Issuu on Google+

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari

11 mai 2012 pag. 4

pag. 3

Visul

împlinit al veteranului

Biodiversitatea ce ne înconjoară trebuie păstrată şi pentru

viitoarele generaţii

NIMIC NU ESTE UITAT, NIMIC NU SE UITĂ În ziua de 9 mai popoarele lumii şi, în primul rind, cele de pe bătrînul continent, comemorează 67 de ani de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, celei mai sîngeroase conflagraţii din istoria omenirii.

C

u prilejul aniversării a 67-a de la Victoria în Marele Război pentru apărarea Patriei din 1941-1945, în toate localităţile din teritoriul raionului au fost organizate mitinguri de comemorare la Monumentele Eroilor căzuţi în sîngerosul război. În localitatea Coşniţa, manifestarea a început cu mitingul tradiţional, pe drumul de la Liceul teoretic „Ion Creangă” pînă la Monumentul Eroilor din cel de-al doilea Război Mondial. În coloană s-au aliniat elevi, profesori, bătrîni şi tineri, nemijlocit s-au alăturat autorităţile locale de ambele nivele şi conducerea raionului în frunte cu dl Grigore Policinschi. Ceremonia a fost deschisă de către primarul comunei Coşniţa, Alexandru Leşan, care a salutat prezenţa şi a felicitat atît veteranii cît şi localnicii cu

victoria strămoşilor noştri. Preşedintele raionului a venit cu un mesaj de mulţumire şi plecăciune pentru eroii noştri, care şi-au jertfit viaţa pentru ca noi, urmaşii lor, să avem un viitor decent. Cu mesaje închinate veteranilor celui de-al doilea război şi victoriei lor au venit: directorul l.t. „Ion Creangă”, Tudor Verlan, preşedintele Asociaţiei veteranilor

Nr. 19 (235) pag. 5

o înmormîntare

neştiută, care, probabil, nu va mai fi identificată

pag. 6

Achitarea integrală pînă la 30 iunie curent a impozitelor funciare şi pe bunurile imobiliare

9 mai – Ziua Victoriei

de muncă şi război pe s. Coşniţa, Anatol Tvicenco, preşedintele Asociaţiei combatanţilor conflictului armat de pe Nistru 1992, Anatol Cebotenco şi preşedintele Asociaţiei veteranilor de muncă şi război pe r. Dubăsari, Elena Moţpan. Cu un mic recital de poezii au venit copiii de la Grădiniţele nr. I şi II din s. Coşniţa şi elevii liceului din localitate, care au reuşit să aducă acele retrăiri din timul luptelor necruţătoare, pe care noi nu le cunoaştem datorită eroimului ce a adus victorie pe pămîntul nostru drag. Luptele s-au transformat în istorie, iar istoria îi ţine în memoria noastră vii pentru vecie pe toți participanții la marea conflagrație. Luările de cuvînt au urmat cu depuneri de flori la Monumentul eroilor căzuţi în tragicul război din 1941-1945. Apoi la Casa de cultură s-a desfăşurat concertul

în raionul Dubăsari

organizat de către primărie, unde locuitorii au avut parte de cîntece, ce le-au alinat auzul şi de dansuri de diferite stiluri. În zori de zi, trei echipe din satul Doroţcaia s-au întîlnit la un joc amical, consacrat eroilor celui de-al doilea Război Mondial, pe stadionul localităţii. Echipele s-au clasat pe categorii: juniori (între 16-25 de ani), seniori (25-40 de

ani) şi veterani ai fotbalului (4-70 de ani). Meciul s-a desfăşurat în 2 runde, în prima au jucat juniorii cu veteranii, unde învingători au ieşit juniorii cu scorul de 5 la 3. Al doilea meci a fost jucat între juniori şi seniori. În cadrul timpului regulamentar scorul a fost 4 la 4, iar pentru a alege cîştigătorul a fost executat seria de penalty, unde echipa seniori a învins cu scorul de 4 la 2. Tuturor acestor eroi, care dorm somnul de veci în glia strămoşească, aprindem în suflete candela recunoştinţei pentru eroii neamului nostru, care nu au apucat ziua victoriei şi îşi odihnesc osemintele în glia străbună, în pămînturi străine sau în adîncul apelor, unii fără morminte şi cruci la căpătîi. Redacția


pag. 2

Noutăţi Nistrene

11 mai 2012

Marşul Victoriei la Oxentea La 6 mai, a.c., în satul Oxentea a avut loc o manifestare frumoasă din trei compartimente, organizată de Direcţia Cultură şi Turism a Consiliului Raional Dubăsari şi primăria satului-gazdă.

E

venimentul a cuprins Marşul Victoriei, consacrat aniversării a 67 a Victoriei în Marele Război

pentru Apărarea Patriei, unde au participat 6 fanfare din raionul Dubăsari, Festivalul-concurs raional al fan-

farelor şi colectivelor de instrumente aerofone, şi sărbătorirea jubileului a 60 de ani al fanfarei satului Oxentea. Sărbătoarea a fost inaugurată cu un discurs de felicitare al d-lui primar de Oxentea, Valeriu Rusu. Din partea Consiliului raional Dubăsari a luat cuvînt dna Maria Jimbei, vicepreşedintele raionului. În scenă au fost invitaţi şi menţionaţi cu diplome de merit au avut de savurat clipe frumoaşi mici cadouri muzicienii, care se, admirînd Fanfara Ministerului au cîntat în fanfara satului de la Apărării, care a prezentat un proînfiinţarea ei: Gheorghe Leca, Ştefan gram inedit de muzică de divertisLeca, Ilie Bulat, Vasile Guriţenco, ment, inaugurînd sărbătoarea. Apoi Petru Ghiderman, Petru Savin. O toate fanfarele din raion au trecut în surpriză plăcută pentru locuitorii marş solemn din centrul satului spre Oxentei şi cei invitaţi a fost prezenţa Casa de Cultură. Acolo s-a desfăşurat Preşedintelui raionului Dubăsari, a trecerea în revistă a fanfarelor, colecdlui Grigore Policinschi, care a fe- tivelor de instrumente aerofone şi licitat din suflet pe toţi omagiaţii şi sărbătorirea Jubileului a 60 de ani al participanţii la acest eveniment. fanfarei din Oxentea. Sătenii şi oaspeţii manifestărilor De cele mai multe aplauze s-a

bucurat colectivul din satul Ustia. Au prezentat programe interesante, la un nivel profesional şi fanfarele din Doroţcaia, Oxentea, Holercani. La finisarea concertulu, juriul a apreciat nivelul profesionist al colectivelor. Dl Vasile Fedoreanu, specialist la Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, a amintit tuturor, că raionul Dubăsari e unicul din Moldova, unde mai există 6 fanfare, care duc faima muzicienilor de altă dată şi altoiesc gustul pentru o muzică bună generaţiei în creştere. Colectivele, care s-au prezentat la concert, au avut fericirea de a avea diplome de participare şi cadouri din partea Consiliului raional Dubăsari.

