Page 1


EDITOR

DTP

Călina Mircea

Alexandru Mârzan, pixelMOTION

promo@drumindrept.ro www.drumindrept.ro

Liviu Mateescu, pixelMOTION

REDACŢIA Alex Pădurean Andra Chiriţă Laura Peneş Oana Picioruş Oana Răcheriu

MULŢUMIRI SPECIALE (în ordinea apariţiei) Cătălin Grigorescu Jean Andrei Lidia Bărbulescu

Tiberiu Rădulescu

Simona Cristea

Vicu Buzac

Elena Roşu

RESEARCH

Alina Tarţă

Alexandru Eruşencu

Dan Oancea

Alexandru Manole

Laura Elena Pop

Andrei Rigu

Zeno Şuştac

Cristina Ceauşescu

Mihai Russu

Dan Ungureanu

Diana Catană

Radu Dincă

Gildas Fresneau

TESTIMONIALE şi SONDAJE

Oana Maria Voinea

Andra Chiriţă Oana Răcheriu

TEHNOREDACTARE Andra Chiriţă Vicu Buzac

2

Bucu resti ,


04 EDITORIAL

52 FORMAREA PROFESIONALĂ ÎNCEPE ACUM!

06 CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

54 Activităţi extracurriculare

08 Avocatură (tipuri de cabinete, in-house lawyer, interviu Cătălin Grigorescu) 20 Magistratură (admiterea la INM - Simona Cristea, interviu Lidia Bărbulescu) 30 Notariat (interviu Alina Tarţă, interviu Jean Andrei)

(voluntariat, şcoli de drept, dezbateri, training, concursuri de procese simulate, practică) 80 Extinderea ariei curriculare (Colegiul Francez, burse, masterate, doctorate) 86 CUM PLEDEZI LA ANGAJARE

36 Carieră academică

88 Curriculum vitae

(interviu Dan Oancea)

93 Scrisoarea de intenţie

44 Mediere

95 Interviul de angajare

(articol Laura Elena Pop, interviu Zeno Şuştac)

www.dru mindrept.ro D I D

98 DE FINAL

3


De-a lungul timpului petrecut în facultate, încercăm să ne dăm seama în ce sferă a domeniului juridic am putea profesa, pentru ce arie am avea profilul potrivit sau în ce măsură am putea răspunde cerinţelor celor care ne recrutează. Aparent, nimic complicat… pentru a putea răspunde acestor nelămuriri, petrecem 4 ani pe băncile facultăţii (nu?!). Ar fi bine dacă ne-am putea imagina soluţia sub forma unei scheme matematice, de tipul: Ipoteză, Concluzie, Demonstraţie. Probabil că ar arăta cam aşa: IPOTEZĂ: Eu (X) absolvent / viitor absolvent de Drept Afinităţi pentru Dreptul privat (?!) etc. CONCLUZIE/OBIECTIV: Avocatură DEMONSTRAŢIE: 1. Cunoştinţe despre acest domeniu 2. Abilităţi pentru dezvoltarea profesională în acest domeniu etc. Totuşi Facultatea de Drept nu pregăteşte individul pentru o reprezentare matematică, el trebuie să se conformeze aptitudinilor sale umaniste.

4

Bucu resti ,


Tot gândindu-ne cum să rezolvăm problema de mai sus, am realizat că dacă viaţa ar fi o hartă, cariera ar fi ditamai autostrada. Dar cum nu suntem matematicieni, nu suntem nici poeţi. Suntem studenţi la Drept, asemeni ţie, avem aceleaşi probleme, aspiraţii şi nelămuriri. Ştim că viaţa de student e aşa de grea încât uneori abia ţii pasul, iar noi toţi vrem să fim cu un pas înainte. Şi pentru că în Drept este esenţial să ştii unde să cauţi, te invităm să cauţi aici. Ai sub ochi primul Ghid de Carieră Juridică scris de studenţi pentru studenţi (cu sprijinul unor jurişti de excepţie). « Drum în Drept » îţi va oferi, în 3 capitole, toate informaţiile necesare pentru a-ţi trasa propriul drum în carieră. « Cu dreptul în carieră » îţi descrie cele mai importante profesii juridice, atât dintr-o perspectivă obiectivă cât şi din perspectiva subiectivă a experţilor în domeniile respective.

« Formarea profesională începe acum! » te pune la curent cu cele mai importante oportunităţi de formare personală şi profesională ce-ţi sunt accesibile pe perioada facultăţii sau după terminarea studiilor. « Cum pledezi la angajare » îţi oferă ultimele sfaturi de drum, învăţându-te să te prezinţi într-un mod cât mai eficient în faţa posibililor angajatori. Algoritmul perfect nu există, în orice caz nu în Drept. Nici nu avem pretenţia să încercăm a ne apropia de el. Tu eşti variabila. Noi îţi subliniem oportunităţile, depinde de tine pe care vrei să le valorifici. Drum bun! Echipa "Drum în Drept"

www.dru mindrept.ro D I D

5


ĂŽn

6

)

Cu dreptul cariera Bucu resti ,


* Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 120 de studenţi, câte 10 din fiecare serie a fiecărui an, în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti.

Notariat 5,84% Carieră academică 0,84%

Mediere 1,67% Magistratură 43,34%

Altele 6,67%

Avocatură 41,64%

"Care este prima ta opţiune în carieră, la terminarea facultăţii?"*

D

eşi toţi pornim cu Dreptul, nu pot spune că vom păşi alături, unul de celălalt. Aşa cum noi suntem diferiţi şi drumurile noastre vor fi unice, fiecare şi-l va trasa în funcţie de calităţile, aptitudinile şi interesele sale şi, în final, vom ajunge să exercităm profesii cât se poate de diferite. Pentru că este nerecomandat să pleci la drum, înainte să ştii încotro te îndrepţi şi cum nu ştii încotro te îndrepţi până nu îţi alegi destinaţia, îţi propunem acest capitol. Aici ai să afli despre profesiile principale, care îţi devin accesibile urmând Facultatea de Drept. Vei şti care sunt condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplineşti pentru a deveni avocat, notar, magistrat, cadru didactic universitar şi mediator. Vei înţelege, de asemenea, care sunt formele de exercitare a fiecărei profesii juridice şi care este linia firească de evoluţie în cadrul lor. Pe lângă aceste informaţii concrete, vei avea ocazia să cunoşti părerile celor care exercită deja aceste profesii. Numai pentru a te lămuri pe tine, profesori, notari, avocaţi de succes, îţi răspund la întrebări şi tratează în articole, cele mai problematice aspecte ale profesiilor juridice pe care le-au ales. Tot aici, îţi dăm ocazia să cunoşti, în date statistice, părerile viitorilor tăi colegi de breaslă. Vei afla în ce procent doresc să se îndrepte către o meserie sau alta şi în ce măsură sunt mulţumiţi de sistemul de învăţământ din Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Ca să mai atenuăm din emoţiile pentru examenul de la INM, o să ai parte şi de testimoniale ale celor care l-au susţinut deja. În următoarele pagini ai toate informaţiile necesare pentru a lua decizia potrivită, în cunoştiinţă de cauză. www.dru mindrept.ro D I D

7


(

AV Avocatura CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Informatii , generale Profesia de avocat este o profesie liberală. Aceasta poate fi exercitată numai de către avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor al baroului din care fac parte. Este interzisă exercitarea meseriei de avocat de către o persoană care nu este înscrisă in Tabloul avocaţilor sau de către orice altă persoană juridică în afara Societăţii Civile de Avocatură. De asemenea, un avocat poate fi membru al unui singur barou şi îşi poate exercita meseria într-o singură formă specifică. Activitatea avocatului se realizează prin consultaţii juridice şi asistenţă sau reprezentare în faţa organelor de jurisdicţie. Avocatul este independent, se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. El trebuie să promoveze şi să apere drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului. Avocaţii au o formare juridică generală, însă evoluţia societăţii impune specializarea acestora pe diferite ramuri de drept, sau pe categorii de activităţi (avocaţi de consultanţă, avocaţi pledanţi). Pentru a deveni avocaţi, absolvenţii Facultatii de Drept trebuie să sustină şi să promoveze examenul de intrare în Barou. Există şi excepţii: doctorul în drept şi cel care a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani (dacă nu a avut sancţiuni disciplinare sau nu există alte incompatibilitaţi cu meseria de avocat). Dupa intrarea în Barou urmează o perioada de 2 ani, de stagiatură. La sfârşitul acesteia se poate susţine examenul de definitivat. În urma promovării acestuia, candidatul devine avocat definitiv. CĂLINA MIRCEA 8

Bucu resti ,


(

Tipuri de cabinete de avocatura Avocatul îşi poate exercita activitatea, la alegere, într-una dintre formele de exercitare a profesiei: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată. 1. Cabinetul individual În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori. Forma de individualizare se face prin numele avocatului titular urmat de sintagma „cabinet de avocatura”.

2. Cabinete asociate Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei, drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai cabinetelor asociate păstrându-şi caracterul personal şi neputând fi cedate. Cabinetele asociate vor fi individualizate prin denumire cu numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate”. Aceste cabinete nu pot angaja clienţi cu interese contrare.

3. Cabinete grupate Cabinetele individuale se pot grupa în vederea creării de facilităţi tehnico-economice în exercitarea profesiei, însă, în acest caz se păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii. Cabinetele grupate nu desfăşoară activitate avocaţială în comun, fiind în prezenţa unei reuniri pe criterii exclusiv economice. www.dru mindrept.ro D I D

9


4. Societate civilă profesională Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi.

5. Societate civilă profesională cu răspundere limitată

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi aflaţi în exerciţiul profesiei, având personalitate juridică şi patrimoniu propriu. Aporturile asociaţilor la capitalul social poate consta în industrie, în bani, în natură, reprezentată de activitatea profesională, inclusiv aportul de clientelă. Activitatea societăţii civile profesionale cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Din punct de vedere executiv, societatea este condusă de un avocat coordonator ales de majoritatea avocaţilor asociaţi. Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării. VICU BUZAC 2,5% 5%

10%

Altele

24,17%

Dr. Internaţional Public

33,3% 25,03%

Dr. Proprietăţii intelectuale Dr. Comercial Dr. Penal Dr. Civil

"În ce ramură de drept doriţi să profesaţi?"* 10

* Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 120 de studenţi, câte 10 din fiecare serie a fiecărui an, în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti.

Bucu resti ,


IN-HOUSE LAWYER

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Avocatura « in-house » este o manieră diferită de exercitare a profesiei (faţă de apartenenţa la un cabinet de avocatură) ce presupune ca avocatul să fie angajat al firmei căreia îi oferă servicii juridice. Un in-house lawyer nu trebuie confundat nici cu un consultant juridic. A fi un avocat care lucrează inhouse înseamnă a oferi firmei la care lucrezi toate serviciile juridice de care ar beneficia dacă ar apela la un cabinet de avocatură, fiind însă salariat al firmei. Trebuie să oferi şi consultanţă şi asistenţă şi reprezentare, unei singure firme, al cărei angajat eşti. Evident sunt şi avantaje şi dezavantaje în a merge pe acest drum, însă avocatura « de casă » începe să prindă tot mai mult teren în România, mai ales că se prevăd reglementări ce vor impune fiecărei firme să aibă un reprezentant legal, angajat al firmei, aşa cum trebuie să aibă un contabil. Iată o serie de motive pentru care firmele angajează avocaţi inhouse dar şi pentru avocaţii care aleg un astfel de mod de exercitare a profesiei:

5 AVANTAJE PENTRU COMPANIE 1. VORBEŞTE ROMÂNEŞTE Avocatul in-house reuşeşte să explice probleme de drept unor oameni de afaceri. Astfel, a avea un avocat intern, care să ofere consiliere juridică încă de la prima iniţiativă de bussiness, înseamnă de obicei a obţine o metodă mult mai eficientă şi rapidă de implementare a planului de afaceri.

12

Bucu resti ,


2. ÎN ECHIPĂ Un avocat in-house înţelege mult mai bine afacerea, strategia şi produsele unei firme, decât un consilier exterior. Ei sunt de asemenea mai flexibili fiind în stare să ofere soluţii pragmatice, imediate, adaptate afacerii firmei pentru care lucrează. Sunt parte a echipei, lucrează pentru acelaşi scop şi pentru îndeplinirea aceloraşi obiective. 3. RESPONSABILITATE Avocatul intern îşi va asuma responsabilitatea directă atât în ceea ce priveşte activităţile tranzacţionale, cât şi negocierea contractelor comerciale. Îşi oferă serviciile pentru marea parte a problemelor legale ce privesc compania. 4. ADAPTABILITATE Chiar dacă pentru anumite probleme este nevoie de un avocat specializat, pe un anumit domeniu, şi firma alege să apeleze la cineva din exterior, avocatul intern va coordona cel mai bine relaţia acestuia cu firma, cunoscând şi putând să « traducă » problemele şi nevoile specifice ale companiei pentru care lucrează. 5. SALARIU FIX ŞI EFICIENŢĂ Avocatul in-house lucrează, teoretic, mai rapid. Dacă găsirea unei soluţii îi ia cinci ore în loc de două, nu va fi mai bine plătit, cum e cazul unui avocat independent, sau al unui cabinet, care taxează la oră. Interesul său este astfel, să lucreze mai rapid, deci să fie mai eficient.

5 AVANTAJE PENTRU AVOCAT 1. SCHIMBAREA PERSPECTIVEI A lucra ca şi avocat intern într-o companie presupune să ştii afacerea pe dinafară, dar să o evaluezi din punct de vedere juridic. Nu vei fi un simplu avocat, trebuie să fii şi un om de afaceri, pentru a reuşi să înţelegi principiile companiei şi să-i oferi soluţiile juridice potrivite. Dacă într-un cabinet, afacerea este avocatura, în cazul avocatului intern avocatura trebuie pusă în slujba afacerii.

www.dru mindrept.ro D I D

13


2. APARTENENŢA LA O ECHIPĂ Desigur, şi în cazul avocaturii în cadrul unui cabinet, avocaţii pot forma o echipă, însă de principiu, fiecare avocat se ocupă de cazul său. În situaţia avocaturii « de casă » , cazul tău este afacerea celuilalt, trebuie să faci echipă cu cei din domenii cât se poate de diferite de al tău, fiecare va lucra cu mijloacele sale pentru a îndeplini scopul companiei.

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

3. MOBILITATE MAXIMĂ În mod paradoxal, în vreme ce în rândul cabinetelor de avocatura se observă o tendinţa tot mai acută de specializare, în avocatura de casă problemele cu care se confruntă angajatul departamentului juridic devin din ce in ce mai diverse. Astfel, în cadrul unei companii nu vei face la nesfârşit acelaşi tip de contracte. Avocatul in-house trebuie să aibă o bază bună a dreptului comercial, însă nu trebuie să fie foarte specializat. Ca şi avocat in-house ţi se oferă ocazia să te confrunţi zi de zi cu situaţii şi probleme dintre cele mai diferite, toate problemele legale cu care se poate întâlni o firmă. 4. SIGURANŢA LOCULUI DE MUNCĂ Eşti tânăr şi energic, iar dacă te îndrepţi spre avocatură nu o faci pentru un salariu fix şi ore de muncă lejere, însă avantajul de a avea un loc de muncă sigur, un salariu sigur şi ore de muncă decente nu este deloc de ignorat.

5. CREŞTEREA EFICIENŢEI Lucrând pentru aceeaşi firmă, începi să o cunoşti, să-i stii mecanismele, creşti alături de ea, măreşti eficienţa soluţiilor pe care le oferi. Nu este aceeaşi situaţie când trebuie să lucrezi de fiecare dată cu altă companie, cu alt obiect de activitate, care nu-ţi permite să o cunoşti în profunzime, să-i oferi soluţii perfect adaptate nevoilor sale. CĂLINA MIRCEA

14

Bucu resti ,


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Domnul Cătălin Grigorescu este avocat coordonator al bpv GRIGORESCU, conduce departamentul de drept societar şi dreptul concurenţei din cadrul bpv GRIGORESCU şi are expertiză în domeniul reorganizării şi restructurării corporatiste, domenii în care aplică de asemenea cunoştintele sale temeinice de drept fiscal. Cătălin Grigorescu este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi al unui program internaţional de Master în Dreptul European al Concureţei la Universitatea din Bremen, Germania. În acelaşi timp este unul dintre avocaţii de top din România în domeniul dreptului concurenţei. Înainte de a fonda bpv GRIGORESCU, Cătălin Grigorescu a fost partener în cadrul unei prestigioase firme internaţionale. În cei peste zece ani de activitate profesională, Cătălin a furnizat consultanţă unor companii locale şi internaţionale, lideri de piaţă, în legătură cu afacerile lor în România. Este membru al Baroului Bucureşti şi al International Bar Association. Pe lângă română, profesează în limbile engleză şi germană.

16

Bucu resti ,


I.: Domnule Cătălin Grigorescu, ce anume v-a determinat să alegeţi o cariera juridică? C.G.: Nu pot spune cu certitudine care a fost momentul determinant. Nimic din ce am făcut înainte de facultate (de exemplu, matematica şi infomatica « de performanţă ») nu indica vreo intenţie de a da la Facultatea de Drept sau vreo înclinaţie către ştiinţele juridice. Cred că într-o anumită măsură vroiam să îmi măsor forţele în examenul de intrare la facultatea unde era cea mai mare concurenţă în acel moment şi sigur să fac altceva decât doreau să facă ceilalţi colegi ai mei (ştiinţe economice, informatică, medicină). I.: Puteţi aminti câteva momente determinante în cariera dumneavoastră ? C.G.: Cred că determinant a fost faptul că am putut să lucrez într-o firmă internaţională de avocaţi încă de la sfârşitul anului 3, apoi studiul de masterat în străinătate şi în final, oportunitatea de a lucra la o altă societate internaţională de avocaţi într-un mediu competitiv şi multidisciplinar în care am putut sa învăţ şi am avut libertate profesională, mai târziu chiar antreprenorială. I.: Care sunt acele abilităţi şi competenţe ale dumneavoastră pe care v-aţi bazat cel mai mult, în exercitarea meseriei alese ? C.G.: Cred că o formaţie de matematician te poate ajuta enorm în profesie (dacă trec peste faptul că, în cazul meu, tocmai această formaţie nu mi-a oferit antrenamentul învăţătului pe de rost, pe care însă acum, în restrospectivă, nu îl regret). Apoi, abilităţile legate de limbi străine, în special pentru o limbă nu foarte uşor de găsit în randul avocaţilor buni - germana. Nu în cele din urmă, un simţ pentru aspectele economice, absolut relevante în avocatura de afaceri. I.: Vă amintiţi vreun moment, în carieră dumneavoastră, în care aţi regretat o alegere făcută ? C.G.: Nu regret alegerile profesionale făcute, mi-aş fi dorit însă ca la momentul la care am fondat bpv GRIGORESCU să fi avut mai multă experienţă antreprenorială, cred că mi-ar fi uşurat anumite decizii şi acţiuni. ... » www.dru mindrept.ro D I D

17


» ... I.: Specializare sau mobilitate ? Un avocat trebuie să fie foarte bun specialist în domeniul în care a ales să profeseze, sau, mai degrabă, să aibă capacitatea de a « sări » de la un domeniu la altul ?

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

C.G.: Am discutat de curând acest lucru în cadrul societăţii, când am încercat să le prezint colegilor mai tineri viziunea mea despre un bun avocat. Fără să vreau să fiu original am folosit în discuţie un concept promovat de una dintre cele mai de succes companii ale ultimului deceniu, Toyota, şi anume « T-shaped professionals », deoarece cred cu tărie în el. Un avocat bun, după ce a « gustat » din domeniile la care are acces, ar trebui să crească cu o linie clară de specializare precum piciorul literei « T » iar pe măsură ce înanintează în carieră să se intereseze activ şi să acumuleze cunoştinţă şi expertiză în cât mai multe domenii, colaterat, care au legătură cu domeniul principal, lărgindu-şi astfel orizontul profesional. I.: « Un avocat nu trebuie să ştie, el trebuie să ştie unde să caute » este o maximă care a început să fie folosită ca scuză pentru a copia la examene. Care este semnificaţia pe care trebuie să i-o acorde cei ce doresc să urmeze acest drum în carieră ? C.G.: Acest « trebuie să ştie unde să caute » presupune că ştie ceea ce caută. Prin urmare o bază solidă în teoria dreptului, în general, a sistemului de drept continental şi în principiile fundamentale care guvernează fiecare ramură de drept dintr-o anumită jurisdicţie sunt indispensabile pentru a ştii ce şi unde să cauţi. Oricine nu are această bază solidă caută în întuneric.

