda]ie. S` vezi atunci c=t de u[or sar apele din matc`, tocmai pe unde au intrat autobasculantele \n vad [i-au distrus malurile cu totul. Se te ]ii atunci chi]`ial` pe capul primarelui [pagasin, mitangiu sau [per]ar, cum v` place s`-l numi]i pe mitocan. |n vremea asta, cum spuneam, din \naltul Palatului Victoriei treburi d-astea nu se prea z`resc, mai ales acuma c` vine uninominalu peste noi [i ni se mai preg`te[te [i o mega-]ig`nie vizavi de europarlamentare...

Ciolaniada, etapa local\: posturi mici, beneficii gigantice ata, a sosit Ciolaniada, etapa local`, la nivel de Consiliu Jude]ean. }ara \ntreag` va fi \nnecat` \ntr-o balt` de s=nge cum rar a]i mai v`zut pe aceste meleaguri, lupta va fi at=t de crunt` \nc=t nici }epe[ Vod` nu [i-ar dori s` participe la asemenea masacru. De ce? Pai, la scar` na]ional`, mul]i dintre deputa]i sau senatori, afl=nd ei cum e treaba cu uninominalele, s-au orientat la mai mic, la prim`rii, dar la beneficii uria[e, dac` ]inem cont de ce b`nu]i stau s` vin` de la UE... Cine nu s-a b`gat cu numele, se afl` \n spatele unui candidat. {i s` te ]ii dosare [i scandaluri, ]epe [i mi[ma[uri, pomeni electorale [i promisiuni demne de mintea unui fabulator cel pu]in de talia lui La Fontaine. De altfel, deja pove[ti de gen „scrisorica [i, pac, la R`zboiu’ (adic` la gazet`)� sunt la ordinea zilei. De departe \ns`, de altfel propor]ional cu bog`]iile arondate, r`zboiul cel mare se va da \n jude]ul Ilfov, adic` \n viitoarele extensii ale Capitalei, locul de concentrare al multor parcuri industriale, firme mari, re[edin]e de bog`tani [.a.m.d.. Nu voi nominaliza pe nimeni, dar de pe acum mi se strepeze[te gura numai la g=ndul prea \ndulcitelor vorbe ce vor izvor\ din gurile pretenden]ilor.

G

36


Titlul c\r]ii Care mai de care vor l`sa impresia c` nu dorm, nu m`n=nc`, nu se duc la bud` sau la fete dec=t cu g=ndul la bun`starea electoratului, a celor mul]i, a oricui altcuiva dec=t la burdihanul lui [i ale neamurilor lui. Cu ochi mari [i apo[i vor cer[i oricui un vot, vor pupa m=ini [i vor spune s`ru’mâna [i ]=ncilor, numai s` se aud` despre el c` e „b`iat bun”, nu ca „`la de na f`cut nimic patru ani d` z=le”. Albi, cura]i, neprih`ni]i, to]i vor promite c` nu vor avea lini[te p=na c=nd bolile [i suferin]a vor fi eradicate de pe suprafa]a Ilfovului. Grea misiune ve]i avea, dragii mei, s` v` l`sa]i momi]i \nc` o dat` de asemenea reptile cu moace umane... P=n` atunci, \ns`, haide]i s` repet`m \mpreun` cum este situa]ia de fa]`, momentul \n care se zbate Rom=nia, ca s` ave]i ce le repro[a peste 4 ani[ori de mandat tip sinecur`. Deci, ast`zi, lec]ia I: „{eful Fondului Monetar Interna]ional, Dominique Strauss-Kahn, avertizeaz` c` sute de mii de oameni vor fi afecta]i de foamete, dac` alimentele vor continua s` se scumpeasc`. Ultimele date arat` c`, \n Rom=nia, trei milioane de persoane tr`iesc \n s`r`cie absolut`. Cea mai mare rat` a s`r`ciei absolute este de 35% \n Moldova, fa]` de 10% \n Bucure[ti. |n mediul rural, 22% din popula]ie este afectat` de s`r`cie, fa]` de 7% \n mediul urban”. Lua]i-i pe cifre, s` vedem la c=t se arunc`, c=t mint pentru func]ia aia de rahat...

Nesim]irea pe care unii o numesc „m\rirea pensiilor” e vreo 17 ani asist`m neputincio[i la un spectacol grotesc pe care diriguitorii neamului reu[esc s`-l traduc` pentru noi, am`r`[tenii, ca fiind „m`rirea pensiilor”. Nesim]ita dib`cie diplomatic`, \n spatele c`reia se ascund oameni care au muncit o via]` \ntreag` ca s` aib` de unde fura atotputernicii zilei. De cam tot atâta

D

37


Ninel Peia vreme, \n loc s` se \mbun`t`]easc`, treaba se \mpute tot mai tare, iar anul acesta probabil va atinge apogeul. Dup` tot soiul de lamenta]ii [i jeluiri care p`reau c` nu se mai termin`, Executivul a dat dovad` de milostenie [i a anun]at victorios c` va m`ri pensiile. Ziceai c` dau de la ei din buzunar, nu alta. Bun, dar [ti]i ce nu spun ei, nu c` ascund, ci c` de fapt nu-i intereseaz`? Iat` secretul domnilor mari guvernan]i, cât acoper` „m`rirea” voastr`, nu din nevoile unui pensionar, ci din scumpirile care au \nceput s` se iveasca deja la orizont? Scumpiri ce se prevedeau \nc` de când Palatul Victoria se topea pe dinafar` la 43 de grade la umbr` [i mini[trii mâncau \nghe]at` pe b`], \n`untru, la 18, c`, deh, nu pl`tesc ei curentul ca s` le ]in` aerul condi]ionat creerii la temperatura optim`. |n]elege]i, \ntrebarea e pur retoric`, nimeni din Executiv nu va avea destul sânge-n vene s` recunoasc` adev`rul. Nesim]irea constituie probabil „un avantaj” dac` vrei s` te angajezi sluga Puterii, cred c` se cere \n C.V.-uri. Sau V.C-uri, dracu’ s` le ia. Deci tot eu o s`-mi dau r`spunsul. Un amic de al meu, statistician de meserie a f`cut, la rugamintea mea, câteva calcule simple pe care nu le voi reda aici, dar v` promit c` sunt corecte, mult mai corecte decât to]i b`ie]ii „de[tep]i” aduna]i de Guvern. Scandalos, dar adev`rat, marea m`rire, rupt` din sufletul Palatului Victoria, nu acoper` nici jum`tate din scumpirile care ne lovesc [i \n aceast` iarna. P`i, asta-i protec]ie social`? Dup` ce [tii c` [i a[a trei sferturi dintre pensionari tr`iesc sub limita s`r`ciei, mai mult din mila rudelor mai cu dare de mân`, vii triumf`tor [i nevinovat ca un ghiocel [i anun]i o nou` b`taie de joc, \nc` o insult` aruncat` \n fa]a zbârcit` a celor pe care ar trebui s`-i cinste[ti... Ce fel de inim` poate avea un astfel de om? {i cum de-i mai rabd` p`mântul? Apropo de p`mânt, \mi e [i rusine s` abordez chestiunea pensiilor de agricultor. |n primul rând, nu [tiu cum s`-i spun, c` „pensie” este ceva uria[ pe lâng` cei doi-trei poli pe care-i primesc. Pensia de 25 de milioane lei vechi a unui tovar`[ securist nemernic, care \[i turna colegii de [ah [i table, bine ascuns azi de CNSAS, pare averea sultanului din Brunei pentru s`rmanii lucr`tori ai p`mâtului care pân` mai ieri veneau s` cumpere pâine de la ora[, pentru c` le luau tot grâul din curte. 38


Titlul c\r]ii Dar asta e alt` mâncare de pe[te, voi reveni cât de curând asupra subiectului cu date mai mult decât concrete. Nu de alta, dar poate vre]i s` [ti]i câ]i batrâni mor de foame, la propriu, \n fiecare iarn`...

Ve[ti proaste, chiar foarte proaste u \mi st` \n obi[nuin]` s` fiu tocmai eu cel care aduce [tirile mizerabile, \ns`, ]in=nd cont de faptul c` v`d c` nimeni nu zice nimic [i c` totul e ]inut la mare secret, m` v`d nevoit s` v` aduc la cuno[tin]` cum c`, iar`[i, ni se preg`te[te ceva [i de data asta vom avea de a face cu ceva destul de serios. Nu c` p=n` acum ar fi fost neserios, dar atunci c=nd se bag` UE, treaba devine mai cotoioas`. Iat` ar putea scumpi cu 70 la sut` anul acesta. Mai precis, necazul: Gazul s-a conform \n]elegerii noastre cu UE, alinierea pre]ului gazelor din produc]ia intern` la cel de pe pia]a european` trebuia f`cut`, treptat, din momentul \ncheierii negocierilor de aderare la UE p=n` \n 2008. Trebuia, dar ca la noi, la nimeni. De doi ani de zile, marii no[tri conduc`tori nu au prea f`cut nimic \n acest sens. Dac` Rom=nia va r`spunde pozitiv cererii Comisiei Europene, [i nu [tim cum altfel ar putea face, jocul ce urmeaz` acum \ns` va fi unul uria[. |n 2008, pre]ul produc]iei interne de gaze va fi de 180 de dolari pe mia de metri cubi, \n timp ce pe pia]a european` pre]ul mediu va ajunge undeva \n jurul valorii de 300 de dolari. A]i auzit [tirea asta pe undeva? V-a spus cineva c` se apropie Apocalipsa pensionarilor? Nu. P`i, cine s` v` informeze de chestiuni at=t de serioase, care vor zdruncina economia rom=neasc` din r`runchi [i vor arunca pre]urile \n aer? De ce nu vine un analist din zecile care se dau \n stamb` pe zeci de canale tv, care mai de care mai doc]i [i mai \n]elep]i, s` ne povesteasc` ce se va \nt=mpla \n aceast` nenorocit` dar previzibil` situa]ie. Nu mai exploat`m? Cump`r`m mai mult de la ru[i? Sau scumpim \n ne[tire [i a[tept`m vreo

N

39


Ninel Peia minune? M` \ntreb dac` nu cumva sunt chiar obraznic, nu cer cam mult c=nd to]i `[tia trebuie s` bat` apa-n piu` [i s` ne tot intoxice cu jenanta cafteal` dintre B`se [i T`ri, doi b`rba]i care au uitat de p=ine, \n schimb ne tot ofer` circ f`r` sf=r[it. {ti]i c=nd o s` ias` to]i l`tr`torii pe sticl` vizavi de beleaua care ne p=nde[te? Fix cu c=teva zile \nainte de implementarea catastrofei, c=nd le vor da drumul la botni]e patronii lor politici. Dresa]i s` fac` ur=t la comand`, marii anali[ti ne vor povesti atunci c=t de necesar` este m`sura cerut` de CE. Eu sper \n \n]elepciunea Occidentului [i \n milostenia UE, c`ci de pe plaiurile noastre nu g`sesc vreo [ans`... {i \ncep s` m` \ntreb dac` a \nv`]at cineva destul` carte \n ]ara asta ca s` poat` s` ne scoat` din haznaua tradi]ional` \n care ne afund`m pe zi ce trece.

Eu atât v\ urez: s\n\tate, fericire, prosperitate [i demnitate e Sfânta S`rb`toare a Na[terii Domnului, noi cre[tinii, ne facem frumoase ur`ri. Cei mai mul]i dintre noi fac acest lucru cu inima [i sufletul mult mai curat decât \n ori[icare zi a anului, except=nd, fire[te, s`rb`torile pascale. M`car acum, la sfâr[it de an, s` nu uit`m s` ne iert`m du[manii [i s` ne iubim aproapele, s` gândim spre binele tuturor, s` l`s`m deoparte vr`jm`[ia, goana dup` bani [i invidia ce ne macin` sufletele. Mai important ar fi [i \mplinirea celui mai frumos gest de fr`]ie cre[tin` [i, din pu]inul fiec`ruia, pe m`sura posibilit`]ilor, s` nu uit`m s`-i ajut`m pe cei mai pu]in noroco[i decât noi, c`ci [i al lor este Cr`ciunul cel curat c` neaua. |n suflete cu bun`tate [i c`ldur` s` \ncerc`m s` facem s` se simt` spiritul Sfintelor S`rb`tori oriunde \n jurul nostru, s` z=mbim [i \mp`ca]i \n Numele Domnului s` \mp`rt`[im [i noi al`turi de El

D 40


Titlul c\r]ii bun`tate, lini[te, pace, speran]a unei zile mai bogate \n care nimeni nu va fi mai presus [i to]i vom [ti s` ne respect`m \ntru dreapt` [i cinstit` credin]`, singurul fir al dorin]ei noastre de ve[nicie. Uita]i-v` \n jur [i cinsti]i aceast` mare Zi. E greu \n zile ca acestea pe care le ducem acum cu to]ii s` reu[e[ti pe calea sfin]eniei, dar, m`car \n numele celor ce au reu[it aceast` mare apropiere de Dumnezeu Tat`l [i de Dumnezeu Fiul, s` \ncerc`m s` ne umplem cu har divin, l`s창nd pacea Cerurilor s` coboare asupra sufletelor noastre chinuite pentru care ar trebui s` ne rug`m ne\ncetat. Fi]i mai buni, dragii mei, fi]i mai calzi, sta]i cu capul sus la masa na[terii Domnului [i nu uita]i s`-L pomeni]i pe M창ntuitorul tuturor celor ce i-au \mbr`]i[at, de secole credin]a. Fi]i milostivi [i haide]i s` ne bucur`m \mpreun` de aceste miraculoase zile f`r` egal \n toat` lumea. Buni sau r`i, to]i s` ne a[ez`m la masa \mbel[ugat` \n numele Domnului. S`n`tate, fericire, prosperitate [i demnitate, eu at창t v` doresc [i dumneavoastr`, celor care m` citi]i, [i dumneavoastr`, celor ce nu a]i auzit de mine. Cr`ciun Fericit!

Peste 18.000.000 de rom창ni tr\iesc `n s\r\cie ifra de mai sus nu este c=tu[i de pu]in o fabula]ie. Aceasta este concluzia Institutului Na]ional de Statistic` comunicat` oricui ar vrea s` [tie asemenea groz`vie. Eu am primit aceast` veste proast` pe 10 ianuarie [i am stat mult timp \n cump`n` dac` s` scriu sau nu despre aceast` sumbr` statistic`. |n primul r=nd pentru c` Institutul Na]ional de Statistic` este, probabil, cea mai serioas` [i specializat` institu]ie de acest fel, [i sigur singura care nu ac]ioneaz` dup` nevoile

C

41


Ninel Peia comanditarului politic. Desigur, cifra de mai sus se bazeaz` pe date oficiale, ceea ce-mi spore[te propor]ional deziluzia. Ca s` vedem cum st` treaba cu adev`rat, citi]i cifrele urm`toare: 1.261.188 de rom=ni c=[tig` sub 1.250.000 de lei vechi lunar; 1.517.017 au \ntre 1.250.000 [i 1.700.000 ROL; 1.576.814 c=[tig` sub 2.100.000 lei vechi; 1.765.539 au \ntre 2.100.000 [i 2.500.000 lei vechi; 1.906.285 dintre cona]ionalii no[tri au p=n` \n 2.900.000 ROL; 2.426.611 c=[tig` \ntre 2.900.000 [i 3.450.000 lei vechi; 5.485.751 fac p=n` \n 5 milioane ROL [i, \n fine, 2.361.024 primesc p=n` la 6.150.000 lei vechi. Dac` aduna]i blestematele astea de cifre ve]i ajunge fix la titlul meu, mai mult de 18 milioane dintre ai no[tri sunt s`raci lipi]i p`m=ntului, ceea ce m` duce cu g=ndul la un adev`rat genocid, unul rece [i programat, o lupt` grozav` pentru supravie]uire [i interzicerea cu bun` [tiin]` a unui minim de trai decent. Probabil c` suntem cea mai s`rac` ]ar` din \ntreaga Europ`, din toate timpurile. Fapt ce m` oblig` s`-mi reduc` m=ndria c` sunt roman aproape de cota de avarie. Prima dat` c=nd am citit aceste cifre apocaliptice am r`mas siderat calcul=nd c` numai vreo trei milioane de rom=ni au un buget mai mare de 220 de dolari, pre]ul unui costum mai de Doamne-ajut` oriunde \n Europa cea civilizat`. Sau un sfert din pantofii lui }iriac. Sau ai lui Patriciu. Poate un cauciuc jum`tate de BMW. Oricum am suci problema, concluzia r`m=ne numai una: suntem s`raci r`u de tot [i toate guvernele de p=n` acum n-au f`cut altceva dec=t s` ne mint` cu o neru[inare profesionist`, zi dup` zi, an dup` an. Mult` vreme am pledat, sincer, ca rom=nii s` r`m=n` aici, s` reconstruiasc` economia [i societatea, fra]i fiind s` ne purt`m ca fra]ii [i s` ar`t`m lumii de ce suntem \n stare, visam un efort comun, un fel de val mare mai curat care s` ne aduc` pe locul pe care \l merit`m. Acum, crede]i-m`, nu [tiu ce s` mai spun... Aici, }ara F`g`duin]ei nu vrea s` se mai instaleze vreodat`!

42


Titlul c\r]ii

Azilele de b\trâni au ajuns anticamere ale mor]ii u de mult am citit o [tire conform c`reia, \n jude]ul Olt (zon` de care sunt legat oarecum sentimental, \n fapt de Oltenia \ntreag`) exist` opt centre de \ngrijire [i asisten]` care, \nsumate, au un poten]ial de fix 456 de locuri pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilit`]i. Asta este, mi-am zis, apoi, parcurgând articolul respectiv m-am cutremurat! De fapt, declara]ia unui oficial care se ocupa de acest spinos subiect, pe nume Lumini]a Tudora. Citi]i [i v` cruci]i: „Nu putem aviza favorabil toate solicit`rile deoarece nu avem locuri disponibile. (...) Avem \ntocmit` o list` cu solicit`rile primite [i, \n func]ie de num`rul de locuri ce se elibereaz`, fie prin externalizare, fie prin deces, d`m aprobarea necesar` intern`rii celor ce doresc acest lucru”. Cuvintele cheie sunt: prin externalizare sau deces. La acea vârst` [i cu bolile de care sufer`, numai despre externalizare mai e vorba... decesul \ns` este cel care va face loc altui b`trân bolnav s` p`trund` \ntr-un loc unde spera \n ceva zile mai senine. Bie]ii de ei, nici nu [tiu c` de fapt se lupt` pentru un loc \n anticamerele mor]ii, fain` r`splat` pentru o via]` de munc` [i chin, adev`rat` izbând` a noii noastre orânduiri care are bani pentru ma[ini noi, dar care dispre]uie[te \n mod scandalos via]a. Via]a p`rin]ilor altora, a bunicilor altora, a celor prin a c`ror munc` au ei acum de unde s` fure cu dou` mâini. Dispre]ul pentru \nainta[i, pentru cei care i-au a[teptat pe aceast` lume. Oameni care nu merit` o asemenea pedeaps`... Da, cam despre asta este vorba \n România atunci când facem referire la asisten]a social` trâmbi]at` scandalos de to]i guralivii care pun dosul pe un fotoliu \n Pia]a Victoriei sau, mai baza]i, se leag` cu chingi de o]el de

N

43


Ninel Peia locul (cite[te sinecura) din binevoitorul nostru Parlament. Situa]ia de mai sus este aproape aceea[i pe toat` suprafa]a ]`rii. La Mislea, \n Prahova, spre exemplu sunt numai 165 de locuri [i s-au cerut bani pentru \nc` 38 de locuri \n condi]iile \n care b`trânii de aici dorm câte doi \n pat [i cei care nu au loc sunt trimi[i pentru un microsejur... la spitalul din Câmpina. De unde sunt iar`[i externa]i... Revenind la situa]ia din Olt, trebuie s` v` spun c`, numai anul trecut aici s-au \nregistrat 66 de cereri de internare. 66 de oameni \n vârst`, p`r`si]i [i bolnavi a[teapt` un loc \n anticamera mor]ii. Asta dac` nu-i mântuie Dumnezeu pân` atunci... {i ei, dar [i noi ne lupt`m cu un co[mar ce nu ar fi trebuit s` fie viitorul lor [i prezentul nostru!

P.S. |n curând voi avea destule date despre ceea ce se petrece \n institu]iile similare din Bucure[ti, Ilfov, Giurgiu [i Dâmbovi]a. Drama se repet` obsesiv oriunde ai proasta idee s` te interesezi de acest subiect...

Manevra eternelor scumpiri ste de acum mai degrab` o tradi]ie dec=t ceva accidental, un incident nepl`cut [i surprinz`tor. Treaba e de acum planificat`, \n principiu de dou` ori pe an, vin, anun]ate sau nu, scumpirile. Zilele trecute, onor toate televiziunile, cu auditori sau nu, ne-au prevenit c` noul val de scumpiri va ridica pre]urile anumitor produse cu 15 la sut`. Pe l=ng` faptul c` este foarte mult pentru o ]ar` membr` a UE [i incredibil de mult pentru o ]`ri[oar` at=t de s`rac` precum Rom=nia, cifra anun]at` nici m`car nu este real`. De fapt avem de a face cu o aproximare st=ngace, un soi de compara]ie vizavi de cre[terea monedei europene, \nmul]it` cu un anume indice. Ca urmare, vom vedea cre[teri mult mai substan]iale care vor \nnegura de-a binelea zilele rom=nilor, mai ales a

E 44


Titlul c\r]ii categoriilor defavorizate, marele beneficiar al s`r`ciei eterne. Ei, dar ca s` previn` \ntr-o oarecare m`sur` posibile mi[c`ri sociale, la acelea[i televiziuni, se anun]`, cu mare tam-tam, c` bugetarilor, cei mai \nclina]i spre mar[urile din Pia]a Victoriei, li se m`re[te salariul cu zece procente, c=ndva, anul viitor. U[or neclar, dar promisiunea e promisiune. Grosolana manipulare ar trebui s` genereze \n mintea telespectatorilor urm`torul foarte simplu calcul aritmetic: 15 minus 10, rezult` o nimica toat`, un cinci procente de scumpiri reale. Desigur, este fals. Dar cam asta ar fi trebuit s` fie rezultatul. O s` vedem dac` a mers de abia dup` aplicarea respectivelor scumpiri. Vom tr`i [i vom vedea. Dar cu nebugetarii, cu `ia ce oricum sunt sclavi pe bani negri, pe la buticuri insalubre de care e plin` ]ara asta, dar pensionarii, dar ]`ranii? ~[tia ai cui sunt? Din birourile Palatului Victoria pesemne au importan]` numai marile aglomer`ri urbane, cei ce se pot organiza \n turme, m` rog, pot „destabiliza�, cum ar spune dl Iliescu, patronul spiritual al minerilor plantatori de panselu]e la Universitate. |n toat` aceast` distrac]ie na]ional` se mai afl` ascuns un adev`r: \n sectorul privat, numai \n c=teva domenii se pl`tesc salarii omene[ti, iar lefurile de nivel european sunt exemple rarisime la nivelul unei ]`ri. {i, pentru c`, \n Rom=nia, lucrurile merg pe dos, de cele mai multe ori indemniza]iile bugetarilor sunt mai mari dec=t la particulari. Aberant, dar adev`rat, sectorul de stat este locomotiv` [i \n acest domeniu. Desigur, economia paralel` sau subteran`, cum vre]i s` o numi]i, \nflore[te pe zi ce trece, timp \n care DNA-ul se ocup` de termopanele lui N`stase [i caltabo[ii lui nea Reme[...

