Page 1

SI DONI ATEODORESCU

RALUCANI CULAE

ANDREIBÎ RSAN

GABRI ELAPETRESCU

VASI LEŢELEA

DI CŢI ONAR AL ARHI TECTURI IROMÂNEŞTIMODERNE ( sec.XI X,XX,XXI ) ARHI TECŢI ( l i t er el eDH)

Pr oi ectbenef i ci araluneif i nanţ ăr idi npar t ea Uni uni iAr hi t ecţ i l ordi nRomâni a di nFondulTi mbr ulAr hi t ecţ i l or

BUCUREŞTI ,2014 I SBN:9789730182712


ASOCIAŢIA BUCUREŞTIUL MEU DRAG

DICŢIONAR AL ARHITECTURII ROMÂNEŞTI MODERNE (sec. XIX, XX, XXI) ARHITECŢI (literele D – H)

2014


ECHIPA PROIECT Coordonator: ing. Andrei Bîrsan Cercetători: arh. Sidonia Teodorescu (S.T.) arh. Raluca Livia Niculae (R.N.) arh. Gabriela Petrescu (G.P.) arh. Vasile Ţelea (V.Ţ.)

Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Prefaţă Străbatem uneori galeriile muzeului în căutarea unui Botticelli sau a unui Bruegel, vedem un eleşteu cu nuferi sau o catedrală gotică în lumina purpurie a asfinţitului şi zicem – uite, Monet… Ascultăm Mozart, Brahms sau Ravel. În mentalul colectiv al omului cultural, opera de artă e legată de autor, de creatorul ei. Chiar şi în arta populară, vernaculară şi anonimă prin definiţie, identificăm meşteri olari sau, cel puţin, stiluri regionale sau locale. Dar când hoinărim pe străzile şi prin pieţele urbei natale sau ale unui oraş turistic, admirăm vreo casă mai veche, un palat, o biserică sau o catedrală, în cel mai bun caz mai deosebim un gotic de un baroc, dar nu ne atinge nici măcar adierea unei întrebări asupra arhitectului. Cine a făcut Domul de la Milano? Dar Palatul Dogilor? La Paris găsim Opera „Garnier”, dar nu prea ştim dacă Garnier a fost un mare tenor sau compozitor; la Sf. Petru parcă umbra lui Michelangelo e prea puternică (deşi în afară de cupolă - ceea ce se vede în exterior nu e Michelangelo…). Mult mai rău stăm cu Bucureştiul şi oraşele patriei, prin care ne plimbăm amicii vizitatori de prin străinătăţi - Ateneul, Cercul Militar, CEC-ul, Muzeul de Istorie (fosta Poştă Centrală), Muzeul Ţăranului Român, Opera, Primăria din Craiova sau cea bucureşteană din Banu Manta, Catedrala din Timişoara, ansamblul Băncii Naţionale sunt la fel de orfane de părinţii lor spirituali. Îi invităm la o masă cu meniu specific la pitorescul restaurant „Doina” (cine mai ştie de „Bufetul de la Şosea”!?) sau într-o impunătoare reşedinţă în stil neoromânesc despre care aflăm (eventual) că a fost a unui Oprea Soare, dar despre Mincu sau Petre Antonescu nimeni - în afară de (unii) arhitecţi sau istorici - n-a auzit… Mergem prin galeriile Creţulescu la Librăria Humanitas, dar habar n-avem că suntem în preajma spiritului lui G. M. Cantacuzino. Ne place să arătăm secession-ul din Timişoara, Oradea sau Târgu Mureş dar despre arhitecţii - uneori celebri şi la Viena - nici vorbă. Înaintea ultimului război mondial se obişnuia ca pe case să se pună plăcuţe de marmură cu numele arhitectului (şi al constructorului, uneori). Anonimatul social al „colectivelor de proiectare” a desfiinţat personalităţile - iar mentalitatea aceasta (ca şi multe altele) s-a păstrat. În ultimul timp pe unele edificii au apărut timide inscripţii cu sigla patrimoniului pe care stă scris aproape ilizibil, numele arhitectului. Vorba lui Caţavencu: „Dar e puţin, foarte puţin”... * Această lacună nedreaptă în cultură şi în atitudinea generală faţă de arhitectură şi arhitecţi îşi propun să o remedieze autorii prezentei lucrări, sub impulsul şi îndrumarea inginerului Nicolae Şt. Noica, un pasionat cercetător al edificării în România modernă. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 3


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Proiectul e cu siguranţă ambiţios, mai ales prin atenţia sa către o quasi-exhaustivitate şi, de aceea, perfectibil în etapele sale următoare. Pentru moment putem numai să aducem elogii acestui demers generos şi uriaşei munci de informare depusă de membrii echipei de autori. [...] Proiectul e de lungă respiraţie şi cu siguranţă pe parcursul împlinirii sale vor apărea necesarele corecţii şi ajustări, atât în structura generală, cât şi în completarea şi selecţionarea informaţiei. Ceea ce este însă sigur şi merită să fie aplaudat fără rezerve este faptul că ni se oferă aici una din cele mai importante contribuţii la cunoaşterea arhitecturii moderne româneşti.

Prof. dr. arh. Mihail Caffé

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 4


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Cuvânt - înainte

Contextul general al lucrărilor În ultimii ani au fost realizate şi publicate câteva cercetări monografice reprezentând aspecte din viaţa şi activitatea profesională a unor mari arhitecţi români. Pe de altă parte, diverse alte lucrări au înfăţişat unele dintre cele mai reprezentative construcţii de pe teritoriul României. Pe fondul cercetărilor recente şi al unui interes crescut asupra arhitecţilor români şi asupra celor mai reprezentative realizări din arhitectura românească, s-a conturat nevoia centralizării informaţiilor din diferite surse bibliografice, în vederea realizării unei baze de date. Prin întocmirea acesteia, în scopul catalogării arhitecţilor şi a lucrărilor acestora, am dorit să oferim o perspectivă centralizatoare, un punct de plecare pentru cercetări ulterioare. Obiectivul general al proiectului constă în realizarea unei baze de date cuprinzând arhitecţii români (literele D-H) şi lucrările lor reprezentative pentru arhitectura din România, ce constituie al II-lea volum din cercetarea structurată în 5 volume: Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H). Această bază de date reprezintă un proiect cultural, deschis oricăror completări viitoare, nu unul editorial; se doreşte a fi un volum de lucru pus la dispoziţie cercetătorilor. Prezenta cercetare va aduce laolaltă, pentru prima dată, informaţii din lucrări publicate, fişe UAR, publicaţii de epocă, reviste de specialitate, arhive, fonduri aflate în muzee şi biblioteci, colecţii particulare. Grupul ţintă este alcătuit din punct de vedere ştiinţific din: cercetătorii preocupaţi îndeosebi de istoria arhitecturii, construcţiilor, urbanismului etc., iar din punct de vedere educaţional: instituţii de învăţământ, studenţi în domeniul arhitecturii sau domenii conexe. Nu în ultimul rând, un astfel de proiect se adresează publicului larg interesat de istoria arhitecturii, administraţiilor locale, ministerelor de resort, agenţilor economici interesaţi de stabilirea contactelor profesionale. Activităţile şi metodologia proiectului Una dintre activităţile principale ale proiectului a constat în colectarea datelor referitoare la arhitecţii români şi la clădirile reprezentative pentru creaţia acestora şi arhitectura românească, pentru care s-a avut în vedere, ca punct de plecare, întocmirea unui document centralizator (tabel) în care arhitecţii au fost listaţi alfabetic, precizând data naşterii/decesului, locul naşterii, promoţia, principalele lucrări, sursele bibliografice referitoare la viaţa arhitectului şi la activitatea sa profesională. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 5


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Criteriile de selecţie, în ceea ce priveşte includerea arhitecţilor în prezentul volum, au fost reprezentate în principal, de numărul de premii obţinute la nivel naţional şi/sau internaţional, numărul de menţionări ale respectivului arhitect şi ale lucrărilor sale în publicaţii de specialitate: lucrări de istorie a arhitecturii, artei şi construcţiilor, dicţionare de arhitecţi şi clădiri, premii, distincţii, recunoaşteri ale activităţii de proiectare, activităţii didactice, de cercetare şi publicistică în domeniul arhitecturii şi domenii conexe. În funcţie de criteriile de clasificare şi de materialul avut la dispoziţie în acest moment, fiecărui arhitect i s-a acordat un anumit spaţiu de expunere în cadrul volumului tipărit. Informaţiile cuprinse în articolul referitor la profilul profesional al arhitectului reflectă performanţele acestuia, cu rezerva că, exceptând fişele primite direct de la arhitecţi, datele culese nu pot reprezenta cu exhaustivitate activitatea arhitectului, ci oglindesc conţinutul materialului documentar disponibil. Datorită acestui fapt, amploarea articolelor referitoare la activitatea arhitecţilor variază, structura rămânând însă aceeaşi. Echipa proiectului s-a confruntat cu diferite situaţii în raport cu expunerea activităţii arhitecţilor în viaţă, astfel, unii îşi publicaseră deja datele din Curriculum Vitae pe internet, iar echipa a încercat să le introducă în structura dicţionarului; alţii au oferit fişe special întocmite pentru acest dicţionar, iar alţii au refuzat să fie incluşi în el. Vom păstra anonimatul arhitecţilor care nu au dorit să participe în prezentul proiect oferind informaţii despre activitatea proprie, respectând dorinţa acestora. Nu putem să nu remarcăm faptul că un număr foarte mic de arhitecţi au răspuns apelului repetat trimis de Ordinul Arhitecţilor din România prin email întregii baze de date. Apelul a putut fi citit şi în Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor, fiind postat şi pe pagina principală a website-ului Uniunii Arhitecţilor din România.. Dicţionarul ar fi fost mult mai lesne întocmit numai cu date despre arhitecţii care nu mai sunt în viaţă, însă provocarea echipei proiectului a constat tocmai în realizarea unei radiografii evolutive a arhitecturii româneşti moderne iar, în acest scenariu, creaţia contemporană de arhitectură nu putea lipsi. Prin publicarea volumelor în mediul online, dorim ca demersul nostru să fie făcut public, ca acest dicţionar să poată fi accesibil arhitecţilor şi cercetătorilor din domenii conexe arhitecturii, oferind posibilitatea acestora de a contacta echipa proiectului şi de a contribui la întocmirea unei baze de date a arhitecţilor şi arhitecturii din România (prin completarea, întregirea şi îmbunătăţirea materialului existent). Cu toţii avem colegi arhitecţi a căror operă merită să fie cunoscută şi promovată, iar prin intermediul mediului online interactiv, proiectul poate fi continuu îmbunătăţit. Colectarea informaţiilor s-a desfăşurat prin studiul arhivistic, documentarea în cadrul bibliotecilor şi muzeelor, vizite documentare pe teren, culegerea de informaţii imagistice din documentaţie şi in situ. Au fost cercetate fişele arhitecţilor (D-H), membri ai Uniunii Arhitecţilor din România (de la înfiinţare până în prezent), surse bibliografice tipărite sau online, aferente fiecărui arhitect şi fiecărei construcţii reprezentative. Datorită constrângerilor temporale, respectiv datorită faptului că durata alocată prezentului proiect a fost martie - noiembrie 2014, echipa proiectului nu a primit răspuns din partea tuturor arhitecţilor contactaţi cu solicitarea de a participa cu informaţii biografice la conţinutul volumului. Cu toate că intenţia echipei a fost de a contacta personal cât mai mulţi colegi arhitecţi, acest scop nu a fost în totalitate atins (fie din cauza absenţei datelor Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 6


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

de contact, fie din motive ce ţin de durata strictă de desfăşurare a proiectului etc.) în aceste cazuri, echipa recurgând la culegerea informaţiilor existente în documentaţiile accesibile. De asemeni, apelul făcut la diverse institute de proiectări, pentru a ne pune la dispoziţie date despre arhitecţii care au lucrat în cadrul colectivelor de proiectare, s-a soldat cu eşec, fie datorită desfiinţării/ privatizării multor institute fie arhivei inaccesibile. Întocmirea fişelor de personalităţi şi lucrări - acţiune de sintetizare a informaţiilor obţinute în urma cercetării documentare - a fost înlesnită de distribuirea, cu ajutorul Uniunii Arhitecţilor din România şi a Ordinului Arhitecţilor din România, a fişelor cadru structurate pe informaţii biografice şi date despre clădiri reprezentative. Aceste fişe, completate de către arhitect, alături de informaţii bibliografice (în cazul în care nu s-au putut obţine date direct de la arhitect) au fost folosite la întocmirea volumului reprezentând obiectivul final al proiectului cultural. Informaţiile obţinute în urma interviurilor desfăşurate, a centralizării fişelor completate de arhitecţi, a cercetării documentaţiei bibliografice, arhivistice sau online, au fost sistematizate şi au luat forma finală a articolelor incluse în volumul: Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H). Volumul de faţă reprezintă forma de concretizare a rezultatelor cercetării documentare şi a fost pus la dispoziţia UAR pentru diseminarea informaţiei în cerc restrâns. Fişele completate de arhitecţi şi prelucrate apoi de către echipa proiectului sau întocmite direct de către cercetători (în cazul în care nu a fost posibilă contactarea directă a arhitectului), au fost structurate într-un volum ce conţine o listare alfabetică a datelor biografice şi profesionale ale celor mai reprezentativi arhitecţi români din secolele XIX-XXI. Articolul despre un anume arhitect, care a completat fişa sa proprie, este tributar informaţiilor date de arhitect despre activitatea sa profesională. Câteva fişe au avut drept bază (date existente în arhivă) fişele UAR despre acei arhitecţi. Structura fişelor şi informaţiile despre arhitecţii respectivi sunt rezultatul sintetizării datelor bibliografice existente şi a fişelor UAR. Rezultatele proiectului şi follow-up În urma finalizării proiectului cultural, preconizăm - ca rezultate aşteptate - un interes crescut cu privire la descoperirea profilurilor arhitecţilor, a căror creaţie a rămas necercetată sau incomplet analizată. Furnizarea datelor cu privire la activitatea unor arhitecţi, programe arhitecturale sau stiluri adoptate de fiecare arhitect în parte ar putea servi la realizarea de parteneriate importante în context naţional sau internaţional. Utilitatea creării unei baze de date rezidă în completarea şi actualizarea documentaţiei actuale destructurate şi incomplete, care poate trece cu vederea nume importante în arhitectura românească. În următoarea etapă, echipa proiectului intenţionează să aplice aceeaşi metodologie pentru cercetarea datelor documentare aferente arhitecţilor şi clădirilor reprezentative cu literele I-M. Adresăm pe această cale mulţumirile noastre atât d-lui ing. Nicolae Şt. Noica pentru iniţiativa acestui proiect complex, demers dezvoltat în cadrul proiectului cultural al Asociaţiei “Bucureştiul meu drag”, cât şi tuturor colaboratorilor noştri şi arhitecţilor care neau furnizat informaţii pentru acest dicţionar (arhitecţii Daniela Cioponea, Dobrin Datcu, Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 7


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Tiberiu David, Peter Derer, Constantin Dobre, Roxana şi Eugeniu Drăghescu, Irina Duca, Maria Enache, Angela Filipeanu, Anca Filip, Vlad Gaivoronschi, Dan Geleleţu, Dan Georgescu, Dragoş Gheorghiu, Teodor Octavian Gheorghiu, Lucian Oliviu Ghişe, Ioan Goia, Maria Goia, Iulian Gudină, Ana Maria Hariton, Mihaela Hariton, Andreea Hasnaş, Emil Retegan).

Echipa proiectului cultural

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 8


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

ABREVIERI FA UAUIM IAIM U.A.R., UAR O.A.R., OAR R.U.R. U.A.P. I.C.R. M.C.P.N. P.U.G., PUG P.U.Z., PUZ P.U.D., PUD E.R.E.N. I.S.C.A.S. I.P.C.T. B.I.A. C.F.R. B.A.R. L.M.I. M.L.P. MNAR P.M.B, PMB

Facultatea de Arhitectură Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” Uniunea Arhitecţilor din România Ordinul Arhitecţilor din România Registrul Urbaniştilor Români Uniunea Artiştilor Plastici Institutul Cultural Român Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional Proiect Urbanistic General Proiect Urbanistic Zonal Proiect Urbanistic de Detaliu Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale Institutul de Studii şi proiectare pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare Institutul de proiectare Construcţii Tipizate Birou Individual de Arhitectură Căile Ferate Române Biblioteca Academiei Române Lista monumentelor istorice Ministerul Lucrărilor Publice Muzeul Naţional de Artă al României Primăria Municipiului Bucureşti

n. m. ed. dipl. coord. colab.

născut mort Editura diplomat coordonator colaborator, colaborare

S.T. R.N. G.P. V.Ţ.

Sidonia Teodorescu Raluca Niculae Gabriela Petrescu Vasile Ţelea

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 9


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

D DABIJA, Ana Maria (n. 25 nov. 1960) Studii: IAIM, dipl. 1986; doctor în arhitectură, dipl. 2000. Între 1986-1993: arhitect în cadrul Institutului de Proiectare Carpaţi. Membru: UAR, OAR, ISES (International Solar Energy Society), SunE (Association New and Renewable Energy Sources), CIB (International Council for Research and Innovation in Building and Construction), RoGBC (Romanian Green Building Council), ASI (Association for Fire Safety), RehabiMed Association. Funcţii: membru al senatului UAUIM şi al Consiliului administrativ UAUIM, preşedinte al Comitetului tehnic „Building Physics and functional requiremens”, preşedinte al Comitetului tehnic român pentru standardizare Uşi şi ferestre şi membru în alte două Comitete de standardizare, expert tehnic şi verificator atestat MDRT (Siguranţă în exploatare, igienă, sănătate şi mediu, economie de energie, protecţie împotriva zgomotelor. Activitate didactică: Profesor universitar UAUIM (2007- prezent); 1996-2010: 11 cursuri, autor 5 cursuri universitare, autor 6 cursuri post- universitare; participare la elaborarea a 15 regulamente tehnice. Publicaţii: peste 100 articole ştiinţifice, participare la peste 55 conferinţe naţionale şi internaţionale; autoare a 8 cărţi. (R.N.)

DAMASCHIN-STOICA, Anca Elena (n. 1972) Studii: 2000 – Bursier „Fundaţia Soros”, absolvent Architectural Conservation Studies, Academia Istropolitana Nova, Bratislava; 1998 – absolvent al „Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu”, Facultatea de Arhitectură şi Programul optional de orientare specializată «Restaurare»; 2001– master „Forma Urbană- Arhitectură, Oraş, Teritoriu” la „Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu”, Facultatea de Urbanism, Bucureşti; 2008– Studii postuniversitare de specializare în reabilitarea monumentelor istorice şi structurilor istorice la Universitatea „Babeş Bolyai" Facultatea de Istorie şi Filosofie. Din 2010 activează ca arhitect atestat de MCPN cu drept de semnătură pentru: „Şef de proiect pentru proiecte de restaurare şi urbanism istoric” şi arhitect urbanist specialist RUR cu drept de semnătură pentru: „Planuri urbanistice de detaliu”, „Planuri generale şi zonale de urbanism”, „Studii istorice urbane” şi „Protejarea şi dezvoltarea mediului construit”. Lucrări: studii istorice urbanistice in cadrul planurilor urbanistice generale pentru municipiile Piteşti, Curtea de Argeş (în colectiv), Focşani (in colectiv) şi comunele Luncaviţa judeţul Tulcea, Corbi judeţul Argeş; Studiu Istoric Urban pentru PUZ „Linia de metrou Magistrala 6”. Elaborare de documentaţii de arhitectură şi urbanism pentru locuinţe, clădiri social – culturale, clădiri cu statut de monument şi clădiri cu valoare culturală, clădiri comerciale şi de producţie în calitate de autor, coautor şi şef de proiect. (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 11


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DAMIAN, Ascanio (n. 1914, Bucureşti m. 2005, Bucureşti) Studii: FA, dipl 1942. Lucrări: în colectiv: vilele Gaef, str. Roma şi Pronanoff, aleea Popovici - Bucureşti (cu arh. N. Cucu); Fabrica de confecţii „APACA” (1948, împreună cu arh. Mircea Alifanti, Ion Ghika-Budeşti, V. Krohmalnic, H. Stern); Aerogara Băneasa (1949, împreună cu arh. Mircea Alifanti, N. Bădescu etc.); Ambasada României la Varşovia (1952); Casa Scânteii, Expoziţiile Camerei de Comerţ din Lipsca, Poznan, Moldova, Plovdiv, Cairo, Stockholm, Palermo, New Delhi, Beijing, Barcelona, New York etc., în colectiv, Pavilioanele României la târgurile internaţionale de la Viena (1949, 1951, 1952), Poznan (1950), Leipzig (1950, 1951, 1952), Plovdiv (1950, 1952) şi Damasc (1956, premiul I); Expoziţia din „Parcul Herăstrău” (1953); Pavilionul central din Complexul Expoziţional al Târgului Internaţional Bucureşti (1962, în colectiv); Primăria oraşului Drobeta Tr. Severin (1970). Activitate didactică: profesor IAIM (1949-2005). Între 1959 şi 1972 a fost rector al IAIM promovând libertatea de exprimare şi practicarea arhitecturii moderne. Publicaţii: capitolul Le Corbusier publicat în vol. Mari arhitecţi (1971). Premii/ distincţii: premiul Opera Omnia acordat în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti (2003). Într-o dezbatere din revista Arhitectura din 1985, A. Damian puncta următoarele: „Arhitectura nu este și nu poate fi atemporală. Nu se poate și nu s-ar putea aprecia pozitiv încercarea de a răspunde azi – corect, pertinent, congruent – cu răspunsuri date unei similare probleme ca acum câteva secole, chiar dacă, la vremea aceea, aceste răspunsuri și soluții erau

impecabile și stârnesc și astăzi justificată admirație... Arhitectura unei epoci este, înainte de toate, expresia unei materialități fizice, a unei tehnici și tehnologii.“ (G.P., V.Ţ.)

Pavilionul EREN, 1963-1965, arh. Ascanio Damian, Mircea Enescu, Vera Hariton. Sursa ilustraţiei: wikipedia.org/wiki/Complexul_expozițional_Rome xpo Accesat oct. 2014

DAMIAN, Eugeniu (n. 2 ianuarie 1947, Câmpulung Muscel) Studii: IAIM, dipl. 1971. Funcţii: A lucrat în cadrul I.P.J. Alba şi în Institutul de Proiectări Prahova din Ploieşti. Lucrări: blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale la parter în Slănic-Prahova; locuinţe şi spaţii comerciale în Alba Iulia, Sebeş, Ocna Mureş, Aiud, cantina Banyas din Siria, extinderea Liceului Economic din Ploieşti; staţie service auto „Dacia”, Ploieşti; Spital cu 430 paturi în Câmpina (1977), sistematizarea zonei centrale a oraşului Slănic Prahova. (V.Ţ., S.T.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 12


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DAMIAN, George (31.05.1904, Bucureşti ?) A lucrat la Primăria Mun. Bucureşti apoi Sfatul Popular al Capitalei (1930-1953). Funcţii: director tehnic, Direcţia Tehnică de Proiectare, Sfatul popular al Capitalei. Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, dipl. 1930. Lucrări: Judecătoria Ocolului V, Raionul Tudor Vladimirescu (1936); imobil locuinţe colective str. Brezoianu 11 (1932); imobil locuinţe colective str. Dr. Lister 1 (1933); imobil locuinţe colective str. Marin Serghescu 8-11 (1941); imobil locuinţe colective bd. Dimitrov colţ cu str. Coşbuc (1942); imobil locuinţe colective str. Spătarului 1 (1944-45); imobil locuinţe colective str. Dionisie Lupu 74 (1946-47); vila din şos. Bucureşti- Ploieşti (1939); vila din şos Bucureşti- Săftica km 23 (1938); imobil de locuinţe colective str. Polonă 21 (1946); alte imobile de locuit (în număr de aprox. 180); săli de spectacole şi 12 vile pe Valea Prahovei. (R.N.) DAMIAN (NICOLESCU), Marta (n. 1939, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1963. Lucrări: în calitate de arhitect în cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice a avut ocazia să elaboreze proiecte de restaurare pentru: Biserica-cetate din Drăguşeni; Casa domnească din ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului" din Râmnicu Sărat şi să coordoneze execuţia la alte şantiere. În 1969 a participat la extinderea cu noi pavilioane a Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale (EREN) în colectivul condus de Heinz Novac. Tot în această perioadă a colaborat la realizarea pavilionului României la Târgurile Internaţionale de la Teheran,

Moscova, Zagreb, Toronto, Sidney, Frankfurt. Premii: A obţinut premii ale U.A., ca studentă, pentru proiecte din anii 3 şi 5; fiind încă studentă, a făcut parte din colectivul lui Alexandru Popescu Necşeşti, care a obţinut, în 1962, premiul III la concursul pentru „Sistematizarea centrului cultural administrativ din Timişoara". (V.Ţ.) DAMIAN (DIACONU), Ştefania (n. 1935, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1959. Lucrări: a lucrat la ISCAS până în 1975 unde a participat la proiectarea unor investiţii importante ca spitale, hoteluri, sanatorii printre care: Spital la Caransebeş (1961); hotelul „Trotuş" din Oneşti (1968); hotelul „Nufărul" din Băile Felix (1972); hotelul „Jiul" din Craiova (1969); hotel în oraşul Chrudim, Cehoslovacia, hotel executat de ARCOM (1970); clinică de urologie la Praga, Cehoslovacia (1974). Între 1975-1985 a profesat în cadrul unui institut de proiectări industriale pentru realizarea de proiecte pentru anexe tehnico-sociale la CUG- Iaşi, IMUM Medgidia; din 1985 revine la ISLGC (fost ISCAS) unde, până în 1990, face parte din colectivul lui Dorin Gheorghe ce va realiza Ambasada României la Sofia; din 1991 a colaborat la o firmă privată de proiectare pentru diverse imobile din Bucureşti, Snagov şi Baloteşti. (V.Ţ.) DAN (FRATU), Minodora (n. 1943, Olteţ, jud. Braşov) Studii: IAIM, dipl. 1959. După absolvirea IAIM a lucrat la Muzeul de Artă al României pentru organizarea în ţară şi străinătate a unor

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 13


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

expoziţii specifice. Activitate didactică: Din 1968 a activat în învăţământul superior, la Institutul de Construcţii din Bucureşti, la catedra de geometrie descriptivă şi desen tehnic, până în 1996. Între 1976-80 a predat cursul de geometrie descriptivă şi perspectivă la Universitatea de Arhitectură din Constantine-Algeria, unde a fost plecată împreună cu soţul său, arh. Aurel Dan. Expoziţii: amenajarea expoziţiei de la sala Dalles; amenajare expoziţie, Sofia (1964), Praga (1965); arh. decorator a secţiei expoziţii Muzeul de Artă al RSR; expoziţie grafică şi pictură Bienala de la Veneţia (1960); amenajarea sediului de expoziţii a Asociaţiei Artiştilor Fotografi (sala Buzoianu) (1961); amenajarea sala Casa Scânteii la expoziţia I.L. Caragiale (1962); amenajare Sala Plastică, Iaşi (1963). (V.Ţ.) DANCIU, Ioana Olivia (n. 1979) Studii: IAIM, dipl. 2004; 2003 – Bursier cu programul european „Leonardo da Vinci”; 2004-2008 – master „Management Urban” la „U.A.U.I.M”, Facultatea de Urbanism, Bucureşti; din 2004– doctorand şi asistent universitar la “U.A.U.I.M, Catedra de Proiectare a Facultăţii de Arhitectură”, Bucureşti. Lucrări: în colectivul Contact Studio: studii pentru Palatul de Justiţie Mehedinţi, ansamblul rezidenţial Esplanada Primăverii Mogoşoaia, imobil de birouri Enescu 24, pavilion intrare Salina Turda, amenajare interior Salina Turda, casă de piatră Corbeanca, casa de vacanţă Sărata Monteoru (2010), Floreasca City Center Office (2013). Concursuri: studiul Urban sanguine system, Trondheim, Norvegia.

Premii: premiul preşedintelui Filialei Bucureşti în cadrul Anualei de Arhitectură 2010: studiul Urban sanguine system Trondheim, Norvegia; medalie „bene merenti” pentru rezultate meritorii obţinute în anii de studii – şef de promoţie, medalie pentru examen de dizertaţie cu nota maximă, medalie pentru lucrare de diplomă notată cu nota maximă. (R.N.)

Amenajare salina Turda, autor arh. Ioana Olivia Danciu, coautori: Marius Danciu, Cornelia Danciu. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2010/amenajari/ i39/. Accesat oct. 2014

DANE, Ana (n. 1951, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1993 (primii 3 ani i-a absolvit în 1974). Lucrări: a lucrat îndeosebi în colectivul arh. Ruxandra Fotino, pentru locuinţe şi dotări în Bucureşti, printre care: ansamblul de locuinţe Şos. Colentina, Pţa. Bucur Obor, Calea Moşilor, Bdul Unirii, Pţa. Victoriei (toate până în 1990); hotel IBIS, str. Izvor, 2005; complex rezidenţial „Emerald" str. Tuzla, Bucureşti (2008); remodelare şi restaurare hotel „Bulevard", Sibiu (2009); reabilitare centre medicale şi cantine - Petrom în diferite amplasamente din ţară (2007-2008); Centrul de afaceri cu sediul Bancorex, Calea Victoriei, Bucureşti (1997); amenajare birouri „Arta Grafică" (2001). (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 14


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DARABAN, Daciana Studii: IAIM, dipl. 1987; doctor în arhitectură din 1998: „Contribuţii metodologice şi legislative la reabilitarea fondului construit existent”. Funcţii: 1987–1988– arhitect stagiar la Centrul de Proiectare al T.G.C.M. Braşov, 1988-1990 – arhitect proiectant la I.P. ,,Carpaţi” Bucureşti, 1990-1992 – arhitect proiectant la „Romproiect” Bucureşti, 1992-1994 – arhitect proiectant la I.P.C.T. S.A. Bucureşti, 1994-1995 – cercetător Ştiinţific gr. III la I.P.C.T. S.A. Bucureşti, 1995-1998 – asistent universitar titular la I.A.I.M. Bucureşti, 1998-2001 – lector universitar titular la I.A.I.M. Bucureşti, 2001-conferenţiar universitar titular la U.A.U.I.M. Bucureşti, 2002-titular birou individual de arhitectură. 1997-Director de program SOCRATES – ERASMUS în cadrul Biroului de Relaţii Internaţionale al U.A.U.I.M.; 2001-Expert evaluator imobiliar şi pentru afaceri – membru ANEVAR; 2001-Verificator tehnic de calitate a proiectelor atestat MLPTL (exigenţele B,D,E,F); 2002–2006 Vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Atestare Profesională pentru Acordarea Dreptului de Semnătură - OAR. Lucrări: Elaborare de proiecte de arhitectură pentru locuinţe şi clădiri social – culturale în calitate de autor şi şef de proiect, dintre care menţionăm şcoli de 24 şi de 12 clase, dispensar şi club – cinematograf, în Sectorul Agricol Ilfov. Amenajări interioare de sedii de firme şi locuinţe particulare Elaborare de documentaţii urbanistice (P.U.D./P.U.Z.) şi proiecte de fezabilitate. Activitate ştiinţifică: Elaborare de studii de cercetare comandate de M.C.T. în cadrul I.P.C.T. S.A., Proiecte pentru tehnologie de construcţie complet uzinată pentru Braşov.

Publicaţii: autor, Editura „Semne”, Bucureşti, 2000; articole în revista „Arhitectura” şi Buletinul Informativ ANEVAR, consultant de specialitate la lucrarea „Evaluarea Proprietăţii”- ediţia română. Premii: Menţiune de onoare a juriului la BIA, Cracovia – 1989, la secţiunea concurs de proiecte, Proiecte menţionate în concursul RIBA (Brighton 1986) şi BIA (Sofia 1988). (R.N.)

Studiu pentru centrul Cultural, faţadă, plan. Sursa ilustraţiei: http://www.oarbucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni/Daciana_DARA BAN.pdf. Accesat oct. 2014

DATCU, Dobrin Laurenţiu (n. 16.12.1968) Studii: IAIM, dipl. 1995. În anul 2013 obţine titlul de Doctor în Arhitectură al UAUIM, cu lucrarea intitulată Sisteme de parcare în marile orașe, coordonator ştiinţific prof. dr. arh. Daniela Rădulescu. Membru al O.A.R. și R.U.R. Lucrări: Arhitect în biroul propriu de arhitectură din 1999, proiecte de arhitectură și de urbanism. Activitate didactică: În prezent lector la U.S.H. Facultatea de Arhitectură, din

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 15


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Bucureşti, coordonator de an, în cadrul departamentului Sinteze de Proiectare. (prin amabilitatea d-lui arh. Dobrin Datcu). (S.T.)

bazin de înot, Brăila; hoteluri Mangalia Nord; Clinica de Urologie, Praga (1975); Spital tip cu 100 paturi şi ambulatoriu (1976); extinderea Institutului Agronomic, Iaşi (1973); Sanatoriul din Băile Herculane (1974). În cadrul Romproiect a întocmit proiecte ofertă pentru: ansamblul rezidenţial în cartierul Victoria Island din Lagos (Nigeria, 1980); ansamblul de locuinţe în festival Town (Nigeria). Activitate didactică: asistent IAIM, catedra Bazele proiectării. (V.Ţ., R.N.)

Locuință individuală, autor, București, 2010. Foto arh. Datcu Dobrin

DAVID, Aurel I. (20 nov. 1911, Bucureşti - ?) Studii: Academia de Arhitectură din Bucureşti, dipl. 1938. Între 1932-1936 a lucrat la arh. Feldstein (blocuri de locuinţe în Bucureşti, str Mircea Vodă, Lucaci); la arh. Rosinthal (colab. Blocul din P-ţa Rosetti colţ cu str. Dianei şi la blocul din bd. Lascăr Catargiu nr. 11B). Funcţii: arhitect CFR (iulie 1942 - mai 1946), şef birou tehnic CFR (mai 1946 ian. 1948), şef bir. Tehnic principal apoi şef secţie (febr 1948 - aug. 1950), consilier (sept. 1950 - martie 1951), şeful colectivului de tipizări, Institutul de proiectări CFR – 1955, şef serv. Tehnic (din apr. 1951). Lucrări: 1936-1942, Bucureşti: casa dr. Pess, str. E. Filipescu (în parcul Filipescu); casa Hlebnikian, aleea Alexandru, casa Romanescu R. În parcul Filipescu, casa Radu Florescu, casa Framasovici, str. Pitar Moş, bloc locuinţe str Caragea Vodă nr 2 (transformare), bloc de locuinţe str Vasile Conta (neexecutat); 1942-45: ca arh. la Serv. de Arhitectură CFR, colab. cu arh. Titu Elian: clădire de călători în staţia Câmpina, clădire de călători la staţia Titu,

Parcaj suprateran și spații comerciale, coautor, București, 2007. Foto arh. Datcu Dobrin

DATCU, Ştefan (n. 1938, Topraisar, Dobrogea - m. 2010) Studii: IAIM, dipl. 1964. Lucrări: complex comercial Copou; complex comercial M5; cămine studenţeşti pentru Politehnica Iaşi; Centru comercial în ansamblul de locuinţe Crăsnaru, Râmnicu. Vâlcea (1972); ansamblul de locuinţe Crişan II, Slatina (1972); ansamblul de locuinţe Exerciţiu, Piteşti (1972); Casa de Cultură din Slatina;

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 16


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

cămine de centralizare electromecanică, cantoane şi alte lucrări cu specific feroviar; între anii 1946-53 a lucrat în sectorul execuţiei în cadrul Dir. Construcţiilor CFR, a Dir. Statisticii CFR şi apoi în Dir. Generală tehnică a Ministerului Transporturilor; 1954-55, Institutul de Proiectări CFR, colab. arh Almarek A: bloc locuinţe muncitoreşti 38 apartamente, Timişoara (1954), clădiri de călători în staţiile Puru, Lunca, Mânărade, Vasile Tudose. Alte lucrări: ca şef al colectivului de tipizări în cadrul Institutului de proiectări CFR a participat la întocmirea proiectelor tip pentru cămine de acari, cantoane, cazărmi de lucrători, clădiri district etc. (R.N.) DAVID, Tiberiu (n. 12.06.1951) Studii: IAIM, dipl. 1979. Doctor în ştiinţe peisagere, 2013. Funcţii: În prezent arhitect asociat, şef de proiect la Urban Record SRL, cu activitatea de proiectare PUG-uri, PUZ-uri; PUD-uri şi amenajări peisagistice. Din 2006 până în prezent asociat şef de proiect la ArchiBAU management & design, realizând proiecte de arhitectură, urbanism şi management . În perioada 1987-2006 a activat în Israel în cadrul biroului de arhitectură şi Management, TIBERIO D., realizând proiecte de arhitectură, urbanism amenajări teritoriale, peisagistică. Între anii 2000-2007 a activat ca asociat în biroul de proiectare de arhitectură peisageră Flory Shacham, Haifa; Israel, realizând lucrări în domeniul amenajării peisagistice autostradale, parcuri publice şi grădini particulare, precum şi amenajări teritoriale de diferite mărimi. În perioada 1999-2005 a avut funcţia de arhitect şef al judeţului Ludim, Israel, fiind

responsabil al dezvoltării teritoriale a regiunii şi anume: dezvoltarea economicourbană regională, inclusiv dezvoltarea infrastructurii şi lucrări edilitare, circulaţie, transport, sistematizare urbană, detalii şi schiţe de sistematizare, amenajări teritoriale etc. În perioada 1995-1998, a fost consilier în arhitectură în cadrul Administraţiei Funciare Israeliene. Între 1992-1996, a avut funcţia de arhitect şef în cadrul Primăriei oraşului Rosh HaAin, Israel. Între 1990-1992, arhitect şef al Judeţului Mate Yehuda, Israel; între 1988-1990, arhitect şef al primăriei oraşului Sefard, Israel. În perioada 1983-1988 a activat ca arhitect, urbanist proiectant în cadrul primăriei oraşului Tel-Aviv, Israel. În România a activat ca arhitect proiectant în cadrul Institutului de proiectare Judeţeană Brăila în perioada 1979-1983. Lucrări: În Brăila ca autor: bloc locuinţe, b.dul Călăraşi (1980-1982), Blocuri Hexagonale pe malul Dunării (19801982), Amenajare centru administrativ politic, Esplanada (1981-1982). În Israel: Casa de bătrâni, Ierusalim, coautor (1983), proiecte de reabilitare urbană, sistematizare urbană, schiţe de sistematizare, amenajări teritoriale, Primăria Tel-Aviv (1984-1988) şi Sfard (1988-1990), Casă familială la Ramat, autor, (1990); bloc locuinţe Bat Yam, autor, (1990), auditorium Beer Sheva, autor (1990); bloc locuinţe cu spaţii comerciale la Ashdod autor (1992); bloc locuinţe la Ashdod autor (1993); grădiniţă la Oranit, autor (1993); parcuri, grădini, piaţete, scuaruri, primăria Oranit autor (1993-2000); Casă îngrijire nou născuţi, autor (1993); construcţie industrială BatYam Hi-tech 81994); Country Club cu sala de spectacole (1993-94); casă de bătrâni în Netania autor (1995); construcţie industrială în Gan Yavne (1996); Sinagogă pentru trei origini, autor (1995-1996); casa de copii, grădiniţă club de tineri,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 17


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

autor (1997); Mall în Neve Afek, autor(1995-1996); imobil birouri în Ramat Gon, (1997-1998); grădiniţă şi dotări pentru copii (1998); proiecte urbanistice de arhitectură restructurări Judeţul Ludim (1995-2005); casa de bătrîni Ashdod (2000); ansamblul de case particulare (1998-2000); centru de afaceri Kiriat Ecron (2001-2006); parc de cartier la Pardes, Hana, coautor (2001); stradă pietonală Primăria Benyamina (2003); case particulare în Holon, autor (2004); casa de cultură în Ros Haain (2002003); lucrări de cercetare comenzi guvernamentale (1999-2005); Domus Bacovia, str Bacovia (2008-2009), ansamblul de locuinţe P+10, Voluntari (2008-2010); PUG com. Plopu (2008). Activitate didactică: din 2008, lector dr. arh în cadrul Fac. de arh Spiru Haret. (prin amabilitatea d-lui. arh. Tiberiu David) (G.P.)

