Page 1

iunie 2006 DILEMATECA

AUTORI

LECTURI

R`zvan R`dulescu, Parada generalilor

FRAGMENTE

Ioana Pårvulescu

INTERVIU

Tabieturi [i metehne de scriitor

ANCHET~

…[i a fost Bookfest

SCRIERI

Anul I ● nr. 2 ● iunie 2006

DILEMATECA

Comunismul la persoana \nt\i

DOSAR

100 PAGINI ● 4,90 LEI


D I L E M AT E C A ●

IUNIE 2006

Pelerinaj de-a lungul stepei siberiene La sf\r[itul lunii mai, ruta Trans-Siberian` a c`ilor ferate ruse[ti ce leag` capitala Moscova de punctul terminus Vladivostok, a fost martora unor evenimente mai pu]in obi[nuite. Mii de oameni au luat cu asalt toate peroanele g`rilor \n care trenurile inter-city au avut oprire, doar pentru a vedea [i a ova]iona frenetic un oaspete mai pu]in obi[nuit. Nu este vorba despre Mick Jagger [i cu at\t mai pu]in despre Fidel Castro. Obiectul adula]iei maselor a fost un scriitor. Numele lui: Paulo Coelho. Romancierul brazilian, \n v\rst` de 58 de ani, a sosit \n Rusia dup` ce a vizitat \n prealabil Tunisia, Italia, Bulgaria [i Ucraina. Scopul declarat al c`l`toriei sale a fost de a marca aniversarea celor 20 de ani scur[i de la voiajul s`u la Santiago de Compostela din Spania, motiv de inspira]ie pentru una dintre primele sale c`r]i, Pelerinajul. De aici \ns` [i p\n` la c`l`toria de-a lungul stepei siberiene, \n dou` vagoane private ata[ate unor trenuri ruse[ti, transformate de adora]ia maselor \n veritabile locuri de pelerinaj, e o cale lung` de, s` zicem, aproximativ 5,772 mile. Distan]a exact` dintre Moscova [i Vladivostok. La aceast` transformare a contribuit \n bun` m`sur` mass-media din Rusia care a furnizat, pe tot parcursul itinerarului, detalii, \ncep\nd de la opriri [i sesiune de autografe, [i sf\r[ind cu informa]ii precise despre meniul zilnic al scriitorului. Cu aceast` ocazie, o lume \ntreag` a putut afla c`, de[i \n preajma lui Coelho erau [i c\]iva dintre buc`tarii s`i personali, preferin]ele brazilianului au fost, mai degrab`, ascetice: legume [i fructe diminea]a, ceva br\nz` [i, cu siguran]`, senvi[uri spre sear`. }in\nd cont de frenezia creat`, nu e de mirare c` la ferestrele vagoanelor sale s-a produs o isterie asem`n`toare cu cea de la concertele din vremurile de glorie ale trupei Beatles: tineri [i b`tr\ni totodat`, dar \n special fete, pl\ng\nd de bucurie la \nt\lnirea cu maestrul. „Ru[ilor le place Coelho, \n special pentru c` reu[e[te s` transmit` un mesaj filozofic \ntr-un mod simplu [i accesibil, care \i ghideaz` spre o \nv`]`tur` spiritual` f`r` mari dificult`]i“ – a declarat criticul literar rus Alksander Gavrilov. O motiva]ie nu foarte

INFO departe de cea a starului pop Madonna care a descris Alchimistul ca fiind „o carte minunat` despre magie, vise [i acele comori pe care le c`utam altundeva, pentru a le descoperi, de fapt, \n noi \n[ine“. Coelho a vizitat cu aceast` ocazie mai multe ora[e mari, dar a f`cut [i c\teva escale neplanificate [i \n alte c\teva t\rguri \n[irate de-a lungul c`ii ferate. De re]inut c` \n timpul c`l`toriei sale, scriitorul s-a oprit cel pu]in o or` „pentru a-i privi \n ochi pe c`l`torii obi[nui]i“. Nu se cunoa[te cu exactitate reac]ia c`l`torilor obi[nui]i, \ns` serviciul de pres` al romancierului a declarat c` „era 11 noaptea, probabil nu cea mai potrivit` or` pentru o plimbare prin tren, dar Paulo a fost puternic“. Acela[i Paulo care, \naintea sosirii la Vladivostok, se ar`ta obosit de mi[carea trenului: „S\nt nedormit de o s`pt`m\n`. Îns` acest pelerinaj mi-a dat speran]a c` arta poate cl`di un pod \ntre oameni“. P\n` c\nd acest pod se va fi definitivat, cifra v\nz`rilor romanelor sale a ajuns \n jurul a 86 de milioane de exemplare. De la Vladivostok, Paulo Coelho se va \ntoarce \n Fran]a. De data aceasta, cu avionul. ■

5


INFO

Codul lui Da Vinci blamat \n capitala Moldovei E pu]in probabil ca premiera filmului Codul lui Da Vinci s` fi beneficiat [i de o alt` primire, la fel de special`, ca cea petrecut` \n Chi[in`u, la mijlocul lunii mai. 500 de credincio[i ortodoc[i, \nso]i]i de preo]i [i c`lug`ri, s-au adunat \n fa]a cinematografului „Patria“, cu c\teva ore \naintea primei vizion`ri cu public, pentru a protesta \mpotriva a ceea ce consider` ei a fi „o b`taie de joc la adresa bisericii lui Hristos“. Pentru a \ntregi afirma]iile, pe toat` durata manifesta]iei clopotele din centrul ora[ului au sunat ne\ntrerupt ca semn de protest [i, probabil, de avertizare adresat

Saddam Hussein \n libr`riile din Japonia Ar fi c\teva leg`turi de f`cut \ntre povestea unui mariaj nefericit, lipsit de dragoste, dar dichisit, \n schimb, cu violuri, moarte [i prezen]a unui rege atotputernic care renun]` la lux de dragul poporului s`u, [i cea a unui trib str`vechi de pe malul Eufratului care alung` for]ele invadatoare printr-o campanie de rezisten]` condus` de un erou nemaiv`zut. Ambele povestiri s\nt romane. Am\ndou` au fost publicate \n Japonia. {i unul, [i cel`lalt, au fost considerate de critic` ca fiind cel pu]in „plicticoase“ [i „incoerente“. {i nu \n cele din urm`: povestirile au fost scrise de acela[i autor. Numele lui este Saddam Hussein. Dac` primul dintre ele, publicat \n 2001, a ap`rut anonim \n Irak (fiind preluat \ntre timp de o editur` japonez`), cel de-al doilea are o istorie mult mai interesant`. Încheiat, se pare, \n 2003, cu pu]in timp \nainte ca for]ele americane s` invadeze Irakul, romanul Dansul diavolului a ajuns \n posesia celei mai \n v\rst` dintre fiicele lui Saddam, Raghad. Odat` cu

6

D I L E M AT E C A ●

IUNIE 2006

„practicilor occidentale“, inscrip]ie afi[at` totodat` [i pe c\teva dintre pancartele celor prezen]i la protest. Uni]i sub stindardul „Biserica Ortodox` este maica na]iunii noastre“, manifestan]ii i-au \ndemnat pe cinefili s` boicoteze premiera unui film \n care „portretul lui Iisus este cel al unui om simplu, cu pasiuni, vicii [i descenden]i, fapt care contravine flagrant doctrinei Bisericii Ortodoxe“ – dup` cum a declarat preotul Vadim Cheiba[. În replic`, Victor Stelin, distribuitorul peliculei \n Republica Moldova, sus]ine c` la mijloc este doar o ne\n]elegere, at\t timp c\t „avem de-a face cu un act artistic [i nu cu unul religios“. Dup` cum se [tie, protestul nu este nou. F`r` a fi recurs \ns` la clopote, Vaticanul a urgentat, cu ceva timp \n urm`, un vot de blam, at\t \mpotriva filmului, c\t [i a c`r]ii scrise de Dan Brown. ■

\nceperea r`zboiului, a fost scos clandestin din ]ar` cu inten]ia de a fi tip`rit \n Iordania \ntr-un tiraj de aproximativ 10.000 de exemplare. În ciuda demersurilor \ntreprinse de Raghad, autorit`]ile iordaniene nu au autorizat publicarea manuscrisului. Ahmad AlQudah, directorul departamentului de pres` [i publica]ii din Iordania, a invocat, ca justificare a refuzului s`u, instabilitatea cresc\nd` a rela]iilor irakiano-iordaniene. „Dac` vor s`-l publice, n-au dec\t s-o fac` altundeva“ – au fost cuvintele care au tran[at sec orice nel`murire posibil` \n privin]a deciziei sale. Acest altundeva s-a dovedit a fi Japonia. F`r` a se cunoa[te detaliile tranzac]iei, jurnalista Itsuko Hirata a ob]inut de la avocatul dictatorului permisiunea de a tip`ri cartea. C\teva dintre declara]iile ei ar putea fi \ns` edificatoare: „Hussein este un martor al r`zboiului [i, totodat`, un martor al rela]iilor conflictuale dintre SUA [i Irak. A[ dori s`-l v`d \n libertate pentru a-i asculta povestea“. P\n` la l`muriri ulterioare \n procesul [efului de stat irakian, Hirata se poate mul]umi cu povestea din Dansul diavolului, pe care unii cititori o consider` un ecou al conflictului continuu din Irak, iar al]ii, majoritatea, dovada clar` c` dictatorul [i-a pierdut de mult contactul cu realitatea: eroul arab biruie[te, \n cele din urm`, complotul iudeo-cre[tin care dorea s`-i cucereasc` ora[ul. ■


D I L E M AT E C A ●

IUNIE 2006

Scrierile inedite ale lui Jung scoase la licita]ie În cadrul unei licita]ii care a avut loc pe 8 iunie la Londra, s-a pus \n v\nzare cea mai important` colec]ie de documente apar]in\nd lui Carl Gustav Jung: schi]e, prelegeri nepublicate, scrisori [i fotografii. O colec]ie inedit` care nu a avut [ansa s` fie cunoscut` p\n` acum. John Arthur, consultantul literar al casei de licita]ii Sotheby’s (locul de desf`[urare al evenimentului), pare convins c` avem de-a face cu una dintre cele mai pre]ioase m`rturii referitoare la preocup`rile unui om de [tiin]`: „to]i cercet`torii care l-au studiat temeinic pe Jung, au r`mas \nm`rmuri]i“ – a declarat el. Se pare c` degust`torii celei mai pasionante dispute legate de psihanaliz` au toate motivele s` jubileze: \ntr-una dintre prelegerile sale

Oprah Winfrey \l va detrona pe Bill Clinton 12 milioane de dolari. Aceasta a fost suma pentru care fostul pre[edinte al Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, a semnat pentru a-[i publica memoriile. P\n` de cur\nd, acest contract a \nsemnat recordul absolut \n materie de non-fic]iune. Se pare c` lucrurile se vor schimba. În 2007, celebra realizatoare de show TV, Oprah Winfrey, va publica \mpreun` cu antrenorul ei personal de fitness, Bob Greene, o carte despre alimenta]ia s`n`toas`. De[i detaliile contractului semnat cu Editura Simon & Schuster nu au fost \nc` deconspirate, afacerea, anun]at` deja \n anuarul Book Expo America, se anun]` a fi, de departe, noul loc \nt\i \n privin]a onorariilor ce vor fi \ncasate de autori. Dac` Bob Greene [i-a c\[tigat celebritatea \n urma prezen]ei

INFO r`mas` nepublicat`, Jung \l acuz` direct pe Freud ca fiind „]intuit de teoria sexual` a incon[tientului“. Ne afl`m \n chiar inima contest`rii pe care Jung i-o aduce teoriei lui Freud privitoare la incon[tient ca teritoriu exclusiv al emo]iilor reprimate. Se pare c` nu doar diferendele de opinie cu Freud i-au f`cut pe cercet`tori s` se arate, dup` caz, entuzia[ti sau \nm`rmuri]i. O parte cel pu]in la fel de interesant` a colec]iei cuprinde scrisorile adresate unei foste paciente, Christiana Morgan, \n care Jung renun]` cu des`v\r[ire la formalitatea obi[nuit` a coresponden]ei sale, pentru o nuan]` cert mai intim`, care tr`deaz`, nu de pu]ine ori, o veritabil` pasiune. Alte detalii nu au fost oferite, v\nz`torul refuz\nd s` le dezv`luie publicului. ■

sale frecvente \n cadrul emisiunii lui Oprah, fapt ce i-a \nlesnit, pe l\ng` cele c\teva c`r]i deja publicate, [i semnarea unui contract cu McDonald’s, privitor la promovarea unei campanii pentru m\ncarea s`n`toas`, este de notorietate faptul c` Oprah Winfery poate fi cel mai influent agent literar al Americii. Soarta v\nz`rilor unui autor, mai mult sau mai pu]in american, depinde \n mare m`sur` de verdictul favorabil (sau nu) pronun]at \n cadrul celei mai urm`rite emisiuni din America. R`zboi [i pace este doar unul dintre acele romane, devenite dintr-o dat` celebre \n Statele Unite \n urma avizului favorabil primit \n emisiunea doamnei Winfrey. Recent \ns`, ac]iunile ei au fost prilejul unei uria[e controverse: promovarea de care a beneficiat James Frey, autorul volumului A Million Little Pieces, s-a transformat ulterior \ntr-un boicot \n toat` regula. James Frey nu era cine se pretindea a fi, iar Oprah Winfrey [i-a recunoscut, public, gre[eala. Lansarea acestei c`r]i vine la timp pentru publicul american. Asta [i pentru c`, de c\]iva ani, v\nz`rile de carte din America \nregistreaz` un regres vizibil. ■ pagini realizate de Matei Florian

7


INFO

D I L E M AT E C A ●

IUNIE 2006

Iat` cele dou` texte:

Plagiat? Semnalez un (posibil) caz de plagiat, comis de un autor debutant francez, Christophe Dufossé, al c`rui roman a avut un succes fulminant (primul tiraj, de 4.000 de exemplare, epuiz\ndu-se \n doar o s`pt`m\n` – cum ne informeaz` prezentarea de pe verso-ul foii de gard` a versiunii române[ti –, cartea fiind imediat [i tradus` \n 12 limbi). Decupajul transpare brutal [i pentru noi, chiar dac` cele dou` c`r]i (a lui [i cea din care a preluat) apar]in unor literaturi diferite [i ne parvin prin intermediul a doi traduc`tori. Nu pot s` nu remarc pu]inele cuvinte ad`ugate, „strategic“, de c`tre plagiator, frazelor inspiratoare, cuvinte care \ns` nu fac dec\t s` diminueze izbitor tensiunea antologicei scene, at\t de genial dozat` \n originalul englez.

Ian McEwan, The Cement Garden, 1978 (Gr`dina de ciment, Editura Polirom, 2002, p. 186, trad. din englez` de Dan Croitoru)

„I-am luat m\na [i am m`surat-o cu a mea. Erau identice. Ne-am ridicat \n capul oaselor [i ne-am comparat liniile din palm`, care erau \ns` complet diferite. Am \nceput s` ne cercet`m \ndelung trupurile. St\nd pe spate, unul l\ng` altul, ne-am comparat t`lpile. Degetele ei erau mai lungi dec\t ale mele [i mai sub]iri. Ne-am m`surat bra]ele, picioarele, g\turile [i limbile, dar nici una dintre acestea nu era a[a de asem`n`toare ca buricele noastre, aceea[i fant` \ngust`, acela[i model al pliurilor din`untru. Am ]inut-o a[a p\n` c\nd m-am trezit cu degetele \n gura Juliei, num`r\ndu-i din]ii, [i atunci am izbucnit \n r\s.“

Christophe Dufossé, L’heure de la sortie, Denoël, Paris, 2002 (Sf\r[itul orelor, Editura Humanitas, 2003, p. 244, trad. din francez` de Ileana Busuioc)

„Îi luam m\na [i o puneam lipit` de a mea [i notam \ntr-un caiet evolu]ia degetelor \ntr-o ordine invariabil`: degetul mare-ar`t`tor-degetul mijlociuinelar-degetul mic. Apoi ne comparam liniile din palm` pentru a calcula [ansele de a tr`i mult, dac` se poate am\ndoi. Începea dup` aceea o explorare reciproc` a restului. Lungi]i pe spate, unul l\ng` cel`lalt, ne comparam labele picioarelor. Degetele ei erau \n general mai lungi dec\t ale mele [i mai sub]iri. F`ceam acela[i lucru pentru m\ini, picioare, g\t [i limb`, dar nimic nu ne sem`na cum ne sem`nau buricele. În spirala de carne, zdrobit` pe-o parte, se aflau aceea[i cut` fin` [i acelea[i pliuri \n scobitur`. Explorarea continua p\n` c\nd \mi b`gam degetele \n gura Léonorei pentru a-i num`ra din]ii. Atunci izbucneam \n r\s la g\ndul acestui inventar.“ ■ Dora Pavel

8


D I L E M AT E C A ●

IUNIE 2006

Experimente literare. În flash Pentru greci, eunoia reprezenta g\ndul frumos, o stare de lini[te a min]ii, de frumuse]e. În acela[i timp, eunoia este cel mai scurt cuv\nt din limba englez` care con]ine toate cele cinci vocale. Acestea au fost motive suficiente pentru Christian Bök pentru a porni un text experimental, disponibil at\t digital la adresele web http://www.writing.upenn.edu/pennsound /x/Bok.html sau http://www.chbooks.com/online/ eunoia/, c\t [i \n format tip`rit. Cele cinci capitole ale textului s\nt, fiecare, scrise cu ajutorul unei singure vocale, celelalte patru fiind complet eliminate, tehnic` ce ne aminte[te de grupul Oulipo [i de experimentele lor sau de Georges Perec cu a sa carte care evit` \n totalitate litera „e“. Constr\ngerea de a scrie un text \n acest fel i-a luat lui Bok nu mai pu]in de [apte ani, dar rezultatul a fost apreciat

INFO at\t de public, c\t [i de critic`, acord\ndu-i-se Premiul Griffin pentru poezie. Dincolo de aspectul experimental [i de joc al limbajului, Eunoia este un text expresiv \n sine, poetic \n adev`ratul sens al cuv\ntului, unde forma devine doar un pretext pentru liric. Din aceea[i categorie de texte experimentale care \[i g`sesc locul pe Internet dup` ce au fost tip`rite, dar nu \n format clasic de text identic cu varianta tradi]ional`, face parte [i Cent mille milliards de poèmes al lui Raymond Queneau, disponibil la adresa http://www.nottingham.ac.uk/critical-theory/ Queneau/, unde combina]iile sugerate de el s\nt redate \n flash [i utilizatorul nu trebuie dec\t s` dea click, spre a vedea m`car o mic` parte din ele. Se pare c` Internetul este un mediu \n care experimentele literare \[i g`sesc foarte bine locul, devin interactive multimedia [i nu pierd nimic, ba din contr`, din caracterul lor ludic ini]ial. ■ Cristina Foarf`

Spam-ul ca poezie „Dac` Marcel Duchamp ar fi tr`it s` vad` spam-ul care ne invadeaz` niciodat` invitat c`su]ele de mail, \n mod sigur ar fi realizat o antologie a sa” – spune Mark Dery \ntr-un articol publicat pe blogul personal la adresa http://www.markdery.com/archives/ blog/invisible_lit/index.html#000055. El face o amuzant` [i, \n acela[i timp, serioas` analiz` a spam-ului din perspectiv` literar`, privindu-l ca pe un gen semnificativ al timpului nostru. Spam-ul este expresia cea mai potrivit` a societ`]ii noastre de consum, a viselor comerciale, a absurdului [i a asocierilor stranii de cuvinte care ne amintesc de dadaism. (C.F.)

9


INFO

D I L E M AT E C A ●

Bacalaureat pentru cinci scriitori francezi Cinci romancieri francezi foarte \n vog` „au dat bac-ul“. Redac]ia Figaro littéraire a organizat aceast` „simulare“ \n propriul sediu, \n acela[i timp cu examenul de bac propriu-zis pe care \l d`deau mii de liceeni francezi, mar]i, 13 iunie, \ntre orele 10 [i 14, iar subiectele au fost cele oficiale: un „r`spuns la \ntrebare“, notat cu 4 puncte, [i un text amplu (dissertation sau invention, la alegere), notat cu16 puncte. Întrebarea: Cum explica]i c` textele lui Michaux, Ponge [i Rimbaud apar]in poeziei? Inven]ia: A]i scris o culegere de poeme \n maniera lui Aloysius Bertrand. Redacta]i o scrisoare c`tre un editor prin care \ncerca]i s`-l convinge]i s` v` publice vo-

Adrien Goetz

Dominique Noguez

IUNIE 2006

lumul. Dizerta]ia: Pornind de la textele lui Rimbaud, demonstra]i dac` poezia ne \ndep`rteaz` de real sau, dimpotriv`, ne face s` percepem mai bine realitatea. Cei cinci scriitori care s-au supus de bun` voie examenului au fost (\ntre paranteze, punctajele ob]inute; punctajul maxim era 20): Eliette Abécassis (15), Marc Lambron (18), Charles Dantzig (16), Adrien Goetz (19), Dominique Noguez (19). Lucr`rile au fost corectate de Patrick Granville, profesor de lettres modernes, c\[tig`tor al Premiului Goncourt \n 1976. Figaro littéraire a publicat, \n edi]ia sa din 16 iunie, tezele celor cinci „candida]i“, \nso]ite de corecturile [i comentariile lui Patrick Granville. Pas mal! (M.V.) Detalii pe http://www.lefigaro.fr/litteraire/20060616.WWW 000000345_cinq_ecrivains_passent_le_bac.html.

Marc Lambron

Charles Dantzig

Eliette Abécassis

{tiin]e divulgate \n Retiro T\rgul de Carte de la Madrid, deschis \n parcul Retiro la \nceputul lui iunie, a fost dedicat c`r]ilor de [tiin]` „divulgate“, cuprinz\nd descoperiri \n medicin`, biologie, tehnologie pe \n]elesul mai multora. Revista Babelia, suplimentul ziarului El País, dedic` un amplu dosar chestiunilor legate de importan]a realiz`rii unei leg`turi \ntre limbajul tehnic [i cel uzual, \n cazul acestor c`r]i de popularizare. „S\nt c`r]i care nu vor s` transmit` date, ci mai ales un mesaj: c` [tiin]a este comprehensibil` [i c` finalitatea sa nu este alta dec\t \n]elegerea lumii“, scrie jurnalistul Javier Sampedro, furniz\nd [i c\teva site-uri ale unor reviste de [tiin]`, specializate \n zona de grani]` a divulg`rii: www.nature.com, www.sciam.com, the-scientist.com. {i o informa]ie pentru editorii români: \n afara oamenilor de [tiin]` britanici, cunoscu]i pentru operele lor traduse \n limbaj comun (Sagan, Jay Gould, Dawkins sau Jared Diamond) mai exist` [i c\]iva spanioli nu tocmai recen]i: Juan Luis Arsuaga (cu volumul s`u din 2006 Specia aleas`), Miguel Delibes de Castro (Via]a) sau Juan Pérez Mercader (Ce [tim despre univers?). Primul e numit „Asimovul Neanderthalului [i al paleontologiei“. (S. S.)

10


D I L E M AT E C A ●

IUNIE 2006

Cele mai interesante c`r]i de c`l`torie Gary Younge este jurnalist la Guardian [i autorul volumului No place like home (nominalizat pentru mai multe premii), carte de c`l`torie dar, \n acela[i timp, [i o subtil` incursiune \n istoria culturii. Gary Younge a f`cut el \nsu[i un Top 10 al celor mai interesante c`r]i de c`l`torie din epoca modern`. Titlurile pot fi comandate pe www.amazon.co.uk (M. C.) ● LOCUL 10 – MY TRAITOR'S HEART de RIAN MALAN – prima carte a unui reporter, care a lucrat at\t \n presa sud-african` c\t [i \n cea nord-american`, despre mentalitatea [i rasismul africanilor \nainte de sf\r[itul politicii de apertheid. ● LOCUL 9 – FEAR AND LOATHING IN LAS VEGAS de HUNTER S. THOMPSON – o incursiune, sub pseudonim, \n Las Vegas-ul anilor ’60 definit de alcool, halucinogene [i jocuri de noroc, \n c`utarea Visului American; o carte cult declarat` de New York Times Book Review „cea mai bun` carte din epoca drogurilor“. ● LOCUL 8 – IF THEY COME IN THE MORNING de ANGELA DAVIES – c`l`toria ideologic` prin America mccarthy-ist`, scris` de celebra militant` pentru drepturile negrilor. ● LOCUL 7 – I WANDER AS I WONDER de LANGSTON HUGHES – aventura unui scriitor prin fostele state ale Uniunii Sovietice reflect\nd discrimin`rile rasiale din zona Caucazului. ● LOCUL 6 – NOTES FROM A BIG COUNTRY de BILL BRYSON – statisticile arat` c` mai mult de 400 de mii de americani sufer` anual accidente cauzate de perne, p`turi [i paturi; jurnalistul compune imaginea Statelor Unite din asemenea statistici inutile. ● LOCUL 5 – EXIT INTO HISTORY de EVA HOFFMAN – c`l`toria prin Europa de Est, imediat dup` c`derea Zidului Berlinului, a unei scriitoare poloneze emigrat` \n Canada la sf\r[itul anilor ’50. ● LOCUL 4 – BAD LAND de JONATHAN RABAN – c`l`toria \ntr-o regiune aproape necunoscut` din Montana – Statele Unite, unde mici comunit`]i tr`iesc \n s`lb`ticie, departe de civiliza]ie. ● LOCUL 3 – THE GREAT AMERICAN BUS RIDE de IRMA KURTZ – aventura de a c`l`tori cu

INFO autobuzul de-a lungul [i de-a latul Americii, mai pu]in interesat` de locuri [i peisaje, c\t de diversitatea oamenilor \nt\lni]i \n autobuz. ● LOCUL 2 – BURY ME STANDING de ISOBEL FONSECA – o incursiune \n via]a ]iganilor din Europa de Est (aproximativ 6 milioane), revel\nd persecu]iile la care au fost supu[i (inclusiv \n România), dar [i folclorul, obiceiurile, miturile, tabu-urile. ● LOCUL 1 – THE SOCCER WAR de RYSZARD KAPUSCINSKI – o cronic` a confrunt`rilor politice din Lumea a Treia; jurnalistul a fost martorul a mai mult de 27 de revolu]ii [i lovituri de stat din Africa [i America de Sud, a s\ngerosului meci de fotbal dintre Salvador [i Honduras, precum [i al realegerii dictatorului Allende. P.S. În timp ce a]i citit acest text, patru americani au f`cut ce au f`cut [i s-au r`nit deja \n propriile paturi. Vede]i locul 6!) ■

11

© Lucian Muntean


Simona Sora

Comunismul la persoana \nt\i Doliu [i melancolie


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

DOSAR La \nceputul anului 2000 Dilema a propus un dosar despre „ce era bine, c\nd era r`u“. Coordonat de Matei Florian, unul dintre cei mai tineri, pe atunci, reporteri ai revistei, tema friza nostalgia (greu de m`rturisit) dup` c\teva lucruri simple dintr-o perioad` complicat`: c`r]ile citite \n acei ani, iubirile care n-au ]inut cont de ideologii, diferite gusturi [i strategii de supravie]uire. Într-un cuv\nt, tinere]ea, dac` nu (pentru unii) chiar copil`ria. Nu cred c` eram atunci pe deplin con[tien]i de trend-ul nostalgiilor, ostalgiilor, amneziilor sau cum s-or mai fi numind azi \n Europa de Est, de[i un anumit discurs, mai structurat \n alte ]`ri din fostul bloc ro[u, \ncepuse s` se contureze timid [i la noi. Probabil c` primii care au scris despre „comunismul meu“ au fost scriitorii din „Club 8“ de la Ia[i, mai ales Radu Pavel Gheo [i Paul Tatomir \n revistele Timpul [i Amphion. Lucrurile pluteau \ns` \n aer: memorialistica din primul deceniu postcomunist, deschiderea unor arhive, literatura de sertar, istoriile „la firul ierbii“, autofic]iunile care priveau obligatoriu \n trecutul recent. Dup` ceva vreme de la „evenimentele din ’89“, dup` serioase restituiri [i scormoniri memorialistice, dup` „schimbarea de paradigm`“ care s-a diagnosticat pe corpul \mpr`[tiat al literaturii noastre de azi, experien]ele \nchisorilor comuniste, exilul cu valurile sale succesive, abera]ia celor 40 de ani de comunism continu` s` ne pun` pe g\nduri. Cum a fost cu putin]`? Ce f`ceam noi atunci? Cu ce sechele incon[tiente am r`mas? – s\nt \ntreb`rile subterane ale oric`rei rememor`ri, indiferent c\t de supus` asocia]iei libere ar putea p`rea aceasta. Rememor`rile lucide, jurnalele de formare \ntr-o lume azi disp`rut`, supravie]uirea \n locuri destinate extermin`rii au interesat, vreme de un deceniu, mai mult dec\t fic]iunea, fie ea cu pretext memorialistic. Cu ecou [i \n jurnalismul cultural, m`rturiile de acest tip au adus \n centrul aten]iei un alt tip de discurs, ale c`rui valori de baz` s\nt mai degrab` etice – sinceritate, fidelitate fa]` de fapte, fiabilitate. În umbra memoriali[tilor hard gen Ion Ioanid, Paul Goma sau Lena Constante, s-au publicat \ns`, mai ales \n spa]iul jurnalistic sau \n

cel etnologic, o sum` de discursuri sociale [i culturale, m`rturii personale [i autobiografii pline de culoare [i nerv care fac parte din „noua“ paradigm`, miz\nd, \nainte de orice, pe stabilirea unei comunic`ri veritabile cu cititorul. Într-un articol despre r`zboiul de independen]`, Sorin Alexandrescu g`sea c` func]ia acestor m`rturii st` \n „descoperirea sau inventarea unei semnifica]ii“. Dar c\t de mult poate interesa ast`zi semnifica]ia unor arheologii personale neeroice, care pot p`rea nostalgic-paseiste doar pentru c` intr`, la modul ironic adesea, \n condi]ia (conven]ia) rememor`rii de sine? {i, de fapt, care este semnifica]ia lor, de la Cartea roz a comunismului (coord. Gabriel H. Decuble), la cele patru istorii personale din O lume disp`rut`, semnate de Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici [i Ioan Stanomir, de la Anii ’80 [i bucure[tenii sau Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola, la Cartea cu euri de C`lin Torsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica, Roxana Moro[ianu [i Ciprian Voicil`? Cum ar putea intra \n dialog lucidele Supravie]uiri ale lui Radu Cosa[u, reeditate

13


DOSAR

D I L E M AT E C A 

\n ultimii ani, cu ironia neagr` din N`scut \n URSS de Vasile Ernu? C\t` nostalgie dup` o v\rst` pierdut`, c\t defetism, c\t` dilem` \ncap \n c`r]ile aceastea pe c\t de diferite, pe at\t de obsedate de datoria memoriei? Nu despre nostalgie, a[a cum este ea descris` \n alte ]`ri foste comuniste, [i nici despre o amnezie selectiv` nu poate fi vorba \n c`r]ile române[ti la care ne referim. De la autofic]iuni recuperatoare, la povestiri anonime, la utopii negre, to]i cei care scriu acest gen hibrid \n care proza, poezia, memorialistica se dozeaz` reciproc, fac un efort de sis-

tematizare a abuzurilor ideologice asupra memoriei proprii.

Cezar Paul-B`descu

Pionierii [i \ntunericul PIONIERII. Dup` cum [tim, Organiza]ia de pionieri a fost una paramilitar`, a[a cum era [i Hitlerjugend a nazi[tilor (ei aveau cravate negre, noi ro[ii). Cu toate acestea, dac` nu m-ar fi f`cut pionier \n prima serie, ar fi fost o mare tragedie pentru mine – \n seria a doua erau f`cu]i cei cu mediile 7, 8 [i indisciplina]ii, \n a treia cei cu 5, 6 [i repeten]ii. Pentru c` am fost doar comandant de grup` ([nur ro[u), mi se p`rea c` [nururile galbene [i albastre erau deosebit de frumoase. Aveam pentru ele o fascina]ie aproape evlavioas` [i ]in minte c`, odat`, c\nd le-am v`zut \n vitrina unei libr`rii, le-am cerut v\nz`toarei s` le pip`i. Cravata ro[ie cu tricolor \nfrumuse]a chipurile [i m-am \ndr`gostit prima oar`, \n clasa a doua, de o fat` \mbr`cat` \n pionier, la un „careu“. Ea era blond`, cravata ro[ie, iar [nurul galben – ce putea fi mai frumos? O chema, \n plus, [i Serghei Lumini]a. Cu inelul de la cravata de pionier aveam o rela]ie special`: obi[nuiam s`-l ]in \n gur` [i s`-l sug. C\nd m` vedeau ai mei, \mi ziceau c` pot s`-l \nghit, a[a cum li se \nt\mplase multor altor copii. Eu am sc`pat nev`t`mat. ÎNTUNERICUL. În urbea mea, lumina se stingea \ntre orele 17 [i 20, c\nd \ncepea Telejurnalul. Ai mei, la \nceput, st`teau la lumina lum\n`rii, iar dup` ceva vreme taic`-meu f`cuse rost de o baterie de tractor care alimenta un bec mic, ca de frigider. Dar eu nu r`m\neam niciodat` \n cas`. Ie[eam cu b`ie]ii [i fetele \n fa]a blocului. Lumina stins` ne oferea o intimitate pe care altfel nu am fi g`sit-o. Vorbeam c\te \n lun` [i-n stele, mai [i flirtam, dar activitatea principal` era fumatul. Întunericul ne ]inea la ad`post de privirile babacilor. C\nd se aprindea lumina, la opt, [i trebuia s` mergem \n cas`, rupeam de fiecare dat` c\te o crengu]` din tufele de tuia [i o mestecam, s` ni se duc` mirosul. Revenirea curentului era \nt\mpinat` de to]i cu regret. (din volumul Tinere]ile lui Daniel Abagiu, Editura Polirom, 2004)

14

IUNIE 2006

R`nile amorului propriu na]ional Într-un eseu clasic despre Memorie, istorie [i uitare, Paul Ricœur fixa o tipologie a abuzurilor asupra memoriei naturale prin manipularea [i instrumentalizarea ei. La un prim nivel (patologicoterapeutic), Ricœur vorbe[te despre memoria r`nit`; la nivel practic am avea memoria manipulat` de c`tre de]in`torii puterii; la nivel etico-politic se afl` memoria obligat`, memoria imperativ` \n numele c\torva idei (dreptatea, mo[tenirea trecutului, prioritatea moral` acordat` victimelor). Dincolo de manipularea evident` a memoriei \n comunism sau de ritualurile comemor`rilor \n care am intrat, cu to]ii, \n feluri diferite, de 16 ani \ncoace, fertil` mi se pare ipoteza lui Ricœur dup` care memoria r`nit` (memoria exersat` prin pathos, cum spunea alt filozof) poate fi transpus` [i ea \n planul memoriei colective. Memoria bolnav`, teoretizat` de Freud \n dou` mici eseuri despre doliu [i melancolie, se reg`se[te, dup` Ricœur, [i \n plan istoric. Am avea de-a face astfel cu o memorie-amintire care este „\n mod fundamental o memorie critic`“, singura care garanteaz` travaliul rememor`rii, p\ndit` [i ea de dou` distorsiuni: prea mult` memorie ([i cultivarea ei sumbr`) [i prea pu]in` memorie ([i evitarea rememor`rii, dintr-un sentiment de vinov`]ie difuz). Rememorarea infinitezimal` a unor traume colective, cum a fost cea a comunismului, \nseamn`, astfel, un doliu personal care reface eul propriu, dar [i identitatea colectiv`: „...\nt\lnirea dintre travaliul doliului [i travaliul amintirii \[i dob\nde[te sensul deplin \n planul memoriei colective, poate mai mult dec\t \n acela al memoriei individuale. Fiind vorba despre r`nile amorului propriu na]ional, putem vorbi pe bun` dreptate de un obiect al dragostei pierdute. Memoria r`nit` e obligat` \ntotdeauna s` se confrunte cu pierderi. Ceea ce ea nu [tie s` fac` este \ncercarea realit`]ii: abandonarea \nvestirilor prin care libidoul nu \nceteaz` s` fie legat de obiectul pierdut, at\ta vreme c\t pierderea nu a fost definitiv interiorizat`“. Poate nu exagerez prea tare consider\nd tendin]a aceasta de rememorare „la firul ierbii“ a comunismului pierdut o faz` de doliu care se


IUNIE 2006

DOSAR

apropie de final. Au trebuit mai mult de zece ani de memorialistic` pur` [i dur`, a trebuit s`-i citim cu groaz`, neputin]` [i uneori cu ru[ine de a nu fi [tiut sau de a nu fi putut face nimic, pe Paul Goma, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Ion Ioanid, Herta Müller, Richard Wagner, Ion Vianu [i Matei C`linescu, pentru a ajunge s` rememor`m supravie]uirea neeroic` care a fost via]a noastr` \n comunism. Vestea bun` este c` majoritatea c`r]ilor care \ncearc`, dup` 2000, la noi, o deconspirare a mecanismului nostalgiei fa]` de comunism, s\nt scrise de ferici]ii posesori ai unei memorii critice. Vestea proast` este c` nu numai victimele eroice sau neeroice ale comunismului au pierdut ceva esen]ial, ci [i profitorii, delatorii, st\lpii regimului. {i ei au de reglat un doliu, [i ei scriu c`r]i, iar uneori s\nt [i recenza]i cu \n]elegere amnezic`. {i ei se proclam` victime [i cer, la nesf\r[it, desp`gubiri.

demonstra c` actul sexual, baza reproducerii... s\nt privilegii ale firii umane. Prin urmare dreptul succesoral nu poate fi revendicat [i de robo]i. C\t mai mul]i oameni urmeaz` s` completeze cartea cu m`rturiile lor relative la actul sexual [i la «miracolul concep]iei» – de-aici simbolistica rozului – dar se ajunge at\t de repede la relat`ri at\t de contradictorii, unele exalt\nd detaliile, altele pudibonde sau v`dit st\ngace, \nc\t proiectul e[ueaz` lamentabil“. Proiectul celor din „Club 8“ \ns` nu doar c` nu e[ueaz`, dar deschide, \n literatura, sociologia [i mica istorie a vie]ii private, o tendin]` de revizitare a istoriei recente ale c`rei urm`ri nu pot fi \nc` b`nuite. Înclin s` cred c` impactul (nu at\t de mare pentru public, pe c\t ar fi meritat cartea a c`rei continuare \nc` o a[tept`m) se datoreaz` mai ales perspectivelor scriitorice[ti ale autorilor, at\t de diferi]i ca sensibilitate sau genera]ie. O integritate

D I L E M AT E C A 

The rosy hole. Imposibila nostalgie „Club 8“ [i-a publicat manifestul de constituire (iulie 1998) \n suplimentul Vineri al vechii Dilema. Autoderiziunea, nonconformismul, gimbu[lucul lingvistic ca strategii literare au fost, de la acest manifest la antologiile de poezie (coordonate de Adam Sorkin [i Radu Andriescu sau O. Nimigean [i Michael Astner) sau la volumul Ozone friendly, p\n` la Cartea roz a comunismului (vol. 1, Editura Versus, 2004), principalele arme \mpotriva ipocriziilor, amneziilor [i c\rd`[iilor din lumea cultural` postdecembrist`. Cartea roz... adun` biografii neroman]ate (Michael Astner, Mariana Codru], Radu Pavel Gheo, Paul Tatomir), oameni, locuri, \nt\mpl`ri semnificative (Radu Andriescu, Corina Bernic, Gabriel H. Decuble, Dana Iurescu, Dan Lungu, O. Nimigean, Cerasela Sto[escu), dialoguri (Emil Brumaru / „Club 8“, Dan Lungu / Robert {erban) sau lexicoane roz (Constantin Acosmei). Subiectul comun, dac` poate exista unul \ntr-o at\t de mare varietate scriitoriceasc`, este tocmai imposibila nostalgie, tratarea ei \n registru ludic, ironic, autoexploziv. În prefa]a semnat` de Gabriel H. Decuble, Cartea roz... se revendic` dintr-un fragment al lui Stanislav Lem din Jurnalele stelare: „Pe un ton satiric, naratorul arat` cum, din cauza \nmul]irii necontrolate a robo]ilor – deveni]i un soi de entit`]i cu g\ndire [i voin]` proprii – Departamentul de Stat ini]iaz` o «carte roz», pentru a

15

© Vasile Dorol]i


DOSAR

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

Cine sufer` de „ostalgie“? – un dialog \ntre Richard Wagner [i Rodica Binder – Specie a „nostalgiei“ – „ostalgia“ care i-a cuprins pe unii dintre locuitorii fostului „stat al muncitorilor [i ]`ranilor“ (cum s-a autointitulat defuncta RDG) face deja \n urm` cu doi ani tema unui „dosar“ editat \n Le Monde diplomatique atest\nd astfel indirect dimensiunile pe care le-a luat acest fenomen care nu este, cum s-ar putea crede la prima vedere, unul „tipic german“.R`d`cinile ostalgiei s\nt \ns` „teutone“, ceea ce nu \mpiedic` „eflorescen]a“ s` acopere [i alte foste ]`ri comuniste. Richard Wagner consacr` „ostalgiei“ c\teva pagini memorabile [i un „necrolog“ \n recentul s`u volum de eseuri Der Deutsche Horizont. Vom Schicksal eines guten Landes. (Orizontul german. Despre destinul unei ]`ri cumsecade.), Aufbau Verlag 2006. Scriitorul german, originar din România, publicase deja \n pres` c\teva reflec]ii pe marginea fenomenului. Cu prilejul unei c`l`torii la Berlin i-am propus lui Richard Wagner s` st`m de vorb` \n fa]a microfonului despre surprinz`toarea specie a „nostalgiei“. Rodica Binder: Richard Wagner, care ar fi cauza „ostalgiei“? Richard Wagner: Cred c` fenomenul are mai multe cauze. În Germania el s-a manifestat deja la \nceputul anilor ’90, dar dup` c\te am observat, el se face resim]it [i \n ale foste ]`ri comuniste din Europa Central` [i de R`s`rit. Fenomenele de felul „ostalgiei“, care de fapt este o „nostalgie“, s\nt totdeauna legate [i de problemele actualit`]ii. Acum, \n cauz` ar putea fi criza general` care-i afecteaz` mai ales pe cei tineri, dar care \n acela[i timp le ofer` [i unele [anse enorme. Mul]i \ns` nu-[i dau seama de asta, de faptul c` o criz` reprezint` \n acela[i timp [i o mare [ans`, oferind noi deschideri. Pe de alt` parte, cuno[tin]ele tinerilor despre trecut, despre comunism, despre caracterul criminal al comunismului s\nt at\t de rudimentare \n aceste ]`ri, inclusiv \n Germania, \nc\t respectivii tineri au o imagine foarte naiv` despre ceea ce a fost socialismul real existent. Pe-atunci ei erau copii, iar p`rin]ii lor, a[a cum p`rin]ii fac \ntotdeauna, i-au menajat. Prin urmare ei nu au cunoscut \ntreaga realitate, ci doar anumite fragmente ale ei. Aceasta ar fi una din cauzele pentru care „ostalgia“ este [i... R.B.: Un refugiu.

16

R.W.: N-a[ zice refugiu. Este mai degrab` o „proiec]ie“. În fond, ei nu vor s` evadeze din prezentul real. Am constatat c` nimeni nu dore[te restaurarea RDG, nimeni nu vrea \napoi acest stat. Fiindc` printre adev`ra]ii „nostalgici“ nu s\nt at\t tinerii, c\t mai ales cei v\rstnici, cei care au avut parte de privilegii, care f`ceau parte din aparatul sistemului comunist, dar care acum stau [i ei destul de bine, s\nt \ntr-o pozi]ie destul de confortabil`. Iar critica prezentului se face tocmai de pe pozi]ia confortabil` pe care a creat-o... prezentul!!! {i chiar partidul succesor al fostului partid comunist de guvern`m\nt din fosta RDG, a[adar fo[tii comuni[ti care, ca mai peste tot, s-au „social-democratizat“, s\nt [i ei, mai nou, foarte interesa]i de problematica social` [i profit` de pe urma actualei situa]ii. Ei nu s\nt ni[te perdan]i, ei nu fac parte din categoria celor lipsi]i de orice perspectiv`. Dimpotriv`, ei s\nt foarte bine instala]i \n noua societate german`. Constat \ns` c` [i \n celelalte ]`ri foste comuniste, inclusiv \n România, ei s\nt bine integra]i \n sistemul economic [i politic [i nu mi se pare c` celor mai mul]i din fosta nomenclatur` le-ar merge r`u. În cazul celor tineri, aceast` „ostalgie“ este o modalitate de a se diferen]ia, de a-[i crea o pozi]ie diferit` de cea a majorit`]ii. În ceea ce-i prive[te pe nostalgicii v\rstnici, exist`, cred eu, inten]ia de a se justifica, de a se autojustifica. Altfel spus: dac` trecutul nu a fost at\t de criminal cum afirm`m noi, cei care s\ntem [i am fost \n opozi]ie \n vremea comunismului, \nseamn` c` nici ei nu au fost complicii unor crime, de vreme ce acestea „nici nu ar fi existat“... Revenind la categoria tinerilor, cred c` mai trebuie ]inut cont [i de un alt factor: de cultura „pop“ \n care ei s\nt integra]i. Foarte multe elemente culturale sau chiar de ideologie din recuzita comunismului devin acum embleme de cultur` pop. Un exemplu: c`m`[ile care f`ceau parte din uniforma organiza]iei comuniste de tineret din fosta RDG – VDJ – au reap`rut \n discoteci \n anii ’90. Iar „Trabi“, acea rabl` care a fost autoturismul Trabant pe care nimeni \n mod normal nu dorea s`-l conduc`, a devenit un simbol, un obiect de cult \n ritualul „ostalgiei“.


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

R.B.: Aceast` feti[izare a recuzitei trecutului comunist, perceperea lui \n registru „comic“, „anecdotic“, „ludic“ corespunde unei tendin]e de bagatelizare. Revenind la genera]ia t\n`r` se cuvine poate remarcat c` „ostalgia“ se situeaz` la jum`tate de drum \ntre fic]iune [i realitate, aceasta din urm` redus` la caracterul „obiectual“ al unor relicve materiale din perioada socialismului real-existent. Succesul nea[teptat al filmului Good bye Lenin p\n` [i \n Marea Britanie, o ]ar` care nu a cunoscut comunismul, spune mult despre caracterul fic]ional al „ostalgiei“. Cred c` adev`ratul antidot al „ostalgiei“ ar fi confruntarea sistematic` cu ceea ce a \nsemnat comunismul [i cu ceea ce s-a s`v\r[it \n numele lui. Dar – s` r`m\nem deocamdat` tot la „ostalgie“. Cum v` explica]i c` [i \n România, ce-i drept cu oarecare \nt\ziere fa]` de Germania, \ncepe s` se manifeste acest fenomen? R.W.: În orice caz, mi se pare mai curios dec\t \n cazul altor ]`ri. Fiindc` dac` \n anii ’80 \n restul fostelor ]`ri comuniste sistemul era \n declin, societatea era \n dizolvare, situa]ia nemaifiind pe deplin sub control, facilit\nd astfel chiar apari]ia unor forme de anarhie (cum s-a \nt\mplat \n Ungaria sau chiar \n fosta RDG), \n România \n schimb se petrecea un fel de „restalinizare“, o diminuare aproape complet` a vie]ii de zi cu zi: oamenii erau pur [i simplu maltrata]i de ideologie, de poli]ie, erau supu[i unui [antaj zilnic. Ei nu tr`iau, ci supravie]uiau. A fost nevoie probabil s` treac` ceva mai mult timp pentru ca aceast` situa]ie absurd`, grotesc` s` fie dat` uit`rii [i pentru ca unii s` devin` „nostalgici“. M` mir` totu[i faptul c` amnezia colectiv` s-a putut instala [i \ntr-o asemenea situa]ie. Ar fi cazul s` ne amintim c` nu aveam mai nimic de m\ncare, c` umblam zile la r\nd pentru a ne procura strictul necesar, c` magazinele erau goale, iar c` la televiziune ap`reau doi analfabe]i care erau aplauda]i timp de dou` ore, iar la Bucure[ti lumea \ncepuse s` \nve]e bulgara ca s` aib` parte de televiziunea bulgar` care li se p`rea probabil „occidental`“!!! Este a[adar o performan]` s` devii nostalgic la 15 ani dup` cele \nt\mplate, este oricum un lucru ciudat... R.B.: Abordarea \n registru comic, sarcastic sau ludic a trecutului comunist, a[a cum se \nt\mpl` \n scrierile unor tineri autori germani, face mai scuzabil` „ostalgia“? R.W.: Nu cred. S-a v`zut c` aceste comedii literare, piesele de teatru sau chiar Good bye Lenin nu au dus la o \n]elegere cu z\mbetul pe buze a ceea ce a fost comunismul, nu au generat un act de reflec]ie, ci au dus la bagatelizarea lui. Iar cine nu a [tiut prea multe despre comunism \n Occident nu prea a avut cum s` afle din Good bye Lenin ce a \nsemnat el cu adev`rat. Desigur, se poate spune „mai bine [i at\t dec\t nimic“... Cred c` totu[i este

DOSAR posibil`, fiind [i mult mai eficient`, o dezbatere a trecutului la modul serios. Abia dup` aceea se poate face [i o interpretare „amuzant` [i amuzat`“ a ceea ce a fost comunismul. C` exist` totu[i inten]ia unei interpret`ri serioase a acestui trecut [i \n registru cinematografic a dovedit-o succesul recent al filmului Das Leben der Anderen (Via]a celorlal]i) realizat de un t\n`r regizor vest-german care nu a tr`it \n RDG dar care pentru prima dat` a \ncercat s` prezinte \ntr-un film via]a oamenilor din statul muncitorilor [i ]`ranilor \n anii ’80. Filmul a luat deja [i numeroase premii. În România, ceea ce mi-a fost dat s` observ este existen]a \n cultur` [i literatur`, \n mod special, a unui interes foarte limitat fa]` de ce a \nsemnat comunismul. Dac` observ`m apari]iile de carte din 1990 \ncoace, s\nt foarte pu]ine la num`r – m` refer la beletristic` – scrierile care s` se ocupe de comunism. O f`ceau [i o fac \n special memoriile, cele ale unor fo[ti de]inu]i politici, ale victimelor prigoanei. Ele s-au bucurat de un foarte mare interes \n r\ndul publicului larg (de la \nceputul p\n` pe la mijlocul anilor ’90) dup` c\te am observat. R.B.: R`m\nem \n apus unde complementar cu „ostalgia“ se manifest` [i o „vestalgie“, dorul de vechea Republic` Federal`. Ciudatul sentiment paseist s-ar datora [i el deterior`rii situa]iei generale aici? R.W.: {i „vestalgia“ este un sentiment precar. Criza din Germania nu e legat` doar de unificare de[i, ce-i drept, fosta RDG „cost` mult“. Problemele Germaniei de azi s\nt [i ale vechii Republici Federale [i ele se datoreaz` [i clasei politice, chiar \n timpul guvern`rii Kohl, care nu a avut curajul s` fac` unele reforme scadente, necesare, dar impopulare. „Vestalgia“ vizeaz` mai ales anii ’50-’60, perioada boom-ului economic, c\nd toate ar fi fost „mai simple [i mai bune“. E adev`rat. Dar de ce? În anii ’50, mai ales la \nceputul lor, Germania pornea de la zero. Totul nu putea evolua dec\t spre mai bine, iar dup` 20-30 de ani, se ajunsese la limita acestei dezvolt`ri. Atunci c\nd se declan[eaz` o astfel de „vestalgie“, lipse[te \ns` o autentic` reflec]ie asupra cauzelor ei reale [i implicit asupra celor ale actualei stagn`ri. O astfel de nostalgie se reg`se[te \ns` [i \n estul Europei. Vorbind despre România, observ o nostalgie a anilor ’20-’30 care cred c` are cam acelea[i cauze. C\nd problemele nu-[i prea afl` o rezolvare \n prezent, se tot caut` vremuri mai bune \n trecut c\nd totul era mai bine. S` lu`m doar exemplul succesului c`r]ilor despre Bucure[tiul interbelic – e ceva \ntr-adev`r foarte interesant. Dar [i foarte complicat!!! P.S. Dar asta este deja o alt` poveste...