45


Ninel Peia

Cifrele s\r\ciei, un fel de raport al lui Mengele n fierbin]eala acelui decembrie 1989, atunci c=nd zeii (a se citi geostrategii noii or=nduieli mondiale pe care \nc` nu o percepem la dimensiunea corect`) au hot`r=t c` sosise vremea s` ie[im din negura ro[ie ca s` d`m de luciul unei democra]ii de bantustan, la adresa lui Nicolae \nt=iul s-au aruncat grave acuze, unele nemaiauzite de la Tribunalul de la Nurenberg, altele demne de gulag-urile lui Stalin. Una peste alta, dac` mai tine]i minte, cuv=ntul genocid era mai pe buzele tuturor, de la oamenii cu pulovere ro[ii p=n` \n zona celor cu adev`rat nemul]umi]i, singura categorie ce a pl`tit cu victime, atunci eroi ai revolu]iei, ast`zi copii pl=n[i numai de rude apropiate. Deci cu Nicolae, Cizmarul cel cu soa]a urcat` \n copacul academiei, a fost cam cum a fost cu Sadam. Cic` ultimul avea arme de distrugere \n mas` (din care nu sau g`sit dec=t ni[te pra[tii [i niciun gaz toxic), iar Culae f`cuse ditamai genocidul care n-a ie[it nicic=nd la socoteal`. Ei, a[a se scrie istoria. Bon, Nae nu mai e, jumate din disiden]i s-au dovedit c` au dat cu subsemnatul la Secu, marii revolu]ionari f`ceau bi[ni]` cu ]ig`ri iugoslave, ce ne r`m=ne \n afar` de Boom TV [i Hustler la liber? |n esen]`, cifrele s`r`ciei! Un studiu mai vechi, efectuat de un membru corespondent al Academiei Rom=ne indica urm`toarele procente ale s`r`ciei \n Rom=nia: 33,8 \n 1998, 41,2 \n 1999 [i 44 \n 2000. Cifre reci, care traduse te aduc la o socoteal` simpl`: dac` \n 2000, 44 la sut` din popula]ia Rom=niei se afla sub limita s`r`ciei [i procesul este \n plin` evolu]ie, mai pare corect s`-l acuz`m pe Nicolae de genocid? {i dac` acum am dori s` arunc`m vina foamei \n spatele cuiva, atunci cui s`-i arunc`m pisica? Pe Nea Nicu l-au

ĂŽ

46


Titlul c\r]ii lipit de un zid la T=rgovi[te, noi pe cine am putea m`car da \n judecat` pentru actuala stare de fapt. Hai n-o fi genocid, da m`car c=t o sut` de experimente ale lui Mengele, o echivala toat` s`r`cia asta. Pe Mengele nu lau g`sit, dar l-au tot c`utat vreo 30 de ani. Noi pe cine s` c`ut`m, cu cine s` \ncepem, cine e de acuzat pentru actuala stare de fapt? Naiba [tie! {i atunci ce fel de societate condus` de popor e asta? C` doar nu poporul s-a hot`r=t a[a, nitam-nisam, s`-[i t=rasc` zilele mul]umindu-se cu praful de pe tob`. Sau poate om fi vreun neam de masochi[ti [i n-am aflat eu p=n` acum...

România, ]ar\ bananier\? Nooo, portocalier\! m s` \ncep acest editorial cu un fragment de [tire absolut aiuritoare pe care o voi cita aidoma ca s` nu fiu tratat de ]icnit, s`rit de pe fix sau dependent de diazepam. Citi]i [i v` cruci]i, oameni buni: „De[i \n Rom=nia nu se cultiv` fructe exotice, statistica Ministerului Agriculturii arat` c` ]ara noastr` a exportat, \n 2007, citrice \n valoare de peste 272 de mii de euro, informeaz` postul «The Money Channel». Aceasta \n condi]iile \n care exporturile de ro[ii au fost de numai 197 de mii de euro…”. Kafka? Nici vorb`, avem de a face cu aiureala asta \n care ne tot b`l`c`rim de vreo 17 ani [i din care nu mai pricepem nimic. Import`m gr=u, ne vindem gazele naturale ca s` cump`r`m altele la un pre] scandalos pe care nici cea mai evoluat` ]ar` occidental` nu [i l-ar putea permite vreodat` f`r` s` cad` vreo 40 de guverne [i tot at=]ia primmini[tri. Faptul c` am exportat portocale nu m` mir`, m`car nu suntem o ]ar` bananier`, ci portocalier`, de[i eu tot cresc un l`m=i \n balcon, de ani buni, [i o l`m=ie nu am v`zut. M` rog... Scandalos mi se pare \ns` faptul

A

47


Ninel Peia c` am exportat \ngrozitor de pu]ine ro[ii. Aceea[i [tire \mi mai ridic` o \ntrebare: oare c=te tomate am importat, mai precis, de c=te milioane de euro am adus \n ]ar` ro[iile alea f`r` gust, coapte pe dinafar` [i verzi ca frunza de brad pe din`untru. C` toat` iarna [i toat` aceast` prim`var` care de abia a \nceput o s` tot ron]`i ca iepurele la crudit`]i f`cute parc` din cozi de praz... De fapt, nici nu cred c` vreau s` aflu [i m` consolez cu g=ndul c` acolo unde-s portocale, acolo duduie [i turismul, e cald [i n-ai nevoie de repartitoare la calorifere [i nici nu arunci parale pe termopane nem]e[ti f`cute-n Turcia. De fapt fac haz de necaz. Ceea ce m` bucur` este c` nu sunt singurul. Contactat de un ziarist ceva mai obraznic [i con[tient c` nu-i tocmai un cet`]ean portocalier, \n leg`tur` cu aceea[i [tire aiuritoare, pre[edintele federa]iei Agrostar, domnul Stefan Nicolae a dovedit c` e un mucalit. Iat` o mostr` de umor de bun` calitate: „Suntem de r=sul lumii. Noi consumatorii pl`tim ni[te bani [i le-am umplut buzunarele speculan]ilor. Dac` ne mai d` o secet` o s` cre[tem c`mile”, a declarat dl. Nicolae. Asta \n vreme ce fondurile nerambursabile dedicate agriculturii Rom=niei zac neatinse pentru c` o armat` de func]ion`rime nesim]it` [i \ng`lat`, \ng`duit` de o clas` politic` josnic` [i cu suflet de hien` r=ioas`, au \n fi[a postului trecut` \navu]irea personal`. A[tept`m marea epurare!

}ine]i europarlamentarii sub lup\! ampania cea frumoas` s-a \ncheiat, am fost asalta]i de [uvoaie de vorbe frumoase, gânduri despre ]ar`, patriotism, bun`stare, speciali[ti, viitor luminos, atragere de capital, ap`rarea cet`]enilor no[tri peste hotare, legi mai drepte, lobby la Bruxelles ([ti]i dvs, ora[ul cu varz` ro[ie, „de bruxel”), salarii mari, trai pe v`trai, ce s` mai discut`m. Emiten]ii acestor frumoase minciuni (care ne tot asalteaz` cu

C 48


Titlul c\r]ii nesim]ire timpanele \nainte de fiece scrutin, mai important sau mai pu]in important), domni serio[i, \mbr`ca]i \n costume asortate la cravat`, dar nu [i la ciorapi, [i doamne zâmbitoare [i elegante, puse la deux-pieces sau tailleur fin (\n talie, cum zic ]oapele) zici c` au absolvit \n grup actoria a[a de bine \[i joac` rolul, doar-doar ajung [i ei la un ca[caval mai gras [i fix pe lun`, unde mai pui c` e [i tot pe cartea de munc`... Eu \ns`, v` propun s` privim lucrurile [i un pic altfel, de fapt s` privim drept \n fa]` adev`rul, dureros sau nu. De la bun \nceput voi spune c` dintre categoriile de care ve]i citi mai jos exclud din capul locului marile nume ale României care sunt convins c` sunt de fapt singurul nostru sprijin \n Parlamentul European. S` revenim \ns` la oile noastre... negre. Ei bine, adev`rul este c` respectivii politruci au ajuns pe listele de europarlamentari \n numai trei feluri: 1. exist` destule cazuri \n care cei afla]i pe liste, dac` ar mai fi r`mas demnitari \n Românica, ar fi avut mari [anse s` fie ancheta]i \n diverse cazuri pe care nu le vom enumera acum; 2. unii au tras fire grele, pe gologani mai mul]i decât v` pute]i \nchipui, pentru c`, pur [i simplu sunt incapabili [i altminteri nu aveau nici cea mai mic` [ans` s` pun` laba pe vreo func]ie, s` se salte politic sau s`-[i a[eze dosul \ntr-un fotoliu aflat deja \ntr-un post c`ldu] [i b`nos din administra]ia public`; 3. categoria asta este ceva mai sub]ire dar ea tot exist`, este vorba de cei obliga]i de propriile partide s` apar` pe cele liste. Ei, \ncepe]i s` vede]i acum tabloul ceva mai \n ansamblu? Se leag` lucrurile? Sim]i]i ]eapa pe care probabil am luat-o, iar, cu to]ii? A[a se fac treburile pe la noi, din p`cate sunt prea pu]ini cei care avem curajul s` vorbim pe [leau despre asemenea mi[ma[uri, \nvârteli meschine care nu ne vor aduce altceva decât noi [i noi necazuri. De aceast` dat` la un alt nivel.

49


Ninel Peia

Bizare vremuri traim e vreo 18 ani, din patru \n patru ani, rom=nii voteaz`, cu speran]a c` via]a lor se va schimba. De toti atatia ani constat` c` se \n[al`. Aproape toate partidele politice s-au perindat la putere, toate promi]=nd, \ntr-un fel sau altul, c` o s` tr`im mai bine, dar, cum au ajuns \n podul ]`rii, au f`cut acela[i lucru. Au furat produsele depozitate, uit=ndu-se cu dispre] [i nep`sare la cei r`ma[i jos, care \ncercau cu disperare s` realizeze singuri ce li se promisese, adic` s` tr`iasc` mai bine. De aproape dou` decenii observ`m \ns` c` politica rom=neasc` nu are cei [apte ani de acas`, a absolvit cu „succes� nenum`rate [coli de corec]ie, iar acum, \n pragul majoratului, este o vajnic` reprezentant` a imoralit`]ii, a corup]iei [i pasibil`, la fiecare pas, de pu[c`rie. De aceea, cuvintele politic` [i moral` sunt dou` concepte care, \n Rom=nia, nu au putut fi al`turate niciodat` p=n` acum. Rom=nii se v`d sili]i s` constate c` toamna asta nu se num`r` bobocii. Ci corup]ii. B`t`lia se d` \ntre trei partide care, de ochii lumii, mimeaz`, toate, interesul public. \n aparen]`, este o b`t`lie pe ciolan, \n realitate toate trei sunt la mas` [i ron]`ie cu poft` din el. Conflictul se d`, \n realitate, \ntre grupurile de interese care st`p=nesc aceste partide [i care nu s-au \n]eles asupra por]iei. Gurile rele spun c` linia a doua din PSD, mai ales cei din teritoriu, vrea cu disperare ca social-democra]ii s` ajung` la guvernare, m`car c=teva luni, pentru a-[i mai acoperi din pierderile acumulate \n anii grei de opozi]ie. Liberalii se lupt` [i ei s` r`m=n` cu m=na pe sacul cu bani, ca s`-l poat` dijmui dup` pofta inimii, p=n` la alegeri.

D

50


Titlul c\r]ii La fel stau si democra]ii. Pu]in` lume [tie cu c=t` disperare alerga Blaga dup` premier \nainte de remanierea guvernului T`riceanu 1, s`-l roage, cu lacrimi \n ochi, s` nu-i alunge din fa]a m`cel`riei. S`-i lase s` fure, \n continuare cu p`durea, cu parcul, cu gigawattul, cu gunoaiele, cu bordura [i cu autostrada. Autostr`zi \nc` nu avem, dar PD este foarte priceput la negociat [i la primit. Capitala e de la un cap`t la altul o groap`, dar bugetul local este [ifonat \n fiecare lun` de asfaltatorii prieteni ai PD. O tempora, o mores!

Oamenii care ]in `n picioare prim\riile unc]ionarii din prim`rii, despre ei este vorba. O categorie deseori dispre]uit`, mai mereu asociat` cu [paga, alteori considerat` n`sc`toare de mon[tri ai birocra]iei. Nimic mai fals. Desigur, acum m` refer \n special la truditorii din prim`riile de la ]ar`, nicidecum de cele din ora[e, sau fereasc` Sf=ntul, de pe la Sectoarele Capitalei. Despre ace[tia din urm`, am [i eu cam aceea[i p`rere, c` se sustrag de la munc`, aluneco[i precum [erpii nu-i g`se[ti dec=t dac` ai un spate mare c=t Intercontinentalul, cu tendin]a micii ciupituri de pe unde se poate, cum se poate. Am totu[i un amendament. Chiar [i \n cazurile de la MARILE PRIM~RII, de c=te ori a fost prins c=te un func]ionar cu [paga \n sac sau cu laba pe bancnote, de tot at=tea ori s-a dovedit c` ac]iona la \ndemnul sau sub p`l`ria unuia mai mare, un grangure mai de soi, care-l punea pe `la mai mic s` stea, de fapt, cu pieptul pav`z` pentru \navu]irea, cic`, reciproc`. {i e destul de greu s`-]i refuzi [eful atunci c=nd acesta \]i „cere un favor”. Altfel, te-ai ales cu un du[man \n coaste. {i ce du[man... Dar s` revenim, \n Rom=nia, \n general, cu c=t e[ti mai mare \n „fonc]ie”, cu at=t munce[ti mai pu]in. E valabil oriunde, de la Guvern p=n` la Armat`, de la

F

51


Ninel Peia partidele politice p=n` \n ... prim`rii. De exemplu, dac`-l auzi pe Videanu spun=nd c` are un nu [tiu ce plan teribil pentru descongestionarea circula]iei Capitalei, pute]i fi siguri c` acel plan l-a costat multe nop]i nedormite pe Murgeanu [i mult mai multe pe speciali[tii angaja]i pentru domeniul respectiv. Videanu, probabil, nici nu l-a citit... Cam a[a [i la ]ar`. Diferen]a e, \ns`, una major`. Lefurile. {ti]i ce salarii au func]ionarii din comune? Ceva scandalos, o b`taie de joc adus` studiilor [i specializ`rilor acestora. Desigur, c=[tig` mult mai bine dec=t robii p`m=ntului, ]`ranii, dar nici pe de parte pentru c=t muncesc. De unde crede]i c` a ap`rut zicala „semneaz` ca primarul”? Tocmai de la faptul c` unii \ntocmesc documentarea, \ncing telefoanele cu „centrul”, pun pe h=rtie, mai iau [i c=te un perdaf dac` \nt=rzie, [i „primarele”, la final, se alege cu toate laudele. S` presupunem c` sta]i la sat [i tocmai vi „s-au tras” gaze. P`i, cui \i mul]umi]i? Primarului, c` pe `sta \l [ti]i cel mai bine. Pe „calul de povar`” din spate nu-l cunoa[te mai nimenea, nici m`car vecinii nu-l cred dac` spune c` a „rezolvat el cu gazele”, de[i, de cele mai multe ori este foarte adev`rat... {i pentru ce? Pentru un salariu mediu pe economie. Cine pune la portofel peste 10 milioane lei vechi, se poate considera un soi de boier Bibescu. Ei ]in \n picioare prim`riile, \nainte de a-i \njura, g=ndi]i-v` de dou` ori.

Precum lupul Sfântului Andrei, s\ ne c\ut\m mântuirea! e apropie cu pa[i repezi Miracolul |nvierii Domnului, mare s`rb`toare a \ntregii cre[tin`t`]i, [i \nainte de acest Miracol, a[ dori s` \mp`rt`[esc cu dumneavoastr` c=teva g=nduri care m` fr`m=nt` de ceva vreme. De regul`, a[a cum a]i putut constata, sunt un r`zvr`tit

S 52


Titlul c\r]ii social, un individ care nu mai poate s` nege realitatea, inegalitatea, tic`lo[enia [i, \nainte de toate, nu poate s` nu strige \n gura mare c` omenia a \nceput s` dispar` din oameni, din sufletele noaste ale tuturor. Nu pot s` nu v`d cum r`utatea, arivismul, egoismul [i \nstr`inarea, l`ud`ro[enia [i cruzimea au ajuns calit`]i puse la mare pre], lucruri indispensabile unei cariere de succes, unei imagini de om \mplinit. False [i demne de dispre] sunt toate aceste lucruri \n[iruite mai sus. Dar, babilonia s-a \ntors printe rom=ni, sau poate c` doar s-a ascuns p=n` acum prea ad=nc \n suflete noastre. {i atunci, c=nd realizezi aceast` groz`vie, unde po]i g`si sfat [i alinare, protec]ie [i c`ldur`? Evident, \n vorbele pline de duh [i har ale celor care au ales s` poarte semnele dumnezeirii printre muritorii chema]i spre nemurirea sufletului, al`turi de M=ntuitor, \n veacul vecilor. Lumea merge din ce \n ce mai rar pe la biseric`, dar acesta nu-i lucru curat, pentru c` numai \n Casa Domnului [i din cuvintele lui po]i s`-]i pui ca temelie a tuturor tr`irilor cur`]enia ortodox`. Preo]ii nu mai sunt privi]i cu acela[i respect, sunt poate ocoli]i [i \mpin[i \ntr-o stranie singur`tate. Ei iart`, pentru c` asta este menirea lor, s` \ndrume oile r`t`cite, s` le arate Calea, chiar dac` prea pu]ini [i aud [i mai pu]ini \i ascult`. To]i vrem s` vedem \n preo]i oameni normali, egali nou`. Da, sunt oameni, mul]i poate nici nu au harul pe care-l c`ut`m la ei, dar nu uita]i c` \nv`]`turile pe care le spun izvor`sc din chiar esen]a luminii care a creat via]`, p`m=nt, lighioane [i oameni deopotriv`. Asculta]i ce au a spune, p`trunde]i \n chiar miezul zbur`toarelor vorbe, atinge]i inima care bate \n aceste cuvinte aduc`toare de pace, lumin`, \n]elepciune [i elibera]i-v` m`car din c=nd \n c=nd de jugul belelelor de zi cu zi, de r`ut`]i, invidie, mizerii ce v` sufoc`, ne sufoc`, ne transform` din creaturi ale Domnului \n fiare lipsite de \ncredere, dezorientate [i nemiloase. Asculta]i cuvintele preo]ilor, cinsti]i-le munca, ace[tia au ]inut neamul laolalt`, la bine [i la greu. {i ar mai fi ceva de spus. Poate nu degeaba Sf=ntul Andrei a s`v=r[it aici unul dintre cele mai mari miracole ale lumii: cre[tinarea unui lup. Poate ca s` [tim c` chiar dac` am fost fiare, \nc` ni se d` [ansa salv`rii, a \nt=lnirii cu propriul nostru „cre[tin`tor de lupi�. A[a s` ne ajute Dumnezeu! 53


Ninel Peia

~nvierea Domnului, garan]ia Vie]ii Ve[nice u mic, cu mare, la sat sau la ora[, to]i cei boteza]i \ntru dreapta credin]` ortodox` a[tept`m [i anul acesta, cu speran]`, uimire, umilin]` [i dragoste |nvierea Domnului Nostru Isus Cristos, M=ntuitorul tuturor cre[tinilor. Pentru Miracolul care ne-a fost cu fericire permis s`-l purt`m \n inimi, to]i ar trebui s` ne preg`tim de o adev`rat` „cur`]enie de prim`var`� \n sufletele noastre. S` aruncam c=t colo, pe Apa S=mbetei, minciuna, ura, invidia [i c=te alte m=r[ave sentimente care au pus st`p=nire pe noi \n zilele de nego] [i trai ne\mplinit pe care le ducem cu noi precum M=ntuitorul Crucea Sa. {i dac` tot facem curat, s` nu uit`m [i frumoasele podoabe de a[a \n`l]at` S`rb`toare cu care s` \nlocuim \ntunericul [i frica cu bun`tatea, frumosul, dragostea de aproape, milostenia [i g=ndul cel bun pentru toat` lumea. |n a[a cadru de cur`]enie [i speran]` s` primim cu to]ii Lumina |nvierii, esen]a celui mai curat suflet care a c`lcat vreodat` pe P`m=nt. Numai a[a vom [ti s` ne veselim potrivit celei mai mari minuni \nf`ptuite de M=ntuitor. {i pentru c` \ndoiala ne p=nde[te aproape dup` fiecare col] de triste]e, \nso]it` de surorile sale dezn`dejdea [i am`r`ciunea, am s` \mp`rt`[esc cu dumneavoastr` un g=nd care ar trebui s` nu-l alung`m nicic=nd din sufletele noastre mult \ncercate sub grele [i nedrepte vremuri. A[adar, deseori a]i auzit tot soiul de dezbateri care mai de care mai \ncr=ncenate, despre dac` exist` via]a de apoi. Aceasta este o \ntrebare grea [i pentru teologi, dar`mite pentru oameni simpli ca noi. Via]a de Apoi, nu [tiu dac` exist`, dar [tiu cu siguran]` c` exist` Via]a Ve[nic`. De ce? Simplu ca bun`-ziua. Ce este cel mai mare Miracol al M=ntuitorului, |nvierea, dac` nu cea mai gr`itoare

C

54


Titlul c\r]ii garan]ie a Vie]ii al`turi de Cristos, Fiul Domnului? Acesta este rostul |nvierii, clipa \n care ne str=ngem laolalt`, cinstind curajul Domnului care „pre Moarte cu Moartea a c`lcat”! {i, tot laolalt` a[tept`m [i ducem Lumina acas` ca s` alunge relele, ispitele, s` ne \mbr`]i[eze \n slaba sa c`ldur` cu rol de scut inexpugnabil la umbra c`ruia c`p`t`m s`n`tate, bel[ug [i pace c=t mai mult` vreme. A[a c`, dragii mei cititori, \n Lumina |nvierii s` ne punem n`dejdea [i v` doresc mult bine, lini[te \n suflete, cele r=nduite la mas`, via]` \ndelungat` [i lipsit` de griji. S`rb`tori fericite pentru to]i cei ce urmeaz` dreapta credin]` [i \ng`duin]` pentru to]i cei care v-au gre[it.

Alo, geniile s-au n\scut la ]ar\, domnu’ Adomni]ei! u am s` \n]eleg nicicând \nfoiala de p`un lovit de gripa aviar`, care \nso]e[te mai peste tot pe intelectualul de ora[, \ndeosebi de Capital`. Indivizii `[tia, \n mare majoritate de o incultur` cras` [i umfla]i cu pompa cu tupeu de sub podul Grand, par demni de mil`, dar nu-i a[a. Dincolo de dispre]ul nostru de care ar trebui s` se izbeasc` zilnic, aceste c`pu[e intelectuale ascund un mare pericol: perpetuarea unei indiferen]e tic`loase vizavi de educa]ia din provincie. De fapt, ce vorbesc, respectivul pericol a pus deja st`pânire pe func]ionarii incoruptibili din ministerul de resort. S` d`m \ns` dovad` de o generozitate sor` cu incon[tien]a [i s` zicem c`, in mare, treaba cu [colile la sate s-a mai cârpit pe ici, pe colo [i, cu chiu cu vai, am reu[it s` ne a[ez`m undeva pe la nivelul anilor ’70. Treac` de la noi. Eu \ns` ridic o alt` chestiune, \n fapt nici nu-mi apar]ine mie, ci unei cuno[tin]e, profesor de limba [i literatura român` undeva prin Giurgiu. Exist`, sunt convins, [i

N

55


Ninel Peia cu siguran]` c` a]i observat [i dumneavoastr` copii cu adev`rat remarcabili, unii poate supradota]i care se pierd undeva la ]ar`, f`r` a avea vreodat` [ansa unui tâmpit de bucure[tean cu p`rin]ii buticari, blinda]i de bani [i care nici m`car nu vrea la facultate, ci s-o pun`-n ven` cu b`ie]ii. De ce li se taie unor asemenea min]i str`lucite craca de sub picioare cu mult \nainte de a-[i putea cunoa[te capacit`]ile? Pentru c` lumea e nedreapt`, ar zice fatali[tii. Nu, domnilor, pentru c` societatea e retardat` [i c` nimeni dintre conduc`torii no[tri nu vrea s` fie responsabil fie [i pentru o zecime din fotoliul pe care se l`f`ie. Pentru c` nimeni nu-i ca ei [i c`, lovi]i de ciuma trufiei, le e lene [i s` numere stelu]ele de pe steagul UE, \n care cic` ne-am integrat. O evaluare f`cut` acum un an zicea c`, la ]ar`, cinci din zece copii nu au atins un computer. Tragic, nu? NU!, nu e tragic, este catastrofal. Mai r`u, e apocaliptic. |n India exist` un laptop la 2 copii pân` \n 14 ani... Dar s` revenim m`car la copiii supradota]i, chiar nu poate nimeni cheltui 2-3 neuroni ca s` propun` un program de identificare a pu[tilor cu capacit`]i peste medie? Suntem \ntratât de dezinteresa]i de formarea adev`ratei elite, a capacit`]ilor de mâine? Se vede treaba c` ne urâm r`u de tot, noi, ca popor, de nici atâta nu putem face... Cu toate acestea, Brâncu[i s-a n`scut la ]ar`, Marin Preda la fel. {i Cioran, Traian Vuia sau Sergiu Celibidache. {i Patzaichin, Eminescu, Nadia Com`neci, Victor Brauner, Marcel Chirnoag`, }i]eica, Dimitrie Leonida, Grigore Antipa... Dar cine-s `[tia vizavi de Adomni]ei? Ni[te neica nimeni!!!