Ministerului Lucrărilor Publice (19111914- promovează o serie de lucrări hidrotehnice şi de hidroamelioraţii). A fost preşedintele AGIR. Lucrări: podul de la Cernavodă, colaborator a lui A. Saligny, 1891-1894conduce execuţia podurilor dunărene, peste braţul Borcea la Feteşti); lucrări de asanare a lacurilor Colentinei (19001911); elaborarea planurilor de sistematizare pentru oraşele Caracal, Slatina, Târgovişte, Braşov şi Bacău. Organizează primul concurs public pentru planurile de sistematizare a capitalei (1906). Activitate didactică: după 1918, profesor la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, fiind şeful catedrei de îmbunătăţiri funciare, maşini hidraulice şi construcţia oraşelor (ulterior Şcoala Politehnică) unde a ţinut şi primul curs de urbanism din România, (V.Ţ., G.P.) DAVIDESCU, Ion Alexandru (n. 1890, Bucureşti m. 1980) Fiul ing. Alexandru Davidescu. Studii: Şcoala de Arte Frumoase, Paris, dipl. 1919 (specializare

Birouri Ramat Gan 6, arh. Tiberiu David. Sursa imaginii: colecţia arh. Tiberiu David

DAVIDESCU, Alexandru (n. 1858, Breaza - m. 1936, Bucureşti) Tatăl lui Davidescu Ion Alexandru. Este unul dintre primii urbanişti români. Studii: Şcoala de Poduri şi Şosele, Paris, dipl. inginer. Membru de onoare al Societăţii Arhitecţilor Români. Funcţii: Între 1900-1911 este şeful Serviciului construcţii din Primăria Bucureşti; este secretar general al

urbanism). Funcţii: a condus Direcţia de Sistematizare a Municipiului Bucureşti (1924-47). Lucrări: imobilul fostei Case de Pensii a Teatrelor şi Operei Române (azi Biblioteca Italiană,) str. Nuferilor colţ cu str. Spiru Haret (în colaborare cu arh. Nicolae Cucu); imobilul ICAS, bd. Dimitrie Golescu colţ cu str. Virgiliu; imobile locuinţe str. Boteanu 3A, B, C şi Piaţa Rosetti (1934); Palatul nou al Băncii Naţionale, str. Doamnei (în colaborare cu arh. Radu Dudescu); edificarea aripii dinspre str. Edgar Quinet, a Universităţii din Bucureşti

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 18


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

(proiectată de arh. N. Ghika Budeşti); planuri de sistematizare pentru oraşele Bacău, Slatina, Bârlad, Târgovişte, Câmpulung, Braşov (în colaborare cu Al. Davidescu), Caracal, Tekirghiol; planul de sistematizare al oraşului Ploieşti (în colaborare cu arh. Toma T. Socolescu şi arh. Simion Vasilescu); Planul director al mun. Bucureşti (împreună cu arh. Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, Roger Bolomey şi ing. T. Rădulescu), plan aprobat prin decret regal în 1938, actualizat şi completat în 1939 cu Regulamentul de Construcţii şi alinieri; planul de sistematizare al oraşului Turda (în colaborare cu Geta Ghiţulescu). Activitate didactică: asistent al tatălui său (1922-28); profesor la la Facultatea de arhitectură din Bucureşti, ţinând cursul de arhitectură (1931-47). Publicaţii: „Noţiuni de urbanism” (1937); „Curs de arhitectură” (1931-1947). Concursuri: Premiul IIclădirea Fundaţiei Ferdinand, Iaşi (1929); sistematizarea oraşului Split (Iugoslavia, 1925, în colab. cu arh. Roger Bolomey); Premiul III- sistematizarea oraşului Belgrad (Iugoslavia, 1922); Premiul unic pentru amenajarea staţiunii Carmen Sylva (1921). (V.Ţ., G.P.) DĂDÂRLAT, Bogdan (n. 1947, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1971. Lucrări: în cadrul Romproiect: ansamblul de locuinţe în Festival Town (Nigeria, 1980); Centrul social cultural Colina Verde din Tripoli (Libia); studiu de sistematizare Centrul Doman, Reşiţa; ansamblu comercial centru Doman Reşiţa (1976). Premii: Premiul pentru activitate, acordat de U.A. (1968-1969). (V.Ţ.)

DĂRIESCU, Cezar (n. 1930) Studii: IAIM, dip. 1957. Lucrări în Iaşi: Şcoala Sanitară (1969); Spital de pediatrie (1971); Spital de neurochirurgie (1973); extinderea spitalului CFR (1976); Spital general cu 450 de paturi în Paşcani; Spital de recuperare neuromotorie în piaţa Gării Nicolina (1978); bloc de locuinţe şi Grup şcolar la Iaşi. (V.Ţ.)

Spital de recuperare, Nicolina, Iaşi (1978), arh. C. Dăriescu (şef de proiect), arh. A. Mihăilescu. Sursa ilustraţiei: http://curierul-iasi.ro/wpcontent/uploads/2010/07/spital-recuperare.jpg Accesat oct. 2014

DÂMBOIANU, Anton Tr. (n. 1925, Moreni – m. 1993, Bucureşti) Studii: FA, dipl. 1951. Lucrări: Participă în diferite colective la lucrări ca: Teatrul în aer liber şi turn de paraşutism în parcul „Lia Manoliu“ (fost „23 August“ din București (1953, în colaborare cu Willy Juster); ansamblu locuințe P+1– Cățelu (1956, autor Tiberiu Niga); ansamblu de locuințe P+3-5 – bd. Basarabia (1957, în colaborare cu Tiberiu Niga, I. Florea); club și dispensar la Moreni; Institutul de Științe Economice din Iași ; Institutul de Mine din Petroșani (1950-1953, autor Richard Bordenache, în

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 19


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

colaborare cu Şt. Cătină); club muncitoresc la Reșița; Institutul de cercetări metalurgice din București; Institutul de educație fizică și sport din București; locuințe în Valea Jiului. A participat la realizarea Monumentului Ostașului Român al lui Vida Geza de la Carei. Activitate didactică: S-a remarcat îndeosebi printr-o distinsă activitate didactică, în cadrul Institutului de Arhitectură din București, unde a fost titularul cursului de Mobilier și decorațiuni Interioare, curs deosebit de apreciat de studenţi. A fost și profesor la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ din Capitală. Publicaţii: În 1955 a publicat „Arhitectura din Muzeul Satului”, iar în 1962, „Amenajarea locuinței“. Concursuri: În 1961, a câștigat premiul I la concursul pentru Teatrul Național din București, iar în 1956 a obținut o mențiune pentru Sistematizarea Pieței N. Bălcescu (azi Piața Teatrului Național) din București. (V.Ţ., S.T.) DÂMBOIANU, Margareta (n. 1922 - m. 2005?) Studii: FA, dipl. 1947. Lucrări: extinderea maternităţii Polizu (1951-52, autor I.M.Enescu); blocuri de locuinţe şos. M. Bravu (1957-58); blocuri bd. Basarabiei (1962, în colab. cu S. Bercovici, N. Bărbulescu, I. Moscu); blocuri P+4 str. Baba Novac (1961, în colaborare cu arh. A. Keszeg, C Borc); Institutul de Inframicro-biologie din şos. M. Bravu (1962, autoare, în colaborare cu A. Şerbescu); ansamblul de blocuri din zona Institutului de Inframicro-biologie (1962, în colaborare cu A. Keszeg, C. Borc); ansamblul de blocuri din Balta Albă (1965, în colaborare cu N. Kepeş, N. Porumbescu ş.a.); blocuri în cartierul Titan (1968-1973, în colaborare cu arh. N.

Kepeş, A. Keszeg, I. Moscu, V. Cosâmbescu, ş.a.). Premii: menţiune UA pentru Institutul de Inframicrobiologie Bucureşti (1962); menţiune UA pentru ansamblul de blocuri din Balta Albă (1963); blocuri de locuit între 1968-1973, în Cartierul Titan (1973). (R.N.)

Cartierul Balta Albă, arh. N. Porumbescu, N. Kepeş, A. Căciulă, S. Bercoici, M. Dâmboianu, V. Gâlcă. Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1981). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică

DANCU, Nicolae Sabin (n. 14.07.1937, Miercurea Ciuc - m. 2010) Studii: IAIM, dipl 1961. Membru al OAR, UAR şi UAP. Lucrări: A început activitatea de proiectare în cadrul IPROTIM, unde a devenit cel mai tânăr şef de atelier, specializându-se în construcţii spitaliceşti printre care: Spitalul Clinic Judeţean Timişoara - pentru care a obţinut Premiul Uniunii Arhitectilor în anul 1974 şi Ordinul Muncii cls. a III-a; Spitalul Judeţean şi secţii în Drobeta Turnu Severin (1980), laboratoare la Institutul Politehnic Timişoara (1982); Centrul Medical Reşiţa. Alte lucrări: magazin universal (Timişoara, 1970); Complexul Lunca

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 20


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Bârzavei şi punctul de frontieră Stamora Moraviţa (1964), hotelul Hercules, Băile Herculane (1966); clădiri rezidenţiale, cămine studenteşti, proiectate în judeţele Timiş, Bihor, Caraş-Severin. După 1990: Biserica Ortodoxă a Parohiei Steaua din Timşoara, Biserica RomanoCatolică din Reşita, Mănăstirea GrecoCatolică din Giroc şi Biserica Ortodoxă Sfântul Vasile din Dumbrăviţa. Cu înclinaţii artistice deosebite, arhitectul Nicolae Dancu a realizat lucrări de grafică, artă decorativă şi bijuterii. Activitate didactică: profesor la Facultatea de Arhitectură a Universităţii Politehnice din Timişoara care a contribuit la conturarea direcţiilor de dezvoltare a şcolii de arhitectură din Timişoara. Experienţa acumulată a fost transmisă studenţilor în cadrul materiilor tehnice pe care le-a susţinut: finisaje, materiale de construcţii, tehnologie şi proiectare complexă. A perfectat calendarul licenţei, pregătirii şi susţinerii diplomelor anului VI, precum şi metodologia de alcătuire a acestora, care se păstrează astfel în continuare. Premii: Premiul UA în anul 1974 şi Ordinul Muncii clasa a III-a, pt. Spitalul Clinic Judeţean din Timişoara. (G.P., R.N.)

Spitalul Clinic Timişoara (1971), arh. Nicolae Dancu. Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975

Biserica Sfântul Vasile, Dumbrăviţa, arh. Nicolae Dancu. Sursa ilustraţiei: www.e-primarii.ro/primariadumbravita-tm/ Accesat oct. 2014

DEAC, Teodor (n. 1935, Bistriţa - m. 1999) Studii: IAIM, dipl. 1958. Activitate în cadrul Institutului de Proiectare Judeţean din Cluj. Lucrări: Spitalul de boli infecţioase Cluj; extinderea Spitalului din Huedin; sediul CFR Trazit din Cluj; blocuri de locuinţe pe str. Horia şi în cartierul Grigorescu din Cluj; locuinţe în Sângeorz Băi; locuinţe în cartierul Libertăţii din Turda; blocuri de locuinţe la Roşia Montană şi Baia de Arieş. În 1983 s-a stabilit în Germania, la Geislingen unde şi-a continuat activitatea de arhitect. (V.Ţ.) DEBRECZENI, Laszlo (n. 18.12.1903, Tg. Mureş - m. 20.09.1986, Cluj) Istoric de artă, critic de artă, designer, arhitect, spcialist în restaurare. Studii: Şcoala Tehnică din Cluj; specializare în istoria arhitecturii la Budapesta (1933-39). S-a remarcat în activitatea de inventariere, restaurare şi conservare a monumentelor din Transilvania şi, din 1953, din întreaga ţară. Funcţii: Angajat ca arhitect al episcopatului bisericii reformate

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 21


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

transilvănene, proiectează şi renovează biserici şi case parohiale. Lucrări: refacere biserica reformată din Ţigău; restaurare (1935-1936) biserica reformată din Sângiorgiu de Pădure, Jud. Mureş; releveu (1930) şi restaurare (1968) biserica reformată din satul Reteag, com. Petru Rareş, Bistriţa Năsăud; restaurare (1930-1935) biserica reformată din Fizeșu Gherlii, județul Cluj; restaurare şi extindere (1937-1938) a bisericii unitariene din satul Ocland, Harghita; restaurare biserica reformată din Lunca Bradului. Activitate didactică: profesor la Institutul de Arte Plastice I Andreescu (1949-63) şi la Universitatea Babeş Bolyai (1955-58), ambele din Cluj. Activitate de cercetare: Biserici şi turle reformate din Transilvania (1929); Arta populară maghiară în Transilvania (1929); Problemele artei maghiare (1931); Rezultatele arhitectural-istorice ale inventarierii monumentelor istorice din Cluj, din 1953-57. (V.Ţ., G.P.)

Biserica Reformată din Sângiorgiu de Pădure, arh. Laszlo Debreczeni. http://cerculdestele.blogspot.ro/2014/06/labiserica-reformata-din-sangeorgiu-de.html, Accesat nov.2014

DELAVRANCEAGIBORY, Henrieta (n. 1894 - m. 1987) Henrieta DelavranceaGibory a fost una dintre primele arhitecte din România. Arhitecta a fost fiica cea mică a scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea, soră a scriitoarei și pianistei Cella Delavrancea şi a pictoriţei Niculina Delavrancea-Dona. Alături de Horia Creangă, George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu, face parte din generația de arhitecți, care a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească. Studii: A studiat la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, absolvită în 1926, după o întrerupere datorată Primului Război Mondial şi a dificultăţilor din anii care i-au urmat. Lucrări: Şi-a desfăşurat activitatea profesională ca arhitect al Eforiei Spitalelor Civile (1925 - 1942) şi în paralel în biroul propriu de arhitectură, până la suprimarea dreptului de liberă practică a arhitecţilor de către guvernul comunist din anul 1948. Autoare a peste 80 de proiecte realizate şi a cel puţin tot atâtea, rămase în stadiu de proiect. Evoluează de la stilul arhitecturii neoromâneşti în care a fost formată la Şcoala Superioară de Arhitectură – stil oficial, predominant în deceniul 3 al secolului XX – reducând, de la primelele sale lucrări, prezenţa elementelor decorative la simple sugestii identitare: locuinţa proprie din str. Mihai Eminescu nr. 149 (1925-1926), casa Iosipovici, str. dr. Lister nr 75 (1927, în colaborare cu arh. Grigore Ionescu), casa Blanche Bernay, str. dr. Victor Babeş nr. 10 (1928), casa dr. Alecu Ureche, str. Luigi Cazzavillan nr. 26 (1929), toate în Bucureşti. Cea mai reprezentativă pentru această perioadă rămâne clădirea

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 22


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Prefecturii judeţului Caraş (actualmente Primăria oraşului Oraviţa, 1927-1932), prima clădire publică de mai mare anvergură, realizată cu colaborarea arhitectului Gh. Audisio, în urma câştigării primului concurs de arhitectură, în 1927. A abordat, în egală măsură, cele mai diferite programe de arhitectură: Locuinţe individuale: - locuinţe urbane: pentru profesorul Gavrilă, b-dul Ferdinand I nr. 166 (1934), pentru M. Şerbescu, str. C-tin. Sandu Aldea nr. 89 (1935, modificată), pentru profesorul şi ministrul Victor Vâlcovici, str. Londra nr. 44 (1936 - 1937), casa Cantuniari, str. pictor G.D. Mirea nr. 18 (1936), vilă în str. Biserica Amzei nr. 1315 (1935); vila ing. Emil Prager din Bd. Aviatorilor (1936); Palatul Principelui Nicolae de la Snagov (1936-1937); vila comandorului Hrubeş, str. Alexandru Donici nr. 49 (1937) ; - locuinţe de vilegiatură: primele vile la mare construite la Eforie Nord: vila „Vera” (1934,), vila „Cetatea pe nisip” pentru regele Carol al II-lea (1934, azi dispărută) şi „Nova”, vilă pe faleză (1935); vila Bogdan din Techirghiol (1934) ; - ferme şi conace: la Drăghiceni-Olt, pentru pictorul Eustaţiu Stoenescu (1934 – 1938, azi dispărut) -arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat atât casa şi atelierul din Bucureşti, cât şi conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia; la Măgura Odobeştilor-Vrancea, pentru Petre şi Ecaterina Logadi-Caragiale (1938, azi dispărut) ; - locuinţe colective: imobilul P+2 pentru generalul Glatz, str. profesor Moise Nicoară nr. 37 (1937 - 1938), imobilul P+3 pentru Grig Arapu, str. pictor Barbu Iscovescu nr. 44 (1938 -1939), imobil P+5, str. Brezoianu nr. 46 (1946-1948), reşedinţe princiare: Palatul de la Snagov

pentru Principele Nicolae al României (1936, azi modificat) ; Clădiri publice: - bănci - Banca Comercială Neamţu din Drobeta Tr. Severin (1929); - administrative - primării (Oraviţa – 1927-1932 şi Balcic); - spitale: Institutul de Medicină dr. N. Lupu, şos. Ştefan cel Mare nr. 19 - 21 (1930-1933); Institutul de Igienă şi Sănătate Publică din Bucureşti, str. dr. Leonte nr. 1-3 (1932 - 1942) proiect conceput într-o arhitectură modernă, funcţionalistă, cu care câştigă concursul din anul 1932; pavilion la Spitalul Colentina (1933); Spital Clinic Fundeni (1949-1959); Institutul Oncologic Filantropia (1950-1960); pavilioane pentru bolnavi contagioși la Spitalul V. Babeș din Șos. M. Bravu (1953); - biserici: Sf. Nicolae din Oltenița (1934), Vulturești-Olt (1934), Spanțov-StanceaCălărași (1934), Șerpeni Ilanlâc (1934, actualmente Zmeevo, în Bulgaria) și Drăghiceni-Olt (1937 – 1938); - amenajări interioare: Amfiteatrul Spitalului Colţea (1929), Căminul funcţionarilor E.S.C. din incinta Mănăstirii Sinaia (1934) şi restaurarea bisericii vechi din incinta Mânăstirii Sinaia. Alte lucrări în București: fațada cinematografului Capitol din B-dul Regina Elisabeta (1938); contribuție la restaurarea Bisericii Sf. Gheorghe Nou (1982-1987). Lucrări la Balcic: S-a impus ca una din figurile marcante ale arhitecturii româneşti interbelice, cu o contribuţie majoră în promovarea interpretării tradiţiei naţionale în cheie modernă, preocupare care şi-a găsit expresia cea mai originală în perioada realizării vilelor de la Balcic (1934 – 1938) pentru o serie de comanditari din elita vremii: vila „Vânturile, valurile” pentru generalul Gh. Rasoviceanu (1934 – demolată în 2009), vila „Lupoaicei” pentru Elena Popovici-

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 23


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Lupa şi Nae Ionescu (1934 - azi dispărută), pentru poetul Ion Pillat şi pictoriţa Maria Pillat-Brateş (1934-1935), vila „Turnul lui Mugur” pentru G.D. Mugur (1934), vila „Balcica” pentru primarul Balcicului, Octavian Moşescu (1934), vila „Cuibul lui Roman” pentru ing. Roman (1935, azi dispărută), vila pentru ministrul Mircea Cancicov şi soţia sa, scriitoarea Georgeta Jurgea-Cancicov (1936), vila „Ghiul Hane” pentru Cecilia Constantiniu (1936, azi dispărută), vila avocatului şi ministrului Grigore Iunian (1935 - azi dispărută), vila „Misterioasa” pentru avocatul George Gesticone şi soţia sa, Amelia Gesticone-Nădejde (1936, azi dispărută) şi ultima construită, „Vila cu terase în mare” pentru Stelian Popescu, directorul-proprietar al marelui cotidian „Universul” (1937 - 1938, demolată în 2009). Singura clădire publică realizată pentru municipalitate este remodelarea și extinderea Primăriei orașului Balcic (1934-1936,). Demne de interes sunt şi refacerea, remodelarea sau extiderea unor clădiri existente, în spiritul arhitecturii vernacular balcanice: fosta casă Hagi Geavid pentru Eliza Brătianu (1934 1935), vila „Ghiul Serai” pentru omul politic C. Dimitriu-Dovlecel (1936) şi nu în ultimul rând, cele două pavilioane construite pentru Regina Maria în incinta Palatului Regal de la Balcic: Pavilionul de ceai al Reginei (1935, azi în stare de ruină) și Pavilionul Grănicerilor (1936), tot atâtea exemple de rezolvare modernă în armonie cu arhitectura oficială a celorlalte clădiri regale. Înainte de pensionarea din 1982, şi-a dedicat energia ultimilor ani realizării studiilor asupra arhitecturii populare din judeţele Mehedinţi, Gorj, Buzău, Prahova, realizate pentru I.P.J. Ilfov cu scopul de a aduna prototipuri valabile, care să ferească de depersonalizare locuinţele rurale aflate atunci în curs de proiectare, urmare a

procesului de urbanizare decis de conducerea statului. Premii: Premiul UA (1972) - Case tradiționale în județul Mehedinți (studiu). (Emil Retegan, R.N., S.T.)

Institutul de igienă publică, str. Leonte Anastasievici (1933-1939), arh. H. Delavrancea-Gibory. Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, O. şi Marcu-Lapadat, M. (2005). Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria

Spitalul clinic Fundeni (1949-1959), arh. H. Delavrancea-Gibory. Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1981). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 24


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Vila Vâlcovici, Bucureşti, arh. H. Delavrancea-Gibory. Foto arh. Emil Retegan

Casa Cantuniari, arh. H. Delavrancea Gibory. Foto arh. Emil Retegan.

DEMETER LOWE, Silvia (n. 1973) Studii: UAUIM dipl. 1997, Master în Ştiinţe cu specializarea Conservare arhitecturală la Oxford Brookes, bursă SPAB acordată de Societatea britanică (2004) pentru protecţia clădirilor antice continuând activitatea în domeniul conservării patrimoniului construit şi al materialelor de construcţie ecologice. Este consultant pentru Fundaţia ProPatrimonio; reprezentant OAR la Consiliul European al Arhitecților, grupul de lucru Arhitectura Durabilă şi manager al SC Context Architecture SRL; membru al OAR, al fundaţiei ProPatrimonio, INTBAU (International Network for

Traditional Building, Architecture & Urbanism) şi al SPAB. A fondat asociaţia SAT Transilvania (Salvgardarea Arhitecturii Tradiţionale Transilvănene); a iniţiat şi coordonat Atelierul de la Meşendorf şi proiectul de restaurare „Porţile Braşovului”. Activitate ştiinţifică: comunicări, seminarii: 2012 – „Valea Zălanului. Reabilitare gospodărie țărănească și conversie în casă de oaspeți" (BIA, București, 2012); „Contextul în arhitectură - oportunitate sau impas" (Universitatea Spiru Haret, 2012); „Managing Green Building Projects. Best practice– outlook and theory in practice project experiences from UK and Romania: from Adnams Brewery to Transylvanian farmhouses" (Romania Green Building Council- seminar Brașov și București, 2011); „Grade de sustenabilitate ale eficientizării energetice. Rolul arhitectului în asigurarea unei abordări holistice pentru o dezvoltare durabilă. Arhitectura responsabilă" (2010); Conferință de Arhitectură RIFF, București; „Problematica satelor săsești din Transilvania. Analiza comparativă: Mesendorf și Viscri, două sate vecine din judetul Brașov" (Conferința Națională Urban Concept, Sinaia, 2010); „Dezvoltare durabilă. Abordarea holistică a principiilor arhitecturale. Necesitatea unor politici integrate cu privire la mediul construit" (2009); Conferința Națională OAR, Brașov; „Nevoia clădirilor tradiţionale de a respira” (Expoziția Națională de Construcții și Instalații CAMEX, Brașov, 2009). Publicaţii: „From the Black Church to the Motley Church. Conservation and context", lucrare bilingvă în curs de publicare (2012); 15 RE, album din colecția „Arhitecturi văzute prin Igloo" (2012), „Valea Zalanului. Reședința regală"; „Atelierul Internaţional de la

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 25


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Mesendorf” în Arhitectura, nr.4/2012; “Atelier la Mesendorf” în Arhitecţii și Bucureștiul, nr. 24/2009. Expoziţii: Expoziția „Arhitectura, Tradiție, Meştesug. Atelierul de la Mesendorf" în cadrul festivalului Etnovember organizat de către Universitatea Transilvania Brașov și Mediateca Norbert Detaeye (2012); Expoziția „RESPIR – Întreținerea și repararea clădirilor tradiționale”, realizată la Brașov în colaborare cu Organizația GTZ Sibiu și cu sprijinul Fundațiilor ProPatrimonio și Rațiu Family Foundation UK (2007); Expoziție foto în cadrul „Artweeks Oxfordshire Visual Arts Festival”, Dunsden, Marea Britanie (2006). Premii: nominalizare la secțiunea Arhitectura patrimoniului cultural din cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură București , “Reabilitare gospodărie țărănească și conversie în casă de oaspeți”, Valea Zălanului, jud. Covasna (2012); nominalizare în cadrul secțiunii Restaurare, Anuala de Arhitectură, OAR Filiala Bv-Cv-Hr , „Porțile Brașovului, promovarea conservării componentelor arhitecturale” (2011). (R.N.)

Reabilitare gospodărie ţărănească şi conversie în casă de oaspeţi, Valea Zălanului (2008-2011), arh. Silvia Demeter- Lowe Sursa ilustraţiei: http://www.arhiforum.ro/proiecte/reabilitaregospodarie-taraneasca. Accesat oct. 2014

DERER, Anca Hanna (n. 08.04.1964) Studii: IAIM, dipl. 1988, centrul de greutate al studiilor: istoria arhitecturii, conservare; absolvent al 7 Seminario internazionale sul restauro archittetonico „La diagnostic nondistruttiva nell’edilizia storica organizat de Centro Internazionale di Studi di Architettura Andrea Palladio, Vicenza, Italia (2002); bursa de cercetare acordată de Colegiul Noua Europă (New Europe College) pentru tema „Locuinţele urbane în publicaţiile de arhitectură de limbă germană din epoca barocă” (1999-2002); bursa de cercetare acordată de Oficiul German de Schimburi Academice la Catedra de Istoria Arhitecturii a Facultătii de Arhitectură din cadrul Universităţii Tehnice Friedericiana din Karlsruhe pentru subiectul consemnat anterior (1996-1997); absolvent al cursului de „Conservare de arhitectură”, organizat anual de International Center for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property, Roma, Italia (1992); teza de doctorat cu titlul „Arhitectura în epoca barocă, studiu de caz: oraşul şi zona Sibiu”, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti (1992-1998). Funcţii: preşedinte a secţiunii „Evidenţa monumentelor istorice” a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (din 2006); membru cooptat al secţiunii „Evidenţa monumentelor istorice” a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1998-2001); consilier principal pentru patrimoniul cultural la Inspectoratul pentru Cultură al Primăriei Municipiului Bucureşti (aug. 1990 – oct. 1990); arhitect la Institutul Judeţean de Proiectare Buzău (sept. 1988 – iulie 1990). Activitate didactică: din aprilie 2008: profesor universitar Departamentul de

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 26


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Istoria & Teoria Arhitecturii şi Prezervarea Patrimoniului Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti. Titluri ştiinţifice: prof. dr. habil. arh. Titluri de specialitate: specialist atestat de către Ministerul Culturii din România în domeniul conservării şi restaurării monumentelor istorice. Activitate de cercetare: proiecte de cercetare pe baza de grant; peste 70 de studii de specialitate în domeniul prezervării patrimoniului cultural, dedicate identificării resursei culturale şi elaborării reglementărilor de interventie generate de aceasta, atât la scară urbană, cît şi la scară de obiect, printre care: 2008„Imobilul din strada Tîrgul Peştelui/ Rosenanger numărul 8, Sibiu. Identificarea resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale din evoluţia istorică. Studiu de fundamentare pentru intervenţii viitoare”; 2007– Bucureşti „Porţiunea de ţesut urban determinată de Piaţa Sălii Palatului, Bucureşti. Identificarea resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale din evolutia istorică. Studiu de fundamentare pentru „P.U.Z. – Piaţa Sălii Palatului, sector 1, Bucureşti”; 2006- Bucureşti „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti”; coautor – coordonator al studiilor dedicate zonelor protejate 46 „Vatra Luminoasă”, 73 „Parcelarea Domenii”, respectiv 02 „Calea Griviţei” sub coordonarea prof. dr. arh. Anca Brătuleanu; 2006– Bucureşti „P.U.Z. cu detalieri P.U.D. – ilustrare de temă şi studiu de prefezabilitate pentru amenajarea spaţiului public urban în teritoriul aferent arterei de circulaţie bulevardul Regina Elisabeta”; şef proiect studiu de fundamentare referitor la resursa culturală şi consultant, sub

coordonarea arh. Timur Mihăilescu; 2006– Bucureşti „Aria determinată de străzile Buzeşti, Berzei, Vasile Pârvan, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Uranus – Bucureşti. Identificarea resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale din evoluţia istorică. Studiu de fundamentare pentru „P.U.Z. – dublare diametrală N-S”; 2005– Bucureşti, Sibiu „Piaţa şi Scara Aurarilor / Fingerlingsplatz und –stiege din Sibiu / Hermannstadt – imobilele cu numerele 1, 2, 3-4, 5, 7, 9 şi 10. Studiu de fundamentare în vederea restaurării elevaţiilor orientate spre spaţiul public”; 2005– Bucureşti „Şcoala numărul 74 „Ienăchiţă Văcărescu” – Calea Şerban Vodă 62-64, Bucureşti, “Identificarea resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale din evoluţia istorică. Studiu în vederea reabilitării”; 2005– Bucureşti „Colegiul Naţional „Cantemir Vodă" -strada Viitorului numărul 60, Bucureşti, “Identificarea resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale din evoluţia istorică. Studiu de fundamentare în vederea reabilitării”; 2002-2005 – Bucureşti „PUZ – zona centrului istoric”, şef proiect specialitate şi co-autor sub coordonarea conf. dr. arh. Sergiu Nistor, respectiv co-autor sub coordonarea prof. dr. arh. Nicolae Lascu; 2003-2004 – Bucureşti „Studiu şi proiect pilot pentru mobilier urban integrat în teritoriul de studiu aferent reţelei majore de circulatie a aglomeraţiei urbane Bucureşti”, şef proiect pentru aspectele referitoare la traseele şi nodurile cu valoare culturală, colaborare sub coordonarea arh. Timur Mihăilescu. Publicaţii: Un alt fel de istorie. Valenţe culturale ale patrimoniului construit (2007); Sibiu: arhitectura în epoca barocă(2003); peste 10 contribuţii în calitate de coordonator sau de co-autor; peste 25 de articole de specialitate. Expoziţii: 2006 – Berlin „Towards the Ideal Town: Urban Space and Furniture în

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 27


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Bucharest – Restoring the View”, prezentare a proiectului „Studiu şi proiect pilot pentru mobilier urban integrat în teritoriul de studiu aferent reţelei majore de circulaţie a aglomeraţiei urbane Bucureşti” la expoziţia de design „Design My Berlin” cu tema „DesignCity, de la Berlin; 2006 – Bucureşti „D’ALLE(s) Bucureştilor. Metamorfoze reale şi virtuale”, expoziţie organizată de ArtPromo, DRF (Deutsch-Rumänisches Forum – Forumul Germano-Român), UAUIM, XPONOI, MNAC şi ICR –în calitate de curator (alături de Iulian Morar – director de proiect, Ciprian Dincă – responsabil marketing şi Viorel Grigore – curator) precum şi în calitate de curator a trei din cele şapte secţiuni şi anume „Intrarea interbelică bucureşteană – o ieşire din anonimat”, cercetare desfăşurată de către studenţi şi concretizată în expoziţia omonimă, realizată cu sprijinul Ambasadei Germane la Bucureşti; „Despre oraşul ideal: spaţiu şi mobilier urban în Bucureşti” şi „Arhitectura ca simbol”, workshop conceput şi organizare împreună cu arhitecţii Sonja Stummerer şi Martin Hablereiter (Viena), cu sprijinul Forumului Cultural Austriac (alături de cele intitulate „Pieţe fluide”, „Clădiri vestite dispărute”, „Oamenii Bucureştiului” şi „Bucureştiul în filmul documentar”). Distincţii: diplomă de merit acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti” (2008), co-autor – coordonator al studiilor dedicate zonelor protejate 46 „Vatra Luminoasă”, 73 „Parcelarea Domenii”, respectiv 02 „Calea Griviţei” sub coord. prof. dr. arh. Anca Brătuleanu; premiul secţiunii de

urbanism, Bienala de Arhitectură organizată de Uniunea Arhitecţilor din România pentru „Studiul privind delimitarea zonelor protejate construite din municipiul Bucureşti” – şef de proiect prof. dr. arh. Sanda Voiculescu, în calitate de coautor (1998). (R.N.) DERER, Peter Fritz (n. 23.08.1939, Ploieşti) Sudii: IAIM, dipl. 1963; doctor în arhitectură în 1982. Specializări în urbanism la Academia de Artă din Copenhaga (1968-69) şi Centrul naţional de Cercetare în Construcţii din Stockholm (1976). Funcţii: proiectant în atelierul de restaurare din cadrul primăriei Capitalei (1982-1990); director al Direcţiei Monumentelor Istorice (1990-1992); arhitect şef al Bucureştiului (1996-1997); secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice (1998-1999); preşedinte UAR (2004-2012). Lucrări: schiţe de sistematizare Roman (1964); studiul reţelei de dotări existente în oraşul Roman (1963); detaliul de sistematizare Aeroport 6 Petroşani (1964); detaliul de sistematizare microraioane 3a, 3b Vulcan (1964), Petroşani (1965); schiţe de sistematizare: Piatra Neamţ (1964), Sf. Gheorghe (1973); modernizare Piaţa Libertăţii şi centru cartier la Satu Mare (1978); complexul de sănătate Ripiceni (1985); tema program pentru centru oraş Baia Mare (1966); detaliu de sistematizare centru cartier Republica, Baia Mare (1966); schiţa de sistematizare a oraşului Sibiu; schiţa de sistematizare a oraşului Piatra Neamţ; casa parohială a bis. Sf. Anton, str. Magnoliei 113, Bucureşti (1982-1984), restaurarea magazinului din str. Bărăţiei nr. 33 (1983), capelă la Cimitirul Catolic

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 28


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

din Bucureşti (1988), refacerea parţială a castrului din Drobeta Turnu Severin (1989). Activitate didactică: cadru didactic, la catedra de sistematizare a IAIM între 19624-1982 şi din 1992, profesor la catedra de urbanism. Publicaţii: articole şi studii în rev. din ţară (Arhitectura, Monumente Istorice şi de Artă, Neuer Weg) şi din străinătate (Arkitekten 17-1969; Architektur der DDR 7-1973; Encyclopedia of Urban Planning (1974). Cărţi: Arhitectura nouă în România (1969, coord. Grigore Ionescu); Mobilierul urban (1974); Urbanismul în România (1978, coord. Cezar Lăzărescu); Capitalele Scandinaviei (vol. 1 şi 2, 1979); Locuirea urbană (1984); Palatul Regal-Muzeul Naţional de Artă al României (2009, colaborator al autorului Nicolae Şt. Noica); Locuinţa contemporană (1987, coord. Mihail Caffé). Distincţii: 1982 – Medalia Muncii; 1984 – Medalia Bienalei de Arhitectură de la Sofia; 2000 – Ordinul Naţional Steaua României în grad de ofiţer. Concursuri: menţiune - sistematizarea unui cartier de locuit (1964); premiul III sistematizarea zonei centrale şi a pieţei M. Eminescu, Botoşani (1971); premiuConfruntări varşoviene (1975); menţiunesistematizarea Gării Centrale Iaşi (1973). Premii UA pentru publicaţii: Mobilier urban (menţiune) (1974); Urbansimul în România (1978); Capitalele Scandinaviei (menţiune) (1979); Locuirea urbană (1985); Locuinţa contemporană – menţiune (1987). (R.N., V.Ţ., S.T.)