Tatiana Juc

Un calvar al omenirii,o pată de sînge pe pămîntul nostru drag, lăsat în urma celui de-al doilea război mondial Interviu realizat cu veteranul marelui război mondial din anul 1941-1945, Iosif Terentev, născut în anul 1925, pe data de 16 aprilie.

- Cum aţi fost înrolat în forţele armate în acest tragic război? - La 14 mai 1944, cînd satul Doroţcaia a fost eliberat, eu fiind de partea cealaltă a Nistrului am putut să mă întorc acasă, dar îndată ce am ajuns în sat am fost mobilizat şi luat la război. Atunci oamenii mai în vîrstă erau trimişi la Iaşi, unde se făcea pregătirea diviziei pentru Chişinău, iar pe noi tinerii ne duceau la Leningrad pe front. În acel moment Leningradul era încercuit de germani şi a stat astfel 900 de zile, noi am avut rolul eliberării Leningradului. La eliberarea Leningradului erau înrolaţi 1,5 mln de soldaţi, iar la Moscova 1 mln, fapt ce dovedeşte că cea mai grea luptă a fost pe un loc mult mai mic şi mai vulnerabil. - Ce funcţie îndeplineaţi atunci şi ce aţi făcut după eliberarea Leningradului? - Eram artilerist, iar după ce Leningradul a fost eliberat, toţi soldaţii care au rămas în viaţă şi nevătămaţi erau încărcaţi în vagoane şi îndreptaţi spre Polonia la front, eu am nimerit în al IV-lea front ucrainean. La hotarele Cehoslovaciei am fost tare rănit şi am stat în spital o lună şi opt zile, apoi am fost transportat în Rusia, nimerind în Jitomîr (Ucraina). Acolo am stat încă 4 luni şi 6 zile, vindecîndu-mă mi-

au dat drumul acasă. - Cum aţi ajuns acasă? - Am venit acasă în două costile (eram rănit în picior şi în mînă). Definitiv m-am vindecat acasă. În costile am fost la Chişinău şi am învăţat de şoferie. Atunci, mulţi dintre cei care au fost răniţi aveau posibilitatea să înveţe vreo profesie la Chişinău. Eu m-am folosit de această şansă, am învăţat şi am început să lucrez ca şofer timp de doi ani la Fabrica de cărămidă. Apoi am venit acasă, că tata mă chema, era foame, iar noi eram mulţi în familie şi era foarte greu. Am început să lucrez în Colhoz, unde am şoferit 26 de ani, apoi am devenit “zavgar”, răspundeam de maşinile din garaj. Cînd am început să am probleme cu vederea, căci şi la ochi am fost rănit în război, am început să lucrez ca răspunzător a bunurilor Colhozului, aici am lucrat pînă în anii 1994, că mă rugau să mai rămîn. - Ce sentiment v-a lăsat acest război? - Este ceva ce nu poate fi uitat, un sentiment al grozăviei, un calvar al omenirii, o pată de sînge pe pămîntul nostru drag. Nemţii şi-au propus ca în 6 luni de zile să monopolizeze întreaga

Europă. Şi ajungînd la Moscova, fascistul a fost oprit, mai mult el nu putea înainta. Atunci, Hitler a ordonat ca 40 de divizii, dintre cele mai puternice să meargă şi să nimicească tot ce este viu, iar Moscova să fie ştearsă de pe globul pămîntesc, ca în locul ei să fie apă. Au fost mai multe războaie, dar nu s-a văzut, nu s-a auzit ca să fie ucişi într-atît de crud oamenii paşnici (femei, copii şi bătrîni). Redacţia

Războiul care a curmat milioane de vieţi... ,,A fost război, ecoul lui şi-acum mai este viu”, război ce a zdruncinat întreaga omenire şi a curmat viaţa a milioanelor de vieţi omeneşti, de suflete nevinovate, ce puteau savura dulceaţa vieţii sub cupola albastră, pe veşmîntul moale şi proaspăt al pămîntului.

R

ăzboiul declanşat în anii 1939-1945, îl consider unul dintre cel mai crud şi ucigător război din istoria omenirii, care a luat naştere din tendinţe egoiste, naziste. Au fost luaţi de sub aripa mamei mîndri flăcăi, fete care au luptat pentru Pace, pentru Patrie. Şi-au jertfit viaţa pentru ca noi astăzi să inspirăm aerul libertăţii, să simţim lumina blîndă şi pentru ca visele să devină realitate. 9 mai-ziua Păcii, ziua Victoriei contra fascismului, o zi care a fost aşteptată 3418 de zile negre, zile de urgie nebună. La ziua comemorării celor căzuţi pe cîmpul de luptă au fost rostite cuvinte de mulţumire pietrelor continuare pag.3