I.: « Învăţarea pe tot parcursul vieţii » este un concept tot mai des amintit printre sfaturile pentru tinerii angajaţi, însă pare a rămâne într-un stadiu relativ abstract. Cum ar trebui să fie înţeles şi aplicat acest concept în domeniul avocaturii ? C.G.: Cred că trebuie înţeles în sensul propriu al frazei. Realitatea economică şi juridică te obligă să fii întotdeauna în actualitate cu cunoştinţele, altfel eşti repede depăşit. Iar atunci când un avocat recepţionează informaţie ar trebui să aibă mintea pe poziţia « pornit ». ... »

18

Bucu resti ,


» ... I.: Atunci când angajaţi un student la Drept, un stagiar, sau un tânăr avocat, care sunt punctele cheie pe care le urmăriţi în C.V-ul candidaţilor ? C.G.: CV-ul este cartea de vizită a candidatului şi instrumentul care îţi poate obţine sau refuza un interviu. Ne uităm atât la elementele de substanţă (conţinut, activităţi extracuriculare, practică, soft skills) cât şi la cele de formă (prezentarea CV-ului, structură şi acurateţea redactării). C.G.: Odată intrat în interviu, CV-ul nu mai prezintă aşa de mare relevanţă, contează în primul rând prestaţia de la interviu. Noi nu adresăm candidaţilor întrebări încuietoare şi nu îi supunem la teste elaborate de cunoştinţe de procedură civilă sau penală, ci vrem doar să vedem dacă acel candidat este o întruchipare reală şi fidelă a CV-ului. În special, căutăm oameni cu spirit viu şi minte ascuţită, care ne pot fi parteneri de discuţie indiferent de nivelul de experienţă profesională. Numai aşa putem să fim fideli principiului nostru conform căruia « noi angajăm pentru parteneriat ». I.: Există un profil al avocatului ideal? Dacă da, care ar fi acele trăsături de bază ? C.G.: Nu cred că există un profil de urmat cu sfinţenie, dar anumite caracteristici pe care le-am amintit anterior sunt indispensabile. Dacă mă uit la generaţia mea, mulţi dintre colegii mei sunt parteneri sau chiar managing partners la societăţi de avocaţi de top din România, şi nu aş putea să văd personalităţi mai diverse. Ce au sigur în comun este pasiunea pentru profesie şi ambiţia de a demonstra că sunt cei mai buni. I.: Un sfat, o urare de « drum bun », pentru cei ce fac primii paşi, acum, în domeniul avocaturii … C.G.: Nu îmi permit să dau sfaturi de carieră, deoarece nicio cale nu este infailibilă, dar le doresc tuturor care încep în avocatură să fie entuziaşti, deschişi, exigenţi şi antreprenoriali!

www.dru mindrept.ro D I D

19


(

Ma Magistratura

Informatii , generale CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Noi am aflat pentru tine care dintre cele două profesii de magistrat este mai populară între studenţii la Drept. Deci "Judecător vs. Procuror". Iată rezultatele: 71,05% Judecător - 28,95% Procuror.

20

Dacă ai ales să fii magistrat, atunci trebuie să porneşti la drum cu câteva informaţii. Este bine să ştii câte ceva despre această profesie şi dacă eşti încă indecis şi încă mai cumpanesti între ceea ce crezi că reprezintă avantajele şi inconvenientele magistraturii. „Magistrat” însemnă, în primul rând, judecător şi procuror. „În primul rând”, pentru că mai puteţi opta şi pentru funcţia de magistrat-asistent, asistent judiciar, ori o altă funcţie asimilată aceleia de magistrat, de exemplu în Ministerul Justiţiei, ori în Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit articolului 1 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificată şi completată, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, „Magistratură este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertatilor cetăţenilor”. Primul pas este, admiterea care se face prin concurs. Pe perioadă studiilor, auditorii beneficiază de o bursă corespunzătoare funcţiei de judecător şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au că auditori, iar perioadă studiilor constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror. La finalul acestor cursuri se susţine un examen de absolvire, iar auditorii care au promovat examenul, vor fi numiţi în funcţia pentru care au optat. Urmează stagiatură pe perioadă de 1 an, apoi examenul de capacitate. Odată intraţi în funcţie, magistraţii sunt obligaţi să se preocupe permanent de formarea continuă, iar la intervale de 3 ani, activitatea lor este evaluată potrivit criteriilor stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii. Promovarea se face din treaptă în treaptă, în urmă unor examene la care pot participa magistraţii care îndeplinesc condiţiile minime de vechime prevăzute de lege şi care au obţinut calificativul „foarte bine” în urmă evaluării. Magistraţii se bucură de drepturi ca: dreptul la o locuinţa de serviciu, dreptul la 35 zile lucrătoare concediu de odihnă pe an, în ţara, dreptul de a asigura apărarea rudelor de gradul 1 până la gradul patru şi a soţului etc. Există şi restricţii nu au voie să dea consultaţii juridice pe tot teritoriul ţării, nu au voie să facă politică ori să fie membrii unui partid, ei se pot asocia numai profesional, ori pot face parte din asociaţii non profit cu caracter umanitar, nu au voie să desfăşoare activităţi cu caracter economic. Bucu resti ,


)

Ad m i t e re a în p ro fe s i a d e m a g i s t ra t . Cazu l a b s ol v e n t, i l o r fa c u l t a t, i l o r d e d re pt

Si m o n a Cristea Magistrat - Asistent Conf. Univ. Dr.

www.dru mindrept.ro D I D

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată (în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005), cu modificările ulterioare, defineşte magistratura ca reprezentând „activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.” (art. 1). Recrutarea pentru profesia de magistrat se face, de regulă, prin concurs. Există două tipuri de concurs pentru admiterea în magistratură, în funcţie de situaţia candidatului: absolvent al unei facultăţi de drept acreditate sau jurist cu o experienţă profesională de minimum 5 ani (avocat, notar, consilier juridic etc.). Cu titlu de excepţie, numirea în magistratură se poate face şi fără concurs, în cazul foştilor judecători, procurori, magistraţi-asistenţi sau avocaţi, care au avut o vechime în aceste funcţii de cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile lor (Vezi în acest sens, art. 33 alin. 5 – 8 din Legea nr. 303/2004). Dat fiind destinatarii acestui Ghid, ne vom preocupa în articolul de faţă numai de cazul absolvenţilor facultăţilor de drept. Astfel, în Titlul II din Legea nr. 303/2004, intitulat „Cariera judecătorilor şi procurorilor”, Capitolul I „Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor” se prevede că admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Concursul este organizat de Institutul Naţional al Magistraturii. Înscrierea la concurs presupune îndeplinirea mai multor condiţii legale. 21


Astfel, conform art. 14 alin. 2 din legea citată mai sus, candidatul trebuie:

• să aibă cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate

deplină de exerciţiu;

• să fie licenţiat în drept; • să nu aibă antecedente penale sau cazier fiscal; • să cunoască limba română; • să fie apt, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru

exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al Ministrului Justiţiei şi al Ministrului Sănătăţii.

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

În plus, candidatul trebuie să plătească o taxă, al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Potrivit art. 15 din lege, concursul de admitere se organizează anual, la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. De asemenea, INM redactează un comunicat privind organizarea concursului, comunicat ce se publică în trei cotidiene centrale. În ceea ce priveşte rezultatele concursului, acestea se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se pot formula în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Răspunsul se comunică în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă. Candidaţii care au reuşit la concurs, dobândesc calitatea de auditori de justiţie, adică de cursanţi ai INM-ului, primind pregătirea necesară pentru a deveni judecător sau procuror. ... »

22

Bucu resti ,


» ... Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani, urmând ca după primul an de cursuri, auditorii de justiţie să opteze, în ordinea mediilor şi în raport de numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. Potrivit legii, după încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror. Cei care au promovat examenul vor fi numiţi în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri (judecător sau procuror). Cei care nu promovează, se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea examenului la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare. În fine, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror.

Ce părere aveţi despre modul în care s-a desfăşurat examenul de admitere la INM? Daniela Sarucu student INM

"

“A fost usor. Înveţi 8 ore pe zi timp de 3 luni sau 6 ore timp de 4 luni şi intri; e accesibil. Testele de logică sunt rezonabile şi pregătirea lui e simplă şi se poate face chiar cu câteva zile înaintea examenului. Însă pentru a reuşi, este esenţială învăţarea din timpul facultăţii. Anul acesta au fost 240 de locuri, însă s-au ocupat doar 174.”

www.dru mindrept.ro D I D

Andrei Mocanu student INM

"

“Testele grilă au fost foarte grele din cauza faptului că formularea lor este susceptibilă de interpretări diferite. Totodată, depinde foarte mult de profesorii care fac subiectele, deoarece fiecare profesor are interpretarea sa asupra legii, iar dacă nu înveţi după cartea profesorului care face subiectele rişti să pici examenul. Testul de logică, însă a fost relativ uşor.”

23


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Fiind o personalitate în domeniul eniul magistra magistraturii (Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Vicepreşedinte d al Înaltei Curţi de Casaţie şi JJustiţie), i i ) opiniile i iil d dumneaeii nii s-au părut ă afid de iinteres pentru tinerii i ii jurişti ce vor să se îndrepte către acest domeniu. La rugămintea noastră, Doamna Lidia Bărbulescu a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări. I.: V-aţi orientat încă de pe băncile facultăţii către meseria de magistrat? Ce v-a determinat? L.B.: M-am orientat spre Facultatea de Drept pentru că doream să fiu judecător. Nu am fost determinată de ceva anume, şi vedeam doar dorinţa de a face dreptate. I.: Ce rol joacă activitatea de magistrat în viaţa de astăzi? L.B.: În zilele noastre magistratul este un luptător - pentru interpretarea şi aplicarea corectă a legii, pentru aflarea adevărului judiciar. Activitatea de magistrat presupune multă responsabilitate, uneori sacrificii, multă demnitate şi curaj. Aceasta şi datorită uşurinţei cu care politicienii acuză întregul sistem judiciar, fără circumstanţierea cazurilor sau situaţiilor, pentru a-şi promova imaginea de justiţiari. Rolul politicienilor este să promoveze legi şi nu scandaluri mediatice. I.: Care consideraţi că sunt avantajele şi dezavantajele magistraturii? L.B.: Avantajele sunt multiple şi ţin de demnitatea şi rolul magistratului în societate, de frumuseţea meseriei dar şi de arta de a-i convinge pe toţi de justeţea soluţiilor date. Avantajele nu sunt numai morale dar şi sociale, deoarece într-o societate numărul magistraţilor este foarte redus, ceea ce conferă importanţă rolului şi statutului lor. În prezent, România are aproximativ 6.300 de magistraţi, număr insuficient având în vedere volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi complexitatea cauzelor iar numărul proceselor tinde să ... » 24

Bucu resti ,


» ... crească într-o societate în care legislaţia este abundentă şi incoerentă, de natură să bulverseze raporturile juridice ducând la situaţii care pot fi rezolvate doar de către judecători. L.B.: Şi deja am vorbit de un dezavantaj, vizibil mai ales pentru cei care lucrează cu legea. Aceasta este încărcătura mare de dosare cauzată mai ales de legislaţia fluctuantă şi, în multe cazuri, neacordată la legislaţia europeană. Or există situaţii în care legile nu sunt verificate din punct de vedere al constituţionalităţii iar acest lucru se poate solicita doar în cazul unor procese. Aceasta presupune întreruperea procedurilor judiciare, lungirea acestora până la momentul la care Curtea Constituţională se pronunţă asupra excepţiilor invocate. L.B.: Aş enumera şi numărul foarte mare de acte normative pe care magistraţii trebuie să le cunoască deoarece trebuie să le aplice (peste 27.000 de acte normative - legi, ordonanţe, hotărâri de guvern). Toate acestea trebuie verificate de către judecători sub aspectul acordării lor la normele europene. L.B.: Nu în ultimul rând, enumăr ca dezavantaj, capitalul de imagine negativ creat artificial pe seama magistraţilor datorită intereselor populiste ale politicienilor. L.B.: Văd ca un dezavantaj faptul că există încă probleme în sistemul judiciar, dar suntem preocupaţi să găsim soluţii viabile care să înlăture orice suspiciuni cu privire la profesionalismul magistraţilor.

I.: În ultima vreme foarte mulţi tineri vor să devină magistraţi. Care credeţi că este motivul? L.B.: Cred că sunt determinaţi şi de statutul magistratului în societatea românească. Dar, poate, şi de numărul mare de absolvenţi care termină facultatea de drept. Cred că tinerii sunt nişte luptători şi-şi asumă responsabilitatea, greutatea şi frumuseţea unei astfel de funcţii. I.: Ce recomandaţi tinerilor care doresc să opteze pentru meseria de magistrat? L.B.: Le recomand seriozitate şi implicare. Nu în ultimul rând să devină buni profesionişti, să înveţe din experienţa celor mai puţin tineri, şi să nu uite niciodată că se supun numai legii. ... »

www.dru mindrept.ro D I D

25


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

» ... I.: Cum decurge o zi obişnuită pentru dumneavoastră? L.B.: În Consiliul Superior al Magistraturii particip la grupurile de lucru, la întâlnire cu colegii pentru a se crea o practică unitară la nivelul întregii ţări, rezolv situaţiile administrative existente într-un aparat tehnic de mărimea Consiliului, particip la simpozioane şi conferinţe. Aparte şi cele mai importante sunt şedinţele Plenului şi ale Secţiei pentru Judecători, la care particip alături de ceilalţi 18 colegi, eu conducându-le în calitate de Preşedinte al CSM. L.B.: Aproape zilnic am contacte formale şi informale cu reprezentanţii mass-media, care sunt parte interesaţi de activităţile desfăşurate de către Consiliu, dar şi relaţii instituţionale cu reprezentanţi ai celorlalte Puteri.

I.: Având în vedere şi calitatea dumneavoastră de formator în cadrul INM, cum apreciaţi nivelul de pregătire al absolvenţilor de drept? L.B.: Auditorii de justiţie sunt foarte bine pregătiţi profesional. De altminteri, examenul de intrare la INM este exigent şi a fost menţinut în aceşti parametrii tocmai datorită faptului că dorim un corp de magistraţi de elită. Sunt foarte preocupaţi de tot ceea ce înseamnă practica Curţilor Europene de la Strasbourg şi Luxemburg şi sunt foarte responsabili. I.: Puteţi să ne spuneţi trei argumente care ar putea determina un absolvent de drept să opteze pentru magistratură? L.B.: Consider ca argumente care ar putea determina un absolvent de drept să opteze pentru magistratură, vocaţia, pe care mulţi o conştientizează înainte de a deveni magistraţi, responsabilitatea în faţa societăţii, interesul sau aplecarea lor spre cunoaştere.

I.: Pe lângă o pregătire profesională solidă, care ar fi trei calităţi esenţiale pentru ca un absolvent de drept să devină un bun judecător? L.B.: Cred că în plus faţă de ceea ce aţi afirmat că trebuie să caracterizeze un bun judecător, acesta mai trebuie să se menţină cu constanţă imparţial şi responsabil faţă de fiecare caz şi să-şi menţină dorinţa de cunoaştere pentru că, în esenţă, judecătorul are rolul de înţelept al comunităţii, care trebuie să rezolve problemele acesteia, prin repararea raporturilor juridice deteriorate. Corolar al acestor calităţi este înţelepciunea. 26

Bucu resti ,


ALEGEREA MEA MAGISTRATURA DE ELENA ROŞU Doamna Elena Roşu este, în prezent, judecător la Secţia a IV-a Civilă a Tribunalului Bucureşti, însă s-a aflat la un moment dat şi dumneai în situaţia de a alege un drum în carieră. La îndemnul nostru, Doamna Roşu rememorează cu plăcere vremea studenţiei, şi argumentează alegerea făcută.

L

La mai mult de 10 ani de la intrarea în magistratură, privesc cu bucurie şi nostalgie în urmă, pentru voi. Mă văd studentă la Drept, la aceeaşi facultate ca şi voi şi retrăiesc emoţiile şi visurile din amfitreate şi sălile de lectură şi mă gândesc că sunt binecuvântată pentru că visul meu s-a împlinit. Trebuie să recunosc că ceea ce am avut în minte când am dat la Drept, a fost profesia de procuror. Mă gândeam că e curajos şi nobil să lupţi cu corupţia, cu practicile de tip mafiot. VĂ ROG, NU MĂ SUSPECTAŢI CĂ M-AM UITAT PREA MULT LA „CARACATIŢA”.

Când am terminat, prietena mea şi domnul profesor Beleiu – Dumnezeu să-l odihnească!, m-au sfătuit să îmbrăţişez cariera de avocat şi să venim amândouă ca stagiare la firma domnului, pentru că „sunt născută civilistă”. Numai că, eu nu puteam fi uşor de convins, iar argumentul prietenei mele privind dificultatea examenului de admitere în magistratură şi pericolul de a rămâne pe „dinafară”, nu m-a demobilizat, aş putea spune dimpotrivă. Examenul de admitere în magistratură era şi atunci, ca şi acum o provocare pentru cei ce se simt destul de pregătiţi şi de puternici moral, pentru cei ce cred în această carieră. Am promovat examenul, eram euforică şi am venit la repartiţie convinsă să optez pentru procurori. Aşa se face că am obţinut ... » www.dru mindrept.ro D I D

27


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

» ... nota 9,75 la procedură penală şi doar 6 la procedura civilă. Roşesc pentru nota aceea, care a fost şi cea mai mică. Când mi-a venit rândul, m-am îndreptat liniştită şi am spus „judecător în Bucureşti”. A fost o voce interioară pe care nu o auzisem niciodată până atunci şi mă bucur că am ascultat-o . Şi aveam să constat că „m-am născut civilistă”. De ce vă spun toate acestea? Pentru că atunci când vă alegeţi cariera, trebuie să ascultaţi vocea din sufletul vostru şi să faceţi ceea ce vă spune ea. Atunci când urmezi cariera care îţi place şi ţi se potriveşte, ai şi realizări. Ce alte bucurii, profesionale fireşte, mi-a adus mie cariera de judecător? În 2003 am susţinut examenul de promovare şi am ocupat funcţia de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, unde activez şi în prezent ca judecător la Secţia a IV-a Civilă. Sunt ambiţioasă, am luat o notă mare fireşte, însă am plâns că nu am luat 2 sutimi mai mult, că suna mai bine nota. Acum, când îmi amintesc, evident că mi se pare o copilărie şi, tot evident că aş proceda la fel, dacă mi s-ar oferi din nou aceeaşi ocazie. Apoi, am urmat cursurile de formator şi am obţinut titlul de formator la distanţă în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, specialitatea „ Apărarea drepturilor şi libertăţilor omului – C.E.D.O.”. ESTE PLĂCUT SĂ FII TU CEL CE ŢINE UN CURS, ESTE O SATISFACŢIE PROFESIONALĂ SPECIALĂ CÂND CEI CE TE ASCULTĂ ŞI AŞTEAPTĂ SĂ ÎNVEŢE CEVA DE LA TINE SUNT TOT JUDECĂTORI, COLEGII TĂI DE LA ACEEAŞI INSTANŢĂ ŞI DE LA ALTELE DIN ŢARĂ.