Ap\ plat\ de la C\scioarele

N 56

u [tiu care colaborator de-al meu mi-a spus cum c` la C`scioarele, \n Giurgiu, de[i a[ prefera s` spun \n B`r`gan, se va trage ap` curent` tuturor localnicilor. Stra[nic, mi-am zis,


Titlul c\r]ii iat` un primar gospodar, destoinic. Ei bine, o fi el destoinic, dar de fapt tot Providen]a l-a ajutat. De ce? Cic` proiectul cu trasul apei e pus pe tapet \nc` din 1998, am=nat mereu etc., p=n` c=nd un om de afaceri a descoperit c` apa de la C`scioarele este foarte aproape de calit`]ile apei plate. |ntr-adev`r, „apa de la Faur”, cum este cunoscut` \n zon`, e bun`, foarte bun`, dar a trebuit s` vin` un investitor care va b`ga bani la greu \ntr-o fabric` de \mbuteliat H2O, ca s` reu[easc` administra]ia local` s` trag` lichidul vie]ii [i b`[tina[ilor. De ce v-am istorisit toat` aceast` poveste? Numai ca s` v` ilustrez c` \n spatele oric`rui succes din Rom=nia se afl`, de fapt, altceva. |n povestea de fa]`, din fericire, e de bine, dar sunt sute dac` nu mii de cazuri \n care treaba din spate e cu mult mai putred` dec=t \n Danemarca medieval`. S` lu`m, la \nt=mplare, sen]elege, cazul Petrom prezentat la acea vreme drept ditamai succesul economiei de pia]` originale pe care tocmai o \ncropeau o seam` de „b`ie]i de[tep]i” pe care bunul sim] m` oblig` s`-i numesc escroci cu E mare. Deci, pe l=ng` faptul c` Petrom a fost subevaluat, de la bun \nceput, cu o nimica toat` de vreo 2 miliarde de euroi, OMV a mai primit cadou [i faptul c` redeven]a a fost \nghe]at`, pentru 10 ani, la 15%. Dac` nu [ti]i, redeven]a este de fapt taxa de prelucrare, tax` ce merge direct la bugetul de stat [i, pe cale de consecin]`, acela[i stat [i-ar dori s` fie c=t mai mare... Un stat normal. Pe de alt` parte, dac` tot le-ai f`cut a[a un cadou, mai drag` Rom=nie, de ce nu le-ai cerut s` \nghe]e, [i ei pre]ul la, s` zicem, gazul livrat popula]iei, tot pe vreo 10 ani[ori. Nu a[a era corect? |ns` ceea ce mi se pare cu adev`rat scandalos este faptul c` OMV extrag [i prelucreaz` \n Rom=nica circa 11 miliarde tone gaz pe an, respectiv dublul necesarului anual al \ntregii noastre ]`ri! P`i asta nu se cheam` c` se submineaz` avu]ia na]ional`? Care o fi, domnilor, interesul conduc`torilor no[tri, c` eu, unul, nu mai pricep nimic. Mai ales de ce pl`tim cu 60 de euro mai mult mia de metri cubi de gaz dec=t \ntreaga Europ`, ]in=nd cont de faptul c` vine tot de la noi din ]ar`...

57


Ninel Peia

Remanierea, varianta la mi[to `riceanu nu voia nicio remaniere, dar nu prea avea de ales. Sub presiunea clasei politice, inclusiv a oamenilor din propriul partid, T`riceanu a fost gata-gata s` se-nmoaie. Rezultatul propus: o micro-remaniere, ca s` nu zicem un lifting nereu[it. Astfel, cu chiu, cu vai, [eful din Palatul Victoria a desemnat patru buc. sacrifica]i, mai de tot râsul. Unul ar fi fost Chiuariu, figur` contestat`, care a dat na[tere, \n ultimele s`pt`mâni, la o sumedenie de discu]ii care i-au erodat bini[or imaginea, nu numai prin mass-media, ci chiar printre membrii guvernului, a[a dup` cum se poate deduce din rumoarea stârnit` prin Executiv. Al doilea acolit ce urma trimis la treaba lui este prea cunoscutul domn P. P., recte Paul P`curaru, ministru al muncii, dar mai mult pentru fiul s`u [i pentru asociatul acestuia, Dan Motreanu, decât pentru restul românilor. |n fine, al treilea ministru bun de aruncat la co[, dup` T`riceanu, dar [i dup` noi, este indicat dl Cristian Adomni]ei, \nalt dreg`tor pus s` diriguiasc` peste aproape \ngropatul \nv`]`mânt românesc. Desigur, Adomni]ei a[a ar fi avut destul timp pentru a num`ra de la cap la coad` [i viceversa toate stelele g`lbui de pe frumosul steag albastru al Uniunii Europene. (Chiar dac` s-a mai f`cut, tare l-a[ fi \ntrebat pe dom’ ministru de ce are apa de dou` ori mai mult hidrogen decât oxigen? Nu-i d`un`tor?) Ultimul pentru e[afod a fost indicat cunoscutul domn Nicol`escu. Bizar, cu el ar fi trebuit \nceput, ]inând cont de ce n-a f`cut domnia sa, [i nu de ce ar fi trebuit s` fac`. Iat` spectaculoasa remaniere ticluit` de T`riceanu sub ochii [i de ochii lumii. Din p`cate nu prea avea ce s` aduc` nou, bun sau frumos \n actuala situa]ie. |n plus, s` nu uit`m ca europarlamentarele bat la u[a [i aici e vorba de un examen dur, nu de fu[ereala specific na]ional` de care

T

58


Titlul c\r]ii nu vrem s` ne debaras`m \n ruptul capului. A[a c`, pân` la urm`toarea remaniere v` ur`m, dragi cititori, r`bdare [i tutun. Apropo!? Voi cu cine vota]i? A[tept r`spunsurile dumneavoastr` dragi cititori la: ninelpeia@yahoo.com.

Ciolaniada, etapa local\: posturi mici, beneficii gigantice ata, a sosit Ciolaniada, etapa local`, la nivel de Consiliu Jude]ean. }ara \ntreag` va fi \necat` \ntr-o balt` de s=nge cum rar a]i mai v`zut pe aceste meleaguri, lupta va fi at=t de crunt` \nc=t nici }epe[ Vod` nu [i-ar dori s` participe la asemenea masacru. De ce? Pai, la scar` na]ional`, mul]i dintre deputa]i sau senatori, afl=nd ei cum e treaba cu uninominalele, s-au orientat la mai mic, la prim`rii, dar la beneficii uria[e, dac` ]inem cont de ce b`nu]i stau s` vin` de la UE... Cine nu s-a b`gat cu numele, se afl` \n spatele unui candidat. {i s` te ]ii dosare [i scandaluri, ]epe [i mi[ma[uri, pomeni electorale [i promisiuni demne de mintea unui fabulator cel pu]in de talia lui La Fontaine. De altfel, deja pove[ti de gen „scrisorica [i, pac, la R`zboiu’ (adic` la gazet`)” sunt la ordinea zilei. De departe \ns`, de altfel propor]ional cu bog`]iile arondate, r`zboiul cel mare se va da \n jude]ul Ilfov, adic` \n viitoarele extensii ale Capitalei, locul de concentrare al multor parcuri industriale, firme mari, re[edin]e de bog`tani [.a.m.d.. Nu voi nominaliza pe nimeni, dar de pe acum mi se strepeze[te gura numai la g=ndul prea \ndulcitelor vorbe ce vor izvor\ din gurile pretenden]ilor. Care mai de care vor l`sa impresia c` nu dorm, nu m`n=nc`, nu se duc la bud` sau la fete dec=t cu g=ndul la bun`starea electoratului, a celor mul]i, a oricui altcuiva dec=t la burdihanul lui [i ale neamurilor lui. Cu ochi mari [i apo[i vor cer[i oricui

G

59


Ninel Peia un vot, vor pupa m=ini [i vor spune s`ru’mâna [i ]=ncilor, numai s` se aud` despre el c` e „b`iat bun”, nu ca „`la de n-a f`cut nimic patru ani d` z=le”. Albi, cura]i, neprih`ni]i, to]i vor promite c` nu vor avea lini[te p=na c=nd bolile [i suferin]a vor fi eradicate de pe suprafa]a Ilfovului. Grea misiune ve]i avea, dragii mei, s` v` l`sa]i momi]i \nc` o dat` de asemenea reptile cu moace umane... P=n` atunci, \ns`, haide]i s` repet`m \mpreun` cum este situa]ia de fa]`, momentul \n care se zbate Rom=nia, ca s` ave]i ce le repro[a peste 4 ani[ori de mandat tip sinecur`. Deci, ast`zi, lec]ia I: „{eful Fondului Monetar Interna]ional, Dominique Strauss-Kahn, avertizeaz` c` sute de mii de oameni vor fi afecta]i de foamete, dac` alimentele vor continua s` se scumpeasc`. Ultimele date arat` c`, \n Rom=nia, trei milioane de persoane tr`iesc \n s`r`cie absolut`. Cea mai mare rat` a s`r`ciei absolute este de 35% \n Moldova, fa]` de 10% \n Bucure[ti. |n mediul rural, 22% din popula]ie este afectat` de s`r`cie, fa]` de 7% \n mediul urban”. Lua]i-i pe cifre, s` vedem la c=t se arunc`, c=t mint pentru func]ia aia de rahat...

România, ]ara unui perpetuu 1907 informa]ie foarte recent` vine s` ne spun` ceea ce [tiam de prin 1900, de parc` ]ara asta a \ncremenit \n timp, cu 80 la sut` din popula]ie subjugat` de un 10 la sut` mafiot [i nesim]it. Deci, ce ne spune [tirea \n cauz`: „România are cea mai ieftin` mân` de lucru din tot spa]iul Uniunii Europene”. Brava, a[a ne l`ud`m noi, cu s`r`cia lucie care aduce altora Maybach-uri sclipitoare [i Rolls-uri de serie mic`. S` continu`m: „Astfel, conform unui studiu realizat de „Technology Forecasters Inc.”, un muncitor calificat rom=n a câ[tigat \n 2005 aproximativ 5.000 de dolari, comparativ cu peste 30.000 cât a câ[tigat un muncitor din Germania”. Dar c` m=ncarea e la fel de scump`

O 60


Titlul c\r]ii ca \n UE, aude cineva? M` rog, acum vine [i partea „bun`” a respectivei inform`ri: „Dup` Ucraina, ]ar` care nu face parte din spa]iul UE, dar care a fost cuprins` \n studiu, Rom=nia reprezint` una dintre cele mai c`utate state, tocmai pentru mâna de lucru ieftin`”. Cu alte cuvinte, basmul care spune c` rom=nii sunt c`uta]i pentru buna lor preg`tire profesional` s-a spulberat, fra]i p`ta]i. Investitorii nu caut` calificare sau alte asemnenea bla-bla-uri sfor`itoare, ci un ghe[eft, un chilipir, adic` un num`r c=t mai mare de fraieri con[tiincio[i dispu[i s` lucreze pe bani c=t mai pu]ini, eventual deloc. Ce putem deduce de aici? Simplu, ca s` r`m=n` \n gra]iile marilor afaceri[ti din Vest, Puterea are tot interesul s` men]in` nivelul de salarizare jos, sub cel din Sudan, dac` se poate. De ce? P`i, fiind \n gra]iile marilor cercuri de business, inevitabil e[ti bine v`zut [i de liderii politici ai UE, c` pun [i ei urechea la lobby-ul pe parale grele ale acelor megaafaceri[ti. {i uite cum fac rost unii de notorietate la v=rful UE pe s`r`cia celor 80 la sut` dintre rom=nii care ar face orice ca s` aduc` o bucat` de p=ine acas`, la copii. Limpede este [i faptul c` majoritatea celor foarte s`raci se afl` la ]ar`, clasa cea mai predispus` la a deveni sclavi benevoli pe orice planta]ie a c`rei patroni le promit cu 200 de euro mai mult dec=t ce pot c=[tiga \n ]ar`. Dac` se ]in de cuv=nt, asta e alt` m=ncare de pe[te... Oricum, m`car acolo exist` ceva speran]`, nu ca aici, \ntr-o ]ar` frumoas` [i rodnic`, ]inut` cu de-a sila \n starea unui perpetuu 1907...

Candida]ii pentru locale sunt a]â]a]i de mirosul sângelui electoral

L

upt` s=ngeroas` [i f`r` menajamente \n aceast` campanie electoral`. Mai precis, tabloul actual va g=lg=i de s=nge electoral imediat dup` 15 ale lunii c=nd se anun]` dezv`luiri peste 61


Ninel Peia dezv`luiri, dosare grele. Ve]i vedea, alegerile de anul acesta vor sem`na cu un r`zboi. E drept, [i miza este pe m`sur`. Cu ambele sale componente: paralele ce \ncep s` curg` de la Evropa [i cazurile pe care le va instrumenta DNA celor ce vor avea ne[ansa s` nu „ias`” la elec]iune. Dup` ce au fost „bombarda]i” cu fel de fel de plocoane, de la mici [i bere la mii de euro, locuitorii ora[elor [i comunelor sunt sf`tui]i acum cu pungi goale (dar imprimate), pixuri [i stegule]e, s` pun` [tampila cum trebuie. Pentru moment, hiperofertele electorale includ candida]i din toate domeniile de activitate. Un bunic, de vreo 90 de ani b`tu]i pe muchie, mi-a m`rturisit c` incitarea la vot din zilele noastre nu se deosebe[te esen]ial de aceea interbelic`. E drept, \nc` nu s-a revenit la marcarea onor cet`]eanului cu cret` sau f`in` ca s` [tie mardeia[u’ de la partidul cutare cine n-a votat cum trebuie [i s`-i aplice corec]ia de rigoare. Dar nici departe nu pare aceast` sumbr` perspectiv`. Vorba ceea, c=nd s-a putut s-au furat voturile cu urna, cu liste de oameni deceda]i, cu mici [i bere mai fidelizezi ceva fraieri dar, se [tie, „b`taia e rupt` din Rai”, deci e sf=nt`. Glumesc, dar deja s-au \nregistrat „ciocniri” \ntre simpatizan]i, a[a c` violen]a se anun]` a fi v=rtoas` la noile alegeri. {i s` nu uit, s-a anun]at cu surle [i tr=mbi]e cum c` s-a terminat cu pomana electoral`. Basme! Acu’ nu se mai \mparte ulei, zah`r [i c=te un pui din partea cut`rui candidat, eventual \ntr-o pung` brenduit` cu numele preopinentului, nu, acum se \mpart acelea[i cadouri din partea unor funda]ii umanitare ai c`ror distribuitori \[i [optesc la ureche de la cine a venit cadoul cu foloase [i ce bine o vom duce dac` iese „omul nostru” la alegeri. Aceea[i Marie cu alt` p`l`rie. Dovede[te cineva c` nu-i ac]iune umanitar`, ci una cu iz electoral? Haida, de! Ce [i cine ar avea interes? Vreun contracandidat? Ce-i nebun, s` dea idei [i s` fie [i el cercetat \n aceast` direc]ie? Bun, candida]ii pot fi lacomi, egoi[ti, plini de ur` [i ambi]ie diavoleasc`, dar pro[ti nicidecum. A[a c` r`m=ne cum am stabilit, accept`m ca lucrurile s` fie revizuite, dar s` nu se modifice nimic...

62


Titlul c\r]ii

PSD, Noul Val u uimire privesc pe e[ichierul politic (o expresie la mod`, nu-i a[a?) [i constat cu uimire c` marea majoritate a partidelor politice nu au priceput mai nimic din experien]ele lor anterioare vizavi de campaniile electorale. V`d, de cele mai multe ori, acelea[i fe]e care candideaz`, pentru a „n plus una� oar`, care vin cu acela[i discurs obosit, plin de minciuni, stufos [i de cele mai multe ori de un patetism strig`tor la cer. Mai c` nu cad \n genunchi s` te roage s`-i dai [i lui un buletin de vot, tu, vecinul [i eventual pisica dac` a ajuns miraculos [i ea pe liste. Apropo, aici trebuie s` fac o parantez`, nu de alta, dar prea e tare povestea pe care vreau s` o relatez. Cic`, \ntr-o comun` apropiat` Bucure[tilor, dar din C`l`ra[i, un candidat la prim`rie \ntocme[te liste cu cei care au anumite nevoi, ma[in` de sp`lat, biciclet`, aragaz sau frigider, pentru ca, atunci c=nd va veni el primar, s` vin` nevoia[ii s` le ridice de la prim`rie. Dac` nu iese primar, nu le d` nimic. Dar dac` iese? De unde le d` el, nu tot din bugetul comunei? Realiza]i c=t trebuie s` fure propinentul ca s` acopere toate cererile onor electoratului... Ciudat` decizia candidatului, dar cic` e eficient`, to]i vor c=te ceva, to]i se jur` c`l vor vota \n draci pe darnicul Dandanache. Revenind \ns` la chestiunea principal`, realizez cu uimire c` tocmai partidul de la care m` a[teptam mai pu]in, respectiv PSD, s` vin` cu o abordare nou`, de larg` inspira]ie [i clar diferit` de anii trecu]i. Pe scurt, social-democra]ii au schimbat radical macazul [i au aruncat \n lupt` Noul Val. Un e[alon de politicieni tineri, nem=nji]i, f`r` exerci]iul ho]iei institu]ionalizate, bine preg`ti]i [i cu chef de treab`. Un alt aspect care trebuie subliniat ar fi acela c` din Noul Val, fac parte foarte mul]i manageri, oameni care au condus firme, au f`cut [i fac afaceri performante, cu rezultate notabile. Aceast` nou`

C

63


Ninel Peia abordare ar putea fi adev`rata solu]ie c`tre o societate care s` marginalizeze ho]ia [i corup]ia, s` apropie Rom=nia de standardele unei Europe exigente, c`tre o form` de capitalism sp`lat` de practici feudale. Cred c` o echip` de acest fel, alc`tuit` din top manageri, este solu]ia reciviliz`rii Rom=niei. Noul Val are pricepere, ambi]ie, nu se identific` prin lideri t=r=]i zilnic cu arcanul la DNA, tineri care st`p=nesc „afacereza”, limba necesar` unui management de calibru greu, a unei schimb`ri radicale de ton, de societate.

Cloaca de la Bucure[ti [i [ansa adev\ra]ilor manageri n provincie, \n Ilfov, C`l`ra[i [i Giurgiu cel pu]in, campania electoral` seam`n` mai degrab` cu un r`zboi total, lucru de \n]eles [i de a[teptat. La Bucure[ti \ns` domne[te o ciudat` pace. Pentru Prim`ria General` \n special b`t`lia seam`n` cu un campionat de laude aduse de unul celuilalt, m` rog mai fac ceva gur` Gu[` [i lideri de partid precum Vadim Tudor. |n rest, lini[te. Un calm dubios care, pentru mine, are multiple \n]elesuri, din p`cate niciunul de bine. S` fi ajuns \ncreng`tura afacerilor at=t de \ncurcat` [i de transpartinic` \nc=t s` nu conteze cine iese nou Primar General? Este „re]eaua” at=t de extins` \nc=t plasa a ajuns s`-i cuprind` pe to]i? Dar este tortul destul de bogat? Ajunge el, adic` cei 1,3 miliarde de euro buget de Prim`rie de Capital`, ca s` pun` toate forma]iunile cu reale [anse la fotoliul p`r`sit de Videanu botul pe o felie suculent`? Probabil c` da, din moment ce totul, \n afar` de multe afi[e, bile]ele, pungi [i clipuri stupide, seam`n` cu un cadril sau un vals delicat. Sau poate c` Bucure[tii nu mai \nseamn` mare lucru, cu to]i locuitorii ei cuprin[i de marea lehamite antipartid [i antialegeri. Asta mi-e

Î

64


Titlul c\r]ii mai greu de crezut, dar exist` [i o bun` explica]ie la mijloc. B`t`lia cea acerb` din provincie aduce \n discu]ie Fondurile Structurale pentru Dezvoltare care, evident, 90% vor merge spre „la ]ar`”, deci bugetul pus la b`taie pentru comisioane, fur`ciuni, ciupeli [.a.m.d. este mult mai tentant dec=t expunerea la alte schimb`ri de borduri \n Capital`, de decapat sute de str`zi [i reasfaltat nici jum`tate, m` rog, aceea[i veche b`taie de joc. A, s` nu uit`m [i \mpodobirea Bucure[tilor cu flori care este un bizniz de mare senza]ie, dar de care nu prea se ia nimeni, dar, crede]im`, \nc` un summit [i c=]iva b`ie]i de[tep]i \[i pot face bagajele ca s` tr`iasc` precum nababii, la o „marguerita”, \n Palm Beach, p=n` la a treia genera]ie... Ei, acum vine marea surpriz`. Tinerii implica]i \n cursa pentru prim`riile locale vor face marea diferen]`, cel pu]in cei despre care am mai scris, candida]ii-manageri ai PSD. Acest Nou Val de politicieni social democra]i, sp`la]i de gre[elile [i petele \nainta[ilor au marea [ans` s` ridice Rom=nia la standarde ce vor elimina din start mare parte din formele de corup]ie care ne-au sufocat p=n` ast`zi, p=n` la aceste alegeri. Deci, dac` \n provincie se d` b`t`lia pentru [ansa de a dovedi capacitatea unei noi clase politice, \n fostul Mic Paris, ajuns un Istanbul plin de t=rguieli orientale, partidele \[i fac \n continuare de cap. |nc` o dat`, [ansa pentru o Rom=nie european` se d` \n provincie!

Proba maturit\]ii politice: vremea faptelor evatura localelor a trecut [i, a[a cum era de prev`zut, \n multe locuri din ]ar`, s=ngele politic s-a primenit. Frumoase cuvinte, nu? Apoape la fel de frumoase ca [i promisiunile candida]ilor din proasp`ta campanie care ne-a ]inut pe to]i \n priz` \n ultima lun`. La 18

T

65


Ninel Peia ani, orice individ este considerat matur, mai mult este considerat destul de copt la cap [i cap`t` democraticul drept de vot. Tot 18 ani au trecut de la schimbarea radical` a regimului politic \n Rom=nia [i cred c` a venit vremea s` vorbim despre un majorat politic. Majoratul nostru politic, al celor care se \nv=rt \n jurul v=rstei de 40 de ani, cei c`rora le revine \n fapt noua [i profunda schimbare a destul de infestatului climat sociopolitic care ne \nconjoar`. O nou` genera]ie este chemat` s` fac` ce au promis al]ii. O povar` l`sat` drept „grea mo[tenire”, cum se spune, dar care este de neocolit. Asta este, vom duce crucea altora, dar m`car noi nu ne vom pl=nge c` am fost o „genera]ie de sacrificiu”. Nu, noi ne vom \ncerca [ansa, vom pl`ti cu fapte vorbele altor mari fo[ti. At=t de mari \nc=t s-au limitat la \nalte [i eroice discursuri, unele chiar ciordite din c`r]i de istorie dar, c=nd a venit clipa de m`turat [i turnat o funda]ie, aceia[i mari oratori s-au retras iute \n casele lor de vacan]`, luate pe nimic de la al]ii, [i [i-au dedicat restul vie]ii somnului \n comode fotolii senatoriale. Nume mari cu fapte mici. E timpul s` facem invers: fapte mari, preferabil f`r` vorbe. E, acum e atunci. Unii refuz` s` vad` acest lucru dar, odat` cu noile alegeri, \n administra]iile locale a p`truns un suflu nou, un fel de curent s` zicem, un val care nu ]ine seama de partide [i doctrine, ci mai mult de reac]ia negativ` la discursurile sfor`itoare [i o chemare providen]ial` pentru „a face”. 18 ani de nimic au reu[it s` nasc` genera]ia adev`ratei schimb`ri. Un tsunami t`cut care va l`sa \n urm` construc]ii temeinice [i va marca definitiv via]a social` din ]ar`. Culmea, ve]i avea de a face cu genera]ia care va \ncepe cu posibilul [i care atunci c=nd se va stinge va l`sa la comand` pe cei ce vor \ncerca imposibilul. O elit` politic` care va construi lucruri majore sub semnul modestiei anonimatului, oamenii solu]iilor practice, ai managerilor s`tui de ineficien]` [i s`r`cie impus`. Anonimii faptelor. Este \n aer, ca un zvon de furtun`, chiar n-o sim]i]i?

66


Titlul c\r]ii

Sictir electoral `n Capital\ ra inevitabil` aceast` apatie a electoratului \n Bucure[ti. |n fapt, am avut de a face cu efectul logic al unei campanii mai mult decât lene[e, plin` de laude cavalere[ti la adresa contracandida]ilor, de un noncombat plictisitor [i, \n acela[i timp, periculos. |n general, marele tablou al debarc`rii elegan]ei [i bunului-sim] \n locul fotografiilor cu gospodari cu m=necile suflecate stahanovist a generat [i fundamentat teoria care s-a r`sp=ndit \n Capital` precum gripa aviar` printre zbur`toare. Respectiva teorie sugera c` blatul a fost total. C` aranjamentele s-au jucat la masa verde [i c` tezaurul de la Bucure[ti a fost deja h`lcuit de interese transpartinice ce vor guverna la nesf=r[it Capitala. Cum s` vin` oamenii la urne c=nd ceea ce au v`zut la televizor nu le face dec=t s` le \nt`reasc` vechea convingere c` to]i pretenden]ii, fie la sectoare, fie la gene-ral`, sunt ni[te ho]i patenta]i. S-a vorbit despre campania „proiectelor”. Care proiecte? Diferen]ele erau at=t de mici \nc=t puteai crede c` to]i aveau acela[i dosar tras la xerox de secretarele personale. Dup` care urma joaca cu marker-ul pe h=rtii ca s` vad` bucure[teanul cum va s`l`[lui el \n ditamai metropola european`, cu flux iute \n trafic, locuin]e trei stele [i parcuri uria[e, toate executate miraculos \n viitorul mandat. Diferen]a semnificativ` dintre procentele de participare de la Capital` [i Ilfov denot` c` lupta de „la ]ar`”, mult mai vioaie, aprig` chiar, dar [i mai aproape de oameni, uneori chiar din poart` \n poart`, lea dat garan]ii cet`]enilor c` merit` s` se deplaseze p=n` la sec]iile de votare pentru candidatul preferat. Mai mult, aici s-au \ncins polemici, chiar cafteli, lumea a activat cu convingere [i implicat` civic, cu sim] partinic la fel de puternic precum acela al propriet`]ii. |n Ilfov a fost efort, speran]`, la Bucure[ti, lehamite [i sictir. Lupta de la {tef`ne[ti, spre exemplu, spune

E

67


Ninel Peia c` acolo a fost patim`, implicare, fierbere. P`i, nu asta \nseamn` via]`, \n Capital` ce am reg`sit? Praf [i pulbere, c=]iva pensionari pe ici, pe colo, \n schimb terasele [i c=rciumile au fost pline. Care era cuv=ntul la ordinea zilei? Unul rom=nesc purs=nge: ia mai d`-i \n m`-sa de ho]i. |n traducere liber`, balcano-turc`, am avut de a face cu un „hai sictir” de le-au mers fulgii domnilor pretenden]i. {i o merit` din plin, cu toate sfor`riile lor cu tot.