Noutăţi Nistrene

11 mai 2012 sub care zac sufletele nevinovate. Au fost slăviţi veteranii, cele cinci legende vii care îşi duc bătrîneţile cu mult chin. Elevii Liceului Teoretic Doroţcaia, a Şcolii de arte, profesori, consăteni au asistat la mitingul de comemorare. Le-au fost închinate veteranilor poezii, cîntece, buchete de flori şi cel mai important-mulţumiri pentru Pace, pentru Patrie, pentru Victorie. Veteranii rămaşi vii: Svetlicenco Procopie, Terentiev Iosef, Grigoriev Vasilii, Bacioi Ion şi Terentiev Vasilii, cu lacrimi în ochi se bucurau de Victoria pe care au adus-o 67 de ani în urmă. Dar oare numai o data pe an ar trebui să-i slăvim şi glorificăm? Ei sunt cei ce au trecut prin teroare şi mai ţin minte adevărata faţă a războiului, şi merită mult mai multă atenţie pentru că ei au făurit zilele de acum şi ne-au adus în dar prezentul liber. Îmbrăcaţi de sărbătoare cu pieptul plin de medalii îi privesc ca pe ceva sfînt, înălţător, inima palpîndu-mi bătăile şi cred în onoarea lor. 9 mai - Ziua Victoriei, zi care trebuie ca noile generaţii s-o slăvească şi cel puţin să cunoască ce serbăm şi de ce plîngem. Zi care 67 de ani în urmă a adus pe faţa mamelor, fiicelor, soţiilor zîmbete şi lacrimi, fericire şi durere. Slavă celor ce au căzut pentru soarele plin de speranţe care ne luminează astăzi! Să-i venerăm pentru că sunt istoria vie, care au cunoscut groaza şi care au văzut moartea cu ochii. Consider, că cît trăim pe acest pămînt, zi de zi trebuie să le mulţumim şi să ne închinăm în faţa lor, deoarece ei neau adus libertatea şi demnitatea pe această palmă de pămînt. Să-i păstrăm veşnic în inimile noastre!Ura!Ura!Ura! Leaşco Irina, eleva cl.XI-U, a Liceului Teoretic Doroţcaia.

pag. 3

Visul împlinit al veteranului

Î

n ziua de 9 mai Republica Moldova sărbătoreşte Ziua Victoriei asupra fascismului, ziua renaşterii, ziua viitorului generaţiei noastre. În raionul Dubăsari, satul Doroţcaia, Grigoriev Vasile, veteran al războiului pentru apărarea Patriei 1941-1945, de asemenea sărbătoreşte această zi şi o are în memorie chiar din ziua de 9 mai 1945, cînd a aflat că Germania fascistă a capitulat. Despre acele momente, emoţiile retrăite în cel de al doilea Război Mondial, el le povesteşte în fiecare an nepoţilor şi strănepoţilor care vin în vizită ca să-l felicite cu această ocazie. În ziua de 9 mai, anul 2012, bunelul Vasile a făcut cunoştinţă

încă cu un strănepot pe nume Maxim, care pentru prima dată a venit în vizită şi de sigur a fost primit cu mare drag. Bunelul Vasile i-a povestit despre momentele cînd a fost încorporat în rîndurile Armatei Roşii, despre „pulemiotul Maxim” de care era responsabil, despre momentele cînd a fost rănit şi despre drumul spre casă. De asemenea, în această zi, în

ospeţie la Vasile Focovici vin şi camarazii de luptă, conducerea raionului şi a autorităţii publice locale, care nici într-un an nu iută de acest veteran şi vin să-i mulţumească pentru vitejia şi dîrzenia de care a dat dovadă pentru viitorul nostru prosper. Un vis al bunelului Vasile a fost şi este ca urmaşii lui să se bucure de cerul senin şi de pacea pentru care a luptat.

Sergiu Grigoriev, şef Direcţie juridică şi resurse umane

9 MAI la Cocieri Comemorarea Zilei Biruinţei la Cocieri a demarat cu Mitingul devenit tradiţional, cu participarea veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, participanţilor la conflictul armat din 1992, primarului comunei Cocieri, dlui Ion Miţcul, reprezentanţilor consiliului local, sătenilor şi oaspeţilor din raion şi republică. fixe – cîte 500 lei şi Pachete alimentare, incluzînd cele mai necesare produse. Dl Petru Criviţchi a fost primul, care a beneficiat de atenţia Primăriei. El a mulţumit din suflet pentru atenţia, de care se bucură pe parcursul anilor din partea organelor puterii locale. Şi-a exprimat speranţa, că va mai avea puteri să vină la întîlniri cu generaţia în creştere, fiind martor în viaţă a ceA devenit un ritual sacru păstrarea unui moment de reculegere în memoria tuturor militarilor şi persoanelor civile, trecuţi în nefiinţă. A urmat micul discurs de felicitare a d-lui primar de Cocieri. Dl Ion Miţcul le-a adus veteranilor, care mai sînt în viaţă, sincere urări de sănătate şi recunoştinţa tuturor celor născuţi după urgia din 1941 – 1945. A menţionat, că noi toţi trăim în pace datorită celor care şi-au sacrificat sănătatea, tinereţea şi chiar viaţa! Din numele Preşedintelui raionului Dubăsari, a dlui Grigore Policinschi, a felicitat veteranii şi pe toţi locuitorii din Cocieri, Roghi, Vasilievca, vicepreşedintele raionului Dubăsari, dna Raisa Spinovschi. Dumneaei l-a citat pe unul din veteranii prezenţi la miting, dl Avram Nirca, care a mărturisit: „ Pentru noi, participanţii în război, această sărbătoare e unică, deosebită. În fiecare an rămîn în viaţă tot mai puţini camarazi de-ai noştri. Ziua de 9 Mai ne dă puteri, ne dă sănătate. Este sărbătoarea, care ne înaripează!” După miting dl primar, împreună cu dl Ion Tanasiev – preşedintele Asociaţiei veteranilor de muncă şi război şi dl Vasile Nirca, consilier local, au fost în ospeţie la 5 veterani ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi la 5 persoane, afeliate în drepturi cu veteranii. Toţi veteranii au rămas plăcut surprinşi, primind din partea primăriei şi unor persoane de bună credinţă din rîndul subiecţilor economici, care activează pe teritoriul comunei Cocieri, a unor sume

lui mai groaznic Război Mondial, săşi finiseze memoriile, pe care le scrie pe parcursul vieţii. Al doilea veteran, pe care l-am vizitat, a fost dl Vasile Cojuşnean. Dlui, împreună cu familia sa, a mulţumit primăriei şi a insistat să fim alături de toţi ai lui la masa de sărbătoarte. Într-o atmosferă caldă, prietenească, au derulat amintirile. Veteranul a povestit despre camarazii de luptă, despre prietenia ostăşească, despre viaţa liniştită după război în preajma celor

dragi.