Am fructificat experienţa acumulată şi am publicat două cărţi. În aprilie 2006 „ Acţiunea în revendicare - practică judiciară”, iar în septembrie 2007 „Dreptul familiei – practică judiciară şi C.E.D.O.”, ambele la Editura Hamangiu şi, spre satisfacţia mea, ambele au fost în topul vânzărilor. Acum pregătesc o ediţie revizuită la „Acţiunea în revendicare”. Las de o parte alte perfecţionări, de exemplu competenţe lingvistice, informatică. ... » 28

Bucu resti ,


» ... Aşadar, aş putea spune că am avut satisfacţii profesionale pe toate planurile. Ca să merg cu sinceritatea până la capăt însă, trebuie să vă spun că sunt multe ore de odihnă la care am renunţat şi nu numai, pentru că Tribunalul Bucureşti este cea mai mare instanţă din ţară, că este un volum uriaş de activitate, cazurile sunt deosebit de dificile, în unele materii, ca de exemplu limitarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor din România, competenţa este exclusivă şi acesta reprezintă un neajuns şi chiar o frână în dezvoltarea carierei, pentru că am renunţat de două ori consecutiv să particip la examenul de promovare pe funcţia de judecător la Curtea de Apel, pentru că nu am avut timpul necesar să mă pregătesc. Şi pentru că deja discutăm despre neajunsuri, ar mai fi de spus câte ceva despre inconvenienţele imaginii negative asupra magistraţilor în societate şi mass-media, ceea ce face ca prin dosare să se formuleze plângeri, injurii şi chiar ameninţări. Aşa am aflat că sunt „şefa unor clanuri mafiote”, rudă cu oameni despre care nu am auzit în viaţa mea şi, mai nou că tot e în trend, că sunt masoană şi aparţin nu-ştiu cărei lojă. Ei? Asta chiar a fost bună, nu-i aşa? Aş vrea să mai spun că am colege de generaţie care au avut realizări mai mari decât ale mele, care au obţinut deja gradul de curte de apel, sau sunt judecători inspectori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Asta înseamnă că se poate mai mult şi mai bine. Nu ştiu în ce măsură am reuşit să ajung până la inima voastră, până la visele voastre cele mai ascunse privind viitoarea carieră, nici în ce măsură v-aş putea convinge. EU MĂ SIMT MÂNDRĂ, ÎN LIMITA BUNULUI SIMŢ, CĂ SUNT JUDECĂTOR ŞI CONSIDER CĂ A MERITAT TOT EFORTUL. V-aş mai spune că oricând puteţi renunţa la magistratură şi să faceţi altceva, invers însă, e mai greu. Aşa că, vă aştept dragii mei viitori colegi. E nevoie de tinereţea voastră, de entuziasmul vostru, de nivelul vostru de cunoştinţe, pentru că sunt convinsă că şi noi avem de învăţat de la voi. Dar, dacă nu v-am convins, orice altceva veţi alege, vă doresc să aveţi succes şi să dovediţi că sunteţi cei mai buni, pentru că facultatea voastră, facultatea noastră a pregătit dintotdeauna, jurişti de elită. www.dru mindrept.ro D I D

29


NO Notariat CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Informatii , generale Activitatea notarială trebuie să asigure persoanelor fizice, constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Necesitatea notariatului se explică simplu: multiplicarea accentuată, în societăţile moderne, a raporturilor juridice la care participă persoanele fizice şi tot mai multe persoane juridice. Participarea la viaţă juridică implică, cu necesitate, respectarea unei anumite ordini de drept şi a valorilor ocrotite de aceasta. Datorită acestui fapt actele juridice nu se pot întocmi fără respectarea unor condiţii legale, fie ele de formă, fie de fond. Dreptul notarial se constituie, în ultimul timp, într-unul dintre domeniile juridice cele mai dinamice. Activitatea notarială este implicată azi nu numai în domeniile tradiţionale, ca: dreptul contractelor, succesiuni, drepturi reale, ci şi în dreptul afacerilor şi în dreptul comercial. Elementul structural aflat la bază activităţii notariale este biroul notarului public. Legea statorniceşte regula că, prin asociere, notarul public nu-şi pierde dreptul la birou notarial individual. Titularul unui birou notarial poate angaja notari stagiari, traducători, personal de specialitate, personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii notariale. În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numărul notarilor publici şi al birourilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea se stabileşte de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici [art. 15 alin. (1) din Legea nr. 36/1995]. 30

Bucu resti ,


Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, numărul notarilor publici se actualizează anual de către Ministrul Justiţiei, pe bază propunerilor formulate de camerele notarilor publici. În exercitarea profesiei următoarele activităţi:

lor

notarii

îndeplinesc

• redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic; • autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de partea

personală sau de avocat;

• certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege; • legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de

semnătura, precum şi a sigiliilor;

• darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi; • primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de

părţi;

• legalizarea copiilor de pe înscrisuri; • efectuarea şi legalizarea traducerilor. Condiţii pentru a deţine funcţia de notar: a) are numai cetăţenia română şi domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile; b) este licenţiat în drept - ştiinţe juridice - sau doctor în drept; c) nu are antecedente penale; d) se bucură de o bună reputaţie; e) cunoaşte limba română; f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de notar stagiar şi a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat sau o altă funcţie de specialitate juridică şi dovedeşte cunoştinţele necesare funcţiei de notar public" [art. 16 alin. (1) din Legea nr. 36/1995]. CĂLINA MIRCEA www.dru mindrept.ro D I D

31


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

DE ALINA TARŢĂ Încercând să adunăm destule informaţii pentru a dezvălui studenţilor şi tinerilor jurişti profesia de notar şi pentru a o demitiza, am avut ocazia de a discuta cu domnişoara Alina Tarţă, care practică această profesie de un an şi jumătate, în cadrul biroului notarial Confides. Alina Tarţă ne-a dezvăluit părerile şi principiile sale cu entuziasm şi pasiune pentru profesia pe care şi-a ales-o. În orele în care am stat de vorbă cu dumneaei, am căpătat o percepţie cu totul diferită asupra meseriei de notar. Aceea a unui « judecător de pace ». ÎNTÂI JURIST, APOI NOTAR …

„Am terminat Facultatea de Drept Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în 2000. Pe vremea aceea, multă lume dorea să ajungă în bancă pe post de jurist. Nu se ştia ce înseamnă un jurist în bancă dar conjuctura a fost de aşa natură încât mi s-a oferit un astfel de post în cadrul Băncii Comerciale Române. Am pornit de la sucursală, ajungând la sediul central. Domeniul meu de activitate, consultanţă juridică, a fost în domeniul relaţiilor cu element de extraneitate. Cum am ajuns la notariat? Cred că turnura s-a petrecut în 2006, dar decizia mea nu a fost premeditată. Am venit direct pe post, prin concurs, pentru că în profesia de notariat se poate accede pe două căi. Odată, să faci stagiatură de 2 ani pe lângă un notar, ca notar stagiar, sau, cum am venit eu, pe bază de examen, cu 5 ani vechime în profesie juridică, am intrat direct pe post.”

NOTARUL – JUDECĂTOR DE PACE „Bancă m-a format ca lucrător în echipă, ca relaţionar, dar ca jurist nu mi-a oferit prea multe perspective. La un moment dat am simţit că trebuie să trec la pasul următor. M-am gândit că îmi doresc să urmez în continuare profesia de jurist, să merg pe ramurile noastre. Am luat în considerare meseria de judecător, dar nu ştiu dacă aş fi vrut să decid, în condiţiile în care nu aveam independenţa necesară (se spune că este imparţial, inamovabil, însă sistemul nu acordă încă ceea ce trebuie să acorde unui judecător). ... »

32

Bucu resti ,


» ... De asemenea n-aş putea să fac niciodată ceva în care să nu cred, cum s-ar putea întâmpla în cazul avocaturii, unde ca avocat, ar trebui să derog de la nişte principii, să încerc să găsesc mijlocul între lege şi nelege, ca să câştig procesul. Eu de genul meu, sunt un împăciuitor, un fel de mediator. Atunci m-am gândit că notarul este un judecător de pace pentru că, dacă am face ca la carte, procedura notarială este ca o şedinţă, ca un mic tribunal, în care părţile vin, solicită, dezbatem, se dau termene, dar este faza necontencioasă. Încerc să văd partea fiecăruia şi să găsesc consensul, soluţia să fie echitabilă pentru ambele părţi.” NOTARIATUL – ÎNTRE ADEVĂR ŞI MIT „Există foarte mult folclor şi idei preconcepute. Se spune, că notariatul ar fi o meserie plictisitoare. Noi, notarii, încercăm să securizăm tranzacţiile şi proprietatea. Până la urmă, dacă stăm să ne gândim, esenţa unei economii este proprietatea. Iarăşi, cât o să ne mai trebuiască pentru a demitiza toată ideea conform căreia notariatul este o meserie de tip castă, inaccesibilă? Lucrurile or fi fost aşa poate mai demult. Dar nu a fost cazul în anul 2006, când am intrat eu prin concurs, un concurs ce se ţine anual. În anul în care am dat eu au fost scoase 73 de locuri în toată ţara. A fost publicată în Monitorul Oficial bibliografia şi în momentul în care mi-am dat seama că vreau să fiu notar, am luat aceea bibliografie, am stat şi am învăţat. Recunosc, 16 ore pe zi n-am făcut altceva decât să învăţ şi am reuşit. În această profesie prevalează criteriile de profesionalism şi până la urmă cel ce ne judecă, ne contabilizează este clientul care ne alege. Ce satisfacţie este să vezi că oamenii se întorc de fiecare dată când au nevoie tot la tine. Eu cred că în notariat este loc pentru mai multă lume atâta timp cât criteriile de selecţie sunt bine stabilite şi riguroase. Profesia este deschisă atâta timp cât există nişte criterii bazate pe performanţă şi profesionalism pentru că nu putem să lăsăm proprietatea să fie judecată de nişte judecători de pace, cum suntem, care nu au atins acele minime cerinţe de studiu.”

DECIZII DECIZII şi SFATURI „La noi la facultate era foarte multă teorie, încă mai e. Din cauza asta recomand studenţilor la Drept să meargă să facă practică. În timpul facultăţii îţi este foarte greu să realizezi unele lucruri aşa că atunci când termini te întrebi: Eu spre ce mă îndrept? Recomand tuturor, să afle ce vor în viaţă. E cel mai greu. Apoi, dacă ştiu ce-şi doresc şi luptă pentru acel lucru, nu se poate să nu atingă scopul respectiv. Le recomand să înveţe, fie oneşti, principialisti, să înţeleagă că în meseria de notar trebuie să ai o formaţie puţin diferită. Să fie empatici, să reuşească să înţeleagă oamenii, să ştie ce să le ofere, să se pregătească permanent, să fie la zi cu legislaţia. Să vadă dreptatea, să urmărească dreptatea. Nu e ceva mare să ştii ce e drept sau să cunoşti ceea ce e drept. Totuşi, să nu înceteze să viseze, dar nu vise deşarte, să fie statornici, să aibă rezistentă şi să fie consecvenţi. Să înţeleagă că nimic nu e imposibil dar fără efort nu se poate realiză nimic. Dacă n-ar fi efortul poate n-am aprecia rezultatul.”

EU ÎN NOTARIAT „Vreau ca peste 20 de ani, dacă mă gândesc la trecut să fiu mulţumită şi să spun că am făcut ceva şi că am ajutat nişte oameni care poate îmi vor rămâne clienţi şi mă vor recomanda. Şi nu în ultimul rând să încercam să schimbăm profesia. Nu de puţine ori am avut clienţi care se aşteptau să fiu altfel. Cum, nu ştiu. Poate mai posomorâtă, nu atât de apropiată. Eu încerc să fiu apropiată de clienţi mei. www.dru mindrept.ro D I D

33


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Studenţii de la Drept îl cunosc pe Domnul Jean Andrei încă din anul I, dacă au avut ocazia să participe la seminariile dumnealui de Drept Roman, dar şi la cursurile şi seminariile de Istoria Statului şi Dreptului Românesc. Dumnealui este însă şi unul dintre cei mai reputaţi notari din Bucureşti, datorită seriozităţii şi profesionalismului care îl caracterizează. La rugămintea noastră, dumnealui a fost de acord să răspundă la întrebările relative la notariat pe care şi le-ar putea pune un student la Drept, în plin proces de alegere a profesiei sale. I.: DE CE AŢI ALES O CARIERĂ ÎN DOMENIUL NOTARIAL? J.A.: Pentru că este un domeniu foarte apropiat de disciplina „Drept Roman” la care am onoarea să colaborez în calitatea mea de cadru didactic al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Ştiut fiind faptul că activitatea notarială, ca procedură necontencioasă, urmăreşte tocmai respectarea formei actelor juridice de către părţile contractante, iar formalismul în drept este creaţia poporului roman, care avea un adevărat cult al formei, împins uneori până la ultimele sale limite şi dus uneori până la ultimele sale consecinţe. I.: CARE SUNT PAŞII PE CARE TREBUIE SĂ-I URMEZE UN PROASPĂT ABSOLVENT DE DREPT PENTRU A DEVENI NOTAR? J.A.: Primul pas este susţinerea şi promovarea examenului pentru ocuparea unui post de notar stagiar, iar după doi ani de stagiatură urmează cel de-al doilea pas şi anume susţinerea şi promovarea examenului de notar public.

34

Bucu resti ,


I.: CARE SUNT CALITĂŢILE NECESARE PENTRU ACEASTĂ PROFESIE? J.A.: O bună pregătire juridică, în special în domeniul dreptului privat. Restul vine de la sine. I.: CÂT DE IMPORTANTĂ ESTE COMUNICAREA CU CLIENŢII ÎN ACEASTĂ PROFESIE? J.A.: Este esenţială pentru că una dintre obligaţiile notarului public este tocmai aceea de a desluşi raporturile juridice reale dintre părţile contractante în scopul prevenirii litigiilor. I.: CARE SUNT AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE ACESTEI PROFESII? J.A.: Satisfacţia de a instrumenta acte juridice care să devină modele de urmat pe planul conduitei sociale şi insatisfacţia de a nu reuşi întotdeauna folosirea dreptului pozitiv la nivelul aşteptărilor şi exigenţelor părţilor. I.: CARE ESTE ÎN PREZENT CEREREA DE NOTARI PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ? J.A.: Nu cunosc cu exactitate acest lucru dar, având în vedere dezvoltarea producţiei şi a schimbului de mărfuri şi pe acest fond multiplicarea operaţiunilor civile şi comerciale, bănuiesc că este destul de mare. I.: CÂT DE BINE SE ADAPTEAZĂ TINERII LA CERINŢELE ACESTEI PROFESII? J.A.: Adaptarea depinde de pregătirea profesională a fiecăruia. Cei care dispun de un bagaj de cunoştinţe corespunzător exigenţelor profesiei de jurist lato sensu şi de notar stricto sensu nu au probleme în a-şi exercita cu succes profesia. I.: BIROUL DUMNEAVOASTRĂ NOTARIAL ESTE PRINTRE CELE MAI RENUMITE DIN ACEST DOMENIU. CARE ESTE SECRETUL? J.A.: Secretul lui Polichinelle: ştiinţa de carte şi munca. I.: AVEŢI VREUN SFAT PENTRU TINERII CARE DORESC SA URMEZE ACEASTĂ CARIERĂ? J.A.: Să înveţe şi toate porţile se vor deschide. www.dru mindrept.ro D I D

35


(

Cariera academica (

CA CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Informatii , generale Absolvenţii Facultăţii de Drept care vor să urmeze o carieră academică, la catedra unei universităţi, vor avea de urmat câţiva paşi. Ce ar presupune o carieră academică? În primul rând, tânărul absolvent trebuie să deţină un bagaj solid de cunoştinţe juridice, bazate pe cercetare ştiinţifică şi calităţi esenţiale cum ar fi implicare, pasiune şi devotament. De asemenea, învăţământul universitar presupune, alături de cunoştiţele de drept şi cunoştinţe în domeniul psihologiei, pedagogiei şi sociologiei, toate bazate pe excelenţă care să ajute la dezvoltarea şi promovarea valorilor sale ştiinţifice şi didactice. Ce satisfacţii ar aduce o astfel de carieră? Ar fi multe de spus aici, dar eu nu pot vorbi din experienţă. Pentru aceasta am luat un interviu unui cadru didactic universitar, şi anume domnului conf. dr. Dan Oancea, care vă poate împărtăşi mai multe despre ceea ce înseamnă a profesa în domeniul învăţământului universitar. După cum am menţionat la început, pentru a profesa la catedra unei universităţi ca şi cadru didactic trebuiesc urmaţi câţiva paşi. Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti asigură gratuit un curs de Psihopedagogie la care studenţii se pot înscrie doar în primul an de studiu. Pentru a deveni asistent universitar este obligatoriu să deţii o diplomă de licenţă şi să ai o vechime de cel puţin 2 ani în cercetare ştiinţifică de profil. Asistenţii universitari sunt numiţi în urma unui concurs organizat de Universitate, după analizarea activităţii didactice şi ştiinţifice a acestora. ... »

Cum devin cadru didactic universitar?

36

Bucu resti ,


» ... În această fază este apreciat la un candidat, pe lângă masterul în cercetare şi autoritatea unei universităţi din afară. Pentru a avea spor, fiecare asistent universitar, care se va angaja, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor, va beneficia de o primă în valoare de trei salarii corespunzătoare funcţiei, sumă ce va trebui restituită, însă în cazul în care tânărul cadru didactic decide să părăsească universitatea în primii 3 ani de la angajare.

Treptele de evoluţie în cariera academică din învăţământul universitar sunt în ordine: asistent universitar, lector universitar, conferenţiar şi cel mai înalt titlu, profesor universitar. Titlul de lector urmează celui de asistent universitar, iar cei care doresc să obţină acest titlu nu se vor mai putea prezenta la concurs, fără să-şi fi adjudecat diploma de doctor. Dacă, în prezent, lectorii pot ocupa un loc la catedră, chiar dacă se află în postura de doctoranzi, proiectul Statutului Personalului Didactic impune, drept condiţie minimă obţinerea, în prealabil, a doctoratului. Astfel, singurii universitari cărora li se va permite să ocupe un post, în timp ce încă lucrează la teza de doctorat, vor fi asistenţii, care vor avea obligaţia să-şi ia doctoratul în termen de cel mult 4 ani de la angajare. Actul normativ, precizat mai sus, schimbă şi modul de obţinere a titlului de profesor universitar. Dacă, în cazul asistenţilor, lectorilor şi conferenţiarilor, concursul de instalare în funcţie va consta în trecerea prin probe scrise şi orale, respectiv analiza dosarului şi susţinerea unor prelegeri publice, ocuparea funcţiei de profesor se va face în urma unei simple treceri în revistă a lucrărilor ştiinţifice publicate. Odată obţinut, postul va presupune un număr limitat de materii predate. Astfel în timp ce asistenţii şi lectorii pot acoperi cel mult patru discipline, iar conferenţiarii, maximum trei, portofoliul unui profesor universitar va cuprinde cel mult două discipline. OANA RĂCHERIU www.dru mindrept.ro D I D

37


CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Domnul Dan Oancea este conferenţiar, doctor şi şeful Catedrei de Drept Public. La cursuri îl veţi întâlni predând Dreptul Roman, într-o maineră aparte, iar dacă nu aveţi norocul să vă fi fost profesor, numai din auzite veţi putea afla despre relaţia deosebită pe care o are cu studenţii săi, despre modul în care încurajează şi susţine activităţile extra-curriculare, atât academică cât şi sociale. Despre experienţa sa ca profesor, aflaţi direct de la dumnealui, în următorul interviu. I.: Domnule Profesor, de data aceasta vă iau interviu în calitatea dumneavoastră de cadru didactic universitar. Ce v-a determinat să alegeţi o carieră academică? D.O.: Dintotdeauna i-am admirat pe acei oameni care au harul de a comunica semenilor lor informaţii într-o manieră relevantă şi sugestivă şi, cu atât mai mult, pe cei care prin aceasta contribuie la formarea altora. În studenţie mulţi dintre profesorii mei au dat acestei admiraţii o nouă dimensiune. Capacitatea lor de comunicare, elocinţa, rigoarea şi spiritul lor academic m-au cucerit şi, implicit, ei au devenit modele pentru mine. În mod firesc, mi-am dorit să pot face şi eu acelaşi lucru. I.: Care au fost etapele pe care a trebuit să le parcurgeţi pentru a deveni conferenţiar doctor în învăţământul universitar ? D.O.: Cea mai importantă a fost cea dintâi, şi anume primirea în corpul didactic al Facultăţii. Nu exista o procedură specifică ce trebuia urmată pentru a putea accede la o carieră academică. Trebuia să ai pasiunea de a desfăşura o asemenea activitate, dar şi şansa ca la materia care te atrăgea să fie nevoie de un asistent. ... »

38

Bucu resti ,


» ... Eu am avut o asemenea şansă, dar, dincolo de aceasta, cea mai mare şansă pentru mine a fost Dl. Prof. Dr. Emil Molcuţ, care era unul din modelele mele, despre care vorbeam mai înainte, şi care a avut disponibilitatea de a mă accepta şi, ulterior, de a mă creşte în spirit academic. Domnia Sa este unul dintre părinţii mei spirituali şi nu voi înceta niciodată să-i mulţumesc pentru aceasta. Un an de zile m-a “testat”, aruncându-mă în focul muncii cu studenţii. A avut încredere în mine şi mi-a dat să conduc seminarii la cele două discipline la care predau în prezent. Abia după aceasta am putut să întreprind demersurile necesare pentru a deveni şi în sens formal membru al prestigiosului corp profesoral de care se bucură Facultatea, corp profesoral care, la recomandarea Domnului Profesor, m-a acceptat. Astfel am devenit asistent universitar (nu exista pe atunci gradul de preparator). Am susţinut apoi doctoratul, am fost numit lector universitar şi ulterior conferenţiar. De-a lungul întregii mele activităţi Dl. Profesor Molcuţ mi-a călăuzit paşii cu eleganţă şi discreţie, m-a încurajat şi m-a susţinut. I.: Bineînţeles există anumite calităţi pe care un cadru didactic universitar trebuie să le posede. În opinia dumneavoastră care ar fi acelea? D.O.: Cred că cea mai importantă este calitatea aceea de a putea să te vezi cu ochii unui student. Studentul este cel mai exigent critic al activităţii didactice şi, totodată, reperul esenţial în raport de care un profesor trebuie să-şi desfăşoare munca. El este totodată un reper mobil, pentru că oamenii şi mentalităţile sunt într-o continuă mişcare. Adaptarea permanentă la aşteptările studenţilor, dar şi la necesităţile obiective ale formării lor este, în opinia mea, cea mai mare provocare pentru un profesor, iar el trebuie să aibă capacitatea de a face acest lucru. Cel care reuşeşte să-şi analizeze propria activitate prin această prismă va putea cu uşurinţă să-şi adapteze corespunzător discursul academic şi să-şi optimizeze capacitatea de comunicare. Un bun pedagog trebuie să fie, totodată, şi un bun psiholog. Nu mai vorbesc, desigur, despre celelalte calităţi care se subînţeleg pentru orice cadru didactic: pregătire şi perfecţionare profesională continuă, cercetare etc. ... »

www.dru mindrept.ro D I D

39


» ... I.: În legătură cu profesorii care nu se pot face înţeleşi de către studenţi, ce ne puteţi spune? D.O.: Cred că, implicit, am răspuns mai sus la această întrebare. Aş adăuga însă că există situaţii în care trebuie ca şi studenţii să dorească să facă efortul necesar de a înţelege unele informaţii, cu atât mai mult cu cât materiile care operează cu un limbaj abstract impun şi receptorului informaţiei un asemenea efort, care nu poate fi suplinit de calităţile profesorului. I.: În munca dumneavoastră cu studenţii, care sunt cele mai mari satisfacţii de care aveţi parte?