DESZÖ, Jakab (n. 1864, Vadul Crişului, Bihor - m. 1932, Budapesta) Studii: Universitatea tehnică din Budapesta, dipl. 1893 a lucrat în Transilvania în 1899, şi-a deschis un birou în 1897, împreună cu arh. Komor Marcell (1868-1944) care a funcţionat până în 1919. Au avut numeroase proiecte şi comenzi, câştigând mai multe concursuri şi construind clădiri în diverse localităţi ale Ungariei din perioada dualismului. Clădirile proiectate şi ridicate acoperă o gamă foarte variată în ce priveşte programele funcţionale (case, imobile de închiriat, teatre, bănci, sinagogi, şcoli, hoteluri, primării, diverse instituţii). Cei doi arhitecţi au lucrat şi în oraşe din Transilvania, edificii în stilul Art Nouveau. Lucrări: la Oradea: Casa Adorján, str. Patrioţilor, (1905-1906), Palatul Vulturul Negru, (1907), Palatul Economiei, (1907), Palatul Stern, (1908); Casa Schwarz Jakab, (1910); Vila de pe Aleea Ştrandului nr. 14, la Târgu Mureş: Palatul administrativ, (1906-1907), construit între (19111913); Palatul Culturii (1911-1913); Sediul Maros, (1910); Teatrul din Deva, în (1910), demolat; Fosta Bancă de Scont din Timişoara, Str. Gh. Lazăr nr. 1, (19061908). (G.P.)

Palatul Culturii şi Palatul Administrativ, Târgu Mureş, arh. Desso Jakab şi Kommor Marcell. Sursa ilustraţiei: Sorin Vasilescu (2006). Art Nouveau în România. Catalogul expoziţiei

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 29


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

D'HERBEZ DE LA TOUR, Solange Pauline Eugénie (n. 8 sept. 1924, Bucureşti) Studii: FA, dipl. 1947; Şcoala de Urbanism, dipl. 1949. Între 1948-50 profesează în România (casa Hurmuzescu, Mangalia; o centrală hidroenergetică pe Valea Ialomiţei; decoraţiuni şi amenajări pentru o farmacie; amenajări interioare de magazine pe bd. Magheru). În 1950 se stabileşte cu familia la Paris. Funcţii: înfiinţează Uniunea Franceză a Femeilor Arhitect (UFFA, 1960) şi Uniunea Internaţională a Femeilor Arhitect (UIFA, 1963); membru fondator al Uniunii Femeilor Decorate cu Legiunea de Onoare; reprezentant al Ordinului Arhitecţilor pe lângă Prefectura regiunii lle de France în comitetele consultative pentru rezolvarea amiabilă a diferendelor şi litigiilor; arhitect, fost membru al Comisiei „Planuri-tip omologate” din partea ministerului francez al construcţiilor; membru al Comisiei Permanente a U.I.A. (secţiunea franceză); membru al Comitetului Consultativ al Consiliului Internaţional al Arhitecţilor Francezi; membru al Consiliului de Administraţie al C.I.A.F. (Consiliul Internaţional al Experţilor în Arhitectură); fost membru al Consiliului Asociaţiei Franceze pentru Dezvoltarea de Echipamente Sportive şi Agrement (A.F.D.E.S.); delegat şi reprezentant, de mai multe ori, la Consiliul Europei, pentru Protejarea Patrimoniului Arhitectural, precum şi pe alte teme (cămine de bătrâni etc.); consilier pe teme de locuinţe şi mediu la Consiliul Naţional al Femeilor Franceze şi alte grupări feminine; vicepreşedinte al U.O.I.F. (Uniunea Organizaţiilor Internaţionale Non- guvernamentale

înfiinţate în Franţa) privitoare la pieţele publice din Paris şi Versailles. Ca preşedintă UIFA organizează şi conduce întreaga activitate: congrese, seminarii internaţionale, expoziţii internaţionale, stagii de pregătire pentru arhitecte, deplasări de studii etc. În anul 1950 doar 0,52% din arhitecţii francezi erau de gen feminin existând prejudecata că arhitectura este un domeniu exclusiv masculin. Este membru onorific al Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti din 2012. Lucrări: Construcţii pentru copii: Construcţii şcolare: grădiniţe (12 clase), şcoli primare (12 clase), creşe (90 leagăne) pentru Serviciul Public al Primăriei din Paris, în arondismentul 14, străzile Ouest, Vercingetorix şi Acacias; Extinderea şi amenajarea creşei pentru personal de la spitalul Beclere â Clamart şi amenajări pentru sugari la secţia Maternitate Grădiniţă model experimental „model 4”; Centru pentru copiii neadaptaţi la Luxueil les Bains (amenajarea unui castel); Studii şi consiliere în Iran pentru creşe, grădiniţe şi echipamente sportive; Centru de zi pentru copii şi şcoală de puericultură, plus renovare de locuinţă pe strada Meslay pentru Primăria din Paris (studiu); Creşe şi îngrijiri la spitalul Béclère. Construcţia de imobile de locuit: Locuinţe sociale: 1.100 de locuinţe pentru OPHLM de Seine et Oise, Massy Antony; 267 de locuinţe pentru societatea Logements Français, Cormeilles en Parisis; 269 de locuinţe la Sucy en Brie (Cité des Noyers); 520 de locuinţe la Boulogne sur Mer; 46 de locuinţe pentru Căminul Funcţionarului şi Familiei la Cormeilles en Parisis; 90 de locuinţe pentru Căminul Funcţionarului şi Familiei din Villecresnes (Cité des Fleurs); 99 de locuinţe la Osny, 70 la Athis Mons, 50 (studiu) la Athis Mons, 98 la Quincy - Sous Sénart pentru societatea HLM Le Moulin Vert; 125 de

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 30


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

locuinţe pentru societatea de locuinţe sociale din Sens şi împrejurimi la Villeneuve la Guyard (Cité des Cerisiers); 527 de locuinţe la Paris, arondismentul 14, „Le Moulin de la Vierge”, pentru OPHLM Paris; 109 locuinţe la Paris (ZAC des Amandiers), arondismentul 20 (OPHLM); 135 de locuinţe şi magazine la Mazingarbe, pentru societatea Logis 62; Locuinţe în regim de acces la proprietate: 150 de locuinţe la Chatillon-sous-Bagneux pentru Societatea de Asigurări UCIM „la Messie” şi Centru Comercial; locuinţe la Verrières le Buisson şi Villecresnes pentru societatea de locuinţe sociale „EMAUS”; 90 de locuinţe (dintre care 49 locuinţe sociale) pentru societatea „L’Effort Rémois” din Reims; Pentru S.C.I.C. (Société Civile Immobilière de la Caisse de Dépôt et Consignation) în oraşele: 4 complexe în nord (Aulnoy, Feignie, Gauchy, Villeneuve); 152 de locuinţe la Madeleine – Lille; 100 de locuinţe la Sucy en Brie (studiu) şi un centru comercial (Cité des Noyers); 260 de locuinţe la Plaisir pentru Regia Imobiliară din Paris; 40 de locuinţe pentru OPHLM din Paris (Paris, arondismentul 15); Alte lucrări pentru diverse societăţi imobiliare şi pentru societăţile cooperative din Cormeilles en Parisis, Celle Saint Cloud, Aubervilliers, Athis Mons, Ferté Alais, Bures sur Yvette, Jouars Ponchartrain, Verrières le Buisson etc.; Imobil la Biarritz - Edinburgh „Eduard VII” pentru S.C.I. Moulin de Chabiague (Paris) COFNF Bosoni. Planuri „Pavilioane omologate”: 4 serii complete (anii 1960-1962), planuri aprobate de Ministerul Locuinţelor, pentru locuinţe cu 2, 3, 4 şi 5 camere (cu terase şi acoperişuri în două sau patru pante); Construcţia pavilionului „Expomat 60” (casa Logexpo U.F.F.A.); Construcţii pavilioane şi vile: Morainvilliers, Neuilly sur Mame, Argenteuil, Jouy en Josas, Crecy-Couve, Grosrouvre, La Chapelle en Serval, Cormeilles en Parisis, Villeneuve,

Villecresnes etc.; Parcelare comunală la Villeneuve la Guyard (60 de locuinţe); Planuri de ansamblu şi studii diverse: Zona urbanistică prioritară din Liévin; Renovare urbană la Cormeilles en Parisis (abandonat); Zona urbanistică prioritară din Madeleine (Nord); Amenajare, propunere de reconstrucţie sub esplanada Trocadéro (studiu); Amenajarea imobilului din Villecresnes pentru birourile societăţii „L’ATAR VOLANT”; Echipamente sportive: Terenuri de sport (stadion, tenis, fotbal etc.) Planuri-tip omologate; Campusul de la Amiens, spaţii de locuit, vestiare, duşuri etc. pentru Academia din Amiens; U.E.R.E.P.S. (S.T.A.P.S.) Guyonnerie à Orsay pentru Academia din Paris, Facultatea de Educaţie Fizică; Stadionul de la Celle Saint Cloud, Ferté Alais, poligoane de tir, piscine etc.; Traseu de educaţie fizică şi recăpătarea condiţiei fizice în Bois de Boulogne; Concurs stadion 100.000 de locuri la Paris (abandonat); Concurs stadion şi piscină la Poitiers; Traseu de educaţie fizică pentru bazele de agrement; Schiţe de idei pentru Olimpiadă (Grecia), viitoarele Jocuri Olimpice; Studiu pentru construirea unei staţiuni de schi de aproximativ 6.000 de paturi la Saint Dalmas le Selvage (Alpes Maritimes); Construirea unei locuinţe în clădirea telefericului la Val d’Isère; Proiecte-tip omologate, terenuri de tenis acoperite şi cluburi „La Flèche” (Constructor BERMAHO); Poligoane de tir (carabine şi pistoale). Studii şi rapoarte de amenajare pentru Racing Club (Bois de Boulogne). Uzine: Uzină la Cannet (Alpes Maritimes); Uzină [studii] la Mennecy (île de France). Echipamente sociale: birou de primire şi depuneri pentru complexul de locuinţe sociale de la Vitrysur- Seine; Cămin de bătrâni pentru oraşul Cormeilles en Parisis; Cămin de bătrâni pentru „Le Bas de Paris” (strada Saint Jacques,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 31


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

arondismentul 5, Paris); Cămin de bătrâni, Acacias I, Zona de acţiune concertată Amandiers (studii); Liceu agricol pentru fete (studiu la Chartres); Amenajarea clinicii din Villecresnes; Cămin la Menicourt (studiu); Farmacii la Villecresnes şi Brunoy (Ile de France); Centru de zi şi laborator de imunologie la spitalul Neker (amenajare în localurile existente). Centre comerciale: Sucy en Brie (studiu pentru S.C.I.C.); Spaţii comerciale la Châtillon (île de France); Spaţii comerciale la Paris (arondismentele 14 şi 16); Spaţiu comercial în zona urbanistică prioritară Acacias, Paris (arondismentul 20); Moulin de la Vierge, Paris (arondismentul 14); amenajarea de spaţii comerciale, str. Franklin, str. Maubeuge etc. (Paris). Reabilitări: 170 de locuinţe din Livry Gargan pentru societatea Sareli (Résidence „Sous Bois”); Liceul Chaptal (Bulevardul Batignolles nr. 45, Paris, 75017) - după studii aprofundate de reabilitare (15 planuri), recomandări necesare pentru măsurile de siguranţă şi respectarea normelor în vigoare. Construcţii în străinătate: Muzeul tătăresc (România); Farmacie (Bucureşti, România); Cabana Saint Gobain (Buenos Aires, Argentina); Imobile [studii] Complex restaurant, bar, spaţii de locuit (Iran); Terenuri de sport, stadion [studii întrerupte] (Africa Centrală); Complexe de vacanţă în Calabria [nerealizate] (Italia). Planuri de urbanism: Pentru diferite comune: Osny, Ferte Alais, Corbeil Essonne, Mennecy, Luzarches etc. Concursuri: Concursuri câştigate şi realizarea de locuinţe de primă necesitate: Complex la Nanterre pentru serviciul de locuinţe sociale din Seine; Complex la Nanterre pentru serviciul de locuinţe sociale din Nanterre; Complex la Chaville pentru serviciul de locuinţe sociale (societatea anonimă „EMAUS”); Complex la Chevilly-Larue pentru societatea civilă

imobiliară a comunei; Complex la Villejuif pentru societatea civilă imobiliară a comunei. În 1952, câştiga la Paris un concurs pentru locuinţe ieftine realizate de stat, ziarele vremii notând Enfin une femme architecte! Premii: Timp de 12 ani a fost campioana Franţei la decatlon modern la 8 discipline sportive atingând nivelul peformanţei internaţionale. Decoraţii: Legiunea de Onoare în grad de comandor; Honour Fellow of American Institute of Architects; Membru emerit al Works Group Sports and Leisure al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor; Ordinul Naţional al Meritului în grad de cavaler. (R.N.)

Proiect ansamblul flacăra olimpică Grecia, arh. Solange Pauline Eugénie d’Herbez de la Tour. Sursa ilustraţiei: Mahu, Adrian (2011). Arhitecţii şi exilul. Oneşti: Magic Print

DIACONU, Niculae Gheorghe Constantin (n. 12.06.1915, Bucureşti - m. 1997) Studii: FA, dipl.1946. Funcţii: şef de sector la Dir. Generală a Monumentelor Istorice de Arhitectură. Lucrări de restaurare: mănăstirea Cetăţuia, Tipografia mănăstirii Golia, bis. Trei Ierarhi, toate la Iaşi; casa memorială V. Alecsandri din Mirceşti, casa parohială a bis. Barboi; bis. din Dobrovăţ, bis. Sf. Dumitru şi clopotniţa nouă a bis. Sf. Gheorghe, Hârlău; mănăstirile Bistriţa şi Sihăstria din. Jud. Neamţ; bis. Sf. Nicolae, turnul Lăpuşneanu al bic. Sf. Dumitru,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 32


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

noua mănăstire de la Sicusata de Sus (Braşov); mănăstirea Sf. Ioan şi mănăstirea Zamca, toate la Suceava; mănăstirile şi palatul domnesc de la Putna, mănăstirea Slatina, mănăstirea Mera din Vrancea, clopotniţa bis. din Borzeşti, bis. Voroneţ; în colaborare cu arh. Ioana Grigorescu: mănăstirile Dealu, Târgovişte, Dragomirna, Humor, Galata, Iaşi. Alte lucrări: studiouri Buftea; studiouri Floreasca; palat cultural Olăneşti; sistematizare Hunedoara; corpuri uzină Făgăraş; cămine culturale la Horezu, Scorniceşti, teatrul din Ineu, jud. Arad. În 1994, după proiectul său s-a executat bis. Eroii revoluţiei lângă cimitirul Bellu din Bucureşti. Premii: două premii UA pentru restaurarea monumentelor istorice din Nordul Moldovei (jud. Suceava, Neamţ, Iaşi, Buzău); premiu CSCAS (1965). (V.Ţ.)

Biserica Eroii Revoluţiei, arh. N. Diaconu. Sursa imaginii: https://www.crestinortodox.ro/biserici, manastiri/biserica-eroilor Accestat oct. 2014

DIMA (CAPĂTĂ), Lia (n. 1935, Făgăraş) Studii: IAIM, dipl. 1959 (având ca profesor şi îndrumător la diplomă pe Mircea Alifanti).

Lucrări: După o perioadă de 2 ani, ca arhitect la Institutul de Proiectare din Timişoara, a lucrat între 1961-74 în cadrul ISCAS (ISLGC) pentru proiecte de

locuinţe la Galaţi şi Hunedoara; a participat la proiectarea unor detalii de sistematizare ca cele pentru Memoraionul Ţiglina III din Galaţi, Centrul Civic Doman din Reşiţa; Magazinul universal "Nera" din Reşiţa (1976, colaborare cu arh. G. Rădulescu, R. Slavu, B. Dădârlat); ansamblul de blocuri spaţii comerciale din Oneşti (1964, colaborare, autori arh. Dorin Gheorghe, G. Bălţeanu); ansamblul comercial din Micro IV – Galaţi. Între 1976-94, în cadrul Întreprinderii Metroul Bucureşti, a proiectat staţiile de metrou Costin Georgian (1981, în colab. cu arh. Alexandru Panaitescu), Titan, Păcii (1983), Muncii, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei 2 (1989). Premii UA: 1964 (menţiune) – Ansamblul de blocuri pe Magistrala Nord din Oneşti; 1976 – Ansamblul comercial Nera din Reşiţa. (R.N., S.T.)

Centrul Doman Reşiţa, sistematizare şi arhitectură: şef. pr. arh Gabriel Rădulescu, colectiv: arh. Radu Slavu, Bogdan Dădârlat, Lia Dima. Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 4, 1973

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 33


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DIMA, Mircea (n. 29.06.1920, Braşov - m. 2012) Studii: FA, dipl. 1949. Funcţii: arhitect şef al Capitalei (197477); arhitect proiectant la Min. Informaţiilor, Min. Sănătăţii; arhitect principal în cadrul Institutului de Proiectare a Construcţiilor Bucureşti şi MAI. Lucrări: 1949-52 (în colaborare): locuinţe muncitoreşti la Tohani, Hunedoara, Medgidia, Reşiţa, Filipeştii de pădure, Florica, Vulcan; dispensare tip: băi tip; magazine la Hunedoara; cantină la Fieni; cazarmă Mai la Timişoara şi Constanţa; casa Copilului Craiova; Spitalul de Chirurgie, Comăneşti; fabrica Zagna, Văleni; siloz şi locuinţe la Medgidia; Spital la Medgidia; imobil de locuit în Şos. Aviatorilor (fostă Jianu, 1945-52, autor): blocul CSP Bucureşti; amfiteatru Inst. de Igienă Timişoara; cazarmă MAI Bucureşti; restructurare grup social Florica; imobil de locuit la Ploieşti; fabrica de carton Ploieşti. Alte proiecte: Cămin Cultural Covasna; restaurant Hunedoara; bloc locuinţe Bd. Elisabeta nr. 22 şi nr. 101, Bucureşti (1960); blocuri de locuinţe str. M. Gorki, Floreasca, Bucureşti (1958, în colab. cu arh. C. Hacker); dotări comerciale la Hunedoara (1950); ansamblu de locuinţe, Vulcan (1953); ansamblu de locuinţe, Medgidia (1951); blocurile de locuinţe cu magazine la parter (foste Eva şi ONT), Bd. Magheru, Bucureşti (1961); Casa de Modă Venus, Cal. Victoriei, Bucureşti (1964, în colab. cu arh. R. Panaitescu, S. Calmanovici); Schiţa de sistematizare a Bucureştiului (1970-1975, în colab. cu arh. T. Stănescu, C. Jugurică).

A participat la elaborarea studiului despre etapizarea locuinţelor şi dotărilor socialculturale din Bucureşti 1971-1975 (1969). Publicaţii: A colaborat la publicarea volumului Micul lexicon ilustrat al noţiunilor de sistematizare (1983, în colab. cu arh. T. Ricci, T. Stănescu). Concurs: locuinţe tip, prefabricate, pentru Ministerul Construcţiilor. Premii UA: 1969 – Etapizarea locuinţelor şi dotărilor social-culturale din Bucureşti între 1971-1975 (studiu) ; 1975 – Schiţa de sistematizare a Bucureştiului. (R.N., V.Ţ., S.T.) DIMITRIU, Livio (n. 1950, Bucureşti) Părăseşte România în 1968, la 18 ani, emigrează în SUA. Din 1970 urmează cursurile de arhitectură ale universităţii „Cooper Union”. Arhitect, om de cultură, profesor publicist şi teoretician al arhitecturii. Este profesor pe viaţă la Pratt Institute din New York; este fondatorul „Urban Studies and Architecture Institute”, cu sedii la New York şi la Verona. Este editor şef la „USA Books”, Senior International Editor la „Arhitext Design Magasine” şi „Octogon”. Lucrări: îşi deschide la New York propriul birou de arhitectură (1986): reşedinţe, clădiri comerciale, spaţii de cult, design urban, în SUA, Italia, Japonia, Coreea şi România. A colaborat cu Peter Eisenman (din 1972), Rem Koolhaas, Kenneth Frempton. Activitate didactică: la Verona (Italia). Profesor la Pratt Institute din New York unde predă curs de teoria Arhitecturii, la Columbia University. Între 1978-1983 este profesor la „Syracuse University”. În anul 2000 este invitat la UAUIM pentru a reorganiza anul I. Face parte din comisia de licenţă la UAUIM, Bucureşti.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 34


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Publicaţii: Autor a peste 12 volume de specialitate şi curator al unor expoziţii din toată lumea. Concursuri: prezent în juriile unor concursuri internaţionale de arhitectură. Premii/distincţii: „Honor Award First Prize” al American Institute of Architects (1985); First Prize Places Competition” (1984); Premiile Bienalei de la Venezia (1991, 1995); Medalia de Aur pentru Design Urban de la Cefalu, Italia (1979); „Bronze Medal Urban Design” Pavia, Italia (1983); „Honorable Mention Shinkenchiku”, Japonia (1979); Finalist, „Boston Artists Housing Competition” (1987); Finalist „Mimar Competition” Arabia Saudită (1985). (G.P.,V.Ţ.) DIMITRIU, Octav (n. 02.09.1942, com. Dragoş Vodă) Studii: IAIM, dipl. 1966. Funcţii: IPB (1966-1968), D.S.A.P.C. Constanţa (19681970), CENTROCOOP (1970-1974), Carpaţi Proiect (19742000), IPB (2000-2005), BIA Octav Dimitriu (2005). Lucrări: Teatrul Naţional Bucureşti (colaborator); Complex sanatorial Eforie Nord (colaborator); Popasul „Frumuşani”, km 26 pe DN4 (autor); Academia „Ştefan Gheorghiu” (azi Ansamblul Universitar „LEU”) (coautor); birouri şi dispensar (remodelare) pentru Academia „Ştefan Gheorghiu”, (autor); hotel 90 locuri, (P+2), CEPECA, Otopeni, (autor); restaurare hotel „Caraiman”, Sinaia (coautor); restaurare „Casa de modă” (azi sediu B.C.R.), str. Lipscani 18-20 Bucureşti (coautor); consolidare, amenajare şi restaurare hotel „Palace”, Sinaia (coautor); bloc locuinţe + cantină (S+P+9) I.T.M., şos. Berceni 8, Bucureşti (autor); Dacia Service Slobozia (coautor);

consolidare, amenajare şi restaurare „Muzeul Geologic”, şos. Kiseleff 2, Bucureşti (autor); Casa Ştiinţei, Culturii şi Învăţământului (azi Casa Academiei Române), Bucureşti (coautor); lucrări de consolidare, amenajare şi restaurare, pentru Institutul Astronomic, Bucureşti: Casa Bosianu, Casa Soare, Sala Mică Meridiană şi Corp Birouri Pavilion central (autor); Planetariu 60 de locuri (corp nou) la Institutul Astronomic, Bucureşti (autor); amenajare sediu O.S.I.M. Bucureşti (Biblioteca-corp de legătură) (autor); consolidare, amenajare şi restaurare Palatul Telefoanelor, Bucureşti (coautor); Vila Bucşa Ioan, Voila, Câmpina (1977); Vila Anton Doru, Vila Ivan Dumitru, Bucureşti (1995); Vila Ispas Cristian, Măgura, jud. Dâmboviţa (1996); Vila Vasilescu Constantin, Bucureşti (1999); Vila Ispas-Condruz, Năvodari– Mamaia Nord (2000); Vila Mircea C., Năvodari–Mamaia Nord (2000); Vila Tilea Dan, Bucureşti (2001); Vila Pârvu Gabriel, Bucureşti (2002); Vila Adrian şi Daniela D, Bucureşti (2004); Imobil birouri şi locuinţe Bucureşti (2005). (G.P.)

Bancă (Banca Berliner Gesellschaft), str. Lipscani colţ cu str. Stavropoleos, restaurare arh. Octav Dimitriu şi Constantin Rulea. Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, O. şi MarcuLapadat, M. (2005). Bucureşti. Arhitecturăşi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 35


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DINESCU, Adina (n. 06.09.1954, Buzău) Studii: IAIM dipl. 1979. Funcţii: preşedinte cons. A.S.C. Inst. Arh. Ion Mincu; vicepreşedinte cons. U.A.S.C.C.U. Bucureşti. Lucrări: ICPIAF Cluj Napoca- pavilion cercetare, proiectare, laboratoare (colaborator); gospodărie principală de apă IMGB (autor); club în cartierul rezidenţial WTC şos. Nordului Bucureşti (1994), Centru de afaceri Modern prin transformarea hotelului Modern, bd. Carol I, Bucureşti (1995), restaurare Casa Capşa (extindere şi amenajare elegantă a unei curţi interioare tip atrium), Cal. Victoriei, Bucureşti (2003), restaurare Casa Grădişteanu, Cal. Victoriei/ str. N Iorga (1998), casa cu prăvălie str. Lipscani 3234, Bucureşti (2010). (R.N.)

Casa Capşa (2002-2003), restaurare arh. Adina Dinescu. Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, O. şi Marcu-Lapadat, M. (2005). Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria

DOBOŞ, I. Mihail (n. 09.03.1933, Hârlău - m. 23.02.1984) Studii: IAIM, dipl. 1958. Funcţii: arhitect în cadrul IRP Bacău, IRP Suceava, Ministerul

Comerţului. Lucrări: maternitate 15 paturi, Bacău (1958); Fabrica de mozaic şi praf filer la Vatra Dornei (1959); bloc de locuinţe, Rădăuţi (1959); proiect de amenajare a fostului penitenciar Suceava în Sfat Popular Regional (1959); studiu privind sistematizarea cvartalului 1 Suceava; Policlinica Suceava (1959). (R.N.) DOBRE, Constantin (n. 01.08.1938, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1963; doctor în arhitectură cu teza de doctorat „Locuinţe cu puţine nivele” (1999). Funcţii: colaborator în cadrul unor institute de proiectare: Proiect Bucureşti (1962-1965); ISCAS (1966-1969 şi 1972-1973); Carpaţi Proiect (1969-1971 şi 1974-1977) şi Arcom (1974). Membru UAR în comisia de acordare a indemnizațiilor de membru. Lucrări: Se remarcă printr-o activitate profesională prodigioasă, prin participarea la elaborarea mai multor proiecte şi studii şi prin câștigarea de concursuri de arhitectură în cadrul colectivelor de proiectare. După cum spunea arh. Mircea Ochinciuc în prefaţa lucrării Opera omnia. Arhitecţii Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu, „în deceniile 7 şi 8, grupul Dobre, Ivaneş, Olteanu şi Tănăsoiu erau redutabilii câştigători ai concursurilor de arhitectură şi urbanism. Dintre cele mai importante concursuri menţionăm: Sistematizarea unui cartier din Ploieşti, 1964, premiul I-II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu; Sistematizarea centrului sector Titan, 1964, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu; Zona centrală stațiunea

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 36


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Sovata, 1971, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu; Ateliere de creaţie pentru artiştii plastici, 1972, premiul I, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu; Ansamblul urbanistic al Teatrului Naţional din Iaşi, 1973, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneș, Toma Olteanu; Sistematizarea Centrului nou Bistriţa, 1974, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu, stud. arh. Teodor Anghel; Sistematizarea localității și detaliu zona centrală Văleni – Olt, 1974, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneș, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu; Sistematizare zona centrală Râmnicu Vâlcea, 1974, premiul I, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu; Hotel Forum Costinești, proiect de execuţie, 1975, colectiv Ștefan Șteblea (şef proiect), Răzvan Florea, Toma Olteanu, Constantin Dobre, Victor Ivaneş; Sistematizare centru de cartier Lunca Bârzavei – Reșița, 1979, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu, colaborator arhitect Silvia Costescu; Sistematizare zonă centrală Petroșani, 1980, premiul I – II ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu; CNT – TVROM Centru de Afaceri Calea Victoriei (pe amplasamentul fostului Teatru Naţional), București, 1990, premiul I, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu; Sistematizare Piața Victoriei, Sistematizare Piața Victoriei – București, 1992, Premiul II – III ex aequo, colectiv Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu; sistematizare centru istoric Iaşi (1998); PUZ Centrul Civic Brașov, 2006, premiul I, colectiv Constantin Dobre, Ion Miloș, Alexandru Sârbu. Alte lucrări: Institutul Politehnic (coautor – colectiv Octav Doicescu, 1963-

64; 1065-66, faza de proiectare); Expoziţia Economiei Naţionale (1965-66, autor); complex balneo-climateric Mangalia Nord (Neptun)(1966-67, autor); detalii sistematizare Râmnicu Vâlcea şi Piteşti(1967-68, coautor, colectiv Nona Florescu); hotel Arcaşu, Suceava (colectiv arh. Leon Srulovici); vile special şi două hoteluri în staţiunea Neptun (colectiv arh. Ludwig Staadecker); spitale judeţene la Braşov, Alexandria, Miercurea Ciuc (colectiv arh. Mihai Enescu); locuinţe individuale str. Zorileanu, str. Mozart, str. Av. Stâlpeanu, str. Virtuţii, Bd. Aviatorilor, Bd. Uverturii, hotel pe bd. Ion Mihalache, toate în Bucureşti. Activitate didactică: Cadru didactic din anul 1963 până în anul 2012 al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, parcurgând treptele de asistent, şef lucrări, conferenţiar, iar din anul 2001 profesor universitar. Colaborator al Facultăţii de Arhitectură a Universităţii Spiru Haret (profesor asociat) din anul 2001 până în anul 2013. Publicaţii: lucrarea Locuinţe joase (2002). Premii/distincţii: premiul Opera Omnia acordat în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti, 2010. Decorat cu Ordinul Naţional pentru merit în grad de Cavaler. (prin amabilitatea d-lui arh. Constantin Dobre) ( S.T., R.N., V.Ţ.)

Concurs premiul I PUZ Centrul Civic Brașov, 2006, colectiv arh. Constantin Dobre, Ion Miloș, Alexandru Sârbu. Sursa ilustraţiei: colecţia arh. Constantin Dobre

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 37


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Concurs premiul I , CNT – TVROM Centru de Afaceri Calea Victoriei – București, 1990, colectiv arh. Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu. Sursa ilustraţiei: Opera Omnia arhitecţii Constantin Dobre, Victor Ivaneș, Toma Olteanu, Ed. Simetria, 2010

Concurs premiul I – II ex aequo, Zona centrală stațiunea Sovata, 1971, colectiv arh. Constantin Dobre, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu. Sursa ilustraţiei: Opera Omnia arhitecţii Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma Olteanu, Editura Simetria, 2010

DOBRESCU, Toma (n. 1862, Bucureşti - m. 1934) Arhitect de orientare eclectică şi unul dintre cei mai prolifici antreprenori de la începutul secolului XX. Tatăl său a fost meşterul şi antreprenorul Dobre Nicolau (1821-1897), starostele meşterilor zidari şi dulgheri, care a construit biserica Domniţa Bălaşa şi Noul Spital Brâncovenesc, după planurile arh. Carol Beniş. Toma Dobrescu a contribuit la întemeierea Şcolii de Arhitectură şi a Societăţii Arhitecţilor Români.

Studii: Şcoala de Arte Frumoase, Paris, dipl. 1890; licenţiat în drept (titlul lucrării: Responsabilitatea arhitecţilor şi antreprenorilor). Funcţii: În timpul expoziţiei din 1889 de la Paris, a lucrat sub direcţia arh. Gontier. Îşi începe cariera în 1890, când se întoarce de la Paris şi rămâne în ţară. A fost angajat arhitect-şef al serviciului de control la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1891-96), stabilindu-se apoi pe cont propriu. A fost diriginte de lucrări la Palatul Bursei din Bucureşti, proiectat de Ştefan Burcuş. Lucrări în Bucureşti: case particulare în Bucureşti: casele Mironescu, bd. Lascăr Catargiu, Râmniceanu, dr. T. Tomescu, Fundescu- str. Sărindar, D. Dobrescu - str. Ştirbey vodă, N. Fundescu, Al. Iuca, Dr. Gheorghiu, Şt. Hagi-Tudoraky str. Romulus, Şomănescu - str. C. A. Rosetti nr. 35 (1900); casele T. Dobrescu str. Fântânei nr. 11 şi Ştirbey-Vodă nr. 143; reconstrucţia bisericii Sf. Ştefan din str. Ştirbey-Vodă; casele Hagipol; Pavilionul Camerei de Comerţ la Expoziţia jubiliară din 1906 (parcul Carol); casa Raicoviceanu str. G-ral Berthelot nr. 43 (1914) şi vila Sfinţescu şos. Kiseleff nr. 25 (1925); casa cu atelier din şos Kiseleff nr. 35 (1900); casele Frédéric Damé, str. Solon; casele ing. Tănăsescu; casa Iosefina Pake-Protopopescu; locuinţa proprie str. Ştirbei-Vodă 104 (1911); orăşelul Bucureştii Noi, inclusiv fabricile de bere, cărămidă, oţet. Lucrări în ţară: vilele Take Ionescu şi Dobre Nicolau din Sinaia; castelul Iulia Hasdeu, Câmpina (schiţat după ideea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu în 1896); Şcoală normală Constanţa; în Craiova: Liceul Carol I (1895), Hotel Minerva (1898), vila Madona Dudu, casele Popp, Căzănescu, Gârleşteanu; Liceul Sf. Petru şi Pavel, Ploieşti, Palatul Administrativ, Ploieşti; bis. Sf. Ioan Botezătorul, Brăila; Şcoala de Arte Frumoase, Iaşi; bis.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 38


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

mănăstirii Celek-Dere din Tulcea şi chiliile mănăstirii Cocoş de lângă Niculiţel; bis. Ciobăşteanu din Olt; Palatul Episcopal şi Palatul Camerei de Comerţ (în colab.), Galaţi; Şcoala Silvică, Brăneşti; vila Săvulescu din Buşteni; Administraţia Financiară Caracal; conacul Hagi Theodoraky Chirculeşti; conacul Calomfirescu Ilfov; Liceul din Tg. Jiu (1897); Primăria din Tg. Jiu (1904); casa Frumuşanu din Tg. Jiu; mobilierul catedralei din Cernavodă; execuţia bisericii Sf. Vineri din Piteşti. Activitate didactică: profesor la Şcoala Superioară de Arhitectură (cursul de Legislaţia clădirilor). Concursuri: Catedrala din Galaţi (1911). (V.Ţ., G.P., S.T.)

Liceul Sf. Petru şi Pavel, Ploieşti 1895-1898, arh. Toma Dobrescu. Sursa ilustraţiei: http://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_National_Io n_Luca_Caragiale_din_Ploiesti Accesat oct. 2014

DODERER, Wilhelm von (n. 2 ian. 1825, Heilbronn. Germania m. 13 mai 1900, Viena) Studii: Politehnica din Stuttgart, Academia de Arte din Berlin. Din 1846 îşi exercită profesia de arhitect la Viena. Lucrări: reşedinţă regală la Sinaia (1872); băile de la Mehadia, jud. Caraş-Severin; Cazinoul de la Băile Herculane (1862)

construit în stil baroc austriac; băile imperiale de la Băile Herculane (1868). Pe baza uneia dintre variantele prezentate de Doderder, în 1874, s-au început lucrările la Castelul Peleş. În 1876, Doderer părăseşte România lucrările la castel fiind continuate de elevul său, Johannes Schulz (până în 1883), în stilul neorenaşterii germane. Activitate didactică: începând cu anul 1860, profesor la Politehnica din Viena. (V.Ţ., G.P.)

