cotidiene făcute de oameni de vârste şi pregătiri şcolare diferite despre evenimente şi personalităţi contemporane lor ş.a. 5) - Două demonstraţii alternative care privesc aceeaşi situaţie sunt complete, suficiente şi la fel de ri g u ro a s e Este eronată ideea că ele se În tre gesc sau se Întăresc una pe c eal altă - Argumentarea are sens şi În cazul când situaţia aflată în dispută este examinată sub toate aspectele re l e van te sau dacă, privită dintr-o altă perspectivă, ceva ce părea evident nu devine cumva problematic. 6) Scopul demonstraţiei es te s t abilirea adevăru l u i , expunerea te meiurilor unui adevăr În faţa căruia nu rămâne loc pentru obiecţii, dubii sau eventuale n u anţări . - Scopul arg u mentări i e s t e ob ţinere a convingerii. .
.
,
-
4.3.
EXPLICAŢIA
4.3. 1 . Aspecte teoretice şi metodologice
Alături de argumentare şi demonstraţie , ca mijloace discursive de comunicare, cunoaştere şi acţiune, explicaţia are un rol distinct. Dacă ceva se întâmplă, ne interesează nu numai ce se întâmplă, ci şi "de ce" şi "cum" � întâmplă. Iată câteva s i tuaţ i i di scursive de tip explicativ : "De c e filmul western clasic se finalizează cu o luptă cu arme, când ticălosul este ucis? Un astfel de apogeu al acţiunii reprezintă un fragment .:erut şi de problematica etică a filmului, unde momentul luptei se asociază .:u ideea că binele trebuie să tri umfe as upra răul u i . "
Andrei şi Petre î n dialog : Andrei : "De ce se scarpină câinele tău?" Petre: "Pentru că are purici" . Andrei şi Petre în dialog : Andrei: "De ce sunt radiatoarele aşezate de obicei sub ferestre, când :';;-restrele sunt cea mai mare sursă de pierdere a c ăl du r i i ? " Petre : "Ferestrele sunt c e l e m ai reci părţi d i n cameră ş i , de aceea, :-ad iatoarele sunt aşezate sub ele. Aerul c are vine în contact cu fere s tre l e ;;-�! e răcit şi coboară spre p o d e a Aceasta c re e a ză un curent, d eoarec e .
- 37 -