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

D.O.: Fără îndoială, cea mai mare este satisfacţia de a vedea că eşti înţeles şi că susciţi interesul prin ceea ce spui. Dacă mai eşti şi agreat de studenţi, şi dacă aceştia înţeleg că eşti alături de ei şi pentru ei, satisfacţia este completă. Am trăit asemenea momente şi sper să am parte de acestea şi în continuare, chiar dacă exigenţa mea nu este întotdeauna aducătoare de bucurii pentru toţi. Le-am spus şi studenţilor mei acest lucru în mod deschis: Nu pot să-i iubesc cu adevărat dacă sunt prea îngăduitor, iar până la urmă tot ei mi-ar reproşa acest lucru mai târziu. I.: Ne puteţi împărtăşi un moment important din cariera dumneavoastră academică? D.O.: Cel mai important moment din cariera mea academică se petrece cu regularitate, în fiecare săptămână a anului universitar, atunci când am cursul cu studenţii mei din anul I.

I.: Majoritatea studenţilor din cadrul Facultăţii de Drept nu cunosc foarte multe detalii despre posibilitatea unei cariere academice. Le puteţi da un sfat celor care se îndreaptă spre o astfel de carieră? D.O.: Să se analizeze în primul rând pe sine, cu luciditate şi obiectivitate. Dacă în urma acestei analize, vor constata că au pasiunea necesară, dar şi capacitatea de a face acest lucru, atunci să nu ezite. Facultatea are în permanenţă nevoie de oameni tineri, bine pregătiţi, care să devină, la rândul lor, modele pentru ceilalţi tineri. 40

Bucu resti ,


Învăţământul universitar în opinia studenţilor În următoarele pagini o să afli, din statistici şi testimoniale, părerea studenţilor despre învăţământul universitar din Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Colegii tăi ne-au împărtăşit ce critică şi ce apreciază în acest domeniu, care sunt cele mai teribile defecte şi cele mai apreciate calităţi ale unui profesor universitar şi, nu în ultimul rând, cum s-ar comporta ei, în postura de cadre didactice universitare.

6 60

* Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 120 de studenţi, câte 10 din fiecare serie a fiecărui an, în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti.

5 50

4 40

3 30

2 20

1 10

0

Sunteţi mulţumiţi de calitatea învăţământului din Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti?* www.dru mindrept.ro D I D

Da 50% Nu 22,5% Nu prea 27,5%

41


Cum arată, în viziunea ta, profesorul ideal?

"

“Profesorul ideal nu se înscrie în limitele unor standarde, ci este cel care, prin simpla lui prezenţa, reuşeşte să impună respect şi să invite la cunoaştere. Deschis dialogului şi făcând să dispară bariera dintre el şi studenţi, generată de statutul de aşa-zisa superioritate a sa faţă de ei, profesorul ideal nu se află într-o permanentă competiţie cu studenţii săi, într-o “luptă” din care se doreşte a fi singurul învingător. Profesorul ideal este cel în timpul cursurilor căruia nu te uiţi din 5 în 5 minute la ceas sau, dacă o faci, ţi se pare că timpul a trecut prea repede”, Toma Mihaela

"

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

“Profesorul ideal trebuie să exprime, prin modalitatea de predare, următoarele aspecte: pasiune, dăruire, interes şi devotament. Aceste trăsături se pot dovedi esenţiale în dialogurile pe care le poartă un profesor cu studenţii săi, deoarece ele atrag admiraţia celui aflat în proces de formare educativă faţă de cel care îi insuflă anumite valori. Din punctul meu de vedere, relaţia pe care o stabileşte un profesor ideal cu studentul său are menirea de a asigura un anume circuit în societate: acela de menţinere a continuităţii valorilor umane”, Georgescu Daniela

Care este calitatea nr. 1 pe care o apreciaţi la un cadru universitar?* 35 Altă calitate 24,42% 30 Coerenţă 5,56% 25 Corectitudine 5,56% 20 Devotament faţă de profesie 5,56% 15 Cunoştinţe vaste 6,67% 10 Competenţă 17,78% 5 Profesionalism 34,45% 0

* Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 120 de studenţi, câte 10 din fiecare serie a fiecărui an, în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti.

42

Bucu resti ,


Ce aţi modifica în sistemul de învăţământ dacă aţi avea ocazia? “Eu aş modifica mentalitatea celor de la catedră deoarece ar trebui să fie mai bine înţeles faptul că nu suntem toţi la fel şi nu ar trebui să ne mai încadreze într-un tipar. Ar trebui să fie urmărite diferenţele dintre noi şi apreciate punctele noastre forte. Aş vrea să fim mai mult încurajaţi pentru că avem uneori nevoie şi de aşa ceva.”, Cârjan Sabina

"

"

“Aş pune accent mai mult pe partea practică şi nu pe cea teoretică deoarece consider că, într-o viitoare carieră, un practician într-un oarecare domeniu are mai multă nevoie de experienţă decât de multă teorie. Consider că Ministerul Învăţământului ar trebui să finanţeze şi să organizeze, fie direct, fie indirect (prin asociaţii şi organizaţii non-guvernamentale) proiecte care să implice colaborarea studenţilor din mai multe centre universitare (chiar şi din specializări diferite). Totodată consider că este necesară renovarea curriculumului universitar, adică ajustarea acestuia la standarde de instruire profesională încă din fază incipientă”, Crăciun Alexandru Tudor

25

Care este defectul cel mai des întâlnit?*

20

Altele 21,11% Snobismul 5% Neînţelegerea problemelor studenţilor 5,83% Necooperativitatea 10,83%

15 Supraaprecierea 12,5% 10 Aroganţa 12,5% 5

Incoerenţa 13,3% Lipsa tacticii pedagogice 19,16%

0

* Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 120 de studenţi, câte 10 din fiecare serie a fiecărui an, în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti. www.dru mindrept.ro D I D

43


ME Mediere CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Informatii , generale

Instituţia medierii este o instituţie nou apărută pe piaţa de muncă românească. Prin mediere se urmăreşte soluţionarea litigiilor în afara sălilor de judecată. Avantajele pe care le prezintă o astfel de soluţionare sunt legate de costuri, care sunt mult mai reduse decât în cazul proceselor clasice şi de soluţionarea rapidă a litigiului. În plus, părţile se bucură de confidenţialitate absolută în ceea ce priveşte termenii litigiului, astfel că este eliminată publicitatea, care în anumite cazuri poate avea consecinţe negative. Un alt avantaj al medierii e legat de faptul că în cazul fiecărui litigiu nu se urmăreşte să se dea dreptate unei părţi, ci consilierii au în vedere mai ales să ajute parţile să ajungă la un consens, astfel încât de la o stare conflictuală se poate ajunge uneori chiar la o colaborare de lungă durată, mai ales în dreptul afacerilor. Pentru a îmbrăţişa cariera de mediator, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să aibă studii de masterat sau să aibă o vechime de cel puţin 3 ani într-o profesie; - să urmeze cursurile de formare (minimum 80 de ore); - să susţină examenul de intrare în profesie, pentru a deveni membru al Uniunii Mediatorilor din România; De asemenea, mediatorul trebuie să aibă şi anumite calităţi, ce ţin de personalitatea sa. Printre acestea se numără capacitatea de comunicare, întrucât el trebuie să vorbească cu părţile, să le ajute să-şi prezinte atât nemulţumirile cât şi pretenţiile. În plus, un mediator trebuie să fie convingător, flexibil şi perseverent, pentru a realiza o cât mai bună conexiune cu părţile aflate în litigiu. Creativitatea şi optimismul sunt alte însuşiri binevenite în acest domeniu, întrucât mediatorul trebuie să ştie cum să soluţioneze situaţiile de criză ce pot apărea pe parcursul soluţionării litigiului între părţi. În domenii precum dreptul familiei, este necesară şi o doză de sensibilitate, precum şi multă răbdare. Un principiu de bază al medierii este realizarea unei comunicări reale cu clientul, astfel încât mediatorul trebuie să dea dovadă de comportament modest şi să utilizeze tehnicile de mediere, pentru a-şi atinge scopul, acela de a aduce părţile la o înţelegere, la găsirea unei soluţii de compromis, în urma căreia nimeni să nu aibă nimic de pierdut.

OANA PICIORUŞ 44

Bucu resti ,


Motto: "Decât o judecată dreaptă, este mai bună o înţelegere strâmbă" Doamna Laura Elena Pop este de profesie avocat, dar şi mediator, deţine funcţia de Vicepreşedinte al Centrului de Mediere Cluj-Napoca. În următoarele pagini ne va vorbi despre profesia de mediator şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a fi un pionier al Medierii. DE LAURA ELENA POP În contextul preocupărilor constante pe plan internaţional pentru promovarea metodelor alternative de rezolvare a conflictelor, medierea a devenit una dintre temele de baza ale strategiei de reformă în justiţie. Prin adoptarea Legii nr. 192/2006 s-a stabilit şi în România cadrul legal pentru această nouă instituţie şi pentru profesia de mediator. Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, o alternativă la procesele tradiţionale atât de lente, costisitoare şi deseori ineficiente, deschizând calea spre ceea ce unii consideră a fi o etapa obligatorie spre justiţia viitorului. Medierea este o cale de rezolvare a conflictului mai puţin formală decât căile litigioase şi oferă posibilitatea părţilor aflate în conflict să îşi realizeze interesele, astfel încât să se obţină soluţii durabile şi costuri semnificativ mai reduse într-o procedură confidenţială. În decursul celor 11 ani de practică a profesiei de avocat am fost tentată de foarte multe ori să încerc să mediez conflictul dintre părţi, devenind conştientă de faptul că o soluţie impusă printr-o hotărâre judecătorească nu este echivalentă întotdeauna cu stingerea litigiului. După absolvirea cursurilor de mediere, organizate de Centrul Pilot de Mediere Craiova, sub îndrumarea doamnelor Susan Green şi Kathleen Patterson (renumiţi traineri şi mediatori în SUA), am descoperit în mediere o cale mai rapidă, mai eficientă şi mai umană de rezolvare a unui anumit gen de conflicte. Succesele care m-au tulburat atunci când am “câştigat” procese în cariera de avocat au fost depaşite cu mult ca intensitate de satisfacţia faptului de a fi reuşit să mediez conflictul dintre părţi. Justiţiabilii, adversari în proces, devin parteneri în mediere, ... » www.dru mindrept.ro D I D

45


» ... iar atunci când reuşeşti ca mediator să facilitezi negocierile dintre ei şi reuşiţi să obţineţi împreună o soluţie reciproc convenabilă, aceasta este una de durată. Am avut surpriza, într-unul dintre primele cazuri mediate cu succes, ca părţile să părăsească respectivul cabinet de mediere strângându-şi mâna şi discutând despre viitoare planuri de parteneriat.

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Celor care doresc să devină mediatori aş dori să le împărtăşesc faptul că, pentru mine, medierea reprezintă cu adevarat o profesie frumoasă şi nobilă, la baza căreia stau principii ca neutralitatatea, confidenţialitatea şi imparţialitatea. Arta medierii se bazează mai mult pe intuiţie, pe spontaneitate şi pe sentimente decât orice altă profesie juridică, motiv pentru care devin extrem de importante calităţile personale ale mediatorului, atât cele dobândite, cât mai ales cele native. Mediatorul trebuie să beneficieze de încrederea părţilor pentru a putea facilita o permanentă comunicare între ele, astfel încât procedura de mediere să obţină rezultatele scontate. Pe lângă însuşirea tehnicilor de mediere, a cunoştinţelor sistematizate despre conflictele personale, a metodologiei şi logicii medierii, mediatorul trebuie să fie înzestrat şi cu următoarele calităţi: empatie, răbdare, optimism, curiozitate, încredere, creativitate, flexibilitate etc.. Avantajele acceptării medierii de către părţi constau în faptul că medierea soluţionează conflictul în cel mai scurt timp, astfel încât se reduce stresul la care sunt supuse părţile implicate în proces şi se economisesc bani (taxe de timbru, onorarii de avocat şi expert, etc).

Ideea care a generat conceptul de mediere în Statele Unite exprimată de Chief Justice Warren E. Burger U.S. Supreme Court Washington D.C: “Litigiul tradiţional poate fi o greşeală care trebuie corectată. Pentru unele dispute, procesul va fi singura modalitate, dar pentru altele nu. Sistemul nostru este prea costisitor, prea dureros, prea distructiv, prea ineficient pentru oameni cu adevarat civilizaţi” o consider extrem de actuală pentru sistemul juridic din România.

46

O misiune dificilă ce ne revine nouă, primelor generaţii de mediatori, o reprezintă reinstaurarea în mentalitatea românească a conştiinţei faptului că medierea este o alternativă reală şi eficientă în rezolvarea conflictelor. Însă, odată început acest proces, cu siguranţă medierea va câştiga din ce în ce mai mult teren, motiv pentru care vă îndemn să îmbrăţişaţi cu încredere şi interes această nouă profesie. Bucu resti ,


Mediator din anul 2005, avocat vocat în Baroul Timiş, Domnul Zeno Şuştac ştac este Preşedintele Departamentului de Relaţii Publice al Uniunii Centrelor de Mediere din România. În martie 2006 a lansat primul website privat despre mediere din România, medierea.ro. I.: În primul rând, ce înseamnă medierea? Cum definim această instituţie? Z.Ş.: Soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă între două sau mai multe părţi utilizată cu succes în SUA şi Europa, a determinat societatea românească să perceapă avantajele modalităţilor alternative de soluţionare a conflictelor. Termenul “ADR” (Alternative Dispute Resolution) se referă la procedurile şi tehnicile de soluţionare a conflictelor în afara sălii de judecată, şi este o reacţie la ineficienţa modalităţilor tradiţionale de soluţionare a conflictelor (în instanţa de judecată). Avantajul principal al ADR-ului este acela că, părţile deţin controlul asupra întregului proces, procedura fiind informală, rapidă şi eficientă. Medierea are o pondere de peste 60% în cauzele soluţionate prin metode alternative, fiind cea mai uztilizată modalitate de soluţionare a conflictelor în afara sălii de judecată. Medierea este arta prin care o persoană specializată, denumită mediator, ajută părţile implicate să transforme un conflict într-o înţelegere. Părţile au dreptul să încheie o înţelegere, fără ca prevederile acesteia să aducă atingere legii şi ordinii publice, întelegere care poate fi supusă verificării notarului public sau încuviinţării instanţei de judecată, în condiţiile prevăzute de lege. Pare simplu şi în acelaşi timp complicat. Mediatorul ajută părţile aflate în conflict să genereze opţiuni, le face să înţeleagă că au posibilitatea să aleagă între aceste opţiuni, pornind de la ideea că fiecare persoană are un punct de vedere diferit. Nu există personalităţi similare şi în consecinţă, fiecare persoană întelege altfel o situaţie existentă. De foarte multe ori, părţile nu conştientizează situaţia juridică în care se află, lăsându-se orbite de propriul orgoliu. ... » www.dru mindrept.ro D I D

47


» ... Z.Ş.: Existenţa atâtor procese pe rolul instanţelor este determinată de orgolii nemăsurate şi de ideea de victimizare. Fiecare parte a unui proces aflat pe rolul instanţei se consideră o victimă a celeilalte părţi, aceasta din urmă fiind considerată sursa tuturor relelor din lume. Încrâncenarea cu care părţile unui proces luptă pentru o hotărâre judecătorească favorabilă este determinată în primul rând, de imaginea pe care o are o astfel de persoană despre partea adversă. Aceste procese alimentate de orgolii sunt surse continue de stres, dezamăgiri şi de lupte imaginare cu un „inamic” mai mult inventat decât real. Sarcina mediatorului este de a identifica aşteptările fiecărei părţi şi de a încerca să le aducă într-un punct convergent precum şi de a descoperi temerile părţilor şi a le înlătura pe cele nefundamentate, prin facilitarea dialogului dintre ele.

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Z.Ş.: Medierea şi profesia de mediator au fost reglementate prin adoptarea Legii nr. 192/2006, pornindu-se de la ideea că medierea constituie una dintre temele importante ale strategiei de reformă în justiţie, fiind o prioritate în cadrul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar 2005-2007. Prin adoptarea legii s-a urmărit reducerea volumului de activitate a instanţelor şi în consecinţă, degrevarea acestora de cât mai multe cauze, încercându-se creşterea calităţii actului de justiţie prin satisfacerea intereselor părţilor. I.: Vă rugăm să realizaţi o caracterizare a medierii. Z.Ş.: Medierea dincolo de "economie de stres, timp şi bani",

oferă părţilor direct implicate, următoarele beneficii concrete:

1.

Fixarea datei şi a orei la care are loc şedinţa de mediere este stabilită de părţi în funcţie de agenda acestora. În instanţă, termenele de judecată sunt impuse şi nu ţin cont de programul părţilor. Şedinţa de mediere poate fi reprogramată în cazul în care părţile solicită acest lucru. O şedintă de mediere poate să fie programată la fel de uşor ca orice alt tip de întâlnire (de afaceri sau personală).

2.

Nu există limită de timp pentru şedinţa de mediere; majoritatea medierilor se finalizează după o singură întâlnire, durata medierii putând să oscileze între câteva zeci de minute şi câteva ore. Medierile se pot solda şi cu înţelegeri parţiale, situaţie în care este posibilă programarea unei alte şedinţe de mediere la o dată ulterioară.

3.

Părţile, de comun acord, pot alege mediatorul la care să apeleze. Această facilitate nu există în faţa instanţei de judecată. Alegerea mediatorului de către parţi măreşte încrederea acestora în obţinerea rezultatului dorit. ... »

48

Bucu resti ,


4.

» ... Un prim pas spre soluţionarea conflictului este prezenţa părţilor la mediator. Medierea este facultativă, părţile nu pot fi obligate să participe la mediere. Prezenţa părţilor la mediator denotă dorinţa acestora de a încerca variante alternative de soluţionare a neînţelegerilor.

5.

Sala în care are loc şedinţa de mediere şi sala în care se desfăşoară un proces, au puţine lucruri în comun: problemele părţilor nu ajung la cunoştinţa altor persoane întrucât medierea este confidenţială. În sala de judecată domneşte formalismul, trebuiesc respectate anumite reguli procedurale stricte, cuvântul se ia într-o anumită ordine şamd. La mediere, focalizarea are loc pe voinţa şi interesul părţilor. La sedinţa de mediere este permisă doar prezenţa părţilor şi a persoanelor agreate de acestea.

6.

În cadrul unui proces, soluţia este impusă părţilor de către un judecător, după administrarea probatoriului în cauză. Mediatorul nu poate să impună nimic părţilor, ele având de decis dacă şi în ce condiţii este avantajoasă pentru ele o soluţie amiabilă.

7.

Medierea este mult mai elegantă decât clasicul proces. Tocmai de aceea este atât de uzitată peste tot în lume. Satisfacţiile părţilor în cazul ajungerii la o înţelegere, sunt cu atât mai mari cu cât se datorează voinţei şi implicării lor.

8.

Prin mediere se sting conflicte existente, dar în acelaşi timp se şi preîntâmpină apariţia unor alte neînţelegeri. La finalul medierii, părţile îşi strâng mâna şi pleacă, cu mai puţine probleme decât aveau anterior. Diferenţa principală faţă de clasicul proces este că pe tot parcursul medierii, părţile comunică. La finalul unui proces, comunicarea dintre părţi dispare, fiind înlocuită de o stare conflictuală şi mai accentuată întrucât, spre deosebire de mediere, în instanţă există învinşi şi învingători.

9. Mediatorul nu judecă părţile şi nu dă verdicte. Menirea lui este să faciliteze

dialogul dintre părţi în urma căruia acestea să genereze opţiuni în vederea soluţionării divergenţelor existente.

10. Apelând la mediere, părţile nu renunţă la justiţia clasică. Dacă nu reuşesc

să îşi soluţioneze prin mediere conflictul, au posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată, la fel cum o aveau şi înainte de a apela la mediere. ... »

www.dru mindrept.ro D I D

49


» ... I.: Ce presupune meseria de mediator în mod concret?