Dl Boris Tanasiev, la care am venit în curînd, a fost profund emoţionat. D-lui de ceva vreme foarte greu poate să se deplaseze – doar cu ajutorul cuiva din prejmă. E minunat, că are copii buni la suflet, care nu-l părăsesc la nevoile multe şi grele... Apoi am ajuns la dl Petru Isaicul, care împreună cu soţia, fostă invăţătoare a tuturor copiilor din Cocieri, ne-a mulţumit pentru atenţie şi a rugat pe primar să-i ajute să facă o vizită prietenului său de foarte mulţi ani – Boris Tanasiev, aproape ţintuit la pat. Dl Ion Miţcul a organizat pe loc deplasarea veteranului la adresa indicată. Ultimul veteran, care trăieşte împreună cu soţia şi rudele într-o casă foarte frumoasă pe malul pitoresc al Nistrului, a fost Avram Nirca. Acest brav bărbat, la frumoasa sa vîrstă, destul de înaintată, a mulţumit frumos pentru felicitare şi cadouri binevenite. Apoi, la masa de sărbătoare, în prezenţa rudelor şi oaspeţilor a început să pună întrebări primarului, consilierului şi preşedintelui Asociaţiei veteranilor muncii şi de război despre lucrul actualilor aleşi ai puterii locale. Cîndva d-lui a fost unul din cei mai activi conducători de întreprinderi, care activau pe teritoriul Sovietului Sătesc Cocieri şi întotdeauna obţinea succese remarcabile. Astăzi, cu toate că demult e la pensie, vinei cu multe sfaturi preţioase şi ajută pe cei mai tineri, actuali conducători ai Consiliului Local. Delegaţia primăriei i-a invitat pe toţi veteranii nominalizaţi la un frumos concert de totalizare al Şcolii de Arte din Cocieri, consacrat Aniversării a 67 a Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Veteranii au primit promisiunea primarului, că va veni în ajutor, la orice probleme, care pot apărea în viaţa d-lor lor, încredinţîndu-i de sprijinul propriu şi al persoanelor de răspundere din toate domeniile. Tatiana Juc


pag. 4

Noutăţi Nistrene

Biodiversitatea ce ne înconjoară trebuie păstrată şi pentru viitoarele generaţii

I

nterviu realizat cu inspectorul - şef, domeniul ecologie pe raionul Dubăsari, dl Anatol Grajdian. Dumnealui a finalizat studiile la Universitatea tehnică din Sankt-Petersbourg cu specialitatea Construcţii hidrotehnice şi protecţia resurselor acvatice în anul 1989 şi Universitatea de stat a R. Moldova cu specialitatea Biologie-ecologie în anul 2003. În prezent activează în cadrul subdiviziunii Inspectoratului Ecologic de stat şi exercită funcţia de inspector-şef, Inspecţia ecologică Dubăsari din anul 2008.

- Domnule Grajdian, putem constata că actualmente locuitorii raionului Dubăsari tolerează activităţi, care afectează biodiversitatea plaiului în care ne ducem traiul? - Odata cu apariţia omului pe terra a fost supus degradării întregii diversităţi ce ne înconjoară. Mai pronunţat acest fapt este datorită erei tehnologiilor moderne, ce şi-a luat amploare în ultimii ani, cînd activitatea umană s-a înzestrat cu mecanisme, cînd necesitatea în resurse naturale permament este în creştere, păgubaş în toate rămîne natura ce ne înconjoară. Astăzi nu există nici un component de mediu, care ar progresa în dezvoltarea sa natural-biologică. Cu părere de rău, n-am conştientizat pe deplin importanţa păstrării biodiversităţii pentru generaţiile viitoare, ca rezultat terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră, în perioada de iarnă se taie ilegal de infractori, în fluviul Nistru se braconiază cu plase, jepuitoare, instalaţii cu curent electric, distrugînd, astfel, landşafturile şi locurile peisagere. Se dobîndesc ilegal zăcăminte de piatră, nisip, argilă, în diferite perioade a anului se incendiază sute de ha demirişti, litiere din păduri, drumuri de acces sunt poluate cu deşeuri, chiar şi apelele, solull, aerul etc.. Toate aceste lucruri persistă şi în raionul Dubăsari. - Ecologiştii trag semnale de alarmă sau trec cu vederea astfel de acţiuni păguboase? - Dacă să vorbim la concret, numai în anul 2011 de către IE

Dubăsari, unde activează doar un inspector pentru diverse încălcări ecologice au fost întocmite 94 de procese verbale contravenţionale. Au fost precăutate 32 procese verbale parvenite de la alţi agenţi constatatori, total sancţiuni aplicate în formă de amenzi. – 53300 lei inclusiv; sol – 7600 lei; resurse acvatice – 23600 lei; aer atmosferic – 400 lei; floră şi fauna – 17300 lei; deşeuri – 4400 de lei. Înaintate prejudicii pentru distrugeri şi poluări 11300 de lei. Pe ultimile 4 luni ale anului curent au fost întocmite şi sancţionate 40 persoane. - Care est, în prezent, starea bazinelor acvatice din zona Nistrului şi ce acţiuni de ultimă oră se întreprind pentru redresarea situaţiei? - Potenţialul acvatic a raionului Dubăsari este compus din: 10 iazuri artificiale cu suprafaţa oglinzii17,5 ha; fluviul Nistrului cu bazinul de acumulare Dubăsari şi rîul Răut cu lungimea în teritoriul raionului de 6 km. Starea tehnică a iazurilor este deplorabilă şi practic acestea nu se folosesc nici pentru o necesitate. Rîurile sunt supuse influenţii din partea activităţii umane, poluării cu ape pluvio-nivale, deşeuri, extragerii ilicite a zăcămintelor de nisip-prundiş din albia minoră. Pentru a redresa situaţia în baza programului raional de securitate ecologică sunt realizate măsuri şi acţiuni concrete cum ar fi: reglementarea ectivităţii economice în zonele de protecţie a apelor, canalizarea localităţilor, acţiuni de salubrizare a rîurilor, pîraielor, izvoarelor şi fîntînilor. - În ce locuri sunt înregistrate cele mai grave pagube ecologice şi care este cauza lor? - Consider că cele mai mari probleme, actualmente sunt cele legate de gestionarea deşeurilor, care grav afectează solurile, apele de suprafaţă şi freatice. Lipsa sistemelor de canalizare şi purificare a apelor menagere în localităţile raionului esenţial schimbă calitatea apei potabile. Evident că aceasta se răsfrînge asupra sănătăţii populaţiei raionului. - Cum este primit pescuitul în rîul Nistru, în această perioadă a anului, dar în general? - Conform Ordinului Ministeru-