Nelegiuirile unui guvern vândut robabil c` deja a]i observat c` nu iubesc c=tu[i de pu]in discursurile de tipul Vadim Tudor sau chiar B`sescu dar, atunci c=nd ]i se urc` s=ngele la cap [i faci vreo 20 tensiune, mai-mai c` \]i vine s` o iei pe calea deschis` de ace[ti doi politicieni. Dar de ce s` \]i ajung` pulsul ca r`p`iala de la un Uzi. Pentru c` acest guvern, de la care mul]i au sperat multe de c=nd a pus el [aua pe Rom=nia nu a f`cut dec=t mizerii, una mai mare ca alta. {ti]i, am mai scris, la Victoria, ]inta principal` a a[a-zisei protec]ii sociale e una de-a dreptul odioas`: cum s` fac` s` poat` men]ine salariile c=t mai jos cu putin]` ca s` vin` investitorii cu care face el, guvernul, biznisuri grase. A[a, investitorul, de regul` unul mic, mic, mic, dar dispus la „comisioane” c`tre potenta]ii zilei, ur`[te s` pl`teasc` lucr`torii, muncitorii sau cum le-o zice el. A[a se explic` faptul c` italianul cu restaurant de „lux”, turcul din col], sirianul de la trei, libanezul care coace cafea pe aragaz [i mai ales irakianul liber fugit de sub Saddam, dar care nu vrea \n ruptul capului s` se \ntoarc` \n patriamam` proasp`t eliberat` de armia american`, to]i ace[tia fac bur]i grase [i conturi fabuloase pe c=rca fraierului de rom=n care n-a apucat s` fug` la c`p[un`rit, \n ]ara lui Don Quijote. Dac`, spre exemplu, cineva, un organism de control ar verifica masiv, pe ]ar`, salariile la negru pl`tite de

P

68


Titlul c\r]ii noii capitali[ti [i ar lua vreo atitudine „social-cet`]eneasc`” de amploare, s` vezi cum ar disp`rea micul capitalist veros \napoi \n s`r`cia patriei sale natale. Dar asta ar contraveni politicii guvernului liberal care se crede mai mult de sorginte sclavagist`. {i, ca s` ne preg`teasc` psihologic, diverse organisme pl`tite din buzunarul nostru lanseaz` periodic tot soiul de studii despre nivelul de trai al rom=nului \n viitorul mai apropiat sau mai \ndep`rtat. Astfel, zilele trecute, o institu]ie cu nume complicat ne-a anun]at c` salariul mediu al rom=nului va fi de 1.200 de euro. |n 2020, cine l-o mai apuca... Pai dac` [i peste 12 ani leafa noastr` va fi sub jum`tatea celei din vestul UE, puteam s` r`m=nem lini[ti]i \n lag`rul comunist c` era la fel, ba nu, poate mai bine. Ce deducem de aici, c` liberalii sunt [i capitali[ti [i comuni[ti, deopotriv`. Glumeam, desigur. Cea mai bun` caracterizare ce i s-ar cuveni ar fi aceea de „v=ndut”, \n sensul c` binele concet`]enilor lor, al ]`rii \n general, se afl` pe ultimul loc. Nu-i a[a? P`i cum altfel, din moment ce e mult mai preocupat de buzunarul irakianului de la [ase sau a iranianului care are chio[c de „chengi -chengi” de pe Mo[ilor? {i asta nu-i nimic, c=t de cur=nd vom vorbi despre incredibilele favoruri de care beneficiaz` multina]ionalele instalate pe gura noastr` de Rai. Multina]ionalele - st`p=ni de sclavi \n Rom=nia.

Multina]ionalele - st\pâni de sclavi `n România iudate vremuri mai tr`im… At=t de stranii \nc=t cuvinte \n`l]`toare precum democra]ie, egalitate, libertate de exprimare, dreptul la asociere etc. au devenit, prin propria noastr` experien]` de 18 ani de la eliberarea de sub ceea ce unii numeau comunism, lipsite de orice sens. Totu[i, dintre pleiada acestor cuvinte

C

69


Ninel Peia pustiite de concept, unele sunt de-a dreptul rostite degeaba. S` enumer`m, \mpreun`, c=teva: respect, dreptul la un nivel decent de trai, demnitate, drepturile muncitorilor sau drepturi salariale. Toate aceste cuvinte, unele chiar sintagme, nu reprezint` absolut nimic, mai ales \ntr-o anumit`, foarte specific`, rela]ie. Aceea dintre muncitor, evident rom=n, [i angajator, \n acest mizerabil caz, o puternic` [i multina]ional` corpora]ie. Lua]i drept exemplu orice lan] de supermagazine care opereaz` pe teritoriul Rom=niei (Carrefour, Billa, Auschan, Metro [.a.m.d.), compara]i v=nz`rile pe care acestea le fac aici cu v=nz`rile pe care le ob]in oriunde dincolo de fosta Cortin` de Fier. Ve]i constata c` b`ie]ii `[tia str=ng mul]i, foarte mul]i b`nu]i de la rom=nii cei dispre]ui]i pretudindeni \n Vestul cel septic [i cu preten]ii de domni[oar` b`tr=n` [i de mod` veche. Grozav mai mul]i dec=t \n \nsoritul Occident. Pentru ace[tia, cheful de cump`r`turi al rom=nilor reprezint` adev`ratul El Dorado. Pe de alt` parte, compar=nd cu c=t este pl`tit angajatul rom=n fa]` de angajatul din alt` ]ar` r`s`ritean`, te iei cu m=inile de cap. Angajatul rom=n, care zice s`ru’m=na lu’ [efu’ occidental din zece-n zece minute de fric` s` nu fie dat afar`, prime[te, \n cel mai fericit caz, 300 de euro, evident \n moneda na]ional`. Amploaiatul etranjer ia, pentru aceea[i muncu[oar`, 1800-2000 de euro, \n euro. Vede]i ce corect judec` corporati[tii capitali[ti de import? Cum dracu’ s` nu ridici mall peste mall dac` faci mai multe parale ca la Paris [i pl`te[ti de [ase-[apte ori mai pu]in for]a de munc`. Nu sun` aceast` cinic` b`taie de joc a sclavie curat`? Adev`rata „exploatare a omului de c`tre om” pe care ne-o b`gau pe g=t, teoretic, prin licee sordide, profii de economie politic`? Eu zic c` treabai limpede ca apa de izvor. |nc` o dat`, cum se spunea despre filmele lui Sergiu Nicolaescu, str`inii vin cu actorii, iar noi punem la b`taie caii din herghelia de la Mangalia. Mai r`u este c` nimeni din actualul guvern european nu face nimic pentru a \ndrepta situa]ia. Pardon, de fapt, \nchid ochii [i-[i v`d mai departe de micile sau marile lor ghe[efturi. Poporul poate s` mai a[tepte… 70


Titlul c\r]ii

Românii, cet\]eni de mâna a doua `n propria ]ar\ ult` vreme, mass-media a potopit pe capul cititorului situa]iile de mizerie \n care se afl` rom=nii de peste hotare, din Irlanda p=n` \n \nsorita [i fascistoida Italie. Mai mult, s-au ini]iat o sumedenie de campanii media, una mai jenant` dec=t alta, vizavi de preacinsti]ii rom=ni care muncesc de se spetesc prin cele ]`ri str`ine. De parc` ei asta a[teptau... M` rog, fac [i jurnali[tii no[tri ce pot, bine\n]eles c=nd nu le d` Vântu, Voiculescu sau Sârbu interzis la vreun subiect. Una peste alta, am ajuns \n stadiul \n care ne martiriz`m proprii no[tri auto-exila]i. Auto-exila]i pentru o via]` mai bun`, dar domina]i de apuc`turi de tip „m` descurc” pur rom=ne[ti. Culmea, \n acela[i timp, pe frumoasele plaiuri natale, rom=nii au devenit deja cet`]eni de m=na a doua. Respectiv, nu trebuie s` pleci pe coclauri occidentale ca s` devii b`taia de joc a acestora. Este de ajuns s` tr`ie[ti \n spa]iul carpato-danubiano-pontic ca s` fii un prea scuipat cet`]ean european second-hand. Ceea ce pe vremea abuziv \mpu[catului nu prea eram. De fapt, nu eram deloc \n aceast` umilitoare postur`. }in minte c` o rud` de-a mea, e drept ceva mai \ndep`rtat`, mare inginer petrolist, a petrecut vreo [apte ani \n Nigeria vreme \n care a \n`l]at vreo dou` \ntreprinderi de prelucrare a produselor din ]i]ei. Omul \n cauz` nici nu se atingea de leafa ce i se d`dea din ]ar`, salar pe care \l adun` con[tiincios nevasta lui cea proprie [i personal`. Nu, el tr`ia din diurn` [i din tot soiul de alte sporuri num`rate \n m=n` \n moned` american`. De prost specialist ce era, acel inginer, ba[ca echipa lui de uvrieri ultra-specializa]i (repet, din Rom=nia), au plecat pentru alt` lucrare tocmai \n Ceylon, actuala Sri Lanka. Unde au mai ridicat \nc` un

M

71


Ninel Peia m=ndru complex de prelucrare a ]i]eiului. Cu alte cuvinte, sub cruda [i imposibila dictatur` a cizmarului Ceau[escu, rom=nul era ditamai specialistul european trimis s` duc` lumina [i prosperitatea \n lumea a treia, pentru ca, 20 de ani mai t=rziu, s` devin` un sclav al sclavilor \n propria lui ]ar`. Unde au disp`rut ace[ti speciali[ti? I-a ucis sistemul? Probabil, pentru c`, de 18 ani, noi nu export`m inteligen]`, ci numai oameni preg`ti]i, pl`ti]i nu mai mult dec=t la nivel european. Bun, dar echipele ce construiau \n Nigeria sau Ceylon, ce fac ei acum? Cei care nu s-au v=ndut pe bani mai gra[i [i care locuiesc acum \n America, conduc proprii afaceri de inegalabil succes: buticuri numite pompos „mini” sau „super market”, postate la col] de strad`, ascunse \ntre pere]i de tabl` ruginit`, pline cu orez de m=na a doua [i cafea de contraband`. Am ajuns un popor executat de o istorie care nu ]ine seama de legitimitatea unor deziderate. Un r=s cinic ne guverneaz`, sadic, speran]ele noastre cele imposibile. A venit vremea s` schimb`m aceast` insuportabil` situa]ie!

România, ]ara celor 420 de taxe e cele mai multe ori am scris despre s`r`cie, despre copii defavoriza]i, despre ]`ranii care au fost [i au r`mas cea mai ignorat` p`tur` social`, despre aloca]ii, b`trâni uita]i \n aziluri insalubre [i voi mai scrie despre asta p=n` c=nd ceva sau cineva va schimba aceast` umilitoare stare de fapt. Despre taxe nu am scris niciodat` pentru c`, \n sinea mea, pricepeam menirea acestora ca unealta de sporire a bugetului de stat, deci a pungii din care vin pensiile b`tr=nilor, aloca]iile copiilor, bursele studen]ilor sau salariile poli]i[tilor. O p=rghie demn` de dispre]uit, dar evident necesar` \ntr-un stat democratic. De aceea nu m-au prea preocupat taxele. Se pare \ns` c` a sosit [i vremea lor. Nu de alta dar, potrivit unei statistici a B`ncii Mondiale, dat` publicit`]ii

D 72


Titlul c\r]ii \n decembrie 2007, România se claseaz` pe primul loc \n Europa, cu un num`r de 420 de taxe. Adic` la protec]ia social` nu exist`m, la salarii suntem penultimii, la costul hranei pe la mijloc, \n schimb am rupt clasamentele la taxe, am b`tut capitalismul cu propriile arme... P`i nu degeaba o fi poreclit T`riceanu \n Germania ca fiind „premierul-tax`”. Treaba \ns` nu se opre[te aici. Acela[i simpatic raport, preg`tit de ni[te b`ie]i care nu au de ce s` mint`. Ne mai spune c` 100 dintre aceste taxe sunt destinate companiilor, m` rog, SRL-urilor. P`i cum s` dezvol]i clasa de mijloc, motorul s`n`tos al economiei, dac` tu, stat ocrotitor, nu mai [tii cum s` o \mpilezi, pe ce parte s`-i mai strecori o sul` \n coaste. Care una, o sut` de sule, care mai de care mai ascu]ite, care mai de care mai lungi [i aspre. Un nonsens \ngrozitor [i obraznic care obtureaz` pentru totdeauna lumini]a de la cap`tul tunelului. {i cic` la putere sunt liberalii, recte cei ce sus]in o economie liberal`, lax`. Vai de noi. Ceea ce voiam \ns` s` subliniez este mai ales faptul c`, elementar, ca \n clasa a doua, dac` din 420 retragem 100, r`m=n 320. Adic` 320 de taxe ce nu sunt menite firmelor. Pe cine vizeaz` ele? Pe noi pe cet`]enii Rom=niei. 320 de mici b`t`i de joc, 320 de dureri de cap, 320 de cauze ce pot s`-]i ridice tensiunea, 320 de motive ca s` faci infarct. O cifr` diabolic`: 320. Nici nu cred c` a[ putea s` le ]in minte. Nici nu vreau s` le ]in minte. Dac` pui un leu nou pentru fiecare ajungi la 320 de RON. De cap de cet`]ean sau mai bine zis de vit` furajat` c` a[a am ajuns s` fim trata]i. P`i cum s` nu aib` de unde s` fure [mecherii dac` noi cotiz`m \ntr-o t=mpenie? Un singur lucru m` mai lini[te[te: \n ceea ce prive[te gradul de colectare a taxelor [i impozitelor, România se situeaz` pe ultimele trei locuri \n Uniunea European`. O r`zbunare ieftin`, dar STATUL o merit` din plin!

73


Ninel Peia

Ilfovul nu va mai fi coda[ la Bacalaureat! `, \n Rom=nia, educa]ia las` incredibil de dorit o [tie deja orice cet`]ean care refuz` s` poarte ochelarii de cal servi]i cu at=ta generozitate de guvern. Totu[i trebuie s` insist`m asupra unui aspect - situa]ia din acest an arat` c` fix cinci jude]e, respectiv Suceava, Constan]a, Boto[ani, Mehedin]i [i Cara[-Severin, de]in o promovabilitate de peste 95% la Bacalaureat. |n acela[i timp, \n Ilfov, Giurgiu [i Vâlcea, numai pân` la 39% dintre elevi reu[esc s` ia acela[i bac. S-or fi grupat geniile \n Suceava? Or fi debarcat pe ascuns to]i elevii mai slab preg`ti]i \n Giurgiu [i Ilfov? S` nu mergem a[a departe... Fostul ministru al Educa]iei, Mircea Miclea, a dat \n presa central` o explica]ie vizavi de acest lucru. El crede c` „nu se poate pune problema c` elevii din Suceava, de exemplu, au un grad de inteligen]` mai ridicat, iar cei din Ilfov nu sunt a[a de de[tep]i, pentru c` respir` un aer mai poluat“, ci c` \n jude]ele cu medii constant foarte bune exist` „o cultur` local` a Bacalaureatului foarte puternic`”. Cu alte cuvinte, este musai ca oricine s` aib` m`car Bacalaureatul. Sub]ire explica]ie. Una mult mai pertinent` am reg`sit-o la Dumitru Nicolau, directorul Liceului Teoretic „Traian Lalescu”, din comuna Br`ne[ti, Ilfov: „|ntre elevul din Ilfov [i cel din Suceava nu e nicio diferen]` de mentalitate, mie \mi place s` cred c` \n Ilfov se d` Bac pe bune, nu [tiu cât de corect e procesul acolo unde promovabilitatea e de 100%. Exist` totu[i o explica]ie pentru rezultatele slabe din Ilfov: copiii din Ilfov \ncep s` munceasc` de la 14-15 ani. Mai e [i altceva, cei mai buni elevi din Ilfov migreaz` spre Bucure[ti”. |n fine un om cu picioarele pe p`m=nt. Adev`r a gr`it acest dasc`l. Da, \n Ilfov copiii muncesc de la v=rste fragede, obligate de un sistem social care nu le asigur` mai nimic, iar cei ai c`ror p`rin]i \[i pot permite fac liceul \n Bucure[ti, consider=nd calitatea studiilor

C

74


Titlul c\r]ii \n Capital` drept una net superioar`. {i \n 90 la sut` din cazuri chiar au dreptate. Iat` cum ajungem, vrem nu vrem s` constat`m \nc` o dat` c`, de[i Ilfovul tinde geografic [i economic s` se confunde cu Capitala, discrepan]ele dintre aceasta [i Ilfov se men]in cu neru[inare. Vina, de[i \n mare m`sura cade asupra unui guvern incapabil s` duc` Rom=nia pe drumul progresului, apar]ine [i unor administra]ii locale, \n special de la PD-L, care refuz` s` se responsabilizeze fie [i \n ultimul ceas pentru binele urma[ilor lor. Recentele alegeri locale au dat la iveal` oameni cu mare poten]ial managerial [i cu un spirit antreprenorial deosebit. Din p`cate nu \n toate localit`]ile din Jude]ul Ilfov. Abia a[tept s` v`d rezultatele bacalaureatului urm`tor. Pentru prima dat`, \n ultimii 10 ani, simt c` marile schimb`ri nu vor fi ini]iate \n Bucure[ti, ci, aici, \ntr-un Ilfov cu un poten]ial uria[, dar ignorat din prostia [i arogan]a mai marilor din Capital`. Copiii no[tri merit` mai mult. Trebuie s` lupt`m pentru ei, oric=t de mare ar fi pre]ul pl`tit.

Sindicatele au descoperit America - „Am ajuns cer[etorii Europei!” n Rom=nia, ]ar` coda[` la 90 la sut` din cerin]ele Europei Unite, sindicatele, deseori complice la tot soiul de decizii guvernamentale aberante, au descoperit [i ele America. Astfel, conform strig`turilor locale, cic` „am ajuns cer[etorii Europei”. Alo, domnilor care visa]i s` ajunge]i \n Guvern, cer[etorii Europei suntem de prin ’90. Mult mai grav este c`, datorit` complicit`]ii dvs. cu guvernul T`riceanu, am r`mas tot acolo, la capitolul s` \ntindem m=na pe la col]uri de strad` cimentate trainic sau pe l=ng` biserici pe care nici nu [tim s` le pronun]`m numele, dar norocul nostru, locuri unde p=inea se cump`r` cu euro, pounds sau

Î

75


Ninel Peia franci elve]ieni. Nu am fost niciodat` un adept al p`r`sirii Rom=niei pentru o via]` mai bun`, dar \n]eleg foarte bine acest demers. La fel de bine \n]eleg [i faptul c` atunci c=nd nesim]ita gigacalorie se umfl`-n pre], la fel gazele, benzinica [i motorina, nu mai zic de jegosul kilowatt monopolist, am`r=tului de rom=n \i vine s`-[i ia lumea-cap. Pe de alt` parte, nu pot s`-mi domolesc tensiunea atunci c=nd aud pentru ce se bat sindicatele noastre cele drepte. Auzi]i abera]ie - „\ncep=nd cu 1 iulie, confedera]iile sindicale au \nceput pichetarea prefecturilor din toat` ]ara \n semn de protest fa]` de inten]ia Guvernului T`riceanu de a nu majora salariul minim pe economie de la 500 la 540 de lei. Chiar dac` salariul de 540 de lei a fost promis \ncep=nd cu 1 iulie, ministrul Muncii [i cel al Finan]elor au explicat c` infla]ia a dep`[it a[tept`rile, iar aceast` majorare ar destabiliza bugetul de stat…” Deci marea lupt`, r`zboiul nemilos, se duce pentru numai 400 de mii de lei vechi, repectiv dou` kile de pulp` de porc f`r` os, cinci pachete de Viceroy sau trei sute de grame de pollen. Ce fel de sindicate sunt astea? Mai mult, ca s` sporeasc` ru[inea pe care o fac, Aurel Mihu], pre[edintele BNS Timi[, le-a propus guvernan]ilor s` treac`, [i domniile lor, pe un salariu minim pe economie, de 500 de lei, p=n` la alegerile din toamn`, iar dac` vor reu[i, \i vor alege tot pe ei. M`i oameni buni, a]i turbat? Voi cere]i un salariu minim mai mic dec=t 15 la sut` dintro leaf` de parlamentar? {i la jum`tate dec=t v-ar recomanda [i cel mai chitros func]ionar al UE. Alt «b`iat iste]», {tefan Gogo[anu, liderul Cartel Alfa Timi[, a declarat c` „actualul salariu minim pe economie al rom=nilor este o b`taie de joc, \n condi]iile valului de scumpiri din momentul de fa]`. Am ajuns cer[etorii Europei”, a spus Gogo[anu. Sindicali[ti de tot r=sul, nui a[a? Din toat` aceast` tevatur`, deabia la mi[c`rile din Boto[ani am auzit ceva mai ac`t`rii. Lozinca e tare - „S` v` fie ru[ine c` nu tr`im bine!” {i nu e a[a, m`i Traiane?

76


Titlul c\r]ii

Bucure[tii vor 393 de milioane de euro. Ghinion, banii sunt pentru Ilfov! e[i realizeaz` la fel de bine ca [i cei mai lucizi dintre noi c` se expun la o ho]ie sistematizat`, UE, noua noastr` mam`-banc` [i de asemenea Big Brotherul nostru al tuturora, a anun]at c` Regiunea Nord -Est Moldova, eviden]iat` drept cea mai s`rac` zon` din Uniune, va primi fonduri nerambursabile de 724 milioane de euro. Totodat`, cele mai reduse finan]`ri vor fi acordate regiunii Bucure[ti-Ilfov, zon` considerat` a fi cea mai bogat` din Rom=nia. Pe scurt, totalul sumelor alocate Rom=niei \n perioada 2007-2013, este de 4,4 miliarde de euro. Moldova va avea la dispozi]ie, pentru proiecte de dezvoltare, 724 milioane de euro, represent=nd circa 16% din totalul fondurilor, \n timp ce Bucure[tiul [i Ilfovul se vor mul]umi cu 393 milioane de euro. Pentru aceast` miraculous` diferen]iere, responsabilii rom=ni au [i o vag` explica]ie. Cic` „repartizarea fondurilor pe regiuni de dezvoltare s-a realizat astfel \nc=t aceasta s` sus]in` sprijinirea unei dezvolt`ri echilibrate a tuturor regiunilor Rom=niei. |n acest scop, regiunile [i zonele mai slab dezvoltate au primit fonduri mai mari, pentru a \mpiedica cre[terea disparit`]ilor economice [i sociale deja existente \ntre regiuni�, au explicat oficialii Ministerului Dezvolt`rii, Lucr`rilor Publice [i Locuin]elor (MDLPL). Frumoas` [tire, mie ca politician [i ilfovean nu poate dec=t s` fac` o deosebit` bucurie. |n primul r=nd pentru c` nimeni nu-]i d` pe dabogea at=ta b`net, [i \n al doilea r=nd pentru c` [tiu ce au de f`cut moldovenii cu banii acorda]i lor. Pe l=ng` ce avem noi de rafistolat \n Ilfov, treaba din Moldova pare munca lui Sisif. Cu toate acestea, un mic adaus din

D

77


Ninel Peia contextul de mai sus m` face s` devin brusc mult mai circumspect. Cic` acei 393 milioane de euro sunt acorda]i «regiunii Bucure[ti-Ilfov». Opaaa... Nu cumva rechinii din marea Capital` a Ho]iei Na]ionale au de g=nd s` administreze aceast` sum`? Tare mi-e team` c` ace[ti bani au deja destina]iile stabilite [i \nc` o dat` Ilfovul, cet`]enii s`i sunt \mpin[i \n groapa nesim]irii de c`tre o m=n` de jego[i pu[i pe c`p`tuial`... Ei bine, chiar dac` unii «b`ie]i de[tep]i» s-au g=ndit la aceast` variant`, lucrurile stau de acum mult diferit de ceea ce f`ceau alde Videanu [i acoli]ii lui. Acum administra]iile locale din Ilfov au priceput c` a sosit vremea ca ilfovenii s` nu mai fie considera]i un fel de supu[i ve[nic ai bucure[tenilor cei iste]i [i c` a sunat ceasul adev`ratei dezvolt`ri, clipa transform`rii \n or`[eni \n adev`ratul sens al cuv=ntului. {i a[a va fi, ave]i cuv=ntul meu!