CU DREPTUL ÎN CARIERĂ

Z.Ş.: Justiţiabilul, până la apariţia legii medierii şi a profesiei de mediator, în cazul în care avea un litigiu sau un potenţial litigiu, nu prea avea alternative. Unica variantă era angajarea unui avocat în vederea soluţionării litigiului. Z.Ş.: Avocatul, profesionist al dreptului, în urma achitării unui onorariu şi a încheierii unui contract de asistenţă juridică, urma să încerce (obligaţie de diligenţă, nu de rezultat), să rezolve respectivul litigiu. Uneori reuşea, alteori, datorită situaţiei juridice defavorabile a clientului său, nu ajungea la rezultatul scontat de client. Adevărul este că în momentul în care angajezi un avocat, o faci cu dorinţa de a câştiga procesul în care îl angajezi. Însă acest lucru nu este tot timpul posibil. La fiecare proces, în situaţia în care există două părţi şi fiecare are avocat ales, după epuizarea tuturor gradelor de jurisdicţie, CINEVA PIERDE! Z.Ş.: Nu am întâlnit decât foarte puţine situaţii în care ambele părţi să fie mulţumite de soluţia pronunţată de instanţa în urma soluţionării unui litigiu. Sigur, este foarte posibil să câştigi procesul şi instanţa să iţi acorde tot ceea ce ai solicitat. Însă, există un risc pe care trebuie să ţi-l asumi! Pe de altă parte, acum există varianta medierii. Mediatorul profesionist încearcă să ajute părţile să ajungă la o înţelegere pe cale amiabilă, înţelegere agreată de ambele părţi. În cazul în care acest lucru nu este posibil, prima opţiune (apelarea la serviciile unui avocat) rămâne în continuare deschisă. Dacă medierea eşuează, poţi să îţi angajezi un apărător şi să ajungi în faţa instanţei care urmează să decidă ÎN LOCUL TĂU! Z.Ş.: La mediere, tu eşti cel care decizi termenii înţelegerii, împreună cu partea cu care ai un litigiu. Nimeni nu îţi poate impune o soluţie (cu atât mai puţin mediatorul!), tu eşti cel care decizi dacă vrei să ajungi la o înţelegere sau dacă vrei să ajungi în instanţă. Dacă litigiul a ajuns deja în instanţă, dar nu a fost pronunţată încă o hotărâre judecătorească, în cazul ajungerii la o înţelegere (mediere reuşită), TAXELE DE TIMBRU DEJA PLĂTITE ÎŢI SUNT RETURNATE! Z.Ş.: Dacă doreşti să stingi un litigiu cât mai repede, medierea e soluţia optimă. Profesia de mediator fiind o profesie liberală, impune plata către mediator a unui onorariu de mediere. Însă costurile medierii sunt mult mai reduse, neavând de plătit taxe de timbru, onorariu de avocat, onorariu de expert etc. În majoritatea cazurilor în care medierea reuşeşte, acest lucru se întâmplă la prima şedinţă de mediere. În alte cazuri, sunt necesare două sau mai multe şedinţe pentru a da posibilitatea părţilor să genereze opţiuni şi soluţii şi pentru a reflecta la oferta făcută de cealaltă parte. Astfel, recurgând la mediere, reduci stresul inerent unor procese şi nu în ultimul rând, efortul financiar. Sintetizând, mergi la AVOCAT sau la MEDIATOR? Tu decizi. Nu uita, poţi merge la şedinţa de mediere şi asistat de către un avocat. ... »

50

Bucu resti ,


» ... I.: Cum poate un absolvent al Facultăţii de Drept să devină mediator? n Z.Ş.: Extrem de uşor. Trebuie să îndeplinească prevederile art. 7 din Legea 192/2006. În acest sens trebuie să urmeze un curs de formare ca mediator sau un masterat avizat de către Consiliul de Mediere. Recomand absolvenţilor de Drept profesia de mediator întrucât este o profesie de viitor, cu rezultate remarcabile la nivel mondial. idi ă Z.Ş.: Cel mai mare interes pe care l-a stârnit medierea, a fost în llumea jjuridică. De ce e atât de interesată lumea juridică (şi nu numai) de mediere? Răspunsul care îmi vine instinctual în minte ar începe cam aşa: “Fiind o instituţie nouă ….”. Nu, nu acesta e răspunsul pe care îl caut. Mai încerc…şi mă gândesc la avantajele medierii în raport cu justiţia clasică. Să le fi descoperit subit o mare masă de oameni? Mă îndoiesc. În final găsesc şi răspunsul care mă frământă. Şi îmi doream orice alt răspuns, nu cel la care am ajuns. Z.Ş.: Justiţia română e în derivă, există o multitudine de profesii juridice care se află la limita liniei de plutire, iar unele încep chiar să se scufunde. Profesioniştii dreptului caută alternative la profesia lor, fiind dispuşi să o ia de la început (şi) în alt domeniu. Şi nu o fac din lipsă de pregătire, din inconsistenţă profesională sau din plafonare, ci din dorinţa de a nu se deprofesionaliza şi de a-şi consolida cariera greu clădită până acum. În domeniul juridic, situaţia e dezolantă: avocaţii, magistraţii, personalul auxiliar şi consilierii juridici trebuie să facă faţă unor frământări copleşitoare. Z.Ş.: Aceştia percep medierea ca pe o provocare, o nouă specializare, o nouă profesie care promite, un pas înainte, o schimbare necesară de mentalitate sau… ceea ce îşi doresc să fie… depinde de unghiul din care o privesc. Un lucru este cert, profesia de mediator este o alternativă profesională viabilă, iar acest lucru este subliniat de numărul foarte mare al persoanelor care doresc să devină mediatori (exempli causa, pe lista de aşteptare a unei singure asociaţii a mediatorilor care organizează cursuri de formare a mediatorilor erau înscrise în anul 2007 peste 1.000 de persoane). I.: Care sunt cele mai importante aspecte ale medierii? Z.Ş.: Medierea, fiind mai puţin formală decât căile litigioase, oferă posibilitatea părţilor aflate în conflict să îşi realizeze interesele, soluţiile fiind durabile, costurile semnificativ mai reduse, iar procedura confidenţială. Z.Ş.: Avantajul principal al medierii este acela că părţile deţin controlul asupra întregului proces, procedura fiind informală, rapidă şi eficientă. Dat fiind succesul de care această modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor, se bucură în SUA şi în Europa, putem să ne facem speranţe în ceea ce priveşte viitorul medierii în România, cu atât mai mult cu cât este de notorietate durata nejustificată a proceselor de pe rolul instanţelor româneşti.

www.dru mindrept.ro D I D

51


)

a e r a Fo r m a l a n o i s e f o r p ! m u c a e p e c n ĂŽ

52

Bucu resti ,


Î

n capitolul precedent ai aflat condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplineşti pentru a urma o profesie juridică sau alta, iar acum este momentul să te axezi pe lărgirea orizonturilor şi dezvoltarea tuturor abilităţilor şi competenţelor care te pot ajuta în profesia pe care ţi-o alegi, deşi nu sunt trecute în descrierea postului.

Dacă esti atent ai să afli că, în facultatea ta, se desfăşoară sau sunt promovate, o multitudine de evenimente care alternează şi completează cursurile şi seminariile din aria curriculară. Astfel, de la conferinţe pe diverse teme până la concursuri de procese simulate şi şcoli de drept, toate te pot ajuta să îţi desfăşori timpul liber într-un mod plăcut şi educativ, oferindu-ţi diverse perspective asupra subiectelor de drept iniţial abordate la cursuri şi seminarii. Nu trebuie neglijate nici oportunităţile de educare deschise studenţilor la Drept, care, deşi sunt facultative, fac parte din aria curriculară, fiind acreditate de Ministerul Invăţământului. A aplica pentru o bursă în străinatate, a-ţi continua studiile după absolvire, aprofundând diverse teme de Drept prin intermediul masteratelor şi doctoratelor îţi oferă şansa unei formări profesionale eficiente. În plus, vei obţine recunoaşterea eforturilor pe care le-ai depus, având un avantaj la angajare, care poate suplini lipsa de experienţă. Nu uita totuşi că, înainte de a fi un posibil viitor angajat, eşti o persoană. Activităţile recomandate aici nu trebuie urmate numai în ideea în care îţi vor fi utile la angajare. Ele sprijină dezvoltarea ta personală, îţi oferă o înţelegere atât detaliată cât şi de ansamblu asupra Dreptului. Ca şi în primul capitol, aici îţi sunt prezentate oportunităţile, depinde de tine cum le valorifici. www.dru mindrept.ro D I D

53


Ca şi student al Facultăţii de Drept din Bucureşti te poţi considera norocos pentru că beneficiezi de cursurile celor mai reputaţi profesori şi de seminarii cu asistenţi dintre cei mai flexibili şi mai deschişi întrebărilor şi nelămuririlor tale. Desigur, nu e obligatoriu ca asta să fie şi părerea ta, şi oricum ar fi, nu eşti printre singurii care se simt frustraţi, odată intraţi la facultate, care simt că stau oarecum în loc şi aşteaptă să termine. Parcă ar fi pe modul stand-by până primesc diploma de absolivire şi vor putea să facă ceva cu viaţa lor. Adevărul este că majoritatea dintre noi şi-a făcut un ţel din a intra la Facultatea de Drept şi a muncit foarte mult pentru asta. Acum că ne-am văzut intraţi, următoarea mare realizare pe care o aşteptăm este absolvirea. Dar între timp? Facultatea nu îţi oferă întotdeauna provocările de care ai nevoie ca tânar student. Şi ca să nu “trăieşti” aşa, de la un curs la altul, aşteptând cu febrilitate diploma de licenţă, îţi propunem să nu stai pe loc. Deci dacă a promova Dreptul Roman nu este tocmai provocarea pe care o cauţi, îţi recomandăm o serie de evenimente şi de activităţi adresate studenţilor, care te vor scoate din monotonie şi-ţi vor oferi adevarăte satisfacţii profesionale. Astfel, îţi recomandăm, în cele ce urmează, voluntariatul în asociaţiile studenţeşti, dacă vrei să-ţi începi cariera, însă îţi este greu să te angajezi datorită orarului şi lipsei de experienţă. Tot din seria activităţilor “practice”, vei afla care sunt programele care te pot ajuta să-ţi găseşti locuri de practică şi internship. Pentru cei mai competitivi, concursurile de procese simulate reprezintă o adevărată simulare a activităţii “avocăţeşti”, ca să nu mai menţionăm şi faptul că majoritatea oferă premii consistente. Dacă doreşti să-ţi dezvolţi abilităţile de argumentare şi pe cele oratorice, citeşte mai departe ce înseamnă dezbaterile şi intră în club. Pentru aprofundarea cunoştinţelor într-o manieră interactivă, află care sunt cele mai vânate Şcoli de Drept internaţionale. Dacă îţi place să înţelegi câte puţin din toate şi mai ales să te cunoşti cât mai bine, îţi vom prezenta cele mai accesibile traininguri pentru studenţi.

Alege ce îţi place şi înscrie-te!

54

Bucu resti ,


Ştiai că în Statele Unite ale Americii, dacă lucrezi ca voluntar pe perioada facultăţii, în momentul în care intri în câmpul municii eşti considerat a avea vechimea aferentă perioadei în care ai activat ca voluntar? Beneficiezi de asemenea şi de salariul şi avantajele cuiva care a lucrat 3-4 ani de zile. Mai ştiai că în multe ţări din Europa voluntariatul în organizaţiile studenţeşti îţi aduce credite în plus, beneficiind astfel de o medie mai mare? Îţi subliniem aspectele acestea, nu ca să te îndemnăm să te muţi în străinătate, însă ca să înţelegi importanţa voluntariatului. Deşi această activitate nu este încă recunoscută aşa cum merită, în România, trebuie să ştii că se fac eforturi în acest sens. A lucra ca voluntar nu înseamnă să aduni gunoaiele din parc aşa cum mulţi dintre noi încă mai cred. Voluntariatul îţi oferă o simulare de viaţă reală, din care ai parte numai de avantaje. Lucrând ca voluntar înţelegi ce înseamnă să faci parte dintr-o echipă, să ai responsabilităţi, să respecţi deadline-uri, să interacţionezi cu oamenii, dar nu te va da nimeni afară dacă ai făcut vreo greşeală. Este un fel de realitate virtuală în care poţi să restartezi dacă nu-ţi place cum ai inceput. În plus, voluntariatul în organizaţiile studenţeşti îţi oferă ocazia de a fi mereu cu un pas înaintea celorlalţi. Vei afla primul despre oportunităţile de angajare, despre concursuri şi conferinţe, despre locuri de practică şi petreceri. Dar a fi membru al unei organizaţii studenţeşti nu este despre a participa la evenimente ci despre a le organiza. Ţi se oferă ocazia să faci lucrurile să se întâmple. www.dru mindrept.ro D I D

55


Cristina Ceauşescu, Secretar General ELSA Bucureşti 2007-2008: „Ritmul dezvoltării personale este mai accelerat atunci când activezi într-un astfel de mediu, iar acest lucru se reflectă cel mai bine printr-o comparaţie între nivelul iniţial şi cel ulterior al competenţelor sociale şi organizatorice. Ca Secretar General am încercat să funcţionez ca un liant şi să asigur o cât mai bună comunicare între departamentele acestui grup în vederea coeziunii sale.”

Liana Marinoiu, Trezorier ELSA Bucureşti 2007-2008: „ELSA reprezintă pentru mine un «melting pot» compus din tineri diferiţi, simpatici, încrezători, serioşi, visători, optimişti, timizi, sufletişti. Este, să zicem, un «laboratory» în care oamenii investesc în oameni. A fi Trezorier implică o responsabilitate pe care mi-a fost drag să mi-o asum în cadrul unui colectiv pe care îl simt aproape. În plus, drumurile la bancă şi la administraţia financiară nu vor mai fi nicicând la fel de plăcute cum sunt acum.” Cristina Andreea Buric, Vicepreşedinte Seminarii şi Conferinţe ELSA Bucureşti 2007-2008: „Seminarii şi Conferinte reprezintă cea mai frumoasă realizare a mea din perioada studenţiei finalizată prin organizarea unor evenimente reuşite: conferinţe pe teme controversate, vizite de studiu instituţionale în urma cărora am legat prietenii, seminarii desfăşurate în colaborare cu organizaţii de renume şi nu în ultimul rând, şcoli internaţionale de drept.”

Olivia Bălţătescu, Vicepreşedinte Student Trainee Exchange Programme ELSA Bucureşti 2007-2008: „Să fii VP STEP e o “deschidere largă a ochilor”, ca după o stare de amorţeală. E acel moment când afli ce este de fapt ELSA şi pe ce drum merge ea. Să fii VP STEP e atunci când tu şi departamentul tău sunteţi raţiunea de a fi, scopul pentru care s-a creat ELSA şi totodată principalul mijloc prin care ea se face vizibilă studenţilor la drept.”

Ioana Popescu, Vicepreşedinte Resurse Umane ELSA Bucureşti 2007-2008: „Mi s-a spus, în momentul în care am intrat în ELSA, că ELSA e ceea ce vrem noi, cei care o alcătuim, să fie. Din perspectiva mea, asa a şi fost, iar decizia de a intra în ELSA a fost cu siguranţă o pată de culoare în ultimii doi ani din viaţa mea. Au rămas amintiri, locuri, excursii, proiecte, petreceri tematice, conferinţe naţionale, o experienţă bogată şi, peste toate, prieteni buni şi oameni minunaţi pe care, dacă lucrurile ar fi stat altfel, probabil că nu i-aş fi descoperit niciodată. A rămas... ELSA... primul cuvânt pe care îl asociez cu studenţia.”

56

Bucu resti ,


Dan Mihai, Vicepreşedinte Activităţi Academice ELSA Bucureşti 2007-2008: „Nu există ceva comparabil cu experienţa de a fi VP ELSA în viaţa de student la drept. Prieteniile sunt mult mai strânse atunci când lucrezi la un proiect împreună cu echipa, grijile pentru felul în care va ieşi un proiect – mai intense, orele nedormite – mai multe. Toate îţi crează o experienţă unică şi amintiri de neuitat.”

Călina Mircea, Director Fundraising ELSA Bucureşti 2007-2008: „A fi Director Fundraising în ELSA înseamnă a privi asociaţia atât din interior, cât şi din exterior. Înseamnă a împărtăşi entuziasmul coordonatorilor de proiect şi vicepreşedinţilor, însă a fi gata să le transformi proiectele într-o afacere, prezentându-le în faţa sponsorilor. Ţi se dă ocazia să cunoşti şi să judeci la rece atât nevoile asociaţiei cât şi ceea ce ELSA are de oferit. Este frumos fiindcă te pune des în situaţia de a vorbi despre ELSA, de a o lăuda, de a-i descrie proiectele şi oamenii cu mândrie.”

Ioana Maria Doagă, Preşedinte ELSA Bucureşti 2007-2008: „Decizia de a intra în ELSA este, în mod cert, cel mai bun lucru pe care l-am putut face pentru viata mea socială şi profesională. Trecerea de la statutul de membru la cel de preşedinte nu a făcut decât să confirme faptul că timpul dedicat acest asociaţii nu putea fi mai bine fructificat în alt mod. ELSA Bucureşti este cumulul membrilor săi, creşte alături de ei, iar a fi preşedintele unei asociaţii alcătuite din oameni atât de competitivi nu poate decât să mă flateze.”

Alexandru Ciureanu, Vicepreşedinte Marketing & Tehnologia Informaţiei ELSA Bucureşti 2007-2008: „Am citit odată pe un afiş un banc despre avocaţi, şi suna cam aşa:"Î - De ce avocaţii nu sunt atacaţi de rechini? R: - Din curtoazie profesională!". Deşi e doar o glumă, există şi un sâmbure de adevăr: viaţa de jurist nu este întotdeauna cea mai uşoară. ELSA însă te antrenează ca student pentru ceea ce urmează după facultate. Este o provocare şi o experienţă transformatoare. Pentru mine a însemnat până acum ocazia de a cunoaşte oameni de calitate şi de a coordona o echipă de tineri dinamici şi inovatori - departamentul de Marketing & IT”

www.dru mindrept.ro D I D

57


A IV-a ediţie a şcolii de drept pe Fuziuni şi Achiziţii Perioada: 9-15 iulie 2008 Locaţie: Universitatea Bilgi, Istanbul Pe parcursul a 7 zile vei avea şansa de afla mai multe despre aceste două subiecte care cresc împreună cu globalizarea. Pe lângă cursuri şi seminarii veţi avea parte de un program social variat, în oraşul nostru de vis. http://bucuresti.elsa.ro http://www.ardd.ro

http://www.elsaistanbul-ls.com

Între 2 şi 6 iulie 2008, în Novi Sad are loc ELSA Balkanic. Traininguri, ateliere de lucru şi seminarii ţinute de profesorii de la Universitatea Novi Sad.

Protecţia mărcii înregistrate într-o economie globalizată este o şcoală de drept organizată de către ELSA Cluj-Napoca în perioada 20-26 iulie 2008.

http://www.elsans.org

Veţi avea ocazia să vă îmbunătăţiţi bagajul de cunoştinţe din domeniul dreptului proprietăţii intelectuale şi să vizitaţi frumosul oraş ClujNapoca.

"O procedură criminalistică unitară în Europa?", eveniment organizat de către ELSA Muenster sub patronajul Preşedintelui Curţii Europene de Justiţie http://www.eurocrip.com

www.dru mindrept.ro D I D

http://cluj-napoca. summerschool.ro

59


Dezbaterile academice

- instrument important pentru cariera juridică Alexandra Neacşu, studentă în anul II la Drept

Am început să fac dezbateri academice în clasa a noua. Acestea au fost motivul pentru care am dat de fapt la Facultatea de Drept. În cei patru ani de liceu, cât am fost "debater", am învăţat ce înseamnă persuasiune şi ce trebuie făcut pentru a convinge, pentru a susţine o cauză chiar dacă nu cred cu tărie în aceasta. Dezbaterile m-au învăţat, în mod aplicat, ce înseamnă relativitatea şi mi-au dezvoltat curiozitatea, nevoia de a cunoaşte. Cum am spus, după cei 4 ani de dezbateri în liceu, am decis să dau la Facultatea de Drept pentru că interpretarea legii şi legea însăşi sunt mijloacele cele mai bune de a schimba ceea ce nu îţi place. Poate că dezbaterile m-au făcut să fiu mai idealistă, dar cred că de fapt idealiştii sunt cei mai realişti oameni atunci când vor să-şi pună idealurile în practică. Probabil că cel mai important lucru pentru un jurist este acela de a întelege realităţile din mai multe puncte de vedere pentru a duce la o aplicare corectă a legilor şi nu doar tehnică. În timpul facultăţii continui să practic dezbaterile şi pot spune că este una dintre cele mai interesante senzaţii – să simţi cum convingi sala cu analiza ta asupra unei probleme şi de asemenea să găseşti argumente pentru cele mai bizare propuneri. Dezbaterile îmi demonstrează, la fiecare concurs, că nimic nu este clar sau imposibil şi că a convige nu înseamnă doar raţiune ci şi a plăcea. Dacă articolul Alexandrei te-a convins, nu mai sta pe gânduri: www.ardor.ro 62

Bucu resti ,


Mihai Russu este fost jucător în competiţiile de dezbateri organizate de ARDOR şi actualmente arbitru în cadrul acestor competiţii. Având în vedere că profesează ca avocat în propriul său cabinet, am încercat să aflăm pentru voi, din câteva întrebări, legătura dintre drept şi dezbateri. I.: Cum consideraţi că a contribuit debate-ul la dezvoltarea personală? M.R.: M-a format în pregătirea şi în devenirea profesională de jurist. Consider că debateul m-a ajutat în dezvoltarea abilităţii de comunicare, relaţionare cu oamenii Debate-ul te formează indiferent că vei deveni judecător-vezi exerciţiile de arbitraj, procuror sau avocat de bară, dar şi că avocat de consultanţă-te pregăteşte pentru lucrul în echipă şi pentru negocierile care uneori pot deveni lungi şi dure, mai solicitante decât o înfăţişare în instanţă. Te ajută să îţi organizezi argumentele, prezentarea, persuasiunea pe care o vei exercită asupra judecătorului, partenerilor contractuali I.: Povestiţi un moment de suflet pe care l-aţi trăit că debater. M.R.: Momentul în care, după doar 3 săptămâni de la primul training, am reuşit împreună cu colegul de echipă, să calificăm clubul de dezbateri de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, la Competiţia Naţională, după ce în optimile Regionalei am învins o echipă formată din fosti campioni naţionali. În acel moment am realizat că prin rezultatul nostru, vom asigura continuitatea clubului, ceea ce s-a şi întâm I.: În debate tot se vorbeşte despre termenul de fair-play? Aţi fost nevoit să-l încălcaţi în timpul unui meci sau aţi fost nedreptăţit din partea echipei adverse vreodată? M.R.: Nedreptăţit, nu îmi aduc aminte. Să îl încalc, nu ţin minte de principiu să fi făcut asta, deoarece din anul 1 de facultate am început să fiu format pe formatul de dezbateri parlamentare şi ca instructor şi ca arbitru, deci eram conştient ce efect negativ poate avea asupra abitrului. I.: Ce rol jucaţi actualmente în domeniul dezbaterilor? M.R.: Arbitru, "sfătuitor"... Doresc ca ceea ce generaţia de dinainte de mine a început, ceea ce noi am continuat, să fie continuat şi de voi, astfel încât să beneficiaţi de efectele pozitive ale debate-ului, deja verificate "pe pielea noastră" :-).