lui Mediului R. Moldova nr.28 din 03.04.2012 din 15 aprilie pînă la 13 iunie anul curent este stabilită perioada de prohebiţie pentru pescuitul industrial sportiv şi de amatori al tuturor speciilor de peşti şi altor vieţuitoare acvatice, în bazinele acvatice piscicole naturale din R. Moldova. Prin derogarea de la regula generală se permite pescuitul scrumbiei de Dunăre (Alosa Pontica) cu excepţia perioadei din 8 mai şi pînă la 17 mai, în timpul migrării în masă. - Ce spune legea în privinţa pescuitului? - Conform legii nr. 149 din 08.06.2006, privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, pescuitul în bazinele acvatice se permite doar în baza permisului pentru pescuit industrial, sportiv şi de amator eliberat de Serviciul Piscicol. Încălcarea regulelor de protecţie a resurselor piscicole şi a regulelor de pescuit stipulate în legea menţionată mai sus se sancţionează conform art. 114 a Codului contravenţional, cu amendă de la 10 – 20 unităţi convenţionale pentru persoane fizice şi cu 200-300 u. c. aplicată persoanei juridice. - Cum sunt văzute regulile ecologice de către pescari, precum şi oameni care vin la odihnă pe malul rîului Nistru? - În 4 luni ai anului curent, de către organele Protecţiei mediului (Serviciul Piscicol, IE Dubăsari), pentru încălcarea regulilor de pescuit în sectorul raionului Dubăsari au fost întocmite 60 procese verbale, applicate amenzi 13300 lei, prejudicii 5100 lei, au fost confiscate 57 plase şi 295 kg de peşte. Cu părere de rău aşa infracţiuni la rîul Nistru persistă permanent. - Ce trebuie de întreprins întru ameliorarea lacunelor în ecologia raionului Dubăsari? - Este necesar de realizat în termenii stabiliţi de programele naţionale şi raionale a măsurilor şi acţiunilor a problemelor de mediu, promovarea modului sănătos de viaţă, conştientizarea faptului că biodiversitatea ce ne înconjoară trebuie păstrată şi pentru viitoarele generaţii. Irina Glod, redactor şef

11 mai 2012

A fost desfășurată și cea de-a doua etapă a seminarului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

P

e data de 04.05.2012 s-a desfășurat etapa a doua, respectiv și cea finală a seminarului instructiv cu tema- Securitatea şi sănătatea în muncă. Instruirea a fost organizată, întru asigurarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă a angajaţilor Autorităţii executive din subordinea Consiliului raional Dubăsari, prevăzute în legislația în vigoare şi în conformitate cu programul de activitate pentru perioada martie-mai a Direcţiei juridice şi resurse umane. În cadrul seminarului, dl Alexei Guriţenco- specialist în protecţia muncii şi tehnica securităţii, a prezentat următoarele subiecte: 1. Organizarea activităţilor de protecţie şi prevenire; 2. Instruirea lucrătorilor. De asemenea dna Maria Nicolaev- şef Substaţia de urgenţă a prezentat metodele de acordare a primului ajutor în caz de accidentare în muncă. Formatorii au expus subiectele din agenda seminarului într-o formă laconică și pe înțelesul tuturor, iar participanții au avut posibilitatea să adreseze întrebări atît pe temele din agenda seminarului, cît și alte întrebări legate de respectarea securității și păstrarea sănătății în timpul orelor de lucru. Angajații Autorității executive din subordinea Consiliului raional care au participat atît la prima cît și la a doua etapă a acestui seminar au obţinut nivelul întîi de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

A.Gurițenco, specialist principal în protecția muncii și tehnica securității

Anul european al îmbătrînirii active şi solidarităţii între generaţii În legătură cu Anul european al îmbătrînirii active şi solidarităţii între generaţii, declarat de Comisia Europeană, susţinerea îmbătrînirii active pe piaţa forţei de muncă şi oferirea serviciilor calificate persoanelor în vîrstă în cadrul legislaţiei în vigoare, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Dubăsari are menirea de a întreprinde acţiuni întru promovarea îmbătrînirii active şi abordarea persoanelor în vîrstă, oferă acces liber şi gratuit la serviciile şi informaţiile în concordanţă cu promovarea îmbătrînirii active.

S

ervicii de mediere a muncii: informarea despre prevederile legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, informarea despre locurile de muncă libere înregistrate în baza de date a agenţiei şi condiţiile de ocupare a lor, medierea electronică – ghidarea privind căutarea unui loc de muncă prin intermediul tehnicii de calcul, accesarea

locurilor de muncă libere pe portalul: www.angajat.md, participarea la tîrgurile locurilor de muncă. Servicii de informare şi consiliere profesională: consultaţii şi informaţii despre legislaţia în vigoare referitoare la piaţa forţei de muncă, informaţii despre situaţii pe piaţa muncii locale, (cererea şi oferta de muncă), informaţii despre evoluţia ocupaţiilor forţei de muncă, cerinţele angajatorilor faţă de persona-

lul solicitat, metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă. Servicii de informare în domeniul ocupării forţei de muncă: accesarea paginii web - www.angajat.md, apelarea la Centrul de Apel „Piaţa Muncii” - tel. 080001000 (apel gratuit de la telefonul fix), vizitarea şi participarea la măsurile organizate de Centrul de informare despre piaţa muncii (mun. Chişinău, str. M. Varlaam 90, sau la tel. 213050) Ana Avxentiev, specialist principal AOFM


Noutăţi Nistrene

11 mai 2012

pag. 5

Hai Moldova – Hai să iubim natura Ecologia (din cuvintele greceşti semnifică: ecos – casă şi logos – ştiinţă, adică “ştiinţa studierii habitatului”) este o ştiinţă biologică de sinteză, ce studiază conexiunile, ce apar între organisme şi mediul lor de viaţă, precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale şi a sistemelor mixte, mai pe scurt, reprezintă studiul interacţiunii dintre organism şi mediul înconjurător.

Omul face parte din natură.