17


DOSAR Marius Cosmeanu

Cele dou` Ungarii. Nostalgia \n alb [i negru Maniera \n care [i-au prelucrat trecutul societ`]ile din Europa Central` [i de Est, \n ultimul deceniu [i jum`tate, spune multe \n primul r\nd despre obiectul recuper`rii. Acolo unde regimul a fost mai permisiv, dezbaterile despre istoria recent` s-au f`cut mai profesionist [i rezultatele au fost mai concrete. At\ta vreme c\t \n România antedecembrist` [tiin]ele sociale, atunci c\nd nu erau prohibite, serveau \ndoctrin`rii [i propagandei, prelucrarea trecutului dup` 1989 a constituit un exerci]iu mai dificil. În plus, mare parte a comunit`]ii istoriografilor, a speciali[tilor \n [tiin]e sociale a fost compromis`, lipsa de credibilitate \ngreun\nd demersul lor. În Ungaria, lucrurile au mers ceva mai u[or. Faimosul „gula[comunism“ a avut mai multe grade de libertate dec\t cel d\mbovi]ean, deschiz\nd mai multe perspective cercet`torilor maghiari. Regimul condus de Janos Kadar a avut, [i el, limitele sale, tabuurile de rigoare. Trianonul, probabil momentul istoric cel mai delicat din istoria maghiarilor, a fost ]inut sub pre[ (un aspect interesant dac` ne g\ndim c` „iredentismul“ alimenta permanent na]ional-comunismul ceau[ist). Dar, ca \n istoria oric`rui fruct interzis, odat` permis accesul la el, foamea cunoa[terii era mai pregnant`. Dup` c`derea Cortinei de Fier, vecinii no[tri au \nceput imediat o nou` rela]ie cu trecutul lor. Comercializarea conservelor pline cu „Ultimul suflu al comunismului“, a afi[elor care \l ilustrau pe Brejnev s`rut\ndu-se pe gur`, ca doi buni tovar`[i, cu RDG-istul Honecker, [i restul micilor [icane, f`cute post-mortem regimului, au marcat perioada romantic` a desp`r]irii de trecut. În scurt timp a \nceput [i procesul de profesionalizare, [i cel de institu-

18

D I L E M AT E C A 

]ionalizare. Sus]inut` de guvernarea conservatoare de dup` proclamarea republicii, \n toamna lui 1989, [i de importanta diaspor`, format` prin exodul din 1956, comunitatea speciali[tilor s-a sim]it, \n sf\r[it, lini[tit` c` are libertatea [i resursele de a studia n`zdr`v`niile jum`t`]ii de secol ce tocmai se \ncheiase. Istoriografii, antropologii, sociologii nu au fost \ns` singurii care au abordat acest trecut. Beletristica, de bun` sau mai pu]in bun` calitate, memorialistica (inclusiv cartea pentru care Imre Kertész a primit premiul Nobel), volumele de interviuri, dar [i cinematografia, teatrul [i restul artelor au fost prinse de aceast` febr` a arheologiei sociale. În fine, nu mai pu]in semnificativ este [i faptul c` \n fruntea statului ungar de atunci se afla un fost de]inut politic, cu ani grei de \nchisoare: Arpád Göncz. De atunci p\n` azi, evolu]ia discursului [i a procesului de recuperare a trecutului \n Ungaria s-a centrat pe dou` mari teme narative: Holocaustul [i Comunismul. Sau invers. Aceast` disput` a conturat [i ceea ce a[ numi „cele dou` Ungarii“: una conservatoare, preocupat` \ndeosebi de ceea ce a \nsemnat dictatura comunist` [i soarta maghiarilor din teritoriile pierdute de Ungaria dup` Trianon, [i alta mai „relaxat`“, „pragmatic`“ [i av\nd ca prioritate Ungaria Mic`, mai cur\nd dec\t cea Mare. Privit` de la Bucure[ti, aceasta din urm` pare mai prietenoas`. Privite din interior, de la Budapesta, lucrurile s\nt mult mai nuan]ate. Privite – s` spunem – din America Latin`, nu po]i trage alt` concluzie dec\t c` ungurii au acoperit tot ce era important pentru ei. Ce r`m\ne \ns` dac` tragem linie? Un institut 1956, un Muzeu al Holocaustului, o Cas` a Terorii, un Parc al Statuilor [i c\teva duzini de institu]ii de profil. Mai toate controversate, dar existente. Marius Cosmeanu este [eful Departamentului „Sinteze“ al ziarului Cotidianul

IUNIE 2006

a memoriei \i une[te pe to]i \n acest exerci]iu de revizitare a trecutului, precum [i convingerea difuz` c` nu po]i fi \ndurerat de pierderea unei patrii care ]i-a supravie]uit \n prea multe feluri. Un doliu dup` o parte a propriei fiin]e afectate de ideologie, de rezisten]a instinctiv` [i de [ocul t\rziu al denun]`rii abera]iei. Biografia atipic` a lui Michael Astner („Pu]ini am fost, mul]i am r`mas“), porne[te din habsburgicul Apold de Sus [i de la Liceul „Brukental“, trece prin mitica pres` studen]easc` din Ia[i [i invita]iile obligatorii pe str. Triumfului, la sediul Securit`]ii, ca s` se \ncheie \ntr-un Zal`u mai bine aprovizionat, [i cultural, [i alimentar, ca alte zone. Circular`, dar \ntr-un fel at\t de intens \nc\t rememorarea ideologic` \[i pierde parc` suportul, este autobiografia concentrat` a Marianei Codru], dedicat` fo[tilor colegi de navet` („C\nd Dumnezeu st`tea ascuns dup` o u[`... „), o extraordinar` proz` \n care \ncap [i drumurile navetistice de 8 km cu refrenul „Puneceasuls`sune-somn-sculat-mers pe jos-lec]iimers pe jos-puneceasuls`sune“, [i propria na[tere, [i colectivizarea, [i demol`rile din Ia[ii anilor ’70, [i pactul politic al lui Dumnezeu cu Satana, [i c\ntecele pioniere[ti, [i lecturile copil`riei, p\n` [i trecutul uitat din instinct de conservare. Totul fic]ional, dar totul adev`rat, c`ci: „Cu fic]iunea lucrurile stau, \ntr-un asemenea caz, a[a. Ea nu e literatur`, ci... metafizic`: are un rol capital \n conservarea [i protec]ia individului care traverseaz` o realitate puternic frustrant`. Pentru c` ea e echivalenta leucocitelor, a unui fel de leucocite secretate de creier, care distrug microbul numit «realitate frustrant`», p`truns \n corpul t`u“. „Mesajul din evul unui ev aprins“ al lui Radu Pavel Gheo este cea mai bun` gril` de lectur` a dilemelor din c`r]ile sale ulterioare: o copil`rie \n zona Banatului submontan, marcat` de „idealul“ de a-l \nlocui pe tovar`[ul Ciu En Lai la c\rma Chinei comuniste, [i de o pasivitate apolitic`, traversarea proletcultismului [i obsesia lecturii, regimul cazon de la Liceul silvic din Timi[oara, „regim porcesc \n care via]a \]i era mereu amenin]at`“, via]a de adolescent \ntr-un ora[ de la grani]a cu mai liberalele Ungaria [i Iugoslavia, ocskó (talciocul ce prefigura pia]a liber`), cenaclul SF „Helion“, filmele, iubirile, \n cele din urm` revolu]ia care a \nchis „cu un bufnet sinistru“ cartea comunismului. Paul Tatomir este cel care apropie \n Cartea roz supravie]uirile \n comunism [i nazism, pornind de la cartea unui scriitor est-german, Jurek Becker, unde orbirea, ca


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

Cristina Godun

Dor de comunism Cotidianul scandinav Kaleva publica \n urm` cu c\teva luni un articol al c`rui titlu de senza]ie nu a st\rnit dec\t la prima vedere nedumerirea: „În Polonia domne[te nostalgia dup` comunism“. Dup` c`derea zidului Berlinului, toate statele fostului bloc comunist se confrunt` indubitabil cu straniul fenomen socio-politic de rememorare pozitiv` a Epocii de aur, care aduce cu sine dorin]a de reabilitare a istoriei recente [i de restituire a unei ordini c\ndva blamate, acum idealizate. Conform sondajului efectuat \n Polonia [i preluat de publica]ia scandinav`, fiecare al doilea polonez t\nje[te dup` epoca socialismului realist, fiecare a doua persoan` intervievat` ar locui cu pl`cere mai degrab` \ntr-o Polonie comunist`, dec\t \ntr-o ]ar` guvernat` de principiile economiei de pia]` liber`, situa]ie la care a contribuit, \n mod evident, perioada dificil` a tranzi]iei, marcat` de cre[terea infla]iei, a [omajului, de imposibilitatea de a se adapta [i de a ]ine pasul cu schimb`rile, deloc \ncurajatoare pentru marea majoritate a popula]iei, pe care le implic` noile transform`ri sociale, economice [i politice prin care trece ]ara. Rezultatele amintitului sondaj s\nt oarecum [ocante, estim\ndu-se c` aproximativ 40% dintre polonezi nu ar avea nici o problem` s` stea din nou la cozi interminabile la magazine, ale c`ror rafturi ar fi pline doar de sticle cu o]et, [i nu i-ar deranja ideea c` m\ncarea [i benzina ar fi din nou ra]ionalizate pe cartele. Sociologii pun acest fenomen surprinz`tor pe seama nostalgiei cet`]enilor care nu fac fa]` psihic valului de schimb`ri [i restructur`ri economice, implicate de trecerea la un nou tip de economie [i la un nou tip de guvernare. Lovi]i de o brusc` amnezie a s`r`ciei sau terorii psihice \n care s-au zb`tut, oamenii s\nt mult mai dispu[i s` renun]e la a[a-zisa lor libertate, care nu le ofer` garan]ia unui trai \ndestulat, \n schimbul sentimentului de stabilitate, de siguran]` a zilei de m\ine, pe care, de bine, de r`u, \l aveau \n perioada regimului anterior. Cu alte cuvinte, sus]in sociologii, nu este vorba despre o nostalgie dup` trecut, ci de o nostalgie dup` stabilitate [i despre iluzia c` populi[tii le-o pot oferi [i garanta. În anul 2002 apare \n Polonia, la Editura Czarne, volumul colectiv de eseuri intitulat Nostalgia: Eseuri despre dorul dup` comunism, care reune[te m`rturiile unor scriitori, publici[ti [i esei[ti din diferite col]uri ale Europei. Autorii Nostalgiei... scriu despre patriile lor, care uneori deja nu mai exist`, abord\nd \n felurite moduri problema memoriei [i a lucrurilor sau \nt\mpl`rilor care se cer rememorate. Unii

DOSAR caut` explica]ii de natur` politic` [i istoric`, al]ii se raporteaz` la universul vechilor valori [i mediteaz` asupra existen]ei lor de dup` moarte. Eseul, ca form` de expresie, permite confruntarea diverselor puncte de vedere: a experien]ei personale cu ideea, a simbolului cu realitatea, a istoriei [i biografiei intime. {i astfel – \ntr-o multitudine de voci auctoriale [i perspective – putem reg`si \n carte acel ceva ce face leg`tura dintre tablourile nostalgice [i dorul intens, precum [i procesele care se petrec \n con[tiin]a colectiv` a societ`]ilor statelor de «dup` comunism» [i \ncerc`rile de a le \n]elege“. Literatura a[adar simte nevoia s` oglindeasc` acest fenomen tulbur`tor de c`utare [i redefinire a identit`]ii celor c`rora istoria le-a oferit posibilitatea de a experimenta dou` lumi total diferite, fiecare cu avatarurile ei, [i care, \n prezent, s\nt sf\[ia]i de nostalgia dup` un trecut idealizat, irecuperabil, [i un prezent-capcan`. În literatura polon`, Jacek Zakowski, cu cartea sa intitulat` Revan[a memoriei, sau Pawel Smolinski (n. 1959, \n prezent reporter [i editorialist la prestigioasa revist` Gazeta Wyborcza, \nainte de 1989 scriitor \n ilegalitate), prezent cu un eseu \n volumul amintit mai sus, Nostalgia..., s\nt doar c\teva exemple de scriitori care dau glas \n scrierile lor angoasei prezentului, red\nd parfumul unui trecut ce nu a mai p`strat, \n con[tiin]a multor cet`]eni ai Poloniei, ecoul faptelor reprobabile, condamnabile. Rememorarea trecutului, nostalgic \n m`sura \n care se refer` la tinere]ea pierdut` [i la tumultul anilor tr`i]i din plin sub semnul revoltei \mpotriva normelor sociale impuse, se reg`se[te [i la Andrzej Stasiuk. Cum am devenit scriitor. (Încercare de autobiografie intelectual`), ap`rut` \n 2003 la Editura Paralela 45 cu o foarte bun` prefa]` a criticului polonez Jan Kott [i o remarcabil` postfa]` a Simonei Popescu, ofer` de fapt tabloul de via]` al tuturor tinerilor din perioada comunist`, \n orice parte a Europei s-ar fi aflat, f`r` a sugera totu[i, nici un moment, dorin]a de restaurare \n prezent a unui trecut ce va r`m\ne mereu oglinda unui sistem care ac]iona \mpotriva omului. Aceia[i tineri, am putea spune, care, \n Cum am devenit scriitor, sondau posibilit`]ile vie]ii, sfid\nd prin stilul lor de via]` absurdul regimului, se reg`sesc dup` 1989, \n romanul Corbul alb, \n imposibilitatea de a se adapta la perioada de tranzi]ie prin care trece \ntreaga societate, inclusiv via]a lor, ce pare \mpietrit`. Se simt \ncerca]i de o anumit` nostalgie, care este \ns` umbrit` de intensitatea tr`irilor actuale [i de dorin]a de a-[i redefini identitatea \n noua realitate \n care le este dat s` tr`iasc`. Fie c` o numim nostalgie a trecutului, fie autoam`gire ca terapie a prezentului, fenomenul este prezent [i \n Polonia, nu numai pe plan sociologic sau politic, ci [i literar. Cristina Godun este lector la Catedra de limb` [i literatura polon` a Universit`]ii Bucure[ti.

19


DOSAR Daniel Cristea-Enache Spovedania unui convins Cu mobilitatea intelectual` a unui Milan Kundera [i cu o similar` predispozi]ie de a lua \n r\s [i comunismul, [i contrariul s`u, Radu Cosa[u face, \n aproape fiecare pagin` a Logicii, dovada c`, departe de a fi ra]ional`, via]a \n socialism e o permanent` situare \n confuzie. Absurdul cotidian nu e demonstrat prin reflec]ie teoretic` – fie aceasta [i consecutiv` unor experien]e directe, ca la Panait Istrati. El reiese, practic, din fiecare fir biografic [i ]\[ne[te prin to]i porii organismului social. Exemplele abund` [i s\nt \nf`]i[ate \ntr-un crescendo tragicomic, pe linia tot mai ap`sat` a „ridicolelor iubiri“ ideologice. T\n`rul scriitor comunist, ajuns „devia]ionist“ dup` mult-pomenita Conferin]` din aprilie 1956, st` \n casa unei m`tu[i ale c`rei convingeri [i repere au r`mas burgheze. Alte rude vin aici pentru a-[i ar`ta oprobriul fa]` de textele pe linie ale nepotului, sincrone cu suferin]ele multora \n \nchisorile comuniste. Autorul se ru[ineaz` pe jum`tate, r`m\n\nd par]ial d\rz pe aliniamentele doctrinei comuniste. Excesele, abuzurile, abaterile de la Manifest nu au nimic de-a face – vrea el s` cread` – cu validitatea Bibliei marxiste. Dar, \n timp ce fostul reporter se \ndoie[te tot mai des, rudele sale apropiate cedeaz` progresiv presiunii mediului. M`tu[a-gazd`, cu valorile ei burgheze cu tot, ar vrea ca el s` publice din nou, s` redevin` oficial. Glasul prozaic al realit`]ii sun` mai puternic, \n urechile Sanseverinei, dec\t cel al unor idei [i idealuri juvenile opuse, culmea!, celor mai vechi. Astfel c`, la apari]ia \n scen` a B`iatului (securist t\n`r [i energic, personaj gogolian), iubitoarea m`tu[` se transform` \ntr-un avocat patetic [i persuasiv al diavolului. Într-o schem` cu termenii morali inversa]i, \nc`p`]\narea [i idiosincraziile protagonistului r`m\n singurele obstacole \n calea ni-

20

vel`rii. „Eroul“ se aga]` de caracterul s`u dificil, de natura lui introvertit`, pentru a rezista c\ntecului de siren` al regimului. Nuvelele lui, scrise cu spatele la „modelele“ literaturii propagandistice, le va putea oare publica? Este ceva de capul lor? Devine, cu ele, un scriitor? Mai cu bini[orul, mai cu for]a, B`iatul \l convinge s` redacteze referate pe marginea unor manuscrise. Scriitorul \ndr`gostit de nuvelele lui curate \ncepe din nou s` mearg` pe [antiere, \n c`utarea vie]ii „adev`rate“, [i s` ia, febril, noti]e pentru alte reportaje optimiste. Lovitura de teatru vine la final, cu o not` de ironie atroce a scriitorului [i de abjec]ie a vremurilor tinere]ii sale. Securistul-cenzor, B`iatul care l-a reorientat pe autorul nostru \nspre tematica socialismului biruitor, str\mb` din nas \n fa]a manuscrisului conformist al victimei; ba chiar, \ntr-un moment de visare cu pixul \n m\n`, schimb` prima liter` a titlului care, hot`r\t lucru, nu-i place: c \n loc de m, Cacarale \n loc de Macarale... Scriitorul \l roag`, \l implor`, \l conjur` s` dea aviz favorabil c`r]ii sale; dar omul regimului are, deodat`, bareme artistice, preten]ii axiologice, sclifoseli estetizante. Literatur` angajat` (= prostituat`), da, \ns` scris` cu talent, nu numai cu implicare! În loc de Vivisec]ii, autorul alesese Macarale; \n loc de Macarale, cenzorul prefer` Energii. Capitularea moral` se des`v\r[e[te abia acum, iar nu prin precedenta excludere a scriitorului, de c`tre temutul Leonte R`utu, de la festinul realismului socialist. La finalul acestei c`r]i excep]ionale, confuzia dintre bine [i r`u, adev`r [i minciun`, frumos [i ur\t se lipe[te pe „texisten]a“ supravie]uitorului, ca o emblem`. În Logica lui Radu Cosa[u, un critic t\n`r a v`zut un comunism hazos, cu Stan [i Bran. Veselie mare!... De fapt, comunismul r\de aici cu hohot gros, \n timp ce scriitorul pl\nge cu lacrimi amare. Comic, tragicomic, melodram`, dram`: autorul ne trece prin toate registrele, z\mbind afabil, \n lume, [i suferind c\ine[te, \n forul s`u interior.

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

paleativ al memoriei, era anestezicul de elec]ie: „{tiam c` trebuie s`-mi ]in gura. C` nu tr`im \n cea mai bun` dintre lumi. St`team [i eu la cozi... tremuram [i eu de frig \n apartament, seara adormeam cu Radio „Europa Liber`“ \n ureche. Dispre]uiam strategiile de adaptare ale unora, acel double talk. Sim]isem de nenum`trate ori un soi de asfixiere mental`, dincolo de umilin]a zilnic`. În]elegeam c` a[a nu se mai poate. Dar cum? Ne l`sam du[i“. Strategii de supravie]uire elaboreaz`, de altfel, to]i cei din Cartea roz... „Imperiile de h\rtie“ ale lui Radu Andriescu (o alt` minunat` proz` plec\nd generic de la persoana a III-a ca s` ajung` la un eu deja str`in) povestesc descoperirea unei duble identit`]i prin poveste [i norocul unei biblioteci fabuloase \n anii comunismului, cu romanele lui Virgil Gheorghiu, Silogismele lui Cioran, distopiile lui Huxley [i Orwell, c`r]ile lui Soljeni]\n sau Zinoviev. În alt fel, Gabriel H. Decuble, \n evocarea patern` „P`rin]ii au m\ncat agurida, iar copiilor li s-au str`pezit din]ii“, g`se[te cauza prim` a deculturaliz`rii postdecembriste \n manipularea ideologic` [i asocierile defectuoase, provocate de arderea etapelor [i de c`r]ile greu de g`sit \n vremea comunismului: „Cenzura comunist` [i politicile culturale dictate de partid aveau s` dea na[tere, prin efectul de frond`, unei societ`]i de autodidac]i egoi[ti... Structural, acest tip de cultur` na]ional` s-a perpetuat [i dup` 1989, astfel \nc\t cu to]ii aveau s` intre, vr\nd-nevr\nd, \n acea mas` cultural` brut` pe care consumerismul a transformat-o ulterior \ntr-un aletrism feroce, \ntruc\t televiziunea [i Internetul le-au absorbit tuturor pofta de nou“. {i O. Nimigean ajunge la prezentul malformat de „copromisul“ practicat \n comunism, adic` „m\ncatul cu lingura [i cu linguroiul, cu de[tele, a materiei aceleia care-]i aduce noroc“. Nu cred c` poate fi cineva nostalgic dup` asta, cu toate abera]iile, sechelele [i mo[tenirile grele pe care ni le-a l`sat Epoca de aur!

Reconstituirea Dup` excelentul volum de eseuri, la opt m\ini, În c`utarea comunismului pierdut (2001), cu analize pertinente aplicate produselor culturii oficiale din vremea comunismului (de la poezii patriotice, la discursuri oficiale, desene animate, BD-uri [i romane populare ecranizate), stimula]i, poate, de succesul „istoriilor la firul ierbii“ publica-


IUNIE 2006

DOSAR

te \n ultimii ani, Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici [i Ioan Stanomir au \ntrerupt seria eseistic` prin patru istorii personale. Apropia]i ca v\rste (Paul Cernat [i Angelo Mitchievici s\nt n`scu]i \n 1972, Ioan Stanomir \n 1973, iar Ion Manolescu \n 1968), cei patru \[i reconstituie \n volumul de evoc`ri O lume disp`rut` (2004) nucleul de formare, Bildungsroman-ul scurtcircuitat de abera]ia cvasigeneral` a Epocii de aur, deturn`rile, subterfugiile [i sechelele personale. Acest al doilea volum, structurat ca o cvadrupl` „poveste de via]`“, circumscris` temporal (perioada copil`riei [i adolescen]ei autorilor) [i urm\nd o schem` prestabilit` (penuria generalizat`, pionieria, demol`rile, cozile, „Europa Liber`“, fenomenul Pif, al casetelor audio [i filmelor semiclandestine etc.), a trezit din plin interesul. {i asta \ntr-un mod nea[teptat pentru adep]ii uit`rii [i ai mut`rii lupei de pe trecutul recent, c`ci analiza la rece din În c`utarea comunismului pierdut, cu accentele ei biografice libere, devine mult mai virulent` \n O lume disp`rut`, unde ura mocnit`, arta pruden]ei \ndelung exersate, sadismul direc]ionat ideologic s\nt aduse la suprafa]`, explicitate, relativizate [i, astfel,

exorcizate. Memoriile lor nu s\nt nici inocente (ca materialele culese de la subiec]i \nt\mpl`tori, din alte volume de m`rturii despre epoc`) [i nici ingenue literar. C`ci, dincolo de copil`ria copilului est-european dintr-o anumit` epoc`, dincolo de povestirile secundare (cu personaje fabuloase, dintr-un bestiar al timpului nostru), chiar dincolo de nostalgia propriei tinere]i matri]ate [i polizate la strungul istoriei, miza c`r]ii st` \n recuperarea propriilor strategii de supravie]uire (asistate de familie), de ap`rare a voca]iei (literare), grav amenin]ate, [i de reperare a sechelelor pe care vremurile le-au l`sat \n fiecare. Cei patru se creioneaz` \n primul r\nd pe ei \n[i[i ca fiind ni[te mutan]i, victime fragede ale unei perioade decadent-crepusculare. Paul Cernat, campionul artei pruden]ei jucate p\n` la cap`t, adic` p\n` \n plin` febr` revolu]ionar`, se vede ca „un mic filozof en herbe al «nelini[tii metafizice» care nu g`sise \nc` solu]ia \n sacrificiu, ci – dimpotriv` – \n supravie]uirea lucid` cu orice pre], \n «r`sp`rul» defetist fa]` de tot [i toate“. Autoanaliza sa retrospectiv` nume[te direct agen]ii muta]iilor, de[i distan]a e, probabil, cu totul decisiv` \n aceast` identificare a unei frici difuze: „...tea-

D I L E M AT E C A 

21

© Vasile Dorol]i


DOSAR

D I L E M AT E C A 

ma patologic` de partid [i Securitate mi-a dezvoltat o via]` interioar` hipertrofiat`, inhib\ndu-mi spiritul de ini]iativ`, nel`s\ndu-m` s` m` exteriorizez, transform\ndu-m` \ntr-un fricos ascuns [i suspicios, f`c\ndu-m` dependent de autoritatea fa]` de care preferam s` m` supun formal ca s`-mi conserv libertatea interioar` [i comoditatea contemplativ`... Deviza mea era fuga la ad`post. Singura ini]iativ` «public`» la care mar[am era una \n negativ – ini]iativa renun]`rii, a abandonului, a fugii de r`spundere, victoria prin neprezentare“. Ion Manolescu e un precoce „Dr. Justice“, personaj din Pif-ul visurilor noastre, ale tuturor (aici trebuie s` depun o ap`sat-nostalgic` [i b`ie]easc` m`rturie), de care se desparte atunci c\nd militantismul civic al simpaticului doctor de pe l\ng` Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii \ncepe s` se suprapun` peste „cel`lalt Campion al Bunei În]elegeri, pe care \l vedeam seara la Telejurnal... gesticul\nd abundent de la tribun` [i ar`t\nd cu un deget lung [i acuzator c`tre inechit`]ile sociale [i politice ale capitalismului“. Angelo Mitchievici (care scrie \n „Trecutul care va veni“ un nea[teptat microroman, de o intensitate extraordinar`) se simte victima consim]`toare a unui kitsch cotropitor, insidios [i dezarmant, ca o boal` amoros-lingav`: „nu pot anula complet

kitsch-ul sentimental cu care m` identific pe alocuri, m` pot juca de-a v\n`torul de cli[ee, s\nt con[tient de mecanismul propagandei, de strategiile ei, dar ceva a r`mas, ceva din ce am tr`it atunci, f`r` ur`, f`r` alternativ`“. Cuplurile de mutan]i pe care le descrie Mitchievici – profesorii Dinu [i Antoniade, unul idiot, altul sadic, cei doi gemeni teleghida]i de la Techirghiol, devor\nd o amandin`, Profesorul [i Scriitorul (de provincie) – s\nt teratologic-antologice. Ioan Stanomir – m`rturisind pruden]e variate, dar practic\nd o ironie t`ioas` – este lucidul experimentului. Ce mai poate fi recuperat dintr-un jurnal scris cu pruden]`, din trei replici str\ns lipite de vocea lui Dinic`, Sergiu Nicolaescu sau Jean Constantin, dintr-o memorie care ar vrea s` restituie adev`rul [i care cade \n pur` imagina]ie? Recuperarea timpului pierdut cu practici de atelier [i agricole, cu PTAP [i cu toate de[`n]`rile ideologice, care pres`rau \nv`]`m\ntul din clasa \nt\i p\n` la terminarea facult`]ii, e cu totul iluzorie, deparazitarea e imposibil` – pare s` spun` Stanomir, m`rturisind „sentimentul de fiin]` amfibie, comunic\nd cu trecutul \ntr-o manier` incomprehensibil` celor n`scu]i mai t\rziu...“ [i sim]indu-se, cu \ntreaga sa genera]ie, „\nchi[i, pe jum`tate melancolic, pe jum`tate ironic, \n aceast` not` de subsol pe care biografia noastr` o \nchipuie \n istoria secolului trecut“. În dialogul cu H.-R. Patapievici care \ncheie cartea, avem o a cincea „povestire de via]`“, schi]at` doar, despre felul \n care sistemul putea fr\nge o voca]ie. Nu \nt\mpl`tor convorbirea, un fel de postfa]` a c`r]ii, se termin` cu \nsp`im\nt`torrealista concluzie a lui Patapievici, replic` la Furet, potrivit c`ruia comunismul nu a l`sat nimic \n urm`: „A l`sat oameni... A l`sat oameni mutan]i, iar cei care nu s\nt mutan]i \n sens strict s\nt purt`tori incon[tien]i de muta]ii. Comunismul e \nc` aici. Nu viu, dar plin de efecte“.

IUNIE 2006

Via]a privat` \n comunism. Totu[i? Cartea cu euri, situat` cumva la grani]a \ntre aceste arheologii subiective ale comunismului [i istoriile orale adunate \n diverse volume din ultimii ani, atinge razant chestiunea ideologiei, a[a cum o face de altfel [i similidic]ionarul Anii ’80 [i bucure[tenii. Perioada „la bloc“ din povestirea autobiogra-

22


IUNIE 2006

DOSAR

fic` a lui Cosmin Manolache – cu amintiri legate de „cozile la p\ine... casele demolate, funda]iile blocurilor, zvonurile care puneau \n mori[ca lor povestea descoperirii unui tezaur“, dezarmarea, compunerile, „activit`]ile politice“ legate de diferite ceremonii, ora 7 f`r` un sfert la Radio „Europa Liber`“ – se adun` \ntr-un glosar narativ pe care-l reg`sim \n forme diferite [i la C`lin Torsan („Am fost copil“) sau Sorin Stoica („Copil`rie institu]ionalizat`“). Analiz\nd copil`ria, o perioad` c\nd identitatea „nu doar exist`, ci mai cu seam` devine“, cei cinci autori aduc laolalt` nu doar propriile biografii, pentru m`rturisirea c`rora se pun cheza[i, ci [i pe ale altora, rude sau martori, pur [i simplu. Rezultatul este diferit de exerci]iile prozastice de sinceritate din Cartea roz a comunismului sau O lume pierdut`. În Cartea cu euri, Anii ’80 [i bucure[tenii sau Arca lui Noe, comunismului nu i se mai [opte[te la ureche Walk with me!. El apare [i dispare, conteaz` [i bruiaz`, amenin]` [i amneziaz`. Central`, esen]ial` [i inconturnabil` este via]a fiec`rui personaj, autor al c`r]ii sau vorbitor al ei: martor de bun`voie \n rememorarea cu adev`rat liber`, expiatorie [i melancolic` a vremurilor nu prea \ndep`rtate. Abia \n aceste volume care nu pot fi rezumate, ci doar citite, reluate, asimilate [i \mp`rt`[ite, se constituie arhiva \ndoliat` a vie]ii private \n comunism. O posibil` istorie a vie]ii private \n acea epoc` va putea fi scris` mai ales prin m`rturiile din asemenea volume deloc nostalgice sau paseiste, \n care cercet`torii (sociologi, istorici, etnologi) se amestec` printre oamenii normali, f`r` aparat critic sau perspectiv` de sus, invita]i, \ntr-un experiment cvasimedical, s`-[i reconstituie propriile vie]i. La acela[i experiment particip`, vr\nd, nevr\nd, [i cititorii acestor c`r]i, c`ci glosarul lor este [i al nostru, \ntr-o m`sur` mult mai mare dec\t ne-am aminti singuri. Iat` doar c\teva „intr`ri“ la care am putea (sub)scrie cu to]ii: 23 August, Alimente, Bloc, Ceau[escu, Cenaclul „Flac`ra“, C\ntarea României, Coada, Compunere, Demolare, „Europa Liber`“, Fric`, Frig, Fug` din ]ar`, Informator, Intelectual, Ma[ina de scris, Mili]ie, Partid, Practic` agricol`, Ra]ie, Securitate, Socialism [tiin]ific, Trabant. {i, f`r` false amintiri, am putea probabil ad`uga ceva [i la articolul „Totu[i“ (nici el nostalgic, cel mult exact, semnat de martorul 56, Ruxandra Grigorescu, artist plastic, \n Anii ’80...): „Desant-ul – genera]ia ’80, Liiceanu cu Jurnalul de la P`ltini[, Andrei Ple[u cu Pitoresc [i melancolie [i Minima moralia, Mircea Iorgulescu [i Nicolae Manolescu oxigenau paginile

României literare, Dan H`ulic` \ngrijea Secolul 20... N. Steinhardt citit, ascultat, revistele \n care ap`rea erau date din m\n` \n m\n`“. Totu[i? Urmele ro[ii, roz sau negre ale comunismului expirat pot fi g`site \n mai toat` literatura scris` dup` 1989. Nu e \ns` tema dosarului de fa]` o asemenea decriptare riscant` [i realist-biografic`. Pentru unitate, am renun]at [i la includerea \n caleidoscopul românesc a unei c`r]i autobiografice dure precum N`scut \n URSS de Vasile Ernu, care descrie lumea sovietic` „din imediata vecin`tate mnemonic` a ceau[ismului“, cum scrie Sorin Antohi \n deta[ata sa postfa]`. Ea [i-ar fi avut \ns` locul mult mai aproape de spa]iul românesc dec\t de cel al Estului comunist, revizitat [i el pe scurt [i din perspectiva acestei nostagii prea des invocate. Nu [tiu cum e la al]ii, dar la noi nostalgia nu e altceva dec\t o rememorare (patetic` sau ironic`), o punere \n abis a propriilor tare, sechele, automatisme, o reconsiderare a micii vie]i incon[tient-rutiniere din vremea comunismului. Toate acestea dintr-o perspectiv` critic-expiatorie. E ca [i cum cei care scriu aceste c`r]i ar fi, simultan, analistul [i analizatul propriului proces de doliu. Un doliu nu dup` comunismul pierdut, ci dup` propriile identit`]i pierdute \ntr-un fel [i c\[tigate \n alt fel (inclusiv prin povestire), un doliu dup` propriile obiecte (psihice sau reale), un doliu dup` cei ce am fi putut s` fim f`r` aceast` nefericit` parantez` istoric` \n care s-a petrecut, \n fond, prea mare parte din via]a noastr`. 

D I L E M AT E C A 

© Vasile Dorol]i

23


LOCURI DE CITIT

Drago[ Ghi]ulete

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

Dan Brown, Dostoievski, Platon [i prostituatele merg m\n` \n m\n` pe canalele din Amsterdam În trecut, frica de conspira]ii i-a f`cut pe legiuitorii olandezi s` monitorizeze atent apuc`turile oamenilor. Cum telefoane care s` fie ascultate nu erau, camere de luat vederi nici at\t, ei s-au g\ndit c` ce face omul \ntre pere]ii casei s` se poat` vedea din strad`. {i au dat o ordonan]` prin care li se cerea locuitorilor micului regat s` lase luminile aprinse \n case [i s` nu acopere ferestrele. În ora[ul libert`]ilor totale, Amsterdam, aceast` interdic]ie a condus la un mod de via]`. Prin geamurile mari c\t peretele, neacoperite de perdele sau draperii, turistul excitat de oferta bogat` \n materie de divertisment, poate privi \n cas` [i \[i satisface astfel nevoia de b\rf`, f`r` a fi nevoit s` trag` cu ochiul sau s` asculte pe la col]uri. {i oamenii fac ce fac [i pe la noi. {i chiar mai mult dec\t at\t. Se uit` la televizor, beau cafea [i bere, vorbesc. Mul]i dintre ei citesc. De la aeroportul Schiphol p\n` la Centraal Station, un fel de Gara de Nord, dar mai mic`, s\nt vreo 15 minute de mers cu trenul. Cum de la premiera filmului Codul lui Da Vinci n-a trecut prea mult` vreme, nu m` mir` s` observ c`, l\ng` mine, un italian cu care c`l`torisem \n avion, cite[te aceast` carte. Mi s-a p`rut \ns` prea mult s` v`d c` pe bancheta

din fa]a noastr` o doamn` cite[te tot Brown. Dan Brown. Am c`utat-o din ochi pe Sandra Brown. Negativ. Se pare c` vremurile celei despre care se spune c` \n România i s-au tradus mai multe c`r]i dec\t a scris, au apus. În magazinul de ziare de la Centraal Station se „citesc“ reviste porno. Nu s\nt sigilate, drept pentru care la multe dintre ele se v`d paginile \ndoite de prea mult` curiozitate. Nu cost` mult, dar r`sfoitul e gratis. La fel ca mersul pe biciclet`. L\ng` Centraal Station exist` cea mai mare parcare de biciclete din Europa. Aceste vehicule pe dou` ro]i \mp\nzesc tot ora[ul. Acolo \ns` chiar se poate merge cu bicicleta. Dac` e ro[u la ma[ini nu \nseamn` c` po]i traversa lini[tit. Au [i bicicli[tii pistele lor, cu semafoare pentru ei. Anual se raporteaz` cam un milion de furturi de biciclete. Din aceast` cauz`, cele mai multe dintre ele s\nt destul de pr`p`dite.

„Oranje op weg naar goud!“ Adic` „Portocala este \n drum spre aur“. Pentru c` s\ntem \n plin campionat mondial de fotbal. Traducerea mi-a f`cut-o un pu[ti peste um`rul c`ruia m` zg\isem s` v`d ce carte cite[te \n tramvaiul care merge spre Vondel Park [i Muzeul „Van Gogh“. Sloganul \l v`zusem cu pu]in timp \nainte \ntr-o vitrin`. C\]iva copii se \ntorc de la [coal` [i s\nt extrem de g`l`gio[i. În tramvai \ns` nimeni nu-i bag` \n seam`. Cei mai mul]i dintre c`l`tori \[i v`d de-ale lor. Vondel Park. A ie[it soarele iar, asta \nseamn` c` e s`rb`toare. E sf\r[it de mai [i \n Amsterdam nu s\nt Fotografii de Lucian Muntean

28


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

LOCURI DE CITIT

mai mult de 10 grade. Nu m` a[teptam s` aud manele sau s` m` \mpiedic de gunoaie pe jos, dar nici s` v`d c` to]i cei care stau pe b`nci citesc. Cum a intrat soarele \n nori, \[i scot hainele groase [i continu` lectura. Ghidul I am sterdam m` d` de gol c` s\nt str`in [i nu-mi este greu s` aflu c` parcurile, atunci c\nd vremea permite, s\nt preferate pentru lectur`. Nu e muzic`, nu s\nt terase, e lini[te.

Ummagumma Este nu numai titlul unui album semnat Pink Floyd, ci [i al unui coffee shop. Ce muzic` se ascult` e lesne de \n]eles. Parc` intri \ntr-un templu. La cele c\teva mese ocupate, fie se vorbe[te \n [oapt`, fie se cite[te. M` a[ez cu grij` s` nu fac zgomot. Telefonul mobil zb\rn\ie. Mi se face jen` [i \l \nchid. E mult` lini[te. Un cuplu studiaz` ni[te albume de art`. Din c\nd \n c\nd fac \nsemn`ri \n agende [i mai trag un fum. E ha[i[ sau marijuana. Pe meniu s\nt trecute ambele. Din Afganistan sau Maroc. Libia sau India. Po]i alege. Cost` \n jur de 15 euro gramul sau 5 euro ]igara. La o alt` mas` un b`rbat de vreo 35 de ani, olandez de origine etiopian`, cite[te o traducere \n francez` a dialogurilor de tinere]e ale lui Platon. A votat oui la referendumul asupra Constitu]iei Europene, ]ine el s` precizeze dup` ce accept` s` st`m pu]in de vorb`. În [oapt`, desigur. A terminat Filosofia la Sorbona. Parisul \l atrage mai mult dec\t ora[ul \n care locuie[te, \ns` recunoa[te c` acolo nu s-ar bucura de at\ta libertate ca \n Amsterdam. Nu e prea convins c` vrea s` \[i dea doctoratul \n Filozofie, \ns` \mi ]ine o teorie despre Pink Floyd, Platon [i fumat. Merit` \ncercat – adaug` el – [i cu Mozart, Huizinga [i, desigur, fumat. Dostoievski [i frumoasa… cu corp „Trist, retras, r`nit de moarte, S-ar fi-ntors l-acea frumse]`, Dar [tia ce crud` soarte Are-eterna-i tinere]`.“ (M. Eminescu, Miron [i frumoasa f`r` corp) În jurul pr\nzului, cartierul ro[u e destul de lini[tit. În fa]a intr`rii \ntr-un teatru porno un grup de chinezi a[teapt` cuminte indica]iile ghidului care trateaz` cu patronul. Totul se negociaz`. În final se intr` \n sal`. Pe podurile de peste canale v`d fe]e cunoscute.

De fapt, gesturi cunoscute. S\nt cei care vor s`-]i v\nd` droguri tari. Îmi aduc aminte c` la intrarea \ntr-un coffee shop era scris: „stop drogurilor tari“. S\nt politico[i, \ns` eye contact-ul e suficient pentru a se repezi la tine. Un simplu „nu, mul]umesc“ \i face \ns` s` se retrag`. De-o parte [i de alta a canalului, fetele din vitrine \[i a[teapt` clien]ii. Foarte pu]ine draperii ro[ii s\nt trase, semn c` la acea or` nu prea s\nt doritori de pl`ceri. Grase, slabe, ur\te, frumoase, albe, galbene, negre. Toate numai z\mbet atunci c\nd trec pe l\ng` vitrine. Stau pe un scaun \nalt de bar. S\nt \mbr`cate \n desuuri negre, ro[ii, albe. Se negociaz` pre]ul \n cadrul u[ii. Pe o str`du]` l`turalnic` care duce de la canal spre o catedral`, \mi atrage aten]ia o fat` care, la fel ca celelalte, \[i a[teapt` clien]ii. Numai c` nu le face semne. St` pe acel scaun de bar [i cite[te. M` apropii de geam. Dostoievski \n original. Fra]ii Karamazov. M` g\ndesc la Adrian Mutu. E rusoaic`, are 22 de ani, [i a venit \n Olanda \n urm` cu doi ani. Mai multe nu vrea s`-mi spun` [i m` aten]ioneaz` c` voi r`m\ne f`r` aparat, dac` \ncerc s` fac vreo poz`. 50 de euro. U[or negociabil. }in\nd cont de ora la care am ajuns acolo, a[ putea ob]ine o reducere de 10 euro. E frumoas`. P`r`sesc zona ro[ie [i caut un loc s` beau o bere. Cum s\nt coffee shop-uri la tot pasul e destul de greu. Acolo nu au b`uturi alcoolice. G`sesc o teras`. E zgomot [i se vorbe[te despre fotbal. S` intru \ntr-o libr`rie [i s` v`d c` acolo s\nt fotolii unde po]i r`sfoi o carte \nainte de a o cump`ra chiar nu mi s-a mai p`rut ceva extraordinar. Doar avem [i noi C`rture[ti. 

29


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

L I T E R AT U R ~ R O M Å N ~

adult“, rondeluri [i sonete galante, s-au strecurat, mai acut ca oric\nd, oboseala, dezam`girea, sentimentul e[ecului, spaima extinc]iei: „Sim]urile cum se duc / R`m\n p`p`die-cuc“ („La o nimfoaic`“), „Doamne, nu m` p`r`si, / Ia-mi \n bra]e sufletul...“ („Rug`ciune laic`“), „De ast`zi clipa-i c\t dovleacul / {i n-o mai pot rostogoli“ („Elegie“) etc. Cartea nu st` at\t (sau doar) sub semnul erosului, c\t sub semnul amurgului, al regretului, al \mb`tr\nirii. Primele piese, nostalgice, ale acestui homo ludens au un titlu cu t\lc din Johann Huizinga (Amurgul Evului Mediu), iar ultima e un frison copil`ros \n fa]a mor]ii („Oare / Cum se moare? // A[a cum cade o c`p[un`-n ap` / {i vine-un cerb cu botul lui [i-o pap`? // Oare / Cum se moare?“). Cu o indica]ie muzical` pe m`sur` („La contrabas, nostalgic, Johnny R`ducanu“), piesa-titlu exploreaz` teritorii „subacvatice“ care, orice ar crede unii, nu au nimic de-a face cu Freud: „Adu-]i aminte ziua religioas`-n care / În submarinul nostru portocaliu \nchi[i / Pluteam hai-hui [i pacinici sub case [i trotuare / În vechi canale pline de fluturi [i crini tri[ti“. Distan]a fa]` de p`rintele psihanalizei e la fel de mare ca [i aceea \ntre submarinul portocaliu al lui Brumaru [i submarinul galben al Beatles-ilor… Chiar [i \n variantele sale cele mai f`r` de perdea, senzualitatea poetic` a autorului – ceremonial artistic, \nscenare galant` – func]ioneaz` ca declan[ator al reveriei populate de peisaje crepusculare [i frumuse]i diafane. Erosul e o poart` c`tre aromele [i visele copil`riei, c`tre intimitatea ei paradisiac`. Ca vechi [i incurabil fan al „vechiului“ Brumaru – cel din Versuri, Detectivul Arthur [i Julien Ospitalierul (preferatul meu absolut), din Adio, Robinson Crusoe [i Dulapul \ndr`gostit – nu pot s` nu observ \ns` o anumit` epuizare a filonului aurifer, un triumf al manierei, o previzibilitate repetitiv`, simptome pe care, departe de a le conjura, licen]iozit`]ile extrase din Apollinaire [i exerci]iile de virtuozitate prozodic` tip {erban Foar]` nu fac dec\t s` le agraveze. Chestiune de gust – m` simt mai aproape de piese ca „Amurgul evului mediu I, II, III, IV“, „Verlaine mi-a spus…“ sau „Pierrot r`ut`cios“ (3), de r`scolitor elegiacul „Poem feroviar“ dedicat lui „Pino“ Caramitru, de noile „Elegii“ [i de „C\ntecul naiv“ din final. S` ne bucur`m totu[i: \n r`sp`r cu ur\]irea [i plebeizarea sistematic` a poeziei, „\ngerul jongleur“ r`m\ne acela[i cavaler al frumuse]ii ca senza]ie fizic`.

Un cavaler al frumuse]ii poetice Emil Brumaru, Submarinul erotic Editura Cartea Româneasc`, 2005

16,90 lei (carte + CD)

„Naiv“ rafinat crescut la [coala poe]ilor Evului Mediu [i a soneti[tilor Rena[terii, a trubadurilor [i truverilor, goliarzilor [i minnesangerilor, a simboli[tilor [i suprareali[tilor, Emil Brumaru este – dincolo de trucurile postmoderne cu care se \mpodobe[te de la o vreme – un maestru al reveriei senzuale, un Pierrot jovial [i trist care-[i distileaz` emo]iile \n tiparul clasic al rimelor [i al formelor mai mult sau mai pu]in fixe. Publicul de azi, amator de senza]ii facile, vede \n el mai cur\nd un voluptuos al poemelor erotice, rat\nd tocmai frumuse]ea, candoarea melancolic`, farmecul desuet [i inocent, fragilitatea interioar`, pudoarea (da, pudoarea!). Dar popularitatea \[i are pre]ul ei... Dup` experimentul licen]ios „interzis minorilor“ din Infernala comedie, poetul se \ntoarce, pu]in obosit [i consumat, la vechile unelte. Reg`sim \n Submarinul erotic universul s`u intim dintotdeauna, reg`sim [i ceva din experien]ele poetice mai noi, picant sexualizate (Tamaret`, Cafeaua de cicoare-mi d` av\nt [.a.). Dar printre frumuse]i [i volupt`]i, printre fluturi [i melci, m`rar [i leu[tean, \ngeri [i crini, portocale [i rotunjimi feminine, printre envoi-uri gra]ioase „la o actri]`“, c\ntece de lume [i blues-uri virtuoz deocheate, printre „c\ntece naive“, „bocete de

 Paul Cernat

30


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

L I T E R AT U R ~ R O M Å N ~

Despre ce discut` criticii literari? Al. Cistelecan, 15 dialoguri critice Editura Aula, 2005

Una dintre ideile care anim` activitatea [i scrisul lui Al. Cistelecan este c` se poate (cu imperativul: trebuie) construi(t) temeinic \n chiar durata zilei. În mod programatic, criticul privilegiaz` speciile actualit`]ii (cronica, recenzia, interviul), \ncerc\nd s` \nt`reasc` perisabilitatea momentului cu contrafor]ii etici ai scrisului (responsabilitatea, seriozitatea, profesionalismul etc.). Except\nd teza de doctorat (Cel`lalt Pillat, 2000) [i micromonografia Mircea Iv`nescu (2003), c`r]ile sale s\nt concepute ca imagini ale actualit`]ii literare care re]in o tendin]`, dac` nu o direc]ie din fenomenul cercetat: Poezie [i livresc (1987), Top ten (2001), Al doilea top (2004). Lor li se adaug` dou` volume de convorbiri: 11 dialoguri (aproape teologice) (2003) [i 15 dialoguri critice. Purtate dup` 1990 [i publicate \n revista Vatra (unde Al. Cistelecan este redactor-[ef adjunct), f`c\nd parte „dintr-un proiect de reevaluare [i reexaminare critic`“, acest ultim volum d` o reprezentare interesant` (dac` nu [i incitant`) a lumii române[ti postdecembriste. Cum, dintre cei 15 critici intervieva]i (\ntr-o accep]iune ceva mai larg`, de „exper]i“, dup` precizarea autorului), 6 tr`iau \n ]ar` (Mircea Martin, Ion Pop, Adrian Marino, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Dimisianu, H.-R. Patapievici), 9 \n str`in`tate (Ion Negoi]escu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Mircea Iorgulescu, Dan Culcer, Lucian Raicu, Pavel Chihaia, Virgil Nemoianu), iar Mircea Zaciu a f`cut, \n ultimii ani, o navet` continental`, prima observa]ie care se impune e referitoare la situarea geografic` a literaturii române, pentru c`, dup` expresia lui Mircea Iorgulescu, „distan]a geografic` [nu] anuleaz` apartenen]a“. F`r` s` constituie un prim-plan, exist` un aspect confesiv al unora dintre dialoguri. Mai ales reprezentan]ii genera]iei pierdute (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Pavel Chihaia, Adrian Marino) ofer` date a c`ror \nsemn`tate dep`[e[te biografiile

personale. În general \ns`, Al. Cistelecan conduce dialogul spre zona public` a opiniei, fiind interesat mai mult de dezbatere dec\t de m`rturie. P\n` la un punct, temele s\nt, desigur, culturale [i literare. Se discut` despre scriitor, examen critic (reevaluare [i revizuire), raportul dintre etic [i estetic, rolurile criticului, subtextul religios al literaturii române, rela]ia cu cenzura [i puterea, dar [i cea (nu mai pu]in dificil`) cu libertatea, felurile de a g\ndi, metodele utilizate, ceremonialul apropierii de text, notorietate, prestigiu [i autoritate, calitatea literar` sau [tiin]ific` a criticii etc. Se discut` \ns` [i despre temele cet`]ii: despre politic`, Basarabia, europenism, memorie na]ional`, redresare moral` [i – r`spunz\nd unei \ntreb`ri recurente – despre posibile c`i de rena[tere spiritual` a României. Pendul\nd \ntre republica literelor [i cea a cet`]enilor, 15 dialoguri critice este o carte vie (nelipsit` de accente polemice) \n care 16 voci sonore [i expresive ajung, pe alocuri, la dic]iunea ideilor [i, cu fiecare replic`, la autenticitatea opiniei.  Sanda Cordo[

Prejudec`]i „S\nt un om «vechi». Nu suport lectura «obiectiv`» a literaturii cuiva care («ca om») m` dezgust`, asta e situa]ia. Lui cutare s`-i fac` dreptate posteritatea, eu nu dispun de timp [i nici grea]a nu pot s` o pun \ntre paranteze sub durata lecturii textelor sale pline de talent... Parc` Arghezi zicea de un poet c` e \nger pe h\rtie [i porc \n via]`; nu-i pot citi pe porci, necum s` scriu cu lini[te despre arta lor, nu pun \ntre ghilimele cuv\ntul art`... Alt` prejudecat`: nu-mi plac «nebunii» \n literatur`. S` te fereasc` Dumnezeu de nebunii f`r` geniu! Abia s\nt de suportat ceilal]i – geniile sau genialoizii – oricum dup` moarte, nu \nainte… Am prejudecata de a crede c` un scriitor de mare valoare poate fi (f`r` s`-[i d`uneze) [i un caracter exemplar. Ca Ileana M`l`ncioiu“. (Lucian Raicu)

31

7,90 lei


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

L I T E R AT U R ~ R O M Å N ~

b`tr\ni, cu prieteni [i necunoscu]i, iar decupajul nu e aleatoriu. Ultimul vers suspend` imaginea [i las` locul unui \n]eles deschis. De aici [i sentimentul distan]ei dintre toate, al r`t`cirii \ntre oboseal` [i resemnare, \ntr-un cuv\nt, al vie]ii pe cont propriu: „Dumnezeu nu vorbe[te cu nimeni / despre nici unul dintre noi“... Poezia lui Robert {erban nu se ascunde dup` retoric`, nu are timpi de pierdut, nici sentimente de menajat; ea se deschide cu gesturi minime [i precise primindu-te \n mijlocul ei, de unde lucrurile nu se v`d mai clar, dar s\nt spuse mai simplu. Prin Cinema la mine-acas`, poetul timi[orean cap`t`, \n sf\r[it, conturul celor c\teva linii esen]iale. 