64

I.: Pentru a participa la dezbateri sunt necesare nişte calităţi anume sau ele se pot câştiga prin practică? M.R.: "Dreptul este o ştiinţă. Dar este şi o artă." La fel şi dezbaterile. Dacă ai înclinaţie, sau chiar talent, prin exerciţiu devii genial, devii "vedetă". Dacă nu, prin exerciţiu poţi deveni pur şi simplu un foarte bun profesionist. ... » Bucu resti ,


« ... I.: A jucat debate-ul vreun rol în alegerea carierei în domeniul juridic? M.R.: În alegerea carierei mele, nu. Dinainte de a începe dezbaterile vroiam să profesez în drept, datorită pasiunii pentru istorie şi pentru ştiinţele socio-umane. Dar debate-ul, mi-a cristalizat alegerea, i-a dat formă şi contur, chiar şi substanţă, încă din anii de liceu. Însă am colegi care au ales profesiile legale datorită dezbaterilor. I.: Aveţi vreun sfat către viitorii jurişti ? Credeţi că dezbaterile le-ar fi utile? M.R.: După cum am spus mai sus, nu doar utile. Aş zice că ar trebui să facă parte integrantă din formarea oricărui viitor jurist, fie judecător, consilier juridic, procuror, notar, avocat... Alături de Dreptul Civil şi Proceduri.

Şerban Pitic “Debate-ul este unealta cea mai eficientă pe care o putem folosi pentru a crea o societate liberă şi implicit responsabilă. Tot ce am câştigat eu din debate, şi ar fi multe, poate fi numit la modul generic… libertate.”

David Moscovici “Debate-ul ar trebui să fie materie obligatorie la orice facultate de ştiinţe sociale – este exact ce lipseşte juriştilor şi specialiştilor din România – abilitatea de a gândi şi nu doar de a deveni maşinării care aplică regulamente şi directive. În plus, debate-ul îţi direcţionează formarea personala şi îţi dă abilităţi grozave şi pentru viaţa non-profesională.”

Victor Drăghicescu „De la dezbateri am învăţat multe. În primul rând am învăţat să ascult mai atent şi să şi înţeleg ce mi se comunică. Am învăţat să nu mă opun din principiu şi să accept demonstraţiile raţionale, de bun simţ. Ce este cel mai important este că am învăţat să nu accept discursurile demagogice care încearcă să manipuleze. Pot spune că asta este esenţa dezbaterilor: să îţi formezi o gândire critică şi să nu te laşi păcălit.”

Ionaşcu Alexandru “Dezbaterile reprezintă chintesenţa cercetării, coroborării informaţiilor şi muncii în echipă. Fiecare membru al echipei reprezintă o extensie a individului - echipă.” www.dru mindrept.ro D I D

65


TRAINING PENTRU STUDENŢI Diana Catană, 29 de ani, este jurist, trainer certificat şi membru ELSA Lawyers Society. În prezent este membru în Consiliul Director al Asociaţiei Institutul Român de Training unde coordonează portalul de informare în domeniul educaţiei - www.formare.info.

Prin natura meseriilor pentru care ne pregătesc (mai ales cele de avocat, notar, judecător), facultăţile de drept încurajează indirect diferite comportamente şi atitudini, printre care lucrul pe cont propriu şi competiţia între indivizi. Lucruri care în viaţa din timpul şi mai ales de după facultate necesită dezvoltarea şi învăţarea de noi comportamente şi atitudini, de exemplu cum se lucrează într-o echipă, cum se face o prezentare, cum se rezolvă un conflict interpersonal (ceea ce e cu totul altceva decât cele de competenţa instanţelor), cum să-ţi gestionezi mai bine timpul care pare că niciodată nu e suficient când lucrezi într-o meserie juridică. Aici intervine educaţia non-formală - trainingul. Care, deşi devine tot mai scump în România, are avantajul de a fi gratuit sau foarte ieftin când eşti încă student. Şi care, pe lângă componentele de învăţare şi dezvoltare, mai are două efecte colaterale pozitive şi motivante - poţi cunoaşte locuri şi oameni noi. Dacă te-ai hotărât, vrei la training, probabil îţi pui întrebarea de unde începi, cum începi?

66

Bucu resti ,


TRAINING PENTRU STUDENŢI I

NFORMARE

Multe dintre Asociaţiile studenţeşti oferă programe de training de calitate, livrate în parteneriat cu firme consacrate. Ai astfel ocazia să participi gratuit la un training pentru care cineva care a terminat facultatea (sau poate chiar tu peste câţiva ani), plăteşte între 100 şi 300 de Euro pentru o zi de training. Eurodesk este un serviciu de informare pentru tineri. În România, Serviciul Eurodesk funcţionează în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP). www.eurodesk.ro eurodesk_info@yahoogroups.com Tineret în Acţiune (TiA) este programul comunitar care pune în practică cadrul legal de susţinere a activităţilor de învăţare non-formală pentru tineri. Pe forumul ANPCDEFP (http://www.anpcdefp.ro/forum/) în secţiunea Tineret în Acţiune vei găsi mai multe categorii interesante: Oportunităţi sesiuni formare/ training, Evenimente de formare Tineret în Acţiune. Agenţia Naţională pentru Tineret - www.e-tineret.ro Evenimente

secţiunea

formare.info este un portal, un buletin informativ electronic care cuprinde informaţii despre oportunităţi de educaţie formală şi non-formală, locuri de muncă în domeniul formarii, săli şi dotări pentru training, publicaţii, resurse, finanţări, legislaţie şi evenimente relevante domeniului educaţiei pentru adulţi. Pe www.formare.info poţi căuta evenimentele marcate cu “fără taxă”, “reducere studenţi”, “tineret” sau te poţi subscrie la buletin şi primi săptămânal noutăţile.

www.dru mindrept.ro D I D

67


TRAINING PENTRU STUDENŢI A

PLICARE, SELECŢIE, PARTICIPARE

Dacă ai găsit un eveniment de învăţare la care vrei să participi, verifică termenul limită până la care te poţi înscrie şi completează documentele/ formalităţile necesare. Acestea diferă foarte mult - de la o simplă manifestare de intenţie şi trimitere a datelor de contact, până la concursuri, trimiterea unui CV şi/sau a unei scrisori de intenţie/ motivaţie. Din zece aplicaţii poţi fi selectat pentru a participa la 10 traininguri sau la nici unul. În primul caz ai grijă să nu aplici la evenimente care se suprapun (de multe ori în aplicaţie trebuie să-ţi iei angajamentul că eşti disponibil pentru a participa într-o anumită perioadă şi să semnezi angajamentul respectiv.) În cel de-al doilea caz - nu-ţi pierde încrederea. Cele mai frecvente cauze pentru care nu eşti selectat sunt legate de (ne)definirea motivaţiei pentru a participa, necompletarea corectă a formularului de înscriere, lipsa experienţei necesare pentru a participa la unele programe de nivel avansat. Selectează cu atenţie trainingurile care te interesează, motivează pertinent de ce vrei să participi şi roagă un coleg sau un prieten care are experienţă să te ajute în redactarea aplicaţiei. Înainte de training setează-ţi realist aşteptările - un eveniment de învăţare de câteva zile nu poate oferi soluţii sau schimbări în toate domeniile. Avem nevoie de timp, de învăţare continuă şi de pus în practică pentru a ne dezvolta sau perfecţiona într-un anumit domeniu. Completează trainingul cu alte evenimente de învăţare sau cu cărţi. În afară de beneficiile descrise la început acestui articol (dezvoltare, călătorii, oameni noi), în timp trainingul începe să aducă şi alte rezultate vizibile - de la un loc de muncă mai bun până la relaţii mai bune cu oamenii. Şi dacă mergând la training ai învăţat ceva nou, ai dezvoltat o deprindere/ abilitate, ţi-ai schimbat atitudinea faţă de ceva - după training pune în practică cât mai des. Pentru că - aşa cum a zis foarte frumos Herbert Spencer - Marele scop al educaţiei nu este ştiinţa, ci acţiunea. 68

Bucu resti ,


HEXAGONUL

FACULTĂŢILOR DE DREPT "Hexagonul Facultăţilor de Drept" este o manifestare ştiinţifică, culturală şi sportivă la care participă studenţi de la facultăţile de drept din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Sibiu şi Timişoara. Anul acesta a avut loc la Buziaş şi Timişoara. Timp de patru zile, în cadrul evenimentului, devenit deja tradiţional, s-au organizat concursuri ştiinţifice: drept civil şi drept penal, dar şi probe sportive (fotbal, baschet, tenis de masă şi şah). Manifestarea, organizată de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, a reunit peste 130 de studenţi şi circa 30 de cadre didactice şi reprezentanţi ai conducerilor universităţilor invitate. Scopul urmărit de organizatori este consolidarea relaţiilor academice între studenţii şi profesorii celor mai importante Facultăţi de Drept din România. Pentru informaţii despre acest eveniment intră pe www.drept.unibuc.ro. Sunt mulţi cei care m-au întrebat care sunt motivele pentru a participa la un asemenea eveniment. Iniţial, înainte de a trăi experienţa de la faţa locului, printre motivele convingătoare am enumerat ocazia de a reprezenta Facultatea şi posibilitatea de a mă pregăti suplimentar pe o ramura a dreptului. După un efort considerabil depus în perioada premergătoare, am înfruntat această competiţie cu multe emoţii, simţind că am o responsabilitate mai mare reprezentând Facultatea, decât participând în nume propriu. Prin implicarea directă care a durat 4 zile, mi-au fost dep[şite toate aşteptările şi am rămas cu o experienţă de povestit, o experienţă pe care aş recomanda-o tuturor studenţilor. Pe lângă motivele care m-au împins iniţial să mă înscriu la o asemenea provocare, pot adăuga acum: posibilitatea de a lucra în echipă cu alţi colegi de-ai tăi, 4 zile trăite alături de câţiva dintre profesorii tăi, şansa de a cunoaşte alţi colegi studenţi şi unii dintre cei mai buni profesori din ţară. Sunt multe de adăugat, dar cel mai bine ar fi pentru fiecare să încerce participarea la un eveniment cum este Hexagonul. Concursul se organizează în fiecare an, aşa că, fiecare student are şansa lui să participe, mai rămâne doar să-şi dorească! Dragoş-Alexandru EFRIM Membru STEP, ELSA Craiova Anul 3, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea din Craiova www.dru mindrept.ro D I D

69


CONCURSURI DE

PROCESE SIMULATE În cel de-al 49-lea an de la înfiinţare, concursul internaţional de procese simulate Philip C. Jessup este cel mai mare concurs de procese simulate din lume având participanţi din peste 500 de Facultăţi de Drept din peste 80 de ţări. Concursul reprezintă simularea unei dispute fictive între ţări, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, organul jurisdicţional al Naţiunilor Unite. Reprezentând ambele părţi ale disputei, fiecare echipă din cadrul Jessup trebuie să-şi pregatească atât pledoarii orale cât şi scrise. Mii de studenţi din întreaga lume se pregătesc întregul an pentru problema Jessup în cauză, care ridică subiecte importante şi de actualitate în ceea ce priveşte drepturile omului şi terorismul. Studenţii participă întâi la competiţiile naţionale sperând să caştige, ajungând apoi la runda finală Shearman & Sterling International Rounds care are loc în fiecare primăvară în Washington DC. http://www.ilsa.org/jessup/ ELSA Bucureşti organizează, în Facultatea ta, cel mai mare număr de concursuri de procese simulate, prin departamentul de Activităţi Academice. Acest an universitar ai avut parte de trei moot court-uri organizate împreună cu firmele Boştină şi Asociaţii, Dragomir şi Asociaţii şi Cabinetul Individual Mihai Russu. La anul vor fi în jur de cinci astfel de competiţii, pe diverse ramuri de drept. Modul de desfăşurare a unui astfel de concurs este următorul: te uiţi cu atenţie după afişele din facultate, vii la sediul ELSA Bucureşti (sala 24), te înscrii plătind o taxa modică şi primeşti speţa. Din acel moment ai circa o săptămână să te pregăteşti, împreună cu echipa ta. În decursul acelei săptămâni, în cele mai multe cazuri vei beneficia de training-uri de la firma de avocatură cu care colaborează ELSA pentru a organiza acest concurs. Competiţia în sine se desfăşoară simulând o înfăţişare în instanţă, într-un anumit stadiu procesual. Trebuie să înveţi şi să respecţi regulile de procedură şi să te porţi ca un adevărat avocat. După aceea, instanţa dă soluţia şi juriul deliberează. Dacă te-ai pregătit bine şi ai avut o echipă responsabilă o să te bucuri când ai să afli că poţi beneficia de premii în bani şi stagii de practică la firma organizatoare sau chiar posibilitatea de angajare. Nu te-am convins? Află părerile altora! http://bucuresti.elsa.ro bucuresti@elsa.ro

70

Bucu resti ,


Andreea Giulescu

“Despre Concursul de Procese Simulate, organizat de ELSA Bucureşti, pot spune că a fost unul dintre cele mai bine organizate concursuri la care am participat. Acest concurs mi-a oferit posibilitatea de a vedea activitatea unui avocat printr-o altă prismă, am avut şansa de a vedea cum teoria din manuale este pusă “la treabă” în serviciul cetăţeanului.”

Raluca Petrescu

"În primul rând participarea la Moot Court Competition organizat de departamentul Activităţi Academice din cadrul ELSA Bucureşţi a fost oportunitatea de a pune faţă în faţă cunoştinţele de drept civil şi cele de argumentare. Într-un al doilea rând mi-a demonstrat că un lucru învăţat bine de la început, poate fi accesat la un orice alt momemt ulterior, şi drept urmare salut acest tip de activităţi; chiar mai mult îi incurajez atât pe organizatori cât şi pe posibilii viitori participanţi să participe la aceste evenimente."

Leonard Stănescu

"Întrucât Dreptul este o ştiinţă eminamente aplicată, consider necesar şi util orice astfel de exerciţiu. La capitolul dezavantaje aş putea nota frecvenţa redusă a concursurilor de procese simulate."

Călina Mircea “Ce este grozav la orice concurs de procese simulate este că-ţi dă, efectiv ocazia să te joci de-a avocatul sau de-a judecătorul. Dar nu e o joacă haotică şi fără sens ci are reguli bine stabilite. Cel puţin în cazul concursurilor organizate de ELSA Bucureşti, participanţii beneficiază de traininguri din partea casei de avocatură care sprijină organizarea concursului şi, mai mult decât atât, “mimarea” unei atmosfere din sala de judecată se face în detaliu. Pentru mine a fost o bună modalitate de a-mi testa “nervii” în faţa instanţei. Apoi, regulile de drept se învaţă la şcoală, însă a exersa aplicarea lor propriu-zisă se face cel mai bine în cadrul unui astfel de concurs.” www.dru mindrept.ro D I D

71


EMC2 - RUNDA REGIONALĂ CLUJ-NAPOCA Pentru amatorii de provocări la nivel înalt există EMC2, un concurs de procese simulate de amploare internaţională. ELSA Cluj-Napoca a avut ocazia să organizeze al doilea an consecutiv runda regională a acestui eveniment internaţional de renume. Piesele care au compus EMC2 (ELSA Moot Court Competition) au fost cele şapte echipe participante, cei şapte judecători de prestigiu, români şi străini, precum şi rundele incitante de dezbateri. Echipele au provenit din ţări precum Germania, Marea Britanie, Norvegia, Finlanda şi Olanda şi au reprezentat universităţi de renume din Europa: Marburg University, Martin Luther University, London School of Economics, University of Bergen, Helsinki University si Maastricht University. Juriul competiţiei a fost format din specialişti în WTO Law care îşi desfăşoară activitatea în cadrul anumitor organisme şi instituţii ale WTO. Printre aceştia se numără Dl. David Luff – Trade Com Facility for the ACP Countries, Bruxelles; Dna. Julia Selivanova – Energy Charter, Bruxelles; Dr. Roberto Rios Herran – Varşovia; Dna. Edna Ramirez Robles – DEA European Law, Geneva; Dl. Stefan Amarasinha – Directorate-General for Trade, European Commission, Bruxelles. Rundele preliminare s-au desfăşurat în primele două zile ale competiţiei (23, 24 martie 2007), fiind urmate de semifinale şi finala din data de 25 martie 2007. Problema juridică dezbătută de către echipele participante s-a referit la comerţul cu produse farmaceutice patentate. Întregul program academic a fost completat de un vast program social. Dacă ţi-am stârnit interesul: emc2@elsa.ro ; www.emc2.elsa.ro 72

Bucu resti ,


După cum ştii, pentru a promova în următorul an de studiu, este necesar că în anul precedent să fi desfăşurat două săptămâni de practică. Utilitatea practicii reiese, însă, şi din oportunitatea pe care ţi-o oferă, de a afla cum îşi desfăşoară instituţiile sau avocaţii activitatea. La primul tău loc de muncă nu te vei mai simţi pierdut. Postuniversitaria este singurul program de practică din Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este desfăşurat de ELSA Bucureşti, cu sprijinul Facultăţii de Drept şi o să îţi placă mai ales dacă eşti în primii ani de studiu. Ştim cu toţii cât e de greu să găseşti un loc de practică din anul I când nici măcar nu ştii să faci o cafea. Însă şi cei din anii mai mari pot profita de acest program, mai ales dacă se îndreaptă către o carieră în magistratură. Totuşi, multe dintre cabinetele de avocatură care desfăşoară stagii de practică îşi selectează “invataceii” tot prin intermediul Postuniversitaria. Astfel poţi avea ocazia de a învăţa de la cei mai buni: BPV Grigorescu, Voicu şi Filipescu, Mircea şi Asociaţii, Dragomir şi Asociaţii, Boştină şi Asociaţii şi alţii.

Olivia Bălţătescu

Postuniversitaria a fost unul dintre primele programe care mi-a atras atenţia asupra ELSA încă dinainte de a fi membru. Poate şi faptul că niciunul dintre membrii familiei mele nu are vreo legătură cu mediul juridic m-a făcut să privesc acest program ca pe o şansă ce nu trebuie ratată. Mi s-a părut încă de pe atunci un lucru extraordinar ocazia de a pătrunde pentru câteva zile în clădirea, cadrul, colectivul şi nu în ultimul rând atmosfera unor instituţii juridice importante, la care altfel nu aveam acces. Noua perspectivă descoperită prin intermediul Postuniversitaria m-a ajutat să mai trasez câteva linii în tabloul viitoarei mele cariere, mergând pe acesată dublă cale: a cunoştinţelor teoretice dobândite în facultate şi a cunostinţelor practice însuşite prin stagiile de practică Postuniversitaria. Recomand cu căldură oricărui student la Drept acest program pentru că sigur îi va aduce numai beneficii.

74

Bucu resti ,


Cristina Bolohan Postuniversitaria înseamnă diversitate într-un mod practic, e un program util studenţilor la Drept care sunt nelămuriţi, dezorientaţi, nehotărâţi în a alege profesia pe care o vor urma după finalizarea studiilor universitare. În urma practicii la câteva dintre instituţiile juridice din Bucureşti, printre care Avocatul Poporului, Tribunalul Militar şi Parchet, am reuşit să descopăr o altă faţă a domeniului juridic, diferită de cea teoretică din facultate.