Cazinoul din Băile Herculane, arh. Wilhelm von Doderer Sursa imaginii: https://www.google.ro/ commons.wikimedia.org Baile_Herculane_Cazinoul.JPG Accesat oct. 2014

DODIŢĂ, Stelian (n.1918, Bucureşti) Studii: FA, dipl. 1949. Lucrări: Institutul de proiectări silvice din Bucureşti; Şcoala nr.6 Olteniţa (1971); Direcţii regionale silvice la Suceava şi Piteşti; case de vânătoare şi cantoane silvice; Spital la Slobozia; Casa de Cultură de la Giurgiu. Activitate didactică: Şcoala medie Tehnică de Arhitectură din Bucureşti. (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 39


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DOICESCU, Aurel (n. 16.09.1907, Brăila m. 1972) Frate cu arh. Octav Doicescu. Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, Bucureşti, specialitatea arhitectură

dipl. 1940, industrială. Funcţii: arhitect în Serviciul Construcţiii ISPE (1933-1949); şeful Serviciului Construcţii ISPE (1949-1952). Lucrări: Uzina electrică, ateliere şi locuinţele lucrătorilor din Grozăveşti, Bucureşti; ateliere şi locuinţe la Hidrocentrala Dobreşti- Ialomiţa; Uzina electrică din Focşani, Tehnocentrala DoiceştiDâmboviţa; staţii de transformare la Tâncăbeşti-Snagov, Giurgiu, Titan- Bucureşti şi Galaţi; locuinţe la Reşiţa şi în parcul Jianu- Bucureşti (în colectiv); documentaţie şi schiţă de sistematizare Alba Iulia; sediul IREB, bd 1 Mai, Bucureşti; termocentrala Doiceşti (în colectiv); centrala Societăţii de Electricitate, bd. Ion Mihalache, Bucureşti. Premii/distincţii: laureat al Premiului de Stat cls.I. (R.N.)

DOICESCU, Octav (n. 08.01.1902, Brăila - m. 10.05.1981) A urmat cursurile Şcolii Superioare de Arhitectură concomitent cu câştigarea existenţei în şi arhitecţi: C. Iotzu, agenţii de constructori Dobrescu, birouri de proiectare ale Ministerului Muncii, Casa de asigurări sociale, Ministerul Învăţământului, Ministerul de Finanţe. Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, Bucureşti, dipl. 1930, specialitatea arhitectură generală. Studiu pentru

definirea conceptului arhitectural şi urbanistic al Institutului Politehnic Gh. Gheorghiu-Dej, teză de doctorat, 1971. Funcţii: Desenator de arhitectură începând cu anul 1925 (Ministerul Învăţământului Public, Ministerul de Finanţe, Ministerul Muncii), arhitect proiectant (Primăria Bucureşti, Ministerul Informaţiilor, Ministerul Lucrărilor Publice etc). „Lucrările sunt rezultatul comenzilor sociale ale timpului interpretate ca formă, în concordanţă cu tehnicile de construcţie utilizatre; au avut întotdeauna o tendinţă să fie rezultatul corespunzător geografiei fizice şi umane a locului în care m-am format- să fie un limbaj arhitectural care poate fi recunoscut de oamenii locului. Nu a fost vorba niciodată de un STIL cu modele ci mai mult rezultatul unui dialog intim cu comanda şi u momentul, din scurgerea timpului.“ (Sursa: fişa personală a arhitectului, arhiva UAR). Lucrări: bufet restaurant în pădurea Băneasa (1929-31); casă de odihnă a întreprinderii de electricitate, Snagov (1932); Yacht Club, Snagov; clădiri de locuit şi restaurant în Grădina Botanică; fântâna Zodiacului în piaţa Libertăţii (1935); locuinţe individuale în parcurile Jianu şi Filipeanu, Bucureşti (1935-40); apartamente în str. Saligni 6 (1936); apartamente str. Dacia 30 (1936); sediul UTM, str Kirov (1936); locuinţe individuale cu programe special aleea Modrogan colţ cu aleea 1948, str. Washington, bd Jdanov, str Paris (1937); două case de odihnă pentru vânători în Delta Dunării la Julgani şi Insula Lupilor; imobil cu apartamente bd Dimitrov 60 (1937); trei locuin’e individuale pe str Herăstrău (1937); grupare de 80 locuinţe individuale cu program redus conţinând 140 de apartamente realizate prin cooperare în anii 1938-39, în parcul Herăstrău; imobil administrativ în Bucureşti (1941-44); centru poştal str.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 40


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Banu Manta, Bucureşti (1940-41); birourile IPROC, fost BANLOC, cal Victoriei (1941-45); birourile fost Electrica 6, Câmpina (1937-38); imobilul Comitetului Cinematografiei, Bucureşti (1937); apartamente str Ştirbei Vodă 69 (1940-41); extinderea Ministerului Energiei Electrice, str. N. Băilescu (1936); Uzinele de Cauciuc din Băicoi (1937-38); uzinele Tractorul Braşov- adminitraţia, proiectarea şi majorarea halelor de fabricaţie (1937-38); clubul fost Finanţe pe lacul Herăstrău (1945-46); clubul fost IGAF pe lacul Herăstrău (1946-47); Teatrul de operă şi balet RPR (1950-55); Institutul Politehnic Bucureşti la Grozăveşti (1964-69); sediu de partid şi Sfatul Popular Reşiţa. În calitate de şef colectiv IPB: completarea bd. Magheru–Pţa. Unirii (1957-60), cca. 2400 apartamente. Activitate didactică: titlu didactic: acad. prof. dr. arh; profesor titular catedra de arhitectură 1947-72 (din 1972, profesor consultant). Publicaţii: articole profesionale în diferite gazete şi reviste de specialitate; fondator şi redactor colaborator la caietele de artă Simetria (1939-1945). “Am exprimat deseori opinii asupra poziţiilor arhitecturii în diverse momente şi în diverse gazete sau reviste: Scînteia, România liberă, Ramuri, Arhitectura etc.” Expoziţii: Luna Bucureştiului, în Parcul Libertăţii, 1935 şi 1936 (lucrare cu caracter urbanistic care a cuprins lacul Herăstrău, parcul Herăstrău şi muzeul statului); pavilionul Casa Românească la expoziţia internaţională de la New York (1939). Fântâna Mioriţa este realizată în cadrul expoziţiei (1936). Premii/distincţii: medalie de Aur Expo Paris (1937); medalie de aur Expo Trienale Milano 81940); medalia de argint a oraşului New York şi titlul de cetăţean de onoare al oraşului (1940); premiul Academiei, Petre Antonescu (1946);

Ordinul Muncii II RPR (1953); Premiul de Stat I RPR (1953); Ordinul Steaua RPR IV (1959); Meritul Ştiinţific I (1971); Medalia 50 Aniversare a PCR (1971); Doctor Honoris Causa, Institutul de Arhitectură (1973). (R.N.)

Institutul Politehnic Bucureşti, arh. O. Doicescu. Sursa ilustraţiei: Lăzărescu C., Cristea G., Gheorghiu D., Borgovan, A. (1972) Arhitectura românească contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane

DONEAUD, Ernest (n. 1879, Bucureşti – m. 1959) Studii: Şcoala de Arte Frumoase, Paris, dipl. 1907. Funcţii: arhitect la Primăria Capitalei; arhitect la Ministerul de Război, arhitect şi membru în conciliul tehnic superior Institutul de Proiectare IPSR. Lucrări: Palatul Camerei Deputaţilor din Dealul Mitropoliei (1907, cu arh. Dimitrie Maimarolu); Palatul Cercului Militar din Cal. Victoriei (1912, cu arh. Dimitrie Maimarolu); proiecte pentru 4 tipuri de locuinţe sociale din parcelările Lânăriei şi Clucerului; biserica Visarion (1912); imobilul Carlo de la Tore din P-ţa Romană, Bucureşti (1912, astăzi demolat); Palatul de Justiţie din Ploieşti (1919); Palace Hotel şi Pavilionul băilor, Govora (1923); vila Coandă, bd. Lascăr Catargiu 28 (1927); imobil locuinţe str. Take Ionescu, Bucureşti (1923); hotel la Călimăneşti (1928); Palatul administrativ CFR (colab. arh. Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu); hotel Lido, Bucureşti (1934) realizat în stil

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 41


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Art Déco; maternitatea din Iaşi în colab. cu arh. Paul Smărăndescu (1936); teatrul din Chişinău; alte blocuri şi alte clădiri în Bucureşti şi provincie. Concursuri: Premiul I ex aequo pentru Palatul Senatului din P-ţa Naţiunilor Unite (1911, cu arh. Dimitrie Maimarolu); Premiul I - planul director de sistematizare a oraşului Cluj; Premiul I Pavilion balnear la Slănic Moldova (în colab. cu arh. Paul Smărăndescu). (R.N.)

Palatul Camerei Deputaţilor, Bucureşti. Foto arh. Sidonia Teodorescu (2014)

Palatul de Justiţie Ploieşti , actual Palatul Culturii, autor arh. Ernest Doneaud, colaborator arh.Toma T. Socolescu 1925-1933 Foto arh. Gabriela Petrescu (2012)

DONOSE, Valentin (n. 14.09.1929, Vaslui) Studii: IAIM, dipl. 1958; specialitatea spaţii verzi (parcuri şi grădini). Între 1958-1965 a fost arhitect la IPB, secţia de Spaţii Verzi unde a avut oportunitate

de a realiza principalele amenajări de parcuri în Capitală. Lucrări: parcul UTM Vergului (1958, şef proiect complex); refacere parcul Libertăţii (1959-60, şef proiect complex); parcul Circului de Stat (1960-61, şef proiect complex); parcul Floreasca (196263, şef proiect complex); piaţa Sălii Palatului (1963, coautor); parcul Expoziţiei Ec. Naţionale (1964, şef pr. special); parcul Tineretului (Valea Plângerii, 1965); spaţii plantate ansamblul Giuleşti (1962), Balta Albă (1963), şos. Giurgiului (1962). Peste 300 de proiecte de specialitate. Activitate didactică: cursul de Peisagistică la Facultatea de Arhitectură (din 1960) iar după 1990 a fost titularul cursului similar de la Facultatea de Agronomie Bucureşti unde a înfiinţat o secţie specială de peisagistică, formând specialişti în amenajări de spaţii publice şi grădini particulare. (R.N.) DORDEA (VOITEC), Mira (n. 1934, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1959. Lucrări: studii de urbanism: amenajarea lacurilor Capitalei; studii de sinteză privind realizarea inelelor I şi II de circulaţie din Bucureşti. Activitate didactică: cadru didactic IAIM (dedicată domeniului istoriei arhitecturii). La manualul Arhitectura pentru cls XII a liceelor de construcţii, din 1978, a colaborat cu capitolul Istoria modernă şi contemporană a arhitecturii. Publicaţii: Reflexe gotice în arhitectura Moldovei (2004); Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală (2000). (V.Ţ.) DRAGNEA, Petre (n. 1932) Studii: IAIM, dipl. 1957. Îşi desfăşoară activitatea de proiectare în cadrul DSAPC şi ISPH Bucureşti.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 42


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Lucrări: blocuri de locuinţe, cinematografe, sistematizarea centrului comercial la Urziceni, proiectarea centralei Porţile de Fier I. Premii şi menţiuni la concursurile de arhitectură ale UAR pentru: sistematizarea zonei Cernica şi a oraşului Sovata, Primăria din Satu Mare. (S.T.) DRAGOMIR, Cătălin (n. 10.09.1965, Deva) Cătălin Dragomir este un arhitect românobritanic contemporan care s-a remarcat de la începuturile anilor 90 printr-un stil nonconformist și sculptural. A fost supranumit „arhitectul vizionar”. Studii: Şi-a început studiile la IAIM în 1987. În 1990, în urma unei competiții studențești pe care a câștigat-o, a ajuns la Bartlett School of Architecture din Londra unde, sub influența lui Peter Cook, și-a finalizat studiile de arhitectură. Între 1993-1995, a lucrat pentru Sir Norman Foster, Richard Rogers, YRM, RMJM, ADG și ARUP. În 1994 a fost chemat să participe la transformarea companiei de arhitectură Llewelyn Davies, ca Director de Design. După câștigarea unor serii de competiții sub numele Llewelyn Davies, Cătălin Dragomir a câștigat încrederea totală a companiei că va fi capabil să se ridice la înălțimea așteptărilor puse în el. Cătălin împreună cu echipa sa de design, a reușit ca numai într-un singur an (1995-1996) să câștige trei proiecte majore: competiția pentru aeroportul internațional din Shenzhen, China (deschis în 2002); primul spital din țară cu finanțare privată PFI „Cumberland Infirmary” din Carlisle şi proiectul de restaurare a Royal Woolwich Arsenal pentru English Partnership.

În anii următori, până în 2004, valoarea lucrărilor sale a crescut exponențial valoarea companiei LD. În 2004, Cătălin Dragomir și-a creat propriul său birou de arhitectură, pe care l-a numit MethaMorphic (iar din anul 2014, reintitulat Atelier Cătălin Dragomir), din dorința de a-și exprima propriul stil. Compania este acum implicată într-o serie de proiecte care pot deveni definitorii pentru o noua eră în gândirea de arhitectură și design. Unul din aceste proiecte, din păcate nerealizat, este Greenwich Meridian Tower, supranumit și „One mile Tower” (construcţie proiectată de 1.600 de metri înălţime şi care ar fi trebuit să fie ridicată în anul 2012, chiar pe meridianul zero, pe malul Tamisei). Lucrări: (aşa cum sunt menţionate pe wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Calin_Drago mir) Aeroporturi: 1. Shenzhen China - £120mil (1999); 2. Bei Hai China - £35mil; 3. Jinan Jigbei - £140mil; 4. Chongquing China - £130mil; 5. Heathrow T2 - £45mil; 6. Xian China - £140mil; 7. Wuhan China - £125mil; 8. Proiect pentru aeroportul din Islamabad; 9. Proiect pentru aeroportul din Valaloid; 10. Terminalul 2 – Heathrow. Spitale: Infirmeria Cumberland şi spitalele University College of London, Broomfield, Addembrooks, Norwich, Leeds, Farhad, Amman. Educaţie: Clădirea EPA a Universităţii OXFORD; Institutul pentru diabet din Cambridge; şcoala Highgate; Universităţile din Singapore şi din Gent. Birouri: London Stock Exchange; sediul ADNOC; sediul River Bank; proprietatea BBC Vision; BAT China; birourile Sainsbury din Egipt. Rezidenţiale: Royal Woolwich; Plumbers Row; West End Green; Abu Dhabi Tower;

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 43


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Proiectul Orange; Roehampton House; Sheffield, The Ridge; Peterborough; vila Dina, România; vila Telegdy, România; Leigh on Sea; Cube Blue. Masterplanuri: 1. Royal Woolwich Arsenal; 2. Singapore University; 3. Brent Cross Vision; 4. Lee Valley; 5. BBC White City Vision; 6.Aarhaus Masterplan 7. Euston Circle. Cultură: Muzeul Aviaţiei din China; Opera din Chonqguing ; Sală de concerte la Sarajevo. (S.T.)

Opera din Chonqguing. Sursa ilustraţiei: https://www.linkedin.com/pub/catalindragomir/43/984/182. Accesat oct. 2014

DRAGOŞ, Leonte (n. 1937, Perşani, Braşov) Studii: IAIM, dipl. 1966. Lucrări: a colaborat la xecuţia unor case de protocol şi de vacanţă ale demnitarilor, proiectate de arh. C. Lăzărescu şi Bujor Gheorghiu la Bucureşti, Snagov, Neptun, Tulcea, Sinaia, Timişul de Jos; amenajarea Muzeelor de la Mănăstirile Cernica şi Căldăruşani (până în 1972); amenajare expoziţii tematice temporare la Muzeul de Istorie PCR. Între 1972-1985, în calitate de arhitect în cadrul ARCOM a supravegheat lucrările de execuţie a obiectivelor: azil de bătrâni la Bad Windshem (Germania); Primăria oraşului Leverkusen (Germania); locuinţe la Batoltz (Germania); Policlinica Malesice Praga (Cehoslovacia); Şcoli şi apartamente în Libia. După 1990, ca arhitect la grupul Steilmann a realizat: amenajări, modernizări şi extinderi la fabric de confecţii din Craiova, Mangalia, Sighet, Sibiu; amenajările de magazine ale firmei în Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj; amenajări şi construcţii noi de imobile de birouri ale firmei în Bucureşti, Tulcea, Satu Mare, Galaţi. (V.Ţ.)

Prima propunere pentru sediul BBC. Sursa ilustraţiei: https://www.facebook.com/ateliercatalindragomi r/ Photos. Accesat oct. 2014

DRAGU, G. Constantin (n. 04.12.1893, Bucureşti - m. 21.08.1981) Studii: École Nationale des Beaux Arts, Paris, dipl. 1928; specialitatea infrastructură aeronautică. Funcţii: arhitect al Dir. Aviaţiei Civile (1930-32); şef al serv. lucrări speciale pt. Aviaţie în MAN (1942-46); arhitect la Dir. Domeniu Militar (1946-48); şef al serv. lucrări speciale în Comandamentul Forţelor Aeriene Militare (1948-50)Membru titular în Comisia Superioară a

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 44


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

planurilor de sistematizare (Min. Af. Externe, 1937-42). Lucrări: 1926-1929: Spital cu 100 paturi la Bully les Mines (Pas de Calais) şi mai multe tipuri de locuinţe pentru muncitori (Les Mines de Bethune, les Mines de Lens); bloc de raport P+5 la Clichy Levallois (Paris); vile particulare: 3 la les Andyles (Normandie), 2 la les Autrbes (Provence), 1 la St. Malo (Bretania); 193043, 1956-57: casa Sturdza, bd. Filantropiei 32; casa Dragomir Urloiu, str arh. I. Mincu 31; blocul dr. Besner, str Popa Soare 24; clubul sportive al aviaţiei şi marinei, lacul Herăstrău; fabrica de paraşute IRVING, şos. Măgurele; atelierele mecanice aeronautice Băneasa; sanatoriu TBC (1941, neexecutat); 1930-40: plan sistematizare aeroporturi civile: Băneasa, Galaţi, Iaşi, Cluj; planuri de ansamblu pentru aeroporturi civile: Cernăuţi, Balcic, Constanţa, Ismail, Cetatea Albă, Arad; planuri generale de ansamblu pentru aerodromuri militare; clădiri pentru aerogările de mai sus; pavilioane comandament şi administraţie, dormitoare, săli de mese, garaje, ateliere etc.; 1940-44: baze de detectare pentru aviaţia de vânătoare de noapte; staţii triaj CF; 1947-50: planuri generale pentru noi aerodromuri. În cadrul Ministerului Metalurgiei, 1953-55: plan de sistematizare al exploatării miniere Baia de Arieş, plan de sistematizare al uzinei de plumb 1 Mai, Baia Mare; plan de sistematizare a Uzinei Metal, Zlatna; plan de sistematizare al exploatării miniere Iulia, Dobrogea. Activitate didactică: cursuri la Şcoala specială de perfecţionare a comandamentului de aeroporturi civile: Infrastructura aviaţiei, 1938-40. Activitate ştiinţifică: conferinţe la Ateneul Român: 1934, Arhitectură, modernism, modă; 1935, Parisul necunoscut (locuri şi monumente); conferinţă la Şcoala specială a

grădinarilor: 1935, Evoluţia grădinilor şi parcurilor; studii: Începutul renaşterii în Franţa (arhitectura) şi castelele Loarei (nepublicat, 1938-39); Despre necesitatea unei unităţi arhitecturale a pieţelor importante şi a marilor artere (1939). (R.N.) DRĂGAN, Radu (n. 1955, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1982. Publicaţii: colaborator rev. Arhitectura; cofondator al rev. Arhitext (martie 1990, colab cu arh. Emil Barbu Popescu, Mihai Pienescu, Arpad Zachi). Concursuri: menţiune Casa Tineretului (1981) la secţiunea pentru studenţi, premiul II - amenajarea Sălii Studio a Teatrului Odeon din cal. Victoriei, Bucureşti (2006); premiul II- amenajarea spaţiului suprateran din Pţa. Universităţii din Bucureşti (2011); premiu la Concursul Internaţional pt. Cartier de locuinţe la Minsk (1987); premiu la Concursul Internaţional Confruntări Varşoviene (1986). (V.Ţ.)

Hotel 5 stele, Bucureşti (2004), arh. Radu Drăgan. Sursa ilustraţiei: http://www.draganarchitecture.com/en/radudragan. Accesat oct. 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 45


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DRĂGHESCU, Eugeniu (n. 24.03.1953) Studii: IAIM dipl. c. arh., 1975, dipl. arhitect, 1987. Activitate: În perioada 1976-1992 a activat la IPROMET (1977-1987 c. arh.; 1987-1992, arh.). Între 1992-1994 a colaborat ca arhitect la firma de proiectare „Urzica”. În perioada 1994-1996 activează ca persoană fizică. Din 1996 până în prezent activează la S.C. EURO ArchiPRO. Lucrări: în colectiv IPROMET (19761992): Baterie de cocsificare la C.S. Galaţi; Pavilion administrativ la “Vulturul” COMARNIC; Staţii electrice, de pompare şi de epurare la combinatele Hunedoara, Călan, Reşita şi Galaţi; CIM Krivoi Rog – Ucraina - Unitate de cazare şi Baza Sportivă (faza STE şi PE,) Corpul de Peletizare Nr. 2, Proiectul de amenajare peisageră; Lucrări la „Urzica” (19921994): Locuinţe - str. Madrigalului; str. Aurel Vlaicu; str. Galaţi, toate în Bucureşti. Lucrări PFA: (1994-1996) locuinţe - str. Gherghiţei; str. Elev Ştefănescu, ambele în Bucureşti ş.a.; PUD-uri zone de locuinţe str. Simetriei, str. Lehliu din Bucureşti. Lucrări la SC. EURO ArchiPRO: (1997) Numeroase locuinţe în Bucureşti, Buşteni ş.a. PUD-uri în Bucureşti; Amenajări interioare; Extindere BTR–Voluntari; PUD-uri, Extindere BCR - Agenţia Bd. Ştefan cel Mare; Moara de cereale, Fabrica de pâine, Anexe şi utilităţi - Şos. Bucureşti-Urziceni; Extindere FINANSBANK, Bd. Basarabia; PUD-uri pentru amplasare imobile de locuit ş.a.; Activitate didactică: În perioada 20032014, a activat ca asistent universitar la Catedra de Proiectare USH, Facultatea de Arhitectură. (prin amabilitatea d-lui arh. Eugeniu

Drăghescu) (G.P.)

Casa Florescu- str. Av. Muntenescu Sursa ilustraţiei: arhiva arh. E. Drăghescu

DRĂGHESCU, Roxana Maria (n. 04.08.1950) Studii: IAIM, dipl. c.arh., 1974; dipl. arhitect, dipl. 1993. Activitate: În perioada 1974-1975 a activat la ICMS Galaţi; între1975-1992 la IPROMET Bucureşti; între anii 1994-1997 a activat ca arhitect – inspector la Primăria Sect. 2, Bucureşti. Lucrări: în cadrul S.C. EuroArchiPro, (1997) PUD-uri pentru amplasarea de spaţii comerciale Piaţa Crângaşi, Autogara Militari, Str. Bisericii; PUD-uri zone de locuinţe str. Simetriei, str. Lehliu, Amenajare Terasa Pasajul Pietonal Victoria, Locuinţe în Bucureşti, com. Andreşeşti – Ialomiţa; (1998-1999) Anexa Tehnico-Administrativă, Reparaţii Capitale şi Reamenajare Hala ROMCOLOR 2000 S.A., Extindere BTR - Filiala Voluntari, PUD-uri Locuinţe, Dezvoltarea Productiei de Răşini, Lacuri şi Vopsele Bd. Timişoara Nr. 96 ş.a., amenajare spaţiu comercial Ansamblul Unirii - Blocul E 4/1 ş.a. (2000) Extindere BCR - Agenţia Ştefan cel Mare. Numeroase imobile de locuinţe în Bucureşti, Buşteni ş.a. Atelier de Întreţinere Auto şi Birouri

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 46


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Prelungirea Ferentari; Fabrica de Pâine, Anexe şi Utilităţi - Şos. Buc.-Urziceni, jud. Ilfov, PUD-uri pentru amplasare imobile de locuit ş.a. Hala de Microproducţie cu birouri şi spaţiu de prezentare Str. Păsărani, Extindere FINANSBANK, Bd. Basarabia, PUD-uri pentru amplasare imobile de locuit ş.a. Activitate didactică: în perioada 20072014, a activat ca asistent universitar la Catedra de Proiectare USH, Facultatea de Arhitectură. (prin amabilitatea d-nei arh. Roxana Drăghescu) (G.P.)

Imobil str. Făinari Sursa ilustraţiei: arhiva arh. R. Drăghescu

DROGEANU, Andrei (n. 1946, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1970. Lucrări: în cadrul IPJ Dâmboviţa: magazine la Găeşti; blocuri de locuinţe la Moreni şi Târgovişte; detalii de sistematizare pentru zona central din Târgovişte; în cadrul Romproiect: ansamblul de locuinţe Drumul Aeroportului din Tripoli (Libia); vilă la Sabratha (Libia); reconversie hotel Armenească în centru de Afaceri (1995, Bucureşti). (V.Ţ.)

DRON, Dan (n. 4 aprilie 1950 – ian. 2014) Studii: IAIM, dipl. 1975. Lucrări: Activitate de proiectare în cadrul IPJ/ Proiect S.A. Constanţa şi, din anul 1997, director general la S.C. ARHI-D.A.M. – birou de arhitectură. Dan Dron a fost unul dintre arhitecţii de bază ai Constanţei. Era bucureştean, dar a primit repartiţie la Institutul de Proiectare Judeţean Constanţa, împreună cu soţia sa, Maria Elena Dron. Funcţii: În perioada 2001-2009, a fost vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) - Filiala Teritorială Dobrogea. A fost preşedinte al Asociaţiei Arhitecţilor din Constanţa, precum şi membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Arhitecţilor din România. Activitate didactică: la Univ. Ovidius din Constanţa, ca lector invitat. Premii: Premiul III- concurs de locuinţe, Primăria Bucureşti; Premiul UARmagistrala nord-sud Constanţa; Premiul III-concurs revitalizare urbană– Sf. Gheorghe Nou Bucureşti. (S.T.) DUCA, Irina Savelida (n. 1954, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1993 – după ce obţinuse în 1976, diploma de conductor arhitect, la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti şi între anii 19821985 Şcoala Populară de Artă, Bucureşti, secţia Pictură. Funcţii: Conductor arhitect stagiar şi şef proiect de lucrări de construcţii industriale în cadrul Secţiei de proiectare

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 47


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

de arhitectură – Trustul de Construcţii Montaje Miniere (T.C.M.M.), Bucureşti între anii 1977-1978, 1978-1980 Institutul de Cercetări, Inginerie Tehnologică şi Proiectare a Lucrărilor de Construcţii şi Instalaţii pt. Minereuri Deva. Colaborator detaşat între 1980-1985 la Ansamblul Social Cultural – Antamina, PERU din cadrul Secţiei de Arhitectură şi Plan General – GEOMIN, la Ministerul Minelor în Colectivul Plan General condus de arh. Ghe. Ceară, şi în Colectivul de Prezentare al Ministerului Minelor, Bucureşti. În cadrul colectivului Roşia Poieni, ca şef de proiect, a realizat proiecte de clădiri social-administrative, organizări de şantier, locuinţe, cantinerestaurant, colonii pentru muncitori, amenajări şi drum la Transfăgărăşan. 1992 si 1995 – S.C. OIKOS S.R.L. Bucureşti, locuinţe individuale şi de vacanţă în Grecia. A colaborat 2 ani la ROMEXPO S.A., Bucureşti - proiectare şi amenajare expoziţii, standuri şi grafică publicitate la Târgurile Internaţionale. În 1995 înfiinţează firma de Proiectare de arhitectură şi Urbanism – S.C. Triuno Domus SRL. Activitatea sa cuprinde zeci de proiecte şi lucrări executate de arhitectură civilă (inclusiv industrială), amenajări şi reorganizări spaţiale, design interior, urbanism, restaurare şi peisagistică. Activitate didactică: În perioada 20092014, a avut activitate didactică universitară la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, Facultatea de Arhitectură, Catedra Proiectare de Arhitectură şi Catedra de Urbanism. Concursuri: Participare 1995 - Concurs pentru Amenajarea Parcului Libertăţii – colectiv condus de arh. Mihai Eftenie Premiul II. Sediul BCR Sucursala Pipera Bucureşti; Amenajare faţade sediul BCR filiala Sect. 2, Bucureşti; Staţie de transport public, Iaşi; Centru Instruire

Doctoranzi 2 şi Cantina - com. Măgurele, jud. Ilfov etc. (prin amabilitatea d-nei arhitect IrinaSavelida Duca) (S.T.)

Locuinţa S+P+2, str. Oltului, sect. 5, Bucureşti, 2010. Sursa: Arhiva arh. Irina-Savelida Duca. http://www.ducairina@mastery.ro

DUCA, Gheorghe N. (n. 1847, Galaţi - m. 1899) Fiul lui Ion Gheorghe Duca, om politic şi prim ministru al României. Inginer-arhitect activând în perioada 1882-1899. Activitate: membru fondator al Societăţii Arhitecţilor Români. Lucrări: activează şi sub firma „Georges N. Douca ing. Architecte. Entreprise generale de travaux publics et particulier (1889)”. Arhitect eclectic, predominant stilul Ludovic al XV-lea. Alte lucrări: Casele din str Primăverii nr 30 bis (1883); case în Calea Plevnei 22 (1883); casele proprietate din str. Dreaptă nr. 3-5 (1884); casele din str Primăverii nr. 1-3 (1885); casele din intersecţia Dorobanţi cu str. Primăverii (1889). În 1891 este trimis în străinătate pentru a studia clădiri pentru Arhivele Statului. În 1881 este numit director al Şcolii de Poduri, Şosele şi Mine înfiinţată în timpul domniei Carol I. Lui i se datorează începerea lucrărilor la sediul Şcolii Naţionale de Poduri şi Mine pe str. Polizu. După 1888 a deţinut funcţia de director al CFR. (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 48


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DUDESCU, Radu (n. 1894, Bucureşti m. 1983) Studii: Şcoala superioară de Arhitectură, dipl. 1921. Activitate în cadrul MLP (19191921) Banca Naţională (1922-

1959). Lucrări în stil eclectic executate: Locuinţe muncitoreşti, (1921), cartierul Steaua Bucureşti, Staţii de cale ferată (19211923); sucursale ale Băncii Naţionale - Făgăraş, Miercurea Ciuc, Drobeta-Turnu Severin, Tulcea, Râmnicu Sărat, Bârlad, Câmpulung Moldovenesc, Botoşani, Huşi, Palatul Băncii Naţionale (1937) împreună cu arh. I.Davidescu; Clădirea asociaţiei sportive a BNR, Căminul Băncii Naţionale , din calea Dorobanţilor- blocul Zodiac; Monetăria Naţională (execuţia ing. Aurel Ioanovici), Blocul Teatrului Nottara (constructor Liviu Ciulei), Pavilion nautic, Floreasca. Policlinica CFR, din Piaţa Gării de Nord, Vilele ing. Ottulescu, ing. Neagu, ing. Antoniu, ing. Voinescu, Bloc cu patru etaje şi mansardă str Traian în colaborare cu arh, Ion Niga, Monumentul eroilor C.F.R. din Primul Război Mondial (opera colectivă a lui Ion Jalea, Corneliu Medrea, arh. Radu Dudescu, arh. Ion Niga), Clădirea Fundaţiei evreilor spanioli – Bd. Cantemir, Vila „Luminiş” de la Sinaia a lui George Enescu (1923-1926), Postul Salvamar – dana 5 din portul Constanţa, Proiecte în parcelarea BNR din str. Arh. Burcuş; 5 vile: Stoianovici, Marinescu, Drăgănescu, 3 clădiri pe str. Columbelor pentru Păunescu, fraţii Ştefănescu, toţi de la BNR; Bloc de locuinţe pentru Academie pe Bd. Cantemir (1937); Casa magistratului Traian Orleanu, pe bulevardul spre Gara Obor; Casă de raport a lui Georgică Orleanu , pe str. Cobălcescu,

Casa pentru sora ing. Cezar Pop, pe str. Solon, Casă dublă pentru doi colegi de la BNR, Oprişan, A. Dragomireanu, Vila col. Coroiu, în Parcul Domeniilor, Vila ing. Demetrescu, lângă Bufet, pe şoseaua Kiseleff, Bloc cu şase etaje pe Bd. Regina Elisabeta (constructor ing. Kirovici), Vila Titus Constantinescu din Buzău, pe str. Armaşului nr. 8, Două vile pentru doi colegi de la BNR pe str. Aviator Iliescu, Vilă la Olăneşti pentru Scarlat, director la Banca Blank, Suprapunerea unui etaj la casa C. Miculescu, pe str. Spătarului, Blocul lui M. Ştefănescu-Griviţa, pe str. C.A. Rosetti nr. 43A, parter şi trei etaje (la ultimul etaj a locuit arhitectul Radu Dudescu între 1933-1944) (constructor: ing. Emil Prager); după 1950 i s-a mai adăugat et. IV, Cavoul lui Mitiţă Constantinescu (†1946) de la cimitirul Bellu, Modernizarea vilei cumpărate de Scarlat Callimachi pe str. Aviator Mărăşoiu, Conacul lui C. Stere de la Bucov, Două vile în parcul Mornand (1935-1936) pentru profesorul. Mateescu de la Timişoara şi pentru un coleg de la BNR, Casa de raport în fosta Piaţă Regina Maria pentru Basil Alevra, inspector BNR, Casa Leonte, inspector BNR, pe str. 10 Mese (în stil românesc), Vilă pentru Ioana Olhovschi, sora arhitectului Radu Dudescu, în Piaţa Ţepeş Vodă 47, Vilă şi depozit de vinuripentru Canciovici, restaurator, Bd. Titulescu (în stil românesc), Placă comemorativă cu eroii BNR din primul război mondial, în palatul vechi al BNR (1935-1936), Policlinică cu 12 secţii la Cugir p+1, cantină, Pavilioanele de la Sinaia – pentru fabricarea biletelor BNR în timpul războiului, Palatul BNR din Iaşi, Restaurantele Modern şi Select din Mamaia, Refacerea băii comunale din Galaţi, Casa lui Mitică Cristescu, secretar general al BNR, pe str. Badoglio (1936), Siloz de seminţe de in la Baia Mare (1953), Fabrica de pâine din Hunedoara

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 49


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

(şef de proiect), creşă, grădiniţă de copii, Vila dr. Vasilică Stepleanu-Horbaţki de la Călimăneşti, casă de creaţie, Bloc (patru etaje) pe str. Corneliu Botez nr. 10 (1971). (G.P.)

sala de sport din Constanța (1959); grup social la Institutul Agronomic – București (1956); sistematizare stațiuni turistice pe litoral; locuințe - bd. Tomis din Constanța (1983), premiul „A. Vlaicu“ al Academiei. A fost o lungă perioadă directorul Institutului de Proiectare din Constanța, susținând cu diplomație realizarea noilor stațiuni turistice de pe litoral (Jupiter, Venus, Saturn) într-o arhitectură cu certe valențe de modernitate, atrăgând în acest demers arhitecți valoroși ca Șerban Manolescu, Mircea Anania, Dan Rusovan, Mircea Stancu, Constantin Rulea. (V.Ţ., S.T.)

Banca Naţională a României, arh. Radu Dudescu. Foto arh. Gabriela Petrescu (2014)

DUMITRAŞCU, Rodica (n. 1924, Constanţa) Studii: A absolvit Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, dipl. 1950. Lucrări: alături de soţul ei, Gh. Dumitraşcu, la Constanţa, a participat în colectivele ce au realizat: restaurant-cofetărie la Eforie Sud, 1962; Restaurant la Techirghiol, 1962 cu I. Puşchilă; Spital cu 900 paturi la Constanţa, 1968 cu I. Puşchilă; Hotel cu bază de tratament la Techirghiol, 1972; Spital cu 300 paturi la Medgidia, 1965; Bloc turn în piaţa Gării Noi din Constanţa (1961 cu Ş. Manolescu). (V.Ţ.)