Spectatorul propriei vie]i Robert {erban, Cinema la mine-acas` Editura Cartea Româneasc`, 2006

16,90 lei (carte + CD)

C\t` literatur` at\ta dram`. Acesta e avertismentul strecurat printre r\nduri \n chiar prima poezie cu care Robert {erban \[i deschide volumul de versuri articulat din cinci mari teme: poezia, lupta, dragostea, via]a [i prietenia. Scrisul confirm` uzura vie]ii („poezia este ceea ce r`m\ne din via]` / dup` ce o tr`ie[ti“) [i nu compenseaz` niciodat` nimic. Nici m`car dragostea care se am\n` cu fiecare dorin]` [i se pierde \n nelini[tea corpurilor str`ine. Poetul e mai degrab` un spectator al propriei vie]i, turnat` dup` un scenariu mereu nepotrivit. O anume voluptate a u[ur`t`]ii las` singur`tatea lui neconsolat` [i prad` scrisului. Dar via]a nu trebuie a[teptat` la marginea propriei h\rtii, ea trebuie c`utat` \n mi[c`rile din jur. Ochiul \n]eleg`tor al poetului \nregistreaz` scene casnice cu copii [i

Limba român` – prim`var`/var` G. Grui]`, Moda lingvistic` 2007. Norma, uzul [i abuzul Editura Paralela 45, 2006

14 lei

Pentru cine crede c` o lucrare de lingvistic` nu poate fi dec\t o \n[iruire plicticoas` de reguli sau o insipid` despicare a firului \n patru, Moda lingvistic` 2007 este un bun contraexemplu. A[ez\ndu-se de la \nceput sub semnul ludicului, autorul propune cititorului s`-[i imagineze c` \n Tratatul de aderare la UE ar exista o clauz` lingvistic` prin care România ar trebui s` elimine, p\n` la data de 1 ianuarie 2007, „frecventele contradic]ii din interio-

32

Marius Chivu

Robert {erban a publicat: Fire[te c` exagerez (poezie), Editura Excelsior, 1996; Odyssex (poezie), Editura Marineasa, 1996; Piper pe limb` (interviuri), Editura Brumar, 1999; Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor; poezie [i proz`), Editura Funda]iei Pro, 2002; Cartea roz a comunismului (coautor, memorialistic`), Editura Versus, 2004; A cincea roat` (interviuri), Editura Humanitas, 2004; Barzaconii / Anus dazumal (proz`), Editura Hartmann, 2005.

rul codului s`u lingvistic, precum [i diferen]ele dintre cod [i uz“. Urmeaz` o analiz` consistent` – \mbin\nd fericit descriptivul cu normativul, \ntr-un stil lejer [i ironic ce aminte[te de regretatul Alexandru Graur – a inadverten]elor „la mod`“, a calchierilor [i aproxim`rilor dup` ureche, demne de vremurile postmoderne pe care le tr`im. A[adar, dac` vre]i s` realiza]i ce \nseamn` „rahat“ conform DEX, o oportunitate \n acest sens v` poate oferi cartea lui G. Grui]`, cu al c`rei impact pe pia]`, nu se face prim`var`. Pute]i, de asemenea, \nv`]a de aici un joc de societate cu \ [i â, dac` ave]i suficient` determinare, sau v` pute]i amuza de „teroarea anticacofonic`“ virgul` (!) care-i b\ntuie pe români, ori de topul pleonasmelor. {i, ca s` r`m\n trendy: o supercarte!  Lumini]a Corneanu


D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

L I T E R AT U R I S T R ~ I N E

„{oriceasc` alerg`tur`“ Tatiana Tolstaia, Z\tul Editura Curtea Veche, 2006

Cum s` nu fii panicat c\nd afli c` Z\tul este o carte mare care „vorbe[te“ despre lucruri grele tocmai sub forma antiutopiei sau distopiei? Hait – \]i zici –, parabol`! P`zea – sc\nce[ti –, alegorie! Poftim de mai prizeaz` un asemenea roman acum c\nd gustul \]i e h\r[it, tocit, obosit de indirectele acestea fabulatorii cu care, ca estic p`]it, fusese[i obi[nuit s` parezi, p\n` \n ’89, demolatoarele upercuturi de extrem` st\ng`! {i cum s` nu fii iar`[i panicat c\nd autoarea – o universitar` rusoaic` de 55 de ani, cu un respectabil palmares academic, inclusiv peste Ocean – \]i este prezentat` \n stilul celui mai pur nepotism? Ea urc` \n literatur` cobor\nd dintr-un ascendent tolstoian – cam asta \n]elegi c\nd afli de la unii comentatori c` Tatiana Tolstaia ar fi str`nepoata lui Lev Tolstoi, iar de la al]ii, c` e nepoata celuilalt Tolstoi, mai mic [i mai ro[u, renumit [i el de altfel, dar \ntr-alt fel, [i prenumit, \n orice caz, Aleksei. Dup` ce-]i \nvingi panica [i cite[ti totu[i cartea, un lucru \]i devine limpede: c` Z\tul nu e rud` nici cu R`zboi [i pace, nici cu Calvarul, [i c` se ]ine pe picioarele lui, ca un roman \n primul r\nd fabulos [i abia apoi fabulatoriu, un roman lucrat vreme de 14 ani (din 1986 p\n` \n 2000), postmodern p\n` la excelen]`, h\tru, comic, inventiv, \mprumut\nd chiar [i grotescului un juc`u[ subton parodic. Fire[te c` e o parabol` [i c` are profunzimi nesf\r[ite, fire[te c`-]i suce[te mintea [i ]i-o face s` ]op`ie ca o minge de ping-pong, dar cu ce delicatese textuale te atrage de partea logicii lui, cu ce seduc`toare n`zb\tii ale imagina]iei [i cu ce tifl` savuroas` aruncat` \ncr\ncen`rii ob[te[ti! S\ntem pe teritoriul fostei Moscove, la vreo dou` secole de la o explozie nuclear`. Unii au supravie]uit Pr`p`dului, p`str\ndu-[i at\t amintirile vechii civiliza]ii, c\t [i v\rsta la care i-a prins „deflagra]ia“. Ace[tia s\nt Fo[tii, care nu mai \mb`tr\nesc, spun lucruri ininteligibile pentru ceilal]i [i mor numai accidental, otr`vi]i de pild` cu iepuri sau cu foculeandri fal[i. Dac` nu [ti]i ce \nseamn` foculeandri, afla]i c` s\nt ni[te fructe luminiscente, care cresc \n cei mai buni copaci ai acestei noi epoci de piatr`, adic` \n spiripini. Cei

RECENZII n`scu]i dup` Pr`p`d au ni[te muta]ii comico-grote[ti numite Urm`ri: branhii, coad`, urechi pe tot corpul, creste, tromp` p\n` la p`m\nt, s\ni pe trei niveluri, o fa]` [i jum`tate etc. Nu s\nt \n b\lciuri suficiente borcane cu formol c\t s` \ncap` varietatea umanoizilor imagina]i de Tatiana Tolstaia. Ca s` nu mai vorbim de a[a-numi]ii Degenera]i – p`ro[i, patrupezi, potcovi]i cu p\slari [i folosi]i la trasul s`niilor, c`ci clima e, bine\n]eles, siberian` – sau de faun` [i de flor`, siderante \n neb`nuitele lor inova]ii. Spectacolul nu se opre[te \ns` aici. Lumea aceasta de tr`itori \n izbe nu putea fi l`sat` de izbeli[te: ea e riguros structurat` social, are o aristocra]ie (a M\rzacilor), o plebe (a Gugu[tiucilor), ni[te Sanitari traducere (Securitatea \ntru s`n`tatea cet`]enilor) [i un M\rzac de Luana Schidu Suprem – absolutist [i pitic, evident –, care d`ruie[te poporului roadele secretate [i decretate de g\ndirea sa izb`vitoare. Dup` ce, la cap`tul primei jum`t`]i de carte, reu[e[ti s` \n]elegi cum stau lucrurile [i s` te cruce[ti de c\t Ion Creang` [i c\t Eugen Ionescu \ncap \n povestea asta ruseasc`, lucrurile respective \ncep s` se mi[te. Exist` un june Benedikt, personajul principal (descendent dintr-o Fost` [i luat sub arip` de un Fost), care, orbit de pasiunea sa pentru citit, ajunge s` r`stoarne lumea. Cum, cu ce pre] [i ce dezv`luiri de parcurs, cu ce pasager` poveste de amor ca intermezzo – r`m\ne s` vede]i. Dup` cum r`m\ne s` vede]i [i ce e cu acest z\t, enigmatica vietate care p\nde[te din copaci, gata s` sar` \n ceafa oamenilor [i s` le „sug` mintea“. Nu ve]i afla cine [tie ce despre \nf`]i[area sa. În schimb, ve]i \n]elege c` e amenin]area oficial` a acestei lumi imaginare \n care [oarecii s\nt hrana de baz` a oamenilor [i „moneda“ forte a trocurilor pe care le fac. Z\tul tr`ie[te ca o pisic` s`lbatic` – adic` liber`, adic` primejdioas` –, amenin]\nd r\nduiala unei vie]i de „[oriceasc` alerg`tur`“, cum spune un vers al lui Pu[kin pomenit de c\teva ori \n roman. Dar z\tul ar putea s` fie [i mai mare dec\t o pisic` s`lbatic`. Ar putea fi ditamai r\sul – r\sul \n hohote, r\sul viu, plin, s`n`tos cu care te mome[te, de la cap la coad`, felina antiutopie a Tatianei Tolstaia. Altminteri, Z\tul e un foarte bun roman, \ntr-o capodoper` de traducere româneasc`, a Luanei Schidu.  Claudiu Constantinescu

33

25 lei


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

L I T E R AT U R I S T R ~ I N E

filtru, c`rbune de oase“ (umane – se precizeaz` mai t\rziu). Filmul se termin` cu Igor, c`]elu’ [i t`ticu’ ajun[i hran` pentru pe[ti. Capitolul urm`tor \ncepe cu promisiunea c`, \n cur\nd, lucrurile vor deveni ciudate. {i nu s\nt vorbe goale. Oedipa asist` la o reprezenta]ie teatral` – o tragedie baroc` a r`zbun`rii, pe care Pynchon o poveste[te pe \ndelete, schingiuire cu schingiuire, tr`dare cu tr`dare – [i e tulburat` de un anumit cuv\nt: Tristero. Înc` de la \nceputul c`l`toriei o \ncercase „un sentiment hierloglific al \n]elesurilor ascunse“ ce p`reau s` se degaje din \nsu[i aranjamentul str`zilor din San Narciso sau al circuitelor unui radio: presim]irea existen]ei unui sistem secret, a unei re]ele invizibile, a unei Americi alternative. Acum, presim]irea ei cap`t` un nume: Tristero – un sistem de comunicare independent de canalele oficiale [i opus lor, „o re]ea prin care un num`r X de americani comunic` \ntr-adev`r \ntre ei, \n timp ce \[i rezerv` minciunile, r`spunsurile \nv`]ate, s`r`cia spiritual`... pentru sistemul de distribuire guvernamental“. Mi[to sistem, dar exist`? Oedipa caut` o cale de acces [i, \n cursul c`ut`rilor ei nocturne – c\teva pagini de iradiant` proz` vizionar` –, pare s` coboare p\n` \n subteranele nop]ii americane conspirative [i demen]iale, iluminate la tot pasul de imaginea unui corn po[tal – simbolul Tristero. Îl tot descoper` – pe spatele unui autobuz, \n c\ntecul unor copii, pe afi[ierul unei sp`l`torii. Dar ce indic` el? Nea[teptata lui multiplicare indic` iminen]a adev`ratei \n]elegeri sau, dimpotriv`, golirea lui de orice sens? Oare e chiar o imagine \nzestrat` cu puteri oculte sau nu e dec\t „o podoab`... a fiec`rui caz de alienare, a fiec`rei specii de izolare“ pe care Oedipa o \nt\lne[te \n drum? (Noaptea e plin` de c`ut`tori ca ea, de ciuda]i ca ea.) Oare Pynchon e un fel de „ini]iat“ (cum \l v`d mul]i dintre fanii lui) sau e doar un scriitor? Doar un mare scriitor – unul angajat \ntr-un perpetuu 13-14 \ntre viziunea unui „sens transcendent“ ascuns „sub str`zile hieroglifice“ ale Americii [i suspiciunea melancolic`, rup`toare, c` hieroglifele s\nt doar resturi de vie]i omene[ti [i c` sub str`zi e „doar p`m\ntul“. 

Semne Thomas Pynchon, Strigarea lotului 49 Editura Polirom, 2006

16,50 lei

„Asta e“, ofta odat` Salman Rushdie, la cap`tul unei sfor]`ri eroice de a rezuma o carte de Thomas Pynchon. „Ori te prinde, ori nu te prinde.“ Ceea ce nu spunea Rushdie (consider\nd c` publicul [tie deja) este c`, dac` te prinde, te prinde bine: or mai fi exist\nd [i alte c`i de a ajunge la genul de senza]ii pe care le tr`ie[ti citindu-l pe Pynchon, dar – din c\te [tiu eu – c`ile respective s\nt ilegale. S` lu`m Strigarea lotului 49. Este cel de-al doilea roman al lui (publicat \n 1966) [i \ncepe a[a: „Într-o dup`-amiaz` de var` doamna Oedipa Mass s-a \ntors acas` de la o petrecere Tupperware, unde amfitrioana turnase pesemne prea mult kirsch \n sosul fondue, ca s` afle c` ea, Oedipa, fusese numit executor sau, \[i traducere [i note d`du ea cu p`rerea, executoare a mo[tenirii l`sate de de Geta Dumitriu un anume Pierce Inverarity“. Scrisoarea din care afl` asta este expediat` „de firma de avoca]i Warpe, Wistfull, Kubitschek [i McMingus din Los Angeles [i semnat` de un ins pe nume Metzger“. Dac` n-a \nceput \nc` s` vi se suie la cap (efectul numelor), a[tepta]i \nt\lnirea Oedipei cu avocatul Metzger, c\teva pagini mai \ncolo, \ntr-o camer` de motel din San Narciso, California. Metzger se dovede[te a fi fostul copil-vedet` Baby Igor [i la televizor se \nt\mpl` s` se dea unul dintre vechile lui filme – aventurile unui b`ie]el, ale unui t`tic [i ale unui c`]el \ntr-un submarin, \n primul r`zboi mondial. Începe o scen` de seduc]ie, jucat` \ntr-un stil ce s-ar putea numi „burlesc halucinat“. Metzger o provoac` s` ghiceasc` finalul filmului. Oedipa r`spunde sfid`toare c` Igor, c`]elu’ [i t`ticu’ vor ajunge hran` pentru pe[ti. Metzger se ofer` s`-i dea c\te un indiciu pentru fiecare articol de \mbr`c`minte pe care ea [i-l va scoate. Oedipa e ini]ial precaut` [i pune pe ea toate hainele din bagaj, dar, cum [i bea \n acela[i timp, sf\r[e[te prin a-l lua cu japca pe Metzger \n acompaniamentul muzical oferit de b`iatul de la recep]ie [i de trupa lui, Paranoizii. Filmul continu`, \ntrerupt din c\nd \n c\nd de reclame la ]ig`rile Beaconsfield, „a c`ror atrac]ie era c`rbunele de cea mai bun` calitate utilizat pentru

34

Andrei Gorzo


D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

L I T E R AT U R I S T R ~ I N E

De la dezintoxicare la nunt` Marian Keyes, Lucy Sullivan se m`rit` Colec]ia „Chic“, Editura Polirom, 2006

Chicklit-ul proasp`t promovat de Polirom are deja la activ cinci scriitoare. Toate anglo-saxone, apropiate ca v\rst` [i produc`toare de tiraje dolofane. Din punct de vedere al CV-ului \ns`, Marian Keyes face not` discordant`: este singura din a c`rei educa]ie superioar` lipse[te o universitate cu nume sonor. {i poate tocmai de aceea incon[tientul i-a jucat o fest` compesatorie. De[i traiectul lui Lucy Sullivan nu se deosebe[te esen]ialmente de cel al colegelor ei de colec]ie (job lipsit de satisfac]ii, necazuri cu b`rba]ii, prietene instabile mental [i p`rin]i pietre de moar`, totul dublat de be]ii copioase, shopaholism [i aventuri pasagere), psihologia iese la ramp` mult mai

Scrisul [i amorul John Fante, Întreab` praful Colec]ia „Raftul Denisei“, Editura Humanitas, 2006

Întreab` praful e doar o parte din saga dedicat` lui Arturo Bandini, iar meritul de a o fi descoperit [i repus \n circuit, chiar dac` mult mai t\rziu, \i apar]ine scriitorului Charles Bukowski. Bandini e un t\n`r american de origine italian` care se hot`r`[te s` p`r`seasc` mediul sufocant din Colorado pentru a-[i \mplini cel mai mare vis \n miticul Los Angeles: acela de a deveni un mare scriitor. Scrisul [i iubirea ne\mp`rt`[it` pentru o frumoas` mexican`, nestatornic` [i capricioas` ca o zi de var`, formeaz` revelatorul care eviden]iaz` contururile unui destin ce reprezint`, \n sine, expresia tipic` a existen]ei artistului. Scriitorul aude stereo c\ntecele de siren` ale Camillei Lopez (la r\ndul ei, sf\[iat` \ntre toxicomanie [i dragostea pentru un b`rbat bolnav de tuberculoz` care o respinge) [i

RECENZII pregnant. În forma unui cli[eu, \ns` nu lipsit de fundament: anume c` gagicile venite din familii cu probleme tind s`-[i aleag` iubi]i \n numele tat`lui. {i din punct de vedere literar, aici rezid` adev`rata provocare a romanului. A-i conferi acestui cli[eu credibilitate. Stratagema folosit` are de-a face cu o con[tientizare treptat` [i aproape detectivistic` a eroinei, f`cut` cu pa[i mici: apropia]ii refuz` s`-i spun` adev`rul despre alcoolismul tat`lui, pentru c` i-ar insulta inteligen]a, iar ea refuz` s`-l vad`. De la acest consens armonios, la fracturile rela]ionale, proza trece refuz\nd monopolul „subiectului grav“. Tocmai de aceea imperativul categoric de a fi light, aplicabil chick literaturii la orice or`, are o materializare deosebit` \n cazul lui Marian Keyes, a c`rei b`t`lie livresc` se duce \n paralel cu a eroinei: limitarea ponderii psihice a „bubei“ \n contextul \n care ea joac` rolul principal. În acest context, aventurile, be]iile [i shopaholismul p`r`sesc statutul de hobby doar ca s` \l ia \n bra]e pe cel de necesitate. 

35,90 lei traducere de Ines Hristea

Alexandra Olivotto

chemarea scrisului, \nc`p`]\n\ndu-se s` \nhame doi cai la o [aret` care nu suport` dec\t unul. Iubirea nu mai are resurse, a[a c` mai r`m\ne doar scrisul, hr`nit din frustrare, neputin]`, a[teptare [i umilin]`. Iar el, scrisul, scoate din praful indiferen]ei un autor care face s` se clatine \n doar o clip` toat` proza american` a anilor tulburi de dup` r`zboi. O carte frumoas` care amestec` sinceritatea tulbur`toare a unui discurs, \n care se topesc destule elemente biografice, cu poezia unui mediu halucinant. O poveste despre singur`tate, despre un ora[ cu ritmuri ame]itoare \n care s\ngele neamerican te poate condamna la marginalitate, [i despre o iubire care moare [i se cicatrizeaz`, \ntr-un t\rziu.  Florina P\rjol  John Fante (1909-1983) provine dintr-o familie de origine italian` [i cre[te cu stigmatul emigrantului \ntr-un mediu refractar la orice element alogen. Primul roman \i apare \n 1938, Wait Until Spring, Bandini, urmat de Ask the Dust (1939), Dreamers from Bunker Hill (1982) [i The Road to Los Angeles (1985). E [i scenarist al unor filme cunoscute marelui public: The Reluctant Saint [i Walk on the Wild Side (ambele \n 1962). Romanul Întreab` praful a fost ecranizat de cur\nd, \ntr-o variant` comercial`, de regizorul Robert Towne, av\ndu-i \n rolurile principale pe Colin Farrell [i Salma Hayek.

35

25 lei introducere de Charles Bukowski traducere de Vali Florescu


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

ISTORIE

deosebire de precedentele \ncerc`ri editoriale, s\nt ancorate, mai ales, \n registrul personal. Bun` alegere. Dat fiind personajul, mi se pare firesc. Via]a autorului (tinere]e, facultate, carier` [.cl.) devine parte din via]a ]`rii – ceea ce reprezint`, \n fond, un exerci]iu legitim de autolegitimare. De pe urma lui D. Popescu vor fi mai clare – cred – m`car trei detalii fundamentale ce greveaz` istoria comunismului românesc al epocii Ceau[escu: i) \n ce m`sur` depindeau numirile (pentru anumite func]ii politice) de umorile personale ale deciden]ilor (merite, preg`tire, calificare etc. – toate av\nd un rol secundar \n context); ii) \n ce fel realitatea vie]ii de zi cu zi a cet`]eanului \ncepe s` se \ndep`rteze de coordonatele prefabricate ale discursului oficial ([i, venind din partea unui responsabil cu propaganda regimului, recunoa[terea acestui aspect nu e pu]in lucru!); \n fine, iii) felul \n care erau luate deciziile – \n cerc \nchis, \n grupuri mici gravit\nd \n jurul liderului suprem. Acest ultim detaliu mi se pare cel mai important. El explic` de ce, azi, stenogramele discu]iilor din Comitetul Central [.cl., publicate \ncet\ncet de Arhivele Na]ionale, nu aduc mari nout`]i fa]` de ce se [tia: pur [i simplu, marile decizii – \n epoca Gheorghiu-Dej [i \n epoca Ceau[escu – nu erau luate \n plenare, ci \n spatele u[ilor \nchise; din acest motiv – [i aici e meritul lui D. Popescu [i al altora, pu]ini – memoriile eroilor acelor istorii ale epocii comuniste t\rzii (\n]eleg prin aceasta regimul Ceau[escu) s\nt foarte importante. În confruntarea de idei dintre cei care spun c` indivizi, precum D.P., nu l`muresc nimic [i cei care ap`r` legitimitatea unor astfel de m`rturisiri ale unor personaje esen]iale ale fostului regim, s\nt categoric de partea celor din urm` – chiar cu riscul de a citi teancuri de c`r]i care nu spun ca atare, ci doar picur` adev`ruri. Este [i cazul memoriilor lui D. Popescu, al c`ror volum III (probabil nu ultimul) urmeaz` s` apar` (drept care va urma?). Atmosfera, e[ecurile, temerile sau reu[itele epocii Ceau[escu – toate de urm`rit \n memoriile lui D. Popescu. Deseori supraadmirativ fa]` de „C\rmaci“, alteori lucid [i ironic, D. Popescu r`m\ne un reper. Într-o istorie at\t de complicat`, un reper e foarte, foarte valoros. 

Farmecul amintirilor de dincolo de perdea Dumitru Popescu, Cronos autodevor\ndu-se. Aburul halucinogen al cernelii. Memorii I [i Cronos autodevor\ndu-se. Panorama r`sturnat` a mirajului politic. Memorii II Editura Curtea Veche, 2005 [i 2006

22 lei

20 lei

Hot`r\t lucru, Dumitru Popescu nu poate sta departe de masa de scris. Dat fiind c` personajul, \n calitate de autor, are ce spune, e foarte bine. Dup` c\teva tentative interesante de-a lungul anilor ’90 (vezi Am fost [i cioplitor de himere, 1994, [i Elefan]ii de por]elan. Scene [i personagii \n umbra Cortinei de Fier, 1996 [.a.), deloc plictisitoare, dar nici excep]ional de l`muritoare, D.P. revine acum cu un proiect aparte: propriile memorii! Un om at\t de apropiat de centrul puterii politice din Bucure[tiul anilor ’60-’80, at\t de apropiat lui N. Ceau[escu [i at\t de avizat \n privin]a priorit`]ilor propagandistice ale fostului regim nu putea lua o decizie mai \n]eleapt` dec\t scrierea propriilor memorii. O precizare: formal, D.P. nu scrie deloc r`u (asta se [tia!), are o st`p\nire a frazei [i un control asupra cuvintelor pe care mul]i dintre colegii politici de genera]ie ai domniei sale [i le-au dorit aprins, f`r` a le atinge. Pe fond, cititorul nu va pierde din vedere, desigur, resorturile freudiene (foarte posibile!) ale acestui demers: acest D.P., despre care vorbim, este cel care va r`m\ne \n istorie ca fiind cel care, la Congresul al XI-lea al PCR, din noiembrie 1974, l-a comparat pe Ceau[escu cu Iulius Cezar, Alexandru cel Mare, Pericle, Cromwell, Napoleon, Lincoln, Mihai Viteazul, {tefan cel Mare, Al. I. Cuza [.a.m.d. (s` spunem totu[i c` era congresul la care delegatul Gh. Cioar` propunea, direct, alegerea lui Nicolae Ceau[escu drept lider pe via]` al PCR – ceea ce acesta a refuzat, cu o oarecare ironie!). În aceste condi]ii, tenta]ia m`rturisirii, la Dumitru Popescu, nu surprinde. Sau, dac` o face, este \n ordinea surprizelor pl`cute. Primele dou` volume din memoriile lui D.P., spre

36

Adrian Cioroianu


D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

ISTORIE

Bijuterii medievale Florentina Ni]u, Pre]uri de podoabe [i orfevr`rie din metal pre]ios \n spa]iul românesc (secolele XVI-XVII) Editura Universit`]ii, 2005 (2006)

Imaginile noastre despre lumea medieval` [i incipient modern` oscileaz` \ntre un mizerabilism condescendent („vai c\t de subdezvolta]i erau, s`r`cu]ii, [i c\t de greu tr`iau“) [i tendin]a de a proiecta \n trecut valorile pe care le-am dori mai bine reprezentate \n lumea noastr`: eroismul, curtenia, spiritualitatea. Exotismul este spectaculos, atrage, dar ne [i limiteaz` capacitatea de a \n]elege trecutul. Dac` pornim de la premisa c` istoricului nu trebuie s`-i fie str`in nimic din ceea ce este omenesc, atunci vom constata c` [i aspecte mai prozaice ale vie]ii pot fi neb`nuit de interesante. Cartea Florentinei Ni]u are la origine o tez` de doctorat sus]inut` anul trecut la Universitatea din Bucure[ti. O tez` solid` de istorie economic`, dintre acelea care cu adev`rat \mping \nainte cunoa[terea. Autoarea a pornit de la constatarea penuriei studiilor române[ti de istoria pre]urilor, de[i \n alte ]`ri europene acest domeniu a fost unul de pionierat \n cercet`rile de istorie economic`, \nc` din epoca interbelic`. Valorific\nd experien]a acumulat` \n studiul podoabelor medievale, ea a ales s` se ocupe de pre]urile obiectelor de metal pre]ios din }`rile Române din secolele XVI-XVII. O op]iune neobi[nuit`, deoarece majoritatea studiilor de istoria pre]urilor se axeaz` pe bunurile de larg consum, prezente \n cantit`]i de mas`, \n timp ce podoabele s\nt considerate „obiecte de lux“, inadecvate deci pentru o analiz` cantitativ`. O op]iune ce s-a dovedit fertil`, \ng`duind autoarei s` eviden]ieze existen]a unei pie]e coerente, mai ales \n cazul produselor de orfevr`rie, o pia]` \n care varia]iile de pre], generate de diversitatea obiectelor, se \nscriau \ntr-o marj` determinat` de valoarea intrinsec` a metalului pre]ios incorporat \n respectivele m`rfuri. O pia]` care, fie-ne \ng`duit` compara]ia, este asem`n`toare \n func]ionare [i cu pia]a imobiliar` care obsedeaz` pe at\t de mul]i români \n anul de gra]ie 2006. Lucrarea Florentinei Ni]u con]ine [i capitole

RECENZII despre sursele de metal pre]ios, despre produc]ia [i comercializarea obiectelor de podoab` [i despre categoriile de podoabe [i accesorii vestimentare. Dincolo de p`r]ile descriptive, este o lucrare despre rela]ia dintre indivizi [i obiecte, despre accesul la anumite categorii de bunuri [i despre rolul social al podoabelor \ntr-o epoc` sincron` cu barocul european. Analiza autoarei ne aminte[te nu numai de prezen]a masiv` a bijuteriilor \n portretele ce s-au p`strat, ci [i de faptul c` p\n` [i oamenii de r\nd acumulau un anumit num`r de podoabe [i accesorii vestimentare. Implica]iile pentru istoria social` [i pentru studiul mentalit`]ilor s\nt deseori spectaculoase. Podoabele erau nu numai „investi]ii \n frumos“, ci [i mijloace de acumulare a valorii [i mijloace de plat` ce suplineau lipsa banilor pe[in. Un exemplu, dintre multe altele: \n 1689 un anume clucer Pascal }arigr`deanul cump`ra o pivni]` din T\rgovi[te pl`tind pentru ea 100 de oi, un br\u de argint poleit [i o pereche de br`]`ri (p. 92). Era o tranzac]ie relativ m`runt`. În carte g`sim [i exemple de alt calibru. Astfel, printre bunurile doamnei Zamfira, refugiat` \n Transilvania, g`sim [i un lan] de aur de 11 m`rci [i 23 de pisete (circa 2,8 kg), ceea ce o \ndeamn` pe autoare s` se \ntrebe asupra func]ionalit`]ii sale [i s` lanseze ipoteza c` este vorba totu[i de un lan] b`rb`tesc (p.181). Atitudinea fa]` de podoabe se dovede[te revelatoare pentru istoria societ`]ii [i mentalit`]ilor. De aceea, ar fi bine ca \ntr-o viitoare lucrare, publicat` pentru un public mai larg (tirajul oferit de Editura Universit`]ii este extrem de mic), autoarea s` se axeze pe practicile sociale asociate consumului de bijuterii [i podoabe. O asemenea abordare ne-ar ajuta s` \n]elegem at\t trecutul, c\t [i atitudinile actuale fa]` de bijuterii, podoabe [i obiectele de art`. 

29 lei

Bogdan Murgescu © Lucian Muntean

37


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

POLITOLOGIE

[i dreptatea social`, spiritul \ntreprinz`tor, dar [i solidaritatea interuman`, p`strarea mediului \nconjur`tor, dar [i drepturile omului. S\nt valori sus]inute, cu accente diferite, de dreapta sau de st\nga, \n Europa de Nord [i \n Europa Mediteranei, altfel \n Germania [i \ntr-o sintez` asem`n`toare \n Marea Britanie [i \n Statele Unite. F`r` prejudec`]i, dar nu f`r` patim`, Ash analizeaz` temeiurile antiamericanismului european [i antieuropenismului american, disput` care-i antreneaz` nu doar pe ideologi, ci [i opinia public`, gata mereu [i peste tot s`-[i mascheze invidia prin dispre]. Evolu]ia postbelic` a principalelor ]`ri europene [i a rela]iilor lor cu Statele Unite a dovedit interdependen]a, ceea ce nu \nseamn` nici omogenizare, nici supunerea fa]` de cel mai puternic. „În momentele critice, decizia se reduce, a[a cum a fost din totdeauna la interac]iunea unui set de biografii individuale cu un set de evenimente neprev`zute“ observ` realist T.G. Ash. Pentru ca aceast` interac]iune s` nu aib` consecin]e catastrofale e necesar ca, \n momentele ne-critice, s` func]ioneze compromisul, parteneriatul, respectul reciproc, tot at\tea elemente care au lipsit, din 2001 \ncoace, din dialogul transatlantic. Probabil observa]ia cea mai pesimist` (dar \n acela[i timp [i cea mai optimist`) din cartea lui Ash este aceea c` Europa nu mai este o surs` de probleme urgente pentru politica extern` a Statelor Unite. Terorismul, Orientul Apropiat, dar [i cel Îndep`rtat, conflictele provenind din sudul s`rac [i cotropind (prin emigra]ie) nordul bogat, problemele legate de mediu s\nt subiectele studiilor elaborate de think-tank-urile de peste Ocean, dar [i eventualit`]ile pentru care se antreneaz` trupe speciale. În aceste condi]ii, ce valoare de adev`r poate avea discursul pre[edintelui Bush jr. despre misiunea Americii de a r`sp\ndi libertatea, prin eliminarea dictaturilor, cu for]a, dac` e nevoie? Cei care \l consider` un mincinos se num`r` cu milioanele. Dar tot milioane (mai multe, mai pu]ine, cine poate [ti?) s\nt [i cei care cred c` libertatea este o aspira]ie comun` celor [ase miliarde de locuitori ai planetei, c` dintre toate na]iunile, americanii – condu[i de tot soiul de pre[edin]i – au f`cut cel mai mult pentru transformarea acestei aspira]ii \ntr-o realitate a institu]iilor. Printre aceste (din urm`) milioane se num`r` [i Timothy Garton Ash. Argumentele lui se \n[ir` \n tulbur`toarea demonstra]ie a c`r]ii.

O rivalitate stupid` Timothy Garton Ash, Lumea liber`. America, Europa [i viitorul surprinz`tor al Occidentului Editura Incitatus, 2005

27,60 lei traducere de Anton Lep`datu

Timothy Garton Ash este un „istoric al prezentului“: n`scut \n timpul r`zboiului rece, gazetarul, istoricul, intelectualul Ash s-a format \ntr-o vreme c\nd lumile erau clar delimitate \ntre „noi“ [i „ei“. Desp`r]ite de Cortina de Fier, lumea Occidentului liber [i cea a dictaturilor opresive \[i etalau rivalit`]i justific\nd succesiv puseurile de agresivitate. În URSS [i \n Europa Central` [i de Est, dictaturile comuniste au pierdut acest al treilea r`zboi mondial (apud Soljeni]\n). Dup` c`derea Zidului de la Berlin, utopia democratiz`rii lumii p`rea realizabil` pe termen scurt. S-a \nt\mplat atentatul de la 11 septembrie 2001 (precedat [i de alte semne) care a reintrodus \n lume frica la nivelul statelor, iar singura superputere s-a dovedit a fi vulnerabil`, \n primul r\nd pentru c` „ei“ nu mai s\nt un stat sau un grup de state, ci o nebuloas` cu idealuri radicale, revendicate din religie, cu formule organizatorice insesizabile de c`tre tehnologiile sofisticate ale Occidentului. Problema nu e dac` va supravie]ui Occidentul acestei crize, ci dac` o va dep`[i izbutind s` p`streze [i s` consolideze valorile lumii libere: pia]a liber`, dar

 Magdalena Boiangiu

© Simion Ivanoschi

38


D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

ESEU

Cei mai de[tep]i dintre pro[ti Paul Johson, Intelectualii edi]ia a doua, Editura Humanitas, 2006

Mark Lilla, Spiritul nes`buit – Intelectualii \n politic` Editura Polirom, 2005

„Aceast` carte \[i propune s` stabileasc`, pornind de la analiza moralei [i a g\ndirii unor intelectuali de marc`, \n ce m`sur` ace[tia s\nt \ndrept`]i]i s` sf`tuiasc` omenirea cum s`-[i organizeze via]a.“ A[a \ncepe cartea lui Johnson, iar r`spunsul vine imediat: nu s\nt \ndrept`]i]i. Este o disecare chirugical`, cu fapte [i surse. Din care Rousseau iese un monstru ipohondru care \[i abandoneaz` sistematic copiii la orfelinat. Shelley e o mic` pramatie foc de inteligent`; Marx un tr\ntor antisemit, dar mai are [i alte p`cate: pur [i simplu falsific` rapoartele oficiale [i alte materiale citate \n Capitalul. Johnson \mp`neaz` totul cu observa]ii savuroase, de genul: (despre preten]ia c` marxismul e [tiin]ific) „a \nc\ntat genera]ii de sociali[ti fanatici. Nu poate ridica \ns` mai multe preten]ii de [tiin]ificitate dec\t un almanah astrologic“. Ibsen scap` mai ieftin, e doar un b`tr\n alcoolic ahtiat dup` medalii. Oricum, mai bine dec\t Tolstoi, un fel de prost`nac c`ruia nu-i iese nimic, dar e b\ntuit de idei revolu]ionar-mesianice. Hemingway, din nou, iese bine prin compara]ie, e doar pu]in s`rit de pe fix, prost orientat politic, instabil [i murdar la propriu. Bertolt Brecht, \n schimb, pare o lichea care ar face orice compromis, Bertrand Russel – un \nfumurat care oscileaz` \ntre idei contradictorii, cu aceea[i siguran]` de sine, iar Sartre – un ridicol care crede c` Iugoslavia lui Tito e punerea \n practic` a filozofiei sale. Un ultim capitol trece rapid prin vie]ile mai multor personaje, de la Orwell (e de bine!), la Norman Mailer sau regizorul german Rainer Fassbinder. Concluzia este cea de la \nceput: tipii `[tia nu prea au de ce s` dea lec]ii celorlal]i oameni. Cartea se cite[te cu sufletul la gur`. I-a[ repro[a doar

RECENZII selec]ia (a[ putea enumera la fel de mul]i intelectuali celebri care erau [i oameni de treab`) [i titlul articulat hot`r\t. Iat` un titlu minunat (tradus): Spiritul nes`buit. Lilla insist` mai mult pe idei dec\t pe biografii [i asta \l desparte de Johnson. Primul capitol [i cel mai reu[it are \n prim-plan triunghiul amoros-filosofic Heidegger – Hannah Arendt – Karl Jaspers, iar ca subiect central implicarea nazist` a primului [i efectele asupra celorlal]i doi, o evreic` [i un german liberal c`s`torit cu o evreic`. Trec peste Carl Schmitt [i Walter Benjamin pentru c` lucrurile s\nt numai triste, \n feluri foarte diferite. A[ remarca capitolul despre Alexandre Kojeve, bizarul comunist rus care a fugit de revolu]ia bol[evic` doar ca s` evite cei 30 de ani inevitabil de cumpli]i care ar fi urmat. În Fran]a a dus existen]a dubl` a unui \nalt func]ionar, filosof \n timpul liber, convins c` societatea f`r` clase va veni oricum, fie prin victoria sovieticilor (hegelianismul de st\nga), fie a americanilor (hegelianismul de dreapta). Nu s\nt multe de spus despre Foucault cel din aceast` carte; e cum \l [tiam: dornic s` fie \n centrul aten]iei, un fel de echivalent intelectual al unui prezentator MTV cu cercel \n nas. La fel Derrida. Revizita]i azi prin ochii lui Lilla, am\ndoi par a fi doar ni[te tipi mul]umi]i de talentul lor de a scoate fraze me[te[ugite. Într-o epoc` \n care exist` masterate [i reviste serioase despre democratizare, pe cine ar mai putea interesa zorzoane de genul: „chiar atunci c\nd este democra]ie, ea nu exist` niciodat`“. Pe scurt, cele dou` c`r]i ar fi putut s` aib` un titlu comun: „Cum au putut ni[te oameni at\t de de[tep]i s` fie at\t de pro[ti?“.  Cristian Ghinea

 Paul Johnson, cunoscut istoric [i ziarist britanic (n. 1928). A studiat la Stonyhurst [i Oxford, a lucrat o vreme la Paris ca redactor[ef adjunct al publica]iei lunare Réalités, apoi la Daily Mail [i The Spectator, inclusiv \n calitate de corespondent de pres`. A publicat \n multe dintre cele mai cunoscute ziare [i reviste [i a vizitat toate cele cinci continente, pentru a scrie reportaje, a lua interviuri pentru pres` [i televiziune pre[edin]ilor [i prim-mini[trilor [i pentru a ]ine conferin]e unui public de universitari sau oameni de afaceri. A scris peste treizeci de c`r]i, dintre care: A History of Christianity, A History of Jews, The Birth of the Modern-World 1815/1830.  Mark Lilla este profesor de filozofie politic` la University of Chicago [i membru al Committe on Social Thought. Este coordonatorul unor volume fundamentale: The Public Face of Architecture. Civic Culture and Public Spaces (1987), Vico: The Making of an Anti-Modern (1993), New French Thought: Political Philosophy (1994).

39

35,10 lei traducere de Luana Stoica

19,50 lei traducere de Mona Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi


RECENZII FILOZOFIE

O anume durere Gabriel Liiceanu, Despre minciun` Editura Humanitas, 2006

E mai simplu s` spunem ceea ce ultima carte a lui Gabriel Liiceanu nu este. Nu e nici o analiz` sus]inut` a no]iunii de „minciun`“ [i nici o abordare istoric` sistematic`. Este doar o „mic` medita]ie“ pe marginea naturii [i prezen]ei minciunii \n sfera public`. Aceast` form` de minciun` ar fi fost teoretizat`, pentru prima dat` \n civiliza]ia european`, de Sofocle [i de Platon, iar Machiavelli ar fi urm`torul pas \n constituirea unui „program de moral` politic` eficace bazat pe minciun`“. Multe s-ar putea spune despre teza lui Gabriel Liiceanu. Ipoteza sa cu privire la Filoctet e interesant` [i conving`toare, dar eu a[ fi \nclinat s` caut, \n aceea[i perioad`, idei asem`n`toare la Isocrate (vezi Frances Powell, The Noble Lie: The Historical Exemplum in Isocrates, comunicare la APA, 2006; pentru o discu]ie care include [i referin]e la Filoctet, vezi Johnathan Hesk, Deception and Democracy in Classical Athens, Cambridge University Press, 2000). De asemenea, cred c` r`m\ne de stabilit dac` Hippias minor sau mai cur\nd scrierile lui Xenofon au asigurat continuitatea temei p\n` la Machiavelli. Altceva mi se pare \ns` mai important la textul lui Gabriel Liiceanu. El este doar urma scris` a unor

17,10 lei

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6 conferin]e pe care acesta le-a sus]inut \n diferite ocazii. Am avut privilegiul de a asista la una dintre ele, la Colegiul Noua Europ`, [i am fost surprins s` v`d c\t public venise la ceea ce p`rea, \n fond, doar o conferin]` „academic`“. A fost mai mult dec\t at\t, \ntr-un fel \n care textul scris probabil nu \i face dreptate. A fost un autentic exerci]iu socratic, din acelea pe care obiceiurile mai de pe urm` ale filozofiei de [coal` l-au cam uitat. De ce au venit acei oameni? S` afle adev`rul despre minciun`? Exist` o tradi]ie, ale c`rei origini se g`sesc tot \n Grecia antic`, ce ne \nva]` c` cunoa[terea este o parte component` a fericirii, dac` nu cumva fericirea suprem`. Dar exist` [i o alt` tradi]ie, \nc` mai considerabil`, care a \n]eles c` durerea este o condi]ie [i un rezultat al adev`rului. Într-adev`r, adev`rul, spre deosebire de minciun`, nu [tie prea bine s` se fac` pl`cut. Recuzita sa era la origine aceea a ascetismului: c`m`[ile din p\nz` aspr` [i c`r]ile legate cu lan]uri de rafturi \n bibliotecile medievale. Nu se ajunge la adev`r fluier\nd, \n]elepciunea e inseparabil` de tragic. {i s\ntem noi diferi]i de filozof? Oare [i noi, dup` ce afl`m adev`rul despre aproapele nostru sau despre noi \n[ine, nu devenim al]ii? Oare o durere nu ne marcheaz` \n carnea noastr`, precum \ngerul pe Iacob? La Rochefoucauld a exprimat un adev`r profund c\nd a scris c` oamenii nu ar putea tr`i \n societate dac` nu s-ar trage pe sfoar` unii pe al]ii. Adev`rul este c` nici s` min]im nu mai [tim. A[a cum ne \nva]` conferin]a lui Gabriel Liiceanu, era o vreme c\nd minciuna se num`ra printre instrumentele r`ului, pe care necesitatea le punea la dispozi]ia politicianului pentru care binele era totu[i scopul suprem. Acum am ajuns s` tr`im \ntr-o ]ar` trist`, \n care descoperim minciuna ca un mod de via]`, al unei vie]i m`runte, care [i-a pierdut reperele. Conven]iile unei recenzii \mi spun c` ar trebui s` recomand cartea, nu-i a[a? Eu v` spun mai mult. Îndr`zni]i [i c`uta]i un \nv`]`tor, din aceia pu]ini care mai s\nt. A[eza]i-v` [i asculta]i-l. {i poate c\t sta]i acolo, ve]i sim]i cum cre[te o anume durere [i o triste]e, un semn pe care ni-l d` adev`rul c\nd ne iube[te. Cine spunea c` filozofia \ncepe cu mirarea?  C`t`lin Avramescu

© Simion Ivanoschi

40


D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

FILOZOFIE

Abélard, 1992 Pierre Abélard, Comentarii la Porfir, \mpreun` cu fragmente corespondente din Porfir, Boethius [i Ioan din Salisbury Colec]ia „Biblioteca medieval`“, Editura Polirom, 2006

Etica elegantei modestii cere s` nu scrii despre propriile c`r]i sau despre cele pe care le coordonezi. Aceast` etic` este adecvat` unui univers inteligent \n care semenii reac]ioneaz`, comenteaz`, amendeaz`, ceart` [i desfat`, dar \ntr-un univers unde t`cerea diminueaz` eficien]a recept`rii publice, scrisul despre proiectele proxime, afine sau proprii devine o chestiune de infinit` complica]ie moral`. În aceast` prim`var`, am publicat la Editura Polirom, \n Colec]ia „Biblioteca medieval`“, o selec]ie relevant` despre teoria universaliilor din Abélard. Traducerea, excelent`, \i apar]ine Simonei Vucu, iar studiul \nso]itor este semnat de Claudiu Mesaro[, am\ndoi medievi[ti la Universitatea din Timi[oara. Nu pot comenta nici traducerea, nici calitatea studiului, fiind sarcina celor care nu au luat parte la na[terea c`r]ii. Dimpotriv`, \n limitele dilemei de con[tiin]` de mai sus, cred c` pot comenta valoarea inten]iei noastre [i importan]a recept`rii unui asemenea eveniment editorial, iar aceasta mai ales fiindc`, bun` sau proast`, cartea ilustreaz` aceea[i inten]ie. Volumul reune[te, de fapt, mai multe texte. Am grupat aici, \mpreun` cu cei doi prieteni aminti]i, celebrul fragment al lui Porfir din Isagoga care a dat „tonul“ certei universaliilor \n tradi]ia medieval` greac`, arab` [i latin`; am ad`ugat al doilea comentariu pe care \l scrie Boetius la textul lui Porfir. P`str\nd coeren]a tradi]iei, pe care au creat-o latinii prin asocierea lui Porfir cu Boetius, am \nf`]i[at o coeren]` a disputelor secolului al XII-lea. Astfel, al`turi de cele trei texte din Abélard (Historia calamitatum, Logica „ingredientibus“, Logica „nostrorum petitioni“), am a[ezat un fragment foarte valoros pentru istoriografia filosofiei latine a secolului al XII-lea: Ioan din Salisbury, chartrez contemporan disputelor asupra universaliilor purtate la Paris, Poitiers [i Chartres, le poveste[te \n Metalogicon, II, 16-17. Astfel ne apar opiniile lui

RECENZII Guillaume din Champeaux, Bernard de Chartres, Gilbert de Poitiers, Josselin din Soissons, Gauthier din Mortagne. O spun cu tot orgoliul meu sincer [i cu toat` recuno[tin]a pe care o datorez muncii Simonei Vucu [i lui Claudiu Mesaro[: \n cultura român` putem studia acum cearta universaliilor a secolului al XII-lea pe texte, iar nu pe exegeze sau pe lucr`ri de \mprumut. În studiul individual, o [tim, o asemenea diferen]` nu conteaz`; dar ea \ncepe s` aib` valoare c\nd reu[e[te s` produc` un spa]iu public al noii probleme care ne devine acum \ntruc\tva „proprie“. Iar acest fapt conteaz` din dou` puncte de vedere, unul foarte academic [i unul mai grosier. Cel academic: traducerile din Abélard, anume din textele citate, s\nt sporadice \n diverse limbi, iar referin]a edi]iei de baz` are peste un secol: prin reluarea acestor texte, ne devine limpede cum Abélard \ntruchipeaz` o con[tiin]` capabil` s` decid`, \n fa]a precarit`]ii textelor de teorie a universalului, mo[tenite de la Aristotel, Donatus, Boetius [i Porfir, \n favoarea unei turnuri lingvistice a filozofiei; universalul este pentru el semnifica]ie, pentru c` nu poate fi nici doar concept f`r` referin]`, nici doar lucru f`r` inteligibilitate. Constr\ns de s`r`cia propriei tradi]ii care nu \i oferea nici o teorie a abstrac]iei prea elaborat`, nici o ontologie solid`, Abélard inoveaz` o str`lucit` teorie a limbajului a c`rui m`rturie este selec]ia noastr` de texte. Cel`lalt: e foarte amuzant s` ne amintim c` societatea româneasc` era s` treac` \n 1992 printr-o ceart` a universaliilor pe care a evitat-o numai pentru c` filozofii nu au reac]ionat. Recens`m\ntul acelui an, marcat \nc` de teama de a declara c` lucrezi la fosta Securitate, a f`cut ca fiecare angajat individual al respectivei institu]ii s` declare profesii inofensive (sor` medical`, subinginer etc.), f`r` ca nimeni s` prevad` c`, la nivelul colec]iei universale, va reie[i c` nu avem serviciu de spionaj. Ca]avencu a r\s, \mi amintesc, un num`r \ntreg, pe seama episodului. În Logica „ingredientibus“, Abélard \l respinge pas cu pas pe Josselin din Soissons, care crezuse c` universalitatea apare a[a, din senin, la nivelul colec]iei de indivizi, f`r` ca ei s` aib` vreun aport individual. De unde, o concluzie simpl` ne las` s` credem c` o relectur` a textelor vechi ne face mai actuali dec\t simpla prezen]` biologic` \n veac.  Alexander Baumgarten

41

22,90 lei traducere de Simona Vucu, studiu de Claudiu Mesaro[


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

M E N TA L I T~} I

[i una urban`: Cluj-Napoca. Analizei „pe orizontal`“ a reprezent`rilor corporale din zilele noastre, i se adaug` dimensiunea diacronic`, prin valorificarea surselor etnografice, folclorice [i lingvistice române[ti de la sf\r[itul secolului al XIX-lea, precum [i a discursului medical despre lumea rural` (legisla]ie sanitar`, manuale [colare [i tratate de igien`). Investigarea trece de la „domeniul vizibilului“, de la inventarul termenilor populari care denumesc diversele p`r]i ale corpului uman, la „domeniul invizibilului“: reprezent`ri ale organelor interne [i ale proceselor fiziologice. Corpul nu este transparent. Interiorul nu este accesibil privirii. În consecin]`, oamenii opereaz` cu adev`rate „radiografii“ imaginare, care configureaz` organele interne umane, asem`nate cu cele ale animalelor. Corpul s`n`tos „tace“, viscerele f`c\ndu-[i sim]it` prezen]a numai prin durere, zgomote sau prin traseul alimentelor [i al de[eurilor corporale. Deseori, reprezent`rile populare ale func]ion`rii interne a corpului s\nt diferite de cele ale anatomiei savante. De exemplu, nu se face distinc]ia \ntre esofag [i trahee [i se crede c` apa curge pe „beregata mic`“ \mpreun` cu aerul; acesta ajunge deopotriv` \n stomac [i \n inim` etc. Elementele corpului: s\ngele, oasele, pielea, p`rul etc., dincolo de realitatea lor material`, dob\ndesc [i un important statut simbolic, fiind prezente \n nenum`rate practici rituale. Cercet`rile etnografice [i etnologice române[ti au ignorat aproape cu des`v\r[ire tot ceea ce ]ine de „josul corporal“. De altfel, Irina Nicolau observa c` \n tot Muzeul Satului din Bucure[ti nu po]i s` g`se[ti, printre exponate, nici un veceu din satul de alt`dat`. Pentru Constantin B`rbulescu, „josul corporal“ nu mai este un tabu [tiin]ific. În cartea sa se ocup` [i de reprezent`rile populare ale secre]iilor [i excre]iilor corpului: saliva, sudoarea, urina, materiile fecale. S\nt investigate aspecte legate de reprezent`rile menstrua]iei, igiena excre]iilor, gestualitatea mic]iunii [i a defeca]iei. (Nu numai c` naturalia non sunt turpia, dar a[a cum spunea Artaud: Là où ça sent la merde, ça sent l’être). La fel de interesant este [i capitolul dedicat sexualit`]ii ]`r`ne[ti – o alt` zon` a intimit`]ii [i a secretului aproape deloc explorat` \n istoriografia româneasc`. Autorul prezint` terminologia [i reprezent`rile populare ale organelor genitale [i ale actului sexual, practicile contraceptive sau cele pentru determinarea sexului copilului. Nu s\nt trecute cu vederea nici imaginile fecunda]iei, ale fetusului [i ale gravidit`]ii. Scris` profesionist, cu un ton [tiin]ific firesc [i sigur, cartea lui Constantin B`rbulescu poate fi considerat` un eveniment care marcheaz` intrarea \n normalitate a studiilor despre corporalitate \n [tiin]ele umaniste române[ti. 