RU{INE! Venitul mediu lunar a ajuns la 555 de euro pe gospod\rie! ilele trecute, un neica nimeni de mare comentator la TV, un analist, ca s` zic a[a, opina c`, la capitolul s`r`cie, Ilfovul nu are a se pl=nge. Respectivul at=rn`tor pe la vreun mogul de pres` voia astfel s` reliefeze faptul c` Ilfovul nu apare pe harta s`r`ciei din Rom=nia. Cu alte cuvinte, omul \n cauz` nu f`cea dec=t s` r`sp=ndesc` o minciun` ordinar`. Ilfovul nu apare pe acea hart` a foamei pentru simplul motiv c` jude]ul nostru a fost luat \n calcul \mpreun` cu Capitala. O dovad` \n plus c` atunci c=nd le convine, Bucure[tii \[i trag SAI-ul apropape de c`ma[`. C=nd treaba pute, s` vezi ce se mai delimiteaz` «capitali[tii» de noi, ]`ranii care muncim pentru onoarea perver[ilor ascun[i \n Casa Poporului. De ce minciun`? Pentru c` s`r`cia exist` \n Ilfov [i, chiar dac` nu este at=t de evident`, este meritul ilfovenilor c` [tiu s`

Z 78


Titlul c\r]ii ascund` asta, din onoare [i m=ndrie. Desigur am [i un argument. Acesta este statistic [i cuprinde [i nivelul de trai al ilfovenilor. Iat` ce ne spune \ns`[i guvernul sub care am avut ghinionul s` ne ducem zilele - „Veniturile totale medii lunare ale unei gospod`rii s-au situat, \n primul trimestru al anului 2008, \n termeni nominali, la 1.998 lei (555 de euro), \n timp ce cheltuielile s-au plasat la 1.806 lei (500 de euro), sumele alocate produselor alimentare [i b`uturilor nealcoolice de]in=nd cea mai mare pondere, potrivit Institutului Na]ional de Statistic` (INS). Veniturile totale ob]inute de o persoan` au fost de 685 lei, iar cheltuielile de 619 lei. Potrivit metodologiei INS, veniturile totale le includ at=t pe cele b`ne[ti, c=t [i pe cele \n natur`. Astfel, veniturile b`ne[ti au fost \n medie de 1.612 lei lunar pe gospod`rie (553 lei pe persoan`), iar veniturile \n natur`, de 386 lei lunar pe gospod`rie (132 lei pe persoan`). Salariile [i celelalte venituri asociate lor au format cea mai important` surs` de venituri, cu o pondere de 51,1% din totalul fiec`rei gospod`rii”. 555 euro pe cap de gospod`rie, realiza]i \n ce s`r`cie lucie tr`im? Mai mult, cic` 500 din cei 555 s-au dus pe produse alimentare… Cum mai po]i comenta aceste lucruri, cum s` le cataloghezi, ce s` mai zici? Un amic stabilit de zece ani \n Italia cu so]ia, care nu munce[te, [i doi copii minori, cheltuie[te 5-600 de euro pe m=ncare lun` de lun`, iar \n Rom=nia, Guvernul se laud` c` «veniturile unei gospod`rii, naiba [tie cu c=]i membri, au ajuns la 555 euro». Asta \ntr-o ]ar` membr` a UE, nu \ntr-un sat din Togo sau Burkina Fasso… Domnilor guvernan]i, cinismul dvs a atins un nivel incredibil, iar nesim]irea maxim` de care da]i dovad` nu poate dec=t s` v` aduc` o definitiv` [i irevocabil` \nfr=ngere la apropiatele uninominale pentru Parlament. Trebuie s` soseasc` [i ziua drept`]ii, c=t de scurt` va fi ea…

79


Ninel Peia

Românii au ajuns s\racii Europei robabil c` nu v` spun o noutate, dar nici nu vreau s` ascund un adev`r flagrant. Pentru al treilea an succesiv, rom=nii sunt eligibili pentru ajutoarele de s`r`cie ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, Rom=nia este cea mai s`rac` ]ar` a UE. Asta pe c=nd guvenan]i insensibili [i nesim]i]i precum T`riceanu [i ga[ca sa afirm` c` economia noastr` duduie. Jenant. Anali[tii UE au constatat c` mai bine de trei sferturi din veniturile rom=nilor se duc pe m=ncare, utilit`]i [i transport, lucru care-i face eligibili pentru ajutoarele pe care Uniunea European` le va acorda celor afecta]i de cre[terea pre]ului barilului de petrol. Liderii europeni reuni]i la Bruxelles au decis, la sf=r[itul lunii mai, majorarea fondului destinat acord`rii de ajutoare cet`]enilor europeni cei mai s`raci, de la 300 de milioane de euro, la 500 de milioane de euro. |n fapt, avem de a face cu o palid` tentativ` de protejare a s`racilor \mpotriva efectelor reac]iei \n lan], determinate de scumpirea petrolului pe plan mondial, asupra pre]urilor alimentelor, utilit`]ilor [i transporturilor. Conform aceluia[i studiu, unul din cinci europeni tr`ie[te \n s`r`cie lucie, cei mai mul]i defavoriza]i concentr=ndu-se \n noile state membre. De altfel, Oficiul de Statistic` al Uniunii Europene a calculat recent bugetele cet`]enilor europeni [i destina]iile pe care ei le dau veniturilor c=[tigate. Este o modalitate de exprimare a nivelului de trai care arat` c`, la nivelul Uniunii, cei mai mul]i bani s-au cheltuit pe utilit`]i (33% din venituri), pe alimente (19,4% din venituri) [i pe transport (11,9%). Distribu]ia acestor costuri pe ]`ri arat` clar unde se afl` polul s`r`ciei \n Uniunea European`, respectiv acolo unde oamenilor nu le ajung banii dec=t pentru m=ncare [i utilit`]i, fiind deci cei mai vulnerabili la explozia pre]urilor combustibililor [i alimentelor. Din acest punct de vedere, Rom=nia se afl` pe primul loc,

P

80


Titlul c\r]ii 50% din bugetele gospod`riilor fiind destinate procur`rii alimentelor de strict` necesitate. Vecinii no[trii, bulgarii, aloc` alimentelor 35,5% din venituri, slovacii 30,1%, iar polonezii 28%. Un calcul estimativ arat` c`, la sf=r[itul lunii, banii r`ma[i pentru petrecerea timpului liber - indicator important al calit`]ii vie]ii, sunt insuficien]i. Dup` ce cump`r` m=ncare, pl`tesc utilit`]ile [i alte cheltuieli cu \ntre]inerea, transportul (6,5% din bugetul gospod`riilor) [i factura la telefon [i internet (acolo unde este cazul), rom=nilor le mai r`m=ne 10% din buget pentru distrac]ii, s`n`tate [i economisire. Nu este deci de mirare c` ei dau cei mai pu]ini bani pe recreere (4,2% din buget) [i iau cel mai rar masa la restaurant sau \[i permit s` se cazeze \n vacan]e la hotel (1% din buget). Nu e concludent? C=t` s`r`cie mai putem \ndura \ntr-o ]ar` care nu de mult era prosperitatea \ntruchipat`. Un h=tru ar spune „c=t ne vor guverna ho]ii ho]ilor�. {i nu acesta este, de fapt, adev`rul?

81


Ninel Peia CONSTITU}IA ROMÂNIEI din 21 noiembrie 1991 - REPUBLICARE*) TITLUL I: Principii generale Art. 1: Statul român (1)România este stat na]ional, suveran [i independent, unitar [i indivizibil. (2)Forma de guvern`mânt a statului român este republica. (3)România este stat de drept, democratic [i social, \n care demnitatea omului, drepturile [i libert`]ile cet`]enilor, libera dezvoltare a personalit`]ii umane, dreptatea [i pluralismul politic reprezint` valori supreme, \n spiritul tradi]iilor democratice ale poporului român [i idealurilor Revolu]iei din decembrie 1989, [i sunt garantate. (4)Statul se organizeaz` potrivit principiului separa]iei [i echilibrului puterilor legislativ`, executiv` [i judec`toreasc` - \n cadrul democra]iei constitu]ionale. (5)\n România, respectarea Constitu]iei, a suprema]iei sale [i a legilor este obligatorie.

Art. 2: Suveranitatea (1)Suveranitatea na]ional` apar]ine poporului român, care o exercit` prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice [i corecte, precum [i prin referendum. (2)Nici un grup [i nici o persoan` nu pot exercita suveranitatea \n nume propriu.

Art. 3: Teritoriul (1)Teritoriul României este inalienabil. (2)Frontierele ]`rii sunt consfin]ite prin lege organic`, cu respectarea principiilor [i a celorlalte norme general admise ale dreptului interna]ional. (3)Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, \n comune, ora[e [i jude]e. \n condi]iile legii, unele ora[e sunt declarate municipii. 82


Titlul c\r]ii (4)Pe teritoriul statului român nu pot fi str`mutate sau colonizate popula]ii str`ine.

Art. 4: Unitatea poporului [i egalitatea \ntre cet`]eni (1)Statul are ca fundament unitatea poporului român [i solidaritatea cet`]enilor s`i. (2)România este patria comun` [i indivizibil` a tuturor cet`]enilor s`i, f`r` deosebire de ras`, de na]ionalitate, de origine etnic`, de limb`, de religie, de sex, de opinie, de apartenen]` politic`, de avere sau de origine social`.

Art. 5: Cet`]enia (1)Cet`]enia român` se dobânde[te, se p`streaz` sau se pierde \n condi]iile prev`zute de legea organic`. (2)Cet`]enia român` nu poate fi retras` aceluia care a dobândit-o prin na[tere.

Art. 6: Dreptul la identitate (1)Statul recunoa[te [i garanteaz` persoanelor apar]inând minorit`]ilor na]ionale dreptul la p`strarea, la dezvoltarea [i la exprimarea identit`]ii lor etnice, culturale, lingvistice [i religioase. (2)M`surile de protec]ie luate de stat pentru p`strarea, dezvoltarea [i exprimarea identit`]ii persoanelor apar]inând minorit`]ilor na]ionale trebuie s` fie conforme cu principiile de egalitate [i de nediscriminare \n raport cu ceilal]i cet`]eni români.

Art. 7: Românii din str`in`tate Statul sprijin` \nt`rirea leg`turilor cu românii din afara frontierelor ]`rii [i ac]ioneaz` pentru p`strarea, dezvoltarea [i exprimarea identit`]ii lor etnice, culturale, lingvistice [i religioase, cu respectarea legisla]iei statului ai c`rui cet`]eni sunt.

Art. 8: Pluralismul [i partidele politice (1)Pluralismul \n societatea româneasc` este o condi]ie [i o garan]ie a 83


Ninel Peia democra]iei constitu]ionale. (2)Partidele politice se constituie [i \[i desf`[oar` activitatea \n condi]iile legii. Ele contribuie la definirea [i la exprimarea voin]ei politice a cet`]enilor, respectând suveranitatea na]ional`, integritatea teritorial`, ordinea de drept [i principiile democra]iei.

Art. 9: Sindicatele, patronatele [i asocia]iile profesionale Sindicatele, patronatele [i asocia]iile profesionale se constituie [i \[i desf`[oar` activitatea potrivit statutelor lor, \n condi]iile legii. Ele contribuie la ap`rarea drepturilor [i la promovarea intereselor profesionale, economice [i sociale ale membrilor lor.

Art. 10: Rela]ii interna]ionale România \ntre]ine [i dezvolt` rela]ii pa[nice cu toate statele [i, \n acest cadru, rela]ii de bun` vecin`tate, \ntemeiate pe principiile [i pe celelalte norme general admise ale dreptului interna]ional.

Art. 11: Dreptul interna]ional [i dreptul intern (1)Statul român se oblig` s` \ndeplineasc` \ntocmai [i cu bun`-credin]` obliga]iile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2)Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. (3)\n cazul \n care un tratat la care România urmeaz` s` devin` parte cuprinde dispozi]ii contrare Constitu]iei, ratificarea lui poate avea loc numai dup` revizuirea Constitu]iei.

Art. 12: Simboluri na]ionale (1)Drapelul României este tricolor; culorile sunt a[ezate vertical, \n ordinea urm`toare \ncepând de la lance: albastru, galben, ro[u. (2)Ziua na]ional` a României este 1 Decembrie. (3)Imnul na]ional al României este “De[teapt`-te române”. (4)Stema ]`rii [i sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. 84


Titlul c\r]ii Art. 13: Limba oficial` |n România, limba oficial` este limba român`.

Art. 14: Capitala Capitala României este municipiul Bucure[ti.

TITLUL II: Drepturile, libert`]ile [i \ndatoririle fundamentale CAPITOLUL I: Dispozi]ii comune Art. 15: Universalitatea (1)Cet`]enii beneficiaz` de drepturile [i de libert`]ile consacrate prin Constitu]ie [i prin alte legi [i au obliga]iile prev`zute de acestea. (2)Legea dispune numai pentru viitor, cu excep]ia legii penale sau contraven]ionale mai favorabile.

Art. 16: Egalitatea \n drepturi (1)Cet`]enii sunt egali \n fa]a legii [i a autorit`]ilor publice, f`r` privilegii [i f`r` discrimin`ri. (2)Nimeni nu este mai presus de lege. (3)Func]iile [i demnit`]ile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, \n condi]iile legii, de persoanele care au cet`]enia român` [i domiciliul \n ]ar`. Statul român garanteaz` egalitatea de [anse \ntre femei [i b`rba]i pentru ocuparea acestor func]ii [i demnit`]i. (4)\n condi]iile ader`rii României la Uniunea European`, cet`]enii Uniunii care \ndeplinesc cerin]ele legii organice au dreptul de a alege [i de a fi ale[i \n autorit`]ile administra]iei publice locale.

Art. 17: Cet`]enii români \n str`in`tate Cet`]enii români se bucur` \n str`in`tate de protec]ia statului român [i trebuie s`-[i \ndeplineasc` obliga]iile, cu excep]ia acelora ce nu sunt compatibile cu absen]a lor din ]ar`. 85


Constitu]ia României Art. 18: Cet`]enii str`ini [i apatrizii (1)Cet`]enii str`ini [i apatrizii care locuiesc \n România se bucur` de protec]ia general` a persoanelor [i a averilor, garantat` de Constitu]ie [i de alte legi. (2)Dreptul de azil se acord` [i se retrage \n condi]iile legii, cu respectarea tratatelor [i a conven]iilor interna]ionale la care România este parte.

Art. 19: Extr`darea [i expulzarea (1)Cet`]eanul român nu poate fi extr`dat sau expulzat din România. (2)Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cet`]enii români pot fi extr`da]i \n baza conven]iilor interna]ionale la care România este parte, \n condi]iile legii [i pe baz` de reciprocitate. (3)Cet`]enii str`ini [i apatrizii pot fi extr`da]i numai \n baza unei conven]ii interna]ionale sau \n condi]ii de reciprocitate. (4)Expulzarea sau extr`darea se hot`r`[te de justi]ie.

Art. 20: Tratatele interna]ionale privind drepturile omului (1)Dispozi]iile constitu]ionale privind drepturile [i libert`]ile cet`]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n concordan]` cu Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, cu pactele [i cu celelalte tratate la care România este parte. (2)Dac` exist` neconcordan]e \ntre pactele [i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, [i legile interne, au prioritate reglement`rile interna]ionale, cu excep]ia cazului \n care Constitu]ia sau legile interne con]in dispozi]ii mai favorabile.

Art. 21: Accesul liber la justi]ie (1)Orice persoan` se poate adresa justi]iei pentru ap`rarea drepturilor, a libert`]ilor [i a intereselor sale legitime. (2)Nici o lege nu poate \ngr`di exercitarea acestui drept. (3)P`r]ile au dreptul la un proces echitabil [i la solu]ionarea cauzelor \ntr-un termen rezonabil. (4)Jurisdic]iile speciale administrative sunt facultative [i gratuite. 86


Constitu]ia Rom창niei

CAPITOLUL II : Drepturile [i libert`]ile fundamentale Art. 22: Dreptul la via]` [i la integritate fizic` [i psihic` (1)Dreptul la via]`, precum [i dreptul la integritate fizic` [i psihic` ale persoanei sunt garantate. (2)Nimeni nu poate fi supus torturii [i nici unui fel de pedeaps` sau de tratament inuman ori degradant. (3)Pedeapsa cu moartea este interzis`.

Art. 23: Libertatea individual` (1)Libertatea individual` [i siguran]a persoanei sunt inviolabile. (2)Perchezi]ionarea, re]inerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai \n cazurile [i cu procedura prev`zute de lege. (3)Re]inerea nu poate dep`[i 24 de ore. (4)Arestarea preventiv` se dispune de judec`tor [i numai \n cursul procesului penal. (5)|n cursul urm`ririi penale arestarea preventiv` se poate dispune pentru cel mult 30 de zile [i se poate prelungi cu c창te cel mult 30 de zile, f`r` ca durata total` s` dep`[easc` un termen rezonabil, [i nu mai mult de 180 de zile. (6)|n faza de judecat` instan]a este obligat`, \n condi]iile legii, s` verifice periodic, [i nu mai t창rziu de 60 de zile, legalitatea [i temeinicia arest`rii preventive [i s` dispun`, de \ndat`, punerea \n libertate a inculpatului, dac` temeiurile care au determinat arestarea preventiv` au \ncetat sau dac` instan]a constat` c` nu exist` temeiuri noi care s` justifice men]inerea priv`rii de libertate. (7)|ncheierile instan]ei privind m`sura arest`rii preventive sunt supuse c`ilor de atac prev`zute de lege. (8)Celui re]inut sau arestat i se aduc de \ndat` la cuno[tin]`, \n limba pe care o \n]elege, motivele re]inerii sau ale arest`rii, iar \nvinuirea, \n cel mai scurt termen; \nvinuirea se aduce la cuno[tin]` numai \n prezen]a unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9)Punerea \n libertate a celui re]inut sau arestat este obligatorie, dac` 87


Constitu]ia României motivele acestor m`suri au disp`rut, precum [i \n alte situa]ii prev`zute de lege. (10)Persoana arestat` preventiv are dreptul s` cear` punerea sa \n libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cau]iune. (11)Pân` la r`mânerea definitiv` a hot`rârii judec`tore[ti de condamnare, persoana este considerat` nevinovat`. (12)Nici o pedeaps` nu poate fi stabilit` sau aplicat` decât \n condi]iile [i \n temeiul legii. (13)Sanc]iunea privativ` de libertate nu poate fi decât de natur` penal`.

Art. 24: Dreptul la ap`rare (1)Dreptul la ap`rare este garantat. (2)|n tot cursul procesului, p`r]ile au dreptul s` fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Art. 25: Libera circula]ie (1)Dreptul la liber` circula]ie, \n ]ar` [i \n str`in`tate, este garantat. Legea stabile[te condi]iile exercit`rii acestui drept. (2)Fiec`rui cet`]ean \i este asigurat dreptul de a-[i stabili domiciliul sau re[edin]a \n orice localitate din ]ar`, de a emigra, precum [i de a reveni \n ]ar`.

Art. 26: Via]a intim`, familial` [i privat` (1)Autorit`]ile publice respect` [i ocrotesc via]a intim`, familial` [i privat`. (2)Persoana fizic` are dreptul s` dispun` de ea \ns`[i, dac` nu \ncalc` drepturile [i libert`]ile altora, ordinea public` sau bunele moravuri.

Art. 27: Inviolabilitatea domiciliului (1)Domiciliul [i re[edin]a sunt inviolabile. Nimeni nu poate p`trunde sau r`mâne \n domiciliul ori \n re[edin]a unei persoane f`r` \nvoirea acesteia. (2)De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urm`toarele situa]ii: a)executarea unui mandat de arestare sau a unei hot`râri judec`tore[ti; 88


Constitu]ia României b)\nl`turarea unei primejdii privind via]a, integritatea fizic` sau bunurile unei persoane; c)ap`rarea securit`]ii na]ionale sau a ordinii publice; d)prevenirea r`spândirii unei epidemii. (3)Perchezi]ia se dispune de judec`tor [i se efectueaz` \n condi]iile [i \n formele prev`zute de lege. (4)Perchezi]iile \n timpul nop]ii sunt interzise, \n afar` de cazul infrac]iunilor flagrante.

Art. 28: Secretul coresponden]ei Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri po[tale, al convorbirilor telefonice [i al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Art. 29: Libertatea con[tiin]ei (1)Libertatea gândirii [i a opiniilor, precum [i libertatea credin]elor religioase nu pot fi \ngr`dite sub nici o form`. Nimeni nu poate fi constrâns s` adopte o opinie ori s` adere la o credin]` religioas`, contrare convingerilor sale. (2)Libertatea con[tiin]ei este garantat`; ea trebuie s` se manifeste \n spirit de toleran]` [i de respect reciproc. (3)Cultele religioase sunt libere [i se organizeaz` potrivit statutelor proprii, \n condi]iile legii. (4)|n rela]iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac]iuni de \nvr`jbire religioas`. (5)Cultele religioase sunt autonome fa]` de stat [i se bucur` de sprijinul acestuia, inclusiv prin \nlesnirea asisten]ei religioase \n armat`, \n spitale, \n penitenciare, \n azile [i \n orfelinate. (6)P`rin]ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa]ia copiilor minori a c`ror r`spundere le revine.

Art. 30: Libertatea de exprimare (1)Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin]elor [i libertatea crea]iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete 89


Constitu]ia Rom창niei sau prin alte mijloace de comunicare \n public, sunt inviolabile. (2)Cenzura de orice fel este interzis`. (3)Libertatea presei implic` [i libertatea de a \nfiin]a publica]ii. (4)Nici o publica]ie nu poate fi suprimat`. (5)Legea poate impune mijloacelor de comunicare \n mas` obliga]ia de a face public` sursa finan]`rii. (6)Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via]a particular` a persoanei [i nici dreptul la propria imagine. (7)Sunt interzise de lege def`imarea ]`rii [i a na]iunii, \ndemnul la r`zboi de agresiune, la ur` na]ional`, rasial`, de clas` sau religioas`, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen]` public`, precum [i manifest`rile obscene, contrare bunelor moravuri. (8)R`spunderea civil` pentru informa]ia sau pentru crea]ia adus` la cuno[tin]` public` revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest`rii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, \n condi]iile legii. Delictele de pres` se stabilesc prin lege.

Art. 31: Dreptul la informa]ie (1)Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa]ie de interes public nu poate fi \ngr`dit. (2)Autorit`]ile publice, potrivit competen]elor ce le revin, sunt obligate s` asigure informarea corect` a cet`]enilor asupra treburilor publice [i asupra problemelor de interes personal. (3)Dreptul la informa]ie nu trebuie s` prejudicieze m`surile de protec]ie a tinerilor sau securitatea na]ional`. (4)Mijloacele de informare \n mas`, publice [i private, sunt obligate s` asigure informarea corect` a opiniei publice. (5)Serviciile publice de radio [i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie s` garanteze grupurilor sociale [i politice importante exercitarea dreptului la anten`. Organizarea acestor servicii [i controlul parlamentar asupra activit`]ii lor se reglementeaz` prin lege organic`. 90


Constitu]ia României Art. 32: Dreptul la \nv`]`tur` (1)Dreptul la \nv`]`tur` este asigurat prin \nv`]`mântul general obligatoriu, prin \nv`]`mântul liceal [i prin cel profesional, prin \nv`]`mântul superior, precum [i prin alte forme de instruc]ie [i de perfec]ionare. (2)\nv`]`mântul de toate gradele se desf`[oar` \n limba român`. \n condi]iile legii, \nv`]`mântul se poate desf`[ura [i \ntr-o limb` de circula]ie interna]ional`. (3)Dreptul persoanelor apar]inând minorit`]ilor na]ionale de a \nv`]a limba lor matern` [i dreptul de a putea fi instruite \n aceast` limb` sunt garantate; modalit`]ile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4)|nv`]`mântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acord` burse sociale de studii copiilor [i tinerilor proveni]i din familii defavorizate [i celor institu]ionaliza]i, \n condi]iile legii. (5)|nv`]`mântul de toate gradele se desf`[oar` \n unit`]i de stat, particulare [i confesionale, \n condi]iile legii. (6)Autonomia universitar` este garantat`. (7)Statul asigur` libertatea \nv`]`mântului religios, potrivit cerin]elor specifice fiec`rui cult. \n [colile de stat, \nv`]`mântul religios este organizat [i garantat prin lege.