"Casa de pensiuni, împrumuturi şi ajutoare a personalului băncii" in 1938, Fost sediul băncii BRCE, pe Calea Victoriei, arhitect Radu Dudescu. Foto arh. Gabriela Petrescu (2014)

DUMITRAŞCU, Gheorghe (n. 1925, Râmnicelu, Brăila – m. 1997) Studii: Devine arhitect în 1948, după absolvirea Facultății de Arhitectură din București. Lucrări: Dintre lucrările la care a participat se pot menționa: blocuri de locuinţe la Iaşi (1946-1947), cartier rezidențial și Casa Copilului – Tei, București (1948); Hală alimentară la Petroșani (1948-1949) ; Casa Scânteii (azi Casa Presei) (1955) – în colectiv condus de Horia Maicu; Institutul de seruri și vaccinuri „Dr. Pasteur“, București (1949);

Complex sanatorial la Techirghiol (1972), arh. Rodica Dumitraşcu, Doina Chituc, Ion Puşchilă ş.a. Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 1, 1974

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 50


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DUMITRAŞCU, Tudor (n. 1937 - m. 1993) Studii: IAIM, dipl. 1960. A colaborat la începutul carierei cu arh. Nicolae Porumbescu. Lucrări: bloc de locuinţe în pţa. Centrală din Suceava (1968); Casa de cultură din Suceava; Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare, Bucureşti (1974); Institutul de Agronomie din El Khroub (Algeria) (1978); complex social- studenţesc Regie, Splaiul Independenţei, Bucureşti (1981); Casa Academiei, cal. 13 Septembrie, Bucureşti (1988). Între 1974-1982 a asigurat grafica coperţilor revistei Arhitectura. Concursuri: a câştigat concursul pentru Medalia Comemorativă a SAR (1991). (V.Ţ.) DUMITRESCU, Corneliu (n. 02.08.1937, Bucureşti – m. 2009) Studii: IAIM, dipl. 1961; stagiu de 4 luni în Belgia (1964); specializare de 6 luni în Italia (1968); teză de doctorat cu tema: Concepţia modernă a muzeelor de artă (1974). Funcţii: rector al IAIM între 1980-1989; după 2000 a fost profesor şi decan al Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Spiru Haret, Bucureşti. Lucrări: în colectivul ISCAS: ansamblu de magazine şi teatru de vară Mamaia, spital Oneşti; în cadrul DMI: STE pentru zona Histria (muzeu, casa arheologilor), hanul Ancuţei, Roman, trei ansambluri muzeistice la Putna, Ipoteşti (memorialul M Eminescu), şi Bucureşti (în ansamblul Bărăţia); proiectul de arhitectură şi amenajări interioare a Pavilionului Construcţii în EREN (1969); amenajare bar de noapte, cazino Sinaia (1970);

studiu de mobilare a traseelor turistice şi un altul pentru sistematizareSarmizegetusa (1974, în colab. cu arh. Şt. Scafa); imobilul destinat Muzeului Naţional de Istorie, str. Ştirbei Vodă (neterminat). Activitate didactică: a activat din 1961 în cadrul IAIM. Concursuri: premiu la concursul internaţional de arhitectură pentru studenţi având ca temă Un teatru ambulant; premiul I- pentru Sistematizare centru cultural administrativ din Timişoara (1961); premiul II- pentru Sistematizare cartier de locuit (1964); premiu pentru concursul Staţii de transport în comun pentru Bucureşti (1992). A coordonat o echipă de arhitecţi care au întocmit proiecte pentru Emiratele Arabe Unite (arh. Petre Ciută, Dinu Patriciu, Romeo Simiraş, Viorel Simion, Francisc Echeriu). Premii/distincţii: Ordinul Muncii cls. III. (R.N., V.Ţ.) DUMITRESCU, Doru (n. 8 aprilie 1944, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1967. A fost arhitect la ISPH Bucureşti (19671969), la I.P. Carpaţi (1970-1982), la Arcom Tripoli, Libia (1982- 1985). Din 1985 părăseşte România şi se stabileşte în Norvegia. Din 1987 devine membru al Uniunii Arhitecţilor din Norvegia, activând în diferite firme de proiectare. După 1992 a activat în cadrul biroului propriu de proiectare. Lucrări în România: piscină acoperită şi bar la hotel Neptun (Mangalia Nord, 1972); staţie de salvare judeţ, Focşani. Lucrări în colectiv: spitale în Piteşti, Rm. Vâlcea (700 paturi), Focşani, Braşov, 23 August Bucureşti, Slatina; Sediul

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 51


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

sindicatelor din Tr. Severin; Casă de Cultură la Topliţa (1984); Club restaurant la Lacul Roşu (1983); Hotel şi sală de conferinţe la Predeal (1985). Lucrări în Norvegia: imobilul Gardermobanen din Lillestrom- Leiersund (1993); imobilul Dyrlokkeasen din Frogn (1996); imobilul Krogs Bilsalg din Oslo (2000). S-a ocupat de arhitectura peisageră, proiecte de urbanism. Activitate didactică: 1971-79: asistent la Catedra de Proiectare din cadrul IAIM, Bucureşti. Concursuri: menţiune pentru Centru judeţean de recoltare sânge (1969), menţiune pt. Piaţa Teatrului Naţional din Iaşi (1973); premiul I- Casa Tineretului, Ploieşti (1984); premiul Icomplex turistic Diham (1984); premiul II pt. Norskvegmuseum din Lillehammer (1986); proiect reţinut pentru Rikshistorisk Centrum din Eidsvol (1991); menţiune pt. Galeria Naţională Tullinlokka din Utbygging (1996). (V.Ţ., S.T.) DUMITRESCU, I. Ion (02.11.1903, Bucureşti -?) Studii: FA, dipl. 1930. Funcţii: arhitect la PMB (1930-43); arhitect la MAI (194345); şef al Serv. de arhitectură al Primăriei sect. 3 (1945-47); arhitect la Sfatul Popular al Capitalei (1947-50); arhitect la ISPE (1950-53). Lucrări: sediul fostei Primării a sectorului 3, Bucureşti; căminul de odihnă al funcţionarilor PMB, str Eforie (1933); localul şcolii elementare din bd Panduri, Bucureşti (1934); preventoriul pentru copii al PMB, str Eforie (1935); localul şcolii elementare din bd. Pieptănari, Bucureşti (1937); hotelul CGM din Buşteni (1940); clădiri private de locuit.

Activitate didactică: profesor la şcoala medie de arhitectură din Bucureşti (194353). Concursuri: a participat la concursul pentru: Palatul Uniunii Avocaţilor, Bucureşti; Catedrala din Buzău; sistematizarea pieţii Gării de Nord; palatul Municipiului Bucureşti; biserica din parcul Domeniilor, Bucureşti; palatul CEC, Bucureşti; grup de locuinţe Ferentari; Palatul Operei de Stat, Bucureşti. (R.N.) DUMITRESCU, Ilie (n. 1940, Bucureşti) Studii : IAIM, dipl. 1963. Lucrări: Activând în cadrul institutului IPTANA, a avut printre oportunități, realizarea unor dotări feroviare importante cum sunt: Gara din Bârlad (1968); Gara nouă din Predeal (1969, cu Irina Rosetti); Centrul de calcul CFR, București (1969), refăcut după cutremurul din 1977; Gara nouă din Cluj (1970); Gara din Tulcea (1976), cu Irina Rosetti; Extindere la Spitalul CFR din Cluj. A optat să părăsescă România din 1980. (V.Ţ., S.T.)

Gara din Predeal, autori arh. I. Dumitrescu şi I. Rosetti. Sursa ilustraţiei: Lăzărescu, C., Cristea, G., Gheorghiu, D., Borgovan, A. (1972). Arhitectura românească contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 52


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Gara din Bârlad. Autori: I. Dumitrescu, El. Matache, I. Rosetti Sursa ilustraţiei: Lăzărescu, C., Cristea, G., Gheorghiu, D., Borgovan, A. (1972). Arhitectura românească contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane

DUMITRESCU, Vanghele (n. 1895, Bitolia, Macedonia - m. 1975) Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură Bucureşti, dipl. 1927, specialitatea: locuinţe, clădiri militare şi industriale. Funcţii: arhitect proiectant în cadrul Domeniilor Militare MAN (1929-40); şef de serviciu Dir. Refacerii (MLP) (1940-45); subdirector tehnic la serviciul de Studii MLP (1947); şef de serviciu antemăsurători în cadrul IPC (1949-52); architect proiectant al IPIU (din 1952). Lucrări: bloc în str. Brezoianu 29 (1936); vila avocat Theodory, Breaza (1938); bloc pe str. Horaţiu 11 (1934); vilă raport cal. Văcăreşti (1940), toate în Bucureşti; alte câteva zeci de locuinţe, transformări şi consolidări după cutremurul din 1940; căminul cultural Cărămidarii de Jos (1928); şcoli, cazărmi şi cercuri militare executate în cadrul Direcţiei Domenii Militare; evaluarea şi stabilirea cantităţilor de materialenecesare refacerii oraşului Giurgiu în urma dezastrelor inundaţiilor din 1940; proiect de refacere a ora;ului Panciu (colab. arh. Culcer).

Activitate didactică: cursuri de construcţii de campanie la Şcoala de geniu, Bucureşti (1933). Concursuri: sanatoriul din Moroieni (1935); locuinţe pentru funcţionari BNR (1943). Premii/distincţii: avansat în corpul tehnic al arhitecţilor din serviciul public la gradul de architect Inspector general cls II. (R.N.) DUMITRESCU, Victor (n. 1934, com. Răsuceni) Studii: IAIM, dipl. 1964. Funcţii: arhitect DSAPC Maramureş; profesor de sistematizare şi lucrări edilitare la Şcoala tehnică de construcţii, arhitectură, sistematizare şi lucrări edilitare din Baia Mare. Lucrări: şcoală cu 24 săli de clasă (196465); schiţă de sistematizare oraş Baia Sprie (1964-65); studii de amplasamente locuinţe şi dotări în oraşul Negreşti, regiunea Maramureş (1965); studiu de amplasament locuinţe şi dotări în com. Şomcuţa Mare, reg. Maramureş (1965); protecţia şi consolidarea monumentelor istorice „Biserica Domnească” şi cetatea, com. Cuhea; locuinţe Turnu Măgurele (1965); studii pentru amenajarea touristică a malurilor lacului de acumulare a apei pârâului Firiza în amonte de Baia Mare. (R.N.) DUMITRU, Aurel (n. 29.08.1949, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1975. Lucrări: studii de sistematizare a localităţilor suburbane în jud. Alba (în cadrul IPJ Alba Iulia); detalii de sistematizare cartier locuinţe Alba Iulia;

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 53


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

proiecte tehnologice pentru Oltcit Craiova, I.U.T. Buzău, Laminor Focşani, Laminor Turnu Severin; proiecte tip în colaborare cu IPCT; proiecte de execuţie pentru închideri la halele uzinelor Republica Bucureşti, IUCH Bistriţa, Oltcit Craiova. Expoziţii: asistenţă tehnică la organizarea expoziţiilor din 1978- Militari, 1979Pavilionul Economiei Naţionale (piaţa Scânteii) privind material şi soluţii no ice urmează a fi utilizate în construcţii industrial şi civile; organizare expoziţii în cadrul T.I.L.I.B. cu tema Realizări şi propunei privind îmbunătăţirea procesului muncii în unităţile subordonate. (R.N.) DUNEL, Cosma (n. 1940, com. Gherăseni, jud. Buzău) Studii: şcoala elementară şi liceul le-a urmat la Buzău; înscrierea la Şcoala militară de ofiţeri de geniu din Râmnicu Vâlcea, pe care nu o termină; Şcoala tehnică de arhitectura şi construcţia oraşelor din Bucureşti (1960-1963); IAIM, dipl. 1971; 1999 susţine teza de doctorat cu tema Mobilierul urban element formator în structura oraşului, iar în anul 2000 obţine titlul ştiinţific de doctor în arhitectură. Profesorii ca Nicolae Lupu, Bogdan Gheorghiu, Anton Dâmboianu, Vladimir Popov şi Cezar Lăzărescu i-au fost mentori şi îndrumători apropiaţi marcându-i definitiv caracterul profesional şi stilul artistic. Lucrări: proiecte cu grad mai mare sau mai mic de complexitate, de la spaţii de depozitare cereale, vinuri şi ţuică, la complex de vinificare în Balta Albă, Râmnicu Sărat, tabără pentru copii la Arbănaşi, judeţul Buzău, sediu administrativ în centrul oraşului Buzău, hotel la Monteoru, şcoli, sediu CEC,

locuinţe individuale şi blocuri etc. Participă în colectiv la elaborarea unor proiecte social-culturale: stadion parţial acoperit, bazin de înot acoperit cu arh. Clement şi Florin Moldovanu, Casa pentru artişti plastici, cu arh. Ioan Goia. Din 1972 lucrează în cadrul primăriei municipiului Bucureşti la construcţia de locuinţe proprietate privată. Individual a elaborat mărci de fabrică pentru I.C. Dorohoi, I.C. Baia de Arieş, I.C. Odorhei şi „Samus” Satu Mare; Amenajare împreună cu studenţii a complexului studenţesc Tei, pentru activităţi de vară şi pentru desfăşurarea Universiadei Bucureşti. Schiţe şi studii de organizare şi decorare pentru tabere studenţeşti - Izvorul Mureşului, Baia Mare au fost materializate la faţa locului. În mod special împreună cu arh. Vasile Marcu, Sorin Vasilescu şi Dan Vucicovici, au fost amenajate taberele pentru tineret de la Năvodari, Eforie Nord şi Timişul de Jos. Alte lucrări: locuinţe de raport la Mangalia, vile la Buzău, Câmpina, Proviţa de Sus, Sinaia, Predeal şi Miercurea Ciuc; lucrări de restaurare la biserica din Verneşti au atras după sine altele cu caracter religios: două biserici la Mărăcineni cu arh. C. Moldoveanu; Clopotniţă la Băneasa, judeţul Giurgiu; Studii ofertă la Tulcea şi Homorod; finisaje, renovare la Hotelul Continental din Bucureşti şi Sibiu, stereotomie şi placaje de marmură la Banca RomânoEgipteană şi Palatul Parlamentului din Bucureşti, amenajări de birouri, magazine, pizzerii, fabrici de confecţii şi tobe de eşapament, depozite Kodak; studii de fezabilitate şi proiecte în faza A.C. pentru: extindere Spital „Sf. Ioan” din Bucureşti cu un pavilion de balneofiziokinetoterapie şi reamenajări la Complexul „Ana Aslan” din Otopeni; propuneri pentru „Casa Germană” din Bucureşti, complex de locuinţe tip vilă pe malul lacului Străuleşti pe circa 130 ha pentru Ambasada Statelor Unite în calitatea de consilier pentru

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 54


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

proiectare al Carpaţi Construct S.A. din Docenţilor - Bucureşti. Participă la Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, la mobila şi amenajarea interioară pentru unul din palatele sultanului. Activitate didactică: din 1975 începe colaborarea la Catedra de studiul formei şi mobilier a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Activitate de cercetare: lucrări cu specific de cercetare astfel: mobilier urban pentru municipiile: Constanţa, Petroşani şi Tg. Jiu; Studiul circulaţiei şi semnalizări stradale în Mamaia şi Constanţa; Cataloage de mobilier pentru tineret - destinat taberelor studenţeşti; Catalog de mobilier urban pentru municipiul Bucureşti şi studii de ameliorarea aspectului calcanelor la blocurile de locuinţe. Aceste lucrări au fost realizate în contracte ale Universităţii şi împreună cu membrii colectivului de catedră. Realizează studiul unitar al faţadelor săseşti pe străzile centrale ale comunei; signaletica intrărilor în comună şi a celor 6 muzee create ad-hoc: Muzeul de istorie, Muzeul Pompierilor, Muzeul de artă, Muzeul viei şi vinului, Muzeul „Nichita Stănescu” şi cel de arhitectură organizate în casele saşilor care părăsiseră România (Teremia Mare, judeţul Timiş.); Parc şi mobilier urban în zona centrală; Etichete pentru produsele de bază ale comunei: sucuri de fructe, vin şi coniac. Publicaţii: Mobilierul urban-istoric şi perspective, 2001; Desenul de arhitectură, 2004; Fântâni şi jocuri de ape; Oraşul naţiunilor din Viena; De la casele preerie la zgârie-nori, în „Tribuna construcţiilor”; Punte între trecut şi viitor, un eseu privind creaţiile monumentale ale maestrului Dorin Iormeanu, în revista „Flacăra” nr. 11, 2001; Cruci, troiţe şi fântâni, în revista „Momentul festiv”, publicaţie internaţională de cultură şi informare.

Expoziţii: prima expoziţie de acuarele realizată în lungul Văii Buzăului; expoziţia cuprinde peisaje şi schiţe-crochiuri şi are loc în cadrul Institutului Judeţean de Proiectare din Buzău. Participă la manifestări expoziţionale ale Uniunii Arhitecţilor cu lucrări de acuarelă şi în 1996 şi 2000 expune la Sala Dalles Atelier şi la Institutul de Arhitectură lucrări de acuarelă şi grafică. Concursuri: concursul organizat de judeţul şi municipiul Buzău pentru realizarea stemei municipiului şi judeţului (două premii II şi un premiu III neonorate însă). Lucrările au fost reţinute în expoziţia Muzeului de istorie local. Premii: În 1968 obţine un premiu al Uniunii Arhitecţilor cu lucrarea de anul IV - Hotel în zona centrală a oraşului Sibiu. (R.N.) DUZINSCHI, Dan (n. 1955, Iaşi) Studii: IAIM, dipl. 1981, la atelierul prof. Mircea Alifanti. Lucrări: Activ în zona Bistrița-Năsăud a realizat: dispensarul policlinic din Biștrița; blocuri de locuințe pe str. Garoafei, Bd. Independenței și str. Ștefan cel Mare din Bistrița; casa memorială „Liviu Rebreanu“ din Prislop (azi, localitatea Liviu Rebreanu); locuințe proprietate personală în Bistrița și comuna Unirea; centrala telefonică din Bistrița; Complex de prestări servicii și turism la Rodna, jud. Bistrița-Năsăud (1987). (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 55


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

E ECHERIU, Francisc (Franz Johann) (n. 1948, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1972 Din 1984, pleacă în Germania, devenind membru al Camerei Arhitecţilor din Bavaria din 1986. Din 1984 se stabileşte în Austria, unde are participări la următoarele lucrări: Casino și Europahaus din Innsbruk; Casino și centru de presă din Salzburg ; Casa Congreselor din Salzburg; Sediul SIMEC din Dresda (Germania); Cartier locuințe Rheda Wiedenbruck; Fabrica de hârtie KNP din Leykau Gratkorn. Lucrări în România înainte de 1984: Înainte de plecarea din țară, din 1984, a participat în colectivul lui Z. Takacs la realizarea Extinderii Postăvăriei Române. Lucrări realizate în România după 2000: Showroom și service BMW din Timișoara (2004); reprezentanța BMW, pe DN1 – Băneasa, București (2006); reprezentanța „Banat Car“ din comuna Giroda – Timiș (2006); amenajarea intrării la Memorialul de la Sighet. Concursuri: După 1990 devine activ și în România, unde se remarcă prin premiile obținute la câteva concursuri: Premiul II pentru concursul „Bucureşti 2000” împreună cu soţia sa, Marina Ileana Echeriu (1996); tot ei sunt câştigătorii concursului Amenajarea Piaţa Revoluţiei din Bucureşti (1997). (V.Ţ., S.T.) ECHERIU, Ileana Marina (n. 1956, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1982. Lucrează până în 1986 la Giurgiu, după care se stabileşte în Germania şi apoi în Austria, unde activează împreună cu soţul său, Franz Echeriu. Concursuri: Premiul II pentru concursul „Bucureşti 2000” împreună cu soţul său,

Francisc Echeriu (1996);câştigătorii concursului Piaţa Revoluţiei din 1997: arh. Francisc Echeriu, arh. Marina Echeriu (premiul I). (V.Ţ., S.T.) ECONOMU (FUCHS), Raluca Dana (n. 1949, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1975. Lucrări: timp de 2 ani a lucrat la Institutul de proiectare al Ministerului de Căi Ferate, Telecomunicaţii şi Poştă, unde a proiectat un cămin de nefamilişti la Focşani. Din 1977 s-a stabilit în Elveţia, la Lausanne, unde în 1978, susţine examenul pentru echivalarea diplomei şi din 1980 până în 2008 lucrează la Departamentul Infrastructurii din Cantonul Vaud-secţia arhitectură. A avut oportunitatea de a participa la lucrări de reabilitare şi restaurare a unor monumente istorice din canton printre care: Casele parohiale din Le Lieu, Preverenges, Le Mont, Gland, Gingis, Aubonne, Daillens; Castelul şi Arsenalul din Morges şi crearea Muzeului de figurine în cadrul Castelului; Abaţia Romainmotier. A mai realizat proiecte pentru: Şcoala profesională, Gimnaziul şi Şcoala de Argicultură din Marcelin Morges; reorganizarea funcţională a Penitenciarului de la Orbe. (V.Ţ.) EFTENIE, Mariana Rodica (n. 1948) Studii: IAIM, dipl. 1974; doctor în urbanism 1996. 1975 – 1978 Arhitect în cadrul Atelierului de Arhitectură şi Urbanism al Primăriei

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 56


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Municipiului Bucureşti; activitate de proiectare: autor/ coautor al unor detalii de sistematizare, proiecte de consolidare şi reamena- jarea unor clădiri cu valoare arhitectural-urbanistică şi istorică; 1978 – prezent cadru didactic în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti - profesor universitar 2005. Funcţii: preşedintele Comisiei de Arhitectură şi Urbanism CNATDCU. Activitate didactică: îndrumare a lucrărilor de licenţă şi diplomă şi membră în comisiile de susţinere; coordonator de modul la forme de învăţământ postuniversitar (master), referent pentru referate şi teze de doctorat în ţară şi în străinătate; membră în comisii de specialitate interne şi internaţionale; expert evaluator CNCSIS pentru Urbanism. Activitate de cercetare – proiectare: participarea (în colaborare /coautor/autor) la studii de cercetare şi proiecte de urbanism în cadrul colectivului Departamentului de Urbanism şi al Centrului de Cercetare, proiectare şi Consulting – UAUIM: studii tehnice, studii de altimetrie, siluetă urbană şI de intervenţii specific compoziţional–urbanistice la nivelul oraşului, studii complexe privind factori de influenţare a calităţii vieţii urbane la nivel local, regional şi naţional. Proiectele au constat în întocmirea de planuri urbanistice de detaliu (PUD), planuri urbanistice zonale (PUZ), (coautor/ autor) precum şi participarea în cadrul colectivului catedrei la Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiilor Bucureşti, Iaşi, Oradea. Publicaţii: „Arta construirii oraşelor. Urbanismul după principiile sale artistice” (traducere a lucrării „Der Stadte Bau” de Camillo Sitte, 1992, Ed. Tehnică, în colaborare cu Hanna Derer şi Mihai Eftenie); „Bucureşti 2000” (în colaborare)

(Ed. Simetria, 1997); „Concepţie şi proiectare în Urbanism” (Ed. UAUIM, 2002); articole în reviste din ţară şi străinătate. Concursuri: coautor al unor proiecte cu obiective de prestigiu: („Shinkenchiku residenţial”- Japonia, 1974; „Locuirea întrun mare oraş” – Minsk, Ucraina, 1986; „Sistematizare Piaţa Victoriei”- Bucureşti, 1991” „Renovare urbană – centrul istoric al oraşului Bucureşti” (premiul II, 1992); „Spreebogen Stadtebaulicher ideenwettbewerb” – Berlin, 1992). (R.N.)

Centrul de afaceri Ţiriac, şos. Nordului Bucureşti (2004), autori: arh. Mihai Eftenie, arh. Mariana Eftenie, arh. Ioana Barbanţan, arh. Mihaela Muscaliuc, arh. Vlad Eftenie. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2004/arhitectura /a13/ Accesat oct.2014

EFTENIE, Mihai (n. 1950, Târgovişte) Studii: IAIM, dipl. 1976 Lucrări: a lucrat primii trei ani în domeniul arhitecturii industriale, iar până în 1994 la Carpați Proiect. Dintre proiectele în care a fost implicat până în 1990 se pot desprinde: Reamenajare Sala Amfiteatru a Teatrului

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 57


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Național din București; recarosare fațade la Teatrul Național din București, în colectivul lui Cezar Lăzărescu, Modernizare Piaţa Berceni. Ca liber-profesionist, după 1994 a realizat: locuințe în București, str. Crângului, str. Heleșteului, str. Louis Pasteur, str. Ecaterina Teodoroiu; vilă pe Cioplea – Predeal; restaurarea Teatrului din Caracal; lotizări pe str. Jandarmeriei și str. Moreni în București; master-planul pentru ansamblul de locuințe „Paradisul Verde“ din Corbeanca – Ilfov ; Centrul de afaceri I. Țiriac, Șos. Nordului nr. 24, București (2008). Activitate didactică: Între 1982 și 2004 a fost cadru didactic asociat la Institutul de Arhitectură din București. Concursuri: Premiul II – Centru hotelier în Sinaia (1990) ; Premiul II – Renovare urbană – Piața Gării din Sibiu (1991) ; Premiul III – Amenajare Monumentul Km 0, Piața Sf. Gheorghe, București. (1992). (V.Ţ.) EFTENIE, Vlad (n. 12.06.1978, Bucureşti) Studii: UAUIM, dipl. 2003; Master Româno – Francez de Dezvoltare Urbană Integrată din cadrul UAUIM, în colaborare cu INSA Lyon, (2003-2005); doctorat cu tema “Dimensiunea culturală a spaţiului de utilizare publică.” Lucrări: coautor la Centrul de afaceri Ţiriac (2004); autor locuinţă unifamilială D+P+1, şi locuinţă individuală P+1, ambele la Corbeanca (2010). Activitate didactică: cadru didactic UAUIM, titular curs “Fotografia, instrument de studiu metodic în arhitectură”.

Activitate fotografică; Premii: membru al cluburilor foto al UAUIM Bucureşti şi “F5,6” din Timişoara, din 2005. A participat la: (2003) concursul naţional de fotografie “Vezi orange” organizat de Orange România; concursul naţional de fotografie organizat de Vogel Burda România; (2004) concursul internaţional de fotografie organizat de FNAC, Franta; concursul naţional de fotografie “Vezi orange” organizat de Orange România; selecţionat în expoziţia Fotogeografica şi România Plus; (2005) expoziţie de grup în cadrul apelului şi selecţiei de portofolii foto organizate de Galeria Noua, Bucureşti; expoziţie de grup în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice pe tema Oraşului in cadrul UAUIM; participare la concursul internaţional de fotografie Traveler organizat de National Geographic; participare la concursul internaţional de fotografie organizat de UNESCO; menţiune la concursul naţional de fotografie “Vezi orange” organizat de Orange Romania; expoziţie personală in cadrul Unirea Shopping Center Bucureşti; colaborare foto cu cantautorii Alexandru Andrieş şi Mircea Vintilă pentru realizarea grafică a albumelor, afişelor, etc.; (2006) premiul 1 la secţiunea “Eseu fotografic” în cadrul concursului naţional de fotografie organizat de revista “Vacanţe şi călatorii”; selecţie de portofoliu in cadrul salonului “Surexpositions Off” organizat de Centrul Cultural Francez din Timişoara; premiul 3 la concursul foto organizat de Hotnews.ro cu tema “România, ce-am văzut, ce mi-a plăcut”; premiul 3 la concursul “Fotoreportajul meu” organziat de revista Descoperă; colaborator al campaniei “Pune-te in locul meu” organizat de ANPH, România cu tema sensibilizării populaţiei în chestiunea accesibilităţii persoanelor cu handicap; premiul 1 şi menţiune la sectiunea color a concursului naţional de fotografie organizat de Orange, România; expoziţii de grup ale clubului F5,6 în spaţii

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 58


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

publice din Timişoara; (2007) premiile 1, 2, 3 şi menţiune în cadrul concursului naţional de fotografie turistică organizat de revista “Vacanţe şi călătorii”; premiul 1 în cadrul festivalului Internaţional Romani Art Festival, secţiunea foto; “Interviul lunii” în numărul din noiembrie al revistei Photomagazine; expoziţie personală la Padova – “Un bucureştean la Veneţia” organizată sub patronajul Institutului Cultural Român; expoziţie personală la Toulouse – “ Le conte de deux cites“ organizată sub patronajul Institutului Cultural Român; menţiune în cadrul concursului “Fotoreportajul meu” organizat de revista Descoperă; menţiuni la secţiunile color şi alb-negru ale concursului naţional de fotografie organizat de Orange, România; expoziţii de grup ale clubului F5,6 în spaţii publice din Timişoara; colaborări fotografice cu cantautorul Alexandru Andries; (2008) expoziţie personală la Lisabona – “Paris e Bucareste : Um conto de duas cidades ” organizată sub patronajul Institutului Cultural Român; expoziţie personală la Berlin – “Paris und Bukarest: Eine Geschichte aus zwei Städten” organizată sub patronajul Institutului Cultural Român; participare la concursul internaţional de fotografie “International Photo Awards”; participare din partea României în cadrul expoziţiei de fotografie “Regards européens sur la France“ organizată la Dublin de Ambasada Franţei în Irlanda; participare in cadrul campaniei “Oamenii deltei“ organizată de TVR şi câştigătoare a premiului 1 în cadrul galei “Oameni pentru oameni“ ;membru al echipei foto, expoziţie itinerantă cu vânzare caritabilă şi teledon; interviu pe teme fotografice acordat Senso TV; premiul 1 în cadrul taberei de creaţie fotografică de la Eforie organizată de www.Fotografa.ro; premiul 3 la secţiunea video în cadrul concursului foto-video “Vacanţa 2008“ organizat de Hotnews.ro;

premiul special şi menţiuni în cadrul Salonului Naţional de Artă Fotografică “Mihai Dan-Călinescu“, Craiova, ed. a III-a; menţiune în cadrul concursului “Fotoreportajul meu” organizat de revista Descoperă: menţiuni la secţiunea color a concursului naţional “Vezi orange“ organizat de Orange, Romania (2009). A participat la Anuala de arhitectură din 2007, 2008, 2010, 2011, 2012. A câştigat premiul Sony-worldphotograhy 2014. (G.P.)

Sony World Photography Awards 2014, câştigător: Vlad Eftenie Sursa imaginii: http://www.academiadefotografie.ro/vlad-efteniecastigator-la-sony-world-photograhy

ELEFTHERIADIS, Ştefan (n. 1942, Mangalia) Studii: Devine student al Facultății de Arhitectură din București în 1942, de unde, în 1948, obține diploma de arhitect. Lucrări: După terminarea facultăţii va lucra în colectivul lui Duiliu Marcu la proiectul Aerogării din Băneasa (1948.950). Se angajează la IPC Bucureşti (1950). Suferind o detenție de 2 luni în urma unui denunț politic, reușește la sfârșitul anului 1950 să părăsească România și să se repatrieze în Grecia, de unde, în 1951, pleacă în Brazilia, stabilindu-se la Rio de Janeiro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 59


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Până în 1965 a activat în diverse firme de proiectare, apoi ca arhitect independent, specializându-se în proiectarea elementelor prefabricate, realizând câteva ansambluri rezidențiale pe șos. Vigario Geral nr. 600 (în 1969), pe șos. Vigario Geral nr. 501 (1970) și pe Avenida Brasil (1971), toate în Rio de Janeiro. Ca arhitect la firma „Roberto Arquitetos“ a realizat între 1972 și 1977 mai multe centre de procesare a datelor pentru „Banco do Brasil“ pe Rua Barao și Rua Gomes Braga nr. 65, ambele în Rio de Janeiro, în Sao Paulo pe Rua Verbo Divino, în Porto Alegre, precum și Sediul Academiei de Litere din Rio, Auditoriul Universității Federale din Mato Grosso Cuiaba (1977). Alternând activitatea ca arhitect independent cu colaborări la alte firme a mai realizat: Teatrul Municipal din Juiz de Fora, Minas Gerais (1985); Centrul administrativ pentru Bayer în Belford Roxo; Reședință de vacanță în Correas – Petropolis; Sediul firmei Tribel Bayer do Brasil (2002). În Brazilia s-a afirmat și ca pictor, cele 16 expoziții personale fiind apreciate de critica de specialitate. Concursuri: În 1953 obține o mențiune la Concursul Național al Ministerului Educației și Culturii pentru monumentul lui Ruy Barbosa din Cetatea Universitară din Rio, iar în 1956 obține premiul II la Concursul Internațional pentru Monumentul Eroilor din cel de-al 2-lea Război Mondial, organizat de Ministerul de Război al Braziliei. (V.Ţ.)

1943 până în 1965 a fost cadru didactic la FA/ IAIM la catedrele de arhitectură şi modelaj. Din 1965 activează în cadrul Direcţiei monumentelor istorice din Bucureşti. Lucrări: gara şi anexele din staţiile Titu, Câmpina, planuri de sistematizare piaţa gărilor din Titu şi Câmpina. În cadrul Ministerului transporturilor a proiectat clădiri administrative, de exploatare, ansambluri de locuinţe, detalii de sistematizare, lucrări de artă grafică, de prezentare, etc., precum: proiectele clădirilor din gările Hunedoara, PloieştiSud, Iaşi-Nicolina, cele de pe linia Piatra Neamţ-Bicaz (Tarcău), proiectul Palatului Regionalei CFR din Craiova, colaborare la proiectele de execuţie, de finisaje şi amenajări interioare ale celui din Bucureşti. Blocuri de locuinţe la Cluj Napoca, Hunedoara, Iaşi (1951-1952), Paşcani, Braşov, complex şcolar Braşov (1951, în colab. cu arh. N. Nedelescu, F. Teodorescu); Sistematizare piaţa Gării de Nord Bucureşti, blocuri de locuinţe str. Brezoianu nr. 50 şi 55, Bucureşti (19571958, în colab. cu arh. V. Simionescu), bloc în Piaţa M. Kogălniceanu (1957-1958, în colab. cu arh. C. Iamandi), ansamblul de blocuri în piaţa Gării de Nord (1961, în colab. cu arh. C. Gherghiceanu, C. Alifanti ş.a.); amenajări sportive la Snagov, Băneasa. Concursuri: Premiul I pentru concursul Hidrocentralei de la Bicaz. După 1965 s-a consacrat cercetării, protejării şi conservării monumentelor istorice şi de arhitectură. (G.P., S.T.)

ELIAN(U), Titu Dan (n. 1913 - m. 1979) Studii: Academia de Arhitectură, dipl. 1938. Activitate în cadrul serviciului de arhitectură CFR din 1937 până în 1957, din 1957, Institutul Proiect Bucureşti. Din

ELKAN, Gheorghe Ştefan (n. 29.05.1937, Oradea) Studii: Absolvent al Institutului de Arhitectură din București în 1967. În perioada 1985-86 urmează cursul postuniversitar de Urbanism si amenajare

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 60


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

teritorială: „Sistematizarea urbană şi teritorială". În 1967 s-a stabilit la Cluj. Funcţii: activează la I.P.Cluj Între 197588 este arhitect-șef al județului Cluj. Între 1990- 92 este director general la Min. Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriale, Direcţia Gen. de Gestiune a Localităţilor. În 1991 a înființat, împreună cu Emanoil Tudose și Teodor Raiciu, firma „Inter-Proiect“ în cadrul căreia a participat la realizarea în Cluj a unor lucrări ca: Sediul Inspectoratului în Construcții (1995); Sediul Băncii Transilvania (2001); Sala multifuncțională a Universității B. Bolyai (2003); Sediul firmei „Carion“, str. Avram Iancu nr. 38 (2003); Imobile birouri, str. Pitești (2005) și „Construma“; Centrele de afaceri „Maestro“ (2006) și „Tower“ (2007); Sediul Grupului de Pompieri, bd. 21 Decembrie nr. 69; Imobile locuințe, str. Bolintineanu nr. 28, str. Dorobanților nr. 112, str. Vulcan nr. 38, str. Observator, str. Arinilor, Calea Turzii; Showroom Skoda, Calea Turzii nr. 223; Imobile birouri str. 21 Decembrie nr. 104, str. Micu Klein nr. 22, str. C. Brâncoveanu nr. 15, Calea Dorobanților nr. 70; Cămine studențești, str. Plopilor și str. Th. Mihali; locuințe ANL la Turda și Huedin; Biserica romanocatolică, str. Donath nr. 106 (1996). Activitate didactică: din 1990 cadru didactic la: Inst. de Arhitectură „Ion Mincu” Bucureşti, Fac. de Arhitectură şi Urbanism; Univ. Tehnică Cluj-Napoca, Fac. de Studii Europene; Fac. de Sociologie Univ. „Babeş-Bolyai". Premii: În 1973 a obținut Premiul III la concursul pentru „Sistematizare Piața Mărăști“ din Cluj – cu Emanoil Tudose. (V.Ţ., G.P.)

ENACHE, Constantin (n. 1949, Bucureşti) Studii : IAIM, 1973. A fost până în 1978 arhitect la Tulcea, unde elaborează o serie de lucrări de sistematizare pentru

localități din județ. Lucrări de urbanism: Dedicat cercetării în urbanism, a participat la elaborarea unor studii privind delimitarea zonelor protejate și de valorificare a teritoriului urban pentru orașe ca Satu Mare, Caracal, Iași. În 2002 a întocmit PUZ-ul pentru perimetrul central din București. Participă la studii şi lucrări în cadrul facultăţii de Urbanism, cum ar fi: Planuri Urbanistice Zonale si de Detaliu – „Locuinte ANL pentru tineri” (2001); Plan Urbanistic Zonal – P-ţa Charles de Gaulle, sector 1 – (2001); Plan Urbanistic Zonal – Staţiunea turistică BTT, Costinesti, jud. Constanţa (URBE) (2001); Plan Urbanistic Zonal - Plan Lotizări ANL - Palazu Mare 3, Mun. Constanţa (DSBA şi PST EST) (2001). Lucrări de arhitectură executate: Sediul „Asesoft“, bd. Dacia/str. M. Eminescu, București (2006) ; locuință, str. Ienăchiță Văcărescu, București (2007), realizate împreună cu soția sa, arh. Maria Enache. Activitate didactică: Din 1978, este cadru didactic la Catedra de Urbanism a Institutului de Arhitectură din București. Profesor doctor arhitect la Catedra de Planificare Urbană şi Peisagistică, în cadrul UAUIM. Concursuri: S-a remarcat prin premiile obținute la concursuri: Premiile I și III – Sistematizarea zonei centrale din Petroșani (1980). Premii: reabilitare casă țărănească Maramureș, sat Nistru (coautor arh. Maria Enache) - premiul secțiunii Restaurare și

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 61


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

reabilitare a Anualei de Arhitectură București 2010. (V.Ţ., S.T.) ENACHE, Maria (n. 28.07.1963) Studii: IAIM, dipl. 1987. Doctorat în 2005 la UAUIM, cu tema „Locuinţa socială”. Asociat în cadrul biroului de arhitectură și urbanism S.C. URBE 2000, împreună cu arh. Constantin Enache (din 1996). A fost arhitect la Institutul de Cercetare, Studii şi Proiecte pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului - Urbanproiect, Bucureşti (1990-1992) şi la Atelierul de Proiectare Judeţean Zalău (1987-1990). Lucrări: reabilitare casă țărănească Maramureș sat Nistru (coautor arh. Constantin Enache/ premiul secțiunii Restaurare și reabilitare a Anualei de Arhitectură București 2010); locuință unifamilială str. Ienăchiță Văcărăscu București (coautor arh. Constantin Enache); sediu firma „ASE SOFT DISTRIBUTION”, str. Marcel Iancu, nr. 35, Bucureşti, 2004-2007 (cu arh. Constantin Enache); Şcoală cu 24 clase, cartier Brădet, str. Nucilor, Zalău, 1990-1991; Locuinţă unifamilială, P+2+ M, Ienachiţă Văcărescu, nr. 22E, Bucureşti, 2004; Locuinţe sociale pentru tineri, Chitila, jud. Ilfov, catalog proiecte 12 variante, 2004 ; Locuinţe colective S+P+8E cu spaţii comerciale la parter şi locuinţe colective S+P+4E, Şos. Fundeni, nr. 44 – Şos. Dobroieşti, Bucureşti, 2008 şi alte studii şi proiecte. Activitate didactică: cadru didactic la UAUIM din anul 1992. În prezent, conferenţiar dr. arh. Publicaţii: Locuinţa socială, Edit. Univ. Ion Mincu, Bucureşti, 2009; articole:

„Heritage values in contemporary architecture”, în revista Argument 2/2010; „Legal and institutional issues concerning settlements extension through parcelling operations” Maria Enache, Constantin Enache - Human Geography, 6/2012; „Casă nouă veche de 80 de ani în Maramureş”, în revista logiA, nr. 12/2009; „Şcoală cu 24 clase – Zalău”, revista Arhitext, dec. 2000. (prin amabilitatea d-nei arh. Maria Enache) Premii: Premiul Secţiunii Restaurări cu lucrarea: „Casă Ţărănească Maramureş, sat Nistru - Reabilitare”, Anuala de Arhitectură, Editia 2010. (R.N., S.T.)