Lavinia Marandiuc Practica mea la Avocatul Poporului s-a desfăşurat timp de 2 săptămâni şi am avut parte de toată atenţia celor de acolo, am asistat la audienţe şi am văzut efectiv modul în care cetăţenii îşi exercită dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, am citit petiţii şi am aflat despre circuitul acestora, precum şi despre domeniile de specializare existente în cadrul acestei instituţii. Orarul a fost flexibil aşa încât am reuşit să valorific fiecare zi şi să urmez programul pregătit de cei de acolo. A fost o experienţă din care cu siguranţă am învăţat ceva.

Arina Corsei Practica la instituţia Avocatul Poporului a fost pentru mine prima întâlnire cu ceea ce cred eu că este dreptul “aplicat”. Mi s-a părut fantastic modul în care oameni lezaţi în drepturile şi libertăţile lor pot apela la această instituţie şi pot câştiga în faţa administraţiei centrale sau locale. Ca funcţionar la Avocatul Poporului devii parte din legea pusă în aplicare, te simţi tu însuţi parte din Justiţie.

www.dru mindrept.ro D I D

75


Programul START Internship România este iniţiat de Guvernul României, prin Cancelaria Primului Ministru. Programul se desfăşoară în parteneriat cu asociaţii ale comunităţii de afaceri din România, Ambasade, Universităţi şi Asociaţii Studenţeşti. Companiile participante în Programul START Internship România vor oferi studenţilor poziţii de internship, în perioada vacanţei de vară, iulie – septembrie 2008. În cadrul programului de internship în companii, studenţii vor beneficia de salariu, tutor, pregătire pentru poziţia oferită, participare la trainiguri specifice, participare la proiecte specifice, evaluare şi scrisoare de recomandare din partea companiei. Companiile şi studenţii au la dispoziţie platforma online şi primul Târg de Internship-uri, care se va organiza pe data de 23 Mai 2008, la Romexpo Bucureşti. Prin platforma startinternship.ro atât companiile, cât şi studenţii, beneficiază de: înregistrare online, acces la ghidurile de participare la program pentru companii şi pentru studenţi, cont personal pentru companiile şi pentru studenţii înregistraţi, acces la materiale specifice din domeniul resurselor umane, pagină de prezentare a profilului pentru companii şi studenţi, motor de căutare şi vizualizare a ofertelor, instrumente pentru contactarea studenţilor sau a companiilor, platformă de programare a interviurilor; Prin Internship Fair 2008, companiile participante şi studenţii vor avea oportunitatea de a se întâlni pentru interviuri şi discuţii. Pe durata târgului se vor desfăşura seminarii, prezentări şi alte activităţi conform Agendei târgului.


A absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Psihologie Generală. Interesul pe care-l are pentru modul în care activităţile extra-curriculare sau de educaţie non-formală influenţează angajabilitatea studenţilor a direcţionat-o pe Cristiana spre echipa START Internship, în care este una dintre cele mai tinere prezenţe. I.: În primul rând, pentru că este un concept relativ nou în România, explică-ne ce este un internship. C.G.: Conceptul de internship este pe cât de nou în România, pe-atât de necesar. El reprezintă o punte de legătură între mediul academic şi cel privat prin faptul că asigură contactul studentului cu mediul de lucru real, încă din timpul facultăţii. Studentul lucrează într-o companie pe o perioadă determinată , sub îndrumarea unui tutore, având un statut de “învăţăcel”. Internshipul este complementar cursurilor, contribuind la formarea abilităţilor practice absolut necesare pentru un bun start în carieră. I.: Am înţeles că ai trecut printr-o astfel de experienţă. Cum te-a influenţat pe tine şi ce beneficii ţi-a adus? C.G.: În mod cert, o reprezentare clară a cum se lucrează într-o companie: de la cum e împărţită pe departamente, până la genul de proiecte pe care le are, interacţiunea dintre colegi şi modul de comunicare cu clienţii. Îndrumarea şi feedback-ul primit m-au ajutat foarte mult să mă cunosc din punct de vedere profesional. Mai mult de-atât, ce învăţăm la şcoală avea altă valoare, reuşind să găsesc o utilitate practică la ceea ce studiam. 78

Bucu resti ,


I.: În afară, programele de internship sunt foarte extinse, iar universităţile sunt activ implicate în plasarea studenţilor în internship-uri. Acum a fost dezvoltat şi la noi un astfel de program – START Internship România. Ce înseamnă el mai exact şi cum va funcţiona? C.G.: START Internship este primul program educaţional din România, care are ca scop sincronizarea ofertei învăţământului universitar cu cerinţele mediul economic; Rezultatul dorit este creşterea gradului de angajabilitate a tinerilor absolvenţi, primul pas către o carieră de success. START Internship va funcţiona ca o platformă online prin care atât companiile vor putea vizualiza potenţialii interni, cât şi studenţii îşi vor putea alege internshipul dorit. I.: Unicitatea acestui program în România este faptul că oferă internship-uri în numeroase companii şi în domenii foarte diverse. Ce perspective oferă el studenţilor la drept? C.G.: Studenţii la Drept vor găsi firme de avocatură sau companii cu departamente juridice care să le ofere acest lucru, precum firma de avocatură Salans, înscrisă în program. Însă indiferent de specializarea unui student, rolul unui internship este de a-l familiariza cu mediul de lucru şi de a-i da cadrul favorabil dezvoltării de competenţe generale precum cele de comunicare şi lucru în echipă. Acest lucru se poate obţine aplicând pentru o gamă variată de internshipuri nu numai pe cele potrivite domeniului studiat la facultate. I.: Spune-ne te rog, la final, cum putem să ne înscriem în START Internship România. C.G.: Este foarte simplu! Intraţi pe www.startinternship.ro, faceţi-vă un cont şi completaţi-vă portofoliul. De asemenea, vă aşteptăm la târgul nostru de internship-uri ce va avea loc la Romexpo, în data de 23 mai 2008.

www.dru mindrept.ro D I D

79


Am hotărât deja, din secţiunea precedentă, că unii dintre noi au nevoie de activităţi în plus faţă de cele obligatorii de la Facultatea de Drept, pentru a-şi ocupa întreg timpul şi consuma întreaga energie. De aceea ţi-am recomandat o serie de activităţi extra-curriculare care vor contribui la formarea ta personală şi profesională. Cum ar fi însă, dacă, pe lângă o utilizare eficientă a timpului, un plus de calificare şi informaţii, ai putea să ai parte şi de atestarea faptului că ai facut ceva mai util cu timpul tău, pe durata studiilor, decât clubbing-ul? Află că acest lucru este posibil. Încă din timpul Facultăţii de Drept îţi poţi extinde aria curriculară, înscriindu-te la cursurile Colegiului Juridic. Acesta îţi oferă (pe lângă informaţii în plus despre Dreptul Francez şi Dreptul Comparat) un stil de lucru foarte diferit de cel cu care te obisnuieşte Facultatea de Drept. În plus, la absolvire primeşti diplomă de la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne. Dacă după patru ani de facultate nu te simţi împlinit din punct de vedere intelectual, şi holurile facultăţii încă te atrag, află de posibilitatea de a urma un masterat, dar şi un doctorat în Drept. Ai să vezi că Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti e mai mult decât generoasă cu temele pe care le poţi aprofunda, ca să nu menţionăm şi faptul că titlul de master sau doctor în Drept nu e deloc lipsit de importanţă. Extinde-ţi aria curriculară, crează-ţi tu, propriul plan de studiu, care se potriveşte capacităţii şi ambiţiilor tale!

80

Bucu resti ,


Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene a fost creat în 1995 din dorinţa de a strânge legăturile universitare între Franţa şi România, mai ales în domeniul dreptului, dezvoltând noi forme de cooperare. Colegiul se desfăşoară în paralel cu cursurile Facultăţii de Drept, fiind destinat numai studenţilor înscrişi la Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti. Studenţii Colegiului urmează cursurile acestuia în paralel cu cele ale Facultăţii de Drept, pe perioada celor patru ani de studiu. Ei sunt înscrişi din punct de vedere administrativ la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne. La finele studiilor, acestora li se acordă pe lângă diploma de Licenţă şi o diplomă DEUG. Admiterea se face imediat după examenul de admitere de la Facultatea de Drept şi constă într-un test scris prin care se urmăreşte verificarea nivelului de limbă franceză avut de candidaţi, precum şi aptitudinea acestora de a aborda anumite teme. Cursurile Colegiului urmează programa franceză şi sunt axate în principal pe drept comunitar, drept comparat şi drept internaţional. Cursurile sunt ţinute atât de profesori francezi, cât şi de profesori români, iar anumite materii sunt aprofundate prin intermediul seminarelor.

http://www.collegejuridique.ro/

www.dru mindrept.ro D I D

81


I.: Care sunt avantajele pe care le are Colegiul ? G.F.: G F Colegiul C l gi l oferă f ă o posibilitate ibilit t care nu se maii îîntâlneşte tâl t nicăieri i ăi i îîn altă parte, şi anume oferă şansa de a urma cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti în paralel cu o facultate în limba franceză. Probabil că cel mai mare avantaj este acela că dă oportunitatea obţinerii unei diplome franceze în drept, care este identică cu cea obţinută de studenţii francezi. Practic, studenţii noştri pot obţine această diplomă fără să fie nevoiţi să plece în Franţa la studii. Cu alte cuvinte, facultatea este cea care « vine » la studenţi, şi nu invers, Colegiul fiind o structură delocalizată a Universităţii Paris I Panthéon Sorbonne. G.F.: Un alt avantaj al Colegiului este acela că studenţii învaţă limbajul juridic francez. I.: În ce constau bursele şi stagiile de practică oferite de Colegiu şi cum se acordă ? G.F.: În funcţie de situaţia academică, de merite, Colegiul oferă anual celor mai buni studenţi din an, stagii de practică de o lună în instituţii de prestigiu din Franţa, de pildă la Consiliul de Stat, Consiliul Constituţional, în tribunale, la Ministerul Justiţiei. Aceste stagii sunt destul de dificil de obţinut până şi pentru un student francez, aşa că studenţii noştri au un mare avantaj din acest punct de vedere. G.F.: De asemenea, există burse acordate de Ambasada Franţei pentru absolvenţii care doresc să urmeze un masterat în Franţa. Această bursă se acordă pe un an şi oferă oportunitatea unei specializări în diverse domenii ale dreptului. I.: Ce feedback primiţi din partea absolvenţilor Colegiului? G.F.: În general feedback-ul este unul pozitiv, atât din partea angajatorilor, cât şi din partea foştilor studenţi. În plus, de multe ori angajatorii recrutează studenţi ai Colegiului încă din vremea când aceştia sunt în facultate, deoarece sunt foarte apreciaţi pentru nivelul lor de pregătire. De regulă, studenţii şi absolvenţii Colegiului îşi găsesc relativ repede un loc de muncă. 82

Bucu resti ,


Chit că-ţi oferă oportunitatea tea de a studia în străinătate sau pur şi simplu îţi aduc un plus de venit, programele care oferă burse nu trebuie deloc trecute cu vederea. Mai jos ai informaţii despre cele mai importante programe de burse accesibile studenţilor la Drept, dar nu sunt singurele. Fii atent la anunţurile din facultate, nu ştii niciodată ce oportunitate mai apare!

Bursele Guvernului României: Bursa se acordă în vederea efectuării de studii universitare şi postuniversitare la universităţi din străinătate. Durată: între 2 şi 5 ani. Cuantum: până la 35.000 euro / an de studiu Detalii: www.burseleguvernului.ro

Bursa Notarilor Publici Bursa urmăreşte stimularea însuşirii temeinice a cunoştinţelor juridice şi sprijinirea studenţilor merituoşi care manifestă interes pentru meseria de notar. Durată: 1 an (anul IV de studiu) Cuantum: se stabileşte anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Detalii: www.uniuneanotarilor.ro

PROGRAMUL ERASMUS Unul dintre principalele obiective ale programului Erasmus este de a aduce mai aproape studenţii europeni. Trăind, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 12 luni cu studenţii din toată Europa, puteţi câştiga o viziune mai largă asupra comunităţii europene care nu poate fi găsită în orice carte sau dicţionar. Programul Erasmus este o şansă pe care niciun student nu trebuie să o piardă. Eşti un student care doreşte să plece în străinătate pentru Erasmus Xperience? ESN Bucureşti oferă studenţilor interesaţi informaţii practice şi sfaturi înainte de plecarea lor din România către o ţară străină. Scopul nostru este de a oferi foştilor, actualilor şi viitorilor “exchange students” ajutor, suport şi îndrumare pentru a găsi calea spre succes de pe băncile facultăţii. Detalii: www.esn.ro www.dru mindrept.ro D I D

83


Dacă eşti student, ent, deci viitor absolvent, s-ar putea să fi luat deja în calcul posibilitatea continuării şi aprofundării studiilor prin intermediul unui masterat. Probabil te vei întreba la ce îţi foloseşte un astfel de program. Răspunsul este simplu: specializarea specializarea. Programele de master sunt concepute exact în acest scop: de a specializa pe un anumit domeniu al dreptului. Evoluţia socială adusă de ultimul secol a determinat schimbări majore în plan juridic şi deci în domeniul ştiinţei dreptului. Odată cu apariţia de noi concepte, o persoană devine practic incapabilă de a acumula întreaga masă de informaţii ce apar în legătură cu ştiinţa dreptului. De aici se trage nevoia de specializare pe o anumită ramură a dreptului. Gama de masterate oferită de Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti cuprinde domenii precum dreptul afacerilor, drept privat aprofundat, drept public, drept comunitar, drept internaţional, relaţii de muncă şi industriale, carieră judiciară. Dacă intentionezi să te înscrii la unul din programele de master ale Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, trebuie să ştii că admiterea se desfăşoară pe baza unui concurs sub formă de examen, iar materiile de examinare diferă în funcţie de programul de master pe care ţi-l alegi. Costul unui program de master diferă de la o facultate la alta, Facultatea de Drept din cadrul Univestităţii din Bucureşti percepând o taxa anuală de 2.000 lei. Durata unui master este de un an universitar, structurat pe două semestre, fiecare semestru încheindu-se cu o sesiune de examene. La sfârşitul celui de-al doilea semestru, înainte de sesiunea de disertaţie, există o sesiune de restanţe, reexaminări şi măriri. Cursurile de master se încheie cu pregătirea şi prezentarea unei disertatii – expunere ştiinţifică ce tratează o anumită problemă - pentru pregătirea căreia sunt acordate 4 săptămâni. Sesiunea de disertaţie durează de asemenea 4 săptămâni şi urmează perioadei de pregătire şi prezentare. ALEX PĂDUREAN 84

Bucu resti ,


Doctoratul este o treaptă a studiilor superioare care permite trecerea de la nivelul de specialist într-un anumit domeniu, la nivelul de doctor. Dacă perspectiva unei intense dezvoltări intelectuale nu reprezintă un motiv suficient de bun pentru tine, ia în considerare că într-o carieră academică, doctoratul reprezintă un pas necesar. De asemenea, notorietatea pe care un doctor o căpătă, poate fi exploatată si în domenii precum politica, cercetarea, ş.a. Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti oferă posibilitatea de a aplică pentru unul din cele 3 programe de doctorat: subdomeniul dreptului privat, subdomeniul dreptului public şi subdomeniul dreptului penal. Admiterea la studiile universitare de doctorat se realizează de regulă anual, în luna septembrie, toţi candidaţii susţinând probe similare. Concursul de admitere cuprinde atât o serie de probe specifice subdomeniului de studii de doctorat cât şi un examen de competenţă lingvistică, evaluarea candidaţilor realizându-se pe domenii, de către comisii special constituite. Numărul de locuri scos la concurs pentru forma de studiu la zi este limitat în cazul locurilor subvenţionate de la bugetul de stat, numărul acestor locuri fiind diferit de la an la an. În cazul formei de studiu cu frecvenţă redusă, costul studiilor se ridică la suma de 4.000 de lei pe an. Studiile de doctorat se desfăşoară pe durata a 3 ani universitari - 6 semestre - fiind structurate în 2 etape diferite: prima etapă constă într-un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, iar cea de-a două etapă constă într-un program de cercetare ştiinţifică. Primul an de studiu corespunde programului de pregătire universitară avansată. În acest stadiu al desfăşurării cursurilor de doctorat, se susţin o serie de examene, urmate de pregătirea şi susţinerea proiectului de cercetare. Programul de cercetare ştiinţifică se desfăşoară pe parcursul a 2 ani de studiu intens, perioadă în care doctorandul este monitorizat şi evaluat în mod constant. Evaluarea doctoranzilor se realizează prin întocmirea rapoartelor de cercetare ştiinţifică. ALEX PĂDUREAN www.dru mindrept.ro D I D

85


Cum pledezi angajare la

86

Bucu resti ,


S

igur, ţi-ai trasat drumul în carieră, ai învăţat care sunt aptitudinile şi abilităţile pe care trebuie să ţi le dezvolţi, dar acum trebuie să înveţi să te recomanzi ca fiind un bun profesionist.

Printr-o prezentare potrivită trebuie să reuşeşti să transmiţi despre tine, de la primul contact, acele informaţii care spun cele mai importante lucruri despre tine, despre modul tău de lucru şi despre cunoştinţele tale. În faţa angajatorului, imaginea ta se va reflecta în CV-ul tău, scrisoarea de intenţie şi atitudinea în timpul interviului. Pentru a fi eficient, modul tău de prezentare trebuie să exprime adevărul despre cine eşti, ce vrei şi ce poţi să faci. Un CV “umflat” nu va face decât să te pună într-o situaţie penibilă mai târziu, chiar dacă obţii postul. De asemenea, o atitudine prea umilă nu-ţi va aduce rezultatul scotant, fiindcă atunci când îţi redactezi scrisoarea de intenţie sau te prezinţi la interviu este momentul în care pledezi în favoarea ta. Nu o va face nimeni altcineva pentru tine, şi nici un angajator nu va verifica dacă nu cumva ai şi alte atuuri pe care le-ai ţinut ascunse, din modestie. Este greu să prinzi din prima atitudinea potrivită, de aceea este bine să exersezi. Alege să mergi la interviu, pentru realizarea unui stagiu de practică, în loc să faci practică la cabinetul acela unde lucrează sora fratelui verişoarei tale. Aplicaţia pentru a fi membru într-un ONG studenţesc este printre primele ocazii de a susţine un interviu. Dacă eşti acceptat, ţi se va oferi într-un timp relativ scurt şansa să intervievezi şi tu, acest lucru fiind o ocazie foarte bună de a schimba perspectiva. De asemenea, pentru a redacta un CV care să te pună cel mai bine în valoare, o scrisoare de intenţie care să-ţi reflecte determinarea şi pentru a te prezenta la interviu cu atitudinea potrivită ai nevoie de câteva repere generale. Le vei găsi în paginile următoare ale ghidului tău de carieră juridică. www.dru mindrept.ro D I D

87


Cu rriculu m V itae Stu dent ghid pentru entry-level

CV-ul reprezintă imaginea care te promovează în faţa angajatorilor, de aceea este foarte important, în procesul de căutare a unui job, să ştii cum să îţi redactezi un curriculum vitae. Scrierea unui CV se face adesea după un model stabilit, însă există câteva trucuri care te pot diferenţia de ceilalţi candidaţi. O regulă de bază este să îţi personalizezi CV-ul în funcţie de jobul pentru care candidezi. În plus, trebuie să faci diferenţa la redactarea unui CV tipărit (offline) şi al unui electronic (online).

Reguli generale în redactarea unui CV Atunci când vrei să obţii un job, ai grijă să nu omiţi niciuna dintre secţiunile unui curriculum vitae: ● Date de contact: corecte şi uşor de găsit. ● Obiectivul de carieră: Punctul forte al unui CV de începător, obiectivul de carieră, trebuie să reflecte ceea ce vrei în legătură cu cariera ta. Include o titulatură de job, defineşte acest job, fă apel la competenţele pe care le deţii, evită generalităţile şi fii realist în ceea ce priveşte propria carieră. ● Aptitudini: Lista cu abilităţi şi competenţe din CV te poate recomanda pentru un anumit job.

Fă diferenţa între aptitudinile măsurabile (cum ar fi gradul de cunoaştere al unui program de calculator) şi cele nemăsurabile (capacitatea de a învăţa, aptitudinile de leadership). Punctează aptitudinile transferabile, acele cunoştinţe pe care le poţi utiliza în diverse joburi (abilităţi organizaţionale, cunoaşterea unor limbi străine etc.). ● Studii: Punctează, pe lângă numele şi profilul facultăţii şi ale liceului, diplomele şi premiile câştigate la diverse concursuri şcolare. Specifică şi cursurile din facultate la care ai învăţat lucruri utile pentru postul pe care îl vizezi. ● Experienţa de muncă: Dacă nu ai mai avut nici un job până acum, nu te feri să notezi în acestă secţiune stagiile de practică, internship sau voluntariat. În cazul în care ai avut joburi sezoniere, notează-le doar dacă te promovează într-un fel (îţi subliniază anumite aptitudini, dorinţa de muncă etc.), altfel ele riscă să nu fie relevante pentru post. ... » Bucu resti ,


Cine este Myjob? Myjob este un serviciu de recrutare online care recunoaşte candidaţii şi angajatorii, spre beneficiul amândurora.