Art. 33: Accesul la cultur` (1)Accesul la cultur` este garantat, \n condi]iile legii. (2)Libertatea persoanei de a-[i dezvolta spiritualitatea [i de a accede la valorile culturii na]ionale [i universale nu poate fi \ngr`dit`. (3)Statul trebuie s` asigure p`strarea identit`]ii spirituale, sprijinirea culturii na]ionale, stimularea artelor, protejarea [i conservarea mo[tenirii culturale, dezvoltarea creativit`]ii contemporane, promovarea valorilor culturale [i artistice ale României \n lume.

Art. 34: Dreptul la ocrotirea s`n`t`]ii (1)Dreptul la ocrotirea s`n`t`]ii este garantat. (2)Statul este obligat s` ia m`suri pentru asigurarea igienei [i a s`n`t`]ii publice. 91


Constitu]ia României (3)Organizarea asisten]ei medicale [i a sistemului de asigur`ri sociale pentru boal`, accidente, maternitate [i recuperare, controlul exercit`rii profesiilor medicale [i a activit`]ilor paramedicale, precum [i alte m`suri de protec]ie a s`n`t`]ii fizice [i mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Art. 35: Dreptul la mediu s`n`tos (1)Statul recunoa[te dreptul oric`rei persoane la un mediu \nconjur`tor s`n`tos [i echilibrat ecologic. (2)Statul asigur` cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3)Persoanele fizice [i juridice au \ndatorirea de a proteja [i a ameliora mediul \nconjur`tor.

Art. 36: Dreptul de vot (1)Cet`]enii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, \mplini]i pân` \n ziua alegerilor inclusiv. (2)Nu au drept de vot debilii sau aliena]ii mintal, pu[i sub interdic]ie, [i nici persoanele condamnate, prin hot`râre judec`toreasc` definitiv`, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 37: Dreptul de a fi ales (1)Au dreptul de a fi ale[i cet`]enii cu drept de vot care \ndeplinesc condi]iile prev`zute \n articolul 16 alineatul (3), dac` nu le este interzis` asocierea \n partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2)Candida]ii trebuie s` fi \mplinit, pân` \n ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel pu]in 23 de ani pentru a fi ale[i \n Camera Deputa]ilor sau \n organele administra]iei publice locale, vârsta de cel pu]in 33 de ani pentru a fi ale[i \n Senat [i vârsta de cel pu]in 35 de ani pentru a fi ale[i \n func]ia de Pre[edinte al României.

Art. 38: Dreptul de a fi ales \n Parlamentul European |n condi]iile ader`rii României la Uniunea European`, cet`]enii români au dreptul de a alege [i de a fi ale[i \n Parlamentul European. 92


Constitu]ia Rom창niei Art. 39: Libertatea \ntrunirilor Mitingurile, demonstra]iile, procesiunile sau orice alte \ntruniri sunt libere [i se pot organiza [i desf`[ura numai \n mod pa[nic, f`r` nici un fel de arme.

Art. 40: Dreptul de asociere (1)Cet`]enii se pot asocia liber \n partide politice, \n sindicate, \n patronate [i \n alte forme de asociere. (2)Partidele sau organiza]iile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz` \mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranit`]ii, a integrit`]ii sau a independen]ei Rom창niei sunt neconstitu]ionale. (3)Nu pot face parte din partide politice judec`torii Cur]ii Constitu]ionale, avoca]ii poporului, magistra]ii, membrii activi ai armatei, poli]i[tii [i alte categorii de func]ionari publici stabilite prin lege organic`. (4)Asocia]iile cu caracter secret sunt interzise.

Art. 41: Munca [i protec]ia social` a muncii (1)Dreptul la munc` nu poate fi \ngr`dit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa]iei, precum [i a locului de munc` este liber`. (2)Salaria]ii au dreptul la m`suri de protec]ie social`. Acestea privesc securitatea [i s`n`tatea salaria]ilor, regimul de munc` al femeilor [i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ]ar`, repausul s`pt`m창nal, concediul de odihn` pl`tit, prestarea muncii \n condi]ii deosebite sau speciale, formarea profesional`, precum [i alte situa]ii specifice, stabilite prin lege. (3)Durata normal` a zilei de lucru este, \n medie, de cel mult 8 ore. (4)La munc` egal`, femeile au salariu egal cu b`rba]ii. (5)Dreptul la negocieri colective \n materie de munc` [i caracterul obligatoriu al conven]iilor colective sunt garantate.

Art. 42: Interzicerea muncii for]ate (1)Munca for]at` este interzis`. (2)Nu constituie munc` for]at`: 93


Constitu]ia României a)activit`]ile pentru \ndeplinirea \ndatoririlor militare, precum [i cele desf`[urate, potrivit legii, \n locul acestora, din motive religioase sau de con[tiin]`; b)munca unei persoane condamnate, prestat` \n condi]ii normale, \n perioada de deten]ie sau de libertate condi]ionat`; c)presta]iile impuse \n situa]ia creat` de calamit`]i ori de alt pericol, precum [i cele care fac parte din obliga]iile civile normale stabilite de lege.

Art. 43: Dreptul la grev` (1)Salaria]ii au dreptul la grev` pentru ap`rarea intereselor profesionale, economice [i sociale. (2)Legea stabile[te condi]iile [i limitele exercit`rii acestui drept, precum [i garan]iile necesare asigur`rii serviciilor esen]iale pentru societate.

Art. 44: Dreptul de proprietate privat` (1)Dreptul de proprietate, precum [i crean]ele asupra statului, sunt garantate. Con]inutul [i limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2)Proprietatea privat` este garantat` [i ocrotit` \n mod egal de lege, indiferent de titular. Cet`]enii str`ini [i apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privat` asupra terenurilor numai \n condi]iile rezultate din aderarea României la Uniunea European` [i din alte tratate interna]ionale la care România este parte, pe baz` de reciprocitate, \n condi]iile prev`zute prin lege organic`, precum [i prin mo[tenire legal`. (3)Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauz` de utilitate public`, stabilit` potrivit legii, cu dreapt` [i prealabil` desp`gubire. (4)Sunt interzise na]ionalizarea sau orice alte m`suri de trecere silit` \n proprietate public` a unor bunuri pe baza apartenen]ei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt` natur` discriminatorie a titularilor. (5)Pentru lucr`ri de interes general, autoritatea public` poate folosi subsolul oric`rei propriet`]i imobiliare, cu obliga]ia de a desp`gubi proprietarul pentru daunele aduse solului, planta]iilor sau construc]iilor, precum [i pentru alte daune 94


Constitu]ia Rom창niei imputabile autorit`]ii. (6)Desp`gubirile prev`zute \n alineatele (3) [i (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, \n caz de divergen]`, prin justi]ie. (7)Dreptul de proprietate oblig` la respectarea sarcinilor privind protec]ia mediului [i asigurarea bunei vecin`t`]i, precum [i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8)Averea dob창ndit` licit nu poate fi confiscat`. Caracterul licit al dob창ndirii se prezum`. (9)Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infrac]iuni ori contraven]ii pot fi confiscate numai \n condi]iile legii.

Art. 45: Libertatea economic` Accesul liber al persoanei la o activitate economic`, libera ini]iativ` [i exercitarea acestora \n condi]iile legii sunt garantate.

Art. 46: Dreptul la mo[tenire Dreptul la mo[tenire este garantat.

Art. 47: Nivelul de trai (1)Statul este obligat s` ia m`suri de dezvoltare economic` [i de protec]ie social`, de natur` s` asigure cet`]enilor un nivel de trai decent. (2)Cet`]enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl`tit, la asisten]` medical` \n unit`]ile sanitare de stat, la ajutor de [omaj [i la alte forme de asigur`ri sociale publice sau private, prev`zute de lege. Cet`]enii au dreptul [i la m`suri de asisten]` social`, potrivit legii.

Art. 48: Familia (1)Familia se \ntemeiaz` pe c`s`toria liber consim]it` \ntre so]i, pe egalitatea acestora [i pe dreptul [i \ndatorirea p`rin]ilor de a asigura cre[terea, educa]ia [i instruirea copiilor. (2)Condi]iile de \ncheiere, de desfacere [i de nulitate a c`s`toriei se stabilesc prin lege. C`s`toria religioas` poate fi celebrat` numai dup` c`s`toria civil`. 95


Constitu]ia Rom창niei (3)Copiii din afara c`s`toriei sunt egali \n fa]a legii cu cei din c`s`torie.

Art. 49: Protec]ia copiilor [i a tinerilor (1)Copiii [i tinerii se bucur` de un regim special de protec]ie [i de asisten]` \n realizarea drepturilor lor. (2)Statul acord` aloca]ii pentru copii [i ajutoare pentru \ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protec]ie social` a copiilor [i a tinerilor se stabilesc prin lege. (3)Exploatarea minorilor, folosirea lor \n activit`]i care le-ar d`una s`n`t`]ii, moralit`]ii sau care le-ar pune \n primejdie via]a ori dezvoltarea normal` sunt interzise. (4)Minorii sub v창rsta de 15 ani nu pot fi angaja]i ca salaria]i. (5)Autorit`]ile publice au obliga]ia s` contribuie la asigurarea condi]iilor pentru participarea liber` a tinerilor la via]a politic`, social`, economic`, cultural` [i sportiv` a ]`rii.

Art. 50: Protec]ia persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap se bucur` de protec]ie special`. Statul asigur` realizarea unei politici na]ionale de egalitate a [anselor, de prevenire [i de tratament ale handicapului, \n vederea particip`rii efective a persoanelor cu handicap \n via]a comunit`]ii, respect창nd drepturile [i \ndatoririle ce revin p`rin]ilor [i tutorilor.

Art. 51: Dreptul de peti]ionare (1)Cet`]enii au dreptul s` se adreseze autorit`]ilor publice prin peti]ii formulate numai \n numele semnatarilor. (2)Organiza]iile legal constituite au dreptul s` adreseze peti]ii exclusiv \n numele colectivelor pe care le reprezint`. (3)Exercitarea dreptului de peti]ionare este scutit` de tax`. (4)Autorit`]ile publice au obliga]ia s` r`spund` la peti]ii \n termenele [i \n condi]iile stabilite potrivit legii.

Art. 52: Dreptul persoanei v`t`mate de o autoritate public` 96


Constitu]ia României (1)Persoana v`t`mat` \ntr-un drept al s`u ori \ntr-un interes legitim, de o autoritate public`, printr-un act administrativ sau prin nesolu]ionarea \n termenul legal a unei cereri, este \ndrept`]it` s` ob]in` recunoa[terea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului [i repararea pagubei. (2)Condi]iile [i limitele exercit`rii acestui drept se stabilesc prin lege organic`. (3)Statul r`spunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. R`spunderea statului este stabilit` \n condi]iile legii [i nu \nl`tur` r`spunderea magistra]ilor care [i-au exercitat func]ia cu rea-credin]` sau grav` neglijen]`.

Art. 53: Restrângerea exerci]iului unor drepturi sau al unor libert`]i (1)Exerci]iul unor drepturi sau al unor libert`]i poate fi restrâns numai prin lege [i numai dac` se impune, dup` caz, pentru: ap`rarea securit`]ii na]ionale, a ordinii, a s`n`t`]ii ori a moralei publice, a drepturilor [i a libert`]ilor cet`]enilor; desf`[urarea instruc]iei penale; prevenirea consecin]elor unei calamit`]i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2)Restrângerea poate fi dispus` numai dac` este necesar` \ntr-o societate democratic`. M`sura trebuie s` fie propor]ional` cu situa]ia care a determinat-o, s` fie aplicat` \n mod nediscriminatoriu [i f`r` a aduce atingere existen]ei dreptului sau a libert`]ii.

CAPITOLUL I I I : \ndatoririle fundamentale Art. 54: Fidelitatea fa]` de ]ar` (1)Fidelitatea fa]` de ]ar` este sacr`. (2)Cet`]enii c`rora le sunt \ncredin]ate func]ii publice, precum [i militarii, r`spund de \ndeplinirea cu credin]` a obliga]iilor ce le revin [i, \n acest scop, vor depune jur`mântul cerut de lege.

Art. 55: Ap`rarea ]`rii (1)Cet`]enii au dreptul [i obliga]ia s` apere România. 97


Constitu]ia României (2)Condi]iile privind \ndeplinirea \ndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic`. (3)Cet`]enii pot fi \ncorpora]i de la vârsta de 20 de ani [i pân` la vârsta de 35 de ani, cu excep]ia voluntarilor, \n condi]iile legii organice.

Art. 56: Contribu]ii financiare (1)Cet`]enii au obliga]ia s` contribuie, prin impozite [i prin taxe, la cheltuielile publice. (2)Sistemul legal de impuneri trebuie s` asigure a[ezarea just` a sarcinilor fiscale. (3)Orice alte presta]ii sunt interzise, \n afara celor stabilite prin lege, \n situa]ii excep]ionale.

Art. 57: Exercitarea drepturilor [i a libert`]ilor Cet`]enii români, cet`]enii str`ini [i apatrizii trebuie s`-[i exercite drepturile [i libert`]ile constitu]ionale cu bun`-credin]`, f`r` s` \ncalce drepturile [i libert`]ile celorlal]i.

CAPITOLUL IV: Avocatul Poporului

Art. 58: Numirea [i rolul (1)Avocatul Poporului este numit pe o durat` de 5 ani pentru ap`rarea drepturilor [i libert`]ilor persoanelor fizice. Adjunc]ii Avocatului Poporului sunt specializa]i pe domenii de activitate. (2)Avocatul Poporului [i adjunc]ii s`i nu pot \ndeplini nici o alt` func]ie public` sau privat`, cu excep]ia func]iilor didactice din \nv`]`mântul superior. (3)Organizarea [i func]ionarea institu]iei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organic`.

Art. 59: Exercitarea atribu]iilor (1)Avocatul Poporului \[i exercit` atribu]iile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate \n drepturile [i \n libert`]ile lor, \n limitele stabilite de lege. 98


Constitu]ia Rom창niei (2)Autorit`]ile publice sunt obligate s` asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar \n exercitarea atribu]iilor sale.

Art. 60: Raportul \n fa]a Parlamentului Avocatul Poporului prezint` celor dou` Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot con]ine recomand`ri privind legisla]ia sau m`suri de alt` natur`, pentru ocrotirea drepturilor [i a libert`]ilor cet`]enilor.

TITLUL I I I : Autorit`]ile publice CAPITOLUL I: Parlamentul SEC}IUNEA 1: Organizare [i func]ionare Art. 61: Rolul [i structura (1)Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom창n [i unica autoritate legiuitoare a ]`rii. (2)Parlamentul este alc`tuit din Camera Deputa]ilor [i Senat.

Art. 62: Alegerea Camerelor (1)Camera Deputa]ilor [i Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret [i liber exprimat, potrivit legii electorale. (2)Organiza]iile cet`]enilor apar]in창nd minorit`]ilor na]ionale, care nu \ntrunesc \n alegeri num`rul de voturi pentru a fi reprezentate \n Parlament, au dreptul la c창te un loc de deputat, \n condi]iile legii electorale. Cet`]enii unei minorit`]i na]ionale pot fi reprezenta]i numai de o singur` organiza]ie. (3)Num`rul deputa]ilor [i al senatorilor se stabile[te prin legea electoral`, \n raport cu popula]ia ]`rii.

Art. 63: Durata mandatului (1)Camera Deputa]ilor [i Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelunge[te de drept \n stare de mobilizare, de r`zboi, de asediu sau de 99


Constitu]ia României urgen]`, pân` la \ncetarea acestora. (2)Alegerile pentru Camera Deputa]ilor [i pentru Senat se desf`[oar` \n cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. (3)Parlamentul nou ales se \ntrune[te, la convocarea Pre[edintelui României, \n cel mult 20 de zile de la alegeri. (4)Mandatul Camerelor se prelunge[te pân` la \ntrunirea legal` a noului Parlament. \n aceast` perioad` nu poate fi revizuit` Constitu]ia [i nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. (5)Proiectele de legi sau propunerile legislative \nscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent \[i continu` procedura \n noul Parlament.

Art. 64: Organizarea intern` (1)Organizarea [i func]ionarea fiec`rei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prev`zute \n bugetele aprobate de acestea. (2)Fiecare Camer` \[i alege un birou permanent. Pre[edintele Camerei Deputa]ilor [i pre[edintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilal]i membri ai birourilor permanente sunt ale[i la \nceputul fiec`rei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revoca]i \nainte de expirarea mandatului. (3)Deputa]ii [i senatorii se pot organiza \n grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiec`rei Camere. (4)Fiecare Camer` \[i constituie comisii permanente [i poate institui comisii de anchet` sau alte comisii speciale. Camerele \[i pot constitui comisii comune. (5)Birourile permanente [i comisiile parlamentare se alc`tuiesc potrivit configura]iei politice a fiec`rei Camere.

Art. 65: {edin]ele Camerelor (1)Camera Deputa]ilor [i Senatul lucreaz` \n [edin]e separate. (2)Camerele \[i desf`[oar` lucr`rile [i \n [edin]e comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorit`]ii deputa]ilor [i senatorilor, pentru: a)primirea mesajului Pre[edintelui României; b)aprobarea bugetului de stat [i a bugetului asigur`rilor sociale de stat; 100


Constitu]ia României c)declararea mobiliz`rii totale sau par]iale; d)declararea st`rii de r`zboi; e)suspendarea sau \ncetarea ostilit`]ilor militare; f)aprobarea strategiei na]ionale de ap`rare a ]`rii; g)examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Ap`rare a ]`rii; h)numirea, la propunerea Pre[edintelui României, a directorilor serviciilor de informa]ii [i exercitarea controlului asupra activit`]ii acestor servicii; i)numirea Avocatului Poporului; j)stabilirea statutului deputa]ilor [i al senatorilor, stabilirea indemniza]iei [i a celorlalte drepturi ale acestora; k)\ndeplinirea altor atribu]ii care, potrivit Constitu]iei sau regulamentului, se exercit` \n [edin]` comun`.

Art. 66: Sesiuni (1)Camera Deputa]ilor [i Senatul se \ntrunesc \n dou` sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune \ncepe \n luna februarie [i nu poate dep`[i sfâr[itul lunii iunie. A doua sesiune \ncepe \n luna septembrie [i nu poate dep`[i sfâr[itul lunii decembrie. (2)Camera Deputa]ilor [i Senatul se \ntrunesc [i \n sesiuni extraordinare, la cererea Pre[edintelui României, a biroului permanent al fiec`rei Camere ori a cel pu]in o treime din num`rul deputa]ilor sau al senatorilor. (3)Convocarea Camerelor se face de pre[edin]ii acestora.

Art. 67: Actele juridice [i cvorumul legal Camera Deputa]ilor [i Senatul adopt` legi, hot`râri [i mo]iuni, \n prezen]a majorit`]ii membrilor.

Art. 68: Caracterul public al [edin]elor (1){edin]ele celor dou` Camere sunt publice. (2)Camerele pot hot`r\ ca anumite [edin]e s` fie secrete. 101


Constitu]ia României SEC}IUNEA 2: Statutul deputa]ilor [i al senatorilor Art. 69: Mandatul reprezentativ (1)|n exercitarea mandatului, deputa]ii [i senatorii sunt \n serviciul poporului. (2)Orice mandat imperativ este nul.

Art. 70: Mandatul deputa]ilor [i al senatorilor (1)Deputa]ii [i senatorii intr` \n exerci]iul mandatului la data \ntrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condi]ia valid`rii alegerii [i a depunerii jur`mântului. Jur`mântul se stabile[te prin lege organic`. (2)Calitatea de deputat sau de senator \nceteaz` la data \ntrunirii legale a Camerelor nou alese sau \n caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. 71: Incompatibilit`]i (1)Nimeni nu poate fi, \n acela[i timp, deputat [i senator. (2)Calitatea de deputat sau de senator este incompatibil` cu exercitarea oric`rei func]ii publice de autoritate, cu excep]ia celei de membru al Guvernului. (3)Alte incompatibilit`]i se stabilesc prin lege organic`.

Art. 72: Imunitatea parlamentar` (1)Deputa]ii [i senatorii nu pot fi tra[i la r`spundere juridic` pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate \n exercitarea mandatului. (2)Deputa]ii [i senatorii pot fi urm`ri]i [i trimi[i \n judecat` penal` pentru fapte care nu au leg`tur` cu voturile sau cu opiniile politice exprimate \n exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezi]iona]i, re]inu]i sau aresta]i f`r` \ncuviin]area Camerei din care fac parte, dup` ascultarea lor. Urm`rirea [i trimiterea \n judecat` penal` se pot face numai de c`tre Parchetul de pe lâng` \nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. Competen]a de judecat` apar]ine \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie. (3)|n caz de infrac]iune flagrant`, deputa]ii sau senatorii pot fi re]inu]i [i supu[i perchezi]iei. Ministrul justi]iei \l va informa ne\ntârziat pe pre[edintele Camerei 102


Constitu]ia Rom창niei asupra re]inerii [i a perchezi]iei. |n cazul \n care Camera sesizat` constat` c` nu exist` temei pentru re]inere, va dispune imediat revocarea acestei m`suri.

SEC}IUNEA 3: Legiferarea Art. 73: Categorii de legi (1)Parlamentul adopt` legi constitu]ionale, legi organice [i legi ordinare. (2)Legile constitu]ionale sunt cele de revizuire a Constitu]iei. (3)Prin lege organic` se reglementeaz`: a)sistemul electoral; organizarea [i func]ionarea Autorit`]ii Electorale Permanente; b)organizarea, func]ionarea [i finan]area partidelor politice; c)statutul deputa]ilor [i al senatorilor, stabilirea indemniza]iei [i a celorlalte drepturi ale acestora; d)organizarea [i desf`[urarea referendumului; e)organizarea Guvernului [i a Consiliului Suprem de Ap`rare a ]`rii; f)regimul st`rii de mobilizare par]ial` sau total` a for]elor armate [i al st`rii de r`zboi; g)regimul st`rii de asediu [i al st`rii de urgen]`; h)infrac]iunile, pedepsele [i regimul execut`rii acestora; i)acordarea amnistiei sau a gra]ierii colective; j)statutul func]ionarilor publici; k)contenciosul administrativ; l)organizarea [i func]ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instan]elor judec`tore[ti, a Ministerului Public [i a Cur]ii de Conturi; m)regimul juridic general al propriet`]ii [i al mo[tenirii; n)organizarea general` a \nv`]`m창ntului; o)organizarea administra]iei publice locale, a teritoriului, precum [i regimul general privind autonomia local`; p)regimul general privind raporturile de munc`, sindicatele, patronatele [i protec]ia social`; r)statutul minorit`]ilor na]ionale din Rom창nia; 103


Constitu]ia Rom창niei s)regimul general al cultelor; t)celelalte domenii pentru care \n Constitu]ie se prevede adoptarea de legi organice.

Art. 74: Ini]iativa legislativ` (1)Ini]iativa legislativ` apar]ine, dup` caz, Guvernului, deputa]ilor, senatorilor sau unui num`r de cel pu]in 100.000 de cet`]eni cu drept de vot. Cet`]enii care \[i manifest` dreptul la ini]iativ` legislativ` trebuie s` provin` din cel pu]in un sfert din jude]ele ]`rii, iar \n fiecare din aceste jude]e, respectiv \n municipiul Bucure[ti, trebuie s` fie \nregistrate cel pu]in 5.000 de semn`turi \n sprijinul acestei ini]iative. (2)Nu pot face obiectul ini]iativei legislative a cet`]enilor problemele fiscale, cele cu caracter interna]ional, amnistia [i gra]ierea. (3)Guvernul \[i exercit` ini]iativa legislativ` prin transmiterea proiectului de lege c`tre Camera competent` s` \l adopte, ca prim` Camer` sesizat`. (4)Deputa]ii, senatorii [i cet`]enii care exercit` dreptul la ini]iativ` legislativ` pot prezenta propuneri legislative numai \n forma cerut` pentru proiectele de legi. (5)Propunerile legislative se supun dezbaterii mai \nt창i Camerei competente s` le adopte, ca prim` Camer` sesizat`.

Art. 75: Sesizarea Camerelor (1)Se supun spre dezbatere [i adoptare Camerei Deputa]ilor, ca prim` Camer` sesizat`, proiectele de legi [i propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri interna]ionale [i a m`surilor legislative ce rezult` din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum [i proiectele legilor organice prev`zute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) [i (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) [i (5) [i articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii [i adopt`rii, ca prim` Camer` sesizat`, Senatului. 104


Constitu]ia României (2)Prima Camer` sesizat` se pronun]` \n termen de 45 de zile. Pentru coduri [i alte legi de complexitate deosebit` termenul este de 60 de zile. \n cazul dep`[irii acestor termene se consider` c` proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3)Dup` adoptare sau respingere de c`tre prima Camer` sesizat`, proiectul sau propunerea legislativ` se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. (4)|n cazul \n care prima Camer` sesizat` adopt` o prevedere care, potrivit alineatului (1), intr` \n competen]a sa decizional`, prevederea este definitiv adoptat` dac` [i cea de-a doua Camer` este de acord. \n caz contrar, numai pentru prevederea respectiv`, legea se \ntoarce la prima Camer` sesizat`, care va decide definitiv \n procedur` de urgen]`. (5)Dispozi]iile alineatului (4) referitoare la \ntoarcerea legii se aplic` \n mod corespunz`tor [i \n cazul \n care Camera decizional` adopt` o prevedere pentru care competen]a decizional` apar]ine primei Camere.

