Anul X, nr. 11(111)/2019
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
Sicilia, Il Convivio Editore, 2017); precum i mul i al ii care au scris despre opera eminescian , realizând concomitent i traducerile respective. Cât despre crea iile literare ale altor scriitori români George C linescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Ion Vinea, Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, Nichita St nescu etc., de asemenea au fost nespus de binevenite în cultura universal ; astfel cultura i literatura român fiind descoperit i apreciat destul de pozitiv de mari personalit i din spa iul cultural-literar universal. De exemplu, acela i Alain Guillermou (lingvist francez, profesor universitar din Fran a), care a scris mult despre opera lui Eminescu, s-a pronun at destul de pozitiv i despre limba român în ansamblu, ca urmare editând monografia „Manuel de langue roumaine”/ „Manualul de limb român ”, edi ie din 1953 i a doua edi ie fiind realizat în 2003. La fel, Alain Guillermou a tradus din crea ia lui Mircea Eliade: „For t interdite”/„Noaptea de Sânziene” - 1955, „Le vieil homme et l’officier”/„Pe strada Mântuleasa” - 1977, „La Nuit bengali”/„Folio” - 1979, „Le Temps d’un centenaire, suivi de Dayan”/„Tinere e f tinere e” - 1981. Aceea i nuvel „Tinere e tinere e”, scris în 1976 de Mircea Eliade, a fost tradus i în limba englez de c tre scriitorul american Mac Linscott Ricketts, sub denumirea „Youth Without Youth”; iar în anul 2007 a fost montat filmul, cu aceea i denumire, Youth Without Youth, de c tre scriitorul, scenografistul i regizorul american Francis Ford Coppola, coproduc ie realizat în colaborare cu S.U.A., România, Fran a, Italia i Germania. De men ionat c Mircea Eliade (n. 9 martie 1907, Bucure ti - d. 22 aprilie 1986, Chicago, S.U.A.; filozof, celebru scriitor din secolul XX în istoria religiilor, scriitor, profesor la Universitatea din Chicago, pân în 1957 profesor la Universitatea din Sorbona i École de Hautes Études din Fran a; nominalizat cu titlul onorific de „Distinguished Service Professor” în Statele Unite, precum i alte premii) a publicat peste 30 de monografii tiin ifice, iar lucr rile sale literare au fost traduse în 18 limbi. Referitor la crea ia lui Mircea Eliade, Marcello De Martino (compozitor i scriitor italian, Roma) public lucrarea „Mircea Eliade esoterico”/„Esotericul Mircea Eliade” (Roma, Edizioni Settimo Sigillo, 2008) prin care eviden iaz arta filozofic de nivel superior al scriitorului. Pe când scriitorul i istoricul britanic Bryan Rennie trateaz analize ample despre personalitatea Mircea Eliade în lucrarea „The Diplomatic Career of Mircea Eliade: A Response to Adriana Berger” /„Cariera diplomatic a lui Mircea
Henric Trenk - Peisaj de munte
7
Eliade: un r spuns pentru Adriana Berger”, publicat în Revista Religion 22, pagini 375-392, 1992. Despre cultura, literatura i limba român au scris i i-au expus rerea foarte mul i scriitori i personalit i notorii din întreaga lume. Rosa Del Conte, pe lâng analizele literare efectuate despre crea ia eminescian , a scris cronici i despre crea ia literar a mai multor scriitori români, cât i despre literatura român în ansamblu în diverse enciclopedii i dic ionare de autori din Italia. În mod corespuntor au procedat i scriitorii Giuseppe Manitta, Perpessicius, Edgar Papu, Lauro Colasanti etc., cu to ii punând accente clare pe con inutul performant i calitativ al literaturii române, con inut care reflect determinare perfect în raport cu subiectele propuse. Dac s vorbim despre scriitorul, dramaturgul, criticul, istoricul, academicianul, savantul i politicianul român Nicolae Iorga (n. 17 ian. 1871, Boto ani - d. 27 nov. 1940, Strejnic), atunci vom realiza cât de mult aceast personalitate român a fost apreciat i respectat în mediul literar i academic din Europa i nu numai, Domnia Sa fiind membru al Academiei de tiin e din Fran a, Iugoslavia, Polonia, având i titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universit ii din Oxford, concomitent fiind mult recunoscut prin particip ri active la conferin e si congrese interna ionale în ri din Europa si Statele Unite ale Americii. Crea ia literar i tiin ific a lui Nicolae Iorga, recunoscut la nivel mondial, a fost onorat de numero i intelectuali din sfera literar i tiin ific universal , unul dintre ei fiind istoricul i savantul englez Arnold Joseph Toynbee, care a relatat: „regret c nu l-am cunoscut niciodat pe Nicolae Iorga… Sunt în special recunosc tor pentru c a scris Istoria Imperiului Otoman - acea mare istorie a lui Iorga pe care o am în bibliotec într-o edi ie german . Nicolae Iorga este o mare figur a tiin ei, istoriei, atât a României, cât i a Europei i a lumii întregi, iar sfâr itul s u tragic a fost o pierdere general ”. Iar cu o lun mai târziu dup moartea renumitului scriitor i savant român, profesorul i filologul francez Mario Roques în cadrul edin ei de comemorare de la Academia Francez a difuzat urm toarele: „Nicolae Iorga a fost unul dintre acei oameni ai vremurilor epice, ini iatori, conduc tori, îndrum tori neobosi i ai na iei lor, care trebuie în eleag tot ce este în leg tur cu ara lor, s fie la curent cu tot ce se întâmpl , dar mai ales s descurce na iuni, aplicând totul la ei în ar , s organizeze totul, s verifice, s corecteze i adeseori ia totul de la început”. O alt personalitate ilustr cunoscut în cultura universal este scriitorul i poetul român Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880 - d.14 iulie 1967, Bucure ti), care în activitatea sa scriitoriceasc s-a remarcat profund prin arta poeziei i prin literatura pentru copii, în perioada anilor ’90 contribuind esen ial în crearea unui nou model de poezie liric . În opinia lui Ovid S. Crohm lniceanu, critic literar român i scriitor de literatur tiin ifico-fantastic , crea ia lui Tudor Arghezi este v zut a a: „Arghezi a descris principalele drumuri ale poeziei române ti interbelice. Miraculoas e siguran a cu care a intuit aproape toate formele liricii moderne, e placa turnant a liricii române ti”. La nivel interna ional Tudor Arghezi este men ionat în enciclopedii din Marea Britanie i Italia, iar în anul 1965 i se decerneaz Premiul Herder, contribu ie semnificativ pentru cultura român i pentru cultura european . Despre George C linescu (n. 19 iunie 1899, Bucure ti - d. 12 martie 1965, Otopeni), dup cum se cunoa te, a fost o mare personalitate în cultura i literatura român (critic i istoric literar, publicist, academician etc.), fiind considerat unul dintre cei mai ilu tri critici literari români din toate timpurile, dup Titu Maiorescu, dar i dup Eugen Lovinescu. Pe lâng faptul c este considerat o autoritate notorie enciclopedic în literatura român , George C linescu este cunoscut i în literatura universal în calitate de traduc tor din limba italian în limba român , acest lucru fiind prezent prin romanul tradus „Un om sfâr it”, autor Giova-