Ce oferă? Myjob oferă zilnic peste 8.000 de joburi în 42 de domenii diferite. Peste 10.000 de companii cu locurile de muncă vacante caută candidaţi prin intermediul Myjob. Ai posibilitatea să cauţi jobul adecvat profilului educaţional sau experienţei de muncă prin filtrarea ofertelor. Doreşti ca Myjob să trimită aceste joburi imediat ce ele devin active pe site? Poţi seta alerte utilizând multiple criterii de selecţie a joburilor. Aplici online cu cel mai relevant şi complet CV din contul de candidat şi... te pregăteşti de interviu.

Un plus de la Myjob Doreşti să afli şi alte opinii? Accesează FORUM-ul de discuţii! Periodic apar pe site târguri de joburi şi concursuri interesante.

Fii cu ochii pe www.myjob.ro!

www.dru mindrept.ro D I D

Când şi unde? Oricând online! Cel mai rapid şi eficient mijloc de a fi informat despre oferta naţională de locuri de muncă. În plus, poţi căuta printre sutele de joburi în UE sau oriunde în lume.

Un drum în Carieră începe cu Myjob! Myjob îţi oferă săptămânal recomandări pentru a deveni un candidat atractiv pentru angajatori. Citind articolele noastre vei putea să: ● te informezi despre companii şi joburile lor; ● te autoevaluezi corect; ● îţi creşti încrederea în tine că vei putea izbândi într-un post pe care îl consideri potrivit; ● fii conştient de nivelul tău de competenţă când alegi să candidezi pentru un job.

89


» ... Poţi menţiona de asemenea proiecte personale. Dacă realizezi că lista este prea scurtă, mizează pe celelalte puncte din CV. ● Hobby-uri: Chiar dacă par nerelevante, este important să punctezi în CV acele pasiuni care au legătură cu jobul şi care îl ajută pe angajator să te ţină minte, în sens pozitiv. Când eşti în căutarea unui job, analizează nu doar ofertele de muncă de pe piaţă, ci şi abilităţile care se cer în mod obişnuit în specializarea ta. Redacţia myjob.ro

Curriculum Vitae candidatura offline Există câteva strategii de care este bine să ţii cont când redactezi un curriculum vitae în format offline. Dacă forma online a CV-ului este standard şi poate părea restrictivă uneori, un curriculum vitae offline îţi permite să abordezi dintr-o perspectivă originală felul în care te prezinţi. 1. Scurt şi explicit Exprimarea şi aşezarea în pagină contează la fel de mult ca şi conţinutul şi pot spune multe despre tine. Impresia din primele 30 de secunde cântăreşte greu. CV-ul trebuie să fie uşor de citit şi de înţeles şi, mai important, uşor de ţinut minte. Un pic de originalitate face diferenţa. Un CV offline trebuie să fie complet diferit de o autobiografie! Gândeşte-te ce te reprezintă în cazul jobului pentru care trimiţi un curriculum vitae şi fii concis în prezentare.

90

2. Aspect atrăgător Mesajul pe care CV-ul tău trebuie să-l transmită este că "reprezintă un profesionist". Pentru un curriculum vitae cu aspect practic şi în acelaşi timp profesionist ţine cont de următoarele: ● foloseşte hârtie A4, standard, de calitate bună, albă sau culoare pastel discretă; ● tipăreşte CV-ul cu o imprimantă jet sau laser, cerneala neagră fiind cea mai potrivită; ● nu abuza de fonturi speciale sau artificii grafice, vor strica impresia; ● fii sobru, dar nu monoton. 3. Secţiuni din curriculum vitae care trebuie dezvoltate În funcţie de punctele forte pe care le ai şi de jobul pe care îl ţinteşti, organizează-ţi secţiunile din curriculum vitae astfel încât să îţi scoată în evidenţă calităţile şi să estompeze punctele slabe. Nu uita să notezi apartenenţa la asociaţii studenţeşti sau profesionale, precum şi persoanele care îţi pot da referinţe. 4. Aptitudini şi realizări Descrie în curriculum vitae realizările folosind cuvinte dinamice, precum proiectat, condus, redus, simplificat. Scoate în evidenţă în CV ceea ce ai realizat, nu ceea ce ai avut posibilitatea să realizezi. Enumeră realizările referitoare la activităţile menţionate în secţiunea "Experienţă". În ceea ce priveşte aptitudinile, subliniază acele abilităţi care sunt edificatoare pentru jobul pentru care trimiţi curriculum vitae. 5. Scrie cel puţin două CV-uri Redactează un curriculum vitae traditional, folosind ideile prezentate anterior şi un CV original, care ... »

Bucu resti ,


» ... să îţi reflecte stilul personal. Cea de-a doua variantă de curriculum vitae îţi poate stimula imaginaţia şi te determină să punctezi altfel punctele tari.

Nu uita! Pentru locuri de muncă diverse, întocmeşte CV-uri diferite, adaptate la specificul fiecărui job. 6. Ataşează întotdeauna o scrisoare de intenţie la CV În acest fel poţi solicita efectiv jobul dorit. Scrisoarea de intenţie îţi oferă spaţiul pentru a expune motivele pentru care doreşti jobul, iar curriculumul vitae va avea efect de susţinere a demersului. Redacţia myjob.ro

CV online, cuvinte cheie esenţiale CV-ul tău online va fi găsit uşor de angajatori şi vei obţine interviul de angajare dorit dacă foloseşti cuvinte cheie atunci când îl redactezi. Cuvintele cheie sunt termeni specifici sau sintagme pe care angajatorii le folosesc în căutarea potenţialilor candidaţi pentru joburile vacante. Dacă foloseşti mai multe cuvinte cheie specifice domeniului şi jobului de care eşti interesat, ai mai multe şanse să fii găsit de către firmele angajatoare prin intermediul CV-ului tău postat pe internet. Care sunt cuvintele cheie potrivite? Cele mai multe joburi au în descrierea lor termeni specifici, pe care îi poţi prelua şi folosi pe post www.dru mindrept.ro D I D

de cuvinte cheie în CV-ul tău. De asemenea, domeniul în care eşti specializat sau doreşti să munceşti poate fi caracterizat prin cuvinte care îţi sunt folositoare în redactarea CVului. Vizitează siteuri specifice pentru a afla care sunt cele mai căutate cuvinte dintr-un anumit domeniu, în special cele utilizate de firmele care au joburi vacante. Există şi cuvinte cheie pentru CVul tău referitoare la aptitudini, studii, experienţă, titulatura postului şi traininguri sau cursuri. Asigură-te că CV-ul tău trece de recrutor prin felul în care îţi prezinţi calificările. Care sunt cuvintele cheie generale? Iată câteva exemple de cuvinte cheie generale, căutate de angajatori: ● planificare strategică; ● design organizaţional; ● dezvoltare personală; ● new media; ● internet; ● team building; ● leadership; ● piaţa competitivă; ● aptitudini de comunicare scrisă şi orală; ● iniţiativă în rezolvarea problemelor şi în luarea deciziilor; ● management de proiect sau project management / manager.

Nu uita! Folosind cuvintele cheie potrivite, CV-ul tău va apărea mai des în căutările firmelor angajatoare şi şansele tale de a fi chemat la interviul de angajare vor creşte. Redacţia myjob.ro

91


Pontu ri p entru u n CV de succ es ● Fii atent la ortografie! Un CV cu greşeli gramaticale şi de scriere te poate elimina din start; ● Anticipează întrebările angajatorului şi notează în CV şi alte abilităţi care nu sunt notate în descrierea jobului, dar pe care postul le-ar putea necesita; ● Specifică în CV acele limbi străine cu care eşti familiarizat şi nivelul de cunoaştere (citit, vorbit, scris); ● Dacă deţii permis auto, redactează în CV categoria şi anul când l-ai obţinut; ● Completează-ţi CV-ul cu verbe de acţiune; ● Roagă cel puţin 2 persoane să citească versiunea finală a CV-ului.

Orice CV are nevoie de o scrisoare de intenţie Scrisoarea de intenţie aparţine procesului de căutare a unui job şi reprezintă, de asemenea, un instrument de relaţionare cu reprezentantul companiei. Aceasta oferă candidatului oportunitatea de a face o introducere, de a-şi manifesta interesul atât pentru poziţia vacantă, cât şi pentru companie, precum şi de a atrage atenţia angajatorului asupra abilităţilor şi calificărilor detaliate în CV. În plus, scrisoarea de intenţie este o ocazie de a alege şi de a atrage atenţia asupra acelor calităţi, înşiruite în CV-ul tău, care te fac potrivit şi pentru care meriţi jobul respectiv. Redacţia myjob.ro

92

Bucu resti ,


Nume candidat, Bucureşti, str. ..., nr. ... 03.05.2008

Nume companie, Bucureşti, str. ..., nr. ...

În atenţia departamentului Resurse Umane Stimată/te Doamnă/Domn, Mă adresez dumneavoastră cu intenţia de a-mi manifesta interesul pentru postul de "... junior" postat de compania dumneavoastră pe siteul Myjob. Am absolvit / sunt student la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti şi consider că am acumulat multe cunoştinţe teoretice potrivite pentru acest post vacant, având astfel oportunitatea de a începe o carieră în domeniu. Sunt o persoană dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobândite în experienţa mea din cadrul diverselor asociaţii studenţeşti, responsabilă, hotărâtă, interesată în perfecţionarea profesională în domeniul dreptului. Mi-aş dori să am şansa de a lucra alături de dumneavoastră, unde aş putea să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi experienţa acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile companiei, cât şi pentru dezvoltarea carierei mele. Ataşat acestei scrisori vă trimit CV-ul meu şi, în speranţa că v-am convins în privinţa calificărilor mele, aştept cu interes o întâlnire în care să pot detalia şi alte aspecte ale abilităţilor mele. Îmi manifest un deosebit interes pentru a discuta cu dumneavoastră.

Cu respect, Nume candidat

www.dru mindrept.ro D I D

93


Într-o scrisoare de intenţie sunt suficiente 3-4 paragrafe care să conţină:

1. Legătura cu postul vizat

2. Motivul pentru care te-ar angaja

Explică cum şi de unde ai aflat de post şi manifestă-ţi interesul pentru oferta de muncă.

Analizează care este punctul tău forte! Unde ai mai lucrat ceva asemănător? Ce poţi să faci pentru ei? Care sunt problemele pe care poţi să le rezolvi?

PONTURI

3. Motivaţia ta de a munci

4. Pasul următor

De ce vrei să Încheie cu munceşti la ei! ceea ce aştepţi: De ce îţi place stabilirea unei domeniul şi mai întâlniri. ales de ce ei şi nu alţii.

pentru o scrisoare de intenţie reuşită

● Axează-te pe necesităţile angajatorului. Analizează activitatea companiei. Cum poţi să le aduci mai mulţi bani? Prezintă-te pe tine ca o soluţie a problemelor pe care le întâmpină. ● Adresează scrisoarea de intenţie. Pentru a avea şi mai mult efect interesează-te care este persoana care se va ocupa de recrutări şi adresează-i-te direct. ● Fii scurt şi la obiect. Lasă o impresie bună. Foloseşte propoziţii scurte. Împarte textul în 3-4 paragrafe despărţite printr-un spaţiu. ● Pentru un plus de originalitate combină limbajul formal cu stilul simplu, conversaţional. ● Fii pozitiv. Foloseşte un ton optimist şi plin de energie. ● Menţine legătura. Stabileşte următorul pas: interviul de angajare. 94

Bucu resti ,


INTERVIUL DE ANGAJARE SAU CUM SA TE PROMOVEZI Cea mai importantă ocazie de a prezenta ceea ce poţi oferi companiei care are jobul vacant este interviul de angajare. Îţi sugerăm să te promovezi, indiferent dacă vorbeşti de calităţile tale, de punctele slabe sau pui întrebări în legătură cu jobul. Înaintea unui interviu de angajare te vei pregăti dându-ţi seama dacă: ● angajatorul are nevoie de cineva ca tine; ● jobul sau compania angajatoare ţi se potriveşte. Urmează câteva sugestii de comportament la interviul de angajare: ● Alege cele mai relevante realizări, subliniind calităţile demonstrate de acestea şi legătura pe care o au cu jobul pentru care susţii interviul de angajare; ● Chiar dacă ţi se cere să-ţi prezinţi punctele slabe, alege-le pe acelea care îţi pun într-o lumină favorabilă calităţile: tendinţa de a fi prea direct, de a spune lucrurilor pe nume, subliniază de fapt o calitate; ● Fereşte-te de sloganuri, este posibil ca recrutorul să le fi auzit şi la alţii - prezintă-te într-o manieră onestă; ● Indentifică atent întrebările care îl determină pe angajator să afle care sunt nevoile tale şi astfel să îţi poată face o ofertă bună; ● Atitudinea corectă este de a te interesa la interviul de angajare de sarcinile pe care le vei avea de îndeplinit, de dificultăţile cu care s-a confruntat persoana dinaintea ta la jobul respectiv şi de implicaţiile lor asupra activităţii sale. www.dru mindrept.ro D I D

95


În tot timpul interviului adoptă o atitudine deschisă, fii atent la întrebări şi răspunde cu încredere. Pentru a demonstra că eşti interesat de job, pune la rândul tău întrebări documentate.

Întrebări generale şi răspunsuri posibile la interviu 1. Vorbeşte despre tine! Vorbeşte 2 minute despre tine, folosind CV-ul ca bază de pornire. 2. Ce ştii despre firma noastră? Fă-ţi temele înainte de a veni la interviu! Caută cât mai multe informaţii poţi despre firma respectivă, despre produse, cifre de afaceri, imagine, conducere, oameni etc. Arată-ţi prin toate acestea interesul. 3. De ce vrei să lucrezi la noi? Spune ce poţi face pentru firmă: vrei să lucrezi în cadrul unui proiect anume, să rezolvi o anumită situaţie, să-ţi aduci contribuţia la îndeplinirea unui anumit obiectiv al firmei. 4. Ce poţi face pentru noi? Ce poţi face tu şi nu poate face altcineva? Dă exemple şi arată cum ai rezolvat cu succes probleme similare cu cele pe care le-ar putea avea firma la care vrei să te angajezi. 5. Ce te atrage cel mai mult la acest job? Dar cel mai puţin? Oferă trei motive majore pentru care vrei jobul şi unul minor negativ. 6. De ce ar trebui să te angajăm? Pentru pregătirea, experienţa şi abilităţile pe care le ai. Trebuie să te vinzi scump. 7. Ce aştepţi tu de la acest job? Oportunitatea de a-ţi folosi pregătirea, de a avea performanţe şi de a fi recunoscut. 8. Dă-mi te rog definiţia ta pentru... (jobul pentru care eşti intervievat) Fii scurt, dă o definiţie care să fie centrată pe acţiune şi rezultate. 9. Cât timp crezi că îţi va lua să faci ceva important pentru noi? Un timp foarte scurt - spune că ai nevoie doar de o mică perioadă de acomodare.

?

10. Cât timp crezi că vei sta la noi? Atât timp cât amândoi (tu şi angajatorul) credem că sunt util, am rezultate, pot intra în ierarhie...

96

Bucu resti ,


PONTURI PENTRU UN INTERVIU DE AGAJARE PREGĂTEŞTE-ŢI RĂSPUNSURI FOLOSINDU-TE DE punctele tale tari, de realizări, responsabilităţi la job, trăsături personale, experienţă în carieră sau calificări; ARGUMENTEAZĂ RĂSPUNSURILE PRIN EXEMPLE; EVITĂ ÎNTOTDEAUNA LA UN INTERVIU DE ANGAJARE să justifici alegerea jobului pentru salariu; ŢINUTA OFFICE VA FI ÎNTOTDEAUNA CEA MAI BUNĂ alegere pentru interviul de angajare, ai grijă să nu arăţi totuşi prea formal; DOCUMENTEAZĂ-TE CU PRIVIRE LA POSIBILELE teste de selecţie pe care le poţi da la interviu (test de inteligenţă, de personalitate, de competenţă etc.); ATUNCI CÂND VINE VORBA DESPRE SALARIU, încearcă să nu fii primul care numeşte o sumă. Dacă recrutorul insistă să-i dai răspunsul legat de bani, întreabă despre salariul oferit în mod normal în firmă pentru postul la care candidezi. În cazul în care nu primeşti un răspuns satisfăcător, spune o sumă care să fie acceptabilă pentru responsabilităţile pe care le presupune jobul. Redacţia myjob.ro

www.dru mindrept.ro D I D

97


Emoţie, suspine, dorinţă, încrâncenare, reuşită, descumpănire, ignoranţă, înflăcărare, nemulţumire, frustrare, strălucire, greşeală, uitare, adaptare, detaşare, implicare, neînţelegere, prietenie, lipsă, bizar, nejustificare, încăpăţânare, încrezut, distanţă, impunător, halucinant, obositor, întrebări, uimire, cunoştinţe, aglomerat, zadarnic, învăţătură, disconfort, dor, costum, monoton, rocambolesc, răspunsuri, răbdare, ieşire, banal, minunat... cam aşa aş defini prin câteva cuvinte mica mea parte de studenţie. Toate aşteptările de acasă şi-au păstrat statutul de simple aşteptări, realitatea aducând lucruri mult mai complexe şi mai dificile decât m-aş fi putut aştepta vreodată. Acea senzaţie superbă de la sfârşit de clasa a XII-a când simţi că eşti pe acoperişul învăţământului românesc cu o medie ce pare de-a dreptul irezistibilă e înlocuită de nesiguranţa şi angoasa tipic bucureşteană. Până şi aerul pare schimbat... e sticlos şi înţepător, neprietenos, cu un parfum de ratare. Şocul produs de oamenii mereu cu o ţinută impecabilă pare irecuperabil... auzeai aşa ceva acasă, dar parcă nu puteai să crezi... un formalist excesiv ce pare să-ţi arate că în scurt timp vei fi un mic roboţel ce iese dintr-un malaxor, un roboţel cu costum negru, cămaşă albă şi diplomat în mână. Te sperii, simţi că îţi pierzi identitatea, că nu e locul tău acolo. Încerci să te detaşezi şi îţi propui să ieşi la teatru sau la film de dragul vremurilor de altădată. Ajungi acolo şi afli cu stupoare că nu mai sunt bilete. “Nu mai sunt bilete la teatru?! Cum e posibil?!” îţi repeţi în mintea bulversată. Eşti mărunt, neînsemnat, şi necunoscut, plouă şi intri în colţii fioroşi ai gurii de metrou. Urmează o nouă zi care îţi va mai aduce o serie de revelaţii fundamentale. Te aşezi în pat stând într-o formă embrionară şi închizi ochii sperând ca măcar visul să fie ceva mai prietenos. ... »

98

Bucu resti ,


» ... Aşa au arătat pentru mine majoritatea zilelor din primul semestru. Distanţa dintre profesori şi student părea insurmontabilă. Vocabular, dicţie, organizare a discursului, capacitate de înţelegere, atenţie distributivă sunt doar câteva dintre elementele care mă inhibau. Distanţa era în mintea mea kilometrică, dar totuşi am înţeles, tocmai cu ajutorul profesorilor, că această distanţă se poate micşora. Cum? Mi-am răspuns iniţial prin banala învăţătură şi banalul citit. Însă nu e de-ajuns, e nevoie de ceva mai mult, e nevoie de atitudine. Cred că fără ea am fi ca nişte produse impecabile de care nimeni nu a aflat, e asemănătoare unui spot publicitar. Dacă e bun se vinde produsul, dacă nu… nu. Şi de unde obţin această atitudine? Unde aş putea să o aplic astfel încât dacă e greşită să nu sufăr grave repercusiuni? La facultate? Da, dar cu cine? Şi atunci a apărut soluţia la majoritatea problemelor mele: voluntariatul, asociaţiile non-guvernamentale. Aici e locul ideal de “antrenament”, e ca o repetiţie înainte de spectacol, un spectacol în care însă nu ai nici regizor şi nici scenariu, totul fiind destul de aleatoriu. Într-o astfel de asociaţie am întâlnit oameni cu aceleaşi probleme de adaptare, cu aceeaşi rezolvare pentru problemele lor. E adevărat nu toţi sunt conştienţi de ceea ce fac şi de ce, dar cred că tocmai din acest motiv totul pare mai interesant şi mai atractiv. Acolo am cunoscut oameni care să mă detaşeze de zilnica rutină şi de neplăcuta încrâncenare. Ieşiri zilnice, glume, râsete, rezervări la film, cafenele boeme, totul părea a merge bine… Însă inevitabilul s-a produs… a venit şi sesiunea. “Să le trec pe toate.” mi-am spus şi le-am trecut. Cu toate acestea au apărut întrebări care mă fac să-mi calific fericirea ca fiind “tarkovskiană”: “Şi ce dacă am trecut?” “Am trecut eu şi încă vreo câteva mii în toată ţara!”, “Şi acum încotro?” După o plictisitoare vacanţă au reînceput toate stările de nemulţumire, de frustrare, de încredere… doar că acum le savurez şi mă bucur de fiecare în parte. Nu e important rezultatul, cât mai mult drumul până la el… e singura concluzie pe care o pot trage după aproape 1 an de studenţie…

www.dru mindrept.ro D I D

99


Drum In Drept  

Ghid de Cariera Juridica 2008

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you