Art. 76: Adoptarea legilor [i a hot`rârilor (1)Legile organice [i hot`rârile privind regulamentele Camerelor se adopt` cu votul majorit`]ii membrilor fiec`rei Camere. (2)Legile ordinare [i hot`rârile se adopt` cu votul majorit`]ii membrilor prezen]i din fiecare Camer`. (3)La cererea Guvernului sau din proprie ini]iativ`, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedur` de urgen]`, stabilit` potrivit regulamentului fiec`rei Camere.

Art. 77: Promulgarea legii (1)Legea se trimite, spre promulgare, Pre[edintelui României. Promulgarea legii se face \n termen de cel mult 20 de zile de la primire. (2)\nainte de promulgare, Pre[edintele poate cere Parlamentului, o singur` dat`, reexaminarea legii. (3)Dac` Pre[edintele a cerut reexaminarea legii ori dac` s-a cerut verificarea constitu]ionalit`]ii ei, promulgarea legii se face \n cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dup` reexaminare sau de la primirea deciziei Cur]ii Constitu]ionale, 105


Constitu]ia României prin care i s-a confirmat constitu]ionalitatea.

Art. 78: Intrarea \n vigoare a legii Legea se public` \n Monitorul Oficial al României [i intr` \n vigoare la 3 zile de la data public`rii sau la o dat` ulterioar` prev`zut` \n textul ei.

Art. 79: Consiliul Legislativ (1)Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaz` proiectele de acte normative \n vederea sistematiz`rii, unific`rii [i coordon`rii \ntregii legisla]ii. El ]ine eviden]a oficial` a legisla]iei României. (2)|nfiin]area, organizarea [i func]ionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organic`.

CAPITOLUL II : Pre[edintele României Art. 80: Rolul Pre[edintelui (1)Pre[edintele României reprezint` statul român [i este garantul independen]ei na]ionale, al unit`]ii [i al integrit`]ii teritoriale a ]`rii. (2)Pre[edintele României vegheaz` la respectarea Constitu]iei [i la buna func]ionare a autorit`]ilor publice. |n acest scop, Pre[edintele exercit` func]ia de mediere \ntre puterile statului, precum [i \ntre stat [i societate.

Art. 81: Alegerea Pre[edintelui (1)Pre[edintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret [i liber exprimat. (2)Este declarat ales candidatul care a \ntrunit, \n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale aleg`torilor \nscri[i \n listele electorale. (3)|n cazul \n care nici unul dintre candida]i nu a \ntrunit aceast` majoritate, se organizeaz` al doilea tur de scrutin, \ntre primii doi candida]i stabili]i \n ordinea num`rului de voturi ob]inute \n primul tur. Este declarat ales candidatul care a ob]inut cel mai mare num`r de voturi. (4)Nici o persoan` nu poate \ndeplini func]ia de Pre[edinte al României decât pentru cel mult dou` mandate. Acestea pot fi [i succesive. 106


Constitu]ia României

Art. 82: Validarea mandatului [i depunerea jur`mântului (1)Rezultatul alegerilor pentru func]ia de Pre[edinte al României este validat de Curtea Constitu]ional`. (2)Candidatul a c`rui alegere a fost validat` depune \n fa]a Camerei Deputa]ilor [i a Senatului, \n [edin]` comun`, urm`torul jur`mânt: „Jur s`-mi d`ruiesc toat` puterea [i priceperea pentru prop`[irea spiritual` [i material` a poporului român, s` respect Constitu]ia [i legile ]`rii, s` ap`r democra]ia, drepturile [i libert`]ile fundamentale ale cet`]enilor, suveranitatea, independen]a, unitatea [i integritatea teritorial` a României. A[a s`-mi ajute Dumnezeu!”.

Art. 83: Durata mandatului (1)Mandatul Pre[edintelui României este de 5 ani [i se exercit` de la data depunerii jur`mântului. (2)Pre[edintele României \[i exercit` mandatul pân` la depunerea jur`mântului de Pre[edintele nou ales. (3)Mandatul Pre[edintelui României poate fi prelungit, prin lege organic`, \n caz de r`zboi sau de catastrof`.

Art. 84: Incompatibilit`]i [i imunit`]i (1)|n timpul mandatului, Pre[edintele României nu poate fi membru al unui partid [i nu poate \ndeplini nici o alt` func]ie public` sau privat`. (2)Pre[edintele României se bucur` de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplic` \n mod corespunz`tor.

Art. 85: Numirea Guvernului (1)Pre[edintele României desemneaz` un candidat pentru func]ia de primministru [i nume[te Guvernul pe baza votului de \ncredere acordat de Parlament. (2)|n caz de remaniere guvernamental` sau de vacan]` a postului, Pre[edintele revoc` [i nume[te, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3)Dac` prin propunerea de remaniere se schimb` structura sau compozi]ia 107


Constitu]ia României politic` a Guvernului, Pre[edintele României va putea exercita atribu]ia prev`zut` la alineatul (2) numai pe baza aprob`rii Parlamentului, acordat` la propunerea primului-ministru.

Art. 86: Consultarea Guvernului Pre[edintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente [i de importan]` deosebit`.

Art. 87: Participarea la [edin]ele Guvernului (1)Pre[edintele României poate lua parte la [edin]ele Guvernului \n care se dezbat probleme de interes na]ional privind politica extern`, ap`rarea ]`rii, asigurarea ordinii publice [i, la cererea primului-ministru, \n alte situa]ii. (2)Pre[edintele României prezideaz` [edin]ele Guvernului la care particip`.

Art. 88: Mesaje Pre[edintele României adreseaz` Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale na]iunii.

Art. 89: Dizolvarea Parlamentului (1)Dup` consultarea pre[edin]ilor celor dou` Camere [i a liderilor grupurilor parlamentare, Pre[edintele României poate s` dizolve Parlamentul, dac` acesta nu a acordat votul de \ncredere pentru formarea Guvernului \n termen de 60 de zile de la prima solicitare [i numai dup` respingerea a cel pu]in dou` solicit`ri de \nvestitur`. (2)|n cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singur` dat`. (3)Parlamentul nu poate fi dizolvat \n ultimele 6 luni ale mandatului Pre[edintelui României [i nici \n timpul st`rii de mobilizare, de r`zboi, de asediu sau de urgen]`.

Art. 90: Referendumul Pre[edintele României, dup` consultarea Parlamentului, poate cere poporului s`-[i exprime, prin referendum, voin]a cu privire la probleme de interes na]ional. 108


Constitu]ia României

Art. 91: Atribu]ii \n domeniul politicii externe (1)Pre[edintele \ncheie tratate interna]ionale \n numele României, negociate de Guvern, [i le supune spre ratificare Parlamentului, \ntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate [i acorduri interna]ionale se \ncheie, se aprob` sau se ratific` potrivit procedurii stabilite prin lege. (2)Pre[edintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz` [i recheam` reprezentan]ii diplomatici ai României [i aprob` \nfiin]area, desfiin]area sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3)Reprezentan]ii diplomatici ai altor state sunt acredita]i pe lâng` Pre[edintele României.

Art. 92: Atribu]ii \n domeniul ap`r`rii (1)Pre[edintele României este comandantul for]elor armate [i \ndepline[te func]ia de pre[edinte al Consiliului Suprem de Ap`rare a ]`rii. (2)El poate declara, cu aprobarea prealabil` a Parlamentului, mobilizarea par]ial` sau total` a for]elor armate. Numai \n cazuri excep]ionale, hot`rârea Pre[edintelui se supune ulterior aprob`rii Parlamentului, \n cel mult 5 zile de la adoptare. (3)|n caz de agresiune armat` \ndreptat` \mpotriva ]`rii, Pre[edintele României ia m`suri pentru respingerea agresiunii [i le aduce ne\ntârziat la cuno[tin]` Parlamentului, printr-un mesaj. Dac` Parlamentul nu se afl` \n sesiune, el se convoac` de drept \n 24 de ore de la declan[area agresiunii. (4)|n caz de mobilizare sau de r`zboi Parlamentul \[i continu` activitatea pe toat` durata acestor st`ri, iar dac` nu se afl` \n sesiune, se convoac` de drept \n 24 de ore de la declararea lor.

Art. 93: M`suri excep]ionale (1)Pre[edintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen]` \n \ntreaga ]ar` ori \n unele unit`]i administrativ-teritoriale [i solicit` Parlamentului \ncuviin]area m`surii adoptate, \n cel mult 5 zile de la luarea acesteia. 109


Constitu]ia României (2)Dac` Parlamentul nu se afl` \n sesiune, el se convoac` de drept \n cel mult 48 de ore de la instituirea st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]` [i func]ioneaz` pe toat` durata acestora.

Art. 94: Alte atribu]ii Pre[edintele României \ndepline[te [i urm`toarele atribu]ii: a)confer` decora]ii [i titluri de onoare; b)acord` gradele de mare[al, de general [i de amiral; c)nume[te \n func]ii publice, \n condi]iile prev`zute de lege; d)acord` gra]ierea individual`.

Art. 95: Suspendarea din func]ie (1)|n cazul s`vâr[irii unor fapte grave prin care \ncalc` prevederile Constitu]iei, Pre[edintele României poate fi suspendat din func]ie de Camera Deputa]ilor [i de Senat, \n [edin]` comun`, cu votul majorit`]ii deputa]ilor [i senatorilor, dup` consultarea Cur]ii Constitu]ionale. Pre[edintele poate da Parlamentului explica]ii cu privire la faptele ce i se imput`. (2)Propunerea de suspendare din func]ie poate fi ini]iat` de cel pu]in o treime din num`rul deputa]ilor [i senatorilor [i se aduce, ne\ntârziat, la cuno[tin]` Pre[edintelui. (3)Dac` propunerea de suspendare din func]ie este aprobat`, \n cel mult 30 de zile se organizeaz` un referendum pentru demiterea Pre[edintelui.

Art. 96: Punerea sub acuzare (1)Camera Deputa]ilor [i Senatul, \n [edin]` comun`, cu votul a cel pu]in dou` treimi din num`rul deputa]ilor [i senatorilor, pot hot`r\ punerea sub acuzare a Pre[edintelui României pentru \nalt` tr`dare. (2)Propunerea de punere sub acuzare poate fi ini]iat` de majoritatea deputa]ilor [i senatorilor [i se aduce, ne\ntârziat, la cuno[tin]` Pre[edintelui României pentru a putea da explica]ii cu privire la faptele ce i se imput`. (3)De la data punerii sub acuzare [i pân` la data demiterii Pre[edintele este suspendat de drept. 110


Constitu]ia României (4)Competen]a de judecat` apar]ine \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie. Pre[edintele este demis de drept la data r`mânerii definitive a hot`rârii de condamnare.

Art. 97: Vacan]a func]iei (1)Vacan]a func]iei de Pre[edinte al României intervine \n caz de demisie, de demitere din func]ie, de imposibilitate definitiv` a exercit`rii atribu]iilor sau de deces. (2)\n termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacan]a func]iei de Pre[edinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Pre[edinte.

Art. 98: Interimatul func]iei (1)Dac` func]ia de Pre[edinte devine vacant` ori dac` Pre[edintele este suspendat din func]ie sau dac` se afl` \n imposibilitate temporar` de a-[i exercita atribu]iile, interimatul se asigur`, \n ordine, de pre[edintele Senatului sau de pre[edintele Camerei Deputa]ilor. (2)Atribu]iile prev`zute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului func]iei preziden]iale.

Art. 99: R`spunderea pre[edintelui interimar Dac` persoana care asigur` interimatul func]iei de Pre[edinte al României s`vâr[e[te fapte grave, prin care se \ncalc` prevederile Constitu]iei, se aplic` articolul 95 [i articolul 98.

Art. 100: Actele Pre[edintelui (1)|n exercitarea atribu]iilor sale, Pre[edintele României emite decrete care se public` \n Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexisten]a decretului. (2)Decretele emise de Pre[edintele României \n exercitarea atribu]iilor sale prev`zute \n articolul 91 alineatele (1) [i (2), articolul 92 alineatele (2) [i (3), articolul 93 alineatul (1) [i articolul 94 literele a), b) [i d) se contrasemneaz` de primul-ministru. 111


Constitu]ia României

Art. 101: Indemniza]ia [i celelalte drepturi Indemniza]ia [i celelalte drepturi ale Pre[edintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL I I I : Guvernul Art. 102: Rolul [i structura (1)Guvernul, potrivit programului s`u de guvernare acceptat de Parlament, asigur` realizarea politicii interne [i externe a ]`rii [i exercit` conducerea general` a administra]iei publice. (2)|n \ndeplinirea atribu]iilor sale, Guvernul coopereaz` cu organismele sociale interesate. (3)Guvernul este alc`tuit din prim-ministru, mini[tri [i al]i membri stabili]i prin lege organic`.

Art. 103: |nvestitura (1)Pre[edintele României desemneaz` un candidat pentru func]ia de prim-ministru, \n urma consult`rii partidului care are majoritatea absolut` \n Parlament ori, dac` nu exist` o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate \n Parlament. (2)Candidatul pentru func]ia de prim-ministru va cere, \n termen de 10 zile de la desemnare, votul de \ncredere al Parlamentului asupra programului [i a \ntregii liste a Guvernului. (3)Programul [i lista Guvernului se dezbat de Camera Deputa]ilor [i de Senat, \n [edin]` comun`. Parlamentul acord` \ncredere Guvernului cu votul majorit`]ii deputa]ilor [i senatorilor.

Art. 104: Jur`mântul de credin]` (1)Primul-ministru, mini[trii [i ceilal]i membri ai Guvernului vor depune individual, \n fa]a Pre[edintelui României, jur`mântul de la articolul 82. (2)Guvernul \n \ntregul s`u [i fiecare membru \n parte \[i exercit` mandatul, \ncepând de la data depunerii jur`mântului. 112


Constitu]ia României

Art. 105: Incompatibilit`]i (1)Func]ia de membru al Guvernului este incompatibil` cu exercitarea altei func]ii publice de autoritate, cu excep]ia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibil` cu exercitarea unei func]ii de reprezentare profesional` salarizate \n cadrul organiza]iilor cu scop comercial. (2)Alte incompatibilit`]i se stabilesc prin lege organic`.

Art. 106: |ncetarea func]iei de membru al Guvernului Func]ia de membru al Guvernului \nceteaz` \n urma demisiei, a revoc`rii, a pierderii drepturilor electorale, a st`rii de incompatibilitate, a decesului, precum [i \n alte cazuri prev`zute de lege.

Art. 107: Primul-m ministru (1)Primul-ministru conduce Guvernul [i coordoneaz` activitatea membrilor acestuia, respectând atribu]iile ce le revin. De asemenea, prezint` Camerei Deputa]ilor sau Senatului rapoarte [i declara]ii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2)Pre[edintele României nu \l poate revoca pe primul-ministru. (3)Dac` primul-ministru se afl` \n una dintre situa]iile prev`zute la articolul 106, cu excep]ia revoc`rii, sau este \n imposibilitate de a-[i exercita atribu]iile, Pre[edintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a \ndeplini atribu]iile primului-ministru, pân` la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilit`]ii exercit`rii atribu]iilor, \nceteaz` dac` primul-ministru \[i reia activitatea \n Guvern. (4)Prevederile alineatului (3) se aplic` \n mod corespunz`tor [i celorlal]i membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioad` de cel mult 45 de zile.

Art. 108: Actele Guvernului (1)Guvernul adopt` hot`râri [i ordonan]e. (2)Hot`rârile se emit pentru organizarea execut`rii legilor. 113


Constitu]ia României (3)Ordonan]ele se emit \n temeiul unei legi speciale de abilitare, \n limitele [i \n condi]iile prev`zute de aceasta. (4)Hot`rârile [i ordonan]ele adoptate de Guvern se semneaz` de primulministru, se contrasemneaz` de mini[trii care au obliga]ia punerii lor \n executare [i se public` \n Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexisten]a hot`rârii sau a ordonan]ei. Hot`rârile care au caracter militar se comunic` numai institu]iilor interesate.

Art. 109: R`spunderea membrilor Guvernului (1)Guvernul r`spunde politic numai \n fa]a Parlamentului pentru \ntreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului r`spunde politic solidar cu ceilal]i membri pentru activitatea Guvernului [i pentru actele acestuia. (2)Numai Camera Deputa]ilor, Senatul [i Pre[edintele României au dreptul s` cear` urm`rirea penal` a membrilor Guvernului pentru faptele s`vâr[ite \n exerci]iul func]iei lor. Dac` s-a cerut urm`rirea penal`, Pre[edintele României poate dispune suspendarea acestora din func]ie. Trimiterea \n judecat` a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func]ie. Competen]a de judecat` apar]ine \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie. (3)Cazurile de r`spundere [i pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial`.

Art. 110: |ncetarea mandatului (1)Guvernul \[i exercit` mandatul pân` la data valid`rii alegerilor parlamentare generale. (2)Guvernul este demis la data retragerii de c`tre Parlament a \ncrederii acordate sau dac` primul-ministru se afl` \n una dintre situa]iile prev`zute la articolul 106, cu excep]ia revoc`rii, ori este \n imposibilitatea de a-[i exercita atribu]iile mai mult de 45 de zile. (3)\n situa]iile prev`zute \n alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103. (4)Guvernul al c`rui mandat a \ncetat potrivit alineatelor (1) [i (2) \ndepline[te numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pân` la depunerea 114


Constitu]ia Rom창niei jur`m창ntului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IV: Raporturile Parlamentului cu Guvernul Art. 111: Informarea Parlamentului (1)Guvernul [i celelalte organe ale administra]iei publice, \n cadrul controlului parlamentar al activit`]ii lor, sunt obligate s` prezinte informa]iile [i documentele cerute de Camera Deputa]ilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul pre[edin]ilor acestora. |n cazul \n care o ini]iativ` legislativ` implic` modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigur`rilor sociale de stat, solicitarea inform`rii este obligatorie. (2)Membrii Guvernului au acces la lucr`rile Parlamentului. Dac` li se solicit` prezen]a, participarea lor este obligatorie.

Art. 112: |ntreb`ri, interpel`ri [i mo]iuni simple (1)Guvernul [i fiecare dintre membrii s`i au obliga]ia s` r`spund` la \ntreb`rile sau la interpel`rile formulate de deputa]i sau de senatori, \n condi]iile prev`zute de regulamentele celor dou` Camere ale Parlamentului. (2)Camera Deputa]ilor sau Senatul poate adopta o mo]iune simpl` prin care s`-[i exprime pozi]ia cu privire la o problem` de politic` intern` sau extern` ori, dup` caz, cu privire la o problem` ce a f`cut obiectul unei interpel`ri.

Art. 113: Mo]iunea de cenzur` (1)Camera Deputa]ilor [i Senatul, \n [edin]` comun`, pot retrage \ncrederea acordat` Guvernului prin adoptarea unei mo]iuni de cenzur`, cu votul majorit`]ii deputa]ilor [i senatorilor. (2)Mo]iunea de cenzur` poate fi ini]iat` de cel pu]in o p`trime din num`rul total al deputa]ilor [i senatorilor [i se comunic` Guvernului la data depunerii. (3)Mo]iunea de cenzur` se dezbate dup` 3 zile de la data c창nd a fost prezentat` \n [edin]a comun` a celor dou` Camere. (4)Dac` mo]iunea de cenzur` a fost respins`, deputa]ii [i senatorii care au 115


Constitu]ia României semnat-o nu mai pot ini]ia, \n aceea[i sesiune, o nou` mo]iune de cenzur`, cu excep]ia cazului \n care Guvernul \[i angajeaz` r`spunderea potrivit articolului 114.

Art. 114: Angajarea r`spunderii Guvernului (1)Guvernul \[i poate angaja r`spunderea \n fa]a Camerei Deputa]ilor [i a Senatului, \n [edin]` comun`, asupra unui program, a unei declara]ii de politic` general` sau a unui proiect de lege. (2)Guvernul este demis dac` o mo]iune de cenzur`, depus` \n termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declara]iei de politic` general` sau a proiectului de lege, a fost votat` \n condi]iile articolului 113. (3)Dac` Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dup` caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consider` adoptat, iar aplicarea programului sau a declara]iei de politic` general` devine obligatorie pentru Guvern. (4)|n cazul \n care Pre[edintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face \n [edin]a comun` a celor dou` Camere.

Art. 115: Delegarea legislativ` (1)Parlamentul poate adopta o lege special` de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonan]e \n domenii care nu fac obiectul legilor organice. (2)Legea de abilitare va stabili, \n mod obligatoriu, domeniul [i data pân` la care se pot emite ordonan]e. (3)Dac` legea de abilitare o cere, ordonan]ele se supun aprob`rii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pân` la \mplinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage \ncetarea efectelor ordonan]ei. (4)Guvernul poate adopta ordonan]e de urgen]` numai \n situa]ii extraordinare a c`ror reglementare nu poate fi amânat`, având obliga]ia de a motiva urgen]a \n cuprinsul acestora. (5)Ordonan]a de urgen]` intr` \n vigoare numai dup` depunerea sa spre dezbatere \n procedur` de urgen]` la Camera competent` s` fie sesizat` [i dup` 116


Constitu]ia Rom창niei publicarea ei \n Monitorul Oficial al Rom창niei. Camerele, dac` nu se afl` \n sesiune, se convoac` \n mod obligatoriu \n 5 zile de la depunere sau, dup` caz, de la trimitere. Dac` \n termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizat` nu se pronun]` asupra ordonan]ei, aceasta este considerat` adoptat` [i se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea \n procedur` de urgen]`. Ordonan]a de urgen]` cuprinz창nd norme de natura legii organice se aprob` cu majoritatea prev`zut` la articolul 76 alineatul (1). (6)Ordonan]ele de urgen]` nu pot fi adoptate \n domeniul legilor constitu]ionale, nu pot afecta regimul institu]iilor fundamentale ale statului, drepturile, libert`]ile [i \ndatoririle prev`zute de Constitu]ie, drepturile electorale [i nu pot viza m`suri de trecere silit` a unor bunuri \n proprietate public`. (7)Ordonan]ele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob` sau se resping printr-o lege \n care vor fi cuprinse [i ordonan]ele ale c`ror efecte au \ncetat potrivit alineatului (3). (8)Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dac` este cazul, m`surile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonan]ei.

CAPITOLUL V: Administra]ia public` SEC}IUNEA 1: Administra]ia public` central` de specialitate Art. 116: Structura (1)Ministerele se organizeaz` numai \n subordinea Guvernului. (2)Alte organe de specialitate se pot organiza \n subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorit`]i administrative autonome.

Art. 117: |nfiin]area (1)Ministerele se \nfiin]eaz`, se organizeaz` [i func]ioneaz` potrivit legii. (2)Guvernul [i ministerele, cu avizul Cur]ii de Conturi, pot \nfiin]a organe de specialitate, \n subordinea lor, numai dac` legea le recunoa[te aceast` competen]`. 117


Constitu]ia României (3)Autorit`]i administrative autonome se pot \nfiin]a prin lege organic`.

Art. 118: For]ele armate (1)Armata este subordonat` exclusiv voin]ei poporului pentru garantarea suveranit`]ii, a independen]ei [i a unit`]ii statului, a integrit`]ii teritoriale a ]`rii [i a democra]iei constitu]ionale. |n condi]iile legii [i ale tratatelor interna]ionale la care România este parte, armata contribuie la ap`rarea colectiv` \n sistemele de alian]` militar` [i particip` la ac]iuni privind men]inerea sau restabilirea p`cii. (2)Structura sistemului na]ional de ap`rare, preg`tirea popula]iei, a economiei [i a teritoriului pentru ap`rare, precum [i statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organic`. (3)Prevederile alineatelor (1) [i (2) se aplic`, \n mod corespunz`tor, [i celorlalte componente ale for]elor armate stabilite potrivit legii. (4)Organizarea de activit`]i militare sau paramilitare \n afara unei autorit`]i statale este interzis`. (5)Pe teritoriul României pot intra, sta]iona, desf`[ura opera]iuni sau trece trupe str`ine numai \n condi]iile legii sau ale tratatelor interna]ionale la care România este parte.

Art. 119: Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii organizeaz` [i coordoneaz` unitar activit`]ile care privesc ap`rarea ]`rii [i securitatea na]ional`, participarea la men]inerea securit`]ii interna]ionale [i la ap`rarea colectiv` \n sistemele de alian]` militar`, precum [i la ac]iuni de men]inere sau de restabilire a p`cii.