Reprezent`rile corpului la români Constantin B`rbulescu, Imaginarul corpului uman \ntre cultura ]`r`neasc` [i cultura savant` (secolele XIX-XX) Colec]ia de antropologie, Editura Paideia, 2006

Recent, \ntr-un num`r tematic al revistei franceze Historia, dedicat istoriei corpului feminin, se amintea c` \n anul 1978 Philippe Ariès a publicat \n aceea[i revist` un articol despre practicile contraceptive de alt`dat`. Iat` comentariile din editorial: „Ipotetic, savuros, pres`rat cu expresii latine[ti (pudoarea oblig`!), articolul m`rturisea noile curiozit`]i ale istoricului. Cu siguran]`, profesorilor din anii 1950 li s-ar fi zb\rlit p`rul de pe cap de groaz`, dac` un student le-ar fi propus preg`tirea unei teze despre sex, altul dec\t cel al \ngerilor!“. Corpul nu f`cea \nc` obiectul cercet`rilor \n lumea istoricilor, antropologilor, etnologilor sau sociologilor. Dac` \n istoriografia occidental`, corporalitatea s-a impus de mult ca un domeniu legitim de studiu, la noi, din motive de „respectabilitate [tiin]ific`“, acest subiect este \n continuare pu]in sau chiar deloc frecventat. Angajat` \n „istoriab`t`lie“ [i preocupat` cu cercet`ri „serioase“ de istorie evenimen]ial`, politic` [i militar`, istoriografia româneasc` a ignorat mult` vreme teme cum ar fi: corpul, sexualitatea, igiena, alimenta]ia, acestea fiind considerate „frivole“, periferice sau chiar \n afara domeniului de interes al istoricului. Cartea universitarului clujean Constantin B`rbulescu este o prezen]` unic` \n peisajul istoriografic românesc, anun]\nd apari]ia unei noi genera]ii de istorici mai aten]i la dezbaterile teoretice [i metodologice din disciplinele \nvecinate (etnologia, antropologia, sociologia, lingvistica), precum [i la tendin]ele cercet`rii occidentale actuale. Departe de a fi un dat strict natural, corpul uman este un loc unde se articuleaz` reprezent`ri [i imagini, valori [i norme culturale. Pornind de la constatarea c` fiecare societate are o \n]elegere proprie a corpului fizic, c`ruia \i atribuie sensuri [i valori simbolice, autorul \[i propune s` identifice viziunea particular` despre corpul uman \n societatea rural` româneasc`. Întreaga demonstra]ie a c`r]ii se bazeaz` pe materialul rezultat \n urma unor anchete de teren \ntreprinse de autor \n dou` comunit`]i rurale: Corl`]el (Mehedin]i), R\[ca (Cluj)

42

Alexandru Ofrim


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

S P I R I T U A L I TAT E

Revela]ii Baird T. Spalding, Vie]ile mae[trilor. Uimitoare \nv`]`turi [i \nt\mpl`ri din Tibet Editura Herald, 2005

T. Spalding este un american n`scut \n Anglia, \n 1957. A studiat la Heidelberg [i a desf`[urat o neobosit` munc` de cercetare \n laboratoare de renume, concentr\ndu-se cu prec`dere asupra geofizicii [i fizicii atomice. Prima c`l`torie \n India a f`cut-o la v\rsta de 4 ani, cu p`rin]ii. La 37 de ani pleac` \n Extremul Orient \ntr-o expedi]ie „format` din 11 oameni de [tiin]`, care \[i consacraser` cea mai mare parte a vie]ii lor activit`]ii de cercetare: „Ne-am impus s` nu accept`m nimic f`r` un control riguros [i, \n consecin]`, s` nu accept`m a priori nimic ca fiind adev`rat“. Restul vie]ii sale reprezint` un gest de fidelitate fa]` de aceast` experien]` iluminatoare. La sf\r[itul secolului XIX [i \nceputul secolului XX, Occidentul \[i extindea aria explor`rilor ra]ionale din sfera demonstrabilului \n cea mai pu]in accesibil` a misticii [i culturilor orientale, sper\nd la asimilarea lor [tiin]ific`. Îns` majoritatea exploratorilor, pleca]i la drum cu instrumentele ra]ionalit`]ii bine puse la punct, se \ntorceau transforma]i [i cu bagajul intelectual nedesf`cut. Cei mai mul]i st`ruiau \n convingerea c`: asemenea cercet`ri pot fi un real ajutor \n elucidarea mecanismului a[a-ziselor miracole, care, odat` explicate, nu mai s\nt miracole, cum declara Alexandra David-Neel \n \ncheierea c`r]ii sale, Cu mistici [i magicieni \n Tibet, dup` 40 de ani de peregrin`ri \n aceast` parte a lumii. C`l`toria de studii a lui Eliade \n India, la 1928, avea s` devin` [i ea o experien]` de via]` cu semnifica]ii personale. Dar expedi]ia lui Baird T. Spalding din 1894, care a dus la publicarea c`r]ii Vie]ile mae[trilor, \n 1921, a fost printre primele de acest fel. Cartea a avut notorietatea ei \n epoc`, continu\nd s` exercite peste ani un impact ini]iatic remarcabil asupra cititorilor. Ceea ce o singularizeaz` \n peisajul memoriilor de c`l`torie \n Orient ale vremii este sobrietatea [i candoarea neutr` cu care reu[e[te s` relateze experien]e [i evenimente aproape neverosimile

pentru occidentalul de r\nd, cu at\t mai mult pentru cel de forma]ie intelectual`. Dar tocmai acesta din urm` este cucerit de rigoarea [i seriozitatea fizicianului Spalding, de exactitatea pasajelor cu expunere [tiin]ific` sau, pur [i simplu, sensibil`, din discursul unor personaje ca Jast, Emil, Dalai-Lama, maestrul Puridji, Discipolul care r\de, Iisus Hristos sau Maria. Oserva]ia este just`, atent ferit` de interpret`ri ori presupuneri, vocea auctorial` r`m\n\nd \ntr-un echilibru aproape de laborator pe terenul instabil al unei realit`]i care, \n m\inile oric`rui alt povestitor, ar putea isca foarte u[or sarcasmul sceptic. Întrebat dac` Vie]ile mae[trilor este o fic]iune sau relatarea unei c`l`torii reale, Spalding recomand` cu modestie ca fiecare s` ia din cartea sa ceea ce este bun pentru el [i s` cread` ceea ce convine gradului s`u de evolu]ie. Pentru un c`l`tor de acum mai bine de o sut` de ani, m`sura \n]elegerii sale spirituale continu` s` dep`[easc` limitele trecutului [i ale prezentului, de[i multe dintre cele mai \ndr`zne]e afirma]ii ale c`r]ii au \nceput s` fie readuse \n discu]ie \n ultimele decenii de c`tre reprezentan]ii noii direc]ii holistice americane.

 Alice Popescu

© Simion Ivanoschi

43

25,50 lei

traducere [i not` introductiv` de Ilie Iliescu


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

CARTE PENTRU COPII

este, evident, una tipic` zilelor noastre: cea a jocurilor pe computer. Legendeer (numele trilogiei din care Umbra minotaurului e primul volum) nu este altceva dec\t un joc pe computer care se petrece \n Grecia antic`, \n care personajele apar simplificate [i v`dit polarizate: Medeea [i Minos s\nt r`i, Egeu [i Ariadna s\nt buni. Eroul este tot un adolescent cu descenden]e familiale grece[ti, av\nd probleme de adaptare \ntr-un ora[ nou. El reu[e[te s`-[i arate b`rb`]ia \n jocul pe computer, care ajunge s` \ncorporeze [i lumea real`. Scriitura e aproape tot at\t de simpl` ca \n seria „Goosebumps“, doar cu fraze ceva mai dezvoltate, destinate unor cititori mai mari.

Fiori pentru copii [i adolescen]i R.L. Stine, R`zbunarea piticilor de gr`din` [i Plaja b\ntuit` Colec]ia „Goosebumps“ („C`r]ile care \]i dau fiori“), Editura RAO, 2006

Allan Gibbons Umbra minotaurului Editura Corint Junior, 2006

12 lei

12 lei traduceri de Cristian Emilian Ghi]` [i Diana Dr`g`nescu

traducere de Toma Ritner

R.L. Stine este deja celebru pentru cele peste 20 de pove[ti de groaz` [i mister pe care le-a scris pentru copii [i adolescen]i. De[i \n prezentarea c`r]ilor ni se spune „Cititorule, ia seama: vei muri de spaim`!“ (evident, c\nd vei citi aceste r\nduri), autorul e departe de a fi vreun Stephen King sau Dean Koontz. C`r]ile sale au subiecte \ngrozitoare, dar firul lor e simplu [i previzibil. Ele satisfac mai cur\nd dorin]a copiilor de a intra \ntr-un trend u[or gotic. Pe vremuri, c\nd n-aveam trend-uri gotice, dar aveam Misterele Parisului sau Pr`bu[irea casei Usher, [tiam c` exist` [i c`r]i \nfior`toare ca stil [i art` literar`. C`r]ile de fa]` au o scriitur` simpl`, clar`, f`r` revela]ii stilistice sau profunzimi psihologice. Faptele s\nt prezentate \n ordinea lor fireasc`, \n propozi]ii simple, cu mult dialog. Totul se opre[te la primul nivel descriptiv, iar epitetele folosite s\nt cele mai previzibile [i banale: „Vechea cas` roz era un loc ciudat chiar [i ziua, \n amiaza mare. Noaptea \ns`, era absolut \nfior`toare“. Introspec]iile sau „crizele de con[tin]`“ ale personajelor s\nt [i ele reduse la minimum: „Ce ciudat m` sim]eam! (...) Picioarele \mi tremurau, dar inima \mi b`tea cu putere – de emo]ie, nu de fric`“. Limbajul este cel al pove[tii dintotdeauna, dar f`r` prospe]imea imagina]iei de acolo. C`r]ile din aceast` colec]ie \[i au rostul doar ca prim exerci]iu (de urmat pentru tinerii cititori) al unei povestiri coerente. Dac` volumele lui R.L. Stine s\nt menite s` ne \ngrozeasc`, c`r]ile lui Allan Gibbons – „scriitor profesionist [i conferen]iar itinerant \n [coli, colegii [i la evenimente literare din Marea Britanie“ – exploateaz` filonul aventur`-mister. Universul cel mai potrivit pentru asemenea tr`iri pare cel mitologic, prezentat ca unul crud [i plin de semnifica]ii t`inuite. Modalitatea prin care se poate ajunge \n lumea eroic` de alt`dat`

44

 Iaromira Popovici

 Ernst A. Ekker, W: A: Mozart – un album muzical, traducere de Doina Sandu, Editura Corint Junior, 2006

30 lei

O poveste-biografie extrem de accesibil` celor mici prin simplitatea modului de expunere, prin dimensiunile sale reduse [i prin ilustra]iile impresionante, realizate de Doris Eisenburger. Punctul forte al acestei c`r]i este \nsu[i subiectul s`u: cr\mpeie din via]a compozitorului Wolfgang Amadé Mozart, un geniu capabil s` fac`, din c\teva trosnete de bici, tropote de cai, strig`te, fluier`turi [i sc\ncete de copii mici, o adev`rat` „cavalcad` s`lbatic` dinspre Orient“. Ernst Ekker prezint` cu talent rela]ia micului Wolferl cu tat`l s`u, Leopold, un om exigent, dispus s` exploateze la miximum talentul fiului s`u, dar [i epoca \n care a tr`it acesta, cu „serb`rile ei fastuoase, cu spectacolele [i concertele aclamate de un public capricios [i exigent“. W: A: Mozart este, la propriu, o „poveste cu c\ntec“: volumul fiind \nso]it de un CD cu 16 piese celebre, a c`ror scurt` istorie se reg`se[te \n paginile c`r]ii. (R. P.)


D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

CARTEA DE NOAPTE

R`zvan Petrescu

Moartea stacojie James M. Cain, Asigurare pentru moarte Editura Leda – Grupul Editorial Corint, 2006

Dac` e noapte [i e[ti \n tren, \n avion, la stomatolog, \n pat cu o femeie ur\t`, \n sta]ie la troleibuz pentru a-l prinde a doua zi diminea]`, la propriu-]i birou sub l`mpi]`, c`ut\nd o modalitate de a omor\ pe cineva pentru a face rost de bani de \ntre]inere, l\ng` o ]\[nitoare, la farmacie, atunci po]i citi Asigurare pentru moarte. Autorul este James Cain, care a debutat \n literatura botezat` noire, \n 1935, cu Po[ta[ul sun` \ntotdeauna de dou` ori. Dup` un an [i mult succes, scrie aceast` a doua carte, dup` care, a[a cum [ti]i sau v` preface]i c` [ti]i, s-au f`cut dou` filme: capodopera din 1946 a lui Tay Garnett, cu Lana Turner [i John Garfield, [i capodopera mult mai mic` din 1981 a lui Bob Rafelson, cu Jessica Lange [i Jack Nicholson – nu mi-a mai pl`cut a doua ecranizare pentru c` s\nt prea multe scene de sex f`r` sex (c\nd e vorba de a[a ceva, prefer \ntotdeauna casetele porno, de[i m` fac s` pl\ng pentru c` m` impresioneaz`, cum am mai spus [i la emisiunea Cartea satului). Asigurare pentru moarte este f`cut` dup` tipicul ce avea s` devin` o mod` (cinematografic`) mult mai t\rziu: reprezint` Po[ta[ul II. {i, bine\n]eles, ca orice continuare, are aceea[i structur` ca originalul, fiind v`duvit` \ns` de intensitate, emo]ie, credibilitate, m`car de-ar fi fost cu poze. Dar mai ales nu mai are asigur`ri literare, de[i Walter Huff, personajul principal, este un bun agent de asigur`ri. O \nt\lne[te pe Phyllis Nirdlinger (un nume poetic [i tocmai de aceea greu de re]inut) [i-[i d` \n c\teva pagini acordul de a o ajuta s`-[i omoare so]ul, \n scopul de \ncasa asigurarea pe care chiar Huff i-o f`cuse

RECENZII bietului om, pentru care nu putem avea nici o simpatie – e petrolist. În chip diferit fa]` de Po[ta[ul..., \ntre cei doi asasini nu exist` dec\t o vag` atrac]ie fizic` [i tocmai de aceea faptul c` se vorbe[te, la un moment dat, despre iubirea dintre ei surprinde printr-un neverosimil asurzitor. Resorturile crimei pe care o Huff o pl`nuia de mult, la modul general, s\nt doar banii [i este prezentat` mul]imea de detalii pe care le pune la punct \n vederea nobilei ac]iuni, chiar se pricepe. Exist` \ns` la p. 35 o fraz` interesant`: „Am v`zut at\t de multe case pref`cute \n cenu[`, ma[ini distruse, cadavre cu g`uri vine]ii \n t\mple [i o sumedenie de lucruri oribile pe care oamenii le fac numai ca s` \ncaseze marele pot, \nc\t nimic din toate acestea nu mi se mai pare real“ (s.m.). {i, tot ca o atingere a clapei literaturii, Phyllis spune, la un moment dat, c` viseaz` de multe ori c` este \ns`[i Moartea, \mbr`cat` \ntr-un costum stacojiu, dornic` s`-i scape pe oameni de griji. Pentru a complica ([i strica) schema perfect` din Po[ta[ul..., Cain introduce [i alte personajepiste: fiica vitreg` a lui Phyllis, Lola [i prietenul acesteia, Nino Sachetti. Acum, Huff se \ndr`goste[te de Lola, ea \i spune c` nu se mai joac` cu Nino deoarece italianul se \nt\lne[te cu mama ei vitreg`, pe care fata o b`nuia c` i-a omor\t mai \nt\i mama bun`, prin pneumonie, iar mai nou tat`l, fiind o asistent` medical` priceput`, [i dup` ce Walter mai face un plan, acela de a o termina pe asistent` pe care n-o mai iubea fiindc` era un [arpe cu clopo]ei, e \mpu[cat el de [arpe. Dar nu moare. {i astfel mai afl`m c` Nino nici g\nd s` fie \ndr`gostit de Phyllis; el doar o urm`rea de pe vremea c\nd femeia aceasta haps\n` lucrase cu tat`l lui, un medic care murise de inim`-rea pentru c` haps\na r`pusese trei copii pentru a ob]ine o mo[tenire, a[adar avea un trecut ur\]el, ca s` nu mai vorbim c` mai mult ca sigur eutanasiase \nc` cinci persoane \n acela[i scop sau doar pentru antrenament, deci b`iatul voia doar s-o dema[te, iar poli]ia \i aresteaz`, ca proasta, pe Lola [i Nino, suspect\ndu-i c` au vrut s`-l ucid` pe Huff. Nu v` voi dezv`lui finalul, ca s` mai ave]i motive de a citi – mai ales c` stilul este direct, f`r` \nflorituri, mai apar [i pic`turi de umor, suspansul e condus cu o m\n` sigur` –, \n schimb voi scrie morala: feri]i-v` de agen]ii de asigur`ri!

17,50 lei

traducere de Sorin Voinea

45


RECENZII ARTE

O avangardist` temperat` Ioana Vlasiu, Mili]a Petra[cu Colec]ia „Mae[tri basarabeni din secolul XX“, Editura ARC, 2005

Între multele lucruri care lipsesc pe pia]a româneasc` de carte de art` aleg s` semnalez, de aceast` dat`, absen]a unui proiect de recuperare a arti[tilor români moderni, prin monografii [i/sau cataloage rezonate. Ceea ce s-a acumulat \n aceast` zon` \n decursul anilor e \nc` (uneori) util, pe alocuri indispensabil chiar, dar revizitarea unora dintre arti[tii modernit`]ii merit`, cred, \ntreprins` \ntr-un mod mai sistematic, dintr-o perspectiv` care necesit` primeniri. E poate cazul s` ne l`s`m inspira]i (liber) de colegii din Moldova, unde Editura ARC din Chi[in`u public` de c\]iva ani, \n condi]ii grafice foarte corecte, o serie intitulat` „Mae[tri basarabeni din secolul XX“. În aceast` serie a ap`rut albumul monografic dedicat Mili]ei Petra[cu, de c`tre Ioana Vlasiu. Reputat` specialist` a artei moderne române[ti, autoare a unor studii de referin]` privind avangarda istoric`, a numeroase contribu]ii despre sculptura [i pictura modern` româneasc`, publicate \n reviste române[ti [i str`ine, Ioana Vlasiu era alegerea natural` ca autoare a acestui volum. Formatul lui nu este, desigur, de natur` s` permit` o prezentare am`nun]it` a activit`]ii sculptori]ei. Ioana Vlasiu se sluje[te inteligent de constr\ngerile acestui format, aleg\nd, mai degrab` dec\t o prezentare liniarcronologic` a carierei \ndelungate [i multiforme a Mili]ei Petra[cu (suplinit` \n parte de concisele repere cronologice de la sf\r[itul volumului), una tematicproblematic`. Temele, genurile [i tehnicile (de la portret, la sculptura decorativ` [i de for public, trec\nd prin nud, relief [i sgrafitto) structureaz` f`r` rigiditate prezentarea activit`]ii sculptori]ei, construind un cadru care permite autoarei s` interogheze aceast` biografie artistic` pe trasee mai pu]in b`t`torite [i s`-i integreze articula]iile \ntr-o problematic` mai vast`. Chestiunea forma]iei artistice, de pild`: de[i o forma]ie academic` \n domeniul artelor plastice este, la \nceputul secolului

46

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6 XX, de dat` recent` \n aceast` parte a lumii (la noi, ca [i la Moscova sau Petersburg, unde sculptori]a \[i \ncepe studiile), ea pare s` intre deja \n criz`, cel pu]in pentru arti[tii avangardei, \n proximitatea c`rora o plaseaz` autoarea pe Mili]a Petra[cu; de aici – o \ndelungat` ucenicie sui-generis, \n care un loc aparte este acordat (de artist`, ca [i de exegeta ei) raporturilor cu Matisse, dar mai ales celor cu Bourdelle [i Brâncu[i, ocazie pentru autoare de a face observa]ii interesante privind „cultura de atelier“ [i tipurile de forma]ie artistic` \n primele decenii ale secolului. Chestiunea raporturilor cu avangarda, apoi: \n contact cu avangarda rus` \nc` din anii de \nceput ai uceniciei, Mili]a Petra[cu a fost \n variate moduri activ` \n manifest`rile avangardiste, pe scena româneasc` [i interna]ional`, [i a \ntre]inut rela]ii de prietenie cu reprezentan]i de seam` ai avangardei interna]ionale, [i a celei române[ti. Cariera ei ofer`, \n acela[i timp, un exemplu sugestiv al temper`rii [i „clasiciz`rii“ avangardei \n România, al deplas`rii ei spre artele decorative \n anii mai t\rzii ai perioadei interbelice, tem` pe care Ioana Vlasiu a investigat-o cu pertinen]` \n alte scrieri [i pe care o reia aici, ilustr\ndu-o conving`tor prin opere [i texte ale artistei. Chestiunea inser]iei artistei \n mediul artistic românesc [i a succesului ei \n acest mediu \i prilejuiesc autoarei remarci privind ocazionala permeabilitate dintre voca]ia artistic` [i cea monden` a artistei, dar mai ales, o incursiune cu implica]ii mai ample \n ambian]a cultural` [i artistic` bucure[tean`. De[i p`ruser` la un moment dat s` intre \n criz` (se vorbea cu o anume insisten]`, \n anii ’90, de „poligrafii“ ca de alternative mai plauzibile), monografiile [i biografiile de arti[ti continu` s` prospere. Ioana Vlasiu nu dinamiteaz` genul, dar \i deschide discret contururile. Evit\nd capcana care p\nde[te autorul de monografii, tentat, adesea, s`-[i eroizeze personajul, [i atent` la ramific`rile [i contradic]iile unei cariere care nu a fost scutit`, \n anii mai t\rzii, de note profund dramatice, Ioana Vlasiu caut` s` remodeleze percep]ia traiectoriei sculptori]ei, redus` adesea, prea sumar, la calitatea de fost` elev` a lui Brâncu[i. Ea izbute[te \n acela[i timp s` recupereze, prin recursul la m`rturiile celor care au cunoscut-o pe „Mili]a“, o prezen]` uman` puternic` [i original`, un tip uman [i artistic din p`cate revolut, a c`rui dispari]ie poate suscita nostalgii.  Anca Oroveanu


RECENZII

D I L E M AT E C A  I U N I E 2 0 0 6

{ T I I N }~

Coduri Simon Singh, Cartea codurilor, Editura Humanitas, 2005

„Dac` toate calculatoarele personale din lume – aproximativ 260 de milioane de calculatoare – ar fi puse s` lucreze la un singur mesaj criptat PGP (Pretty Good Privacy – algoritm de criptare computerizat` creat de Phil Zimmermann, n.m.), se estimeaz` c` ar dura aproximativ de 12 milioane de ori v\rsta universului pentru a-l descifra“. Declara]ia \i apar]ine lui William Crowell, director adjunct la National Security Agency, [i m-a pus pe g\nduri. Cartea codurilor are dou` scopuri principale. Primul este de a prezenta evolu]ia acestora: „Evolu]ie – opineaz` Simon Singh – este cel mai potrivit termen, deoarece dezvoltarea codurilor poate fi privit` ca o lupt` evolutiv`“. Autorul face o compara]ie interesant` \ntre coduri [i bacteriile infec]ioase care tr`iesc, se dezvolt` [i supravie]uiesc numai p\n` c\nd doctorii descoper` un antibiotic la care s\nt sensibile [i care le omoar`. Asemeni bacteriilor obligate s` \nfrunte antibioticul, un cod se afl` mereu \n pericol de a fi decriptat. C\nd apare o nou` arm` care dezv`luie vulnerabilitatea unui cod, atunci acesta fie dispare, fie evolueaz` \ntr-un cod mai puternic, care va supravie]ui doar p\n` c\nd sp`rg`torii \i vor depista punctele slabe [.a.m.d.. Cel de-al doilea scop declarat al autorului este s` demonstreze c` subiectul este mai actual dec\t a fost vreodat`. „A[a cum informa]ia devine un bun din ce \n ce mai pre]ios [i a[a cum revolu]ia comunica]iilor transform` societatea, la fel [i procesul cod`rii mesajelor, cunoscut sub numele de criptare, va juca un rol tot mai mare \n via]a de zi cu zi.“ Convorbirile telefonice efectuate via satelit, e-mail-urile care trec prin mai multe calculatoare sau afacerile dirijate prin Internet s\nt forme de comunicare ce pot fi interceptate cu u[urin]`, iar criptarea este singurul mijloc care ne poate proteja intimitatea. Pentru a ilustra momentele importante din istoria codurilor, autorul evoc` pove[ti despre intrigi politice, despre regi, regine [i generali care se bazau pe mijloace de comunicare eficiente pentru a-[i guverna ]`rile [i a-[i conduce armatele. Relatarea nefiind \ns` exhaustiv` – este practic imposibil s` cuprinzi \ntr-un

singur volum toate pove[tile din istoria codurilor –, Simon Singh propune \n finalul c`r]ii o list` de lecturi suplimentare [i de website-uri care merit` vizitate. Ultimul capitol are ca „personaj central“ criptografia cuantic`, considerat` sf\r[itul b`t`liei dintre creatorii de coduri [i sp`rg`torii lor. Dac` trecutul criptografiei este relativ cunoscut, viitorul acestei [tiin]e pare destul de misterios, prin prisma dezvolt`rilor tehnologice f`r` precedent din ultimul timp, traduse mai ales prin puterea enorm` de calcul a computerelor. De[i coduri a[a-zis indescifrabile au fost anihilate (cifrul Vigenère – un cifru polialfabetic ap`rut \n jurul anului 1500 –, numit \nc` de la bun \nceput le chiffre indéchiffrable, a fost spart de marele matematician Charles Babbage), criptografia cuantic` este \ns` un sistem de criptare imposibil de spart. Sper`m ca r`spunsul la \ntrebarea din finalul c`r]ii – „Cum vor legifera guvernele criptografia cuantic`, astfel \nc\t Era informa]iei s` aib` de c\[tigat f`r` ca infractorii s` fie proteja]i?“ – s` nu fie unul imposibil de dat.

29 lei

traducere de Domnica Drumea

 Ruxandra Petrescu

 Dr. R.F. Symes, dr. R.R. Harding, Cristale [i pietre pre]ioase „Enciclopedii vizuale“, Editura Litera International, 2006

39,90 lei

Pasiunea mea pentru pietre se opre[te la bucuria ciocnirii a dou` cremene, noaptea, pentru efectul luminos produs de sc\ntei. În privin]a cristalelor, nu am alt` experien]` dec\t cea a monitorului cu cristale lichide pe care \nc` \l v\nez, \ntr-un hipermarket, p\n` c\nd reducerile de pre] vor fi suficient de mari pentru a mi-l putea permite. {i totu[i, am parcurs acest album cu o curiozitate sincer`, de la prima p\n` la ultima pagin`. Tehnica realiz`rii lui este foarte practic`: ilustra]iile spectaculoase s\nt \nso]ite de explica]ii bine scrise, \n care informa]ia este structurat` eficient [i conving`tor. Voi ciocni cremenele mult mai informat. (D. T.)

47


A LT F E L D E S P R E A LT C E VA P R E PA R AT E D I N C A R T E

Sanda Ni]escu

Palatul savorilor acumulate Acum c\]iva ani, la standul Editurii Le Serpent à Plumes, am descoperit cartea unui „scriitorc`l`tor“, Patrick Boman, Le Palais des Saveurs Accumulées. De la \nceput titlul \]i tachineaz` papilele pentru c` „palais“ \n francez` \nseamn` [i „palat“, [i „cerul gurii“. Afar` de asta, e [i o aluzie la titlurile ridicol de pompoase care se v`d pe firmele restaurantelor chineze[ti din Paris. Discipol al lui Nicolas Bouvier, Boman a c`l`torit prin toate ]`rile, de cele mai multe ori \n condi]ii vitrege, [i a acumulat, desigur, \n „palatul“ lui o gam` infinit` de savori, pe care le descrie, de la sublim p\n` la jalnic, cu un amestec de umor ascu]it [i poetic, cu un dar de a sim]i atmosfera locului, de a transmite acea poezie a banalului, c\t mai inventiv

cu putin]`. Critica gastronomic` este sugestiv`, subtil`, necru]`toare. Boman ne delecteaz` cu o suit` de texte mici, nota]ii spontane, mici haiku-uri culese din China sau din puzderia de restaurante chineze[ti ale Parisului. La aceste din urm` peripluri o asociaz` uneori [i pe fiica lui, L., \n v\rst` de 7 ani, care comand` invariabil aceea[i m\ncare. At\t \n China, c\t [i la Paris, Boman „ancheteaz`“ prin restaurante de tot felul, de la cel mai preten]ios (unde nu se m`n\nc` neap`rat bine), p\n` la cele mai mizerabile c\rciumi, incluz\nd mesele consumate \n picioare, \n tren sau pe peroanele g`rilor. În partea din China, el \[i numeroteaz` textele ca \n meniurile restaurantelor chineze[ti: „22. Sup` de t`ie]ei la]i proaspe]i, foarte (prea) fier]i, care se topesc sub limb`. Sos de soia \n apa \n care au fiert, coriandru, p`trunjel plat, alge, creve]i usca]i. Foarte pip`rat` cu ardei iute, [i incomparabil`.“ În partea parizian` a c`r]ii, s\nt descrise aproape cu tandre]e detaliile acelui kitsch specific restaurantelor chineze[ti: lampioanele cu ciucuri ro[ii, flori artificiale, eternul aquarium cu pe[ti exotici, „care evolueaz` \ntre o pagod` [i un templu grec“, mon[trii din jad, mochetele \n culori ]ip`toare, fe]ele de mas` din mu[ama imit\nd dantela, toate se topesc \n acea atmosfer` lini[tit`, care incit` parc` toat` lumea s` vorbeasc` \n [oapt`. Un ritual familiar const` \n a ]i se prezenta f`cut sul, pe o t`vi]`, un [erve]el umed [i fierbinte cu care te [tergi pe m\ini. Ca final, clien]ilor ale[i pe spr\ncean` li se ofer` un alcool de orez chinezesc, iar imaginea unei femei goale le apare – pe fundul p`h`relului – noroco[ilor care reu[esc s` dea du[ca p\n` la fund. I

© Fotobine


Ca bobul între pietrele de moar` de Aleksandr Soljeni]\n Seria Memorii / Jurnale / Convorbiri Piatra de moar` a KGB-ului nu înceta s` m` zdrobeasc` – dar m` obi[nuisem; acum i s-a al`turat ([i nu pentru prima oar`) piatra de moar` a Occidentului [i am\ndou` m` macin`! Cum s` tr`iesc aici? – Aleksandr Soljeni]în

Amintiri din via]`. 20 de ani în Siberia de Ani]a Nandri[-Cudla În afara seriilor

Povestirea Ani]ei Nandri[-Cudla aduce o m`rturie esen]ial` nu doar privitor la soarta deporta]ilor români \n Gulagul sovietic, dar [i pentru reconstituirea staturii ]`ranului bucovinean: o statur` net aristocratic`, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaser` nu numai \n trecut, ci, s-ar spune, aproape \n legend`. – Monica Lovinescu

Pre] 29 lei Pre] 26 lei

Puterea fragilit`]ii de Doina Cornea

România, ]ara de frontier` a Europei de Lucian Boia

În afara seriilor

Seria Lucian Boia

Doina Cornea n-a \ncetat s` reprezinte o adev`rat` instan]` moral` [i o pild` de spirit civic \n fr`mântata societate româneasc`. Volumul reune[te cele mai semnificative pagini ale sale, cele care i-au consacrat statutul de reper moral al unei \ntregi na]iuni.

Cartea \ntrege[te demersul ini]iat \n Istorie [i mit \n con[tiin]a româneasc`. Ce este România? R`spunsul nu poate fi g`sit dec\t \n istorie, \ntr-o istorie global` pe care Lucian Boia o construie[te altfel dec\t o [tim din istoriile tradi]ionale de p\n` acum.

Pre] 27 lei

Pre] 27 lei

Mo[tenitorii Securit`]ii de Marius Oprea

13-15 iunie 1990. Realitatea unei puteri neocomuniste de Mihnea Berindei, Ariadna Combes, Anne Planche

Seria Istorie

Seria Istorie

Cei cincisprezece ani scur[i de la mineriada din iunie 1990 nu au adus dec\t pu]ine elemente noi, dezv`luite de pres` în primele luni ale anului 2005 cu ocazia redeschiderii dosarului de c`tre justi]ie. […] În a[teptarea verdictului eventual al justi]iei [i al celui ineluctabil al istoriei, cartea de fa]` poate înc` contribui la o salutar` aducere-aminte. – Mihnea Berindei

To]i vrem limpezirea trecutului imediat, dar Marius Oprea îi r`scole[te, temerar, subteranele [i le d` în vileag f`r` menajamente [i f`r` precau]ii. El demonstreaz` c`, în România, trecutul imediat e, totodat`, prezentul imediat. – Andrei Ple[u Pre] 32 lei

Pre] 25 lei

Stasi [i Securitatea de Stej`rel Olaru, Georg Herbstritt

Clien]ii lu’ tanti Varvara de Stelian T`nase

Seria Istorie

Seria Istorie

Dup` un debut „reu[it“ al colabor`rii dintre Stasi [i Securitate \n perioada anilor '50, sf\r[itul anilor '60 a adus o schimbare de atitudine din partea Securit`]ii. Securitatea devenise at\t de r`u famat` \nc\t nici m`car Stasi nu mai dorea s` fie identificat drept unul dintre fo[tii ei colaboratori.

Cu bine cunoscuta sagacitate a cercet`torului dublat` de un recunoscut talent de romancier, Stelian T`nase abordeaz` perioada tulbure de la \nceputul mi[c`rii comuniste din România, urm`rind s` despart` apele, s` deslu[easc` realit`]ile ascunse sub \nveli[ul legendei.

Pre] 32 lei

Pre] 29 lei

www.humanitas.ro


Sublinierea \mi apar]ine de Nina Berberova

Cronici roman]ate de Boris Vian

seria de autor NB

seria de autor BV

Volumul cuprinde celebra pies` Ecarisajul pentru to]i, unde umorul negru, absurdul [i jocurile de cuvinte trimit cititorul la teatrul lui Eugen Ionescu, [i Cronicile roman]ate, un dublu portret, al epocii lui Vian [i al preocup`rilor autorului: via]a monden`, jazz-ul, automobilele, literatura.

În aprilie 1925, Nina Berberova [i so]ul ei, poetul Vladislav Kodasevici, ajungeau la Paris, unde scriitoarea va locui pân` la emigrarea \n Statele Unite, \n 1950. Sublinierea \mi apar]ine este jurnalul scriitoarei despre via]a literar` din Petersburg [i din Berlinul, Praga, apoi Parisul primei jum`t`]i a secolului al XX-lea. Via]a emigran]ilor ru[i la Paris \i inspir` romanele Acompaniatoarea, Asta[ev la Paris, Romanul de cap` [i lacrimi, Lacheul [i t\rfa, ultimele trei fiind publicate de Editura Univers \n 2004. Pre] 32 lei

Pre] 20 lei

Dormi! de Annelies Verbeke

Ochi alba[tri, p`rul negru, de Marguerite Duras

f`r` colec]ie

seria de autor MD

Jurnalist, dramaturg, scenarist [i romancier, Marguerite Duras a primit, \n 1983, Marele Premiu pentru Teatru al Academiei Franceze [i un an mai t\rziu Premiul Goncourt pentru romanul Amantul, o carte v\ndut` \n trei milioane de exemplare [i ecranizat` \ntr-un film de mare succes. Ochi alba[tri, p`rul negru este o poveste de dragoste „exasperant de reu[it`“, cum afirma o cronic` din Le Monde. Pre] 16 lei

Dou` personaje insomniace, dou` mari singur`t`]i, dou` existen]e la limit` se caut` incon[tient pe str`zile ora[ului cu femei \n vitrin` [i lampioane ro[ii. Dormi! a devenit best-seller din primele luni de la apari]ie (50.000 de ex.) [i a fost tradus \n 11 limbi str`ine. Verbeke scrie excep]ional de bine... Ea poate transforma cea mai banal` realitate \n literatur`. – De Volkskrant Pre] 16 lei

Criza’n teme niponoclaste, de Emil Eugen Pop

Balada de la Narayama de Shichiro Fukazawa

colec]ia: Autorul român al anului

f`r` colec]ie

În Balada de la Narayama, Fukazawa descrie o societate fictiv` din secolul al XIX-lea izolat` \ntr-o regiune muntoas` din nordul Japoniei. În sat exist` obiceiul crud ca septuagenarii s` fie du[i pe v\rful muntelui Nara [i l`sa]i s` moar` de foame [i de frig.

Criza’n teme niponoclaste este o carte greu de asociat unui gen literar. „Pseudo-epistolariu circumscris \n mare m`sur` t`r\mului imaginar demarcat de titlu“, cartea adun` texte urmuziene, narative sau descriptive, realiste sau onirice, contur\nd personalitatea unui autor cu o verv` exploziv` [i o capacitate de inven]ie verbal` remarcabile. Pre] 11 lei

Scherzo-ul vr`jitoarei de Shichiro Fukazawa f`r` colec]ie

Pre] 17 lei

Mic tratat despre marile virtu]i, de André Comte-Sponville Colec]ia Studii

Shichiro Fukazava a practicat tot felul de meserii – farmacist, ucenic de brutar, chitarist – \nainte de a scrie controversatul roman Balada de la Narayama distins, \n 1956, cu cel mai prestigios premiu literar japonez. Volumul Scherzo-ul vr`jitoarei cuprinde nuvela omonim` [i micul roman Valea Fuefuki. Pre] 17 lei

Mic tratat despre marile virtu]i este o carte al c`rui succes imens se datoreaz` unui demers neobi[nuit: scrierea unui tratat despre polite]e, fidelitate, cump`tare, curaj, generozitate, compasiune, toleran]`, bl\nde]e, iubire, un tratat istoric-filosofic dar accesibil marelui public este un proiect demn de un Socrate al vremurilor noastre.

Pre] 25 lei

www.edituraunivers.ro


Fluviul vie]ii de Philip José Farmer

Vasul miraculos de Philip José Farmer

Colec]ia Nautilus

Colec]ia Nautilus

Unitatea rena[te \n uluitoarea Lume a Fluviului. Oamenii de Neanderthal stau al`turi de pilo]ii navelor cosmice, femeile s\nt ve[nic tinere [i nimic nu este interzis. Eroul c`r]ii are \ns` toate motivele s` cread` c` Dumnezeu nu este deloc implicat \n acest miracol a c`rui explica]ie se afl` undeva printre meandrele fluviului.

Lumea Fluviului. Un Rai unde fiecare om care a tr`it c\ndva pe P`m\nt este readus la via]`, unde moartea este o nepl`cere trec`toare? Un univers al p`cii, din care teama a disp`rut? Nici pe departe. Miliarde de fiin]e umane pornesc iar`[i nesf\r[ite r`zboaie, \[i \nrobesc semenii [i nu pot renun]a la violen]`.

Pre] 14,90 lei

Pre] 18,90 lei

Planul misterios de Philip José Farmer

Contact de Carl Sagan

Colec]ia Nautilus

Colec]ia Nautilus

Treizeci [i [ase de miliarde de fiin]e omene[ti au fost readuse la via]` pe o planet` necunoscut`, \ntr-un scop ne[tiut, pe malurile fluviului. Treptat, curiozitatea scormonitoare a min]ii umane evadeaz` din beatitudinea unei vie]i lipsite de grija zilei de m\ine [i a procur`rii hranei, c`ut\nd r`spunsul la eterna \ntrebare: de ce?

{tiin]a [i religia reconciliate... pe temeiul comun al respectului fa]` de Univers. Wilmington News-Journal Dac` Dumnezeu este atotputernic [i atot[tiutor, atunci de ce n-a f`cut de la \nceput universul cum trebuia, \n a[a fel \nc\t acesta s` evolueze dup` dorin]ele Sale divine? – Carl Sagan

Pre] 29,90 lei

Pre] 29,90 lei

De la un castel la altul de Louis-Ferdinand Céline

O pisic`, un b`rbat [i dou` femei de Jun'ichiro Tanizaki

Colec]ia Babel

Colec]ia Babel

C\nd a scris De la un castel la altul, Céline era un om s`rac, condamnat oficial pentru colabora]ionism. El \[i transcende mizeria personal` [i se \nf`]i[eaz` \n rolul de erou picaresc [i de ]ap isp`[itor al deprav`rii contemporanilor s`i. – Robert Kemp – New York Times Book Review

Shozo, Fukuko, Shinako [i... pisica Lily, adev`rata eroin` a romanului. Un maestru al psihologiei erotice, amintind de Colette.– Irish Times Jun’ichiro Tanizaki e o figur` literar` major`... at\t de mult citit \n propria ]ar` [i at\t de aclamat de critic`, \nc\t ar fi meritat Premiul Nobel. – New York Times

Pre] 29,90 lei Pre] 14,90 lei

Ghidul ipohondrului de John Naish

Bunele maniere de Asfa-Wossen Asserate

Colec]ia Bonton

Colec]ia Bonton

John Naish scrie articole pe teme medicale [i se ocup` de tot ce ]ine de s`n`tate – stil de via]`, gimnastic` de \ntre]inere, psihologie, boli profesionale [i politic`. A reu[it astfel s` colec]ioneze o mul]ime de pove[ti bizare, \nsp`im\nt`toare [i scandaloase – un tezaur de fapte medicale aparent suprarealiste. Pre] 18,90 lei

Un mic tratat de supravie]uire \n societate, o carte mai pu]in conven]ional` dar elegant`, o scriere cu inflexiuni umoristice, pe c\t de elevat`, pe at\t de amuzant`, de o atractivitate de-a dreptul universal`. Trateaz` teme precum: vulgaritatea, ghinionul, grobianismul, tratamentul aplicat du[manilor, manierele \n comunism etc. Pre] 30 lei

www.nemira.ro


Z\tul de Tatiana Tolstaia

Mitraliera de lut de Viktor Pelevin

colec]ia Byblos

Colec]ia Byblos

Un roman unic, ce demonstreaz` geniul lui Pelevin pentru comedia metafizic` [i satira dezl`n]uit` – o fantezie intelectual`, ame]itoare [i hilar` despre identitate [i istorie [i, totodat`, o incursiune spectaculoas` \n filozofia budist`. Ingredientele Mitralierei de lut? Votc`, ciuperci magice, cocain`, sofistic`, filozofie, budism, nebunie, Lenin, Schwarzenegger [i dragoste pentru literatur`.

O capodoper` postmodern`, Z\tul este un excep]ional [i temerar portret al Rusiei, o na]iune ce poart` blestemul conduc`torilor s`i [i binecuv\ntarea literaturii. Peisajul magic al basmelor ruse[ti, obsesia pentru Carte [i realit`]ile stranii ale supravie]uirii \[i dau \nt\lnire \n aceast` antiutopie proiectat` \n viitor, dup` o explozie nuclear`. Pre] 25 lei

Pre] 29 lei

Moartea pinguinului de Andrei Kurkov

Ghea]a de Vladimir Sorokin

Colec]ia Byblos

Colec]ia Byblos

Nume major al noului val de scriitori proveni]i din spa]iul ex-sovietic, Andrei Kurkov reu[e[te o sclipitoare acroba]ie satiric` despre via]a Kievului de ast`zi, cu accente deloc str`ine de realit`]ile societ`]ii române[ti actuale. Mafia postcomunist` [i mass-media, politica [i pinguinii s\nt ingredintele acestei nara]iuni acide \n tradi]ia lui Mihail Bulgakov.

Punct culminant al crea]iei lui Sorokin, Ghea]a vorbe[te despre c`utarea paradisului pierdut al sufletului, dar \ntr-un fel cu totul special, ilustr\nd ideea autorului despre literatur`, privit` nu ca un motan gras [i castrat care toarce dr`g`la[ la picioare ci ca un animal liber [i s`lbatic. Pre] 24 lei

Pre] 24 lei

G\ndirea lateral` de Edward de Bono {ase p`l`rii g\nditoare de Edward de Bono

Colec]ia Byblos

Nu e nimic mai trist dec\t o \nc`pere plin` de oameni inteligen]i care a[teapt` o ocazie s`-[i combat` reciproc discursul. Prin metoda celor [ase p`l`rii, inteligen]a, experien]a [i cuno[tin]ele fiec`ruia ajung s` fie folosite la maximum, divergen]ele dispar [i discu]iile constructive le iau locul.

Pentru c` nu putem a[tepta mereu inspira]ia muzelor, autorul ne propune s` g\ndim inovator, dep`[ind tiparelele g\ndirii logice [i folosind g\ndirea lateral`. Dup` 40 de ani de la introducerea lui, conceptul lui de Bono este cunoscut [i folosit \n toat` lumea, de la copii de v\rst` [colar` p\n` la echipe manageriale de v\rf. Pre] 24 lei

Amante [i regine de Benedetta Craveri Colec]ia Byblos

Pre] 20 lei

Iertarea [i compasiunea de Alice Wheaton Colec]ia Familia

O carte despre puterea femeilor, despre celebre amante [i regine care au influen]at istoria [i politica Fran]ei, au cizelat cultura [i artele. Despre unele dintre acestea, de la Ana de Austria la Maria Antoaneta, de la Gabrielle d’Estrées la Madame du Barry, ne poveste[te Benedetta Craveri \ntr-o lucrare care reune[te o solid` competen]` cu o rar` capacitate de a povesti. Pre] 24 lei

Alice Wheaton abordeaz` cu sensibilitate [i profesionalism subiecte delicate, precum teama de respingere, teama de confruntare sau acceptarea faptului c` cineva ne-a dezam`git. Acest ghid practic ne \nva]` s` cerem [i s` acord`m iertarea, dar mai ales s` ne preg`tim pentru cea mai binecuv\ntat` stare a min]ii: starea de compasiune [i armonie. Pre] 20 lei

www.curteaveche.ro


Enciclopedia florilor de Christian Pessey

Enciclopedia religiilor Prima parte descrie istoria [i statutul principalelor religii din Antichitate [i p\n` în zilele noastre. A doua parte pune în paralel aceste mari familii spirituale în func]ie de cinci demersuri succesive: obiectul credin]ei, fundamentele, aspectele institu]ionale, practicile [i normele religioase [i, în final, experien]a spiritual` îns`[i. Pre] 26 lei

Enciclopedia florilor v` ofer` informa]ii detaliate privind cultivarea plantelor de gr`din`, sugestii [i tehnici de realizare a ansamblurilor florale, av\nd [i capitole speciale dedicate trandafirilor [i plantelor cu bulb. Pre] 18,80 lei

Stilista de buzunar de Kendall Farr

Opus Dei

Colec]ia Exclusiv feminin

Colec]ia Universuri secrete

Autoarea, consilier al starurilor hollywoodiene, v` ofer` sfaturi de mare efect despre alegerea [i retuflarea hainelor, materialele [i croielile care vi se potrivesc, combinarea ultimelor tendin]e cu piesele clasice. Astfel ve]i înv`]a s` v` face]i cump`r`turile ca ni[te profesioniste, s` ar`ta]i [i s` v` sim]i]i în cea mai bun` form`.