Reabilitare casă țărănească Maramureș sat Nistru, coautor arh Constantin Enache/ premiul secțiunii Restaurare și reabilitare a Anualei de Arhitectură București (2010). Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2010/restaurari/ r05/ Accesat oct. 2014

ENACHE, Mircea (n. 1947, Craiova) Studii: IAIM, dipl. 1970; Teză de doctorat la IAIM, în Urbanism Metodologie de sistematizare urbană complexă, în 1974. echivalat de Universitatea John Hopkins în 1990. Specializări în Urbanism, Planificare Socială şi Mediu: Salzburg Seminar in American Studies, Austria 1972, Universitatea John Hopkins, SUA între

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 62


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

1972 -1973 şi Centre for Environmental Studies Londra, UK în 1977. Lucrări: Mircea Enache, preşedinte al companiei EMI Systems, Inc. din Washington, SUA este specialist în urbanism şi informatică. Mircea Enache a executat proiecte în domeniul planificării urbane şi sociale finanţate de Banca Mondială, USAID, Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională (DFID) din România, Austria, Franţa, Italia, Filipine, Africa de Sud, Kenya, Benin, Armenia, Rusia, Serbia, Macedonia, Albania, Tadjikistan, Nicaragua, Guatemala, Brazilia, Chile, West Bank/Gaza, Iordania, Yemen şi SUA. Activitate didactică: În 1970, a devenit cadru didactic la IAIM, unde a activat până în anul 1988, când părăseşte România. Mircea Enache a activat în catedrele de proiectare, urbanism şi ştiinţe tehnice, unde a predat urbanism, geometrie descriptivă şi perspectivă şi aplicaţii informatice în arhitectură şi urbanism. A cooperat cu informaticieni, ingineri constructori şi de trafic, sociologi, economişti şi matematicieni. Mircea Enache a fost membru al Centrelor de Viitorologie (prof. Mihai Botez) şi Analiza Sistemelor (prof. Mircea Maliţa) în perioada 1972-1988, a fost director al Centrului Internaţional al Şcolilor de Arhitectură, afiliat la Uniunea Internaţională a Arhitecţilor de la Paris (1976-1980), membru în Comisia de Cibernetică a Academiei (1977-1988) şi membru al colegiului redactional al revistei Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică (19781988). A participat la pregătirea Raportului despre Învăţare (Learning Project) pentru Clubul de la Roma, în echipa prof. Mircea Maliţa (1977-1979). În perioada 1977-1979, a condus echipa română în proiectul internaţional Zone Funcţionale Urbane, finanţat de International Institute for Applied

SystemsAnaysis (IIASA) în Laxenburg, Austria. Mircea Enache a implementat (într-un colectiv de specialişti) un Sistem de modele şi programe pentru proiectarea automată a ansamblurilor de locuinţe, Consiliul Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie (1978-1980). În perioada 1981-1982 a colaborat cu Control Data Corporation în Rocville, Maryland şi cu Romconsult în elaborarea metodologiei şi softului pentru Dezvoltare Rurală, Urbană şi Regională (RURP) care a fost aplicat într-un proiect implementat în Brazilia (World Bank 1982), precum şi în Ile-de-France (IAURIF Paris 1985). În perioada 1989-1993, Mircea Enache a elaborat, împreună cu specialiştii de la Capital Group, un Sistem de Asistare a Deciziei pentru Planificare Strategică Urbană (implementat în Baltimore – Baltimore Council of Governments, Washington DC – Planning Department şi Montgomery County – Park and Planning). În perioada 1991- 1992, a elaborat o metodologie şi un soft pentru Banca Mondiala şi OMS pentru gestiunea poluării industriale urbane în context participativ (World Bank si WHO/PAHO). În 1992, a particularizat modelul şi softul pentru analiza economică la nivel de state şi regiuni în SUA (Corporation for Enterprise Development). Profesor asociat Berman School of Real Estate, John Hopkins University (1991 – 1998). Profesor asociat Institute for Public Policy, George Mason University, Fairfax, Virginia (1993 – 1999). Preşedinte şi proprietar EMI Systems, Inc., Bethseda, Maryland (1993 – prezent). Mircea Enache a devenit membru al asociaţiilor profesionale de urbanism American Planning Association, Urban and Regional Information Systems Association, Regional Studies Association, Londra, UK şi vicepreşedinte al consiliului de Directori

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 63


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

al International Association for Conservation of Natural Resources ans Energy, New York, SUA. Prin EMI Systems, Mircea Enache a desfăşurat o amplă activitate în cadrul unor proiecte implementate în ţări în curs de dezvoltare în domeniul administraţiei locale, planificării urbane şi sociale, educaţiei, sănătăţii şi mediului. Concursuri: A primit premii ale Uniunii Arhitecţilor pentru concursuri de urbanism (sistematizare centru Văleni şi sistematizare centru Zalău – Premiul I, 1972), pentru două cărţi de urbanism publicate şi pentru sistemul soft SIANO destinat proiectării ansamblurilor de locuinţe. La alte concursuri la care a participat, a obținut: Mențiune – Centru turistic Maliuc (1969) – cu Mircea Stancu; Proiect reținut – Complex turistic pentru tineret la Costinești (1975). Publicaţii: Mircea Enache este autor al 5 cărţi pe tema sistematizării, urbanismului şi geometriei descriptive şi a publicat peste 300 de materiale de curs, articole şi rapoarte de cercetare. Preocupat și de aspectele teoretice ale arhitecturii și urbanismului, a publicat: Modele matematice în sistematizare (1977); Urbanismul în România (1978) – coordonator Cezar Lăzărescu; Sistematizarea teritoriului, aplicaţii statistice (1986); Urbanismul britanic contemporan (1979). (S.T., V.Ţ.) ENĂCHESCU, Cristian (n. 1932) Studii: IAIM, dipl. 1958. A activat în cadrul IPB. Lucrări: proiect tip de creşă (250 locuri) şi grădiniţă (250 locuri) realizat în 1975 şi 1976 în mai multe locaţii din Bucureşti; bloc de locuinţe Cal. Victoriei 97 (1960); ansamblu de locuinţe în Cal. Griviţei (între str. Caraiman şi P-ţa Chitilei) (1962); ansamblu de locuinţe bd Metalurgiei,

Berceni (1976); complex şcolar special pentru copii cu deficienţe, Berceni (1970); amenajarea Magazinului Sora din Bucureşti (1968-1970); blocuri locuinţe str M. Eminescu 128-130, str Batiştei 56, str Plantelor (Bucureşti); ansamblu locuinţe şos. Giurgiului (1962, colaborator); coordonarea lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru zona Curtea Veche (1972-1974, în colab. cu arh. C. Joja, N. Pruncu); Şcoala Generală str. Măciuceni (1975) şi Şcoala de 24 clase str Izvorul Crişului (1976); bloc locuinţe str. Emil Racoviţă (1977); bloc locuinţe str. Almaşu Mare (1978); Casa de Cultură a IMGB (1985). A întocmit studii pentru partiuri noi de şcoli şi grădiniţe. (V.Ţ.) ENDERLE, Carl Ludwig (n. 1822 – ?) Arhitect vienez care a activat în România în perioada 1867-1886. Fiul lui Johann Enderle şi al Anei Frick din Bucureşti. În 1883, la 51 de ani, se căsătoreşte cu Selma Schlatter, fiica arhitectului Johann Schlatter (decedat) şi a Mariei Schlatter (Thierry). Este membru fondator al Societăţii de Arhitecţi şi Ingineri (1876) ca arhitect. Este solicitat de Primărie să verifice starea Hotelului Broft (viitorul hotel Continental), împreună cu arhitecţii N. Cucu şi G. Cerkez. De asemeni, a făcut parte din diferite comisii (1874), prin care a pledat pentru menţinerea frescelor de la Curtea de Argeş, în restaurarea propusă de Lecomte du Noüy. Lucrări: Templul Coral, de pe str. Sf. Vineri, realizat în perioada 1864-1867, împreună cu arh. Gustav Freywald, întrun stil eclectic cu influenţe maure; casele L. Silagi pe str. Nouă (actual Edgar Quinet) (1867), case pe str. Sf Gheorghe (1867), casele A. Tocaru, pe str. Germană (1868); casele din str. Lipscani (1868); casele proprietate Capşa, str. Nouă (actual Edgar

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 64


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Quinet, lângă hotel Slătineanu); casele A. Zentler, str. Lipscani nr. 88 (1874); spital în Calea Văcăreşti nr. 49 (1878); casele Lambru str. Sf. Vineri şi str. Stelea (1879); casele Neubauer, str. Ştirbei Vodă nr. 33 (1882); prăvalii Lambru, str. Şepcari (1883); casele Göbl, str Doamnei nr. 15 (1884); case în Calea Moşilor nr. 22 (1884); Case în intrarea Gorgani (lângă Cişmigiu) (1884); casele Blessy, Cal. Moşilor nr. 20 (1884); casele Gorkos, str. Smârdan nr. 9 (1886). (G.P.)

Casele Göbl, str. Doamnei, arh. Carl Enderle Foto arh. Gabriela Petrescu (2014)

Templul Coral, Bucureşti, arh. Carl Enderle şi Gustav Freywald Foto arh. Gabriela Petrescu (2009)

ENE, Alexandru (n. 1934, Bucureşti) Studii: Institul de Arhitectură din Moscova, dipl. 1961; specializat în construcţii industriale. Lucrări: întreprinderea Textila Dunăreană din Giurgiu (1972). Activitate didactică: cadru didactic al IAIM (1961-1969). Publicaţii: Însorirea şi iluminarea în arhitectură şi urbanism (colab. Dumitru Vernescu, 1977). Premii/distincţii: 3 medalii la Salonul Internaţional de la Viena (1973). (V.Ţ.) ENE, Cristina (n. 1952, Târgovişte) Studii: IAIM, dipl. 1978. Lucrări: în cadrul Centrului de Proiectare din Baia Mare: Casa Tineretului (Baia Mare, 1984); bloc de locuinţe str Traian, Baia mare (1985). Publicaţii: colaboratoare (alături de soţul ei, arh. Mihai Pienescu) a rubricii Cadran din rev. Arhitectura. (V.Ţ.) ENESCU, Ion Cristian (Oni) (n. 9 aprilie 1951, Bucureşti – m. 4 aprilie 2014) Studii : În 1976 a absolvit Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti şi în anul 1988, s-a stabilit la Paris. A făcut parte dintr-o familie de arhitecţi, reprezentând a treia generaţie, ca nepot al arhitectului I.D. Enescu (un fiu de ţăran devenit Ministrul Lucrărilor Publice), fiu al arhitectului Mircea Enescu şi nepot al arhitectului Mihai Enescu. Fiica lui, Maria, este arhitectă independentă la Paris. Şi-a început activitatea în Bucureşti, a colaborat la revista Arhitectura, a scris

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 65


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

eseuri şi poezii. La Paris, s-a alăturat atelierului 2M fondat în 1967, unde a devenit asociat şi, ulterior, director. În anul 2010, atelierul de proiectare s-a transformat în Atelierul 115 (cu mai mult de 40 de angajaţi, numeroase proiecte premiate în competiţii de arhitectură şi premii pentru construcţiile “verzi” realizate în ultimii ani). Lucrări: Printre lucrările realizate de Oni Enescu se numără: Sediul AFNOR la SaintDenis (15,000 mp), 2002 şi extindere în 2010; Sediul CANAL + la Issy-lesMoulineaux (30,000 mp); Centrul EADS la Suresnes (30,000 mp), 2005; Sediu de Birouri la Neuilly (13,000 mp); Sediul de Birouri "Crystalys" Velizy (24,000 mp), 2007; Sediul de Birouri "The European II" Bobigny (20,000 mp); Imobil de Birouri "Green Office" de la Meudon (23,300 mp GFA), 2009-11 a fost distins cu Piramida de Argint în 2011 pentru soluţii inovatoare. Imobil de Birouri "Coeur d'Orly" (24,000 mp), 2012; Office Building in Nanterre (11,000 mp); Imobile de Birouri la Guyancourt AGRICULTURAL CREDIT; la Levallois, Paris (ZAC Alesia Montsouris), ChatenayMalabry, Boulogne, Seals, Antony, St. Cloud, Issy-les-Moulineaux (ZAC Corentin Celton), Neuilly, Nanterre, RueilMalmaison, Pantin, Montevrain. Premii/ distincţii: În 1981, 1982, 1983 a participat la concursurile organizate de Japan Architect - Japonia. Obţine premii şi menţiuni la: concursul pentru Sistematizarea zonei centrale Alba Iulia (1976), Studiul privind conformarea clădirilor de locuit şi rezolvarea funcţională a apartamentelor în vederea îmbunătăţirii confortului de locuire (1984), Clădiri de locuit cu conformări corespunzătoare diverselor situaţii urbanistice (1985). În anul 2012, a fost distins cu Medalia BENE MERENTI de Universitatea de

Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. (S.T.) ENESCU, Ion D. (n. 18 febr. 1884, Curtea de Argeş – m. 1973, Bucureşti) Studii: Născut la Curtea de Argeș, devine arhitect în 1912, după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură din București. Unul dintre liderii breslei arhitecţilor vreme de două decenii, Ion D. Enescu şi-a conceput clădirile în spirit eclectic în prima perioadă de creaţie, orientându-se apoi spre funcţionalism. În 1948, a fost condamnat şi închis la Aiud, a suferit 12 ani temniţă grea, pentru participarea la guvernarea Antonescu şi pentru războiul antisovietic. A fost eliberat la 11 noiembrie 1956. Funcţii: În perioada 1918-1932 a ocupat funcţia de director în Ministerul Sănătăţii. A fost o perioadă din 1939 și senator în Parlamentul României. S-a implicat în activitatea Societăţii Arhitecţilor Români, intrând în structurile de conducere în mandatul 1922-1924, când a fost cenzor, devenind vicepreşedinte în 1925, iar apoi, între 1935 și 1941, președinte. Membru al Asociaţiei publiciştilor români. A fost prodecan al Colegiului Arhitecţilor. Ion D. Enescu a fost timp de peste 20 de ani directorul Direcţiei de Arhitectură din Ministerul Sănătăţii. Între 5 iulie 1943 – 23 august 1944 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Muncii, în cadrul guvernării Antonescu. Lucrări: S-a implicat în lucrări cu programe variate, dintre care se disting: Palatul episcopal catolic, str. G-ral Berthelot (1931); Blocuri de locuințe în București – str. Biserica Amzei nr. 10 (1912), Piața Rosetti nr. 3 (1913-1914), Piața Rosetti nr. 5 – azi hotel „Banatul“ (1914), str. Brezoianu nr. 31, bd. Carol I nr. 8 (1919-1920), str. Franklin nr. 9 (1925-1926), str. Cobălcescu nr. 16 (1927), Calea Griviței nr. 33 (1929-1930),

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 66


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

bd. Hristo Botev nr. 5 (proprietatea dr. Eugen Cristian - 1930-1931), str. Orlando, str. Domnița Anastasia nr. 10 (1933), str. Dionisie Lupu nr. 53; Palatul Episcopal din Constanța (1932), Imobilul Asociației Generale a Medicilor, str. Izvor nr. 5 (1919), Institutul de Cercetări Zootehnice – str. Dr. Staicovici (1929-1932), toate în Bucureşti; Palatul clinicilor universitare din Cluj în colaborare cu arh. Ivaşcu (1934), Sanatoriul din Valea Iașului – jud. Argeș (1945), Spitalele din Abrud, Tr. Severin, Brașov și Reșița, Sanatoriile TBC din Aiud, Geoagiu, Agigea, Mangalia; clădirea Teatrului Dramatic din Galaţi; casa prof. dr. Alexandrescu-Dersca din București. Publicaţii: A publicat în revista Arhitectura, articole privind clădiri spitalicești, problematica locuinței, naționalism istoric și naționalism constructiv, arhitectura și renașterea națională. Despre poziția arhitectului în societate, Ion D. Enescu scria în Arhitectura nr. 1/1941 (nr. jubiliar) că „Arhitectul este mai mult decât un specialist care știe să facă locuințe după același tipic. El este un interpret al sensibilității neamului său, al complexității sufletești care leagă un popor de trecut, de pământ, de climat, și care-l așează în prezent cu ceea ce se cheamă specificul său. Arhitectul trebuie întâi să vadă, să cunoască, să interpreteze și apoi să calculeze. Calculul standardizează, concepția diferențiază.” Doi dintre fiii săi, Mircea Gheorghe și Mihai, au devenit tot arhitecți. (V. Ţ., S.T.)

Hotel Banatul. Piaţa Rosetti. Sursa ilustraţiei: http://www.hotelbanat.ro/galerie-foto.php, Accesat nov. 2014

Palatul Episcopal din Constanța. Sursa ilustraţiei: http://www.cugetliber.ro/stiricultura-educatie-palatul-arhiepiscopal-zidit-dincredinta-si-sacrificiu-65497 Accesat oct. 2014

ENESCU, Ion Mircea [Ciuli] (n. 1920, Cluj – m. 2010) Arhitect modernist român, membru în comitetul de conducere al UAR (1991- 1998). Studii: F.A. între 1939-1946, dipl. 1946. În 1949 a fost deţinut politic la Ministerul de Interne şi la Închisoarea Jilava. Funcţii: Din 1969, a devenit expert UNESCO în construcţii. A fost membru în primul comitet de conducere al UAR de dupa 1990 (până în 1998) şi director al revistei Românul Liber (1995-1996). După

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 67


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

1990, s-a implicat în reorganizarea breslei arhitecţilor, susţinând înfiinţarea OAR, iar în 2008, a primit Diploma de Merit a OAR Bucureşti, pentru întreaga activitate. Lucrări: A fost autor al unor lucrări importante, precum extinderea Maternităţii Polizu (clinica de obstetrică şi ginecologie, 1951), Platforma industrială Militari (Faza 1) în 1961, planul general al cartierului Militari, a câtorva remarcabile săli de sport (Piteşti - 1969, Deva - 1971, Cluj - 1965, Iaşi - 1970), al Facultăţii de Mecanică din Cluj (1978) şi al secţiei de metalurgie a acesteia (1980). A colaborat între 1970-1992 cu artişti plastici la realizarea dotărilor de artă din Costineşti. Alte lucrări la care a participat: pavilion administrativ şi pavilion expoziţie în complexul industrial Militari (1962), Club nautic pe Lacul Siutghiol, Mamaia (1976), Poligonul de tir, Tunari, Ilfov (1983), Institutul de Fizică Electronică din Constantine, Algeria (1980). Activitate didactică: A activat în cadrul Universităţii din Constantine (Algeria). Publicaţii: A publicat două volume, „Arhitect sub comunism”, Edit. Paideia, 2006 şi „Întâmplări cu oameni, animale şi automobile”, Edit. Paideia, 2010, precum si numeroase articole şi recenzii de carte în revistele Românul Liber, 22 şi Observatorul Cultural. (S.T., V. Ţ.)

Enescu, Ion Mircea (2006). Arhitect sub comunism. Bucureşti: Editura Paideia

ENESCU, Mihai (n. 1926, Bucureşti – m. 2012) Studii: Fiu al arhitectului Ion D. Enescu, obține diploma de arhitect în 1952, după studii efectuate la Institutul de Arhitectură din București. În 1970 a beneficiat de o bursă de specializare în domeniul arhitecturii spitalicești în Germania Federală. Teză de doctorat Mărirea eficienţei funcţionale şi aspecte sociale ale spitalului contemporan, 1970. Lucrări: A participat la elaborarea unor proiecte-tip de școli și locuințe (19581960), la unele vile turistice din Stațiunea Neptun (19651967) și la Liceul de Muzică din Timișoara (1964). S-a specializat în proiectarea dotărilor pentru sănătate, dintre care amintim: Institutul Oncologic Fundeni – București (1987); Spital la Suceava (1965); Spital la Baia Mare (1968-1969) ; Spital de neurochirurgie, Berceni, București (1970-1975); Spitale județene la Tulcea, Satu-Mare, Târgoviște, Buzău (1970-1979), Bârlad (coautor, 19701979); Spital cu maternitate la Slatina (1984). În 1964, a colaborat la realizarea pavilionului Expoziției Realizărilor Economiei Naționale (EREN) – autor principal Ascanio Damian. Ca rezultat al preocupărilor în domeniul sănătății, a publicat numeroase articole privind construcțiile spitalicești. Activitate didactică: Înainte de 1990 a fost și cadru didactic la Institutul de Arhitectură din București, dăruind cu generozitate experiența sa. Iată ce mărturisește M. Enescu: „Mi-a plăcut mereu, simțind o nevoie, în acest sens, să scriu despre arhitectură, să pledez pentru rolul ei complex, în

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 68


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

suprastructura societății, să umplu – pe cât posibil – un oarecare gol în conștiințele omului nostru, nu numai ale celui de pe stradă, a ceea ce „fac“ arhitecții și a ceea ce este arhitectura“. Publicaţii: În 2006, împreună cu arh. Eugen Cosmatu și Ion Mircea Enescu, a publicat volumul de amintiri „Arhitecți în timpul dictaturii“. A publicat diverse articole, pe teme profesionale, în reviste din ţară şi străinatate (Arhitectura, Techniques Hospitalieres - Franţa, Bouw - Olanda). Concursuri: S-a remarcat și prin premiile obținute la concursurile la care a participat în diverse colective: Premiul II și 2 mențiuni pentru „Proiect-tip de cămin cultural“ (1960); Mențiune pentru „Sistematizarea Pieței N. Bălcescu“ (azi Piața Teatrului Național) din București (1956); Premiul III pentru „Sistematizare centru cultural-administrativ din Timișoara (1962); Premiul I – Sistematizare Piața Unirii – București; Premiul I pentru „Clădiri de locuit cu 1618 niveluri“ (1965); Premiul I pentru „Idei pentru locuința urbană în etapa 19801990“ (1973); Premiul III – Teatrul Național din Craiova. Premii/distincţii: În 2005 i s-a atribuit premiul Opera Omnia al Anualei de Arhitectură – București, pentru întreaga activitate. (V.Ţ., S.T.) ENESCU, Mircea Gheorghe I. (n. 1920 - m. 2005) Studii: Fiul lui Ion D. Enescu și fratele arhitectului Mihai Enescu, s-a născut în București, unde în 1944 obține diploma de arhitect de la Facultatea de Arhitectură. Este şi absolvent al secţiei de urbanism a FA în 1946. Teza de doctorat Arhitectura şi industria de mâine, 1969. Lucrări: Dintre lucrările executate se pot menționa:

Fabrica de armături neferoase și echipamente metalice – Militari (1962); imobile cu apartamente la Constanța, Tr. Severin, orașul Dr. Petru Groza (azi, Ştei) și București (1951-1973); Facultatea de Farmacie și pavilionul central al Expoziției Economiei Naționale din Piața Presei (cu Ascanio Damian) în București (19631965); Secție la Institutul Pasteur – București (1953); Fațadele Institutului de Petrol și Gaze – București (1953); Spital la Negrești-Oaș, complexul de vinificație Valea Călugărească, Ansamblul hidroenergetic Porțile de Fier I; Fabricile de geamuri din Scăieni, Târnăveni și Buzău; Fabrica de obiective sanitare și placaje ceramice din Cluj. Activitatea didactică: A fost și cadru didactic la Institutul de Arhitectură între 1966 și 1978. Publicaţii: Preocupat și de problemele teoretice ale arhitecturii, a publicat câteva cărți de specialitate, și anume: Învelitori pentru acoperișuri plate (1960), Arhitectura industriei contemporane (1972), Probleme ale arhitecturii contemporane (1982). Concursuri: Participarea la concursuri, în colectiv, i-a adus aprecieri ca: Mențiune la „Sistematizarea pieței N. Bălcescu“ (azi Piața Teatrului Național) din București (1956); Premiul III la „Sistematizare centru cultural-administrativ“ – Timișoara (1962); Premiul pentru „Idei pentru locuința urbană în etapa 1980-1990“ (1973) – 2 proiecte. (V.Ţ.) ENIŞTEANU, Nicolae N. (Nicolas N. Enista) (n. 1942, Bucureşti) Studii: Născut într-o familie de arhitecți, atât tatăl cât și bunicul său fiind arhitecți, a devenit arhitect în 1967,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 69


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

prin absolvirea Institutului de Arhitectură din Capitală, Între 1967-1970, profesează la Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) şi la Centrul Naţional de Proiectare pentru Turism, unde devine şef de proiect. Lucrări: Planul de ansamblu al stațiunilor turistice Mura, Vidra și Alba din zona Lotru (1968) ; Ansamblu energetic de la Porțile de Fier (1972). Activitate didactică: Între 1969 și 1973 a fost asistent la Institutul de Arhitectură din București. În 1973 a beneficiat de o bursă Fulbright la Rice University în Huston – Texas (SUA), după care în 1974 s-a refugiat în SUA. Lucrări în afara ţării: În perioada 19741976, lucrează la firma A.W. Geller and Associates Architects din New York. A lucrat între 1976 și 1982 în Kuweit, unde a proiectat reședințele Sultan Al Essa din Bida și Shuwaikh, Abdulatif Al’Saleh Khaldya, Dr. Al. Fawzan din Sulaybikhat, Al Othman din Bida, AL Rumaihdin Nuzha, Mussaad Al Saleh din Bida și Shuwaikh. Tot în Kuweit a mai participat la proiecte importante pentru: Complex rezidențial și comercial Al Hiladi (1977-1979); Complex rezidențial și comercial Al Muthanna (1981-1982). Stabilit în New Jersey, S.U.A., din 1983, își deschide propriul birou de proiectare în 1984, în cadrul căruia realizează: Imobilul Johowern din Millburn (1986); Imobilul Park Plaza din North Brunswick (1988). Din 1990 profesează în New York, fiind și profesor, până în 1994, la Institutul de Design Interior de la Berkeley College din New York. După 2001, în cadrul firmei Rockwellgroup – New York, participă la proiecte pentru hoteluri în Londra, San Diego, Miami Beach. Concursuri: În 1967, obţine premiu la conscursul UAR pentru Planul zonei turistice a lacurilor Băneasa şi Snagov.

A obținut: Premiul III – Sistematizare zona centrală Sovata (1970); Premiul II – Sistematizarea localității Văleni – Olt (1971). Premii: În 1979 a obținut Premiul I la concursul pentru sediul de birouri K.E.O. din Kuweit, iar în 1987 a primit Premiul A.I.A. pentru excelență în design pentru lucrarea „Shopping Mall Milburn din New Jersey“ (SUA). (V.Ţ., S.T.) EREŢIAN, Ara (n. 1926, Constanţa) Studii: IAIM, dipl. 1951. Lucrări: Hotel Teleferic, Poiana Braşov (1972); hotel Şoimul, Poiana Braşov (1975); camping în Pădurea Dumbrava, Sibiu (1966); hotel Poiana, Poiana Braşov (1965); cinematograf Panoramic, Braşov (1962). În anul 1979 părăseşte ţara pentru a se stabili în Germania. (V.Ţ.)

Hotel Teleferic, str. Drumul Sulinar, Poiana Braşov (1972), arh. Ara Ereţian Sursa ilustraţiei: http://romania.ici.ro/en/turism/pagina.php.139 Accesat oct. 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 70


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Hotel Şoimul, arhitecţii Ara Ereţian, George Postelnicu şi Sigrid Mergler Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 3, 1973

ERMILIAN, Ştefan (n. 1819, Bonţida, Transilvania, AustroUngaria – m. 1899) Studii: A intrat ca bursier la Orfelinatul Terezianum din Sibiu, perioadă în care a purtat numele de Kertész. Apoi, între 1841 și 1845, a urmat cursurile Academiei Cezaro-Crăiești a Artelor Frumoase din Viena, de unde obține diploma de arhitect. Concomitent, a urmat și cursurile Politehnicii din Viena devenind și inginer. Deoarece a participat la Revoluția de la 1848, în urma represiunii, este urmărit și nevoit să se refugieze, împreună cu alți prieteni, în Țara Românească. În 1850 se stabilește la Brașov. Lucrări: Proiectează liceul „Andrei Șaguna“ (fostul gimnaziu românesc) din Brașov (1856). A fost, de asemenea, unul dintre primii profesori ai gimnaziului, predând disciplinele de desen și științe tehnice. O altă realizare a sa o constituie proiectarea Fabricii de hârtie din Zărnești. La Brașov l-a avut ca student pe Titu Maiorescu. Sub supravegherea sa a fost renovat Palatul Calimachi (în prezent

sediul principal al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași), clădire achiziționată cu suma de 18.000 de galbeni de la Ruxandra Roznovanu și care a adăpostit Universitatea din Iași în primii săi ani de funcționare. Ștefan Emilian a ridicat planul topografic al orașului Botoșani și al clădirilor mai importante din oraș și a proiectat și realizat Institutul de Anatomie din Iași (1889), Biserica Lipovenească (1882) și Biserica „Sfântul Gheorghe” din cimitirul „Eternitatea”, din Iaşi, precum și biserica din satul Bosia, județul Iași. Activitate didactică: În anul 1858 s-a mutat la Iași, fiind numit profesor de desen și geometrie descriptivă la Academia Mihăileană, post pe care l-a ocupat până în anul 1860, când a fost înființată Universitatea din Iași. A fost, alături de Ioan Popp, Ștefan Micle și Emil Pop, unul din cei patru profesori ai secției de Științe Exacte a Universității ieșene la înființarea ei, ocupând între anii 1860 1892 postul de profesor la Catedra de Geometrie descriptivă și perspectivă liniară. A mai fost și profesor la Școala Militară de Ofițeri și la Școala Tehnică. Publicaţii: În 1886 a editat un Curs practic de perspectivă lineară; Curs de geometrie descriptivă ; Istoricul renașterii jocurilor noastre naţionale. (1886). (S.T., V.Ţ.) ERNST, Nicolae (n. 1940 - m. 2006) Studii: IAIM, dipl. 1965. Lucrări: în 1965 s-a stabilit la Pitești, unde a participat la următoarele lucrări: Hotel „Alutus“ – din Rm. Vâlcea (1972); Motel-restaurant „Capela“ din Rm. Vâlcea (1971); Hotel „Muntenia“ din Pitești; magazin general „Vidraru“ – din Curtea de Argeș; renovări la Hotel Coroana din Brașov și la Teatrul „A. Davila“ din Pitești (teatru atribuit lui Al. Clavel) (1977-

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 71


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

1979); amenajarea zonei Ruinelor de la Sân Nicoară – Argeș. Concursuri: Premiul I – Concursul Doxiadis, Fundația Rockefeller, Paris, pentru proiectul Institutului de Arhitectură, București ; Premiul I, II, Henry Ford European Conservation Award, faza națională (1997); Premiul I – pentru amenajarea Casei de Cultură din Pitești (1995). Funcţii: arhitect-şef al Primăriei municipiului Piteşti (1977-1993). Implicat în unele perioade și în funcții din administrația locală, nu și-a putut valorifica pe deplin potențialul creativ de excepție. (V.Ţ., S.T.)

Vulcănescu, str. Romulus/str. Popa Soare, București (1930) ; Cabana Peștera din Bucegi (1940-1942) ; Grup școlar la Lupeni (1945); imobile de locuințe în București, Bacău, Sinaia și Predeal ; Pavilion la Spitalul Militar – București (1928) ; Complexul Sportiv Floreasca – București (1949-1950, împreună cu arh. Willy Juster şi arh. Sofia Ungureanu – acoperit cu ferme tridimensionale de lemn). A colaborat și la hotelul „Sport“ din Poiana Brașov (1951) și la Sala de sport și piscina acoperită din Complexul Sportiv „23 August” (astăzi, „Lia Manoliu“) din București (1951). Activitate didactică: Din 1944 a desfășurat activitate didactică la facultatea, apoi Institutul de Arhitectură Ion Mincu din București și a fost prezent în revista „Arhitectura“ cu articole despre problemele actualității arhitecturale de la noi. Publicaţii: numeroase studii şi un curs de urbanism (1952). (V.Ţ., S.T.)

Teatrul „A. Davila“ din Pitești. Sursa ilustraţiei: http://primariapitesti.ro/portal/arges/pitesti/por tal.nsf/ Accesat oct. 2014

EVOLCEANU, Titu(s) (n. 1900, Bucureşti – m. 1963) Personalitate marcantă a arhitecturii şi urbanismului românesc. Studii: studiază la Școala Superioară de Arhitectură din Capitală, de unde obține diploma în 1926. Lucrări: Sanatoriu militar din Techirghiol (1926-1927); Administrația Institutului Geografic al Armatei (1928) și Fostul Minister al Apărării Naționale – str. Brezoianu (1939-1941), ambele în București; Administrația Minelor Petrila, Petroșani și Lupeni (1941); vila

Complexul sportiv Floreasca. Sursa ilustraţiei: Celac, Mariana, Carabella, Octavian şi MarcuLapadat, Marius (2005). Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria, p. 115

EXNER, Joseph I. (Iosif) (n. 1872 – m. 1938) Arhitectul Joseph Exner vine în ţară în jurul anilor 1880, împreună cu pictorul danez Age Exner, adus în ţară de Regele Carol I.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 72


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Activitatea de arhitect se desfăşoară în perioada 1880-1897. Lucrări: Casele Zoe Ionescu, str Columb (1880); casele Podoleanu, str Ştirbei Vodă 41 (1883); casele Iorgu Alexandrescu, str Izvor nr. 20 (1883); casele M.Lorenz, str Rozelor pe cheiul Dâmboviţei (1884); Atelierul tipografic al lui Lempart pe bd. Elisabeta (1884); atelierele pentru Societatea Tramvaielor Bucureşti (1885); casele Alexandru Samurcaş (str. Icoanei nr. 25 (1894), Garabet Bedras Calea Moşilor , Nicolae Creţulescu (1896); geamlâc la casele Rumberg, str. Pitagora nr.6 (1886); clădirea Eraclie Duro, str. Griviţei 63 (1887); casele R. Ionescu, str Bibescu 18, case pe str Academiei 37 (1891); casele A. Samurcaşi, str Icoanei 25 (1894);casele Vornicu, str. Carol 81 (1894), atelier şi birou de arhitectură propriu, la proprietatea Lupu, pe Calea Dorobanţi 23 (1895); casele Garabet Bedros, str Moşilor 123 (1896); casele Creţulescu, str Romană 5 (1896); atelierul tipografic Ion Kalinderu (1896) şi casele Ion Kalinderu, pe str Doamnei 20 (1897), casele Varoff pe str. Moşilor 34 (1897). Apreciat de Ion Kalinderu, Administratorul Domeniilor Coroanei, este invitat în 1893 să proiecteze Pavilionul Casei de Administraţie de pe domeniul Gherghiţa. De atunci, îl găsim implicat în realizarea multora dintre clădirile construite pe Domeniile Coroanei: Segarcea (reprezentativă fiind Crama de la Segarcea), Gherghiţa, Ruşeţu, Domniţa şi Sadova. Proiecteză în 1896 casele lui Ion Kalinderu din str. Doamnei nr. 20, care aveau la subsol un spaţiu pentru o tipografie, în vederea tipăririi lucrărilor publicate pe Domeniul Coroanei; casă în str. Teilor (1896); Pavilionul Domeniilor Coroanei la Expoziţia Naţională Română din 1906. Lucrările sunt realizate într-o arhitectură eclectică. Casele Kalinderu sunt realizate

în stilul neoromînesc de început, cu influenţe ale arhitecturii orientale practicat de arhitectul Ion N. Socolescu. (S.T., G.P.)