C

a orice vieţuitoare, el se naşte, se hrăneşte, creşte, se înmulţeşte şi moare. Pentru hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă el foloseşte multe produse din natură. Omul are unele însuşiri specifice numai lui. Acestea sunt: gîndurile, vorbirea, munca. Prin ele homo-sapiens se deosebeşte de celelalte vieţuitoare de pe Pămînt. La începutul existenţei sale omul a cules hrana din locurile pe unde rătăcea. Mai tîrziu, pe măsură ce a reuşit să-şi facă unelte, omul a

în ceput să vîneze, să-şi îmbunătăţească hrana şi să folosească blana unor animale pentru îmbrăcăminte. La început, omul a folosit lemnul şi piatra. Apoi, a folosit apa pentru plutărit şi navigaţie, puterea vîntului şi a aburului. Mai tîrziu, el a descoperit şi bogăţii ale subsolului şi cu ajutorul focului a început prelucrarea lor. Azi el fabrică tot felul de maşini şi aparate cu ajutorul cărora îşi uşurează munca, poate străbate mări şi oceane, zboară în atmosferă şi dincolo de ea; sfredeleşte pînă la adîncimi foarte mari scoarţa Pămîntului, construind fabrici şi uzine, dezvoltînd oraşele şi transporturile. Tăind pădurile

pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole, omul aruncă în aer şi în apă multe deşeuri şi produse nefolositoare (rezultate din producţie). Astfel, omul a declanşat în mediul înconjurător multe schimbări nedorite. A stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încît uneori şi-a pus în pericol însăşi viaţa lui. În asemenea situaţie, omul s-a văzut nevoit să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs. S-a trecut urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, pentru menţinerea în mediu a unui echilibru normal între toţi factorii care-l compun: vieţuitoare, apă, aer, sol. Responsabilitatea omului faţă de ocrotirea mediului înconjurător este individuală, dar mai ales colectivă: protecţia naturii necesită mijloace importante şi angajează hotărîri la nivel local şi chiar internaţional. O asemenea hotărîre a luat-o şi populaţia R. Moldova, ziua de 12 mai a fost declarată de către Administraţiile Publice Locale şi societatea civilă “Ziua Naţională a Curăţeniei în toată ţara”. Locuitorii r. Dubăsari nu au fost o excepţie în această activitate ecologică naţională,

O

lume întreagă, de la mic la mare, s-au ridicît întru apărarea meleagului natal. Nimeni nu s-a gîndit că o să dureze aşa de mult. Mulţi aveau să parcurgă acest drum într-o singură direcţie fără şansa de-a revene. Din s. Vasilievca, la acest crunt măcel au plecat 9 persoane, care din păcate, nu s-au mai întors, ci au rămas pe cîmp de luptă, într-o localitate străină. Pe teritoriul satului este o înmormîntare neştiută, care, probabil, nu va mai fi identificată vreodată, fiind că persoanele, ce cunoşteau locul exact şi despre personalitatea lui nu mai sunt printre noi. În apropierea acestui loc, localnicii satului au ridi-

cat un mic postament în memoria eroului necunoscut, unde în fiecare an, de Paştele Blajinilor şi de 9 mai, gospodarii din sat, în semn de recunoştinţă şi respect, depun flori, coroane şi pomene. Nu este important cine zace în acest mormînt, al cui fiu, soră, bunel sau tată, al cărei republici cetăţean. Şi-a găsit somnul ve��nic pe meleagurile noastre şi astăzi noi îi purtăm cinstea şi respectul sub drapelul Republicii Moldova. E moldovean deja pe veci, e ruda noastră şi ne mîndrim de acest lucru, deşi nu-i cunoaştem numele, chipul şi naţionalitatea. E pur şi simplu un erou, o viaţă tragic întreruptă, un destin neînfăptuit, o speranţă

neîmplinită. E un erou necunoscut, al cuiva tată, bunel sau frate. Sperăm că şi de mormintele eroilor din localitatea noastră, azi are cineva grijă. La mitingul consacrat celei de-a 67-a aniversare a Victoriei au participat locuitorii satului, delegatul primăriei dl Bolgari Andrei şi trei reprezentanţi de la poliţie. Evenimentul a decurs paşnic cu prezenţa drapelului Republicii Moldova şi a r. Dubăsari, participanţii au mers spre cimitir, unde, respectiv, s-a petrecut mitingul şi masa de pomenire. Aducem cele mai sincere mulţumiri şi plecăciuni, eroilor participanţi la acel măcel, pentru zilele paşnice şi senine de astăzi. Veşnica pomenire şi Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Ludmila Bolgari, reprezentantul CRD s. Vasilievca

deşeurile, pe care tot noi, oamenii, le facem. Dar în spatele acestui scop este nu altceva decît a demonstra tuturor oamenilor, cît e de simplu de aruncat gunoiul şi cît de complicat este de a-l colecta, transporta la urnele autorizate şi de al recicla. Persoanele, ce au participat, au trecut prin ei această senzaţie specifică şi sunt sigur că pe viitor vor păstra curăţenia ecologică… Însă un moment negativ rămîne, că acei care nu s-au implicat, în timpul apropiat nu vor înţelege sensul puriţăţii naturii şi societatea se va diviza în cei care aruncă gunoiul şi cei care îl vor strînge… Să nu fim indiferenţi – Să ocrotim natura!!!

Mihai Tanasiev, specialist principal în domeniul tineret şi sport

Curăţenie în preajma satelor Corjova şi Cocieri

Azi eşti doar un erou necunoscut, deşi ai fost, probabil, fiu, bunel sau tată... 9 mai este Ziua Victoriei, ziua în care ţara noastră sărbătoreşte eliberarea de sub jugul fascist, ziua biruinţei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, ziua în care au luat sfîrşit cei 3 ani, 10 luni şi 18 zile de chin şi necaz, de sînge şi de moarte.

toţi cot la cot, înarmaţi cu mănuşi şi saci, au ieşit în această zi, pentru a strînge deşeurile din locurile grav poluate. O implicaţie deosebită în organizarea şi desfăşurarea acţiunii date au avut-o Consiliul raional Dubăsari şi primăriile raionului, implicînd atît funcţionarii publici, cît şi locuitorii satelor. Implicarea cetăţenilor în asemnea proiecte demonstrează grija, pe care o au faţă de natură şi mediul înconjurător. După eforturile, pe care le-am depus în colectarea deşeurilor şi amenajarea teritoriilor publice pot afirma, că pe teritoriul raionului au fost strînse peste 10 tone de gunoi reciclabil şi nereciclabil, au fost implicate peste o mie de persoane. Scopul acestui proiect a fost unul clar - de a strînge

U

n entuziasm deosebit, lucrativ, au demonstrat toţi colaboratorii Centrului republican de reabilitare (director d-l Vitalie Oprea) din Cocieri De dragă dimineaţă răsuna malul pitoresc al Nistrului de vocile celor ieşiţi la salubrizarea teritoriului său. Lucrau toţi – şi infirmierele, şi dădacele, şi surorile medicale. În cîteva ore matinale teritoriul a devenit şi mai frumos, cu toate că acest Centru întotdeauna, pe parcursul a circa 20 ani de existenţă, a fost pe primele locuri la capitolul amenajare în trecerile de revistă republicane. Primăria Cocieri a organizat sătenii la salubrizarea malului Nistrului pe teritoriul dintre baza de odihnă ”Solnecinîi bereg” și sanatoriul “Struguraș“. Au fost evacuate 20 cubometre de deșeuri.