Cartea este rezultatul unei anchete realizat` de Televiziunea Francez` „Canal+“. Acum pe P`m\nt exist` nenum`rate Biserici ce-[i spun „ale Domnului“. Nu s\ntem în m`sur` s` judec`m Adev`rul lor [i nici s` socotim dac` fac bine sau nu. Îns`, atunci c\nd vorbim despre Institu]ia Sfintei Biserici trebuie s` o facem cu Respect [i Credin]`.

Pre] 28,80 lei

Pre] 24,40 lei

Istoria Secret` a Templierilor de Laurent de Vargas

Feng Shui Ghid ilustrat de Lillian Too

Colec]ia Universuri secrete

Colec]ia Feng Shui

Cum s` aplici secretele în]elepciunii chineze pentru s`n`tate, bog`]ie [i fericire. Incitantele [i eficientele principii Feng Shui explicate într-un mod practic [i cuprinz`tor, minunat ilustrat [i plin de informa]ii, acest superghid cuprinde: O binevenit` contribu]ie la literatura Feng Shui în continu` expansiune – New Straits Times

Cel mai complex [i mai elaborat studiu ce comprim` [i combin` atât munca de ceretare c\t [i un acut sim] al drept`]ii, autorul încerc\nd cu succes, de altfel, s` zugr`veasc` faptele istorice at\t pro c\t [i contra templierilor, cu o mare acurate]e [i cu un deosebit sim] al impar]ialit`]ii.

Pre] 62,80 lei

Pre] 28,80 lei

Tân`r` [i Frumoas` dup` 40 ani de Louis Faurobert

Maturitatea - Responsabilitatea de a fi tu însu]i de Osho

Colec]ia Exclusiv feminin

Colec]ia Element

Ghid practic al femeii de patruzeci de ani (cea mai frumoas` v\rst` a vie]ii) care v` permite s` aborda]i cu senin`tate a doua parte a existen]ei voastre în cele mai bune condi]ii de form` [i de s`n`tate. Sfaturi privind dieta, exerci]iile fizice adecvate, problemele psihologice specifice v\rstei, – de la re]ete tradi]ionale p\n` la tehnici estetice moderne.

Înv`]`turile lui Osho z`d`rnicesc orice încercare de a le clasifica, acoperind orice subiect, de la c`utarea individual` a sensului vie]ii la cele mai stringente probleme social-politice. C`r`rile sale s\nt transcrieri ale înregistr`rilor video [i audio realizate cu ocazia prelegerilor sale, ]inute în fa]a publicului din întreaga lume, de-a lungul a 35 de ani.

Pre] 14,4 lei

Pre] 14,40 lei

www.proeditura.ro


Consiliul de fier de China Miévile Fiction.ro În vremea revoltelor, a conflictelor [i a intrigilor, Noul Crobuzon este sf\[iat din`untru [i din afar`. R`zboiul cu ora[ul-stat Tesh \mpinge prospera metropol` pe marginea pr`pastiei. În mijlocul acestei agita]ii, un misterios personaj \ndeamn` la o stranie rebeliune. Este vremea Consiliului de Fier.

Viriconium de M. John Harrison Fiction.ro M. John Harrison este un adev`rat maestru al prozei de limb` englez`. E d`ruit cu ochiul unui pictor, urechea unui bard [i un intelect riguros [i ludic. Romanele [i povestirile despre Viriconium respir` un geniu irezistibil, care nu [ov`ie niciodat`. – K. J. Bishop Pre] 35 lei

Pre] 33 lei

40 de semne de ploaie – Kim Stanley Robinson, Fiction.ro

Numai tat` s` nu fii de Val Vâlcu (proz`) Trei motive pentru care trebuie s` ai aceast` carte: 1. Este o investi]ie \n educa]ia copilului [i un relaxant pentru nervii t`i. 2. Este singura dat`, anul `sta, c\nd o s` râzi dup` ce sco]i un ban din buzunar. 3. E s`n`toas`, nu are E-uri, nu \ngra[`. De suferit, au suferit doar p`rin]ii. Val Vâlcu

Este o carte despre echilibru, indiferent dac` este vorba despre dragoste sau munc`, spiritualitate sau politic`. Gavin J. Grant O demonstra]ie de neuitat a ceea ce se poate \nt\mpla atunci c\nd echilibrul ecologic se stric`. New York Times Book Review Pre] 22 lei

Pre] 15 lei

România comunist`: Propagand` [i cenzur` de T. Troncot` Comunicare & Media

Cartea lui Tiberiu Troncot` lumineaz` imaginea vremurilor ce]oase ale comunismului, \n care fiecare contemporan a exersat compromisurile dedubl`rii [i ale dublului discurs, a cunoscut pe via]a proprie priva]iunile dictaturii, f`r` a putea decela mecanismele care conservau puterea sistemului. – Br\ndu[a Armanca

Comunicare & Media

Acest volum \[i propune explorarea (cu metod`) a vecin`t`]ilor disciplinare ale rela]iilor publice, cuprinz\nd un num`r important de studii [i comunic`ri prezentate \n cadrul Colocviului Cultur` comunica]ional` [i rela]ii publice: configura]ii teoretice [i aplica]ii. – Adela Rogojinaru Pre] 20 lei

Pre] 17 lei

Istoria aromânilor de Thede Kahl Biblioteca de istorie

Dintotdeauna romanitatea sud-dun`rean` a exercitat o fascina]ie aparte asupra românilor. Avem o tradi]ie de peste 150 de ani \n privin]a cunoa[terii romanit`]ii. Au ap`rut de-a lungul vremii numeroase scrieri de specialitate, despre aromâni [i meglenoromâni, iar cartea lui Thede Kahl se num`r` printre ele. Pre] 30 lei

Rela]ii publice [i publicitate de Adela Rogojinaru (coordonator)

Secolul antiamerican – mai mul]i du[mani, mai pu]ini prieteni pentru SUA de Julia E. Sweig, Studii de securitate Cei care se opun politicii externe a lui G.W. Bush vor g`si multe confirm`ri \n aceast` carte u[or de citit [i serios argumentat`. Dar ea s-ar putea s` fie mai important` pentru cei care cred c` anti-americanismul este un rezultat inevitabil al statutului de mare putere. – Jeffrey Goldberg Pre] 25 lei

www.tritonic.ro


Cum îmi aleg un calculator? de Robert Badea

Multimedia de Claudiu Moisescu

Colec]ia „Practic – IT“

Colec]ia „Practic – IT"

Acest ghid va ajuta s`-afla]i ce computer vi se potrive[te cel mai bine, în func]ie de necesit`]ile dumneavoastr`, de buget [i de evolu]ia pie]ei IT, în plus v` va ajuta s` analiza]i cel mai bun raport calitate-pre].

Din aceast` lucrare ve]i afla ce etape trebuie parcurse pentru a putea captura secven]e video de la televizor, video player sau camer` video. Ve]i afla cum se prelucreaz`, cum se codeaz` [i cum se modific` secven]ele selectate.

Pre] 9,90 lei

Pre] 9,90 lei

Dic]ionar IT de Cristian Dinu

Enciclopedie de arte mar]iale de Claudiu Sgand`r

Colec]ia „Practic – IT“

Colec]ia „Practic – în mi[care“

Dic]ionarul include 2.600 de denumiri teoretice, sigle, abrevieri [i no]iuni practice de software, hardware, Internet, programare, telecomunica]ii, DTP, precum [i scheme ale principalelor tipuri de re]ele.

Cartea cuprinde un dic]ionar al termenilor specifici tuturor artelor mar]iale. S\nt prezentate principalele personalit`]i ale artelor mar]iale [i sistemele competi]ionale interna]ionale.

Pre] 14,90 lei

Pre] 14,90 lei

Ce-[i doresc femeile de Roxana Melnicu, Dana Verescu

Buc`t`rie arab` de Liliana Bolbol

Colec]ia „Util – Pentru tine“

Colec]ia „Util – în buc`t`rie“

Vrei s` [tii ce-[i dore[te cu adev`rat o femeie? Copii, carier`, bani, celebritate? Cu totul si cu totul altceva? R`spunsurile le vei g`si într-o nou` carte de buzunar: Ce-[i doresc femeile!

Pentru cei care vor s` descopere misterele buc`t`riei arabe, Liliana Bolbol dezv`luie cele mai reprezentative re]ete ale acestei buc`t`rii. În loc de un simplu kebab v` ve]i desf`ta cu o mas` ca-n pove[tile {eherezadei.

Pre] 9,90 lei

Pre] 6,90 lei

Re]ete pentru diabetici de Maria Florescu

Specialit`]i din Vechiul Regat de Daniela Florescu

Colec]ia „Util – în buc`t`rie“

Colec]ia „Util – în buc`t`rie“

Dac` ai diabet, trebuie s` ai tot timpul grij` de ce, cât [i cum m`n\nci. Cartea de fa]` te ajut` s` respec]i toate regulile alimentare care ]i-au fost recomandate.

Dac` vre]i s` v` r`sf`]a]i cu specialit`]i grece[ti, turce[ti, bulg`re[ti sau poloneze, nimic mai simplu! Din aceast` carte ve]i afla re]etele tradi]ionale ale diferitelor etnii din Vechiul Regat.

Pre] 6,90 lei

Pre] 6,90 lei

www.cdb.ro


Etnologice de Andrei Pandrea

Scriitori [i compozitori \n lupt` cu cenzura comunist` de Pavel }ugui

Eseuri

Volumul reune[te cele mai valoroase studii de etnologie publicate \n ]ar` [i \n str`in`tate, ale scriitorului Andrei Pandrea, membru de onoare al Comisiei de Antropologie de pe lîng` Academia Român`. Din sumar: Pecenegii [i cumanii din }ara Lovi[tei; Despre sensul originar al antroponimului dinastic Basarab [.a.

Volumul prezint` experien]a istoric` dramatic` a literaturii [i a artelor române[ti, \n condi]iile presiunilor exasperante ale dictaturii ideologiei comuniste. Sînt prezentate cîteva dosare relevante: cazul Tudor Arghezi, dosarul romanului Scrinul negru de G. C`linescu, recuperarea operei lui V. Voiculescu.

Pre] 20,71 lei

Pre] 38,15 lei

|nainte de Big Bang de Igor [i Grichka Bogdanov Ce se \ntîmpla \nainte de Big Bang, cu ce sem`nau spa]iul [i timpul \nainte ca totul s` \nceap`? Universul \nainte de Big Bang era – deja? – o complex` re]ea de informa]ii? A existat oare, la originea acestui univers, un „cod cosmologic“, a[a cum exist`, pentru om, un cod genetic? Pre] 25,07 lei

Cehov de Henri Troyat „Istoria“ fascinant` a unuia dintre cei mai misterio[i scriitori, Anton Pavlovici Cehov, celebru datorit` numeroaselor sale nuvele [i celor cinci piese de teatru: Ivanov, Pesc`ru[ul, Unchiul Vania, Trei surori, Livada de vi[ini. O c`l`torie care ne face s` p`trundem pas cu pas tainele fiin]ei surprinz`toare care a fost Cehov. Pre] 38,15 lei

Trop`ind prin spa]iul Schengen de Mircea Constantinescu

Povestea unei sinucideri (roman) de Ioana Scoru[

O carte inedit` [i incitant` despre „spa]iul Schengen“, o „partitur` subiectiv` [i compozit`, \n func]ie de humorile [i humorul de moment care mi-au hr`nit impresiile“, dup` cum afirm` autorul.

Cu o scriitur` modern` [i denotînd un stil clar conturat, romanul se construie[te \n jurul unei tinere femei str`lucitoare ce pare destinat` unui parcurs existen]ial ie[it din comun, \ntrerupt \ns` de un banal accident.

Pre] 19,98 lei

Pre] 14,43 lei

Învierea Generalului Sanchez (roman) de Cristovam Buarque Istoria incredibil` [i delirant` a Generalului care voia s`-[i perpetueze puterea, a sociologului care explic` cum merg lucrurile, a doctorului care dezvolt` o teorie matematic` a puterii, to]i ace[tia \nconjura]i de o stranie galerie de personaje machiavelice. O poveste fantastic` spus` cu umor, despre o tragedie brazilian` [i latino-american`. Pre] 22,20 lei

A[a a tr`it Gutenberg de Erdödy János A[a a tr`it Gutenberg este o documentat` [i captivant` reconstituire a vie]ii celui numit „p`rintele tiparului“, cu toate avatarurile realiz`rii efective a acestei inven]ii at\t de importante pentru cultura [i civiliza]ia universal`.

Pre] 17,44 lei

Editura Albatros


CRAI DE CARTEA-VECHE

{tefan Agopian

Un fost de]inut politic, George Iva[cu A[a cum se \nt\mpl` adesea, furat de micile mizerii [i bucurii cotidiene, George Iva[cu, care mi-a fost [ef timp de aproape opt ani (1983-1990) la România literar`, \mi ie[ise complet din cap [i numai la el nu-mi era g\ndul c\nd, \ntr-un anticariat de pe Calea Victoriei nr. 12, anticariat condus de un mare iubitor de c`r]i, dl Mircea Stupar, am dat peste cartea lui de debut. Avea [i o dedica]ie c`tre Geo Dumitrescu, a[a c` m-am bucurat de dou` ori. „Excelentul deocamdat` jurnalist literar G. Iva[cu“, cum l-a caracterizat lapidar G. C`linescu \n a sa Istorie..., a debutat \n volum foarte t\rziu, \n 1966, cu o culegere de articole intitulat` Confrunt`ri literare. În 1966 avea cincizeci[icinci de ani, nu tocmai v\rsta debutului. Motivul acestei \nt\rzieri e unul destul de simplu [i de omenesc. Cu toate c` \ntre r`zboaie s-a afirmat ca un ziarist de st\nga, marxist convins, \n 1948 a fost arestat cu lotul Lucre]iu P`tr`[canu [i a stat la pu[c`rie p\n` \n 1954, c\nd a fost reabilitat [i repus \n drepturi. A condus foarte bine, \n condi]iile date ale epocii, Contemporanul [i apoi România literar`, dar ne\ncrederea \n comuni[ti, care au b`gat la pu[c`rie unul de-al lor, l-a silit s` fie prudent [i, numai atunci c\nd pu[c`riile politice (1964) au fost golite, [i-a permis luxul de a publica o carte, [i aceea foarte cuminte. O s` m` \ntreba]i, vorba lui Preda, pe ce m` bazez. E o \ntreag` poveste, o s-o spun pe scurt. L-am cunoscut pe Iva[cu \n noiembrie 1983, la el acas`, imediat dup` ce fusesem angajat la revista pe care o conducea. Eu eram un simplu tehnoredactor, a[a c` s-a cam uitat prin mine [i m-a \ndemnat s` muncesc, ceea ce majoritatea angaja]ilor nu prea f`ceau. Am zis c` da, o s` muncesc [i cam la asta s-a redus vizita. Cum nu venea aproape niciodat` la redac]ie, cu excep]ia [edin]elor de partid, dar acolo nu mergeam eu, nu l-am mai v`zut ani de zile. Conducea revista de la distan]`, prin telefon, [i nu avea \ncredere dec\t \n Roger Câmpeanu, secretarul general de redac]ie. Citea cu acribie [palturile [i ceea ce reu[eam s` pagin`m, punea virgulele la locul lor, iar pe margine comenta fiecare articol, a[a c` distrac]ia noastr` erau acele comentarii de genul „dobitocu’ `sta s` scrie la revista m`-sii, nu la noi!“. A[ fi r`mas

58

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

la nivelul `sta de rela]ii cu directorul revistei, dac` \n 1987 nu s-ar fi \nt\mplat un lucru ciudat: D.R. Popescu, pre[edintele Uniunii Scriitorilor, a decis c` eu s\nt tocmai bun s`-l \nso]esc pe Iva[cu la Bratislava, unde se ]inea un congres AICL (Asocia]ia Interna]ional` a Criticilor Literari). Cu noi venea [i Radu Tudoran, cu care tocmai m` \mprietenisem. To]i trei am primit pa[apoartele \n ultima clip`, l-am primit totu[i, [i am plecat la Bratislava. Am fost caza]i la un hotel de lux, un hotel al [tabilor comuni[ti care aveau treab` pe acolo, inclusiv [efi de stat, tot comuni[ti, evident. Ei au primit un apartament, eu o garsonier`. Iva[cu a zis c` vrea el garsoniera, a[a c` eu am ajuns cu Radu Tudoran \n apartament. Un aranjament perfect [i, \n fiecare sear`, dup` ce Iva[cu se retr`gea, Radu Tudoran [i cu mine o puneam pe taifas, vodc` [i tot felul de bun`t`]uri care, spre bucuria noastr`, \n Cehoslovacia ocupat` de sovietici \nc` se mai g`seau. O ]ineam p\n` pe la 2-3 diminea]a, chiar [i mai mult, dac` programul oficial de a doua zi ne permitea s` dormim m`car c\teva ore. Am uitat s` spun c` garsoniera lui Iva[cu avea perete comun cu livingul nostru. A[a c` \n prima noapte, pe c\nd Radu Tudoran \mi povestea cum a scris Toate p\nzele sus! [i ne delectam cu a doua sticl` de vodc`, era cam ora 2, din peretele cu Iva[cu au \nceput s` ias` ni[te urlete \ngrozitoare, care au ]inut c\teva minute. Ne-am \nchipuit tot ce se putea mai r`u \n leg`tur` cu colegul nostru, un infarct sau mai [tiu eu ce. Cam pe la aceea[i or`, \n fiecare noapte, urletele s-au repetat. Ne-a fost jen` s`-l \ntreb`m ce naiba se \nt\mpl` [i, cum diminea]a \l vedem s`n`tos [i vioi, ne-am zis c` p\n` la urm` e treaba lui, n-are dec\t s` urle. Dup` c\teva zile (am stat \mpreun` unsprezece) Iva[cu ne-a \ntrebat \ntr-o doar` cum ne petrecem serile. I-am spus ce [i cum [i a zis c` i-ar face pl`cere s` bea un pahar cu noi. În ziua aia am cump`rat tot ce era mai scump prin ora[ (pl`tea Radu Tudoran, care \ncasase ni[te bani pe o traducere) [i seara l-am avut invitat pe Iva[cu. Dup` ce s-au ciorov`it [i tachinat o vreme, \n leg`tur` cu via]a lor sexual` (Iva[cu avea 76 de ani, Tudoran 77), mi-am luat inima \n din]i [i l-am \ntrebat pe Iva[cu ce-i cu urletele lui care se repet` noapte de noapte. M-a privit senin [i f`r` s` clipeasc` ne-a spus c` \n fiecare noapte are acela[i vis de ani de zile: viseaz` c` la radio se anun]` arestarea unui nou lot de du[mani ai poporului [i, invariabil, numele lui se afl` pe list`. Am t`cut st\njeni]i, am mai b`ut ni[te vodc` [i ei [i-au evocat alte \nt\mpl`ri, din alte vremuri, c\nd de la radio nu aflai c` vei fi arestat. George Iva[cu a murit un an mai t\rziu. A f`cut un infarct. Sper c` \nainte de a pleca dincolo nu a visat c` la radio se anun]` arestarea unui lot de vechi comuni[ti.


Tabieturi [i metehne de scriitor (prima parte) Gabriela ADAME{TEANU  Adriana BABE}I  Andrei CODRESCU Radu COSA{U  C`t`lin Dorian FLORESCU  {erban FOAR}~ Dan LUNGU  Iulian T~NASE  Ion VIANU

Š Dan Stanciu


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

A N C H E T~ TABIÉT, tabieturi, s.n. Deprindere, gust pe care cineva [i-l satisface cu regularitate, cu meticulozitate; obi[nuin]`; p. ext. manie.  Loc. adj. Cu tabieturi = cu deprinderi precise [i fixe.  Expr. A-[i face tabietul = a-[i satisface un gust care a devenit obicei zilnic. A strica (cuiva) tabietul = a strica cuiva cheful, dispozi]ia, pofta.  Via]` confortabil`, comoditate. • Loc. adv. Cu tabiet = comod, confortabil. Pr.: -bi-et. – Din tc. tabiat.

Balzac [i Dostoievski respectau un orar matinal foarte strict [i scriau cu creditorii la u[`; Ion Creang` corecta cele scrise v\r\t \ntr-un butoi cu ap` rece, Camil Petrescu f`cea corecturile \n tipografie, Jules Verne respecta strict sfaturile editorului Hetzel; Mallarmé compunea versuri dup` o perdea, Proust scria \n pat, Hemingway, \n picioare la un pupitru; Mark Twain obi[nuia s` scrie \nfometat, Caragiale [i Eminescu fumau o sut` de ]ig`ri pe zi [i sorbeau cafele dup` cafele, Poe consuma absint, De Quincey [i Ion Barbu, opiu, Michaux, mescalin`, Burroughs, de toate: pantopon, nembutal, peyote, benzedrin`; Faulkner preg`tea c\te o lad` de whiskey de fiecare dat` c\nd \ncepea s` scrie un nou roman, Anthony Burgess a scris Portocala mecanic` numai beat, Hemingway, Malcolm Lowry [i Eugene O’Neil beau [i \nainte, [i \n timpul, [i dup` scrierea c`r]ii (Sinclair Lewis \ntreba retoric dac` „pot fi numi]i cinci scriitori americani de la Poe \ncoace care nu au murit alcoolici?“), Petru Dumitriu obi[nuia [i el s` scrie numai dup` c\teva beri; Knut Hamsun a scris Foamea pe o banc` \n parc cu o jum`tate de creion; Kafka [i Sábato au ars o bun` parte din ce au scris; Márquez [i-a scris marile romane \mbr`cat \ntr-o uniform` albastr`; Danielle Steel (ca s` facem loc [i p`lma[ilor literaturii) dicta la reportofon c\te dou` romane pe lun`… Care s\nt tabieturile [i metehnele scriitorilor de azi? Unde, cum, cu ce, c\nd [i c\t anume scriu ei? Cum \[i g`sesc inspira]ia, la ce trucuri apeleaz`, ce excitante folosesc, \n fine, ce lucruri ciudate legate de scrisul lor s\nt dispu[i s` \mp`rt`[easc` cu noi, cititorii!? (M. C.)  Gabriela ADAME{TEANU În timp ce scriu nu m`n\nc [i nici nu ascult muzic`. Ascult, f`r` s` vreau, g`l`gia str`zii [i zgomotele din bloc, dar la un moment dat nu le mai aud. În schimb, muzica mi se pare foarte perturbatoare, \]i induce st`ri „str`ine“, „nemotivate logic“. Nu beau alcool, doar cafea slab`, dar mult`, iar ceai (nu de plante), mai rar. Acum scriu la computer. Înainte scriam cu stiloul, eram chiar dependent` de el (detestam pixul) [i, \n timpul crizei de cerneal`, era primul lucru pe care \l ceream rudelor [i prietenilor din str`in`tate. Cred c` la prozator nu conteaz`

METEÁHN~, metehne, s.f. (Pop.) 1. Defect, cusur, lips`, imperfec]iune.  Pasiune, patim`, sl`biciune. 2. Boal`, infirmitate, bete[ug. – Et. nec. Sursa: DEX, 1998

inspira]ia, ci conteaz` s` se a[eze s` scrie. Eu, oricum, rescriu [i rescriu un text. Mai r`u este c` \]i vine s` scrii atunci c\nd e[ti pe strad` sau \n alte momente nepotrivite. P\n` am terminat prima carte, compuneam \n cap pasaje [i pe urm` le scriam seara t\rziu. Dup` 33 de ani, asta n-a mai mers. Dar am destul de multe carnete cu note. C\nd ai g\ndit ceva \n cuvinte, acel lucru (nu vreau s` spun idee) mai r`m\ne \nregistrat \n computerul care este mintea noastr`. Dar nu (neap`rat) [i esen]ialul: formula lingvistic`.

61


Mai \nt\i cafeaua. Apoi p\ntec`raia. {i abia pe urm` m` viziteaz` muza. Gore VIDAL

A N C H E T~

D I L E M AT E C A 

 Adriana BABE}I O zi de vis (r`mas` \nc` acolo, \n vis) ar ar`ta cam a[a. S` m` trezesc devreme (pe la [apte), s` fie var`, cald, senin [i soare mult. S` ies \nf`[urat` \ntr-un halat u[or pe o teras` (nu mai spun cum a[ vrea s` arate, dar neap`rat cu un parasolar mare, \n dungi alb cu galben), s`-mi pironesc ochii \n curtea \nverzit` [i \nflorit` \n timp ce stau comod \ntr-un scaun, s` beau cafea f`r` zah`r, cu pu]in lapte [i s` m`n\nc p\ine neagr` pr`jit`, s` \ncep s` citesc ce-am scris cu o zi \nainte, s` corectez cu pix ro[u, s` \mi plac` ce am f`cut [i s` m` las moale pe sp`tar cu un z\mbet satisf`cut [i cam t\mp. S` nu se aud` nimic dec\t zumzetul bondarilor [i ciripitul unor p`s`ri. Apoi s` reintru \n buc`t`rie (nu spun cum a[ vrea s` fie, dar neap`rat mare), s` \mi mai fac o cafea, s` ies din nou pe teras`, cu laptopul [i mica imprimant`, s` m` a[ez tacticos pe scaun [i, \n a[teptarea inspira]iei, s` scriu orice (nu spun ce anume a[ vrea s` scriu, dar neap`rat mult [i repede), ca s` mimez cu oarece ifose lucrul \n tromb`, f`r` \ntrerupere, m`car 10 minute, [i s` pot r`spunde aferat` cui m` \ntreab` (din cas`, de peste gard sau la telefon) „ce faci drag`, sper c` nu te-am trezit la ora asta“ (8,00), „ei, asta-i, cum s` dorm la opt diminea]a: scriu!“. Pe la nou` s` m` podideasc` o inspira]ie n`prasnic` [i, p\n` la pr\nz, s` scriu \n trans` zece pagini (nu spun cum anume a[ vrea s` fie, dar neap`rat multe [i

bune) din romanul Andy (titlu provizoriu). S` nu m` \ntrerup` nimeni [i nimic, s` nu aud dec\t b\z\itul bondarilor [i maximum un ciripit, s` sorb din c\nd \n c\nd o gur` de cafea sau de ap`, s` scot la imprimant` c\te o pagin` la fiecare jum`tate de or`, s` uit cu totul pe ce lume s\nt, ca \ntr-o vraj`. S` m` smulg cu greu din scris, s` m` dezmeticesc \ntr-un t\rziu, s` fie foarte cald sub parasolar [i, fericit`, s` intru \n cas` cu snopul de pagini \n bra]e... O zi pe bune (30 mai a.c.) a ar`tat cam a[a pentru acela[i scriitor care crede]i c` a[ fi. M-am trezit pe la nou`, h`b`uc` din cauza filmelor [i telefoanelor nocturne, dar [i a calmepamului. Afar` era aproape var`, dar frig, nori [i ploaie. M-am v\r\t \ntr-un trening l`l\u, mi-am pus pic`turile de Betoptic S \n am\ndoi ochii, am \nghi]it cu ap` cald` 1/2 Vascoten, 1/2 Prestarium [i o gelul` de Asal, mi-am f`cut o cafea f`r` zah`r, cu pu]in lapte [i ni[te p\ine neagr` pr`jit`, am aranjat paturile, am sp`lat ni[te haine, le-am \ntins pe teras`, am m`turat frunzele de caprifoi uscat, am cur`]at zarzavaturi [i cartofi noi, am ales maz`re [i m`cri[, am pus m\ncarea la foc [i spre ora 10 m-am a[ezat buim`cit` la biroul din camera \ntunecoas`, cu toate becurile halogene aprinse. Am verificat e-mail-ul, l-am \nchis, m-am l`sat cu grij` pe spate, de team` s` nu sar` din [uruburi sp`tarul rabatabil, [i am privit pe calculator minute \n [ir coperta pe care scria Ultimul sufleu la Paris. La 10,05 vecinii de peste gard au \nceput s` sparg` un zid de beton. La ora 10,08 au sunat la poart` me[terii Tavi [i Gelu s` sudeze [inele rupte pe care culiseaz` ruloul de la un geam. Le-au sudat [i la 10,30 au plecat. Am stins aragazul. M-am rea[ezat la birou, am deschis Word-ul, new, save as etc. [i am b`tut cu hot`r\re dilemateca tabiet. Prin cap nu mi-a trecut nimic ca tabiet scriitoricesc \n afar` de cafeaua f`r` zah`r [i cu pu]in lapte. Am scris cum mi-a venit la \ndem\n` c` nu-mi trece nimic prin cap \n afar` de asta, c` stau la computer numai \nainte de mas`, pentru c` am neap`rat` nevoie de mult` lumin` natural`, de un birou mare [i de lini[te. În rest, n-am nici un tabiet, a[a c` nu s\nt bun` de anchetat. Am mestecat cu lehamite doi biscui]i ordinari Bega antigastrit`. La ora 10,40 a sunat Anda. Am vorbit p\n` la 11,20. M-am rea[ezat la calculator. Am imprimat cele zece r\nduri scrise de m\ntuial`, am mototolit h\rtia [i am aruncat-o la co[. De nervi, am cron]`nit trei bomboane Cofitos. M-am g\ndit cum ar fi, \n ce m` prive[te, o zi ideal` pentru scris. La

© Lucian Muntean

62

IUNIE 2006


IUNIE 2006

A N C H E T~

11,30 a sunat la poart` doamna de la Reuniunea Funebral` Humanitas pentru cotiza]ii. A intrat, am pl`tit, a plecat. La 11,45 a telefonat Betty [i imediat dup` ea Daciana. La 11,55, Daniela. Vecinii de peste gard au \nceput s` taie lemne cu un gater. De la 12,15 p\n` la 13,05 am scris t\r\[-gr`pi[ 1.970 de semne (cu spa]ii) despre cum ar ar`ta o zi de vis pentru scriitorul care cic` s\nt. V`z\nd c` nu m` caut` nimeni, am sunat \n tromb` la redac]ie (13,10), la Anda (13,15) [i imediat dup` ea la Marius Chivu (14,05), ca s`-i spun c` nu-mi iese nimic pentru anchet` pentru c` n-am nici un tabiet. Dar`mite vreo meteahn`.

stau [i scriu 3 ore, alteori 9 ore sau mai mult. O pagin` bun` este un instinct, o voce interioar` care spune c` pagina este bun`. Un sim] al balan]ei, al corpului textului zvelt [i dens. Începe de la balan]a unei simple fraze [i se continu` p\n` la balan]a unui fragment. Este un mix \ntre densitate, descriere a ac]iunii, originalitate, pregnan]`… Acest lucru face ca textul s` aib` o frumuse]e proprie. Lucrul acesta se simte, face parte din talentul scriitorului. {i r`m\ne o percep]ie subiectiv`, c`ci lectorul poate s` vad` altfel lucrurile.

 Andrei CODRESCU În timp ce scriu \mi hr`nesc p`s`rile cu m\na liber`. Din c\nd \n c\nd trag un foc de pistol la ]inta cu mutra du[manului de pe maidanul din afara ferestrei deschise. Îmi aduc o nou` ]int` \n fiecare zi. Pe masa de lucru ]in pistolul (357 Magnum), o sticl` de Jim Beam, dou` celulare [i o p\lnie plin` de droguri contradictorii pe care le \nghit la \nt\mplare. Scriu cu un condei \nmuiat \n otrav` cu miere conectat la Wi-Fi Internet. C\teodat` scriu cu m\na unui model pe un alt model. Inspira]ia \mi vine mult mai u[or de c\nd am \nceput s` angajez modele, ca pictorii. Ele au libertate de mi[care, un plus fa]` de pictori. {tiu c\nd am scris o pagin` bun` fiindc` modelele las` s` le scape un sunet \ngeresc, ceva ca ohohoooohoohoooo.

Tabieturi [i metehne

 Radu COSA{U Îmi \ncep ziua cu cronicile TV ale celor mai buni ziari[ti [i singurii, de altfel, \n specialitate: Alin Ionescu (\n Cotidianul) [i Radu Paraschivescu (\n Evenimentul zilei). E singurul tabiet pe care nu m` jenez s`-l fac public. Celelalte s\nt banale [i m` amuz singur de fidelitatea mea fa]` de ele.

C\t despre variile muzici pe care mul]i, c\nd scriu, le-ascult`, mi-s senzorii hipoacuzici la zvonul lor, [i am o mult` ne-ncredere, c`-n timp ce-asud`, scriind, mai pot s` [i aud`.

D I L E M AT E C A 

 C`t`lin Dorian FLORESCU Scriu de m\n`, pe h\rtie; \ntre timp s-au adunat sute de pagini, ale manuscriselor romanelor mele, dar [i ale prozei scurte, ale editorialelor [i eseurilor. Scriu la cafenea, c\ndva \n orele dup`-amiezei, la o m`su]` lipit` de perete, de unde am [i o bun` privire de ansamblu asupra cafenelei [i a str`zii. Este un mod de a evada din solitudinea scrisului, fiind [i printre oameni, deci cel mai bun compromis pentru mine. Scriu chiar [i la un nivel de zgomot \nalt, seara \ns` c\nd se umple localul de voci, muzic` [i fum, c\nd se reduce lumina, plec. Scriu cu pixul, uneori beau numai o cafea \n 5 ore, alteori [i m`n\nc. Uneori

 {erban FOAR}~ Nu m` simt prea bine. Ast`zi nu pot s` scriu dec\t proz`.

Scriu \ndeob[te la computer, nu pe papirus, nici pe-ardezii, – ca f`tul ghemuit \n uter, „uituc, plecat“, precum Arghezi, sau, cum Bacovia, „ca-n sicriu“ \n \nc`perea-n care scriu.

W.B. YEATS

C\nd scriu nu beau nimic, doar ap` (c\nd mi-amintesc!) sau o cafea, – altminteri, degetul pe clap` mi-ar nimeri altundeva dec\t acolo und’ se cade s` cad` ([i, adesea, cade).

Exist` capodopere at\t de plictisitoare \nc\t e de admirat c` s-a g`sit cineva s` le scrie. Jean ROSTAND

De unde vine,-n fine, casta inspira]iune, – ce s` spun? Din \ntreb`ri precum aceasta, ce, mutual, [i le tot pun c\nd mai voio[i, c\nd gravi sau tri[ti, poe]ii-n rol de jurnali[ti. P.S. P`cat c`,-n timp ce scrii, n-ai cum p`l`vr`gi ca, bun`oar`, arti[tii plastici ce,-n album, surprind un nud de domni[oar`, – acesta fi’nd, \n plus, motivu’ metehnei noastre, Marius Chivu!

63


Am lucrat toat` ziua la ciorna unei poezii. De diminea]` am pus o virgul`, iar dup`-mas` am revenit [i am scos-o. Oscar WILDE

Scrisul este o modalitate de a vorbi f`r` a fi \ntrerupt. Jean ROSTAND

A N C H E T~

D I L E M AT E C A 

 Dan LUNGU Pe vremea c\nd artistul mai avea aur` [i me[terea fericit la juc`ria lui estetic`, nici prin cap nu-i trecea c` [i al]ii trudesc nev`zu]i al`turi de el. Dar iat`, e ceva vreme de c\nd inspira]ia, pentru cei pu]ini care mai cred \n ea, a fost declasat` la postura de ingredient, iar juc`ria a \nceput s` fie desf`cut` bucat` cu bucat`. Descoperirile se ]in lan]. Dinspre partea recept`rii („te rog, Doamne, s` ne ier]i!“), valoarea estetic` nu face doi bani at\t timp c\t nu ajunge la public, a[a c` opera de art` nu-i dec\t produsul unei ac]iuni colective concertate, iar m\ine-poim\ine intermediarii nu se vor mul]umi cu comisioane, ci vor pretinde drepturi de coautor. Dinspre partea criticii sociale, s-a ajuns la concluzia c` autorul n-ar fi scris cutare roman, dac` so]ia nu l-ar fi \ntre]inut vreme de doi ani din salariul de func]ionar` [i dac` bunica nu i-ar fi adus \n fiecare diminea]` cafeaua la birou, ceea ce i-a sporit considerabil confortul psihologic, cu efect direct asupra puterii de concentrare. A[adar, trebuie s` \n]elegem c` al]i doi poten]iali co autori stau la coad`. Dinspre partea publicit`]ii, valoarea estetic` ast`zi este, m\ine nu-i, a[a c` bine-i s` vinzi juc`ria c\t e nou` [i se cere. Pentru publicitate, biografia vinde opera. Meseriile ciudate [i accidentele din copil`rie s\nt mai interesante dec\t virtuozit`]ile stilistice. Dac` autorul a fost un copil cuminte, ar fi bine s` nu rateze [ansa unui divor] r`sun`tor. Dac` nu-i \n stare nici de asta, ar putea avea m`car ni[te ticuri interesante atunci c\nd scrie, ni[te metehne, m`-n]elege]i, ni[te apuc`turi. Dar nu c` roade cap`tul creionului, asta nu e ceva serios, nu se pune. Ar putea, de pild`, s` combine scrisul cu exerci]ii de yoga (statul \n cap e o pozi]ie destul de spectaculoas`), ori ar putea s` scrie dezbr`cat gol pu[c` sau hai, s` zicem, \mbr`cat foarte sumar. Ar putea s` simt`, din c\nd \n c\nd, nevoia unor automutil`ri u[oare, cum ar fi zg\riatul pielii cu v\rful peni]ei. Ce poate fi mai artistic? Ca [i cum ar \ncerca s` scrie textul pe propria piele, ca [i

cum [i-ar ad`pa stiloul cu s\nge... Din p`cate, eu trebuie s` recunosc c` s\nt deficitar la toate capitolele. Ba nu, uite c` mi-am amintit! Pe vremuri ron]`iam biscui]i. Acum fumez [i scriu. Fumez.

 Alexandru PALEOLOGU Pot scrie [i diminea]a, [i seara. C\nd nu am inspira]ie, nu trec la treab`. Nu scriu la ora mesei. Pot scrie \n lini[te, dup` cum, la fel, poate fi [i cu lume \n jur. Cafeaua [i ]ig`rile nu m` ajut` cu nimic. De obicei, m` apuc de scris c\nd aud prea des o fraz` care m` provoac` sau c\nd admira]ia mea pentru un anumit autor, care nu este frecventat de ceilal]i, este mare. (Cotidianul, decembrie 2004)

64

IUNIE 2006

 Iulian T~NASE André Breton spunea c` scrie pentru a \nt\lni oameni. Dimpotriv`, eu scriu ca s` m` \nt\lnesc cu mine. {i cu tine \nsu]i te po]i \nt\lni [i ziua, [i noaptea, [i la masa de scris, [i cufundat \n pat, sprijinit de c\teva perne (galbene, s` zicem), [i acas` la tine, [i \n case str`ine. Ce fac \n timp ce scriu? Scriu – asta fac, \n primul r\nd, \n timp ce scriu. {i fumez. Dac` scriu la computer, fumez cu dreapta. Dac` scriu cu stiloul pe h\rtii sau \n caiete, fumez cu st\nga. Eu m-am apucat de fumat din dragoste, eram nefum`tor [i iubeam o fat` care fuma. A scrie, pentru mine, e totuna cu a iubi, de aceea \ntotdeauna fumez c\nd scriu. Exist` muzici care s\nt foarte bune companioane. Scriu f`r` nici o dificultate pe muzica unor Cocteau Twins sau Sigur Rós. În general, scriu mai \nt\i cu cerneal`, apoi transcriu la computer. Se mai \nt\mpl` s` scriu [i direct la computer. Nu [tiu cum \mi vine inspira]ia, m` g\ndesc c` ar putea veni a[a cum \]i vin visele. Adic` e posibil s` existe un echivalent al st`rii REM pentru inspira]ie, un fel de rapid eye(n)spiration movement, dup` cum e posibil ca E.M. Forster s` aib` mare dreptate c\nd spune: The act of writing inspires me. Mi-a pl`cut mult cum a explicat un copil precoce, foarte talentat la desen, metoda lui de lucru: „Mai \nt\i m` g\ndesc, apoi trag o linie \n jurul g\ndului meu“. Cam asta fac [i scriitorii: mai \nt\i se g\ndesc, apoi „trag“ o carte \n jurul g\ndului lor. {tii c\nd ai scris o pagin` bun` a[a cum [tii c` femeia din fa]a ta este chiar ea.  Ion VIANU În ultimii ani, am devenit aproape complet dependent de calculator. Word este instrumentul primei versiuni a unei scrieri. Pentru a ajunge totu[i la un text publicabil, am nevoie s` trec printr-o versiune pe h\rtie. Cel pu]in printr-una. În general, se instaleaz` un dialog \ntre ecran [i h\rtie. Iar versiunea definitiv` este din nou pe ecran. (va urma)  a consemnat Marius Chivu


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

PROFIL O mie de c`r]i [i un raft nou Denisa Com`nescu

director editorial pentru literatur` str`in`, Humanitas

Vorbe[te m`surat [i egal, ca [i cum ar citi dintr-o carte. A lucrat ani \ntregi la Editura Univers, unde [i-a dob\ndit renumele de editor. De fapt, numele: meseria de editor se face, \n general, „din umbr`“, pu]ini s\nt cei care „ajung s` aib` un nume“ cunoscut marelui public. Denisa Com`nescu, poet` [i traduc`toare, \l are [i, recent, i l-a \mprumutat noii colec]ii de la Humanitas: „Raftul Denisei“. P\n` la aceast` colec]ie „personalizat`“, a vegheat la apari]ia a peste o mie de c`r]i la Univers [i Polirom. Dac` v` intereseaz` notorietatea, o g`si]i pe locul 63 \n clasamentul primelor 100 de femei de succes, alc`tuit de revista Capital. Dac` v` intereseaz` poeta, (re)citi]i, de pild`, Izgonirea din Paradis (1979, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) ori antologia personal` Acum, biografia ta de-atunci (2000) sau merge]i pe site-ul programului britanic Writing on the Wall (http://arts-uk.com/newwotw), la care a participat de cur\nd. Pentru „profilul“ de editor, am mers \n biroul s`u de la Humanitas, la lansarea noii sale colec]ii, [i la Bookfest. C\nd stai de vorb` cu un editor care, \n anii comunismului, se ocupa de traduceri, subiectul cenzurii e inevitabil. Denisa Com`nescu e tentat` s` vad` jum`tatea „mai pu]in goal`“ a paharului: „Cenzura nu era at\t de vigilent`, at\t de sever` cu literatura str`in`, dac` respectai regulile, dac` nu-i publicai pe autorii afla]i la index. De pild`, era inimaginabil s` te g\nde[ti la Orwell… De[i… Uite, la noi se spune c` nu am avut samizdat. În 1990, c\nd am publicat rapid 1984 [i Ferma animalelor, am primit prin po[t` [apte-opt variante manuscrise sau fotocopiate, unele traduse de profesori de englez`

Fotografii de Rare[ Avram

din ]ar`, care \mi scriau c` acele «c`r]i» au circulat printre elevi [i intelectuali din ora[ele lor… Acestea au fost o form` de samizdat: era vorba de c`r]i str`ine interzise. Exista, pe atunci, o solidaritate intelectual` legat` strict de literatur`; n-am avut mi[c`ri ca \n Cehoslovacia sau Polonia, care s` ]in` de politic` [i de ideologie“. Exista, poate, paradoxal, [i mai bun` comunicare \ntre autori [i cititori: editoarea de ast`zi \[i aminte[te de vremurile \n care mari angli[ti precum Leon Levi]chi sau Dan Du]escu, cu care a lucrat, \ntre altele, la edi]ia integral` Shakespeare, confruntau textele traducerilor, f`ceau prefe]e [i postfe]e pentru c`r]i, mergeau la \nt\lniri cu profesorii de englez` din licee. „Dup` 1990, asta nu s-a mai \nt\mplat“, spune Denisa Com`nescu cu o nostalgie sincer`. Apoi \[i aminte[te c\t de greu era s`-]i procuri c`r]i str`ine pe atunci: majoritatea veneau pe filier` francez`, mai ales \n „Poche“-uri. A[a l-a citit prima dat` pe Thomas Pynchon [i a descoperit c` francezii „au probleme“ cu traducerile din englez`. C\nd vorbe[te despre acele vremuri, are un aer senin [i un fel de „g\ndire pozitiv`“ aplicat` retroactiv, ceea ce e tonic: \n ciuda restric]iilor [i cenzurii, important este, totu[i, c` au putut ap`rea unele traduceri bune. A fost o form` de „rezisten]` prin cultur`?“ „M-am tot g\ndit la asta. Poate fi considerat` [i a[a, dar nu era o form` direct` [i clar` de rezisten]`. Genera]ia ’60 a crezut, f`c\nd «pactul cu

65


PROFIL

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

puterea», c` va reu[i s` submineze sistemul din interior; apoi, unii au fost lua]i de val, al]ii au ie[it. Genera]ia ’70 a fost cuminte. Iar cu genera]ia noastr`, genera]ia ’80, s-a \nt\mplat ceva: nici «ei» nu ne-au mai vrut. Ne-au l`sat \n pace, d\ndu-ne de lucru cu propriile c`r]i [i cenzur\ndu-ne la s\nge. Dac` ne-ar fi vrut, nu [tiu ce s-ar fi \nt\mplat.“ Pentru un om a c`rui meserie e cititul, adev`rata rezisten]` a fost a publicului, a celor care citeau pentru a nu se l`sa „sp`la]i pe creier“ [i pentru a \nv`]a, prin literatur`, s` g\ndeasc` liber.

„Raftul Denisei” – un mandat \n alb

Editorul [i ale sale Bucurii... „Ideea c` e[ti primul sau printre primii care citesc un manuscris este incitant` pentru mine. Editurile str`ine [i agen]ii literari trimit din ce \n ce mai rar cartea ca obiect sau uncorected proofs pentru promovare [i traducere \n alte ]`ri; se trimit manuscrisele a[a cum vin de la autori, astfel \nc\t se poate \nt\mpla ca redactorul de la editura str`in` s` nu fi v`zut manuscrisul \nainte s`-l v`d eu. A[a \nc\t tr`iesc experien]a extrem de interesant` de a intra cumva \n intimitatea scrisului unui autor: de multe ori, p\n` la apari]ie textul sufer` mari schimb`ri. O alt` bucurie este aceea de dup` apari]ie, c\nd cartea este apreciat` de critic` [i de public. C`ci \n primul r\nd scopul nostru este de a vinde c`r]i, altfel industria editorial` n-ar putea exista. C\nd cartea se vinde bine \nseamn` c` ai ales bine. C\nd nu ]i se v\nd c`r]ile pe care le-ai editat, \ncepe panica, apare sentimentul c` e ceva cu tine. A[a \nc\t meseria de editor este una \n care trebuie s` fii tot timpul \n priz`, s` urm`re[ti ceea ce se \nt\mpl` \n lume.” Am`r`ciuni... „Sub comunism, nu puteai s` publici ce voiai, c`r]ile ap`reau pe h\rtie ur\t` [i cu o copert` sub]ire... În vremuri mai apropiate, c`derea Editurii Univers a fost un moment \ngrozitor, pentru c` renun]asem mult la mine \ns`mi pentru a construi ceva la Univers. {ocul a fost mare, mai ales c` lucrurile s-au petrecut foarte rapid.” Motiva]ii... „Am \nceput s` fac asta [i «m-a prins». Am lucrat cu mari redactori, cu mari profesori [i traduc`tori – a fost extraordinar. Din momentul c\nd ai c`p`tat acest morb, intri \ntr-un fel de competi]ie cu al]ii [i cu tine: mi s-a \nt\mplat de multe ori s` public un autor str`in [i s` constat c` editorul britanic X, \n care am mare \ncredere, l-a publicat dup` mine. C\nd ne \nt\lnim la T\rgul de la Frankfurt, facem schimb de experien]`. Se creeaz` un sentiment de mare \ncredere \ntre editori din toat` lumea [i e foarte interesant s` lucrezi \ntr-o asemenea competi]ie.” .