Crama din Segarcea. Foto stud. arh. Vlad Petrescu, 2014

Casele Ion Kalinderu, pe str. Doamnei, nr. 20 (1897), arh. Joseph Exner Foto arh. Gabriela Petrescu, 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 73


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

F FABINI, Hermann (n. 1938, Braşov) Studii: IAIM, dipl. 1962. Doctorat în 1978 cu teza Arhitectura civilă gotică în România, sub îndrumarea arh. Grigore Ionescu. Lucrări: Arhitectul Hermann Fabini s-a preocupat și specializat în restaurarea monumentelor istorice. În acest domeniu a executat, între 1968 și 1981, restaurări la: bisericile fortificate din Merghindeal, Valea Viilor, Altina (jud. Sibiu), Viscri, Rodbav, Roadeș, Hărman, Homorod, Cincu (jud. Brașov) și Băgagiu (jud. Mureș); Turnul-locuință de la Primăria Veche și al fațadei principale a Palatului Brukenthal, ambele din Sibiu (1972-1974); Biserica Evanghelică și casa Schuller din Mediaș (1973-1977). Publicaţii: A editat și un album de desene cu „Cetățile țărănești din Transilvania“ (1976) și lucrarea „Sibiul gotic“ (1983), iar în limba germană cartea „Evoluția urbanistică a vechiului Sibiu, oglindită în imagini istorice“ (1984). (V.Ţ.) FABRITIUS, Alfred Julius (n. 1897, Sibiu – m. 1974) Studii: După studii la Politehnica din Berlin – Charlottenburg, de unde obține diploma în 1925, Lucrări în Sibiu: Își începe activitatea la Sibiu, realizând în acest oraș: reconstrucția și dezvoltarea Teatrului orășenesc (1928); casele dr. Dörr (1929), Cabodaieff (1930), dr. Bărbat (1937); hotel și restaurant Ritivoiu (1929); ansamblu rezidențial în zona Engber (1930).

Alte lucrări: Casa și Pivnițele Ambrosi din Mediaș (1937); Muzeul Tehnicii din Parcul Libertății – București (1934); Fabrica de piele „Prodanoff“ – București (1935). În 1939 pleacă din țară și, după o activitate de câțiva ani în Germania, se stabilește la Viena, unde în afară de practica arhitecturală face cercetări în domeniul tehnicii construcțiilor, izolării termice, construcții-tip din lemn. (V.Ţ.) FACKELMANN, Aurelia (n. 3 aprilie 1933, Petroşani - m. 1991) Studii: IAIM, dipl. 1959. Soţia arh. Hans Fackelmann, lucrează împreună cu soţul său la Timişoara. Lucrări: Liceul de muzică Ion Vidu cu sală de concerte - Timişoara (1967-1969) – în colaborare cu arh. Hans Fackelmann; bloc de locuinţe bd. Republicii nr. 10, Timişoara (1961), ansambluri rezidenţiale în microraioanele I şi II - Reşiţa (1963-68), Institutul Agronomic din Timişoara (coautor, 197275), Casa de Cultură din Buziaş (coautor, 1978), extindere Institutul Agronomic din Timişoara (1983); extinderea căminului Univ. de Medicină din Timişoara(19761977). Premii: Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, în colaborare cu arh. Hans Fackelmann (1967-1969) – lucrare distinsă cu menţiune de creaţie a Uniunii Arhitecţilor pe anul 1970. (R.N., S.T.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 74


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Liceul de muzică. „Ion Vidu” din Timişoara. Plan parter. Colecţia arh. Aurelia Fackelmann

FACKELMANN, Hans (Ioan) (n. 27 nov. 1933, Macea, jud. Arad – m. 30 iulie 1979, Timişoara) Ioan (Hans) Fackelmann a fost unul dintre cei mai importanţi arhitecţi timişoreni de orientare funcţionalistă. Studii: Este diplomat în 1958 al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. Funcţii: arhitect în cadrul IPROTIM (1958-1970). A luptat pentru înfiinţarea Secţiei de Arhitectură din cadrul Institutului Politehnic Timişoara, contribuind la organizarea învăţământului, în calitate de conferenţiar (1970-1979), îşi iubea studenţii şi a ştiut să le insufle dragostea şi pasiunea pentru această nobilă profesie, el însuşi fiind un exemplu demn de urmat. A avut funcţia de vicepreşedinte al UAR. Lucrări: În numai 20 de ani de activitate, Hans Fackelmann s-a remarcat prin lucrări devenite repere ale arhitecturii moderne din România postbelică. Dintre

cele mai importante construcţii proiectate menţionăm: Pavilion la spitalul din comuna Bozovici, judeţul Caraş Severin (1958-1959) ; Amenajarea parcului din jurul Catedralei ortodoxe din Timişoara (1960-1964) ; Universitatea din Timişoara (şef de proiect, 1964), premiată de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare în 1964 și de Uniunea Arhitecților în 1967; Sediul administrativ al Hidrocentralei „Porţile de Fier”, din Drobeta-Turnu Severin (19671968); Pavilionul Sere Timişoara (1966); studii preliminare institutul Agronomic Timişoara (1968-1969), lucrare continuată şi terminată de soţia sa, Aurelia Fackelman în 1978; Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, în colaborare cu arh. Aurelia Faclkelmann (1967-1969) – lucrare distinsă cu menţiune de creaţie a Uniunii Arhitecţilor pe anul 1970 ; Ansamblul bisericii romano-catolice din Orşova (1970-1976) – considerată de autor drept lucrarea vieţii sale ; Atelierul şcoală al Facultăţii de construcţii din Timişoara (1972-1973) ; Biserica romano-catolică din Dumbrăviţa, judeţul Timiş (1976-1979). „La biserica din Orșova, soluția de rezistență este perfect adaptată ideii de arhitectură: aceea de a realiza un spațiu interior cu deschidere largă asupra altarului și iluminat zenital, și un volum exterior parcă sculptat, un monobloc integrat natural în sit, ca o stâncă în care creștinătatea și-ar fi gravat cândva simbolul: crucea” – fragment preluat din articolul dedicat arhitectului, cu materialele puse la dispoziție de Aurelia Fackelmann, Arhitectura nr. 1-6/1990, pp.70-73. „Un adevărat creator, cu o nobleţe sufletească rară şi o personalitate multilaterală, adversar al inerţiei şi duşman al rutinei în profesie, a luptat cu tenacitate pentru progresul arhitecturii contemporane. […] Era un mare

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 75


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

admirator al lui Le Corbusier, îl fascinau pesonalitatea lui multilaterală şi puterea lui de a lupta pentru o arhitectură contemporană pe măsura aspiraţiilor omului modern. […] Recunoştea valoarea incontestabilă a arhitecturii noastre ţărăneşti, îl încântau mai ales bisericile de lemn din Maramureş.” Premii: Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, în colaborare cu arh. Aurelia Faclkelmann (1967-1969) – lucrare distinsă cu menţiune de creaţie a Uniunii Arhitecţilor pe anul 1970. (prin amabilitatea d-lui arh. Peter Derer) (manuscris Aurelia Fackelmann, S.T., G.P.)

Ansamblul bisericii romano-catolice din Orşova. Colecţia arh. Aurelia Fackelmann

Ansamblul bisericii romano-catolice din Orşova. Colecţia arh. Aurelia Fackelmann

Biserica din Dumbrăviţa - Timiş Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 3, 2013

Universitatea de Vest din Timișoara. B-dul Vasile Pârvan, Timișoara. 1964. arh. Hans Fackelmann Foto stud. arh. Vlad Petrescu, 2014

FALKAN, Petre (n. 1937) Studii: A absolvit Institutul de Arhitectură din București în 1967. Lucrări: Îşi desfășoară activitatea la Craiova, unde și-a asumat realizarea unor lucrări ca: Restaurantul „Turist“ ; Extinderea sediului Universității (fost Palat de Justiție) (1972-1975) ; Restaurant-cofetărie „Lunca Jiului“ (1975) ; Blocuri de locuințe în cartierul „Craiovița Nouă“ și pe str. Nanterre; Restaurare și extindere hotel „Minerva“ (1978) ; Sala Sporturilor (1981) ; aripa nouă a hotelului Jiul din Craiova (spatii de cazare si sala de protocol) construită între anii 1975-1980. (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 76


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FARCAŞIU, Alexandru (n. 1935, Napradea, Sălaj – m. 1996) Studii: a devenit arhitect în 1960 absolvind Institutul de Arhitectură din București. Lucrări: A participat la realizări ca: blocuri de locuințe la Făgăraș, orașul Victoria și Copșa Mică; sală de spectacole şi de gimnastică la Casa Pionierilor din Brașov; club sindical în orașul Victoria; bloc locuințe-turn pe Calea Bucureștilor – Brașov. (V.Ţ.) FEILBOGEN, Frederic (n. 1895, Viena - ?) Studii: a absolvit Secția de Arhitectură a Politehnicii din Viena în 1921. Lucrări: Pe lângă lucrări cu caracter secret, ca arhitect în cadrul Ministerului Armatei, Departamentul pentru cultul eroilor, între 1928 și 1948, a avut ocazia să execute amenajări în cimitirele militare din Craiova, Roman, Piatra Neamț, Vaslui și Botoșani. A realizat și locuințe pe str. Progresului nr. 7, str. Zece Mese, str. Oițelor, Splaiul Independenței nr. 71, str. Lizeanu, toate în București; 5 restaurante, 3 cavouri; amenajări interioare în str. Antim nr. 60, str. Apolodor nr. 27 (Băneasa), str. Muzelor. Între 1922 și 1928 a lucrat la arh. Constantin Iotzu. (V.Ţ.)

FELLNER, Ferdinand (19 aprilie 1847, Viena – 22 martie 1916, Viena) Studii: Arhitect austriac, după terminarea studiilor de specialitate în Viena, s-a remarcat printr-o activitate fecundă, avându-l colaborator pe H. Helmer în domeniul construcțiilor de teatre în Europa, în stilul eclectic al vremii. Lucrări: La Viena: Etablissements Ronacher (după 1884), Palatele Von Schenk (1880-1890), Seybel (1889), Von Wessely (1891-1892) şi cel al contelui Lankoronski (1894-1895); marile magazine Thonet (1875-1876) şi Gerngross (1904). În România s-au realizat după proiectele celor doi arhitecți: Teatrul din Timișoara (1877, distrus de un incendiu în 1922; a fost transformat ulterior în 1924 de Duiliu Marcu); Teatrul din Iași (1896); Teatrul din Oradea (1900); Teatrul din Cluj (1905). Dintre teatrele construite în Europa de aceeași echipă, se pot aminti cele din Berlin Teatrul Unter den Linden), Budapesta (Teatrul Popular, azi Naţional – 1875, Opera comică – 1896 şi Teatrul Somosy Orpheum), Praga (1886), Zürich (1890), Bratislava (1882), Odessa (1883), Wiesbaden (1894), Sofia, Viena (teatrul de stat şi teatrul popular), Graz, Cernăuți, Augsburg (1876), Karlsbad (Karlovy Vary, 1882), Brünn (Brno, 1884) etc. (V.Ţ., S.T.)

Teatrul Naţional din Iaşi. Carte poştală din 1917, Edit. Librăriei Socec, Iaşi

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 77


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FEZI, Bogdan Andrei (n. 1973, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1998. Studiază și la Universitatea din Nottingham (MB, 19961997), la Școala de Arhitectură Paris – Belleville (UP 8, 1998-1999). În anul 2003 obţine titlul de Doctor în Arhitectură şi Urbanism al Universităţii Paris 8, cu lucrarea intitulată Bucarest et l’influence française. Entre modèle et archétype urbain. 1831-1921, condusă în cotutelă de prof. dr. arh. Pierre Pinon, de la Şcoala de Arhitectură de la Paris-Belleville, şi de prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu, de la UAUIM, Bucureşti. Publică la Paris, în 2005, la editura Harmattan, cartea cu acelaşi titlu. Lucrări: Între 1998-2003, a lucrat la Paris, în biroul arhitecţilor de origine română Munteanu și Perianu, colaborând la lucrările acestora din Franța, printre care: Școală primară la Levallois-Perret; Sală polivalentă la Chécy; Școala Națională de Arte Aplicate din Nevers, Centrul de reeducare şi de readaptare funcţională de la Kerpape (Lorient) etc. A colaborat la proiecte în Rouen, Limoges, Rennes, Ribeauvillé, Corbie, Pontarlier. În România a realizat: Vilă în str. Tudor Vianu 39 (2006), Bucureşti; Modificare şi supraetajare, str. şcoala Floreasca 17, Bucureşti; Liceul Francez la Bucureşti – concurs internaţional de arhitectură, locul II; Amenajări interioare şi exterioare, apartament str. Gafencu 45-47, Bucureşti; Amenajări interioare, apartament str. Barbu Delavrancea 15, Bucureşti; Amenajări interioare, imobil str. Tudor Ştefan 54, Bucureşti, 2002-2003. Activitate didactică: În prezent predă la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, unde are funcţia de lector în cadrul

departamentului Sinteze de Proiectare, este director de proiect în cadrul C.C.P.E.C. şi conduce biroul de arhitectură ArcVision. Publicaţii: „Manifest pentru Bucureşti”, Igloo, Bucure şti, nr. 54, iunie 2006, pp. 70-71; „Bucarest – le «Petit Paris», entre mythe et réalité”, Bucure şti, Institutul Cultural Român; Bucarest et l’influence française. Entre modèle et paradigme urbain. 1831-1921, Harmattan, Paris, 2005; Bucureşti şi influenţa franceză, Editura Paideia, Bucureşti, 2005, CD-ROM; «Bucharest and its French influence. Between Model and Urban Paradigm. 1831-1921», Le doctorat en architecture, Paris 8, 2004; «Bucarest, le "petit Paris des Balkans". L'architecte roumain Duiliu Marcu, diplômé de l'Ecole des beaux-arts de Paris», Livraisons d’histoire de l’architecture, Paris, 2004; «Bucarest et l’influence française: entre modèle et paradigme urbain», La lettre de l’I.P.R.A.U.S., nr. 12, janvier 2002; „Funcţionalismul, stadiu ultim al eliminării dimensiunii transcendente”, articol, Arhitext Design, Bucarest, 1998, nr. 7. Concursuri: Oslo, Landy, Pavillons-sousbois. (V.Ţ., S.T., G.P.)

Vilă str. Tudor Ştefan nr. 54. Sursa ilustraţiei: http://paginadearhitectura.ro/2012/03/vila-inzona-dorobanti/ Accesat oct. 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 78


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FIERLINGER, Eliza (n. 1940) Studii: IAIM. dipl. 1963 Lucrări: a lucrat ca arhitectă la Cluj, unde dintre realizările sale se pot desprinde participările la: Biblioteca Filialei Academiei, str. Kogălniceanu 12, 1975; Blocuri locuinţe, cartier GheorghieniAlverna, 1969, cartier "Mănăştur", 1973, cartier "Plopilor", 1969, str. A. Vlaicu, 1984; extinderea Facultăţii de Farmacie, str. I. Creangă 12, 1972; Imobilul Trustului de Construcţii Industriale, Pţa. Mărăşti, 1971. (R.N.)

Biblioteca Academiei, Cluj (1976). arh. Eliza Fierlinger, Radu Spânu. Sursa ilustraţiei: http://www.madeincluj.org/obiective/cladiri/bibl ioteca-academiei/ Accesat oct. 2014

FILIMON, Grigore (n. 1945) Studii : IAIM, dipl. 1969. Lucrări: Activ la Piatra Neamț, a realizat: Hotel în stațiunea Durău (1976); ansamblu locuințe „Dărmănești“ din Piatra Neamț (1975), proiect pentru restaurarea Curţii Domneşti din Piatra Neamţ. A fost o perioadă arhitect-șef al județului Neamț. S-a mutat înainte de 1989 la Alba-Iulia, unde în 1997 a câștigat premiul II la concursul local pentru Zona centrală din Alba Iulia. La Alba Iulia a realizat: Sediul Episcopiei Romano-Catolice Alba Iulia – renovare (1997). (V.Ţ.)

FILIP (BOBOC), Anca (n. 1960, București) Studii: IAIM, dipl. 1985; studii academice postuniversitare de restaurare a monumentelor, ansamblurilor și siturilor isto rice, în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, în perioada 19971999. Funcţii: Arhitect în cadrul Institutului Național al Patrimoniului și arhitect proiectant în cadrul propriului birou de arhitectură. Lucrări: Participare la realizarea unor studii și documentații de specialitate în domeniul prezervării patrimoniului cultural, incluzând studii istorice pentru fundamentarea unor documentații de urbanism de tip P.U.Z. și P.U.G., printre care: Soluţii de reabilitare a monumentelor istorice din Centrul istoric al Municipiului Bistriţa (2006); Reabilitare şi revitalizare ansamblul Cetăţii Sighişoara – zona înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, (20062007); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.Z.Z.P. Centrul istoric Sighişoara, zona înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (2008); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.G. oraş Horezu, judeţ Vâlcea (2008); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.G. localitatea Suceviţa, judeţ Suceava (2009); Dosar pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Bisericii Mănăstirii Sucevița (2009-2010); Regenerare urbană pornind de la patrimoniul construit pentru Municipiul Câmpulung, incluzând realizarea unui Ghid de bune practici pentru reabilitarea clădirilor din Centrul istoric al Municipiului Câmpulung (2011); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.Z.Z.P. Prejmer, judeţ Brașov, zona înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 79


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

(2011); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.G. localitatea Nuci, judeţ Ilfov (2011); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.G. oraș Sulina, judeţ Tulcea (2012); Studiu istoric pentru fundamentarea P.U.G. oraș Râmnicu Sărat, judeţ Buzău (2013); Dosar pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Ansamblului Monumental de la Tg. Jiu (2013); Participare la programe și proiecte culturale pe bază de grant pentru cercetarea, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, printre care: REDILEMN – Creearea resurselor culturale digitale complexe privind tradiția românească a prelucrării lemnului (2007-2008); Creearea unui sistem modern multimedia de inventariere și informatizare privind patrimoniul cultural al Comunității Evreiești din România (2008-2010); FORCOPAR 2-Formation professionnelle a distance en archeologie industrielle (conservation/reconversion)(20112013); SUSTCULT Achieving Sustainability through an Integrated Approach to the Management of Cultural Heritag (2011-2014); Restauratori români: arhitectul Horia Teodoru – 120 de ani de la naștere;(2014). Realizarea unor studii istorico-arhitecturale referitoare la clădiri, ansambluri și situri monument istoric și pentru clasare în Lista monumentelor istorice; Participare la manifestări științifice în domeniul cercetării, conservării, restaurării și promovării patrimoniului construit; Membru O.A.R., R.U.R., ICOMOS România; specialist atestat al Ministerului Culturii în domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice. Publicaţi: studii și articole apărute în publicații de specialitate, printre care Revista Monumentelor Istorice și Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice. Expoziţi: Centenar Ion Mincu. 1912-2012, expoziție dedicată, cu precădere,

activității de restaurator a marelui arhitect și expoziția Restauratori români: arhitectul Horia Teodoru – 120 de ani de la naștere, în cadrul unui proiect cultural finanțat de U.A.R., în anul 2014. (prin amabilitatea d-nei arh. Anca Filip) (G.P.) FILIP (MIHALAŞ), Elena (n. 1941) Studii: IAIM, dipl. 1964. Lucrări: Standul de probă al motoarelor de avion de pe Aeroportul Băneasa Bucureşti (1969); Autogara Ploieşti-Sud (1971); Autogara Vatra Dornei şi farurile de semnalizare din Portul Midia. Fascinată încă din studenţie de domeniul aviaţiei, sa profilat pe lucrări aeroportuare, după cum urmează: Aerogara de Plecări Internaţionale de pe Aeroportul M. Kogălniceanu (1975); Aerogara de Plecări Internaţionale de pe Aeroportul Timișoara (1978); Aerogara Suceava (1981); Proiectul pentru Aerogara de Plecări Internaţionale de pe Aeroportul Bucureşti – Otopeni cât şi lucrări din zona industrială a aeroportului cum ar fi: Simulatorul pentru antrenamentul piloţilor şi retehnologizarea Areogării de marfuri (1986-1989); Lucrări de proiectare şi asistenţă tehnică în colaborare cu Romairport şi SEA Milano (Italia) pentru “Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti” (1994-1998). Între anii 1998 - 2013 îndeplineşte funcţia de consultant specialist pentru arhitectură în cadrul acestui proiect. (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 80


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FILIPEANU, Angela (n. 1933, Gura Ocniţei) Studii: IAIM, dipl. 1958, doctor în arhitectură (1999). Lucrări: autor şi coautor a unor studii şi cercetări (cca 50) în domeniile: calitatea locuirii, economisirea de energie, spaţii verzi, ecologie urbană şi protecţia mediului, identificarea, delimitarea şi protejarea patrimoniului natural şi construit, revitalizarea şi modernizarea urbană, amenajarea teritoriului – relaţii urbane şi periurbane, definiri conceptuale în cadrul studiilor de reglementare a PAT, PUG, PUZ. Autor şi coautor a cca 45 proiecte în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi peisagisticii (lucrări la care a participat în calitate de şef de proiect, coordonator sau autor): Cantina şi punct sanitar, Vulturul, Comarnic, şef proiect (1958); Bloc cu magazine la parter Oneşti, autor în colectiv (1961) ; Magazine în ansamblul central Oneşti, autor în colectiv (1962); Amenajări exterioare şi spaţii verzi în ansambluri de locuit din Oneşti, Galaţi, Hunedoara, Piteşti, coautor (19651969), Sediul Consiliului Popular Tg. Jiu, extindere, coautor (1970); Amenajări ambientale (spaţii plantate) pentru staţiunea Neptun, coautor (1971); Sistematizarea comunelor Ain-Babouche, Mekiana, Ain M’Lila, autor, Universitatea sin Constantine, Algeria; Sistematizarea teritorială a zonei a 5 comune din wilayatul Oum-el-Bouaghi, Universitatea din Constantine, Algeria (1974); Amenajarea teritorială a zonei Djebel – Ouach – autor pentru « problema aşezărilor » Universitatea din Constantine, Algeria (1977); Proiect pentru locuinţe şi dotări sat F’Kirina : Consiliul Popular (A.P.C.), baie (hammam), şcoala medie şi locuinţa învăţătorului (CEM), piaţa cu

magazine (Souk) – autor şi coautor, Universitatea din Constantine, Algeria (1976-1977); Propunere pentru o metodă de realizare a lotizărilor pentru Chelghoum – Laid (proposition pour une methode de realisation des lotissements – application sur Chelgoun – Laid, studiu ştiinţific şi expunere la secţia de arhitectură de la Universitatea din Constantine, Algeria (1978); Studiul parametrilor de proiectare a pieţelor localităţilor urbane din România – autor în colectiv (1979); Zona de dotări social – culturale şi agrement în Municipiul Vaslui – autor (1980), IAIM; Zona de agrement, sport şi dotări «Prodana», Municipiul Bârlad, autor (1980); Validarea sistemului de indicatori pentru măsurarea calităţii locuirii la nivelul ansamblului de locuit – proiect cercetare IAIM (1983); Calitatea locuirii la nivelul ambientului grupării locuinţelor alcătuite din secţiuni tip IPCT, indicatori de măsurare şi direcţii de acţiune pentru ameliorarea situaţiei de locuire (cercetare multidisciplinară – 1982, 1984); Amenajare peisagistică Staţiunea Durău – autor (1987); Detaliu de sistematizare zona Karl Marx, Satu Mare, şef proiect (1986); Ansamblurile rezidenţiale – experienţa românească în contextul european. Propuneri pentru etapa 1990 – 2000 – şef proiect (1989); Valorificarea cu eficienţa sporită a teritoriului urban – Satu Mare (1989); Studiu de restaurare şi revitalizare front clădiri vechi la Cernavodă, şef proiect, cercetare (1991); Contribuţie la Studiul privind problematica specifică a oraşelorporturi (portofranco), cazul Portul liber, Giurgiu, (1991); Contribuţie la Studiu de delimitare şi protejare a zonelor cuprinzând monumente istorice – cu valoare internaţională (bisericile pictate din Nordul Moldovei) – cazul Voroneţ – etapa I şi II – şef proiect IAIM (1992); Studiu pentru revitalizarea zonei centrale – metrou – Bucureşti (parcaje subterane,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 81


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

spaţii comerciale şi pietonale) – autor (1991); Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Şoseaua Kiseleff – Bd. 1 Mai – autor (1991, PUG al Municipiului Iaşi) – Studiu de fundamentare a spaţiilor verzi – colaborare (1995); Ecosistemul verde al oraşelor – (colaborare, 1995); Studiu privind planul de amenajare complexă a Teritoriului Naţional (Secţiunea a 4-a) – Reţeaua de localităţi – colaborare (1994); Determinarea zonelor cu şi fără servituţi analizate pe baza diferitelor criterii, în teritoriul urbanizat şi de influenţă al Municipiului Bucureşti (1995 – 1996); Determinarea cadrului conceptual al zonelor funcţionale majore din cadrul teritoriului orăşenesc şi a zonei urbanizate a capitalei – şef proiect,(1996); Direcţii, sensuri şi intensităţi de dezvoltare a Bucureştiului – co-autor (1994 – 1997); Studiul Zonelor Protejate Construite pentru Municipiul Bucureşti şi teritoriul urbanizat – coordonator principal (1998); Studii de fundamentare privind politici de revitalizare urbană pentru Municipiul Bucureşti şi teritoriul urbanizat – coautor (1997); Amenajare peisagistică a DN2 - Afumaţi – Urziceni (1997); Studiu P.U.Z. – privind zona aferentă râului Dâmboviţa pe teritoriul municipiului Bucureşti (1994-1998); Studiu P.U.Z. – Parc Herăstrău (2004); Studiu P.U.Z. – Parc Tineretului, (2004). Activitate didactică: cadru didactic, (1958-2003), titular curs Peisagistică (1970-2011). Premii: Premiu U.A. 1982 pentru lucrarea „Economisirea resurselor energetice convenţionale la nivelul amplasării şi grupării clădirilor de locuit şi la nivelul circulaţiei şi transporturilor. Diplomă şi medalie pentru Urbanism al Bienalei UA 1998. (prin amabilitatea d-nei arh. Angela Filipeanu). (G.P.)

FILIPEANU, George (n. 1922, Roman - m. 2002, Bucureşti) Studii: Facultatea de Arhitectură, dipl. 1950, doctor în arhitectură (1987). Lucrări: În calitate de arhitect a întocmit sau a condus (ca şef de proiect cca 30 de proiecte (în toate fazele de proiectare) în domeniul programelor de locuinţă, învăţământ, sanitare, administrative, social – culturale. A depus o bogată activitate în domeniul sistematizării (schiţe de sistematizare de localităţi rurale şi urbane, detalii de sistematizare pentru caritere de locuit, zone centrale urbane şi rurale): Proiect – Tip pentru execuţie pentru 2 şcoli, 2 grădiniţe, 1 internat (1948-1951) (Şef Proiect Ministerul Învăţământului); Schiţă de sistematizare a oraşului Iaşi (şef proiect ISPROR – 1953 – 1957); Sistematizare şi locuinţe cartier Tătăraşi – Iaşi (45 000 locuinţe); Stadionul Naţional Lia Manoliu (Complexul cultural-sportiv 23 August, împreună cu arh. Willy Juster - 19501953); Ansamblul de locuinţe din Piaţa Palatului – Bucureşti (autor de anteproiect şi şef proiect execuţie a 3 blocuri – IPCT; 1957-1958); Sistematizare staţiunea Amara – şef proiect – DSAPC (1960-1962); Detaliu de sistematizare a zonei centrale Călăraşi şi Giurgiu; Proiect aripa nouă a IAIM – autor (colaborator extern) (1968); amenajarea expoziţiei EREN – expoziţia realizărilor economice naţionale –(1966); Pavilionul românesc la Expoziţia de la Leipzig (1964) (colaborator extern); Studiu (PUZ, PUD) zona Kiseleff (1992) – colaborare cu ROINVEST; extinderea Şcolii de Arhitectură din str. Academiei (1970, în colaborare cu arh. E. Voinescu). Activitate didactică: profesor universitar (1959-1992).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 82


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Activitate ştiinţifică: Analiza Locuinţei rurale în regiunile Banat, Ardeal, Dobrogea şi propuneri tipologice (şef proiect) – (1958); Noi ansambluri urbanistice realizate în ţară, încadrarea lor în specificul natural şi construit (şef proiect) (1967) ; Analiza Locuirii în cadrul rezidenţial rural din zona de câmpie a Bărăganului (autor – contract IPJ Ialomiţa) –(1972); Analiza critică a proiectelor tip de locuinţe şi clădiri social – culturale şi propuneri de îmbunătăţire (contract ICCPDC în colaborare IPCT) – (1983 – 1984) ; Studiul privind posibilitatea de îmbunătăţire a confortului de locuire rezultat din condiţiile de exploatare –(1984). În perioada 1980 – 1987 a desfăşurat o amplă activitate privind asistenţa tehnică – avizări, consilierat în cadrul cooperării IAIM cu institute de proiectare INCERC, IPCT, ICCPDC, IP Prahova – pe teme privind proiectarea locuinţelor colective şi locuinţei rurale, precum şi a economiei de energie. A susţinut o serie de conferinţe şi comunicări atât cu ocazia unor sesiuni ştiinţifice cât şi a unor seminarii internaţionale de arhitectură (19831985). Concursuri: a participat la 27 concursuri de arhitectură şi sistematizare, pe plan naţional şi internaţional, din care 16 proiecte personale au fost distinse cu premii şi menţiuni (10 proiecte au obţinut premiul I, dintre care – Teatrul Naţional Craiova, Han Turistic “Gura Motrului”, Detaliu de sistematizare a zonei Palatul Culturii din Iaşi, Detaliu de sistematizare Piaţă “Podu Roş”, Detaliu de sistematizare pentru Zonele Centrale Botoşani şi Focşani). Premii UA: 1960- ansamblul de blocuri din Piaţa Sălii Palatului, Bucureşti; 1964 (menţiune) – ansamblul expoziţional fost EREN. (prin amabilitatea doamnei arh. Angela Filipeanu) (G.P., S.T.)

Locuinţe în Piaţa Sălii Palatului, Bucureşti Autori: George Filipeanu, Anton Moisescu, Tiberiu Niga Sursa ilustraţiei: Arhitectura , nr. 5, 1975

FISCHER, Ferdinand (n. 28 aprilie 1882, Bucureşti – m. 1962) Studii: A absolvit Facultatea de Arhitectură din Charlottenburg – Berlin în 1907. Lucrări: În perioada interbelică a executat 14 imobile de locuit, al căror amplasament nu este precizat (în fişa UAR). A condus ca diriginte de șantier al întreprinderii C.M. Vasilescu, lucrările la Hotelul şi Cazinoul din Sinaia, Blocul Agricola din Calea Victoriei, Pirotehnia Armatei, Sanatoriul Regina Elisabeta și la Universitatea din București. În 1953, lucra la Inst. de Proiectare Proiect Bucureşti, având funcţia de referent tehnic. (V.Ţ., S.T.) FLITMAN, Dorina (n. 1935, Galaţi) Studii: IAIM, dipl. 1959. Lucrări: A lucrat o perioadă la IPIU fără a fi implicată în proiecte semnificative. Din 1970 s-a stabilit în Israel, în oraşul Carmiel, în nordul ţării, unde a avut şansa să participe la realizarea unor dotări importante ca: Banca Hapoalim; Casa

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 83


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Sindicatelor; Colegiul Tehnologic Internaţional; Şcoala de Muzică. Pasiunea pentru pictură şi desen i-a permis să participe la expoziţii colective şi individuale, unde lucrările sale au fost elogiate. (R.N.) FLOREA, Răzvan (n. 1942) Studii: A absolvit Institutul de Arhitectură din București în 1967. Lucrări: A colaborat la realizarea unor remarcabile dotări turistice și culturale precum: Ansamblul hotelier „Amfiteatru“ din Olimp (1972) – cu Șerban Manolescu, Radu Mănăilă; Teatrul Național din Tg. Mureș (1972) – cu Constantin Săvescu; Cămin studențesc de 1.500 locuri la Academia „Leu“ – București (1974); Hotel „Forum“ – Costinești (1977) – colectiv Ștefan Șteblea (şef proiect), Răzvan Florea, Toma Olteanu, Constantin Dobre, Victor Ivaneş;Hotel cu bază de tratament la Moneasa (1985) – cu Mircea Anania; Stațiunea turistică „Saturn“ (1971) – cu Constantin Rulea. A făcut parte și din colectivul lui Dinu Gheorghiu ce a întocmit un proiect pentru un ansamblu hotelier în Creta (Grecia). Concursuri: În participarea la concursuri s-a impus prin câștigarea unor premii ca: Mențiune pentru „Piața Teatrului Național din Iași“ (1973); Premiul I – pentru „Complex turistic Diham“ (1984) ; Premiul I – pentru „Casa Tineretului“ din Ploiești (1984). Din 1986 s-a stabilit în Suedia. (V.Ţ.) FLOREA, Virgil (n. 1952) Studii: IAIM, dipl. 1980. Lucrări: A lucrat la Institutul de Proiectări Carpaţi Bucureşti şi la Institutul de Proiectări judeţean Covasna-Sfântu

Gheorghe; a fost din 1992 director la S.C.P.C.S. Ambient SRL. Activitate de cercetare: în domeniile: modularea geometrică a partiurilor de arhitectură, proiectarea antiseismică a construcţiilor. Publicaţii: autor a numeroase articole pe teme de urbanism şi arhitectură în presă şi în revista Arhitectura. (S.T.) FLORESCU, Mihai (n. 01 dec. 1944, Breaza) Studii: IAIM, dipl. 1968. Lucrări: Din 1970 a profesat în Ploiești, la Institutul de Proiectare Județean. Dintre lucrările la care a colaborat: Complex comercial Ploiești-Vest; blocuri de locuințe în cartierul Ploiești-Vest; şcoală cu 24 de clase; hotel în Sinaia.(V.Ţ.) FLORESCU, Nona (n. 1934) Studii: IAIM. dipl 1961 Lucrări: În cadrul ISART - Bucureşti a beneficiat de oportunitatea de a conduce colectivele cu care a realizat: Ansamblu locuinţe - Magistrala II Nord din Oneşti, 1964; Centru comercial din Oneşti, 1963; Ansamblu locuinţe „Crâsnaru" din Râmnicu Vâlcea, 1970; Ansamblu locuinţe „Crişan II" din Slatina, 1972; Ansamblu locuinţe „Exerciţiu" din Piteşti, 1973; Sediu politico-administrativ din Brăila, 1981. La puţinele concursuri în care s-a implicat a obţinut - menţiune la concursul pentru „Locuinţa de perspectivă", 1963. (R.N.)

Centrul oraşului Oneşti, arh. Nona Florescu, Gh. Dorin, G. Bălteanu, P. Manos, T. Olteanu, V. Popov, R. Tănăsoiu. Sursa ilustraţiei: Arhitectura RPR, nr. 6, 1963

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 84


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FLORESCU, Octavian N. (n. 1945) Studii: Absolvent al Institutului de Arhitectură din Capitală în 1969, avându-l ca profesor pe Mircea Alifanti. Ca fost deţinut politic, în anul 1985 a plecat definitiv din ţară, în Grecia. Lucrări: Ca discipol al lui Nicolae Porumbescu, a căutat introducerea în structurarea fațadelor a unor elemente de detaliu din arhitectura populară a lemnului. A realizat următoarele lucrări : Motel „Casa Arcașului“, Târgu Neamț (1973); Hotel „Ozana“, Târgu Neamț (1973) ; Sală de sport – 2.200 locuri la Baia Mare (1974) ; bloc locuințe, str. Chimiei – Piatra Neamț (1971). (V.Ţ.) FLORESCU, Tiberiu Constantin (n. 1971, Giurgiu) Studii: Universitatea de Arhitectură şi urbanism Ion Mincu, dipl. 1996; doctor în arhitectură 2005. Lucrări: Sediul Romsilva, (1994), PUZ Paradisul verde Corbeanca (coautor, 1995); PUD, Parcul Mihai Viteazu, Giurgiu (1998); Terminal acces Zona Liberă Giurgiu (1999); Extindere casa neoromânească, str. Grigore Alexandrescu (2000); Modernizare vas croazieră Carpaţi (2001); Proiecte de amenajări, mansardări spaţii comerciale de învăţământ şi locuit în Bucureşti, Giurgiu, Alexandria, Braşov, Constanţa, RâmnicuVâlcea, Oradea, Drăgăşani, Chiajna, Voluntari (2002); restaurantul Cerbul, Braşov (2002), Extindere sediul Camera de Comerţ Giurgiu (2002), Sediul RAR, Giurgiu (2002), reprezentanţa Dacia, Giurgiu (2002), Amenajare interioară Ministreul Culturii (colaborare 2003), Imobile de locuit str. Fabrica de Chibrituri

(2003), Vila de vacanţă Câmpina (2003), Extindere Muzeu Etnografic Giurgiu (2003), Amenajare interioară sala de kectură, biblioteca UAUIM, (2004), PUZ şi proiecte pentru Ansamblul Rezidenţial Băneasa-Străuleşti (2005); Ansamblul rezidenţial Sydney Residence, Tunari (2006); Locuinţe unifamiliale Târgu Mureş şi Mogoşoaia (2007), PUZ şi PUD în Com Tunari (2007), Clădire birouri şi locuinţe ICC, Bucureşti (2008), Clădire birouri Lee Cooper (coautor, 2008), Casa Rădulescu, Giurgiu (2008), PUZ Fizicienilor, Bucureşti (2009), PUZ Şos. Nordului Bucureşti (2009), reabilitare Teatru Valah Giurgiu (2009), Hotel şi birouri, amenajare sediu, BNS, Bucureşti, (2009), P:U:G: Municipiul Galaţi, 2010; PUZ, ansamblu birouri şi locuinţe Galaţi (2010), Ansamblul de locuinţe Cernavodă, Bucureşti (2011), Imobil apartamente bdul Ferdinand (2011), amenajari interioare Centrul vechi, Bucureşti (2011), Muzeu Etnografic Comana (2011), PUZ Oraş Olimpic, Ploieşti (2011), PUZ şos. Olteniţei (2011), PUG comuna Vişani şi Galbenu, jud. Brăila (2013), PUZ Mănăstirea Vişani, Brăila (2013), Club sportiv şi nautic Herăstrău (2012), revizuire PUG Municipiu Bucureşti şef proiect (2014), PUZ Zona Centrală Giurgiu (2014), PUZ Marina Port Giurgiu, (2014). Activitate didactică: cadru didactic, Decan al Facultăţii de Urbanism. Concursuri: În 1996, Bucureşti 2000 Concurs Internaţional de Urbanism (coautor, colectiv condus de prof. dr. arh. Corneliu Ghenciulescu); nominalizare la Ideas on Edge Competition, Paramatta, Sydnei, Australia, autor (2011), Premiul CIJ 2011 Award Romania pt. Avalon Residence –Ozone Homes (2011). (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 85


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FLORIAN, Alexandra (n. 1925, Tg. Ocna) Studii: IAIM, dipl.1950. Lucrări: S-a implicat în arhitectura industrială şi s-a specializat în proiecte tip. În colectiv: uzina cocsochimică, Fabrica de distilare a gudronului, hala Bluming 77- Hunedoara; proiecte tip pentru imobile cu locuinţe executate în mai multe locaţii ca ansamblurile Aurel Vlaicu (Arad), Săsar (Baia Mare), Craioviţa (Craiova), Tomis (Constanţa); proiecte tip pentru locuinţe din elemente spaţiale la Cluj (1975); proiecte tip pentru locuinţe cu partiuri flexibile (1976- 79); În colectivul lui Mircea Alifanti, sediile politico-administrative din Baia Mare (1969-1970, împreună cu arh. Alexandru Panaitescu şi Tiberiu Benedek) şi Bistriţa (1973). Activitate didactică: A fost profesoară la Şcoala Tehnică din Bucureşti. Publicaţii: articole de specialitate în revista Arhitectura. Premii: indemnizaţie de merit pentru personalităţi din cultură, ştiinţă, sport (2004). (R.N.)