SEC}IUNEA 2: Administra]ia public` local` Art. 120: Principii de baz` (1)Administra]ia public` din unit`]ile administrativ-teritoriale se \ntemeiaz` pe principiile descentraliz`rii, autonomiei locale [i deconcentr`rii serviciilor publice. (2)|n unit`]ile administrativ-teritoriale \n care cet`]enii apar]inând unei minorit`]i na]ionale au o pondere semnificativ` se asigur` folosirea limbii 118


Constitu]ia Rom창niei minorit`]ii na]ionale respective \n scris [i oral \n rela]iile cu autorit`]ile administra]iei publice locale [i cu serviciile publice deconcentrate, \n condi]iile prev`zute de legea organic`.

Art. 121: Autorit`]i comunale [i or`[ene[ti (1)Autorit`]ile administra]iei publice, prin care se realizeaz` autonomia local` \n comune [i \n ora[e, sunt consiliile locale alese [i primarii ale[i, \n condi]iile legii. (2)Consiliile locale [i primarii func]ioneaz`, \n condi]iile legii, ca autorit`]i administrative autonome [i rezolv` treburile publice din comune [i din ora[e. (3)Autorit`]ile prev`zute la alineatul (1) se pot constitui [i \n subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Art. 122: Consiliul jude]ean (1)Consiliul

jude]ean

este

autoritatea

administra]iei

publice

pentru

coordonarea activit`]ii consiliilor comunale [i or`[ene[ti, \n vederea realiz`rii serviciilor publice de interes jude]ean. (2)Consiliul jude]ean este ales [i func]ioneaz` \n condi]iile legii.

Art. 123: Prefectul (1)Guvernul nume[te un prefect \n fiecare jude] [i \n municipiul Bucure[ti. (2)Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local [i conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor [i ale celorlalte organe ale administra]iei publice centrale din unit`]ile administrativ-teritoriale. (3)Atribu]iile prefectului se stabilesc prin lege organic`. (4)|ntre prefec]i, pe de o parte, consiliile locale [i primari, precum [i consiliile jude]ene [i pre[edin]ii acestora, pe de alt` parte, nu exist` raporturi de subordonare. (5)Prefectul poate ataca, \n fa]a instan]ei de contencios administrativ, un act al consiliului jude]ean, al celui local sau al primarului, \n cazul \n care consider` actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. 119


Constitu]ia Rom창niei

CAPITOLUL VI: Autoritatea judec`toreasc` SEC}IUNEA 1: Instan]ele judec`tore[ti Art. 124: |nf`ptuirea justi]iei (1)Justi]ia se \nf`ptuie[te \n numele legii. (2)Justi]ia este unic`, impar]ial` [i egal` pentru to]i. (3)Judec`torii sunt independen]i [i se supun numai legii.

Art. 125: Statutul judec`torilor (1)Judec`torii numi]i de Pre[edintele Rom창niei sunt inamovibili, \n condi]iile legii. (2)Propunerile de numire, precum [i promovarea, transferarea [i sanc]ionarea judec`torilor sunt de competen]a Consiliului Superior al Magistraturii, \n condi]iile legii sale organice. (3)Func]ia de judec`tor este incompatibil` cu orice alt` func]ie public` sau privat`, cu excep]ia func]iilor didactice din \nv`]`m창ntul superior.

Art. 126: Instan]ele judec`tore[ti (1)Justi]ia se realizeaz` prin \nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie [i prin celelalte instan]e judec`tore[ti stabilite de lege. (2)Competen]a instan]elor judec`tore[ti [i procedura de judecat` sunt prev`zute numai prin lege. (3)|nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie asigur` interpretarea [i aplicarea unitar` a legii de c`tre celelalte instan]e judec`tore[ti, potrivit competen]ei sale. (4)Compunerea \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie [i regulile de func]ionare a acesteia se stabilesc prin lege organic`. (5)Este interzis` \nfiin]area de instan]e extraordinare. Prin lege organic` pot fi \nfiin]ate instan]e specializate \n anumite materii, cu posibilitatea particip`rii, dup` caz, a unor persoane din afara magistraturii. (6)Controlul judec`toresc al actelor administrative ale autorit`]ilor publice, pe 120


Constitu]ia României calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excep]ia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum [i a actelor de comandament cu caracter militar. Instan]ele de contencios administrativ sunt competente s` solu]ioneze cererile persoanelor v`t`mate prin ordonan]e sau, dup` caz, prin dispozi]ii din ordonan]e declarate neconstitu]ionale.

Art. 127: Caracterul public al dezbaterilor {edin]ele de judecat` sunt publice, afar` de cazurile prev`zute de lege.

Art. 128: Folosirea limbii materne [i a interpretului \n justi]ie (1)Procedura judiciar` se desf`[oar` \n limba român`. (2)Cet`]enii români apar]inând minorit`]ilor na]ionale au dreptul s` se exprime \n limba matern` \n fa]a instan]elor de judecat`, \n condi]iile legii organice. (3)Modalit`]ile de exercitare a dreptului prev`zut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpre]i sau traduceri, se vor stabili astfel \ncât s` nu \mpiedice buna administrare a justi]iei [i s` nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesa]i. (4)Cet`]enii str`ini [i apatrizii care nu \n]eleg sau nu vorbesc limba român` au dreptul de a lua cuno[tin]` de toate actele [i lucr`rile dosarului, de a vorbi \n instan]` [i de a pune concluzii, prin interpret; \n procesele penale acest drept este asigurat \n mod gratuit.

Art. 129: Folosirea c`ilor de atac |mpotriva hot`rârilor judec`tore[ti, p`r]ile interesate [i Ministerul Public pot exercita c`ile de atac, \n condi]iile legii.

Art. 130: Poli]ia instan]elor Instan]ele judec`tore[ti dispun de poli]ia pus` \n serviciul lor.

SEC}IUNEA 2: Ministerul Public Art. 131: Rolul Ministerului Public 121


Constitu]ia Rom창niei (1)|n activitatea judiciar`, Ministerul Public reprezint` interesele generale ale societ`]ii [i ap`r` ordinea de drept, precum [i drepturile [i libert`]ile cet`]enilor. (2)Ministerul Public \[i exercit` atribu]iile prin procurori constitui]i \n parchete, \n condi]iile legii. (3)Parchetele func]ioneaz` pe l창ng` instan]ele de judecat`, conduc [i supravegheaz` activitatea de cercetare penal` a poli]iei judiciare, \n condi]iile legii.

Art. 132: Statutul procurorilor (1)Procurorii \[i desf`[oar` activitatea potrivit principiului legalit`]ii, al impar]ialit`]ii [i al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi]iei. (2)Func]ia de procuror este incompatibil` cu orice alt` func]ie public` sau privat`, cu excep]ia func]iilor didactice din \nv`]`m창ntul superior.

SEC}IUNEA 3: Consiliul Superior al Magistraturii Art. 133: Rolul [i structura (1)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen]ei justi]iei. (2)Consiliul Superior al Magistraturii este alc`tuit din 19 membri, din care: a)14 sunt ale[i \n adun`rile generale ale magistra]ilor [i valida]i de Senat; ace[tia fac parte din dou` sec]ii, una pentru judec`tori [i una pentru procurori; prima sec]ie este compus` din 9 judec`tori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b)2 reprezentan]i ai societ`]ii civile, speciali[ti \n domeniul dreptului, care se bucur` de \nalt` reputa]ie profesional` [i moral`, ale[i de Senat; ace[tia particip` numai la lucr`rile \n plen; c)ministrul justi]iei, pre[edintele \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie [i procurorul general al Parchetului de pe l창ng` \nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. (3)Pre[edintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi re\nnoit, dintre magistra]ii prev`zu]i la alineatul (2) litera a). (4)Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. 122


Constitu]ia României (5)Hot`rârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (6)Pre[edintele României prezideaz` lucr`rile Consiliului Superior al Magistraturii la care particip`. (7)Hot`rârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive [i irevocabile, cu excep]ia celor prev`zute la articolul 134 alineatul (2).

Art. 134: Atribu]ii (1)Consiliul Superior al Magistraturii propune Pre[edintelui României numirea \n func]ie a judec`torilor [i a procurorilor, cu excep]ia celor stagiari, \n condi]iile legii. (2)Consiliul Superior al Magistraturii \ndepline[te rolul de instan]` de judecat`, prin sec]iile sale, \n domeniul r`spunderii disciplinare a judec`torilor [i a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic`. \n aceste situa]ii, ministrul justi]iei, pre[edintele \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie [i procurorul general al Parchetului de pe lâng` \nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie nu au drept de vot. (3)Hot`rârile Consiliului Superior al Magistraturii \n materie disciplinar` pot fi atacate la \nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. (4)Consiliul Superior al Magistraturii \ndepline[te [i alte atribu]ii stabilite prin legea sa organic`, \n realizarea rolului s`u de garant al independen]ei justi]iei.

TITLUL IV: Economia [i finan]ele publice Art. 135: Economia (1)Economia României este economie de pia]`, bazat` pe libera ini]iativ` [i concuren]`. (2)Statul trebuie s` asigure: a)libertatea comer]ului, protec]ia concuren]ei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc]ie; b)protejarea intereselor na]ionale \n activitatea economic`, financiar` [i valutar`; c)stimularea cercet`rii [tiin]ifice [i tehnologice na]ionale, a artei [i protec]ia dreptului de autor; 123


Constitu]ia Rom창niei d)exploatarea resurselor naturale, \n concordan]` cu interesul na]ional; e)refacerea [i ocrotirea mediului \nconjur`tor, precum [i men]inerea echilibrului ecologic; f)crearea condi]iilor necesare pentru cre[terea calit`]ii vie]ii; g)aplicarea politicilor de dezvoltare regional` \n concordan]` cu obiectivele Uniunii Europene.

Art. 136: Proprietatea (1)Proprietatea este public` sau privat`. (2)Proprietatea public` este garantat` [i ocrotit` prin lege [i apar]ine statului sau unit`]ilor administrativ-teritoriale. (3)Bog`]iile de interes public ale subsolului, spa]iul aerian, apele cu poten]ial energetic valorificabil, de interes na]ional, plajele, marea teritorial`, resursele naturale ale zonei economice [i ale platoului continental, precum [i alte bunuri stabilite de legea organic`, fac obiectul exclusiv al propriet`]ii publice. (4)Bunurile proprietate public` sunt inalienabile. \n condi]iile legii organice, ele pot fi date \n administrare regiilor autonome ori institu]iilor publice sau pot fi concesionate ori \nchiriate; de asemenea, ele pot fi date \n folosin]` gratuit` institu]iilor de utilitate public`. (5)Proprietatea privat` este inviolabil`, \n condi]iile legii organice.

Art. 137: Sistemul financiar (1)Formarea, administrarea, \ntrebuin]area [i controlul resurselor financiare ale statului, ale unit`]ilor administrativ-teritoriale [i ale institu]iilor publice sunt reglementate prin lege. (2)Moneda na]ional` este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. |n condi]iile ader`rii la Uniunea European`, prin lege organic` se poate recunoa[te circula]ia [i \nlocuirea monedei na]ionale cu aceea a Uniunii Europene.

Art. 138: Bugetul public na]ional (1)Bugetul public na]ional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigur`rilor sociale de stat [i bugetele locale ale comunelor, ale ora[elor [i ale jude]elor. 124


Constitu]ia Rom창niei (2)Guvernul elaboreaz` anual proiectul bugetului de stat [i pe cel al asigur`rilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprob`rii Parlamentului. (3)Dac` legea bugetului de stat [i legea bugetului asigur`rilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel pu]in 3 zile \nainte de expirarea exerci]iului bugetar, se aplic` \n continuare bugetul de stat [i bugetul asigur`rilor sociale de stat ale anului precedent, p창n` la adoptarea noilor bugete. (4)Bugetele locale se elaboreaz`, se aprob` [i se execut` \n condi]iile legii. (5)Nici o cheltuial` bugetar` nu poate fi aprobat` f`r` stabilirea sursei de finan]are.

Art. 139: Impozite, taxe [i alte contribu]ii (1)Impozitele, taxele [i orice alte venituri ale bugetului de stat [i ale bugetului asigur`rilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. (2)Impozitele [i taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau jude]ene, \n limitele [i \n condi]iile legii. (3)Sumele reprezent창nd contribu]iile la constituirea unor fonduri se folosesc, \n condi]iile legii, numai potrivit destina]iei acestora.

Art. 140: Curtea de Conturi (1)Curtea de Conturi exercit` controlul asupra modului de formare, de administrare [i de \ntrebuin]are a resurselor financiare ale statului [i ale sectorului public. \n condi]iile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Cur]ii de Conturi se solu]ioneaz` de instan]ele judec`tore[ti specializate. (2)Curtea de Conturi prezint` anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public na]ional din exerci]iul bugetar expirat, cuprinz창nd [i neregulile constatate. (3)La cererea Camerei Deputa]ilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaz` modul de gestionare a resurselor publice [i raporteaz` despre cele constatate. (4)Consilierii de conturi sunt numi]i de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau \nnoit. Membrii Cur]ii de Conturi sunt independen]i \n exercitarea mandatului lor [i inamovibili pe toat` durata acestuia. Ei sunt 125


Constitu]ia Rom창niei supu[i incompatibilit`]ilor prev`zute de lege pentru judec`tori. (5)Curtea de Conturi se \nnoie[te cu o treime din consilierii de conturi numi]i de Parlament, din 3 \n 3 ani, \n condi]iile prev`zute de legea organic` a Cur]ii. (6)Revocarea membrilor Cur]ii de Conturi se face de c`tre Parlament, \n cazurile [i condi]iile prev`zute de lege.

Art. 141: Consiliul Economic [i Social Consiliul Economic [i Social este organ consultativ al Parlamentului [i al Guvernului \n domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organic` de \nfiin]are, organizare [i func]ionare.

TITLUL V: Curtea Constitu]ional` Art. 142: Structura (1)Curtea Constitu]ional` este garantul suprema]iei Constitu]iei. (2)Curtea Constitu]ional` se compune din nou` judec`tori, numi]i pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau \nnoit. (3)Trei judec`tori sunt numi]i de Camera Deputa]ilor, trei de Senat [i trei de Pre[edintele Rom창niei. (4)Judec`torii Cur]ii Constitu]ionale aleg, prin vot secret, pre[edintele acesteia, pentru o perioad` de 3 ani. (5)Curtea Constitu]ional` se \nnoie[te cu o treime din judec`torii ei, din 3 \n 3 ani, \n condi]iile prev`zute de legea organic` a Cur]ii.

Art. 143: Condi]ii pentru numire Judec`torii Cur]ii Constitu]ionale trebuie s` aib` preg`tire juridic` superioar`, \nalt` competen]` profesional` [i o vechime de cel pu]in 18 ani \n activitatea juridic` sau \n \nv`]`m창ntul juridic superior.

Art. 144: Incompatibilit`]i Func]ia de judec`tor al Cur]ii Constitu]ionale este incompatibil` cu oricare alt` func]ie public` sau privat`, cu excep]ia func]iilor didactice din \nv`]`m창ntul juridic 126


Constitu]ia României superior.

Art. 145: Independen]a [i inamovibilitatea Judec`torii Cur]ii Constitu]ionale sunt independen]i \n exercitarea mandatului lor [i inamovibili pe durata acestuia.

Art. 146: Atribu]ii Curtea Constitu]ional` are urm`toarele atribu]ii: a)se pronun]` asupra constitu]ionalit`]ii legilor, \nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Pre[edintelui României, a unuia dintre pre[edin]ii celor dou` Camere, a Guvernului, a \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie, a Avocatului Poporului, a unui num`r de cel pu]in 50 de deputa]i sau de cel pu]in 25 de senatori, precum [i, din oficiu, asupra ini]iativelor de revizuire a Constitu]iei; b)se pronun]` asupra constitu]ionalit`]ii tratatelor sau altor acorduri interna]ionale, la sesizarea unuia dintre pre[edin]ii celor dou` Camere, a unui num`r de cel pu]in 50 de deputa]i sau de cel pu]in 25 de senatori; c)se pronun]` asupra constitu]ionalit`]ii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre pre[edin]ii celor dou` Camere, a unui grup parlamentar sau a unui num`r de cel pu]in 50 de deputa]i sau de cel pu]in 25 de senatori; d)hot`r`[te asupra excep]iilor de neconstitu]ionalitate privind legile [i ordonan]ele, ridicate \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau de arbitraj comercial; excep]ia de neconstitu]ionalitate poate fi ridicat` [i direct de Avocatul Poporului; e)solu]ioneaz` conflictele juridice de natur` constitu]ional` dintre autorit`]ile publice, la cererea Pre[edintelui României, a unuia dintre pre[edin]ii celor dou` Camere, a primului-ministru sau a pre[edintelui Consiliului Superior al Magistraturii; f)vegheaz` la respectarea procedurii pentru alegerea Pre[edintelui României [i confirm` rezultatele sufragiului; g)constat` existen]a \mprejur`rilor care justific` interimatul \n exercitarea func]iei de Pre[edinte al României [i comunic` cele constatate Parlamentului [i Guvernului; h)d` aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din func]ie a 127


Constitu]ia Rom창niei Pre[edintelui Rom창niei; i)vegheaz` la respectarea procedurii pentru organizarea [i desf`[urarea referendumului [i confirm` rezultatele acestuia; j)verific` \ndeplinirea condi]iilor pentru exercitarea ini]iativei legislative de c`tre cet`]eni; k)hot`r`[te asupra contesta]iilor care au ca obiect constitu]ionalitatea unui partid politic; l)\ndepline[te [i alte atribu]ii prev`zute de legea organic` a Cur]ii.

Art. 147: Deciziile Cur]ii Constitu]ionale (1)Dispozi]iile din legile [i ordonan]ele \n vigoare, precum [i cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitu]ionale, \[i \nceteaz` efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Cur]ii Constitu]ionale dac`, \n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup` caz, nu pun de acord prevederile neconstitu]ionale cu dispozi]iile Constitu]iei. Pe durata acestui termen, dispozi]iile constatate ca fiind neconstitu]ionale sunt suspendate de drept. (2)|n cazurile de neconstitu]ionalitate care privesc legile, \nainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat s` reexamineze dispozi]iile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Cur]ii Constitu]ionale. (3)|n cazul \n care constitu]ionalitatea tratatului sau acordului interna]ional a fost constatat` potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excep]ii de neconstitu]ionalitate. Tratatul sau acordul interna]ional constatat ca fiind neconstitu]ional nu poate fi ratificat. (4)Deciziile Cur]ii Constitu]ionale se public` \n Monitorul Oficial al Rom창niei. De la data public`rii, deciziile sunt general obligatorii [i au putere numai pentru viitor.

TITLUL VI: Integrarea euroatlantic` Art. 148: Integrarea \n Uniunea European` (1)Aderarea Rom창niei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, \n scopul transfer`rii unor atribu]ii c`tre institu]iile comunitare, precum [i al exercit`rii \n comun cu celelalte state membre a competen]elor prev`zute \n aceste tratate, se 128


Constitu]ia Rom창niei face prin lege adoptat` \n [edin]a comun` a Camerei Deputa]ilor [i Senatului, cu o majoritate de dou` treimi din num`rul deputa]ilor [i senatorilor. (2)Ca urmare a ader`rii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum [i celelalte reglement`ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa]` de dispozi]iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (3)Prevederile alineatelor (1) [i (2) se aplic`, \n mod corespunz`tor, [i pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. (4)Parlamentul, Pre[edintele Rom창niei, Guvernul [i autoritatea judec`toreasc` garanteaz` aducerea la \ndeplinire a obliga]iilor rezultate din actul ader`rii [i din prevederile alineatului (2). (5)Guvernul transmite celor dou` Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu \nainte ca acestea s` fie supuse aprob`rii institu]iilor Uniunii Europene.

Art. 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord Aderarea Rom창niei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptat` \n [edin]a comun` a Camerei Deputa]ilor [i Senatului, cu o majoritate de dou` treimi din num`rul deputa]ilor [i senatorilor.

TITLUL VII: Revizuirea Constitu]iei Art. 150: Ini]iativa revizuirii (1)Revizuirea Constitu]iei poate fi ini]iat` de Pre[edintele Rom창niei la propunerea Guvernului, de cel pu]in o p`trime din num`rul deputa]ilor sau al senatorilor, precum [i de cel pu]in 500.000 de cet`]eni cu drept de vot. (2)Cet`]enii care ini]iaz` revizuirea Constitu]iei trebuie s` provin` din cel pu]in jum`tate din jude]ele ]`rii, iar \n fiecare din aceste jude]e sau \n municipiul Bucure[ti trebuie s` fie \nregistrate cel pu]in 20.000 de semn`turi \n sprijinul acestei ini]iative.

Art. 151: Procedura de revizuire 129


Constitu]ia României (1)Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat` de Camera Deputa]ilor [i de Senat, cu o majoritate de cel pu]in dou` treimi din num`rul membrilor fiec`rei Camere. (2)Dac` prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputa]ilor [i Senatul, \n [edin]` comun`, hot`r`sc cu votul a cel pu]in trei p`trimi din num`rul deputa]ilor [i senatorilor. (3)Revizuirea este definitiv` dup` aprobarea ei prin referendum, organizat \n cel mult 30 de zile de la data adopt`rii proiectului sau a propunerii de revizuire.

Art. 152: Limitele revizuirii (1)Dispozi]iile prezentei Constitu]ii privind caracterul na]ional, independent, unitar [i indivizibil al statului român, forma republican` de guvern`mânt, integritatea teritoriului, independen]a justi]iei, pluralismul politic [i limba oficial` nu pot forma obiectul revizuirii. (2)De asemenea, nici o revizuire nu poate fi f`cut` dac` are ca rezultat suprimarea drepturilor [i a libert`]ilor fundamentale ale cet`]enilor sau a garan]iilor acestora. (3)Constitu]ia nu poate fi revizuit` pe durata st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]` [i nici \n timp de r`zboi.

TITLUL VIII: Dispozi]ii finale [i tranzitorii Art. 153: Intrarea \n vigoare Prezenta Constitu]ie intr` \n vigoare la data aprob`rii ei prin referendum. La aceea[i dat`, Constitu]ia din 21 august 1965 este [i r`mâne \n \ntregime abrogat`.

Art. 154: Conflictul temporal de legi (1)Legile [i toate celelalte acte normative r`mân \n vigoare, \n m`sura \n care ele nu contravin prezentei Constitu]ii. (2)Consiliul Legislativ, \n termen de 12 luni de la data intr`rii \n vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legisla]iei cu prezenta Constitu]ie [i 130


Constitu]ia României va face Parlamentului sau, dup` caz, Guvernului, propuneri corespunz`toare.

Art. 155: Dispozi]ii tranzitorii (1)Proiectele de legi [i propunerile legislative \n curs de legiferare se dezbat [i se adopt` potrivit dispozi]iilor constitu]ionale anterioare intr`rii \n vigoare a legii de revizuire. (2)Institu]iile prev`zute de Constitu]ie, existente la data intr`rii \n vigoare a legii de revizuire, r`mân \n func]iune pân` la constituirea celor noi. (3)Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplic` \ncepând cu urm`torul mandat preziden]ial. (4)Dispozi]iile cu privire la \nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie vor fi aduse la \ndeplinire \n cel mult 2 ani de la data intr`rii \n vigoare a legii de revizuire. (5)Judec`torii \n func]ie ai Cur]ii Supreme de Justi]ie [i consilierii de conturi numi]i de Parlament \[i continu` activitatea pân` la data expir`rii mandatului pentru care au fost numi]i. Pentru asigurarea \nnoirii Cur]ii de Conturi din 3 \n 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi ace[tia vor putea fi numi]i pentru \nc` un mandat de 3 ani sau de 6 ani. (6)Pân` la constituirea instan]elor judec`tore[ti specializate, litigiile rezultate din activitatea Cur]ii de Conturi vor fi solu]ionate de c`tre instan]ele judec`tore[ti ordinare.

Art. 156: Republicarea Constitu]iei Legea de revizuire a Constitu]iei se public` \n Monitorul Oficial al României \n termen de 5 zile de la data adopt`rii. Constitu]ia, modificat` [i completat`, dup` aprobarea prin referendum, se republic` de c`tre Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nou` numerotare. -*****) Modificat` [i completat` prin Legea de revizuire a Constitu]iei României nr. 429/2003, publicat` \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicat` de Consiliul Legislativ, \n temeiul art. 152 din Constitu]ie, cu reactualizarea denumirilor [i dându-se textelor o nou` numerotare (art. 152 a devenit, \n forma republicat`, art. 156). 131


Constitu]ia României Legea de revizuire a Constitu]iei României nr. 429/2003 a fost aprobat` prin referendumul na]ional din 18-19 octombrie 2003 [i a intrat \n vigoare la data de 29 octombrie 2003, data public`rii \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hot`rârii Cur]ii Constitu]ionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului na]ional din 1819 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitu]iei României. Constitu]ia României, \n forma ini]ial`, a fost adoptat` \n [edin]a Adun`rii Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicat` \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 [i a intrat \n vigoare \n urma aprob`rii ei prin referendumul na]ional din 8 decembrie 1991. Publicat \n Monitorul Oficial cu num`rul 767 din data de 31 octombrie 2003

132

CARTE NINEL PEIA  

Apocalipsa portocalie este o carte scrisa de politicianul Ninel Peia.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you