Proaspătul ales primar de Corjova, dl Sergiu Oprea, a organizat lucrătorii primăriei şi locuitorii de pe teritoriul administrat de d-lui. Cu puterile proprii, cu unelte şi mecanisme, găsite şi plătite de primărie, participanţii la măsura ecologică „Hai, Moldova!” au curăţit malul Nistrului (pe viitor se preconizează aici o plajă amenajată). În afară de aceasta a fost parţial salubrizat şi teritoriul fostei ŞPTO -61, distrus groaznic în anul 1992. Tatiana Juc, secretar responsabil


pag. 6

Noutăţi Nistrene

Meleag natal L

a finele anilor 60, ai sec. al XVIII-lea, în aceste ţinuturi transnistrene locuiau mai mult de 12000 de oameni, dintre care ucrainenii constituiau circa 5 %, iar evrei, ţigani şi mai puţini erau. Masa principală a populaţiei o constituiau moldovenii, care formau pe acest teritoriu din stînga Nistrului circa 90%. În anul 1770, cînd în Dubăsari au intrat trupele ruse, caimacan (guvernator) era Ştefan Agachi. Comunitatea evreilor din Dubăsari era condusă de Iţîc Moşcovici. Capul comunităţii ţiganilor era Ioniţă Ilie, care se afla la Coşniţa. În anul 1772, un grup de refugiaţi din Delacău cu (chehaiul în turceşte), adică primarul satului Coşniţa, moldoveanul Andrei Melnic a revenit la baştină. Caimacanul de la Dubăsari avea suficiente posibilităţi pentru organizarea luptei contra bandiţilor, care în timpuri de restricţie încercau să jefuiască satele situate pe malurile rîurilor Nistru, Iagorlîc, Codâma etc.. Uneori, însă, şi populaţia băştinaşă reuşea să dea repostă atacurilor spoliaţilor, despre aceasta ne mărturisesc unele legende, în cronicile lui Ion Neculce şi în documentele de campanie ale lui Munich. Din această cauză, locuitorii băştinaşi se refugiau în grabă pe malul drept al Nistrului, găsindu-se adăpost în judeţele Orhei şi alte regiuni din Moldova. După ce încetau ostilităţile, ei reveneau în localităţile lor de baştină. Ecouri ale acestor strămutări se întîlnesc şi în condica (cod de legi) de porunci a domnului Constantin Mavrocordat din anul 1741, din care reţinem, că „polcovnicul” de la Dubăsari îi cere

9 MAI 9 MAI – zi de biruinţă Pentru cei, ce-acasă s-au întors. Multe lacrimi, multă suferinţă

serdarului(comandant de oaste) de Orhei să permită întoarcerea oamenilor acasă. Un pericol mare pentru moldovenii de pe malul stîng al Nistrului îl prezentau nomazii, numărul cărora uneori creştea brusc în spaţiul dintre Nistru şi Bug. În timpul războiului ruso-turc din 1735-1739, nogaii Iedisan (astăzi găgăuzi) au jefuit populaţia de pe malurile Bugului, Nistrului şi stînga Prutului. În 1758, cîteva mii de nogai s-au îndreptat spre frontiera cu Polonia. În urma acestor deplasări a avut de suferit populaţia locală. În documente se relatează că au fost devastate oraşul Dubăsari şi alte trei sate mai mari. Şi oamenii care locuiau acolo (moldoveni), toţi au fost crunt jefuiţi, iar cine se împotrivea era bătut de moarte.

Azi e ziua pomenirii A celor ce au decedat. Azi e ziua întîlnirii Cu cei care-n viaţă au rămas. Azi e mare sărbătoare, Spre monument se-ndreaptă cei cu flori. Coşniţa e toată-n floare, Într-o mulţime de culori. Este clipa pomenirii Celor în război căzuţi, Sărbătoarea întîlnirii Cu cei ce viaţa ne-au adus. De la război azi veteranii S-au rărit de multe ori. Au trecut în zbucium anii Şi i-au dus din viaţa lor. Undeva-cîte-o scrisoare, Fotografie a rămas. Le păstrăm cu pietateNoi de eroi n-am uitat! Vera Bulat, s. Coşniţa

9 MAI

Svetlana Isaicul,

(continuare în nr. următor)

Grigore Vatav, vice-președinte al Asociației istoricilor “Meleag Natal“ din R.Moldova

Cu respect, De la numele bibliotecarilor raionului Dubăsari.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Dumneavoastră de naştere venim cu calde urări de sănătate, fericire şi bunăstare. Fie ca florile fericirii să vă împodobească viaţa şi să vă vedeţi împlinite toate dorinţele. Modestia, omenia şi bogăţia spirituală de care dispuneţi să vă aducă mari succese în viaţă şi noi realizări în activitatea ce o desfăşuraţi în domeniul ocrotirii sănătăţii cetăţenilor raionului Dubăsari. Cu respect, din numele Consiliul raional, Preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi Cu ocazia zilei de naştere aducem în dar calde urări de bine, sănătate şi noroc domnului

Dumitru Bîrcă,

şef Oficiul teritorial cadastral Dubăsari. Fie ca farmecul acestei zile să vă aducă bucurie, fericire, împlinirea tuturor dorinţelor, prieteni devotaţi şi oamenii dragi sufletului să fie mereu în preajma Dumneavoastră. Vă dorim să aveţi parte de noi planuri îndrăzneţe a căror realizare să vă facă să trăiţi în permanenţă sentimentul fericirii şi al mulţumirii de sine. Cu respect, din numele Consiliul raional, Preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi

Aduc sincere felicitări colectivului Noutăți Nistrene, cu ocaza Zilei profesionale a Presei. Vă doresc multă, multă sănătate și puteri noi. Mă bucur din suflet, că trăiți în noutăți și în orice greutate la nivel înalt sunteți, noutățile nistrene sînt în toate cu succes, espre tot și despre toate răspuns în ele eu găsesc. O stea îi ridicată în suflet omenesc, tot mai sus să ardă în lumina Pentru cei, ce-n viaţă n-au mai fost. ei. Au iubit şi ei această viaţă Noutăți Nistrene noi pagini Şi lumina soarelui cel sfînt. să ne dați!