66

Despre pia]a editorial` de ast`zi, Denisa Com`nescu vorbe[te scurt [i merge drept la ]int`, ca un adev`rat insider: „Cred c`, treptat, revenim la normal. În acest moment, pia]a are o ofert` foarte larg`. Fic]iunea ocup` din nou primul loc, dup` ce, \n anii ’90, au avut succes mai ales c`r]ile utilitare (ghiduri, manuale etc.) [i «recuper`rile», mai ales cele cu valoare documentar` (memoriile de \nchisoare, de pild`). Pre]ul c`r]ilor pare destul de mare fa]` de puterea de cump`rare, dar, de fapt, salariile s\nt foarte mici. În ]`rile occidentale \ns`, exist` tot felul de formule prin care pre]ul c`r]ilor este redus substan]ial dup` c\teva luni de la apari]ie: este un sistem pus la punct de libr`rii \n acord cu editorii. La noi, au \nceput [i Libr`riile Humanitas s` practice astfel de formule; dar, \n general, \n sistemul de difuzare, pre]ul c`r]ilor nu se modific`.“ Ce face cititoarea Denisa Com`nescu dac` vrea s`-[i cumpere c`r]i [i s` afle ce mai e nou? „M` duc \n dou` locuri din Bucure[ti: la Libr`ria Humanitas de la Kretzulescu [i la Libr`ria C`rture[ti, unde g`sesc cam tot ce \mi trebuie. Ce-i drept, c`r]ile editurilor mici (mai ales ale celor din provincie) ajung mai greu \n circuitul libr`riilor. Acum exist` \ns` [i posibilitatea de a comanda prin Internet. Cititorul obi[nuit \ns` nu se poate informa: \n toate ]`rile exist` un sistem numit books-in-print – o publica]ie lunar` care prezint` c`r]ile \n curs de apari]ie la toate editurile. S-a \ncercat [i la noi introducerea unei astfel de publica]ii, de c`tre Funda]ia Soros, prin 1998, dar banii pentru acest proiect s-au pierdut [i de atunci nu s-a mai \nt\mplat nimic. Îmi este mai u[or s` aflu ce se public` \n Fran]a, pentru c` primesc Livres de


D I L E M AT E C A 

PROFIL

IUNIE 2006

France, dec\t ce se public` \n România. Nu [tiu c\nd se va pune \n practic` un astfel de proiect [i \n România, dar este absolut necesar [i pentru editori, [i pentru librari, [i pentru cititori.“ {i cum \i atragem pe cititori spre lectur`? „M-a impresionat foarte mult t\rgul de carte pe care l-am v`zut \n parcul Retiro din Madrid: este organizat \n aer liber, timp o lun` de zile. Pe l\ng` standurile editurilor [i librarilor, exist` s`li pentru organizarea de evenimente, restaurante, terase, biblioteci ambulante, anticariate, locuri de joac` pentru copii. Vin oameni din toat` Spania pentru a se \nt\lni cu autorii prefera]i. Mi se pare un mod foarte inteligent de a-i apropia pe oameni de carte, pentru c` t\rgul este ceva viu [i firesc. Englezii practic` de mult timp altceva: poetry in the tube; \n sta]iile de metrou s\nt afi[ate periodic poeme, printre reclamele comerciale. În alte ]`ri se organizeaz` (de c`tre Ministerele Culturii, dar [i de c`tre Prim`rii), \n marile ora[e, s`pt`m\ni ale lecturii sau alte evenimente vii. La noi nu s-au \ncercat astfel de metode pentru a-i apropia pe oameni de lectur`.“ Am avut, \n schimb, Bookfest. „S\nt foarte bucuroas` c` AER a propus [i a realizat acest proiect, \n ciuda c\rcota[ilor care voiau s` participe la beneficiile lui, dar f`r` s` fi mi[cat un deget. Nu a mai fost un simplu t\rg, ci un adev`rat Salon de Carte, cu spa]ii \n care s-au desf`[urat evenimente, unele dintre ele transmise \n direct la Realitatea TV. Este un Salon care le permite cititorilor s` se apropie \n primul r\nd de ceea ce scriu autorii români ast`zi, ceea ce este foarte important.“ La Bookfest au fost lansate mai multe titluri din noua colec]ie pe care ea o coordoneaz` la Humanitas. De ce „Raftul Denisei“? „Este o colec]ie pentru care am un mandat \n alb, ceea ce poate s` at\rne cam greu – m` simt undeva \ntre Atlas [i Sisif... A[ vrea ca \n aceast` colec]ie s` apar` c`r]i care \mi plac [i care le pot crea cititorilor pl`cerea de a citi – o pl`cere care se deprinde \n timp... Aleg titluri care s` fie de interes \n primul r\nd pentru publicul t\n`r: literatur` actual`, scris` de autori tineri din alte ]`ri, dar deja consacra]i [i premia]i. Exist`, de pild`, un val foarte interesant de tinere scriitoare britanice [i americane care revin la story, la pl`cerea de a povesti, iar c`r]ile lor s\nt adesea la limita dintre confesiune [i fic]iune.“ Nu e riscant s` aduci pe pia]` autori tineri? „S\nt autori care au luat premii [i care deja au fost tradu[i [i \n alte limbi. Dar pe l\ng` ei, \n colec]ie vor ap`rea [i al]ii, mai vechi, dar \nc` netradu[i \n român`: John Fante, de pild`, un autor foarte bun, «replica» lui Charles

Bukowski, pe care l-am publicat la Polirom.“ De obicei, editorul este un „personaj din umbr`“; a intitula o colec]ie dup` numele coordonatorului nu e un lucru obi[nuit. Denisa Com`nescu are \ncredere \n sine [i, mai ales, \n cititori: „La \nceput mi-a fost fric`, dar apoi mi-am zis c`, din 1978, de c\nd «mo[esc» din umbr` peste o mie de c`r]i, o parte dintre cititori \mi [tiu numele [i sper c` va fi o garan]ie c` ceea ce public este pe gustul lor.“ Cum ar ar`ta cititorul ideal al Colec]iei „Raftul Denisei“? „Mi-l imaginez a[a: s`-i plac` literatura de calitate, s`-i plac` autorii tineri, dar [i marile c`r]i ale lumii scrise \n secolele trecute, s` fie deschis c`tre experiment, dar s` fie \nc\ntat [i de o frumoas` poveste, scris` \n secolul al XIX-lea.“  Mircea Vasilescu

La lumina lum\n`rii... „Era \n iarna lui 1984. Mircea Iv`nescu tocmai terminase traducerea din Joyce, Ulysses. Romul Munteanu, directorul de atunci al Editurii Univers, ne spusese s`-i «d`m b`taie» ca s` apar` cartea, c`ci «cine [tie ce se mai \nt\mpl`». Eu locuiam pe atunci \ntr-o garsonier` de pe str. Ion Maiorescu [i f`cusem acolo «centrul de lucru». Veneau Mircea Iv`nescu, profesorul {tefan Stoenescu, care confrunta textul traducerii, [i lucram \mpreun`. Mircea Iv`nescu avea o ma[in` de scris veche, la care literele m [i n nu prea se deosebeau, a[a c` trebuia s` corectez cu aten]ie ca s` disting cele dou` litere. Era o iarn` teribil`, nu era c`ldur`, improvizam c`r`mizi fierbin]i ca s` ne \nc`lzim, lumina se stingea… {i noi lucram de zor, mai ales noaptea… Uneori [i la lumina lum\n`rii… Vreme de c\teva luni. Între timp, ap`reau divaga]iile: povestea fiecare ce a mai citit, f`ceam proiecte editoriale legate de poezia anglo-american`…”

67


A LT F E L D E S P RE A LT C E VA C~R}I DE PLASTIC

Ioana Bot

Imita]ie româneasc` de contribu]ie [tiin]ific` Ve]i fi urm`rit, poate, dezbaterea din pres` pe tema noilor standarde de apreciere a activit`]ii [tiin]ifice a cadrelor didactice din universit`]i. Dar nu despre ce a[ spune eu la tema aceea e vorba acum. Ci despre „contribu]iile [tiin]ifice nerecunoscute“ de noua gril`, cele pe care le ap`r` speciali[ti r`ma[i \n gara unde nu doar c` nu mai opre[te nici un tren interna]ional, dar nici nu a oprit vreodat`, dec\t \n fic]iunile lor legitimante (profesional, de nu [i identitar). V-a]i \ntrebat cum arat` studiile care nu intr` (c`mile \n ac) \n noile standarde? Imita]ii de volume [tiin]ifice, cu ]inut` academic` [i sus]inere oficial`, construind harnic imita]ii de cariere \ntr-o lume unde tricouri Gucci v\nd aur pe la col]urile uli]elor [i sacouri cu etichete Forlani, l`sate la vedere, deschid manifest`ri oficiale... S` lu`m o pild` concret`, destul de recent`, destul de discret` \n circula]ia sa public`, destul de lipsit` de etic`. Semnalmentele, mai \nt\i. Coperta e elegant` \n sine, dar nu [tim nici ce reproduce, nici cine a f`cut-o. Cartea apare (2005), la o editur` de ora[ dotat cu universitate (Editura Ardealul din T\rgu Mure[), iar traduc`toarea ultimului text (Rodica-Gabriela Chira) e un t\n`r universitar francezist \n alt` universitate a aceleia[i provincii (imperiale). Titlul are un iz vechi – angajat, ca \n neo-avangarda flower-power – Înapoi la lirism, [i pare s` acopere doar „R`spunsuri la o anchet` literar` coordonat` de Aurel Pantea“. Într-adev`r, prima parte con]ine r`spunsuri date de mul]i,

68

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

speciali[ti [i ne-, vedete, poeticieni, teoreticieni, poe]i, scriitori, aspiran]i, voci din public, popor, \n sf\r[it, s` tr`iasc`!... (lipse[te, la sf\r[itul c`r]ii, o list` cu date despre autori, cum s-ar cuveni). Cei \ntreba]i r`spund, repede-repede sau profesoral-a[ezat, fiecare vorbind \n legea lui, de la „Lene[` cu c`lduri [i cu n`b`d`i e poezia de prohab...“ (Al. Cistelecan), la „Lirismul este o dimensiune fundamental` a crea]iei“ (Mircea Stâncel), la o serie de \ntreb`ri ce amestec` gazet`re[te liricul ca gen cu lirismul ca atitudine sau ca dimensiune ontologic` numindule pe am\ndou` la fel (Ce reprezint` pentru dvs. lirismul? Ce [anse crede]i c` are lirismul ast`zi? etc.). Ocazional? Nu: [tiin]ific, pentru c` volumul are, semnat` de A. Pantea, o prefa]` (cu un simulacru de aparat critic), deschiz\nd confuzia (gen) liric/lirism, ornat` cu lecturi pe apucate (din „genologia“ liricului \n poetica poststructuralist`, pentru cunosc`tori) rezumate magistral prin „În mediile universitare francofone [i nu numai, problema lirismului e, chiar \n ultimii ani, intens abordat`“. De unde ideea cu „mediile francofone“ (??!!) vedem abia \n partea a doua, care traduce... syllabus-ul cursului lui Laurent Jenny despre Genul liric, aflat pe site-ul universit`]ii din Geneva (pentru \nv`]`m\nt la distan]`). Colaborarea specialistului str`in este astfel asigurat` (ba chiar, \n prefa]`, A. Pantea \l ironizeaz` superior, pentru lipsa de noutate a ideilor emise aici, ceea ce – cunosc\nd prestigiul lui Jenny \n poetica actual` – ar fi de r\s, de nu ar fi de pl\ns). Traducerea prezent`rii profesorului, de pe acela[i site, scap` din paste un singur titlu, cel mai important la tem`, La parole singulière, [i tocmai cel tradus române[te (syllabus-ul devine, implicit, prima sa traducere româneasc`). Nu mai ad`st asupra traducerii (unde conceptul de figurare e „figura]ie“, jours savants devine „ur[i savan]i“ [i ghilimelele originalului se pierd \n copy-paste...), sau a straniet`]ii retorice a unui rezumat de curs astfel publicat, pentru c` [tiu ceva [i mai important: traducerea se face f`r` [tirea autorului tradus (ori a administra]iei site-ului), ceea ce mut` discu]ia asupra deontologiei profesionale, \n chip regretabil. ...C`ci nu despre ISI or not ISI are specialistul român de \nv`]at, ci despre lucruri mult mai simple. Era s` uit: cartea a fost subven]ionat` de Ministerul Culturii. Aici s\nt banii dumneavoastr`!




Fotografii din arhiva personal`


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

INTERVIU

„F`r` c`r]i, a[ fi avut nevoie de sute de vie]i!“ Ioana Pårvulescu A primit luna trecut` Premiul pentru eseu [i critic` literar` al Uniunii Scriitorilor pentru volumul În intimitatea secolului 19 (Editura Humanitas), a alc`tuit o antologie de poezie universal`, De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii \n poezia lumii (Editura Humanitas), epuizat` rapid din libr`rii, la Bookfest s-a celebrat volumul 101 al Colec]iei de literatur` „Cartea de pe noptier`“, pe care o coordoneaz` la Editura Humanitas, iar Cenaclul Sbur`torul, pe care \l conduce \n Casa E. Lovinescu, a \mplinit recent un an. Adriana Bittel i-a f`cut Ioanei Pârvulescu un foarte exact portret intelectual: „Profesoar`, critic literar, poet`, prozatoare [i eseist`, face parte dintr-o specie rar` de litera]i, pe c\t de talenta]i, pe at\t de cultiva]i [i temeinici \n tot ce fac. Din aceast` combina]ie de talent [i munc` rezult` texte \n acela[i timp serioase [i delectabile, pline de idei, expuse cu expresivitate memorabil`. Nimic uscat, academic, dar nici spumos-superficial nu poate fi g`sit sub semn`tura ei. Fiindc` \i plac pariurile dificile, aventura intelectual` p\ndit` de primejdii, drumurile mai pu]in umblate… C`r]ile ei s\nt scrise de pl`cere. O pl`cere contagioas`, care-l face pe cititor s` se simt` inteligent, \n empatie cu autoarea.“ A]i f`cut [apte ani naveta, \nainte de 1990, ca profesoar` \ntr-un sat aflat la 50 km de Bucure[ti. Regreta]i ceva din acei ani? Din navet` nimic, c` nu s\nt masochist`. Era frumos doar c\nd, prim`vara, veneau to]i copiii dintr-o clas` cu c\te un buchet de flori culese din p`dure, topora[i, [i ]i-i d`deau ferici]i c` i-au cules ei pentru tine. Regret \ns` foarte tare c` n-am putut face nimic pentru un b`iat care era un scriitor \nn`scut, un talent cum n-am mai \nt\lnit, un fel de Marin Preda mic. I-am dat eu s` citeasc`, i-am f`cut o list` de autori obligatorii, l-am \ncurajat s` scrie. Dar avea, mi se pare, un frate fugit, era de origine

ultra-modest`, mama femeie de serviciu „la blocuri“, crescut de altfel de bunic`, [i \n clasa a X-a i-am pierdut urma, a mers la o [coal` profesional` [i nu mai [tiu nimic despre el. Nici eu n-aveam pe-atunci nici o posibilitate s-ajut, nu m` puteam ajuta nici pe mine, [i nici sistemul nu o permitea. C` \n comunism cei „nefavoriza]i“, cei s`raci, proletarii, aveau mai multe [anse e vorb` goal`. Am avut cel mai clar exemplu c` nu e a[a. Iat`, b`iatul `sta, Stan Enache, nu i-am uitat numele, e una din victime. Dac` nu s-ar fi schimbat lumea, nici eu n-a[ fi existat. A]i debutat cu poezie, mai \nt\i un volum

71


INTERVIU

D I L E M AT E C A 

colectiv – pe care m` m\ndresc s`-l fi cump`rat dintr-un anticariat de provincie \nainte s` v` fi cunoscut –, apoi cu un volum personal; [tiu c` ave]i scrise [i ni[te romane... De ce a]i renun]at la literatur`? Chit c` scriitorul din dvs. \[i ia partea \n eseurile pe care le scrie]i. Ca tot românul, [i eu m-am n`scut poet. Poezia \mi era cel mai la \ndem\n`. Dar dup` un voluma[ personal, nesemnificativ, de versuri scrise \n anii ’80 [i publicate abia \n 1990, c\nd a putut s` \nceap`, \n fine, via]a mea adev`rat`, m-am l`sat de meserie, r`m\n\nd totu[i o mare iubitoare de poezie. Poezia româneasc` se poate dispensa f`r` probleme de „serviciile“ mele. Romanele – Oglinda vene]ian` [i Aurul pisicii – am putut, adic` a[ fi putut s` le public abia dup` ce trecuser` vreo 10 ani de la momentul c\nd le scrisesem. E un exerci]iu critic nemaipomenit s`-]i cite[ti o carte dup` 10 ani! Abia atunci vezi dac`, pentru tine, ]ine sau nu. Le-am recitit [i nu m-au mai mul]umit, acum eram alta [i le-a[ fi scris altfel. {i ce rost are s` public o carte care nu m` mul]ume[te pe mine, \n primul r\nd? Ar trebui poate s` le rescriu pentru c` subiectele lor s\nt importante pentru mine, dar deocamdat` n-a venit momentul. De ce nu mai scrie]i cronic` literar`? Suferi]i cumva de „complexul Vianu“ sau critica de \nt\mpinare nu e tocmai o \ndeletnicire pentru femei? De cronica literar` m-am l`sat dup` trei ani de rubric` s`pt`m\nal`. Am considerat c` e suficient ca s` am o bun` cunoa[tere a tuturor tipurilor de c`r]i „din interior“ [i cred c` pentru orice fel de literat o perioad` de critic` literar` e binevenit`, ca s` nu spun obligatorie. Dac` o faci onest, ai ce \nv`]a de aici. Dar un adev`rat cronicar literar alege c`r]i de toat` m\na, bune [i rele, or eu alegeam aproape numai c`r]i care-mi pl`ceau c\t de c\t. Pe cele proaste, care m` dezam`geau de la \nceput sau pe la jum`tate, preferam s` nu le citesc p\n` la cap`t, a[adar n-aveam cum s` scriu despre ele. Mi se p`rea [i mi se pare [i acum c` via]a e prea scurt` ca s`-mi pierd timpul cu ce ([i cu cine) nu-mi place. Asta nu merge \n exerci]iul critic, e[ti obligat s` te sacrifici [i s` cite[ti [i c`r]i proaste, altfel cum s` faci ordine!? Dac` e o \ndeletnicire pentru femei – e o formulare cam desuet`, nu? Femeile au mult spirit de sacrificiu. E adev`rat c` exercitarea meseriei de cronicar literar aduce dup` mai mul]i ani putere, pe care [i-o doresc mai degrab` b`rba]ii. Pe mine asta

nu m` intereseaz`. De fapt, n-am abandonat cu totul critica: prin prezent`rile de coperta a 4-a pe care le fac la Colec]ia „Cartea de pe noptier`“ fac tot critic` de \nt\mpinare, doar c` \nt\mpin c`r]i din literatura universal`. Dau acolo chiar Sfatul criticului. {i, oricum, \i respect pe criticii adev`ra]i.

72

IUNIE 2006

Unde s\nt c`r]i e via]`... A]i scris dou` minunate c`r]i de istorie literar`, una despre interbelic, alta despre secolul 19. În ce rela]ii s\ntem cu trecutul nostru literar? Îl idealiz`m, \l cunoa[tem superficial, \l ignor`m? Fiecare, dup` posibilit`]i. Toate cele trei variante s\nt valabile. În ce m` prive[te, am avut \ntotdeauna o imens` bucuroas` curiozitate s`-l tr`iesc, s`-l cunosc dincolo de etichete, muzee, cli[ee [i mumii. Dar cei care se ocup` cu asta, nu risc` oare s` piard` aderen]a la realitate, s` tr`iasc` „livresc“? Tr`i]i \nconjurat` de c`r]i; nu v-a speriat niciodat`? Cli[eul `sta trebuie c` e de pe vremea romanelor cavalere[ti sau, ceva mai recent, de pe vremea c\nd copiii aveau voie s` citeasc` numai basme din Colec]ia „Bibliothèque rose“, Contesa de Ségur, c`r]i care ocoleau anumite zone ale realit`]ii. Nu numai c` n-am pierdut, prin c`r]i, aderen]a la realitate, dar s-a \nt\mplat exact pe dos: am \nv`]at s` \n]eleg realitatea, de fapt realit`]ile, p\n` \n cele mai nea[teptate detalii, tocmai din c`r]i. C`r]ile m-au preg`tit pentru toate fe]ele realit`]ii, pentru toate fe]ele omului, cum n-ar fi putut s-o fac` nimeni [i nimic. A fost un antrenament deosebit de util, mai ales pentru momentele dure ale vie]ii mele. Crede-m`, e tot realitatea acolo, numai c`, f`r` c`r]i, a[ fi avut nevoie de sute de vie]i ca s-o cunosc \n at\tea variante. De aceea oamenii care tr`iesc \ntre c`r]i s\nt, \n genere, mai toleran]i dec\t ceilal]i, mai \n]elep]i, mai greu de manipulat. Este partea care \mi place cel mai mult la litera]i. Nu au at\tea prejudec`]i ca semenii lor mai pu]in citi]i [i mi se par mai normali, dac` e vorba de normalitate. Eu n-am avut niciodat` probleme s` fac trecerea \ntre ce e \n c`r]i [i ce e \n via]`, la mine cele dou` universuri s\nt \n simbioz`. Or asta \n biologie \nseamn` ajutor reciproc, folos reciproc. C\t despre c`r]ile care m` \nconjoar`... p`i s\nt, dimpotriv`, ca un scut cald. M` sperie casele \n care nu s\nt c`r]i, biblioteci, le simt imediat r`ceala.


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

Intru [i, oric\t de pl`cut` ar fi casa, am un sentiment inconfortabil. C`r]ile \nseamn` lume, s\nt acolo toate dramele [i bucuriile personajelor, \n casele cu c`r]i nu te po]i sim]i singur. Unde s\nt c`r]i e via]`... A venit odat` un zugrav, s-a mirat de c\te c`r]i am [i mi-a spus c` el, toat` via]a, dac` pune [i manualele, nu ajunge nici la un raft mic de c`r]i citite. P`rea, \ntr-adev`r, c` nu tr`ise mai mult de jum`tate de metru de via]`. Bine, dar Don Quijote? Imagina]ia st\rnit` de c`r]i nu comport` un risc?! F`r` risc nu se poate, toate lucrurile frumoase din via]` presupun un risc. M` bucur s`-mi confirmi c` e la fel [i cu c`r]ile. Ave]i aura unui scriitor [i a unui cititor rafinat. Mai are literatura secrete fa]` de noi, ne mai poate fermeca, c`r]ile ne mai pot p`c`li? E ceva ce am pierdut iremediabil \n rela]ia noastr` cu literatura? Norocul e c` la fiecare v\rst` cite[ti altfel. Aceea[i carte e la fiecare v\rst` alta. }i s-a \nt\mplat s` reiei o carte subliniat` [i adnotat` de tine mai demult [i s` consta]i c` atlfel ]i se dezv`luie, c` altfel \n]elegi lumea din ea? Fire[te, \ns` uneori am o re]inere s` recitesc: mi-e team` c` voi g`si mai pu]in dec\t la prima lectur`.

...[i din via]` \nve]i s` cite[ti c`r]ile Spuneam adineauri c` din c`r]i \nve]i via]a. Ce e grozav este c` [i din via]` \nve]i s` cite[ti c`r]ile. Au explicat-o al]ii \naintea mea, Ibr`ileanu [i, pe urmele lui, Manolescu, \n eseul Cum citim: la 20 de ani \l condamni pe Vronsky [i te identifici cu suferin]ele Annei Karenina; la 40 \n]elegi c` mai mult dec\t el nu putea nimeni s` fac` [i o \n]elegi altfel [i pe biata Anna... Vezi, dac` oamenii ar relua [i aceea[i dragoste „adnotat`“ dup` mai mul]i ani de \ntrerupere, cred c` ar tr`i-o mai frumos. Poate a[a se explic` de ce unii oameni, care au divor]at, se rec`s`toresc dup` un timp cu aceea[i persoan`, cum a f`cut, \ntre primele, fiica lui Alecsandri. A]i scris de toate, a]i [i tradus, face]i publicistic` cultural`, preda]i la facultate [i coordona]i [i o colec]ie de literatur` universal`... Ce sfaturi a]i da unui t\n`r poet, unui t\n`r prozator, unui t\n`r critic literar, unui student [i unui t\n`r cititor?

INTERVIU

Sfaturile s\nt f`cute s` nu fie urmate sau s` descoperi r`spunsul care exist` deja \n tine. Unui poet, \n orice caz, n-a[ \ndr`zni s`-i dau sfaturi, poe]ii s\nt prea egoti[ti [i iritabili. Unui prozator i-a[ spune c` marele roman vine abia dup` 40 de ani, odat` cu experien]a de via]`, care e, inevitabil, [i cantitativ`, nu numai calitativ`. Dar c` orice roman scris p\n` atunci \l ajut` „s`-[i fac` m\na“, s` se preg`teasc` pentru marele moment. Unui t\n`r critic i-a[ spune s` nu cread`, dup` un an-doi de cronic` literar`, c` e deasupra celor pe care \i critic` numai pentru c` i se d` voie s` fac` judec`]i de valoare, [i s` \n]eleag` c` a scrie cronic` e un fel de a te pune \n slujba c`r]ilor, nu a te servi de ele ca s` te pui pe tine \n fason. Dac` faci asta, mai t\rziu vine [i r`splata, str`lucirea adev`rat`. Unui student la Litere i-a[ spune s` nu fac` facultatea asta f`r` pasiune, c` nu aduce bani. Iar unui t\n`r cititor, ce altceva a[ putea s`-i spun dec\t s` citeasc` de la tinere]e p\n’ la b`tr\ne]e? Dincolo de asta, unui t\n`r i-a[ spune s`-[i tr`iasc` via]a cu intensitate maxim`, s` nu-i par` r`u de nimic – c` oricum nu se poate f`r` suferin]`. Eu nu cred \n cealalt` op]iune, \n ratarea prin alegere de via]` gre[it`. S\nt sigur` c`, [i dac` ni s-ar permite s` experiment`m zece op]iuni diferite, nerepet\nd gre[elile precedente, tot n-ar ie[i cum vrem, ca \n filmul Ziua c\rti]ei. Dintre situa]iile pe care le pedepseau zeii, hamartia, gre[eala, nu poate fi, din p`cate, ocolit`. În schimb hybrisul, provocarea, da. A[a c` i-a[ sf`tui pe tineri s` nu-i provoace inutil pe zei c` lucrul se pl`te[te mai t\rziu, c\t nu face. C\nd citi]i sau c\nd scrie]i obi[nui]i s` asculta]i muzic`? Ce tabieturi ave]i?

73

Ioana Pårvulescu \n sta]iunea Olimp, pe la 12-13 ani


 Absolvent` a Liceului „Andrei {aguna“ din Bra[ov [i a Literelor bucure[tene \n 1993, Ioana Pârvulescu (n. 1960) a debutat publicistic, \n 1985, cu un articol despre Mircea Horia Simionescu \n revista Astra, iar \n volum cu cartea de poezie Lenevind \ntr-un ochi (Editura Eminescu, 1990). Dup` 9 ani de publicistic` (cu rubrici \n prima serie a Contrapunct-ului, \n Vineri, suplimentul cultural al Dilemei, [i \n România literar`), timp \n care a fost [i bursier` NEC, \n anul 1999 a publicat trei c`r]i deodat`: Alfabetul doamnelor (Editura Crater; Premiul Uniunii Scriitorilor), Prejudec`]i literare (Editura Univers) [i prima traducere din celebrul volum de poezie filozofic` german` C`l`torul heruvimic de Angelus Silesius (Editura Humanitas). Dup` \nc` o traducere, din francez`, S` fie binecuv\nta]i – memoriile criticului Maurice Nadeau (Editura Est, 2002), a publicat cea dint\i carte cu ecou de public [i critic`: Întoarcere \n Bucure[tiul interbelic (Editura Humanitas, 2003), urmat` de un volum de aceea[i factur`: În intimitatea secolului 19 (Editura Humanitas, 2005; Premiul „Cea mai r\vnit` carte“ de la T\rgul de carte Gaudeamus – premiul jurnali[tilor, Premiul de excelen]` „Cartea anului“ acordat de UNPR [i Premiul pentru eseu [i critic` literar` al Uniunii Scriitorilor). Anul acesta Ioana Pârvulescu a alc`tuit o antologie de poezie universal`, De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii \n poezia lumii (Editura Humanitas), iar \n cadrul Bookfest a lansat O sut` [i una de c`r]i – povestea unei colec]ii, catalogul primei colec]ii de literatur` de la Humanitas, „Cartea de pe noptier`“, de care se ocup` de 6 ani [i care a ajuns la num`rul 101. Ioana Pârvulescu este conferen]iar la Facultatea de Litere din Bucure[ti [i ]ine \n România literar` o rubric` de tablete literare intitulat` c\nd „Cronica optimistei“, c\nd „Cronica pesimistei“. De anul trecut, conduce Cenaclul Sbur`torul, \n Casa E. Lovinescu, un club de lectur` unde s\nt invita]i s` citeasc` autori consacra]i, unde s\nt vizionate, citite [i comentate, filme, texte de literatur` [i de filozofie, c`r]i premiate sau controversate [i articole din presa cultural`.

INTERVIU

D I L E M AT E C A 

C\nd citesc sau scriu am nevoie de lini[te, ca s` aud ce se \nt\mpl` \n pagin`. S\nt destule voci acolo, e destul fond sonor. Iar muzica cere, la fel ca scrisul [i cititul, o concentrare aparte. Pentru mine nu e un fundal sonor, e un lucru c`ruia trebuie s` i te d`ruie[ti, chiar muzica lejer`... În afar` de cafeaua de diminea]`, tare [i amar`, pe care o beau zilnic din clasa a XI-a, n-am observat s` am tabieturi. Chiar traseele pe drumurile zilnice \mi place s` le schimb. Dar n-a[ putea s` spun nici m`car c`-mi fac din schimbare un tabiet, c`ci [i repeti]iile au deliciile lor. Pur [i simplu cuv\ntul „tabiet“ mi-e \ntruc\tva str`in.

\ndr`gostit` de c\]iva scriitori. Îns` c\nd e[ti mic [i cite[ti, te \ndr`goste[ti mult mai serios, dar de personaje, nu de autorii lor. A[a c` eu m-am \ndr`gostit de Winnetou, nu de Karl May care, dinspre partea mea, ar fi putut s` nici nu existe, c\t` vreme \i aveam pe Winnetou [i pe Old Shatterhand. Poate s` ]i se par` caraghios, dar cred c` ce e mai bun \n mine e din romanele acestea, care te formeaz` \ntr-un anumit fel: s` fii la locul t`u, s` nu ]i se suie la cap, s` nu dispre]uie[ti alteritatea, s` nu te supere dec\t r`utatea, falsitatea [i prostia \ng\mfat`, [i „apa de foc“ care-]i ia min]ile, apoi s` la[i de la tine, s` fii gata s` \ntinzi m\na primul. S\nt foarte bucuroas` c` un copil de azi, Eugen Dediu, fiul familiei Valentina [i Dan Dediu, \mi \mp`rt`[e[te pasiunea. To]i copiii de atunci, care ne jucam la Bra[ov de-a Winnetou [i Old Shatterhand (eu trebuia s` fiu sora lui Winnetou, rol care nu-mi convenea deloc), cei c\]iva pe care \i mai [tiu, au r`mas cu un anume fel de a privi lucrurile care e de acolo [i chiar cu un anume spirit de aventur`. M` rog, ce ne lipse[te este pumnul lui Old Shatterhand

Pu]in` melancolie b`rb`teasc`... C\nd a]i fost mic` a]i fost \ndr`gostit` de vreun scriitor? Pe la 20 de ani, c\nd te \ndr`goste[ti a[a cum se las` unii de fumat, aproape zilnic, am fost

74

IUNIE 2006

Eros

Thanatos

Nu te-ntreab` dac` vrei. Dac` e[ti de-aceea[i p`rere. Dac` \]i po]i permite. Dac` nu cumva ve]i fi trei. Dac` tocmai asta ]i-ai dorit sau ai fi preferat o zi de odihn` c`l`torii sau s` te pierzi \n ad\ncul nop]ii cu stele c`z`toare. Dac` nu te-ncurc` r`u. Nu-ntreab`. Nu bate la u[`. Deschide. E deschis. Nu-s z`voare. Oric\t de \ncet ar deschide u[a te ia prin surprindere: cine… Cine e[ti, vrei s`-ntrebi dar n-apuci s-o zici. E aici. E aici.

Nu te-ntreab` dac` vrei. Dac` e[ti de acord. Dac` \]i po]i permite. Dac` e[ti \mbr`cat convenabil. Dac` tocmai asta ]i-ai dorit [i erai obosit sau dac` ai fi preferat s` termini cartea pe care o citeai \nc` o zi de risip` sau s` transcrii o ultim` pagin` pe curat. E nimic p\n-apare. Nu-ntreab`. Nu bate la u[`. Deschide. E deschis. Nu-s z`voare pe cale. Oric\t de u[or ar deschide u[a e greu e devreme e jale. A venit chiar aici. Cum o fi te \ntrebi dar n-apuci s` zici. E aici. E aici.


D I L E M AT E C A 

INTERVIU

IUNIE 2006

care, la o adic`, \i punea la p`m\nt pe cei r`i, f`r` s` parlamenteze prea mult. Dar nu s\ntem \n Vestul s`lbatic... Ci \n Estul s`lbatic! Exact. {i aici r`ul e mai greu de dobor\t cu un pumn. Dar cu ce scriitor contemporan [i din trecut a]i pleca un week-end la munte? Dintre scriitorii din trecut cei mai agreabili parteneri de voiaj, inclusiv voiaj sentimental, erau cei din secolul 19. Cei din secolul 20 erau mult mai egoi[ti, preocupa]i prea tare de dramele lor, de experien]ele lor, ca s` te fac` s` te sim]i bine, [i iubit`. Chiar favoritul meu Sebastian era b\ntuit de problemele lui [i-apoi, vezi bine, se \ndr`gostea de actri]e, genul infidel, Leny Caler. A[a c` doar ve[nic tinerii scriitori ai secolului progresului, de la Russo la Maiorescu, la Pogor sau Alecsandri, cred c` erau nemaipomenit de pl`cu]i ca parteneri de drum, [i de drum al vie]ii, cu polite]ea lor, cu umorul lor, cu scrisorile lor, cu [tiin]a lor de a nu lua \n seam` prea mult \nt\mpl`rile dezagreabile [i, nu \n ultimul r\nd, cu felul minunat \n care se purtau cu femeile. Ei, nu \ntotdeauna, dar frecvent... M`rturisesc c` polite]ea, empatia, oric\t de mari, chiar \n exces, m` cuceresc imediat. Dimpotriv`, b`d`r`nia, egoismul m` \ndep`rteaz` \ndeob[te definitiv. Acuma nu-mi dau seama prea bine cu care dintre scriitorii de secol 19 m-a[ fi plimbat prin via]` sau de care m-a[ fi \ndr`gostit, ar trebui s`-i aud cum vorbesc cu mine. C`ci dragostea e oarb`, dar nu surd`. Dar, b`nuiesc, nu de cel mai fericit dintre ei [i nici de unul prea de tot nefericit, nu-mi plac extremele. Pu]in` melancolie b`rb`teasc` mi se pare o bun` metod` de a atrage aten]ia unei persoane feminine cu suflet de secol romantic.

Genesis Nu te-ntreab` dac` vrei. Dac` po]i. Dac` ]i-e bine. Sau dac` ai fi dorit pentru tine alt` variant` mai pu]in bizar`. N-ai cum s` r`m\i dincolo pe dinafar` e loc \n joc [i pentru tine. Intri f`r` s` ba]i la u[`. Nu-ntreab`. Dac` [tiai mai bine alt rol care ]i-ar veni m`nu[` \n timp ce a[a cum te-au pus pe-afi[ e[ti novice prost de-a dreptul ridicol. Nu-]i st`-n cale [i n-ajut`. Te oblig`. Te uit`. Nu-]i spune ce e[ti [i de ce [i n-ai ce s` zici. E[ti aici. E[ti aici. Poeme inedite de Ioana Pテ・rvulescu

Ce v-a pl`cut cel mai mult din interviul cu Dan C. Mih`ilescu, cel care v-a precedat \n aceste pagini? テ四 citesc [i \l ascult cu pl`cere pe Dan, c\nd am ocazia, dar aici m-a dat gata cu un detaliu extraordinar: c` are trei mesteceni de care e \ndr`gostit [i c` i-a botezat Ioachim, {tefan [i Matei (de fapt, [tiu c`-i spune Mateu]). Lucrul `sta m-a binedispus, pur [i simplu. 

a consemnat Marius CHIVU ツゥ Rare[ Avram

75


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

DOCUMENTE Anca Manolescu

André Scrima: c`l`toria [i calea În noiembrie 1956, Andrei Scrima pleac` din Bucure[ti spre India (via Elve]ia, Paris, Muntele Athos, Liban). „E de necrezut!“, nu \nceta el s` spun` \ndrept\ndu-se c`tre avion. Într-adev`r, pentru mai to]i românii, grani]ele ]`rii deveniser` zidurile unei \nchisori, iar membrii grupului de la Antim nu se num`rau deloc printre acei favori]i ai noului regim care s` poat` trece dincolo de ele. De altfel, \ncepuser` s` fie \ncol]i]i de poli]ia politic` din motive foarte \ntemeiate pentru ea. Oamenii aceia erau prea liberi! Intelectuali distin[i al`turi de monahi universitari ca p`rintele Benedict Ghiu[, stare]ul Antimului, ei ]ineau conferin]e, aveau entuziaste dialoguri legate de doctrina contemplativ` a cre[tinismului r`s`ritean, iar cunoa[terea spiritual` o c`utau, f`r` grani]e, \n toate teritoriile culturii. Pentru ei, Ortodoxia participa la Universalul spiritual [i conducea \ntr-acolo. Nu se fereca \n grani]e confesionale, na]ionale, politice. Acest tip de libertate nu putea s` nu irite proasp`t instalatul totalitarism. Grupul „Rugului Aprins“ a fost \nghi]it, \n 1958, de \nchisoare. Andrei Scrima a sc`pat datorit` cuno[tin]elor lui de sanscrit` [i fa]adei pe care oficialit`]ile comuniste voiau s` o mai p`streze \n rela]iile interna]ionale. Bursa acordat` de rectorul unei universit`]i indiene [i confirmat` de pre[edintele Indiei la o vizit` \n România nu a putut fi respins`. În 1957, de la Benares, Andrei Scrima trimite p`rintelui Benedict Ghiu[ o scrisoare unde – continuare a colocviilor de la Antim – \[i face prietenii p`rta[i la experien]a sa: o experien]` a c`ii, a c`l`toriei, a „metodei“, pe care nu \nceta s` o resimt` ca pe un

76

bun comun. „Metod`“ – a insistat el mereu \n comentariile de mai t\rziu – vine de la meta [i hodos. Înseamn` „traseu \mpreun` cu… A[adar nu re]et`, nu schem`, ci ceea ce te pune pe cale“, \n stare de itineran]`. Iar itinerantul spiritual e dator s` \[i nareze, distinct [i reflexiv, parcursul, pentru a l`sa „urme“ pe care [i al]ii s` le poat` folosi, s` le poat` urma. Dovad` acel mistic musulman care, dup` ce ajunsese dintr-un salt la cap`tul drumului, \i cere lui Dumnezeu s` \l fac` s` parcurg` fiecare treapt` pentru a le putea descrie pe toate, \n am`nun]ime, altor c`l`tori. Urmele acestea nu \i „apar]in“ lui, ca individ. S\nt proiec]ie a c`ii \nse[i – care conduce spre o ]int` trans-individual`. Al]ii pot folosi aceste repere conform propriilor temperamente [i posibilit`]i. Dar \ntre to]i exist` o colegialitate care \i duce, \i atrage dincolo de ei \n[i[i. C\nd se va \ntoarce la Bucure[ti, dup` 1989, André Scrima va face lectura hermeneutic` a unei alte c`l`torii spirituale: aceea narat` \n scrisoarea pe care Ioan cel Str`in a l`sat-o prietenilor s`i de la Antim. Acolo, la Antim, André Scrima primise de la alt c`l`tor textul \ndreptar pentru propriul drum-destin. Scrisoarea de la Benares e prima urm`, prima treapt` narat` a acestui drum. Scrisoarea, inedit`, din care red`m aici extrase, se afl` \n Fondul André Scrima de la New Europe College. Institut de studii avansate din Bucure[ti. Ea a fost inclus` \n volumul André Scrima, Ortodoxia [i \ncercarea comunismului. Îngrijit de Vlad Alexandrescu, volumul va ap`rea \n cur\nd la Editura Humanitas \n seria de autor „André Scrima“. 


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

O scrisoare c`tre p`rintele Benedict André Scrima Benares, 6.VIII.57 Prea Cuvioase [i iubite P`rinte Benedict, Eram la Locarno c\nd v-am scris ultima dat`, pe la sf\r[itul lui februarie. Acum m` g`sesc la Benares, \n inima Indiei: am str`b`tut, desigur, m`ri [i ]`ri ca s` ajung aici. A[ vrea chiar, cu \ng`duin]a Sf. Voastre, s` st`rui o clip` asupra a ceea ce poate fi mai impresionant (pentru al]ii) \n existen]a mea de acum, anume faptul \nsu[i de a c`l`tori, mirajul condi]iei itinerante. V` aduce]i aminte de diminea]a din noiembrie c\nd m-am desprins de pe p`m\nt pe nesim]ite, firesc, a[ zice cu o acut` normalitate? Am sim]it c` din momentul acela m-am eliberat de „c`l`torie“ [i c` intram pe „cale“: ceea ce e cu totul altceva. E[ti pe cale numai atunci c\nd c`l`toria din afar` se \ntretaie cu itinerarul l`untric \n tot at\tea semne de cruce; \nt\ietatea nu mai apar]ine atunci unui drum sau celuilalt, ci Celui care le \mbr`]i[eaz` prin semnele prezen]ei sale [i le creeaz` prin aceast` \mbr`]i[are: iat` c` \ntr-adev`r calea este Dumnezeul cel Viu [i \n afar` de El c`l`toria este iluzie [i divertisment. Nu pot spune prea multe despre \naintarea \n El, \n care s\ntem mai mult aspira]i dec\t p`trundem cu „puterile“ noastre; m` g`sesc, pe de o parte, prins [i \ndatorat fa]` de Domnul nu numai cu \ntreaga mea existen]` dar, a[ zice, dincolo de ea, mai la ad\nc dec\t via]a mea; s\nt de fapt doar proiec]ia acestei rela]ii de absolut` obliga]ie pentru tot ceea ce nu-mi apar]ine, fiindc` \mi este dat; poate de aceea, pe de alt` parte, simt uneori cresc\nd \n ascuns [i preg`tindu-se ceva ce ar putea s` fie ([i ar putea s` nu fie) un alt \nceput al vie]ii \n El – al vie]ii, pe scurt – o tain` total` de iubire [i \ntrep`trundere: aceasta ar fi, cu adev`rat, odihna de la cap`tul drumului nesf\r[it. {i vreau s` adaug sim]`m\ntul c` nu m` g`sesc singur – [i n-am ajuns singur – aici: [tiu [i recunosc foarte simplu c\t de mult s\nt sus]inut de rug`ciunile fra]ilor dint\i [i ale fra]ilor ce se adaug` mereu; v` cer deci, cu umilin]` [i cutremurare, s` nu \nceta]i a v` ruga pentru mine, a[adar pentru noi.

DOCUMENTE Voi \ncerca \ns` s` v` \mp`rt`[esc c\teva din semnele drumurilor mele din afar` care, \nc` o dat`, nu s\nt numai din afar`; [i ca de obicei m` adresez tuturor celor pe care \i cuprind \n aceea[i dragoste fr`]easc`, chiar dac` \mi recunosc – [i depl\ng – neputin]a de a d`rui fiec`ruia \n parte m`car fr\nturi din timpul meu care, foarte simplu, aproape nu mai exist` nici pentru mine; e ciudat s` tr`ie[ti \ntr-o alt` durat` din care „timpul t`u“ emerge ca rodul unei \n]elegeri, al unui efort, dar mai ales al unui har. A[adar, \n diminea]a aceea de noiembrie am plecat foarte firesc ca ceva care se \nt\mpla fiindc` trebuia absolut s` se \nt\mple, fiindc` (v` rog s` m` \n]elege]i) se \nt\mplase deja. St`team ]intuit \n fotoliul avionului [i sim]eam cum un alt resort se declan[a, eliber\nd [i pun\nd \n lucrare ceea ce, ne[tiut, se preg`tise pentru ziua [i ceasul acela; nimic nu poate egala izbucnirea con[tiin]ei c` Domnul lucreaz` \n noi ca \n cerul s`u (acest „\n“ e cu adev`rat supranatural); din acea clip` lumea se desf`[oar` – se desv`luie – \ntr-altfel. Apoi am ajuns \n Elve]ia. Acum pot recapitula, oarecum, momentul elve]ian [i \ncerca s`-i g`sesc un loc \ntro economie mai larg`. A fost un moment extrem de pre]ios [i, cred, providen]ial: contactul cu ecumenicitatea. Ca [i alt`dat` – \nainte [i dup` – din voia lui Dumnezeu am \nt\lnit din primul moment v\rfurile, ceea ce nu e f`r` importan]` ([i ceea ce, \nc` o dat`, fusese or\nduit prin mici [i neb`nuite am`nunte, \nt\lniri, contacte anterioare). Am avut

77


DOCUMENTE

D I L E M AT E C A 

o viziune a universului protestant \n \ntregul lui [i \n ad\ncimea lui. […] {i apoi a venit Parisul. Ca [i Elve]ia [i ca absolut toate locurile [i ]`rile prin care am trecut, Fran]a a \nsemnat pentru mine omul. V` aduce]i aminte de adagiul meu favorit cu privire la c`l`toriile interioare; nu era o marot`, ci o presim]ire. Am \n]eles acum c` itinerarul interior e cel care trece prin oameni [i deci prin istorie – nu cel ce trece prin peisagiu [i geografie. Parisul trebuia s` \nsemneze pentru mine \nt\lnirea – cea mai autentic` [i savuroas` – cu catolicismul, a[a cum n-a[ fi putut-o avea \n nici un alt loc. Ora[ul a r`mas n-a[ putea zice necunoscut, dar pe din afar`. N-am observat nici m`car prim`vara care intra, triumfal`, \n cetate. N-am vizitat Luvrul (mi l-au ar`tat de departe, \ntro zi doi p`rin]i SJ care m` \nso]eau \n drumul meu). N-am v`zut retrospectiva Picasso. Se c\nta, \ntr-o interpretare nou`, Damna]iunea lui Faust. N-am ascultat-o. Culmea, nu mi-am dat seama nici de savantele arabescuri de artificii rev`rsate \ntr-o sear` peste Sena ca s` salute un cortegiu imperial. În Bibliothèque Nationale m-am dus o singur` dat`, ca s` lucrez; am uitat s` v` spun c` \n Elve]ia mi s-a oferit un contract, pe care l-am semnat, cu o cas` german` de la Göttingen reedint\nd Protestantische Real Enziklopädie [i care mi-a cerut s` colaborez cu un articol asupra unor probleme de spiritualitate; am [i predat articolul \nainte de termen (aici se lucreaz` altfel). A[adar, aproape ca o ironie, „n-am v`zut Parisul“, de[i am tr`it \n el [i am \nt\lnit oamenii lui. Dar \n drumul meu, el r`m\ne unul dintre cele mai semnificative [i binecuv\ntate popasuri. Îmi va fi foarte greu s` v` \nf`]i[ez aici contactele [i dialogul meu cu fra]ii no[tri catolici; a fost ceva plin de seriozitate, de gravitate, de nostalgii [i speran]e, de rezultate care marcheaz` pe totdeauna. {i mai presus de toate, totul \mbr`cat \n cea mai limpede elegan]` [i onestitate a dragostei, f`r` confuzii, sentimentalisme sau arrière-penséeuri. Desigur, calitatea oamenilor e determinant` \n asemenea cazuri (iar`[i v\rfurile!); dar am avut experien]a cov\r[itoare [i de necrezut a unui interes [i a unui dor de a cunoa[te, de a re\nt\lni, d’accueillir l’Orthodoxie, difuzate larg [i ad\nc, ca un semn ce nu poate fi ignorat de nimeni. […]

Apoi am petrecut o zi la Saulchoir (inclusiv slujbele); nu cred s` uit a[a cur\nd ziua aceea. Erau 260 de Dominicani, \n vestm\ntul lor alb [i negru, psalmodiind ritmat, mi[c\ndu-se m`surat spre mas` \n coridoarele \nalte, \n]eleg\nd vocea clopotului care caden]a gesturile lor; \n acela[i timp normali, spontani, liberi \n via]a lor. Am avut o dup`amiaz` plin`, cald`, emo]ionant`, de \nalt` tensiune: P. Plé, directorul lui La Vie spirituelle, care era acolo, m-a rugat s` scriu cele ce am vorbit (m` \ntreb dac` o voi face; am at\tea cereri de colaborare la revistele de teologie [i filosofie din p`r]ile acelea \nc\t mi-ar trebui un an numai pentru a[a ceva). {i apoi am cunoscut de aproape, \ntr-un fel de re-cunoa[tere de mult a[teptat`, toate numele acelea care, p\n` nu de mult, erau exotice: P. Daniélou, P. Bouyer, G. Marcel, P. Chenu, P. Vilain etc. etc. Nu simple vizite, ci leg`tur` a[ezat` ad\nc, ce continu` s` se ad\nceasc`. Cum \i scriam [i Fr. Codin [{erban Mironescu], nu a fost numai o experien]` personal`, ci o verificare a \ntregei noastre comunit`]i. V` spun, exist` [i o „Sainte Europe“; s` nu c`ut`m numai sfin]enia mitic` a altor t`r\muri exotice; am \nv`]at s` iubesc calitatea autentic` a acestor oameni ce \ntre]in tainele vie]ii dup` Dumnezeu \n lumea „b`tr\n`“. {i, repet, situa]ia comunit`]ii noastre se \nscrie \n actualitate. […] E limpede, cred, c` etapa francez` a fost fericit`. Mi s-a \nt\mplat foarte adesea (\n Elve]ia [i \n Fran]a) s` ]in o dizerta]ie diminea]a, s` fac un expozeu dup`-amiaza, s` particip la discu]ii filosofice seara p\n` noaptea t\rziu (nu o dat` \n trei limbi diferite, \n Elve]ia, \n mediul ecumenic). De aceea v` cer s` m` sus]ine]i cu rug`ciunile Dvs. În aceste condi]iuni \[i f`cea drum, insidios, ispita: drumul spre India [i India \ns`[i erau din ce \n ce mai „neinteresante“, mai lipsite de farmec… Mediul era serios, solicitarea insistent`, perspectivele de rodire, din mila Domnului, p`reau limpezi. Dac` totu[i am plecat e, mai \nt\i, pentru c` mi-am dat seama c` de nu voi avea un moment de retragere acum, la \nceputurile noului drum, nu [tiu dac` \l voi mai putea avea vreodat`; eram acaparat, f`r`mi]at, dezintegrat ca timp [i chiar puteri (n-am citit o carte \n tot timpul acela); apoi mi s-a p`rut c` \n]eleg anumite semne indic\nd totu[i India ca un loc or\nduit (de pild` am \nt\lnit

78

IUNIE 2006


IUNIE 2006

DOCUMENTE

la M-tele Athos „din \nt\mplare“, cum se cuvine, pe omul care mi-a dat recomanda]iile necesare pentru anumite personagii [i cercuri din India [i Tibet); \n sf\r[it, last but not least, am venit aici pentru c` s\nt monah [i trebuie s` fac ascultare c\nd Înt\i St`t`torul Bisericii mele insist` la aceasta (e o ascultare oarecum deosebit` de tradi]ionalul „blagoslovi]i [i ierta]i“ moldo-valah – [i cred, mai dificil` –, dar am sim]it c` nu era iertat s` deroghez). Am stat o lun` \n Grecia – cea mai mare parte la Sf. Munte. Grecia e elenic`, [ovin` [i ortodox`; clerul e deficient dincolo de limitele \ng`duite ca via]` duhovniceasc` [i moral` (de[i to]i poart` b`rbi inculte [i plete unsuroase; rog pe ap`r`torii lirici ai acestui aparat pilos, de la noi, s` fie mai rezerva]i cu preconizarea acestei inova]ii dubioase [i ast`zi afi[ate din iner]ie [i f`r` discern`m\nt). […] Sf. Munte e incontestabil sf\nt [i, la un moment dat, am avut sim]`m\ntul ciudat [i greu de exprimat c` fiin]a sa e de o unicitate at\t de absolut` \nc\t leg`tura lui cu restul omenirii a fost \ntotdeauna indirect` pe planul vizibil, efectuat` mai ales prin „trimi[i“, prin soli, [i nu prin d`ruirea direct` a tainei sale esen]iale care a r`mas, \n felul acesta, intact`. {i e intact` p\n` \n ziua de ast`zi – chiar [i \n ziua de ast`zi – c\nd m\n`stirile s\nt pustiite, c\nd se m`n\nc` carne, c\nd certurile stupide (politice, na]ionaliste, calendaristice) macin` demnitatea duhovniceasc` a locului. Foarte pu]ini c`lug`ri tineri, mul]i poli]i[ti, rare – [i aproape inaccesibile – personalit`]i incomensurabile. […] {i, la urm`, am ajuns \n India. Era „toiul“ anotimpului fierbine, c\nd existen]a era sfidat` nu \ntruna sau alta din laturile sale, ci \n esen]a sa, ca posibilitate. Nonfiin]a era mai logic`, mai fireasc`, mai normal` dec\t fiin]a: l’univers n’est qu’un défaut dans la pureté du non-être e un „adev`r“ de blazare intelectual` extrem` [i de biologie indian` curent` (c\nd se adaug` insectele, furtunile de praf, acum musonul cu aburii respectivi). A fost un moment greu – din mila Domnului totu[i nu prea greu –, ca un fel de \ncercare preliminar`. (Au fost [i zile c\nd am suferit realmente de sete, apa neput\nd s` fie b`ut` \n anumite locuri dec\t fiart`, din cauza epidemiilor de holer`, influen]` etc. Îmi venea s` strig: „Un

frigider, un frigider! Dau un extaz pentru un frigider!“ A[ fi schimbat bucuros mistica indian` pe tehnica european`.) Apoi am venit la Benares. Am v`zut yogini, asce]i, sannyassini; temple, maimu]e, ghat-uri, ruguri funerare: toate acestea s\nt reale, dar nu foarte importante. Unicul lucru de pre] – de aceea nepre]uit – r`m\ne situarea noastr` l`untric` \n fa]a lui Dumnezeu [i \n el; restul, chiar [i minunile, s\nt doar semne ce se cer la r\ndul lor dovedite [i acoperite tot l`untric. Sau, spus mai limpede, adev`rul ultim e bucuria slujirii Domnului – precum \ngerii: o stare. Aceasta te ap`r` de primejdiile v`zute [i nev`zute; chiar minuni de s-ar s`v\r[i prin tine sau cu tine, m\ndria nu te mai poate atinge pentru c` tu nu ai fost cu nimic (sau ai fost cu nimic [i ca nimic) acolo. Exterior vorbind, aici la Benares s\nt ocupat s` scriu o tez` de doctorat \n filosofie (titlul \n române[te ar suna cam a[a: „Încercare asupra stadiului ultim. SamkhyaVedantabhasya [i tradi]ia cre[tin` r`s`ritean`“), s` deprind sanscrita (care \mi pl`cea a[a de mult), s` ]in unele conferin]e pe teme de filosofie […] Pentru moment \ns` nu „citesc“ mai departe: s` fie oare pentru c` semnele tac c\nd ai ajuns la locul or\nduit [i ele trebuiesc \nlocuite cu efortul personal, umil [i st`ruitor, ca r`spunsul necesar al libert`]ii? Ruga]i-v` pentru mine. […] Acum \nchei, nu \ns` \nainte de a pune la punct problema, pentru mine esen]ial`, a coresponden]ei. Uneori se na[te \n mine b`nuiala grav` – [i trist` – c` a[tepta]i ca eu s` v` scriu pentru a-mi „r`spunde“ doar. Ar fi o dureroas` ne\n]elegere [i r`sturnare a raporturilor. Eu s\nt singur aici, Sf. [i fr. Voastre s\nte]i mul]i acolo. Eu am o mul]ime de obliga]ii epistolare (din Mexico [i Capetown p\n` la Paris [i Chicago) [i Dvs. ave]i un singur corespondent \n str`in`tate: eu. Dac` mi-a]i scrie fiecare o scrisoare pe s`pt`m\n` (nu glumesc: Sf. Voastr`, P. Daniil [Sandu Tudor], P. St`niloae, P. Sofian, Codin [{erban Mironescu], etc. etc. sau Dr. Vasile V[oiculescu] de care mi-e mereu dor), v-ar veni r\ndul la 2 luni o dat` [i eu v-a[ fi recunosc`tor. […]

D I L E M AT E C A 

Cu aceea[i dragoste, A. 