Valentina Nour, s. Molovata

9 MAI

Stimată doamnă Maria Nicolaev, şef SAMU Coşniţa

Sincere felicitări! Stimată doamnă

Sînteţi într-a 35-a aniversare. Aţi parcurs aceşti ani cu demnitate, fiind exemplu copiilor, colegilor, tuturor celor care vă înconjoară, exemplu de bunătate, hărnicie, omenie şi bunăvoinţă. Săritoare la nevoie, energică, plină de viaţă şi optimism, aţi ştiut să daţi dovadă de înţelegere şi omenie, activînd în calitate de dirijor al întregului colectiv de bibliotecari. Cu ocazia marcării acestui jubileu frumos, venim cu cele mai calde urări de sănătate şi noroc pentru D-voastră, dorindu-vă din suflet bunăstare, sănătate, ani lungi şi fericiţi.

Să luptăm toţi pentru pace, Pe copii de foc să-i ocrotim. Din acel război, În sat la noi Un singur veteran a mai rămas. Ce a văzut urgiile în lupte – Este domnul Petru Gavrilaş, Ce are a ne spune multe. De-aceea, hai să ocrotim Planeta De obuze şi de straşnice rachete. Ca să domnească pacea-ntruna, Iar noi, pentru acei eroi, Să ne-nchinăm la al lor nume.

Din creația cititorului

11 mai 2012

Armament şi armată Pe o palmă de pămînt – Cît într-o ţară n-au ce face, În Coşniţa s-au oprit. Pămîntul închegat în sînge, Unul peste altulmorţi. Ucişi soldaţi, ucişi de tineriRăzboiul nu ierta pe nimeni. Din sat nimic nu a rămasDistruse casele şi arse. Iar luptele nu încetase. Ardeau oameni, animale La înălţimea de o casă. Pluteau grele avioane,

Descărcînd tot răul peste oameni. Pară, colb şi fumuri grele, Gloanţe, schije nenumărateTotul s-a pierdut în vreme, Iar pămîntul a rămas. Pentru mine, pentru tine Să-l păstrăm şi să-l avem. Brazdă vie să ne fie Şi în cîntec să-l cîntăm. Şi să-l scriem în poezie, Cu hărnicie să-l bucurăm. Un alt război să nu mai fiePentru aceasta noi luptăm! Vera Bulat, s. Coşniţa

V. Bulat, locuitoarea s. Coșnița

Spre atenţia contribuabililor! Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari Vă informează, că in conformitate cu prevederile articolului 4 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 toţi contribuabilii impozitului funciar, precum şi contribuabilii impozitului pe bunurile imobiliare (persoanele fizice – cetăţeni) care vor achita pînă la 30 iunie suma integrală a impozitelor respective, ce urmează a fi achitată pentru anul curent, vor beneficia de o reducere cu 15 la sută din suma impozitului calculat pentru anul fiscal în curs. Exemplu: Pentru anul 2012 obligaţia fiscală la impozitul funciar a cetăţeanului Andrei Ursu din satul Oxentea constituie 250 lei, impozit care urmează a fi vărsat la buget, în părţi egale pînă la 15 august şi 15 octombrie curent. În cazul în care contribuabilul intenţionează să achite integral suma impozitului pînă la 30 iunie 2012, el va achita pînă la data menţionată impozitul funciar în sumă doar de 212,50 lei (250 lei-37,50 lei), beneficiind de o reducere în mărime de 37,50 lei (250 lei x 15%). Stimaţi contribuabili! Achitarea integrală pînă la 30 iunie curent a impozitelor funciare şi pe bunurile imobiliare pentru anul 2012 va contribui la obţinerea unei economii a bugetului Dumneavoastră! Nu rataţi această şansă! Direcţia administrare fiscală

Stimată Doamnă Alexandra Crăciun, consilier raional Cu ocazia sărbătoririi Zilei de naştere venim cu calde urări de sănătate, fericire şi bunăstare. Florile pe care le-aţi adunat în cununa vieţii Dumneavoastră, lăsaţi-le astăzi să se împletească într-un buchet al împlinirii. Vă dorim să aveţi parte de noi planuri îndrăzneţe a căror realizare să vă facă să trăiţi în permanenţă sentimentul fericirii şi al mulţumirii de sine. Baftă şi realizări în toate încă mulţi, mulţi ani înainte. Cu respect, din numele Consiliului raional, Preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi Cu prilejul zilei de 9 mai, Ziua Victoriei asupra fascismului în Marele război pentru apărarea Patriei, venim cu sincere felicitări pentru toţi veteranii acelui război crîncen, pentru toţi cei care au adus pacea pe meleagul nostru, dorindu-le multă sănătate şi ani lungi de viaţă. Slavă eroilor, veşnica pomenire pentru cei căzuţi pe cîmpul de luptă. Elena Moţpan, preşedintele Asociaţiei veteranilor

AV I Z Joi, 24 mai 2012, în incinta căminului cultural din comuna Coşniţa se va desfăşura Tîrgul locurilor de muncă. Sunt invitaţi să participe la Tîrg agenţii economici, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt din com. Coşniţa, s. Pogrebea, s. Doroţcaia, s. Pîrîta şi alte localităţi ale raionului. În cadrul Tîrgului vor fi oferite următoarele servicii : • Posibilităţi de negociere în direct cu angajatorii în cîmpul muncii; • Consultaţii pe problemele ocupării forţei de muncă, legislaţiei muncii; • Modalităţi de calificare, recalificare, perfecţionare. Începutul desfăşurării la orele 9.00. Relaţii la telefon - 52-462, 93-360 (com. Cocieri) Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Dubăsari Responsabil de ediție: Maria JIMBEI vicepreședintele raionului Dubăsari

Tipografia “Universul” Comanda Nr. 5854

Tel.: 43-410 Tiraj:2000 ex.

Redactor șef: Irina Glod,

Redactor: Natalia Ivanov, secretar: Tatiana Juc


Nr.19[1]