79


A LT F E L D E S P RE A LT C E VA D E C U PA J E

Alexandru C`linescu

Cum citim din dic]ionar „Lectur` pl`cut`, reconfortant`: cataloagele c\torva libr`rii str`ine [i un dic]ionar portativ... (...). Dic]ionarul – pentru momentele c\nd spiritul vrea s` ia contact mai concret cu lumea realit`]ilor \n sine. Dup` un instrument de tesl`rie, o pas`re (uneori ai [i figura al`turi; p`s`rile din dic]ionare au \ntotdeauna mutra mirat` [i comic`), apoi o prepozi]ie cu \n]elesurile ei subtile, demonstrate prin exemple naive. {i tot a[a, \n partea a doua, la numele proprii – un rege merovingian, un promontoriu, o primadon` italian`. Visezi la regele pletos, la promontoriul care \mpinge departe \n mare un ora[ cu nume ciudat, [i mai cu seam` la diva care a debutat la Neapole [i a fost pe r\nd (sau aproape) metresa unui duce, a unui conte, a unui tenor [i apoi nevasta unui bancher. Nu mai e dic]ionar. E un roman \n nota]ii sugestive.“ (G. Ibr`ileanu, Adela, 1933) „Lectura sa favorit` era dic]ionarul limbii spaniole. Uneori, uit\nd de cele din jurul s`u, medita urm`rind cu privirea forme care treceau prin aer [i pe care numai el le vedea. Citea, \n felul s`u, dup` o metod` original`. Dup` p`rerea sa, dic]ionarul era o sintez` a universului, un \ndreptar succint al tuturor lucrurilor p`m\nte[ti [i cere[ti, cheia cu care se puteau descifra enigmele cele mai nea[teptate. Problema consta \n a g`si aceast` cheie secret`, \n a dezvolta acest \ndreptar [i a cuprinde dintr-o privire aceast` sintez`. În dic]ionar se g`se[te orice, pentru c` \n el se afl` toate cuvintele; pe l\ng` aceasta g`se[ti aici toate lucrurile, pentru c` lucrul [i cuv\ntul \nseamn` unul [i acela[i lucru; lucrurile se nasc odat` cu cuvintele... (...) Numele se afl` \n cosmos – adic` \n dic]ionar – precum p`s`rile \n colivie sau ca ni[te fiin]e vii, dar narcotizate [i \nchise \n morminte cu [apte lac`te. Belarmino g`sea o pl`cere mistic`, un mod de comu-

80

D I L E M AT E C A G I U N I E 2 0 0 6 nicare direct` cu absolutul [i o percepere intim` a esen]ei lucrurilor, atunci c\nd rupea lac`tele mormintelor, pentru ca cei vii [i \ngropa]i s` se poat` ridica, [i deschidea coliviile, pentru ca p`s`rile s` poat` zbura. Citea cuvintele din cosmos – adic` din dic]ionar – evit\nd cu cea mai mare str`[nicie ca ochii s`i s` vad` defini]ia care le \nso]ea. Citea o defini]ie, dar important nu era s` o citeasc`; o vedea concret, sc`p\nd din paginile \ng`lbenite, rostogolindu-se \n jos, zbur\nd prin aer sau disp`r\nd nebulos \n tavan. Unele cuvinte erau fiin]e vii; alteori erau lucruri, concep]ii [i idei, senza]ii ale sim]urilor sau u[oare emo]ii. Poate c` se ajungea la efecte care, pentru un spirit superficial, puteau s` par` comice, dar \n fond totul era c\t se poate de serios. Camello, spunea cosmosul, adic` dic]ionarul, [i Belarmino vedea ]\[nind \ntr-adev`r, din paginile dic]ionarului, acest patruped rumeg`tor, ce-i drept, cam redus ca propor]ii [i p`[ind tacticos prin odaie... (...) Dar cuvintele pe care le urm`rea cu cea mai mare ardoare, care \l umpleau de bucurie atunci c\nd le \n]elegea [i le crea, erau acelea care lui i se p`reau c` reprezint` termeni filozofici [i care, a[adar, exprimau un concept imaterial: metempsihoz`, scolastic`, scorbutic etc. etc. Dup` o revela]ie deloc u[or de interpretat, Belarmino definise ace[ti trei termeni dup` cum urmeaz`: metempsihoz` este acela[i lucru cu g\ndul ascuns, de nep`truns, cu necunoscutul, das Ding an sich a lui Kant [i vine de la psihoz`, adic` g\ndul ascuns, [i de la meter, care \n spaniol` \nseamn` a v\r\, a introduce, a ascunde; a v\r\ un g\nd ascuns \n simplele aparen]e. Scolastic este cel care se ia \n mod nera]ional dup` altora, la fel cum coada nera]ionalilor se ]ine dup` corp. Scorbutul este acela[i lucru cu pesimismul, [i vine de la corb, pas`re sumbr` [i de r`u augur.“ (Ramón Pérez de Ayala, Belarmino [i Apolonio, Editura pentru Literatur` Universal`, 1969) „Am scos ce[ti, farfurii [i farfurioare [i am \nceput s` \ncropesc o cin`. Apoi i-am sprijinit Edwinei picioarele pe trei volume de Oxford English Dictionary. Ar`ta ca o regin`, st`tea ca pe tron. N-a avut probleme cu vezica urinar` toat` seara, rug\ndu-m` doar o singur` dat` s-o duc afar`.“ (Muriel Spark, N-am hoin`rit chiar f`r` rost..., Editura Univers, 1988) I


Fotografii de Rare[ Avram


D I L E M AT E C A ●

Matei Florian

IUNIE 2006

R E P O R TA J

Conversa]ii de Salon de Carte

Între 14 [i 18 iunie a avut loc prima edi]ie a Salonului de Carte Bookfest, Bucure[ti, 2006. Organizat \n premier` de Asocia]ia Editorilor din România (AER), Bookfest a fost, p\n` nu demult, ]inta predilect` a unor contesta]ii zgomotoase, a unor scandaluri cu iz mai mult sau mai pu]in balcanic, relatate pe larg \n presa româneasc`, inclusiv \n paginile revistei Dilema veche. Dac` tot acest talme[-balme[ pigmentat cu ranchiun`, resentimente [i reavoin]` s-a transformat pe durata a numai cinci zile \ntr-un eveniment insolit al bunului-sim] [i al normalit`]ii, e cazul s` p`r`sim pentru o vreme zonele \ng\ndurate ale fatalit`]ii pentru o poveste cu final fericit, ticsit` de personaje mai degrab` neconven]ionale. C\teva vor primi [i un nume. În speran]a c` restul de p\n` la 75.000, cifra aproximativ` a vizitatorilor Salonului Bookfest pe toat` durata lui, nu se vor sup`ra prea tare dac` vor r`m\ne \ntr-un fundal pl`cut, \n]esat de forfot` [i de edituri, nu-mi r`m\ne altceva de f`cut dec\t s` v` prezint, \n ordinea intr`rii lor \n scen`, personajele. LETI}IA GRIGORE – 49 de ani. Contabil`. A venit pur [i simplu. Direct de la serviciu. „E foarte aproape de complexul Romexpo.“ Se a[tepta ca t\rgul s` fie „\n ciuperca aia unde s-a ]inut mereu“. Nu a aflat de existen]a unor funda]ii ca Artexpo sau cea a Editorilor [i Distribuitorilor de Carte. „Îmi pare r`u, nu e domeniul meu.“ Nu a auzit de domnul Ioan Onisei. „Secretar de stat \n Ministerul Culturii? S` fie s`n`tos.“ Îl cunoa[te \n schimb pe domnul Liiceanu. De la televizor. Îl admir` pentru prestan]`, idei [i moralitate. Nu-i plac scandalurile, nu-i plac programele de [tiri, nu i-ar fi pl`cut recep]ia de deschidere a Salonului. Oricum, nici nu ar fi interesat-o. Iar`[i Traian B`sescu. Exasperantul Traian B`sescu. „De c\nd \[i permite Traian B`sescu s`-i sf`tuiasc` pe români s`-[i cumpere o carte?“ Leti]ia Grigore nu are nevoie de sfaturi. {i \n orice caz, nu de la pre[edin]i. Î[i poate cump`ra [i singur` o carte. Sau mai multe. Depinde de ofert`. Bun` ziua.

GEORGETA RO{IANU – Profesoar`. F`r` o v\rst` pe care s` ]in` neap`rat s` ne-o spun`. E de ajuns de emo]ionat` de \nt\lnirea cu Andrei {erban. „Cel mai mare regizor român de teatru.“ Cu pu]in \nainte ca aceast` \nt\lnire s` fi avut loc, doamna Ro[ianu se afla \ntr-o goan` nebun` spre autobuzul 331. Autobuzul s-a l`sat ajuns din urm`, [oferul a fost \ndeajuns de amabil \nc\t s` mai deschid` o dat` u[ile, iar timpul a fost [i el destul de \ng`duitor cu doamna profesoar`, pentru a-i permite s` soseasc` \nainte ca Andrei {erban s`-[i \ncheie sesiunea de autografe de la standul Editurii Polirom. „S\nt lucruri pe lume c\nd chiar nu mai conteaz` c` te plou`“. Unul din acestea pare a fi semn`tura lui Andrei {erban de pe cartea O biografie, aflat` acum \n posesia Georgetei Ro[ianu. Afar` plou`, iar la studioul de carte Realitatea TV are loc o demonstra]ie de Aikido, ba[ca o

83


R E P O R TA J

D I L E M AT E C A ●

lansare de carte Enciclopedia de Aikido, volumul 3, Jo [i Tambo. VICEN}IU STAN – Pensionar. Nu \n]elege de ce trebuie unii oameni s` pl`teasc` bilet. Nu e cazul lui, „dar cartea, domnule, are un pre] revolt`tor, dac` mai pui [i 40.000 de lei la intrare, n-o s` mai vin` nimeni deoarece se vrea ca românul s` nu mai citeasc`“. Nu-l \nc\nt` schimb`rile, pentru c` nu vede nici una. „E tot un drac.“ Nu \n]elege de ce trebuie s` existe un perete cu amintiri „ca s` se m\zg`leasc` degeaba“, de ce nu exist` c`r]i gratuite pentru pensionari, de ce s\nt expuse c`r]ile lui Gregorian Bivolaru („le-am v`zut eu, domnule, le-am v`zut“), de ce trebuie s` vorbeasc` `la de la TVR (C`t`lin {tef`nescu) despre identitatea românilor. Domnul Stan pare s` colec]ioneze cu mare pl`cere pliantele de la edituri, dar este hot`r\t s` nu cumpere nici o carte „[i pentru c` n-am bani, dar \n primul r\nd, s` te duci s` vezi, o carte la `ia de pe st\nga, una singur`, cost` 7 milioane“. Vicen]iu Stan se simte jignit. Se simte tras pe sfoar`.

„S` vezi tu dac` mai vine cineva \n zilele urm`toare!“ Ultima dat` c\nd l-am z`rit pe Vicen]iu Stan, p`rea fascinat de cuvintele pe care le rostea Zoe Petre. La Editura All se lansa Colec]ia „Împ`ra]i Romani“. Apoi l-am pierdut din vedere. Se sf\r[ea ziua de miercuri, 14 iunie. MONICA {I AT|T – Fredoneaz` Travis, „Why Does It Always Rain On Me“. Îi place c` e joi [i c` a terminat cu examenele, \i place c` afar` s\nt terase, muzic` [i kurtos kolacs, \i place aerul condi]ionat dup` z`pu[eala din autobuz [i c`, \n sf\r[it, ai pe unde s` te mi[ti. Îi plac c`r]ile. „{i de b`ie]ii de[tep]i ca Cioran [i Eliade.“ I-ar pl`cea, de altfel, s-o las \n pace [i s` n-o mai pisez cu \ntreb`rile pentru c` n-are nici un chef s` o urm`resc prin tot t\rgul. Pare hot`r\t` s` nu-i acorde nici o urm` de aten]ie principelui Radu de Hohenzollern-Veringen aflat pe Scena Literar`, la fel de mult cum nu are de g\nd s` descopere „Noua genera]ie de copii ascult`tori ai colec]iei Radio Prichindel“ de la Clubul Pove[tilor. Se opre[te \n dreptul domnilor Nicolae Manolescu [i Eugen Negrici, cu un vag aer de interes. Mihai Zamfir prezint` cartea Se \nnopteaz`. Se las` cea]a. MIHAI PASCU DANIEL – Deseneaz` de zor. Pare cu totul absorbit de o c`mil` gigantic` ce plute[te pe deasupra unei case \nconjurate de brazi. Mihai nu prea vrea s` vorbeasc` cu mine „pentru c` mami [i cu tati au zis s` stau cuminte p\n` se \ntorc ei, [i bunica a zis c` nu trebuie s` stau de vorb` cu oameni necunoscu]i, c` oamenii necunoscu]i s\nt r`i [i criminali, [i fac crime [i te fur`, [i mami [i cu tati s-au dus s` cumpere c`r]i [i m-au l`sat aici p\n` se \ntorc ei, c` eu nu m` sup`r, [i poate s` stea oric\t c` nu fug nic`ieri, doar stau [i desenez“. L\ng` Mihai mai e o feti]` care m` roag` s` vorbesc cu ea. Ea nu se sup`r` ca al]ii. ELIZA {I AM CINCI ANI – Elizei [i am cinci ani \i plac toate pove[tile, dar \n special cele cu fabrica de ciocolat`. C\nd va avea bani, [i le va cump`ra pe toate \n afar` de cele cu b`t`i. S` fie clar. EUGEN AXENTE – Inginer. 36 de ani. Binedispus. Motivul, evident altminteri, nu poate fi dec\t apari]ia iepura[ilor Playboy pe Scena Literar`. M`rturise[te deschis c`-l intereseaz` prea pu]in Poftele lui Dan-Silviu Boerescu [i beletristica \n general. Pe de alt` parte, la a[a ceva nu putea s` nu se opreasc`. „Ce-i frumos [i lui Dumnezeu \i place.“ A venit „logic, nu?“ pentru a-[i cump`ra c`r]i la pre] redus [i a vedea „ce mai mi[c` prin ]ara asta. C` v`d c`, dac` n-ar fi fetele astea, s-ar duce totul de r\p`“.

Por]ia de statistic` Conform celor dou` anchete desf`[urate pe durata Salonului, cea a agen]iei de studii Admis Advisors, \n r\ndul vizitatorilor, [i chestionarul organizatorilor, datele statistice ale primei edi]ii a Salonului s\nt urm`toarele: ● Vizitatorii salonului de carte. 37% din totalul vizitatorilor au fost persoane av\nd peste 55 de ani; 23% din total au avut v\rsta cuprins` \ntre 25 [i 55 de ani; 19% reprezint` pe cei cu v\rsta \ntre 14 [i 25 de ani; 21% din vizitatori au avut sub 14 ani. Dintre cei aproximativ 70.000 de vizitatori, doar 30% au cump`rat bilete de intrare. ● Valoarea cump`r`turilor f`cute la Bookfest. Dintre cei 89% din vizitatorii care au cump`rat c`r]i, 31% au investit \ntre 100 [i 300 RON, iar 27% \ntre 50 [i 100 RON. ● Punctul de vedere al vizitatorilor. 54% au apreciat modul de organizare a Salonului ca fiind foarte bun; 36% – bun; 8% – nici slab, nici bun; 2% au ajuns la concluzia c` Bookfest s-a prezentat slab [i foarte slab. ● Punctul de vedere al expozan]ilor. 69% din expozan]ii la Bookfest au considerat c` organizarea salonului a fost excelent` sau bun`; 23% s-au declarat mul]umi]i; 8% au fost nemul]umi]i de organizare. ● Nivelul \ncas`rilor ob]inute de expozan]i. Comparativ cu t\rgul de var` din anul trecut, 50% din totalul expozan]ilor au \ncasat mai mult, 21% au \nregistrat aceea[i sum` a veniturilor, iar 29% au \nregistrat o sc`dere a \ncas`rilor.

84

IUNIE 2006


IUNIE 2006

R E P O R TA J

Dup` cum spuneam, Eugen Axente e \n zi de gra]ie. În saco[a sa se ascunde Crime, criminali, poli]i[ti de la Editura Paralela 45. ANTON PANAITESCU – Pensionar. 70 de ani. Se autodenun]` ca fiind purt`torul unei uria[e vinov`]ii: „delectarea intelectual`“. Este dispus s`-mi cear` de o mie de ori scuze pentru ofensele pe care mi le va aduce. Ofensele s\nt urm`toarele: dependen]a de Internet, curv`s`ria \ngrijor`toare, idolatrizarea manelelor, excesul de decibeli, lipsa de cultur`. Se pare c`, oric\t de mult a[ \ncerca s` m` feresc, \n ochii cu ochelari fumurii ai domnului Panaitescu m-am transformat \ntr-un fel de exponent al unei genera]ii pierdute, cu pantofi toc [i fust` mini (v` rog s` m` crede]i c` nu purtam a[a ceva) care, ei bine, prefer` campionatul mondial emisiunii de cultur` a domnului Mih`ileanu (nimeni altul dec\t Dan C. Mih`ilescu, aflat, pe Scena Literar`, la doi pa[i de aceast` conversa]ie prea pu]in curtenitoare, cu un tineret pe c\t de depravat, pe at\t de impertinent [i arogant). Am acceptat scuzele domnului Panaitescu, nu \nainte de a-i promite c` voi cump`ra Perspective eminesciene de la Editura Humanitas. Ceva din atitudinea vag triumf`toare a lui Anton Panaitescu m-a f`cut s` cred c` voi fi absolvit, \n urma acestei \nt\mpl`ri, de fl`c`rile cumplite ale iadului. IONU}, BOGDAN, RARE{ {I IULIAN – „Bun` ziua, dragi telespectatori, m` numesc Gigel [i am venit s` halesc ni[te mici.“ Acesta este Iulian, care nu se nume[te Gigel, dar a venit, \n schimb, s` m`n\nce mici. Este adev`rat. „Pauz` de mas` [i, mai ales, de bere.“ Cei patru s\nt studen]i la ASE \n ultimul an [i „\n cazul \n care crezi c` am venit s-o vedem pe Cristina Modreanu, s` [tii c` n-ai dreptate“. Rare[, dup` cum s-a prezentat, ]ine foarte mult s` p`streze sobrietatea \n grup: „dincolo de orice mi[to, am venit dup` c`r]i. Nu pretind c` a[ fi un mare observator, dar tot ce se \nt\mpl` la t\rgul `sta, plec\nd de la faptul c` te po]i mi[ca \n voie, [i p\n` la discu]ii, lans`ri [i personalit`]i invitate, este, dup` p`rerea mea, o reu[it`“. „Nu la fel ca micii care se asorteaz` cu mu[tarul [i cu berea, p`rerea mea“, adic` a lui Ionu]. Una peste alta, faptul c` se \nv\rt de ore bune \n jurul standurilor [i c` Bogdan vrea cu tot dinadinsul s`-l [tie pe Rare[ cu Cristina Modreanu s\nt semne ale unei bune dispozi]ii greu de contracarat, [i cu at\t mai pu]in de comb`tut. „La Gaudeamus a[ fi fost p\n` acum pra[tie de nervi, la c\]i oameni m-ar fi c`lcat pe picioare [i de c\]i pro[ti

ar fi trebuit s` m` feresc“ (Ionu]). „Dac` m` \ntrebi [i pe mine, eu zic c` transpira]ia lips` e marele c\[tig de la Bookfest. C`, s-avem pardon, doar c`r]ile [i editurile s\nt acelea[i de c\nd lumea [i p`m\ntul“ (Bogdan). „B`iat bun Liiceanu acesta. L-am v`zut c` [i-a scos album cu, cum \i zice, b`, la aia?... U[a interzis`. Ce, m`, n-a]i v`zut?... e pe CD. Pentru to]i cititorii lene[i sau analfabe]i.“ {i, odat` cu micii, berea [i discu]iile de la teras`, a trecut o alt` zi la Salonul de Carte. ANTOANETA MARIAN – S-a a[ezat, cu siguran]`, la cea mai mare coad` a zilei de vineri de la Bookfest. Una chiar mai mare dec\t cea de la casa de bilete, ajuns` [i ea la m`rimi impresionante. Î]i trebuie r`bdare. {i ceva spirit temerar. În rest, bucuria vine de la sine, m` asigur` doamna Marian, „atunci c\nd la cap`tul a[tept`rii \l vei \nt\lni pe Gabriel Liiceanu“. Doamna Marian a aflat Despre minciun` de la Realitatea TV [i s-a gr`bit s` ajung` la t\rg pentru a-[i cump`ra cartea. „Nici nu [tiam c` ast`zi este ziua lans`rii. Asta e, s\nt unii oameni care te umplu, pur [i simplu, de bucurie.“ Cuvintele de laud` la adresa organizatorilor, a participan]ilor, a invita]ilor, a r`zboiului c\[tigat cu indolen]a ministerial` se pierd \n forfota cresc\nd` a t\rgului. Coada se mi[c` \ncet, Antoaneta Marian odat` cu ea, iar lumea se plimb` care \ncotro, spre salonul de lectur`, spre Polemica zilei cu Dan C. Mih`ilescu, spre Editurile Corint, Aramis, Brumar, Tritonic. V\nzoleal` mare. Se cump`r` pe rupte. R~ZVAN CALACHE – 32 de ani. Avocat. Dan Brown. „Codul, ce altceva? Uite c` nu mi l-am luat p\n` acum. Asta e. M` pun la punct cu lecturile, vine vacan]a [i o s` am, \n sf\r[it, timp s` citesc.“ N-are nimic de obiectat. Totul e mai aerisit, mai spa]ios,

D I L E M AT E C A ●

85


R E P O R TA J

D I L E M AT E C A ●

Por]ia de mu[tar Este greu de spus de ce a fost preocupat mai mult pre[edintele Traian B`sescu, \n timpul lans`rii de duminic`, 18 iunie, a volumelor semnate de Traian Ungureanu: R`zboiul timpurilor. Declin occidental [i asediu islamic [i Tehnica neputin]ei la români, ap`rute la Editura Humanitas. De volumele \n sine? De prietenia cu Traian Ungureanu pe care \l consider` singurul jurnalist obiectiv \n privin]a deciziilor sale politice? De r`zboiul tacit cu presa? De r`zboiul explicit cu presa (a se vedea declara]ia „dac` a]i avea r`bdare s` citi]i despre mine ce se scrie \n ultimii ani, a]i fi \ngrozi]i de profilul moral al pre[edintelui pe care, unii dintre dvs. l-a]i votat“)? De imaginea sa? În orice caz, \mbr`cat \n c`ma[` cu m\nec` scurt` [i pantofi albi, pre[edintele s-a ar`tat volubil ca \ntotdeauna, i-a mul]umit domnului Ungureanu pentru sus]inerea sa dezinteresat`, pentru ca, mai apoi, s` se opreasc`, spre deliciul vizitatorilor Salonului de Carte, la una dintre terasele cu mici. Se pare c` por]ia de mu[tar nu a fost, nici \n cazul s`u, mai mare dec\t de obicei.

Mirel B`nic`

mai pe gustul lui. Gusturile lui includ Editurile Rao [i Teora, nu [i plictiseala de pe chipul unor oameni afla]i la standuri, \ns` poate \n]elege c` statul pe loc, timp de mai multe ore, poate fi o problem`. „Nu mai mare dec\t Codul lui Da Vinci, \n orice caz.“ Îi place ideea c` Robert Turcescu [i Cristian Tudor Popescu vor fi moderatori la t\rg. „Avem nevoie de dinamism, iar oamenii `[tia exact asta \]i ofer`.“ MIRCEA CUCU – 46 de ani. Tehnician dentar. Nu putea s` lipseasc` dintr-un loc \n care se afl` Mircea Dinescu. Îi soarbe fiecare cuv\nt. R\de. Îl aplaud`, „c` e singurul om din ]ara asta cu coloan` vertebral`“. Îl mai cheam` [i Mircea. {i pe domnul Cucu, [i pe domnul Dinescu. O coinciden]` fericit`. Standul Humanitas era aglomerat p\n` la refuz. La fel, mai devreme, la Polirom. Cele mai frumoase 101 poezii [i Trainspotting. Mircea Dinescu [i Irvine Welsh. În fond, nici o leg`tur`. Doar acela[i t\rg de carte. ■

Bookfest: la ]`rmul de mare al standurilor cu c`r]i

La intrare, demonstra]ie de ma[ini de teren, imense cutii de tabl` ce se chinuie s` stea \n echilibru pe bu[teni proasp`t gelui]i. Massa, \n care se ascund mul]i cu colane de aur la g\t, prive[te mut` de admira]iune tehnica german` ce va r`suna \n cur\nd de vesele manele. Bookfest se \nvecineaz` cu un b\lci de ma[ini de lux, ceea ce face ca numero[i vizitatori s` se \n[ele, \ndrept\ndu-se mai \nt\i c`tre domul central al complexului expozi]ional. Cartea se g`se[te \ns` pe m\na dreapt`, trebuie ocoli]i caii-putere [i gr`dinile cu bere [i muzic`, evident, prea puternic`. S` l`s`m deci mofturile la o parte [i s` intr`m \n templul comercial al editurilor române[ti. Mul]i tineri \mbr`ca]i cu tricouri cu simboluri sovietice: nostalgia are cot` bun` de pia]`. Ca]avencii, proasp`t v\ntura]i de v\nz`ri [i cump`r`ri, proiecteaz` cu laser sloganuri [i p`l`rii melon cu circumvolu]iuni. Standurile Humanitas [i Polirom stau fa]` \n fa]`, ca doi rivali din vechile expozi]ii coloniale ale anilor ’30. S\nt [i punctele cele mai aglomerate din

86

IUNIE 2006

t\rg, de altfel. Via]a mea cu Freud de Martha F., expus` al`turi de Kama-Kama – tratat de erotic` hindus`. Pur` \nt\mplare, m` asigur` doamna blond` de la un alt stand. Baloanele negre umplute cu heliu (de ce negre?), inscrip]ionate Dilemateca, stau lipite de tavanul s`lii, ca [i cum ar vrea s` evadeze din spa]iul supra\nc`lzit. Poezia calit`]ii: ISO 9000 / pentru companii / mici [i mijlocii, titlu de volum de la o foarte oficial` [i serioas` editur`. Multe fengshui-uri, zen-uri, dar [i conspira]ii [i alte produse derivate din pu]ul g\ndirii complexe a lui Dan Brown. Un b`tr\n cu basc, ce seam`n` teribil cu Noica, r`sfoie[te preocupat un volum grosuliu de Paradoxuri [i aporii, ap`rut la Editura Tehnic`. Surprizele se ]in lan] la editurile din vechea gard`, at\tea c\te au mai supravie]uit: la Editura Militar` stau cuminte, um`r l\ng` um`r, Influen]e electromagnetice perturbatoare [i Ce este ortodoxia?. Trece un cuplu t\n`r ce respir` bun`stare financiar`, genul „oameni de firm`“. Tat`l poart` protector la piept un copil de trei luni. B`nuiesc c` este vorba de cel mai t\n`r vizitator al fest-ului. O fat` frumoas`, cu ochii alba[tri ca afi[ele cu marea de la


IUNIE 2006

R E P O R TA J

Porti]a ce \mp\nzesc locul, str\nge la piept un teanc de c`r]i. Z`resc un titlu: 101 \ntreb`ri curente la interviul de angajare. Tricourile inscrip]ionate „Che-au[escu“ – deturnare ludic` a preacunoscutei icoane pop cubaneze – se v\nd bine, dup` cum m` asigur` t\n`rul cu puternic accent ardelenesc de la stand. Raskolnikov ascult` cu aten]ie, m`rit` nu doar de pe tricourile de la acela[i stand, dar [i din noile traduceri Dostoievski. Marele Rus nu vrea s` cedeze [i vinde \nc` volume groase... Stand bogat, stand s`rac, stand cu alune [i cafea, stand f`r` alune, f`r` cafea, dar cu fat` care mu[c` pofticios dintr-un m`r imens, verde. Cameramani gr`bi]i cu trepieduri pe um`r se intersecteaz` cu grupuri de liceeni zgomoto[i, \n vacan]`. Un domn, care se recomand` a fi de la Salvamont, anun]` cu voce tare c`, din cauza normelor UE, s-au schimbat marcajele din mun]i. A[adar, nu risca]i: evita]i r`t`cirea pe potecile patriei cu numai 15 lei, pre]ul volumului editat de dumnealui. Multe personaje imposibil de ignorat: domn cu barb` leonin` [i vest` p`tat` de vopsea colorat`, doamn` superelegant` cu costum al c`rui pre] are multe zerouri \n coad`, asortat cu po[et` de mare lux parizian. Lansare B`l`ceanu-Stolnici, public amestecat: studen]i, doamne \n v\rst` locuind \n blocuri interbelice cu bulin` ro[ie, români expatria]i, veni]i \n vacan]` blinda]i cu aparate digitale, ceva „societate civil`“. Lansare volum Buddha Dhammapada, acolo unde un preot ortodox \[i ia con[tiincios noti]e. Alt` lansare, unde Marius Chivu, \n c`ma[` ro[ie de efect, atrage fulgere de blitz-uri. Studioul Realitatea TV, ce spal` \n [i cu public o parte din p`catele multe [i dese ale televiziunii române[ti, lanseaz` [i el genera]ia a[teptat`. Cu excep]ia lui Adrian Cioroianu, care gesticuleaz` energic, genera]ia a[teptat` pare cam posac`. Oricum, pe sticl` se vede totul altfel. Tintin, vajnicul reporter belge care a \nc\ntat genera]ii de copii [i adolescen]i, a fost tradus acum [i \n limba român`. Albumele s\nt v\ndute la standul regiunii Wallonie-Bruxelles, unde o domni[oar` \mi m`rturise[te faptul c` s\nt at\t de „mi[to“ \nc\t de diminea]` nu se mai satur` s` le r`sfoiasc`. În apropiere, un afi[ st\ngaci, underground, cheam` la salvarea „monumentului“ Iulia Hasdeu de la C\mpina, f`r` a spune \ns` cine [i ce anume \l amenin]` \n mod real. Un domn cu aspect cehovian [i accent basarabean \mparte c`r]i de vizit`, dorind colabor`ri pentru traduceri din limba rus`, „a doua lui limb` matern`“, dup` cum \i spune m\ndru unui

plictisit director de editur` din provincie. Camera obscur` a „lecturilor pe \ntuneric“ (excelent` idee!), pustie la ora pr\nzului, furnizeaz` o impresie stranie, de voiaj \ntr-o ipotetic` „]ar` a minunilor“ a lui Lewis Carroll combinat` cu o „instala]ie“ de la parizianul Muzeu Beaubourg. „Peretele copiilor“, \n mii de culori, mii de desene, pe care s-au exprimat \ns` [i mul]i adul]i. Naivitatea dezinteresat` a dat via]` unei efemere opere de art`. Anun] \n difuzoare: „S-a pierdut un copil \mbr`cat \n tricou ro[u, r`spunde la numele de...“, ce aduce aminte de Radio Vacan]a de pe plajele copil`riei. Oare ce-i ]ine \mpreun` pe to]i ace[ti oameni, ancora]i la ]`rmul de mare al standurilor cu c`r]i? Epilog: Sta]ia autobuzului 131, c`ldur` de plumb. Un b`tr\n, ce nu renun]` la costumul ponosit pe reverul c`ruia str`luce[te m\ndru insigna de veteran de r`zboi, r`sfoie[te cu m\ini tremur\nde Agonia României: 1940, singura carte pe care [i-o cump`rase. Al`turi, pe aceea[i banc`, o adolescent` frumoas` ca o frag` \ncepuse [i ea s` citeasc` ner`bd`toare Suferin]ele t\n`rului Werther. Bookfest 2006 [i-a atins scopul. Putem fi optimi[ti pentru 2007? ■

D I L E M AT E C A ●

87


A LT F E L D E S P R E A LT C E VA CINE CE CITE{TE

Dana Deac

Grade de libertate Vladimir Bukovski, Aceast` sf\[ietoare durere a libert`]ii, Editura Humanitas, 2006

Într-o lume \n care crimele s\nt celebrate ca victorii ale democra]iei \mpotriva terorismului (recenta asasinare a lui Al-Zarkqawi [i a \nso]itorilor lui), \ntr-o lume acaparat` de obsesia terorismului \n [alvari [i cu turbane doar la Vest de Atlantic pentru c` la Est de Atlantic este preocupat` de c\[tigarea jocului de-a democra]ia f`r` \nchisori clandestine CIA, \ntr-o astfel de lume libertatea \[i revizuie[te limitele. Cartea lui Vladimir Bukovski, Aceast` sf\[ietoare durere a libert`]ii, scris` la patru ani de la sosirea acestuia \n Occident [i editat` simultan \n mai multe state occidentale \n 1981, lanseaz` o nou` provocare. Tradus` abia acum [i la noi, cartea ar fi putut trezi acelea[i resentimente pe care le-a st\rnit \n r\ndurile st\ngii franceze doar dac` \n România ar fi existat sociali[ti sau comuni[ti practican]i. Ce bine c` ai no[tri s\nt de ga[c`, adic` au pus de un grup de reflec]ie! Dar asta nu \nseamn` c` pericolul a trecut. Citindu-l pe Bukovski, r`m\i cu senza]ia c` puterea de la Kremlin \[i poate face oric\nd apari]ia printr-un lider politic cu avere, printr-un om de afaceri prosper sau prin tinerii de bani-gata plictisi]i. Dincolo de o teorie a conspira]iei neo-KGB-iste, r`m\n foarte multe \ntreb`ri pe care ar trebui s` ni le punem despre lumea \n care tr`im sau \n care am dori s` emigr`m. Bukovski [i le-a pus \n urm` cu 25 de ani, r`spunsul se g`se[te \n fiecare dintre noi, a[a cum i-ar pl`cea lui s` spun` („comunismului trebuie s` i se opun` responsabilitatea personal` a fiec`rei fiin]e umane“). Iat` c\teva provoc`ri: „Cum pot s` supravie]uiasc` democra]iile f`r` s` renun]e la principiile lor, adic` f`r` s` se transforme \ncet \n propriii

88

lor adversari?“; „oricum ai \ntoarce-o, democra]ia de azi \nseamn` \nainte de toate teroare exercitat` de «minorit`]i oprimate», na]ionale, politice, sociale. (…) Ce are atunci de f`cut «majoritatea oprimat`», dac` nu s` accepte tot? Egalitarismul sau ideologia de mas` reprezint` pentru Bukovski cele mai abjecte justific`ri pe care ni le furniz`m ca alibiuri. „Nu e bine s` ucizi, dar cum s` n-o faci dac` e vorba de binele universal? (…) E o infamie s` se practice tortura, dar dac` de asta depinde bun`starea tuturor ar fi o crim` s` ne ab]inem! (…) {i, dintre toate ideologiile de mas`, socialismul este cel mai periculos, c`ci elibereaz` omul de orice responsabilitate.“ La patru ani de la sosirea sa \n Occident, disidentul rus punea un diagnostic terifiant lumii care tocmai \i semnase actele de adop]ie. „Socialismul a devenit parte integrant` a mentalit`]ii occidentale, s-a insinuat asimil\ndu-se cu ]esuturile vii ale lumii moderne.“ Aflat \n România la invita]ia asocia]iei „15 Noiembrie“ de la Bra[ov, Vladimir Bukovski ne invit` s` facem ce nu a f`cut nimeni \n jurul nostru, „s` termin`m cu comunismul!“. Cine \[i va asuma acest ecarisaj politic? R`m\ne de v`zut. Oricum lucrarea ar fi de notorietate mondial`, dac` nu chiar o schimbare de macaz istoric. Întorc\ndu-ne la cartea sa, Aceast` sf\[ietoare durere a libert`]ii, trebuie remarcat saltul pe care ex-sovieticii l-au f`cut \n cei 25 de ani de la publicarea acesteia. C\t` libertate le dau la ei acas` costumele Armani, yachturile, re[edin]ele luxoase cump`rate \n toat` lumea? Eu, una, nu cred \n miracole. V`d doar cum au gestionat crizele ostaticilor lua]i de ceceni [i, dup` num`rul de victime din r\ndul civililor, po]i m`sura gradul de libertate. ■

© Simion Ivanoschi


Š Dan Stanciu


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

FRAGMENTE

R`zvan R`dulescu

Partida generalilor Otilia \l examin` atent`. – Nu pari s`-]i fi rupt nimic, zise ea. Pisic\inele z\mbi. – M` g\ndesc la s`racul Otto. O s` g`seasc` ni[te chei \n scripete, un temnicer dezbr`cat, legat fedele[ cu c`lu[ gonflabil \n gur`, platforma \n]epenit` la jum`tate [i nici urm` de mine. Mister total. Otilia r\se. – S` mergem fiecare la treburile noastre. – S` te \mbr`]i[ez [i s`-]i mul]umesc, scump` prieten`, zise cu glas emo]ionat Gavril, schi]\nd chiar un gest \n acest sens. – S` fim serio[i, se \ncrunt` Fantoma Otilia [i deveni tot mai transparent`, p\n` c\nd tufi[urile din spatele ei se v`zur` tremurat, ca printr-o mas` de aer cald. Pisic\inele trase s`biu]a din pantaloni, pentru orice eventualitate, [i \[i f`cu repede un plan de b`taie: „În mai pu]in de un sfert de ceas, evadarea mea va fi o chestiune de notorietate. Otto va trimite solda]i \n toate p`r]ile. A[a c` cel mai \n]elept este s` r`m\n o vreme pe aici prin preajm`. C\nd lucrurile se vor fi lini[tit, iar noaptea va fi luat pe deplin ]inutul \n puterea ei, plec \n cea mai mare grab` spre Filia[i.“ Nu era cine [tie ce plan iscusit, \ns` Pisic\inele spera s` func]ioneze. În orice caz, de[i hot`r\se s` nu p`r`seasc` Ottoburg-ul, pe loc nu putea r`m\ne. A[a c`, tupil\ndu-se din tuf` \n tuf`, porni s` ocoleasc` donjonul de-a lungul [an]ului de ap`rare [i, dup` c\teva minute de mers, ajunse \n partea de nord a cet`]ii, acolo unde se \ntindeau, \n lumina piezi[` a asfin]itului, terenurile de tenis. Orice juc`tor mai pu]in mofturos ar fi socotit c` vara, la ora [apte [i jum`tate, at\t mingea – oricum verde fosforescent – c\t [i oponentul \mbr`cat \n

echipament complet alb, se v`d \ndeajuns de bine ca s` nu fie nevoie de instala]ia de nocturn`. Îns` Otto era un juc`tor mofturos, c`ruia \i pl`ceau lucrurile f`c ute ca \n manual. De fapt, chiar a[a [i st`teau lucrurile \n privin]a acestei pasiuni a lui pentru tenis: citise \n Ghidul tinerilor despo]i (Editura Humanitas, 1993) c` un principe, oridec\t` stim` s-ar bucura din partea curtenilor s`i, trebuie s` se ocupe, \n afara treburilor statului, de un joc sau o activitate nobil` a c`rei practicare m`iastr` s`-l urce [i mai mult \n ochii supu[ilor s`i. În lista de exemple, se num`rau: trasul cu arcul la ]int`, oina \n ogoi sau le jeu des paumes \n timpul liber, petanca, bilboquet-ul, c`l`ria sau ecvita]ia, biliardul, miu]a, ar[icele, tenisul, lansquenet-ul, otuzbirul, ping-pong-ul, cricket-ul, bowling-ul [i v\n`toarea. Cum v\n`toarea era exclus`, c`ci pe o raz` de c\teva zeci de kilometri \n jurul Ottoburgului nu tr`ia nici un animal s`lbatic – poate doar bursuci, dihori [i nev`stuici ori alte jivine scotocitoare, \n orice caz nimic care s` poat` purta numele de v\nat, [i asta din pricina amplelor lucr`ri de terasare pe care t\n`rul despot le comandase – Otto decisese ini]ial s` se consacre nobilei arte a c`l`riei. Prima curs` \n spinarea unui arm`sar adus direct din Mongolia se soldase cu o bu[itur` ur\t`, un bra] fr\nt [i patru coaste fisurate (deoarece calul, dup` ce sc`pase de nobila povar` din c\rc`, g`sise cu cale s` revin` pe propriile urme [i \l jucase pe Otto \n picioare). Nici trasul cu arcul nu d`du rezultate mai \ncurajatoare. Otto, at\t de priceput la m\nuirea [urubelni]ei, se dovedi lipsit de orice manualitate c\nd fu vorba s` sprijine despic`tura unei s`ge]i \n struna arcului, astfel c` prima s`geat` slobozit` nu porni \nainte, ci \napoi, [i oferi medicului cur]ii din Ottoburg onoarea de a salva ochiul suveranului s`u. În privin]a oinei, majordomul fu

91


 R`zvan R`dulescu (n. 1969) a debutat \n volumul colectiv Tablou de familie (1994) [i apoi, \n volum, cu romanul Via]a [i faptele lui Ilie Cazane (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor \n 1997). Este coscenarist, \mpreun` cu Cristi Puiu, al filmelor: Marfa [i banii, Moartea domnului L`z`rescu, Niki Ardelean, colonel \n rezerv` (regia Lucian Pintilie), Hran` pentru pe[tii mici, precum [i a serialului de televiziune Hacker. Fragmentul de fa]` face parte din romanul Regatul lui Teodosie (\n curs de apari]ie la Editura Polirom), o carte despre copil`rie, cu mon[tri [i eroi, cu lupte [i \nfr\ngeri, amestec de fantasy [i utopie politic`, probabil unul dintre cele mai bine scrise romane române[ti din ultimii ani.

FRAGMENTE

D I L E M AT E C A 

acela care \i t`ie lui Otto orice chef s` exerseze pentru c`, slugarnic, \[i f`cuse un obicei din a rata toate prinderile. Lansquenet-ul, ca [i otuzbirul, i se p`rur` f`r` anvergur` (ce expunere ai atunci c\nd \ntorci ni[te c`r]i sau arunci ni[te zaruri?), iar miu]a i se p`ru nedemn`, la fel [i ar[icele. În privin]a miu]ei, se [i felicit` pentru instinctul de care d`duse dovad` t`ind-o de pe list`, c\nd, un an mai t\rziu, Editura Humanitas \[i reedit` ghidul cu o erat` care excludea [i ea miu]a din lista jocurilor demne de un potentat. Biliardul \l plictisi repede, iar de pingpong nu vru s` aud`: spuse doar majordomului c`, de vreme ce stiloul cu care scrie, cerneala cu care \l umple, cacaoa pe care o bea la micul dejun, lenjeria pe care o poart` [i Zidul pe care se preg`te[te s`-l atace s\nt toate chineze[ti, nu vede nici o pl`cere s` joace un joc de provenien]` identic`. Cricket-ul [i petanca i s-au p`rut suspecte atunci c\nd, oprindu-[i aten]ia asupra lor, a v`zut c` nu exist` nici o carte \n libr`rii cu regulile de joc. În schimb, dou` edituri, Litera [i Zoon Politikon, i-au trimis, ca \nso]ire la scrisoarea prin care se scuzau pentru lipsa titlurilor cerute, urm`toarele manuale utile \n \nv`]area jocului de tenis: Tehnicile [i strategiile de pozi]ionare \n teren, respectiv Forehand contra Revers – o incursiune \n istoria conflictului anglo-francez. Otto \mbr`]i[` f`r` probleme aceast` nou` [i \nt\mpl`toare voca]ie (ei bine, da, voca]iile pot fi \nt\mpl`toare, orice ar zice lingvi[tii [i filosofii) [i, dup` ce comand` [i alte manuale aplicate, puse s` se \ngr`deasc` cu plas` \nalt`, \n partea de nord a Ottoburg-ului, suprafa]a necesar` unui num`r de treizeci de terenuri de tenis cu zgur`, unul l\ng` altul, la dimensiuni omologate. Tot conform normelor competi]ionale, excav` p`m\ntul [i a[ternu un prim strat de gravel`, gros de dou`zeci de centimetri; peste el, turn` \nc` zece centimetri de p`m\nt sterilizat prin ardere, [tiut fiind faptul c` tocmai acest strat asigur` elasticitatea suprafe]ei ulterioare; deasupra, chiar \nainte de zgur`, netezi un blat compact de hum`, cu ajutorul unor ro]i cilindrice de mare greutate; \n fine, restul p\n` la cei cincizeci de centimetri regulamentari fur` umplu]i cu zgur` pisat` \n pietricele nu mai mari dec\t stafida, dup` care netezitoarele \[i reluar` cursele \n susul [i \n josul noilor terenuri. În timp ce muncitorii, sub supravegherea majordomului, ag`]au fileurile [i m`surau tensiunea la \ntindere, Otto putea fi v`zut, pe culoarele castelului, cu o rachet` \n m\na dreapt` [i cu un manual \n st\nga,

exers\nd lovituri \n gol [i bolborosind \ntruna: „Se destinde bra]ul \n spate, cu cotul l`sat moale, se a[teapt` mingea cu genunchii \n flexiune, se love[te“. Îns` tenisul, spre deosebire de ski sau de s`riturile \n lungime, nu poate fi \nv`]at din manuale, astfel c` Otto, la prima sa \nf`]i[are pe teren, pierdu patru cutii de mingi \n tufi[urile din spatele plasei [i alerg` dup` restul mingilor r`mase \n teren, p\n` scoase limba. Cu ajutorul unui antrenor de prestigiu, adus de la Bucure[ti, principele ajunse, la cap`tul a c\teva luni de antrenamente istovitoare, s` loveasc` mingea destul de curat, cu condi]ia s` repete de fiecare dat` \n g\nd „se destinde bra]ul \n spate, cu cotul l`sat moale etc.“. C\t despre oponen]i, Otto semn`, chiar \n ziua \n care lu` sf\r[it amenajarea tribunelor oficiale [i a instala]iei pentru nocturn`, un decret prin care obliga pe to]i locuitorii Ottoburg-ului, cu sau f`r` stagiul militar satisf`cut, s` presteze \n compania suveranului lor cel pu]in o or` de tenis s`pt`m\nal. Pentru c`, pe de o parte, lui Otto nu-i pl`cea s` piard` – avea obiceiul de a-i trimite \n temni]` pe oponen]i – \ns` nici nu suferea s` c\[tige \n fa]a unor ageamii – avea obiceiul de a-i pune la cazne pe ace[tia din urm` – din r\ndurile ottoburghezilor se ridicar` \n scurt timp unii dintre cei mai abili juc`tori de tenis din regat [i de aiurea. Mul]i dintre ei se remarcar` la marile turnee, \nscriindu-[i numele cu litere de aur \n cartea sportului alb [i aduc\nd faim` modestei provincii. C\t despre instala]ia de nocturn`, Otto, ca to]i aceia care \mbin` des`v\r[it monomania cu zg\rcenia, nu o pusese \n func]iune dec\t pe terenurile care \nvecinau tribunele oficiale. De[i la ora la care Pisic\inele se strecura, neb`gat de seam`, printre tufele tunse \n stil „grifon“ din spatele stelajului metalic cu b`ncu]e, soarele mai lumina \nc`, iar razele lui se r`sfr\ngeau \n norii care se desf`[urau ca ni[te reptile c\nepoase pe cer, cele [ase becuri de deasupra terenului central ardeau la putere maxim` [i f`ceau ve[mintele albe ale juc`torilor s` par` [i mai albe. Otto era la serviciu, iar oponentul s`u, pe care, din pozi]ia \n care se afla, Pisic\inele nu-l vedea foarte bine, tocmai f`cea semn c` este gata s` primeasc`. – Se arunc` mingea foarte sus, se ridic` picioarele pe v\rfuri, se las` m\na ne\ncordat` \n extensie pe spate, apoi se love[te mingea cu aplecare \nainte \n cobor\re, morm`i Otto instruc]iunile. Mingea atinse imperceptibil banda fileului, apoi intr` \n spa]iul de serviciu, s`ri [i lovi cu putere gar-

92

IUNIE 2006


D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

dul de s\rm`. – As, ]ip` Otto. – Ne-ne-ne, protest` adversarul, a atins fileul. – Care a atins fileul? Nu-i adev`rat. A fost as. – Îmi pare r`u, În`l]imea Voastr`, dar n-a fost. – Majordom! Ce-a fost? – A fost unul dintre cele mai m`iastre servicii care s-au executat vreodat`, r`spunse Majordomul [i plec` s` culeag` mingea de l\ng` gard. – Ai v`zut? jubil` Otto. Dinspre adversar se auzi „N]“. Otto se \nro[i de ciud` [i \ncepu s` strige: – Arbitraj! Arbitraj! Vocea arbitrului \i ridic` Pisic\inelui p`rul pe ceaf`: – A fost ne]. Otto tr\nti racheta de p`m\nt [i \ncepu s` sar` cu picioarele pe ea. – Tu cu cine ]ii, cu mine sau cu el? – Eu am ]inut mereu cu adev`rul, r`spunse cu melancolie Somnul Protector [i f`cu apa s` clipoceasc` \n acvariul a[ezat pe scaunul de arbitru. Dup` ce \[i reveni din uluial`, Pisic\inele decise s` fie practic [i privi \n jur cu grij`. Dac` nici unul dintre c`r`torii Somnului sau halebardierii lui Otto nu era prin preajm` – [i nu era nici unul la vedere – atunci nimic n-ar fi mai simplu dec\t s` se repead` \n teren, s`-l str`pung` pe Otto cu s`biu]a, s` alerge apoi \n diagonal` p\n` la marginea fileului, s` r`stoarne scaunul \nalt cu acvariu cu tot, apoi s` se repead` la adversar, oricine ar fi fost el, [i s`-i ia g\tul. C\t despre majordom, socotea Pisic\inele \n g\nd, acesta ar fi cu mult prea \nfrico[at de evenimente ca s` reac]ioneze \n vreun fel. Toate marile \nf`ptuiri au la baz` planuri simple. Pisic\inele trase s`biu]a afar` din pantaloni [i se t\r\ pe sub tribun` \n c`utarea unui loc mai bun din care s` atace. Îi era ciud` c` nici m`car din noua lui pozi]ie nu putea deslu[i fa]a adversarului lui Otto. Tot ce vedea era o pereche de picioare p`roase cu mu[chii foarte dezvolta]i, aproape butuc`no[i, acoperi]i pe jum`tate de ni[te ciorapi de prosop impregna]i cu transpira]ie [i zgur`. Zic\ndu-[i \n sinea lui c` asemenea picioare sus]in de obicei un trup puternic [i agil, Pisic\inele \[i schimb` planul de atac [i decise s` scape de acest adversar \naintea Somnului Protector, care oricum se bucura de o libertate de mi[care limitat` \n acvariul s`u. În orice caz, Otto avea s` fie primul atacat. – C\t e? \ntreb` Otto cump`nind racheta pentru repetarea serviciului.

FRAGMENTE – Cincisprezece patruzeci, anun]` solemn Somnul. Otto arunc` mingea \n aer [i repet` m`runt din buze partea teoretic`. Mingea ajunse \n cel`lalt teren [i se \ntoarse de acolo \n lung de linie. Principele alerg` s` se pozi]ioneze ca \n manual, la un metru oblic fa]` de locul c`derii mingii \n teren, [i chiar reu[i. Îns` lovitura de revers nu \i ie[i cum inten]ion`, parte [i din cauza mingii, care s`ri prea sus. Cu chiu, cu vai, mingea ajunse de partea cealalt` a fileului, iar Pisic\inele v`zu picioarele cu ciorapi de prosop alerg\nd repede, cu mu[chii ca odgoanele, [i apoi alunec\nd lung pe zgur`. Salvat` \n ultima clip`, mingea s`ri \n terenul lui Otto, spre mijloc, acolo unde se \ntretaie liniile careului de serviciu. „Proast` pozi]ie, se g\ndi Pisic\inele, prins de joc, dac` nu se concentreaz`, ori o d` \n fileu, ori \n b`l`rii.“ Otto expedie mingea \n b`l`rii, at\t de departe [i at\t de sus \nc\t \[i puse m\na strea[in` la ochi pentru a-i urm`ri traiectoria. – {i ghem, spuse Somnul Protector din scaunul s`u.

93


FRAGMENTE – Ce s`-i faci, remarc` Otto cu un sur\s verde, nu po]i s` fii bun \n toate. Schimb`m terenurile. Aceast` decizie \l nemul]umi pe Pisic\ine, care tocmai se preg`tea de atac, [i \l for]` s`-[i reg\ndeasc` planul. „Îl las pe Somn la urm`, asta e stabilit. Otto r`m\ne penultimul, iar primul o s` fie acest individ, pe care cu aceast` ocazie sper s`-l v`d la fa]`.“ Îns` soarta nu fu nici de data asta de partea Pisic\inelui: \n drumul spre terenul celuilalt, fiecare juc`tor se opri pe banca din spatele scaunului de arbitraj [i Gavril auzi mai \nt\i f\s\itul unei sticle de ap` mineral`, apoi urm`torul dialog: – Prin urmare te duci m\ine. (Otto) – E mai mult dec\t o obliga]ie de protocol, este pl`cere pur`. (Somnul Protector) – Deci divertisment. Dac` a[ [ti c` pot s` am \ncredere \n furnici, te-a[ \nso]i. Dar a[a... Mi-e team` s` le las s` \ncarce transportoarele de capul lor. (Otto) – Nici nu este nevoie neap`rat` de prezen]a În`l]imii Voastre. (Somnul Protector, glas u[or speriat) – Oricum, am nevoie de lini[te. Trebuie s` te reculegi \naintea unui mare eveniment. (evident, Otto) – S` \n]eleg c` În`l]imea Voastr` a aflat ceva despre locul \n care se ascunde Teodosie? (Somnul Protector) – Sincer? Nu. N-am scos nimic de la Gavril. S`-]i spun un secret: nu mai are acum nici o importan]`. Vrei [i tu? (Otto, g\lg\it de ap`) – Nu, mul]umesc. (probabil cel`lalt juc`tor) – A cui e vocea asta? Pot s` jur c` am mai auzit-o. (Pisic\inele) – S` \n]eleg c` Teodosie nu v` mai intereseaz`? (Somnul Protector, iscoditor)

94

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

– A, ba da, dar \n ce m` prive[te, s`-l am \n m\n` acum nu m` mai intereseaz`. Oricum situa]ia nu se schimb`. Lucrurile au pornit pe un f`ga[ de ne\ntors. (Otto) – A[adar, m\ine la asfin]it, \mbarcarea. (Somnul Protector) – Debarcarea. (Otto, subliniaz` „de“, r\de.) Cu s`biu]a \n pumn, Pisic\inele se t\r\ \ncet pe sub tribune [i ajunse \n spatele b`ncii pe care se odihneau cei doi juc`tori. Otto se apleca \nspre st\nga pentru a pune sticla cu ap` mineral` jos. Adversarul s`u st`tea cu capul \n piept (Gavril vedea o ceaf` groas`, de halterofil, tuns` perie) [i \[i [tergea m\nerul rachetei cu un prosop. Somnul Protector se \ntorsese \n acvariu cu spatele la teren, pentru a vorbi cu Otto. – Ca s`-]i spun sincer, am emo]ii, zise el. Dac` e[u`m, ceea ce facem noi se nume[te lovitur` de stat [i, pentru asta, pedeapsa e una singur`. – Prostii. În situa]ia \n care ne afl`m acum, nu cred c` poate interveni nici un element care s` ne \mpiedice. (Otto \l bate pe um`r amical pe cel`lalt juc`tor.) – Acesta este cel mai bun moment: lui Otto [i for]osului `stuia le iau g\tul dintr-o lovitur`. (Pisic\inele, lucire de sabie) – Dumneata crezi c` ai s` te descurci? (Somnul Protector) – În ce m` prive[te s` n-ave]i nici o grij`. (cel`lalt juc`tor, ton suficient) – Oare \l cunosc de undeva pe omul `sta? În sf\r[it, cu at\t mai r`u pentru el. (Pisic\inele) Pisic\inelui i se p`ru c` aude \n spate un fo[net scurt. – În`l]imea Voastr`, alarm`! (voce nou`, g\f\it`) – Ce cau]i \n teren cu cizmele, pleav`? (Otto) – Iertare. În`l]imea sa Pisic\inele. A evadat. (alt` voce g\f\it`) – Nenorocire, strig` g\tuit Somnul Protector, sc`p` p\lnia acustic`, apoi se dezechilibr` [i fu c\t pe ce s` cad` cu acvariu cu tot de pe scaun. Pisic\inele se trase prudent \napoi [i-[i ]inu respira]ia, de[i era greu de crezut c` cineva l-ar fi putut dibui, \n debandada care se iscase pe terenul de tenis [i \n jurul lui. Otto r`cnea la [efii de companie, care urlau la halebardieri, care urlau la scutieri, care \i b`tur` de nervi pe \ngrijitorii terenului, veni]i s` refac` tu[ele. Somnul Protector se jeluia p\n` la sufocare \n colivia sa acvatic` [i, a[a gras [i ro[u cum era, p`rea \n mijlocul unei crize de apoplexie. Majordomul umbla f`r` vreo ]int` cu m\inile


IUNIE 2006

FRAGMENTE

\n cap [i \ntreba pe toat` lumea c\t este ceasul. Otto \l pocni zdrav`n peste ceaf` [i-l \ntreb` printre din]i – semn r`u – de ce \ntreab` c\t este ceasul, iar majordomul r`spunse c` \n felul acesta s-ar putea afla dac` Pisic\inele a ajuns sau nu departe de castel. – Trimite]i c\te un deta[ament pe toate drumurile spre sud, r`cni Otto. Cum a evadat, cum a fost posibil? Trimite]i [i spre nord. Cei doi halebardieri povestir` despre cum se oprise platforma la jum`tatea cursei, cum ei, plini de nelini[te, alergaser` \n cabina troliului [i g`siser` acolo o leg`tur` de chei \n]epenite \ntre ro]ile din]ate, [i cum, b`nuitori, merseser` la temnicer ca s`-l \ntrebe dac` nu cumva s\nt cheile lui. Pisic\inele profit` de agita]ia din jur [i \ndr`zni s` ridice capul, c`ci curiozitatea \l \mboldea s` afle cine este b`rbatul cu care joac` Otto tenis \n prezen]a Somnului Protector. Îns` omul nu se ridicase de pe banc`, ci, dimpotriv`, continua s`-[i [tearg` lini[tit m\nerul rachetei, ca [i cum nimic nu s-ar fi \nt\mplat. Otto veni [i el s` se a[eze. Spre deosebire de vecinul s`u, era nespus de afectat de cele \nt\mplate (\[i t\r[\ia picioarele). – Nu te mai boci at\ta, zise el c`tre Somnul Protector. Ce dac` e Pisic\inele \n libertate? A? Cu ce ne d` asta planurile peste cap? – }ie ce-]i pas`? Tu nu [tii. Are un dinte \mpotriva mea [i, dac` pune m\na pe mine, n-o s` m` cru]e. Vocea Somnului Protector o luase \n sus de spaim` [i acum avea ascu]imile unei ocarine. C\t timp tr`ie[te Gavril, via]a mea este \n continu` primejdie. – Ai dreptate, murmur` Pisic\inele printre din]i. – S` vin` c`r`torii mei! Nu mai stau nici o secund` nep`zit. Nu mai p`r`sesc lacul! Nu mai conta]i pe mine. Otto se ridic` de pe banc` [i urc` repede treptele c`tre scaunul de arbitraj, apoi \[i lipi fa]a de sticla acvariului. – Ascult`-m` bine, pl`tic` nevrednic`. Nu m` intereseaz` c` ]i-e fric` sau c` nu ]i-e sau c-o s` mori m\ine. Nu-m`-in-te-re-sea-z`. M\ine, la ora stabilit`, te duci s` tai panglica la canalul Filia[i – Marea Noastr`. Este parte din \n]elegere [i nu vreau s`-mi pun transportoarele \n pericol din cauza ta. S` \nceap` amenaj`rile. M\ine dup` pr\nz, s` fie Curentul Golfului c\t trebuie de s`rat ca s` trec cu flota. Te ocupi de asta. Dac` ceva nu iese conform planului, am s` te socotesc vinovat [i am

s` te jupoi. Dup` ce cobor\, la fel de hot`r\t, scara, Otto se adres` oponentului s`u de pe terenul de tenis, cu o voce plin` de emo]ie: – A[ vrea s` m` \n]elegi. Situa]ia nu este roz` [i, mai ales \ntr-o clip` ca aceasta, a[ avea nevoie de suportul dumitale [i al o[tirii pe care o conduci. Spune-mi, dar cinstit, milit`re[te, pot s` m` bizui pe el? – Ce s` ne mai tot aia, r`spunse f`r` chef omul de pe banc`. Am zis c` a[a facem, a[a facem. Debarci [i-]i vezi de treab`. Nu m-amestec, m` fac c` nu te cunosc. Io \mi masez trupele ca s` ap`r, chipurile, zidul \n dreptul Capitalei. Tu \]i vezi de treab` [i ataci pe la Valea C`percilor. – Deci totu[i la Valea C`percilor, murmur` Pisic\inele. – Dup` care v` \nv`luim chipurile prin spate [i v` preda]i. – Dup` care ne pred`m. Otto z\mbi larg [i se \ntoarse spre Somnul Protector. – Domnule, de ce te temi? Partida este c\[tigat`. Însu[i generalul Marin C`ciulata este al`turi de noi. Apropo, spune-mi, generale, flutura[ii `ia, pe care ]i i-am dat s`-i \mpr`[tii prin Bucure[ti, i-ai \mpr`[tiat? Pun mare pre] pe starea de spirit a celor pe care-i cuceresc. Vreau s` fie agita]i, \nfrico[a]i, s` tremure la orice zvon. – Bine c` ]i-ai adus tu aminte, c` chiar vroiam s` deschid discu]ia. Flutura[ii `ia – a trebuit s` tip`resc eu al]ii, p` cheltuiala mea, a[a c` trebuie s` mai sco]i ni[te m`lai, zise generalul [i \[i frec` degetul mare al m\inii drepte, de ar`t`tor. – De ce, cei pe care ]i i-am trimis eu nu erau buni? \ntreb` Otto, u[or ofensat. – Nu erau buni d` nici o culoare, r`spunse cu bun-sim] popular generalul C`ciulata. Aveau scris p` ei: „bucure[teni, la armament!“. Tu vroiai s` zici: „bucure[teni, la arme“, nu? – Nu-i totuna? \ntreb` Otto. – P`i nu e, b`, nu e. Înv`]a]i [i voi s` v` exprima]i corect. Io-te la el, totuna! Auzi! Pisic\inele se f`cu c\t putu el de mic [i se strecur` pe sub tribun` p\n` ajunse la gardul \mprejmuitor al terenurilor. Soarele apusese de tot [i, pe l\ng` \ntuneric, se f`cuse r`coare. Deocamdat`, lui Gavril nu-i trecea prin cap nici un mijloc prin care s` o avertizeze pe Otilia c` generalul C`ciulata tr`dase, dar spera s` poat` ajunge la timp la \nt\lnirea de la Marele Stat Major. {i apoi, era

D I L E M AT E C A 

95

De acela[i autor


FRAGMENTE convins c`, \ntr-un fel sau altul, Fantoma Otilia avea s` se descurce. O mas` de ectoplasm` – ce i se poate \nt\mpla r`u? Teodosie este \ntr-o situa]ie mult mai proast` dec\t oricare dintre noi; acum, c` Somnul Protector [tie c` s\nt liber, o s`-l scoat` din temni]a de la Filia[i [i o s`-l duc` \n alt` parte sau o s` dubleze paza, socoti el [i, dup` ce ocoli Ottoburg-ul prin livezile cu meri, ie[i \ntr-unul din drumurile spre sud, unde se angaj` imediat \n alergare. A[a cum \i promisese Fantomei Otilia \n discu]ia lor din sala ma[inilor, Pisic\inele se deplasa constant cu aproximativ dou`zeci [i cinci de kilometri pe or`. Libertate [i neat\rnare! Ne-ai scris s` abandon`m lupta [i am abandonat-o [i pro[ti [i gre[i]i [i f`r` de minte am fost. Ne-ai \ndemnat s` ne p`r`sim ascunz`torile [i s` ie[im la lumin` [i ne-am c`it imediat, c`ci potera \narmat` cu suli]i [i ghioage parc` pe noi ne a[tepta [i ne-au c`s`pit ca pe puii de cresc`torie [i ne-au r`v`[it mu[uroiul [i nimic nu s-a ales de toate proviziile ce aveam str\nse acolo. Încrez`tori \n sfaturile tale, am p`r`sit ad`postul umbros al p`durii [i mul]i dintre cei mai viteji dintre noi au pierit f`r` m`car s` apuce s` lupte sau au fost prin[i [i tortura]i sau arunca]i \n ocnele de sare. Pe Epamimonda cel at\t de fragil [i vesel, care ne c\nta serile \n pe[teri la fluierul lui cu patruzeci [i trei de g`uri, Epamimonda – cel at\t de priceput la strategii, a trecut \n lumea drep]ilor tran[at ca un salam. Leonida este acum l\ng` mine, c\nd scriu, [i s\ngele lui m\nje[te \ncontinuu du[umeaua [i g\lg\ie. Herodot, cel mai drept [i viteaz dintre noi, a fost luat [i legat fedele[ [i se cianozase sub str\nsoarea fr\nghiilor [i tot mai striga nu v` lasa]i fra]ilor, lupta]i pentru liberta-

96

D I L E M AT E C A 

IUNIE 2006

te [i neat\rnare. De Ianis nu mai [tiu nimic, ultima dat` c\nd l-am v`zut se r`zboia cu doi agen]i [i eu a trebuit s` fug [i s`-mi scap pielea [i apoi ne-am \ntors to]i c\]i am r`mas s`-l c`ut`m, g\ndind c` o s`-i g`sim le[ul \n p`dure, dar nimic nu am g`sit la locul luptei, doar urme de s\nge [i limf`. Acum ne refacem cum putem [i nutrim g\nduri de r`zbunare. Nu [tim precis ce-o s` facem [i, mai ales, nu ne \nchipuim cum. Slav` Domnului c` transporturile, pe care ni le-ai trimis, am apucat s` le ascundem [i n-au fost descoperite, ceea ce \nseamn` c`, la nevoie, ne putem \narma [i putem re\ncepe lupta. Dar pe omul pe care l-ai trimis cu transportul, Marin C`ciulata pre numele lui, s` nu-l mai trimi]i, c`ci nimeni altcineva \n afar` de el nu avea cum ne vinde. Acuma, este cu putin]` s` merg dup` fra]ii no[tri \n minele de sare ca s`-i scoatem de acolo [i m`car at\ta datorie s`-mi \ndeplinesc fa]` de ei, dac` s`-i ap`r cu pieptul n-am putut. Altceva acum nu prea \mi trece prin cap. Nu-mi trece. Oh, nenorocire plumburie ca asfin]itul soarelui \ntr-un occident noros! De ce ne-ai \mpins \n moarte? Oare cu adev`rat ai crezut c` lucrurile au a se \ndrepta? C` lupul s-a f`cut miel [i somnul – oblete? C`ci nu cred ca tocmai tu s` te fi dat de partea du[manului [i s` tragi \n pierzanie pe tocmai fra]ii t`i. Cred mai cur\nd c` o orbire trec`toare ]i-a dat ghes s` crezi \n vorbele me[te[ugite ale Somnului, iar T.P.P.M. Gavril avea dreptate s` se \ngrijoreze. Îns` dac` eu s\nt prudent [i m` feresc s`-]i t\r`sc renumele \n noroi, fie [i numai pentru a nu necinsti memoria vrednicului t`u tat` care a luptat ca [i noi, s` [tii c` ceilal]i, care au sc`pat cu via]`, \]i fac vin` pentru sfaturile ce ni le-ai dat [i le socotesc din pornire mincinoas`. Dezvinov`]e[te-te c\t mai repede, r`spunz\nd scrisorii acesteia, [i eu bucuros voi fi s` recunosc c` e[ti f`r` pat` [i s` sp`l ru[inea pe care fra]ii no[tri o v`d pe obrazul t`u. Iar dac` nu vei r`spunde, aceasta \nseamn` c` temerile lor s\nt \ntemeiate [i c`, sub masca ajutorului fr`]esc [i sub sfintele ideluri ale Fr`]iet`]ii, ne-ai v\ndut. {i atunci numele t`u va fi pe veci [ters din inima noastr` [i nu ne vom mai aduce aminte de tine. Dezvinov`]e[te-te c\t mai cur\nd, te rog, pentru ca s` aduci din nou bucuria [i \ncrederea \n sufletele noastre [i arat`ne c` gre[im. S`n`tate [i Fr`]ietate, poate pentru ultima oar`. 


Etnologice de Andrei Pandrea

Scriitori [i compozitori \n lupt` cu cenzura comunist` de Pavel }ugui

Eseuri

Volumul reune[te cele mai valoroase studii de etnologie publicate \n ]ar` [i \n str`in`tate, ale scriitorului Andrei Pandrea, membru de onoare al Comisiei de Antropologie de pe lîng` Academia Român`. Din sumar: Pecenegii [i cumanii din }ara Lovi[tei; Despre sensul originar al antroponimului dinastic Basarab [.a.

Volumul prezint` experien]a istoric` dramatic` a literaturii [i a artelor române[ti, \n condi]iile presiunilor exasperante ale dictaturii ideologiei comuniste. Sînt prezentate cîteva dosare relevante: cazul Tudor Arghezi, dosarul romanului Scrinul negru de G. C`linescu, recuperarea operei lui V. Voiculescu.

Pre] 20,71 lei

Pre] 38,15 lei

|nainte de Big Bang de Igor [i Grichka Bogdanov Ce se \ntîmpla \nainte de Big Bang, cu ce sem`nau spa]iul [i timpul \nainte ca totul s` \nceap`? Universul \nainte de Big Bang era – deja? – o complex` re]ea de informa]ii? A existat oare, la originea acestui univers, un „cod cosmologic“, a[a cum exist`, pentru om, un cod genetic? Pre] 25,07 lei

Cehov de Henri Troyat „Istoria“ fascinant` a unuia dintre cei mai misterio[i scriitori, Anton Pavlovici Cehov, celebru datorit` numeroaselor sale nuvele [i celor cinci piese de teatru: Ivanov, Pesc`ru[ul, Unchiul Vania, Trei surori, Livada de vi[ini. O c`l`torie care ne face s` p`trundem pas cu pas tainele fiin]ei surprinz`toare care a fost Cehov. Pre] 38,15 lei

Trop`ind prin spa]iul Schengen de Mircea Constantinescu

Povestea unei sinucideri (roman) de Ioana Scoru[

O carte inedit` [i incitant` despre „spa]iul Schengen“, o „partitur` subiectiv` [i compozit`, \n func]ie de humorile [i humorul de moment care mi-au hr`nit impresiile“, dup` cum afirm` autorul.

Cu o scriitur` modern` [i denotînd un stil clar conturat, romanul se construie[te \n jurul unei tinere femei str`lucitoare ce pare destinat` unui parcurs existen]ial ie[it din comun, \ntrerupt \ns` de un banal accident.

Pre] 19,98 lei

Pre] 14,43 lei

Învierea Generalului Sanchez (roman) de Cristovam Buarque Istoria incredibil` [i delirant` a Generalului care voia s`-[i perpetueze puterea, a sociologului care explic` cum merg lucrurile, a doctorului care dezvolt` o teorie matematic` a puterii, to]i ace[tia \nconjura]i de o stranie galerie de personaje machiavelice. O poveste fantastic` spus` cu umor, despre o tragedie brazilian` [i latino-american`. Pre] 22,20 lei

A[a a tr`it Guteberg de Erdödy János A[a a tr`it Gutenberg este o documentat` [i captivant` reconstituire a vie]ii celui numit „p`rintele tiparului“, cu toate avatarurile realiz`rii efective a acestei inven]ii at\t de importante pentru cultura [i civiliza]ia universal`.

Pre] 17,44 lei

Editura Albatros


Cum îmi aleg un calculator? de Robert Badea

Multimedia de Claudiu Moisescu

Colec]ia „Practic – IT“

Colec]ia „Practic – IT"

Acest ghid va ajuta s`-afla]i ce computer vi se potrive[te cel mai bine, în func]ie de necesit`]ile dumneavoastr`, de buget [i de evolu]ia pie]ei IT, în plus v` va ajuta s` analiza]i cel mai bun raport calitate-pre].

Din aceast` lucrare ve]i afla ce etape trebuie parcurse pentru a putea captura secven]e video de la televizor, video player sau camer` video. Ve]i afla cum se prelucreaz`, cum se codeaz` [i cum se modific` secven]ele selectate.

Pre] 9,90 lei

Pre] 9,90 lei

Dic]ionar IT de Cristian Dinu

Enciclopedie de arte mar]iale de Claudiu Sgand`r

Colec]ia „Practic – IT“

Colec]ia „Practic – în mi[care“

Dic]ionarul include 2.600 de denumiri teoretice, sigle, abrevieri [i no]iuni practice de software, hardware, Internet, programare, telecomunica]ii, DTP, precum [i scheme ale principalelor tipuri de re]ele.

Cartea cuprinde un dic]ionar al termenilor specifici tuturor artelor mar]iale. S\nt prezentate principalele personalit`]i ale artelor mar]iale [i sistemele competi]ionale interna]ionale.

Pre] 14,90 lei

Pre] 14,90 lei

Ce-[i doresc femeile de Roxana Melnicu, Dana Verescu

Buc`t`rie arab` de Liliana Bolbol

Colec]ia „Util – Pentru tine“

Colec]ia „Util – în buc`t`rie“

Vrei s` [tii ce-[i dore[te cu adev`rat o femeie? Copii, carier`, bani, celebritate? Cu totul si cu totul altceva? R`spunsurile le vei g`si într-o nou` carte de buzunar: Ce-[i doresc femeile!

Pentru cei care vor s` descopere misterele buc`t`riei arabe, Liliana Bolbol dezv`luie cele mai reprezentative re]ete ale acestei buc`t`rii. În loc de un simplu kebab v` ve]i desf`ta cu o mas` ca-n pove[tile {eherezadei.

Pre] 9,90 lei

Pre] 6,90 lei

Re]ete pentru diabetici de Maria Florescu

Specialit`]i din Vechiul Regat de Daniela Florescu

Colec]ia „Util – în buc`t`rie“

Colec]ia „Util – în buc`t`rie“

Dac` ai diabet, trebuie s` ai tot timpul grij` de ce, cât [i cum m`n\nci. Cartea de fa]` te ajut` s` respec]i toate regulile alimentare care ]i-au fost recomandate.

Dac` vre]i s` v` r`sf`]a]i cu specialit`]i grece[ti, turce[ti, bulg`re[ti sau poloneze, nimic mai simplu! Din aceast` carte ve]i afla re]etele tradi]ionale ale diferitelor etnii din Vechiul Regat.

Pre] 6,90 lei

Pre] 6,90 lei

www.cdb.ro


iunie 2006 DILEMATECA

AUTORI

Anul I ● nr. 2 ● iunie 2006

LECTURI

DILEMATECA SCRIERI

Ioana Pårvulescu

INTERVIU

Tabieturi [i metehne de scriitor

ANCHET~

…[i a fost Bookfest

R`zvan R`dulescu, Parada generalilor

FRAGMENTE

Comunismul la persoana \nt\i

DOSAR

100 PAGINI ● 4,90 LEI


Zâtul de Tatiana Tolstaia

Mitraliera de lut de Viktor Pelevin

colec]ia Byblos

Colec]ia Byblos

Un roman unic, ce demonstreaz` geniul lui Pelevin pentru comedia metafizic` [i satira dezl`n]uit` – o fantezie intelectual`, ame]itoare [i hilar` despre identitate [i istorie [i, totodat`, o incursiune spectaculoas` \n filozofia budist`. Ingredientele Mitralierei de lut? Votc`, ciuperci magice, cocain`, sofistic`, filozofie, budism, nebunie, Lenin, Schwarzenegger [i dragoste pentru literatur`.

O capodoper` postmodern`, Zâtul este un excep]ional [i temerar portret al Rusiei, o na]iune ce poart` blestemul conduc`torilor s`i [i binecuv\ntarea literaturii. Peisajul magic al basmelor ruse[ti, obsesia pentru Carte [i realit`]ile stranii ale supravie]uirii \[i dau \nt\lnire \n aceast` antiutopie proiectat` \n viitor, dup` o explozie nuclear`. Pre] 25 lei

Pre] 29 lei

Moartea pinguinului de Andrei Kurkov

Ghea]a de Vladimir Sorokin

Colec]ia Byblos

Colec]ia Byblos

Nume major al noului val de scriitori proveni]i din spa]iul ex-sovietic, Andrei Kurkov reu[e[te o sclipitoare acroba]ie satiric` despre via]a Kievului de ast`zi, cu accente deloc str`ine de realit`]ile societ`]ii române[ti actuale. Mafia postcomunist` [i mass-media, politica [i pinguinii s\nt ingredintele acestei nara]iuni acide \n tradi]ia lui Mihail Bulgakov.

Punct culminant al crea]iei lui Sorokin, Ghea]a vorbe[te despre c`utarea paradisului pierdut al sufletului, dar \ntr-un fel cu totul special, ilustr\nd ideea autorului despre literatur`, privit` nu ca un motan gras [i castrat care toarce dr`g`la[ la picioare ci ca un animal liber [i s`lbatic. Pre] 24 lei

Pre] 24 lei

Gândirea lateral` de Edward de Bono

{ase p`l`rii gânditoare de Edward de Bono

Colec]ia Byblos

Nu e nimic mai trist dec\t o \nc`pere plin` de oameni inteligen]i care a[teapt` o ocazie s`-[i combat` reciproc discursul. Prin metoda celor [ase p`l`rii, inteligen]a, experien]a [i cuno[tin]ele fiec`ruia ajung s` fie folosite la maximum, divergen]ele dispar [i discu]iile constructive le iau locul.

Pentru c` nu putem a[tepta mereu inspira]ia muzelor, autorul ne propune s` g\ndim inovator, dep`[ind tiparelele g\ndirii logice [i folosind g\ndirea lateral`. Dup` 40 de ani de la introducerea lui, conceptul lui de Bono este cunoscut [i folosit \n toat` lumea, de la copii de v\rst` [colar` p\n` la echipe manageriale de v\rf. Pre] 24 lei

Amante [i regine de Benedetta Craveri Colec]ia Byblos

Pre] 20 lei

Iertarea [i compasiunea de Alice Wheaton Colec]ia Familia

O carte despre puterea femeilor, despre celebre amante [i regine care au influen]at istoria [i politica Fran]ei, au cizelat cultura [i artele. Despre unele dintre acestea, de la Ana de Austria la Maria Antoaneta, de la Gabrielle d’Estrées la Madame du Barry, ne poveste[te Benedetta Craveri \ntr-o lucrare care reune[te o solid` competen]` cu o rar` capacitate de a povesti. Pre] 24 lei

Alice Wheaton abordeaz` cu sensibilitate [i profesionalism subiecte delicate, precum teama de respingere, teama de confruntare sau acceptarea faptului c` cineva ne-a dezam`git. Acest ghid practic ne \nva]` s` cerem [i s` acord`m iertarea, dar mai ales s` ne preg`tim pentru cea mai binecuv\ntat` stare a min]ii: starea de compasiune [i armonie. Pre] 20 lei

www.curteaveche.ro


Ca bobul între pietrele de moar` de Aleksandr Soljeni]\n Seria Memorii / Jurnale / Convorbiri Piatra de moar` a KGB-ului nu înceta s` m` zdrobeasc` – dar m` obi[nuisem; acum i s-a al`turat ([i nu pentru prima oar`) piatra de moar` a Occidentului [i am\ndou` m` macin`! Cum s` tr`iesc aici? – Aleksandr Soljeni]în

Amintiri din via]`. 20 de ani în Siberia de Ani]a Nandri[-Cudla În afara seriilor

Povestirea Ani]ei Nandri[-Cudla aduce o m`rturie esen]ial` nu doar privitor la soarta deporta]ilor români \n Gulagul sovietic, dar [i pentru reconstituirea staturii ]`ranului bucovinean: o statur` net aristocratic`, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaser` nu numai \n trecut, ci, s-ar spune, aproape \n legend`. – Monica Lovinescu

Pre] 29 lei Pre] 26 lei

Puterea fragilit`]ii de Doina Cornea

România, ]ara de frontier` a Europei de Lucian Boia

În afara seriilor

Seria Lucian Boia

Doina Cornea n-a \ncetat s` reprezinte o adev`rat` instan]` moral` [i o pild` de spirit civic \n fr`mântata societate româneasc`. Volumul reune[te cele mai semnificative pagini ale sale, cele care i-au consacrat statutul de reper moral al unei \ntregi na]iuni.

Cartea \ntrege[te demersul ini]iat \n Istorie [i mit \n con[tiin]a româneasc`. Ce este România? R`spunsul nu poate fi g`sit dec\t \n istorie, \ntr-o istorie global` pe care Lucian Boia o construie[te altfel dec\t o [tim din istoriile tradi]ionale de p\n` acum.

Pre] 27 lei

Pre] 27 lei

Mo[tenitorii Securit`]ii de Marius Oprea

13-15 iunie 1990. Realitatea unei puteri neocomuniste de Mihnea Berindei, Ariadna Combes, Anne Planche

Seria Istorie

Seria Istorie

Cei cincisprezece ani scur[i de la mineriada din iunie 1990 nu au adus dec\t pu]ine elemente noi, dezv`luite de pres` în primele luni ale anului 2005 cu ocazia redeschiderii dosarului de c`tre justi]ie. […] În a[teptarea verdictului eventual al justi]iei [i al celui ineluctabil al istoriei, cartea de fa]` poate înc` contribui la o salutar` aducere-aminte. – Mihnea Berindei

To]i vrem limpezirea trecutului imediat, dar Marius Oprea îi r`scole[te, temerar, subteranele [i le d` în vileag f`r` menajamente [i f`r` precau]ii. El demonstreaz` c`, în România, trecutul imediat e, totodat`, prezentul imediat. – Andrei Ple[u Pre] 32 lei

Pre] 25 lei

Stasi [i Securitatea de Stej`rel Olaru, Georg Herbstritt

Clien]ii lu’ tanti Varvara de Stelian T`nase

Seria Istorie

Seria Istorie

Dup` un debut „reu[it“ al colabor`rii dintre Stasi [i Securitate \n perioada anilor '50, sf\r[itul anilor '60 a adus o schimbare de atitudine din partea Securit`]ii. Securitatea devenise at\t de r`u famat` \nc\t nici m`car Stasi nu mai dorea s` fie identificat drept unul dintre fo[tii ei colaboratori.

Cu bine cunoscuta sagacitate a cercet`torului dublat` de un recunoscut talent de romancier, Stelian T`nase abordeaz` perioada tulbure de la \nceputul mi[c`rii comuniste din România, urm`rind s` despart` apele, s` deslu[easc` realit`]ile ascunse sub \nveli[ul legendei.

Pre] 32 lei

Pre] 29 lei

www.humanitas.ro


Fluviul vie]ii de Philip José Farmer

Vasul miraculos de Philip Jose Farmer

Colec]ia Nautilus

Colec]ia Nautilus

Unitatea rena[te \n uluitoarea Lume a Fluviului. Oamenii de Neanderthal stau al`turi de pilo]ii navelor cosmice, femeile s\nt ve[nic tinere [i nimic nu este interzis. Eroul c`r]ii are \ns` toate motivele s` cread` c` Dumnezeu nu este deloc implicat \n acest miracol a c`rui explica]ie se afl` undeva printre meandrele fluviului.

Lumea Fluviului. Un Rai unde fiecare om care a tr`it c\ndva pe P`m\nt este readus la via]`, unde moartea este o nepl`cere trec`toare? Un univers al p`cii, din care teama a disp`rut? Nici pe departe. Miliarde de fiin]e umane pornesc iar`[i nesf\r[ite r`zboaie, \[i \nrobesc semenii [i nu pot renun]a la violen]`.

Pre] 14,90 lei

Pre] 18,90 lei

Planul misterios de Philip José Farmer

Contact de Carl Sagan

Colec]ia Nautilus

Colec]ia Nautilus

Treizeci [i [ase de miliarde de fiin]e omene[ti au fost readuse la via]` pe o planet` necunoscut`, \ntr-un scop ne[tiut, pe malurile fluviului. Treptat, curiozitatea scormonitoare a min]ii umane evadeaz` din beatitudinea unei vie]i lipsite de grija zilei de m\ine [i a procur`rii hranei, c`ut\nd r`spunsul la eterna \ntrebare: de ce?

{tiin]a [i religia reconciliate... pe temeiul comun al respectului fa]` de Univers. Wilmington News-Journal Dac` Dumnezeu este atotputernic [i atot[tiutor, atunci de ce n-a f`cut de la \nceput universul cum trebuia, \n a[a fel \nc\t acesta s` evolueze dup` dorin]ele Sale divine? – Carl Sagan

Pre] 29,90 lei

Pre] 29,90 lei

De la un castel la altul de Louis-Ferdinand Céline

O pisic`, un b`rbat [i dou` femei de Jun'ichiro Tanizaki

Colec]ia Babel

Colec]ia Babel

C\nd a scris De la un castel la altul, Céline era un om s`rac, condamnat oficial pentru colabora]ionism. El \[i transcende mizeria personal` [i se \nf`]i[eaz` \n rolul de erou picaresc [i de ]ap isp`[itor al deprav`rii contemporanilor s`i. – Robert Kemp – New York Times Book Review

Shozo, Fukuko, Shinako [i... pisica Lily, adev`rata eroin` a romanului. Un maestru al psihologiei erotice, amintind de Colette.– Irish Times Jun’ichiro Tanizaki e o figur` literar` major`... at\t de mult citit \n propria ]ar` [i at\t de aclamat de critic`, \nc\t ar fi meritat Premiul Nobel. – New York Times

Pre] 29,90 lei Pre] 14,90 lei

Ghidul ipohondrului de John Naish

Bunele maniere de Asfa-Wossen Asserate

Colec]ia Bonton

Colec]ia Bonton

John Naish scrie articole pe teme medicale [i se ocup` de tot ce ]ine de s`n`tate – stil de via]`, gimnastic` de \ntre]inere, psihologie, boli profesionale [i politic`. A reu[it astfel s` colec]ioneze o mul]ime de pove[ti bizare, \nsp`im\nt`toare [i scandaloase – un tezaur de fapte medicale aparent suprarealiste. Pre] 18,90 lei

Un mic tratat de supravie]uire \n societate, o carte mai pu]in conven]ional` dar elegant`, o scriere cu inflexiuni umoristice, pe c\t de elevat`, pe at\t de amuzant`, de o atractivitate de-a dreptul universal`. Trateaz` teme precum: vulgaritatea, ghinionul, grobianismul, tratamentul aplicat du[manilor, manierele \n comunism etc. Pre] 30 lei

www.nemira.ro


Enciclopedia florilor de Christian Pessey

Enciclopedia religiilor Prima parte descrie istoria [i statutul principalelor religii din Antichitate [i pân` în zilele noastre. A doua parte pune în paralel aceste mari familii spirituale în func]ie de cinci demersuri succesive: obiectul credin]ei, fundamentele, aspectele institu]ionale, practicile [i normele religioase [i, în final, experien]a spiritual` îns`[i. Pre] 26 lei

Enciclopedia florilor v` ofer` informa]ii detaliate privind cultivarea plantelor de gr`din`, sugestii [i tehnici de realizare a ansamblurilor florale, av\nd [i capitole speciale dedicate trandafirilor [i plantelor cu bulb. Pre] 18,80 lei

Stilista de buzunar de Kendall Farr

Opus Dei

Colec]ia Exclusiv feminin

Colec]ia Universuri secrete

Autoarea, consilier al starurilor hollywoodiene, v` ofer` sfaturi de mare efect despre alegerea [i retuflarea hainelor, materialele [i croielile care vi se potrivesc, combinarea ultimelor tendin]e cu piesele clasice. Astfel ve]i înv`]a s` v` face]i cump`r`turile ca ni[te profesioniste, s` ar`ta]i [i s` v` sim]i]i în cea mai bun` form`.

Cartea este rezultatul unei anchete realizat` de Televiziunea Francez` „Canal+“. Acum pe P`m\nt exist` nenum`rate Biserici ce-[i spun „ale Domnului“. Nu s\ntem în m`sur` s` judec`m Adev`rul lor [i nici s` socotim dac` fac bine sau nu. Îns`, atunci c\nd vorbim despre Institu]ia Sfintei Biserici trebuie s` o facem cu Respect [i Credin]`.

Pre] 28,80 lei

Pre] 24,40 lei

Istoria Secret` a Templierilor de Laurent de Vargas

Feng Shui Ghid ilustrat de Lillian Too

Colec]ia Universuri secrete

Colec]ia Feng Shui

Cum s` aplici secretele în]elepciunii chineze pentru s`n`tate, bog`]ie [i fericire. Incitantele [i eficientele principii Feng Shui explicate într-un mod practic [i cuprinz`tor, minunat ilustrat [i plin de informa]ii, acest superghid cuprinde: O binevenit` contribu]ie la literatura Feng Shui în continu` expansiune – New Straits Times

Cel mai complex [i mai elaborat studiu ce comprim` [i combin` atât munca de ceretare c\t [i un acut sim] al drept`]ii, autorul încerc\nd cu succes, de altfel, s` zugr`veasc` faptele istorice at\t pro c\t [i contra templierilor, cu o mare acurate]e [i cu un deosebit sim] al impar]ialit`]ii.

Pre] 62,80 lei

Pre] 28,80 lei

Tân`r` [i Frumoas` dup` 40 ani de Louis Faurobert

Maturitatea - Responsabilitatea de a fi tu însu]i de Osho

Colec]ia Exclusiv feminin

Colec]ia Element

Ghid practic al femeii de patruzeci de ani (cea mai frumoas` v\rst` a vie]ii) care v` permite s` aborda]i cu senin`tate a doua parte a existen]ei voastre în cele mai bune condi]ii de form` [i de s`n`tate. Sfaturi privind dieta, exerci]iile fizice adecvate, problemele psihologice specifice v\rstei, – de la re]ete tradi]ionale p\n` la tehnici estetice moderne.

Înv`]`turile lui Osho z`d`rnicesc orice încercare de a le clasifica, acoperind orice subiect, de la c`utarea individual` a sensului vie]ii la cele mai stringente probleme social-politice. C`r`rile sale s\nt transcrieri ale înregistr`rilor video [i audio realizate cu ocazia prelegerilor sale, ]inute în fa]a publicului din întreaga lume, de-a lungul a 35 de ani.

Pre] 14,4 lei

Pre] 14,40 lei

www.proeditura.ro


Consiliul de fier de China Miévile Fiction.ro În vremea revoltelor, a conflictelor [i a intrigilor, Noul Crobuzon este sf\[iat din`untru [i din afar`. R`zboiul cu ora[ul-stat Tesh \mpinge prospera metropol` pe marginea pr`pastiei. În mijlocul acestei agita]ii, un misterios personaj \ndeamn` la o stranie rebeliune. Este vremea Consiliului de Fier.

Viriconium de M. John Harrison Fiction.ro M. John Harrison este un adev`rat maestru al prozei de limb` englez`. E d`ruit cu ochiul unui pictor, urechea unui bard [i un intelect riguros [i ludic. Romanele [i povestirile despre Viriconium respir` un geniu irezistibil, care nu [ov`ie niciodat`. – K. J. Bishop Pre] 35 lei

Pre] 33 lei

40 de semne de ploaie – Kim Stanley Robinson, Fiction.ro

Numai tat` s` nu fii de Val Vâlcu (proz`) Trei motive pentru care trebuie s` ai aceast` carte: 1. Este o investi]ie \n educa]ia copilului [i un relaxant pentru nervii t`i. 2. Este singura dat`, anul `sta, c\nd o s` râzi dup` ce sco]i un ban din buzunar. 3. E s`n`toas`, nu are E-uri, nu \ngra[`. De suferit, au suferit doar p`rin]ii. Val Vâlcu

Este o carte despre echilibru, indiferent dac` este vorba despre dragoste sau munc`, spiritualitate sau politic`. Gavin J. Grant O demonstra]ie de neuitat a ceea ce se poate \nt\mpla atunci c\nd echilibrul ecologic se stric`. New York Times Book Review Pre] 22 lei

Pre] 15 lei

România comunist`: Propagand` [i cenzur` de T. Troncot` Comunicare & Media

Cartea lui Tiberiu Troncot` lumineaz` imaginea vremurilor ce]oase ale comunismului, \n care fiecare contemporan a exersat compromisurile dedubl`rii [i ale dublului discurs, a cunoscut pe via]a proprie priva]iunile dictaturii, f`r` a putea decela mecanismele care conservau puterea sistemului. – Br\ndu[a Armanca

Comunicare & Media

Acest volum \[i propune explorarea (cu metod`) a vecin`t`]ilor disciplinare ale rela]iilor publice, cuprinz\nd un num`r important de studii [i comunic`ri prezentate \n cadrul Colocviului Cultur` comunica]ional` [i rela]ii publice: configura]ii teoretice [i aplica]ii. – Adela Rogojinaru Pre] 20 lei

Pre] 17 lei

Istoria aromânilor de Thede Kahl Biblioteca de istorie

Dintotdeauna romanitatea sud-dun`rean` a exercitat o fascina]ie aparte asupra românilor. Avem o tradi]ie de peste 150 de ani \n privin]a cunoa[terii romanit`]ii. Au ap`rut de-a lungul vremii numeroase scrieri de specialitate, despre aromâni [i meglenoromâni, iar cartea lui Thede Kahl se num`r` printre ele. Pre] 30 lei

Rela]ii publice [i publicitate de Adela Rogojinaru (coordonator)

Secolul antiamerican – mai mul]i du[mani, mai pu]ini prieteni pentru SUA de Julia E. Sweig, Studii de securitate Cei care se opun politicii externe a lui G.W. Bush vor g`si multe confirm`ri \n aceast` carte u[or de citit [i serios argumentat`. Dar ea s-ar putea s` fie mai important` pentru cei care cred c` anti-americanismul este un rezultat inevitabil al statutului de mare putere. – Jeffrey Goldberg Pre] 25 lei

www.tritonic.ro


Sublinierea \mi apar]ine de Nina Berberova

Cronici roman]ate de Boris Vian

seria de autor NB

seria de autor BV

Volumul cuprinde celebra pies` Ecarisajul pentru to]i, unde umorul negru, absurdul [i jocurile de cuvinte trimit cititorul la teatrul lui Eugen Ionescu, [i Cronicile roman]ate, un dublu portret, al epocii lui Vian [i al preocup`rilor autorului: via]a monden`, jazz-ul, automobilele, literatura.

În aprilie 1925, Nina Berberova [i so]ul ei, poetul Vladislav Kodasevici, ajungeau la Paris, unde scriitoarea va locui pân` la emigrarea \n Statele Unite, \n 1950. Sublinierea \mi apar]ine este jurnalul scriitoarei despre via]a literar` din Petersburg [i din Berlinul, Praga, apoi Parisul primei jum`t`]i a secolului al XX-lea. Via]a emigran]ilor ru[i la Paris \i inspir` romanele Acompaniatoarea, Asta[ev la Paris, Romanul de cap` [i lacrimi, Lacheul [i t\rfa, ultimele trei fiind publicate de Editura Univers \n 2004. Pre] 32 lei

Pre] 20 lei

Dormi! de Annelies Verbeke

Ochi alba[tri, p`rul negru, de Marguerite Duras

f`r` colec]ie

seria de autor MD

Jurnalist, dramaturg, scenarist [i romancier, Marguerite Duras a primit, \n 1983, Marele Premiu pentru Teatru al Academiei Franceze [i un an mai t\rziu Premiul Goncourt pentru romanul Amantul, o carte v\ndut` \n trei milioane de exemplare [i ecranizat` \ntr-un film de mare succes. Ochi alba[tri, p`rul negru este o poveste de dragoste „exasperant de reu[it`“, cum afirma o cronic` din Le Monde. Pre] 16 lei

Dou` personaje insomniace, dou` mari singur`t`]i, dou` existen]e la limit` se caut` incon[tient pe str`zile ora[ului cu femei \n vitrin` [i lampioane ro[ii. Dormi! a devenit best-seller din primele luni de la apari]ie (50.000 de ex.) [i a fost tradus \n 11 limbi str`ine. Verbeke scrie excep]ional de bine... Ea poate transforma cea mai banal` realitate \n literatur`. – De Volkskrant. Pre] 16 lei

Criza’n teme niponoclaste, de Emil Eugen Pop

Balada de la Narayama de Shichiro Fukazawa

colec]ia: Autorul român al anului

f`r` colec]ie

În Balada de la Narayama, Fukazawa descrie o societate fictiv` din secolul al XIX-lea izolat` \ntr-o regiune muntoas` din nordul Japoniei. În sat exist` obiceiul crud ca septuagenarii s` fie du[i pe v\rful muntelui Nara [i l`sa]i s` moar` de foame [i de frig.

Criza’n teme niponoclaste este o carte greu de asociat unui gen literar. „Pseudo-epistolariu circumscris \n mare m`sur` t`r\mului imaginar demarcat de titlu“, cartea adun` texte urmuziene, narative sau descriptive, realiste sau onirice, contur\nd personalitatea unui autor cu o verv` exploziv` [i o capacitate de inven]ie verbal` remarcabile. Pre] 11 lei

Scherzo-ul vr`jitoarei de Shichiro Fukazawa f`r` colec]ie

Pre] 17 lei

Mic tratat despre marile virtu]i, de Andre Comte-Sponville Colec]ia Studii

Shichiro Fukazava a practicat tot felul de meserii – farmacist, ucenic de brutar, chitarist – \nainte de a scrie controversatul roman Balada de la Narayama distins, \n 1956, cu cel mai prestigios premiu literar japonez. Volumul Scherzo-ul vr`jitoarei cuprinde nuvela omonim` [i micul roman Valea Fuefuki. Pre] 17 lei

Mic tratat despre marile virtu]i este o carte al c`rui succes imens se datoreaz` unui demers neobi[nuit: scrierea unui tratat despre polite]e, fidelitate, cump`tare, curaj, generozitate, compasiune, toleran]`, bl\nde]e, iubire, un tratat istoric-filosofic dar accesibil marelui public este un proiect demn de un Socrate al vremurilor noastre.

Pre] 25 lei

www.edituraunivers.ro

Dilemateca2_mic  

F RAGMENTE D OSAR A NCHET~ I NTERVIU Comunismul R`zvan R`dulescu, Parada generalilor [i metehne de scriitor Ioana Pårvulescu la persoana \nt...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you