Palatul Administrativ din Baia Mare, 1970. arh. Mircea Alifanti, Tiberiu Benedek, Alexandra Florian, Alexandru Panaitescu. Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1981). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică

FLORIAN, Andrei (n. 1951, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1976. Lucrări: O scurtă perioadă a lucrat la „Metrou – București“, iar din 1978 lucrează la ISLGC, la diverse proiecte-tip, studii și obiective de investiții, dintre care se pot desprinde: ansamblul „Piața Libertății“ în zona centrală – Zalău (1985); studiu asupra locuinței în etapa 1985-1990 (1983); bloc de locuințe – zona centrală Miercurea-Ciuc (1987) ; studiu de renovare a centrului istoric din Botoșani (1984). (V.Ţ.) FOARŢĂ, Daniel Constantin (n. 11.09.1952, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1977; 1991 Curs de specializare postuniversitar la IROMA Institutul Român de Management; 2000 Institutul român de Studii Economice şi Sondaje Universitatea IRECSON - Bucureşti - Diplomă în profesia de Evaluator imobiliar. Funcţii: 1994 - 2001 Persoană fizică autorizată; angajat „colaborator“ sau cu contract „in part time“ la diverse firme; 1992 - 1993 ASIROM SA - şef serviciu investiţii; 1977 - 1991 ISLGC BUCUREŞTI, actualmente PRODOMUS SA, arhitect şef de colectiv arhitectură şi şef de proiect complex. Lucrări: 2004 - Extindere fabrica SC DANONE SRL Romania; Vilă cu piscină în Ghermăneşti-Snagov; Reabilitare, restaurant în Alexandria 2003 - Complexul Agroind. Unirii, SC UNIPREP SA; 4 Proiecte de vile 1 Bucureşti, 1 Bistrţa şi 2 Alexandria; Vilă în Germania, lângă Leverkusen; 2002 - Hotel VES Sighişoara ; 3 vile 1 Corbeanca, 2 Târgu Mureş; Amenajări interioare spaţii

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 86


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

comerciale zona Lizeanu - Sector 2; 2001 Hotel PERLA Bucureşti; Birouri AGROTEL Alexandria; Reproiectare Bloc C2, Piaţa Centrală Turnu Măgurele; PUZ Parcului Vedea Alexandria; 2000 - Consolidare şi restaurare Judecătoria Roşiori de Vede; Hanul Izvoarele, Jud. Teleorman; Casa-vila D+P+E+M, Str. Dimitrie Racoviţă 25A; 1999 - Piaţa Agro-Centrală din Alexandria; Sediu INTERAGRO Alexandria 1998 - BRD Bancpost Alexandria; 1997 Fabrica de Premixuri furajere, Calomfireşti, Teleorman, pentru AGROVET Bucureşti; Extinderea morii Nanov, Jud. Teleorman; 1996 - Fabrica de biscuiţi ROSTAR, Bucureşti; 1995 Consolidarea şi reabilitarea Liceului Agricol Alexandria; Sediul ASIROM Roşiori de Vede; 1994 - 1 vilă în Bucureşti, 1 vilă în Lipia; amenajare disco-restaurant VOGUE; 1993 Consolidare şi reamenajare imobil Casa de odihnă ASIROM - Băile Herculane; 1990-92 - 15 vile (în Bucureşti, Ilfov, Buşteni, Cheia); Proiecte de Urbanism (PUG-uri) pentru Slobozia, Feteşti, Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea; 1986-89 Urbanizarea Comunei Snagov (locuinţe+dotări+reţele); 1983-88 Locuinţe şi dotări în Zona Centrală Turnu Măgurele (Piaţaşi Parcul Central Municipal); 1982-85 -Circa 1500 apartamente în Rovinari, Gorj. (R.N.)

Casa de Cultură Snagov. arh. Daniel Constantin Foarţă. Sursa ilustraţiei: http://www.oarbucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni/Daniel_Consta ntin_FOARTA.pdf Accesat oct. 2014

FOCŞA, Paul Gh. (n. 14 sept. 1930, Buzău - m. 2008) Studii: IAIM, dipl. 1955. Funcţii: Între 1983 și 1989, perioadă fatidică pentru București, a fost arhitectșef al Capitalei, perioadă în care, prin demolarea unei întinse zone istoric structurate, s-a implementat, prin dispozițiile conducerii de partid și de stat, planul de realizarea Casei Poporului și a Bd-ului Unirii. Lucrări: a participat la realizarea în capitală a numeroase ansambluri de locuințe și dotări, dintre care: ansamblu locuințe - Calea Griviței, între Gara de Nord și Podul Basarab (1959, în colab. cu arh. M. Bercovici, M. Ceplean ş.a.); ansamblu locuințe, bd. Gh. Duca (1961, în colab. cu arh. L. Mirea, M. Vass); ansamblu locuințe - Piața Gării de Nord (1961, în colab. cu arh. C. Gherghiceanu, C. Alifanti ş.a.) ; complexe comerciale, str. Nițu Vasile și bd. C. Brâncoveanu (1962-1964, în colab. cu arh. M. Crăifăleanu) ; Hotelul fost Modern, bd. Carol I (1974, autor C. Jugurică), azi transformat în Centru de afaceri; ansambluri locuințe, bd. Iuliu Maniu (1975, în colab. cu arh. C. Mularidis, M. Vass ş.a.), Calea Dorobanților (1976), bd. Ion Mihalache (1976, în colab. cu E. Voinescu, V. Niţulescu, Alexandru Beldiman ş.a.), Şos. N. Titulescu (19801983, în colab. cu arh. M. Slomnescu, N. Nicolescu ş.a.). În anii '50 a lucrat ca şef de proiect la numeroase proiecte, dintre care : băi reci la Eforie, bloc de locuinţe str. Remus Opreanu, Constanţa, colonie de copii la Eforie Sud, Casă de odihnă la Eforie Sud, plan director şi faleză Eforie Sud (numit atunci Vasile Roaită), schiţă de sitematizare a litoralului Mării Negre, sistematizarea localităţii Sf. Gheorghe, jud. Tulcea ; schiţa de sistematizare a Bucureştiului (1970-1975, în colab. Cu arh. M. Dima, T. Stănescu ş.a.) etc.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 87


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Premii UA: Hotelul fost Modern (1974) ; ansamblul de blocuri din C. Dorobanţilor (1975) ; Schiţa de sistematizare a Bucureştiului (1975) ; ansamblul de blocuri din bd. N. Titulescu (1984, menţiune). Publicaţii: Arhitectura de interior şi construcţia mobilierului, manual pentru şcoli postliceale (1970) – coautor arh. Horia Constantinescu. (V.Ţ., S.T.) FOCŞANU, Aurel (n. 1898, Iaşi - ?) Studii: A absolvit Școala Superioară de Arhitectură din București în 1929. Lucrării: Împreună cu Emil Viteanu a realizat, într-o arhitectură modernă, în plină afirmare în perioada interbelică, mai multe imobile de locuințe, dintre care se cunosc: bloc locuințe - str. Mântuleasa nr. 12, București (1935) ; blocul de locuinţe Moscovici - str. Nicolae Iorga nr. 22, București (1936). (V.Ţ.) FOCŞĂNEANU, Gheorghe (Georges Focşeneanu) (n. 15 februarie 1940, Ploieşti) Studii: Institutul de Arhitectură din București în 1967, la atelierul prof. arh. Octav Doicescu. Până în 1981, când părăsește România și se stabilește în Elveția, a lucrat ca arhitect în cadrul Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, unde a câștigat un premiu la un concurs pentru case prefabricate şi Cupa Coneco pentru cel mai frumos stand la Târgul Internaţional de materiale, instalaţii şi finisaje pentru construcţii (Praga, 1971). Din alte participări la concursuri naționale a obținut: Mențiune – Locuințe sătești – zona Transilvania

(1969); Premiul III și Mențiune – Locuințe sătești – zona Oltenia (1969). În Elveția a lucrat o gamă variată de proiecte, printre care: birourile prințului Aga Khan din Geneva, vila lui Metaxa lângă Lausanne. Între anii 1981-1983, realizează proiecte de mici locuinţe, transformări de ferme vechi în locuinţe moderne. Tot atunci, începe să lucreze grafică de carte şi îşi redescoperă vechea pasiune de acuarelist. Din 1988 și-a deschis propriul birou de arhitectură, specializat în amenajări interioare. Pasionat de acuarelă, pe lângă activitatea de arhitect a avut expoziții personale și colective în galerii de artă din Lausanne, Neuchatel, Basel și alte orașe. În 1991 a fost inclus în Dicționarul artiștilor elvețieni, iar albumul său de acuarele „Lausanne – architecture et atmosphère“, editat în 1994, în 10.000 de exemplare (ediţie de lux), a devenit „carte oficială a orașului“ și a fost înmânat de municipalitatea orașului tuturor oaspeților de vază ai orașului. În 2008, a reușit să organizeze în Elveția o mare expoziție despre România. Activitate didactică: Între 1990 și 1992 a fost profesor la Școala de Arhitectură „Athenaeum“ din Lausanne. (V.Ţ., S.T.) FOTINO VERONA, Ruxandra Ana (n. 1938) Studii: IAIM, dipl. 1962. Lucrări: Ministerul Industriei Chimice, Splaiul Independenţei (1969), corp anexe la Teatrul Naţional (1972, cu arh. Romeo Belea, şef de proiect Horia Maicu), parcaj auto şi pasaj pietonal subteran în Piaţa Universităţii (1967-68), bloc turn P+M+12 în Şos. Pantelimon (1976-78), ans. de

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 88


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

blocuri în şos. Colentina I (1968-72, în colaborare cu arh. P. Iliescu, ş.a.), ansamblul de locuinţe şi magazine Bucur Obor (1973-75), ans. de locuinţe Cal. Moşilor – bd. M. Bravu (1978, în colaborare cu arh. P. Iliescu, A. Teodorov ş.a.), parcajul şi pasajul subteran Bucur Obor (1978-79), blocurile din zona Bisericii Zlătari - Cal. Victoriei (1979, în colaborare cu arh. M. Goia, C. Olteanu), hotelul fost Bucureşti (1978-82, autor arh. E. Cosmatu, în colaborare cu A. Teodorov ş.a.), bloc locuinţe P+14, şos. Pantelimon 69, blocuri Zlătari Cal. Victoriei Bucureşti (1979), ans. de locuinţe cal 13 Septembrie Bucureşti (1982-84), bloc P+10 Cal. 13 Septembrie (1986), piaţa agroalimentară Crângaşi (1986-87), blocuri P+8 Bd. Unirii între pieţele Constituţiei şi Unirii (198788), imobile de birouri ministere în partea de nord a pieţii Constituţiei – Bd. Unirii (1987-89), blocuri P+8- P+12 în piaţa Victoriei-str. Buzeşti, Cal. Victoriei, str. Sevastopol (1987-89), complexul World Trade Center- hotel Sofitel din Piaţa Presei Libere (1993 în colaborare), imobilul de birouri fost Bancorex (19941996, în colaborare cu arh. S. Ştefănescu, S. Gabrea), hotel Ibis din Cal. Griviţei (2001, cu arh. Petre Ciută), hotel Continental - remodelarea şi extinderea fostului hotel Astoria Arad (2001+2002, în colab. cu Daniela Mirea, Maximilian Zielinschi, Mariana Zielinschi, Ioana Nicolae), hotel Continental din Constanţa (2004), hotel Novotel, Cal. Victoriei (şef de proiect, 2002-2004, în colaborare cu arh. R. Belea), reamenajare hotel Continental Calea Victoriei, Bucureşti (2009), locuinţe individuale la Snagov, Gruiu, Corbeanca, Baloteşti, reamenajare şi modernizare hotel Continental Tg Mureş, Piaţa Teatrului nr. 6, (2009), Griviţei Tower (proiect, cu arh. Gabriela Moga). Publicaţii: Hotel Internaţional Bucureşti (1983, în colaborare cu E. Cosmatu, A. Teodorov).

Premii: UA, 1978- ans. de blocuri din Şos. Colentina- D-na Ghica, 1979 - ans. de blocuri din Piaţa Bucur Obor, 1984 - ans. de blocuri din Cal. 13 Septembrie, amenajare Piaţa Victoriei Bucureşti concurs 1992 (premiul I), indemnizaţie de merit pentru persoane din cultură, ştiinţă şi sport (2004). (R.N.)

Hotel, Bd. Expoziţiei, Bucureşti.1992- 1994. arh. R. Fotino, V. Vion, N. Ţarălungă, ş.a. Sursa ilustraţiei: Celac, Mariana, Carabella, Octavian şi Marcu-Lapadat, Marius (2005). Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria

Bucharest Financial Plaza (Bancorex), Cal. Victoriei 15, 1994. Arh. R. Verona Fotino, S. Ştefănescu, S. Gabrea. Sursa ilustraţiei: Celac, Mariana, Carabella, Octavian şi Marcu-Lapadat, Marius (2005). Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 89


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FRÄNKEL, Rudolf (n. 1901, Polonia – m. 1974, Ohio) Arhitect modernist, evreu-german. Studii: Institutul tehnologic din Berlin, dipl. 1922; A fost elevul lui Erich Mendelson În 1933 a emigrat în România, până în 1937, când sa mutat în Anglia şi în 1950, în SUA. Lucrări în România: casa Pop, str Caragiale, Bucureşti, 1933-1934; Bloc de locuinţe, 1934, fabrica Oţelul Roşu, Reşiţa, 1934; blocul Adriatica, Bucureşti 19341935; fabrică de textile Bucureşti, 1934, teatrul de Comedie, Bucureşti, 1934-1936; apartamente Malaxa, Bucureşti 19351937; Imobilul cu sala de cinema Scala, 1935-1937; Vila Flavian, Şos. Kisseleff, 1936-1937. (G.P.)

Imobilul Scala, B-dul Magheru (1935-1937) Arhitect Rudolf Fränkel. Sursa ilustraţiilor: e-zeppelin.ro Accesat oct. 2014

FRATE, Valer V. (n. 1942, Sebeş – m. 1987) Studii: IAIM, dipl. 1966. Lucrări: După terminarea facultăţii, s-a stabilit la Cluj, unde s-a specializat în construcții pentru sănătate, participând la realizarea unor dotări ca: Spital cu policlinică la Alba-Iulia; Clinica medicală, str. Croitorilor nr. 19, Cluj (1978); Spitalul de boli infecțioase - str. Speranței nr. 23, Cluj (1970); spital și policlinică la Dej (1976); spital la Huedin; dispensar cu staționar la Poieni-Bihor; extindere spital ortopedic din Cluj; dispensar cu staționar în Satul Beliș Nou. A abordat o gamă mai largă de lucrări, dintre care: Hotel „Someș“ din Dej (1976); Cămin cultural în satul Beliș Nou; bloc locuințe str. Jaures, Cluj (1983); Blocul M din cartierul Mărăști – Cluj; blocul Baba Novac din Cluj (1987); dezvoltarea Fabricii de Bere din Cluj; Centrul de Calcul din Cluj; han și cramă la Bistrița. A avut ca pasiune și arta fotografică, iar între 1973 și 1976, a fost cadru didactic la Institutul Politehnic din Cluj, Secția Arhitectură. (V.Ţ.) FREYWALDT, Gustav (prima jumătate a sec. XIX) În însemnări din epocă apare ca arhitect al Bucureștiului între 1815 și 1852. Arhitect român de origine austriacă. A venit în deceniul 4 al sec. XIX în România, stabilindu-se la Iași, apoi lucrează și în București, fiind primul arhitect cu studii de specialitate, care a lucrat în Principatele Române. Fiul arhitectului Johann Freywald, activ mai ales în Moldova. Lucrări: La Iași a proiectat palatul Rosetti-Roznovanu (1832-1834), azi sediul Primăriei şi Catedrala Mitropolitană din Iaşi între 1833-1837 (împreună cu arhitectul Bucher, urmaţi în

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 90


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

1838 de arhitectul curţii lui Mihail Sturdza, Singurov; reluarea construcţiei la avut drept diriginte de şantier pe arh. Alexandru Orăscu). În București se cunoaște că a realizat: Casa Brâncoveanu, Calea Șerban Vodă, transformată ulterior Casa Meitani, devenită ulterior Prefectura Poliției; Casa Lenș-Vernescu, Calea Victoriei, modernizată și amenajată la interior, ulterior, de I. Mincu. Activitate didactică: În 1835 era profesor de desen, arhitectură și geometrie la Academia Mihăileană din Iași. (S.T.,V.Ţ.)

Palatul Rosetti-Roznovanu din Iaşi. Sursa ilustraţiei: http://life-ishistory.blogspot.ro/2014/03/palatul-roznovanuiasi.html Accesat oct.2014

Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cca. 1860. Sursa ilustraţiei: Iftimi, Sorin et al. (2014). Oraşul Iaşi. Memoria monumentelor. Iaşi: Ed. Palatul Culturii

FREYWALD(T), Johann (n. sec. XVIII, Viena – sec. XIX) Este primul arhitect cu studii de specialitate care a lucrat la Iaşi şi la Bucureşti. A avut doi fii, arhitecţi: Gustav Freywald (cu activitate mai ales în Moldova) şi Julius Freywald, stabilit la Bucureşti. Arhitect şi inginer de origine austriacă, a fost chemat în Moldova în 1802, venind cu ajutoarele sale, Franz Pauker şi Iosif Gaupt şi stabilindu-se la Iași, unde se ştie că a activat şi între 1811-1813. Lucrări: În 1811 a ridicat Biserica Domnească din Ruginoasa, în stil neoclasic, cu plan oval, central. Proiecteză la începutul secolului XIX, Palatul de la Ruginoasa în stil neoclasic, iar cu prilejul renovării pentru care a optat Costache Sturdza a fost adoptat stilul gotic. Proiecteză biserica Sf. Gheorghe din oraşul Moghiliov-Podolisk, regiunea Viniţa, Ucraina, în anii 1809-1819, în stil neoclasic. În 1819, i se comandă repararea celor 4 poduri domneşti, Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei), Podul Târgului de Afară (Calea Moşilor), podul Calicilor (Calea Rahovei) şi Podul Şerban Vodă (Calea Şerban Vodă). În 1819 a întocmit proiectul pentru reconstituirea palatului domnesc a lui Ioan Caragea de pe Podul Mogoşoaiei (în zona teatrului Odeon). În însemnări din epocă, este numit arhitect al Bucureștiului în 1815, în slujba domnitorului Ioan Caragea, prima comandă fiind adâncirea albiei Dâmboviţei. La Iaşi este angajat de domnitorul Alexandru Moruzi pentru a reface Curtea Domnească în stil neoclasic (1803-1806). În 1835 Eforia Şcoalelor din Iaşi a apelat la serviciile arhitectului pentru repararea caselor lui Petrache Cazimir, care au fost cumpărate pentru a găzdui nou înfiinţata Academie Mihăileană.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 91


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

În București se cunoaște că a realizat: Casa Brâncoveanu, Calea Șerban Vodă, transformată ulterior (azi dispărută); casa baronului Meitani (pe locul unde se află azi Prefectura Poliției ); casa cămăraşului Filip Lenș (cunoscută azi drept casa Vernescu), Calea Victoriei, modernizată și amenajată la interior, ulterior, de Ion Mincu, casa Villara, casa Bălăceanu din Uliţa Franceză (azi dispărută), casa Alecu Conduratu (1847), casa Dimitrie Boiarolu din mahalaua Gorgani (1858). În 1855 a executat un corp de clădire la Spitalul Brâncovenesc din București (demolat în 1985). În 1824 împreună cu arhitectul Josef Hartl va contracta pentru 12 ani, pavarea cu piatră cioplită a străzilor din Bucureşti, executând în 1826, în paralel reconstrucţia Bisericii mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung, contractul cerând aceeaşi modalitate de rezolvare folosită în jurul anului 1820 la restaurarea bisericii Sărindar din Bucureşti. După 1833 îl găsim la Iaşi unde va colabora în lucrări edilitare cu inginerul rus Nicolai Singurov şi mai târziu cu Iosif Raschek. A făcut parte din echipa de restauratori a lui Johann Schlatter ce a restaurat mănăstirile Hurez, Tismana, Arnota, Cozia, Bistrița, Dealu-Târgoviște. În 1858 a construit casa Dimitrie Boiarolu din Mahalaua Gorgani. (S.T., V.Ţ., G.P.) FREYWALD, Julius (sec. XIX) Fiul arhitectului Johann Freywald. Lucrări: Arhitect, a făcut parte din echipa de restauratori a arhitectului Johann Schlatter, ce a restaurat mănăstirile Hurezi, Tismana, Arnota, Cozia, Bistrița, Dealu-Târgoviște. În 1856 reparaţii la Curtea Administrativă, în 1864 transformarea clopotniţei bisericii Zlătari, în Foişor de foc. I se atribuie lucrări la Palatul

Brâncoveanu-Bibescu Dâmboviţei. (S.T., V.Ţ.)

de

pe

Cheiul

FRUMUŞANI, Radu Valentin Membru al Uniunii Arhitecţilor din 1978, membru OAR şi membru al Comisiei de disciplină OAR, filiala teritorială Bucureşti, din 2001. Funcţii: 1978 – proiectant modele la C.C.I.T.A.C.; 1979 – arhitect proiectant la IPIU; 1991 – director general la Patronatul Naţional Român; 1991 – şef colectiv investiţii la S.C. CASSTIL S.A.; 1993 –unic asociat al S.C. R.A. SERV PROIECT S.R.L.; 1994 – asociat al firmei mixte româno-canadiene S.C. RYV PROIECT S.R.L. şi Director General. Lucrări: Fabrica de Pălării Paltim Timişoara; Dezvoltări şi modernizări ale unor fabrici de industrie uşoară; Staţii pt. obţinerea concentratului de lanolină la Prejmer, Sighişoara, Cisnădie şi Buhuşi; Pavilion administratv la S.C. ARMUS S.A.; 11 dispensare sanitarveterinare în judeţul Călăraşi; Sediul Oficiului de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor Bucureşti; Sediul Oficiului de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor Giurgiu; Modernizare şi modificarea acoperişului la dispensarul sanitar-veterinar Olteniţa; Dispensar sanitar-veterinar în com. Băcica, judeţul Hunedoara; Sat de vacanţă în judeţul Călăraşi; Staţie de salvare la Călăraşi – transformare şi modificare acoperiş; Dispensar sanitar-veterinar în com. Ileana, judeţul Călăraşi; Centru de Reproducţie a Animalelor în comuna Domneşti; Amenajare interioară a depozitului S.C. ELECTRICOM S.A. din comuna Fundeni; Depozit S.C. ROMNASA S.R.L.; Vilă pt. 5 familii în Predeal; Expertizarea şi consolidarea sediului Oficiului pt. Protecţia Plantelor din satul

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 92


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Naipu, judeţul Giurgiu; Amenajare interioară magazin pt. ROMNASA S.R.L.; Supraetajarea mai multor locuinţe existente şi proiectete de noi; Vilă dublă – cuplată pt. două familii în comuna Baloteşti; Vile în Bucureşti; Vilă în comuna Tămădău Mare (pe malul unui lac); Consolidare, restaurare şi modernizare magazine în str. Lipscani nr. 69 şi 74; Vile în: Gruiu, Snagov, Căldăruşani, Siliştea Snagovului, Cernica, Pantelimon, Băneasa, Otopeni, Voluntari şi Breaza; Consolidare, modernizare, supraetajare şi mansardare construcţii existente la S.C. DANEX CONSULT S.R.L.; Reabilitare incintă industrială MG VEGA S.R.L.; Consolidare, modernizare şi supraetajare pavilion II la Centrul de boli reumatismale Dr. Ion Stoia - Bucureşti; Grădiniţa Fundaţiei Radio Bucureşti; Fabrica de Medicamente de Uz Veterinar „Crida Pharm” S.R.L. - Olteniţa; Modernizare secţie tablete la S.C. ROMVAC S.A.; Modernizarea şi recompartimentarea Institutului Naţional pt. Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar Bucureşti; Şcoala generală şi liceu în cartierul Brâncuşi – Bucureşti; Centru de îngrijire bătrâni – Bucureşti; Centru de îngrijire copii cu handicap sever şi Centru primire copii. Activitate didactică: Paralel activităţii de proiectare a susţinut şi o activitate didactică în cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară. Activitate ştiinţifică: participant la Colocviu Internaţional organizat în Polonia în 1987, privind arhitectura industrială şi industrializarea arhitecturii. Premii: menţiune pentru proiectul Teatrului Tineretului din Chişinău. (R.N.)

Institutul de Control al produselor biologice, str. Dudului, Bucureşti. Sursa ilustraţiei: http://www.oarbucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni/Radu_Valentin _FRUMUSANI.pdf Accesat oct. 2014

FRUMUZACHE, Constantin (n. 1926, Ismail, Rep. Moldova – m. 1987) Studii: FA, dipl. 1954. Lucrări: Multe din orașele țării s-au îmbogățit cu lucrări ce poartă semnătura unui arhitect pentru care nu existau teme majore sau minore. Diversitatea lucrărilor sale atestă acest lucru prin: hotel la Galați (1966); cămine studenţeşti la Grozăveşti (1962, în colab. cu arh. V. Sebestyen, A. Naiman ş.a.); ansamblu locuințe în cartierul Țiglina I (1962, în colab. cu arh. V. Sebestyen, St. Catina) și Țiglina II (1967, în colab. cu arh. A. Naiman, A. Tănăsoiu ş.a.) din Galați; stațiunea turistică Neptun – etapa I (1967) și vile pe faleză la Neptun (1968, în colab. cu arh. Horia Hudiţă, Constantin Săvescu); Casa de Cultură din Buzău (1973, în colab. cu arh. Militza Sion) și Slatina (1972, în colab. cu arh. N. Vlădescu); zona rezidențială și de servicii a Centrului Național de Fizică de la Măgurele (1973-1974, în colab. cu arh. N. Vlădescu, A. Toma ş.a.); Imobilul Institutului de Proiectări „Carpați“ - str. Știrbei Vodă (1975, în colab. cu arh. N. Vlădescu); locuințe la Scornicești – Olt (1982); Casa de Cultură din Colibași-Argeş (1985, în colab. cu arh. C. Grigore, C. Şucu); Casă de oaspeți prezidențială la Covasna (1986, în colab. cu arh. C. Grigore,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 93


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

C. Şucu); decoraţii interioare şi amenajări exterioare la Ambasada RPR din Tokio (1976, în colab. cu arh. N. Vlădescu). Spirit viu și fin observator, ne-a lăsat o gamă amplă de portrete-caricaturi ale colegilor de breaslă. La multe dintre lucrările sale a participat și soția sa, tot arhitectă, CORNELIA ȘUCU (1939-2012), absolventă a Institutului de Arhitectură din București în 1966. Premii UA: 1963 (menţiune) - ansamblu locuințe în cartierul Țiglina I, Galaţi; 1965două microraioane în Ţiglina II, Galaţi; 1973 – Casa de Cultură din Buzău; 1974 – Centrul Naţional de Fizică – Măgurele. Premiul de Stat 1962 – Ansamblul de construcţii din centrul oraşului Galaţi. (V.Ţ., G.P.)

Institutului de Arhitectură din București, specializându-se în probleme de circulație în cadrul unui colectiv pluridisciplinar de urbanism. Publicaţii: Orașul și circulaţia urbană (1964). Concursuri: Prin participarea la concursuri s-a evidențiat cu: Mențiune la „Sistematizarea centrului nou – Bistrița“ (1974); proiect reținut la „Complex turistic pentru tineret la Costinești“ (1975); proiect reținut la „Confruntările Varșoviene“ (1975); mențiune – Sistematizare Piața Unirii din Focșani (1967). (V.Ţ.) FURTUNĂ, Petru (1913, comuna Zăbala, jud. Mureș - ?) Studii: FA, dipl.1943. Lucrări: Ca arhitect în cadrul Institutului de Proiectare pentru Telecomunicații a realizat: centrale telefonice la Giurgiu, Botoșani, Roman, Satu-Mare; oficiul poștal din Deva. (V.Ţ.)

Casa de cultură a sindicatelor Buzău, autor Constantin Frumuzache Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975

FULICEA, Victor (1936, Cernăuţi, azi Ucraina – m. 2001) Studii: IAIM, dipl. 1961. Teză de doctorat Contribuţii la valorificarea complexă a spaţiilor libere necesare cadrului recreativ urban, 1976. Lucrări: După 1990, a realizat Biserica romano-catolică „Adormirea“ din str. Drumul Taberei nr. 38-42, București (1999). Activitate didactică: S-a dedicat îndeosebi activității didactice în cadrul Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 94


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

G GABREA (TĂNASE), Georgeta (n. 1953) Studii: IAIM, dipl. 1978. Funcţii: preşedinte Uniunea Femeilor Arhitect din România. Între anii 1978- 1986 a activat în cadrul societăţii Metroul, iar între 1986- 1994 în cadrul Institutului Proiect Bucureşti. Lucrări: staţia de metrou Crângaşi (1984), blocuri în Th. Speranţia (1987), imobil de birouri Eximbank în Splaiul Independenţei 15 (1994), restaurarea Palatului Ştirbei din Cal. Victoriei (1994), imobilul de birouri Rompetrol din Cal. Victoriei (1999, în colaborare cu arh. V. Trişnevschi), imagine şi design pentru spaţiile Petrom (1998), staţii de distribuţie carburanţi AGIP, SHELL; PETROM (1994-1998), conservarea şi restaurarea faţadelor imobilului fostei tipografii Cartea Românească din bd. Iancu Hunedoara - str. Gr. Alexandrescu (2004), restaurarea casei Stoienescu str. Caimatei 10 (2005), Spitalul Universitar de Urgenţă - modernizare ambulatoriu şi departament urgenţă (în colab. cu arh. Venera Trişnevschi, Splaiul Independenţei Bucureşti, 2003), restaurarea casei parohiale şi a Bisericii Mavrogheni (20092010), restaurarea unui imobil din str. Lipscani (2011). Publicaţii: coordonarea editurilor Capitel şi Capitel Avangarde, Vise în piatră. În memoria prof. dr. arh. Cezar Lăzărescu (coautor Ileana Lăzărescu), O viaţă printre case şi culori – arhitect Gheorghe Leahu, Istoria arhitecturii româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900 (Grigore Ionescu, ediţie anastatică după ediţia din 1937; în colab. cu arh. Mihail Caffé). (R.N.)

Lucrări de conservare şi restaurare a faţadelor din cărămidă aparentă ale imobilului din strada Grigore Alexandrescu, nr. 89-97, autor arh. Georgeta Gabrea, coautori: arh. Ionel Gatlan, th.arh. Mihai Simionescu, stud.arh. Andrei Voinea, biolog Oana Mirela Chachula, ing. Anca Luca. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2010/restaurari/ r04/ Accesat oct. 2014

GABREA, Sorin (n. 1953, Feteşti) Studii: IAIM, dipl. 1978. Lucrări: și-a desfășurat activitatea la Institutul „Proiect București“, unde a putut participa la edificarea în Capitală a unor obiective cum sunt: Casa de Sănătate, str. Chișinău (Socului) (1983); Blocuri de locuințe în ansamblurile Vitan, str. Căuzași, Calea Călărașilor, Bd. 1 Decembrie 1918, bdul Basarabia, str. Labirint, Șos. Morarilor intersecţie cu str. L. Pătrășcanu; sediu birouri fost Bancorex (1997, în colaborare cu arh. Ruxandra Fotino şi arh. Sorin Ştefănescu) – primul zgârie-nori de birouri amplasat în Capitală, lângă palatul CEC din Calea Victoriei. Este și autorul Gării noi din Fetești (2011), cu Vasile Țelea. În cadrul propriului birou de proiectare, după 1990 a întocmit numeroase studii, planuri zonale și detalii de sistematizare pentru ansambluri de locuințe/zone comerciale și alte dotări. A participat la Anuala de Arhitectură 2014 cu un proiect pentru Centrul Cultural Chinez din Bucureşti.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 95


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Funcţii: A fost arhitect-șef al Capitalei între 1990 și 1991 și 1994 și 1996. Sorin Gabrea afirma în 2011, într-un interviu Hotnews: “Cred că în Bucureşti pot fi realizate construcţii înalte, dar amplasarea şi configurarea acestora trebuie să fie rezultatul unei analize complexe de factori tehnici, culturali, economici. Construcţia înaltă este un model cultural acceptat în toate oraşele europene, chiar cele cu o structură urbană valoroasă, constituită şi încheiată până în perioada interbelică şi care au avut forţa să depaşească nişte complexe culturale şi să accepte realizarea acestor clădiri. Exemple: Frankfurt, Berlin, Londra şi Parisul unde este în curs de derulare o mare operaţiune urbană (Rive Gauche), unde pe un teren situat la limita echivalentului inelului central al oraşului, urmează să se ridice construcţii înalte”. La Bienala de arhitectură din 2014, a fost nominalizat PUZ-ul şi SF Închidere inelul medianla zona nord/ autostrada urbană, întocmit de Sorin Gabrea. (V.Ţ., S.T.)

Ansamblul episcopiei Buzăului. Releveu din 1974 realizat de un colectiv de studenţi printre care Sorin Gabrea. Sursa ilustraţiei: http://relevee.uauim.ro/263/ Accesat oct. 2014

Sediul Finacial Plaza, fost Bancorex. Calea Victoriei. Sursa ilustraţiei: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bancorex/mediavie wer/ File:Financial_Plaza_Bucuresti.jpg Accesat oct. 2014

GABRIELESCU, Nicolae (n. 1854, Râmnicu Sărat - m. 1926) Lucrări: A realizat planurile Colegiului Național din Iași (1890) și ale Institutului Botanic din cadrul Grădinii Botanice din București (1894) și ale Bisericii „Cuvioasa Paraschiva" din Râmnicu Sărat (1896). A participat la restaurarea Mănăstirii Curtea de Argeș, a Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc" din Iași şi a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi" din Iași, împreună cu arhitectul francez Lecomte du Noüy, fiind primul arhitect român care a evidenţiat caracterul şi originalitatea artei noastre şi a militat pentru conservarea şi restaurarea monumentelor de valoare. A lucrat la conservarea sitului Sân-Nicoară din Curtea de Argeş (1886) şi la Catedrala din Dorohoi. A restaurat Arhivele Statului din cadrul ansamblului mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti, demolate anii ‘80.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 96


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

A realizat soclul statuii lui Miron Cosma din Iaşi (1888), realizată de sculptorul polonez Wladimir Hegel (1839-1918). S-a ocupat de restaurarea mănăstirii Golia (1900). A fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice, al Societății Junimea şi al Cercului amicilor literaturii şi artei române. Autor al unor lucrări de specialitate: „Restaurarea monumentelor istorice”, „Studiu pentru construcţia liniei Mărăşeşti-Panciu”, care a stat la baza construirii căii ferate Mărăşeşti-Panciu. (G.P.)

Colegiul Naţional Iaşi, arh. Nicolae Gabrielescu Sursa ilustraţiei: www.colegiulnationaliasi.ro Accesat oct. 2014

GAIVORONSCHI, Vlad Alexandru (n. 1956, ClujNapoca) Studii: A absolvit IAIM din Bucureşti, în 1982 – după ce obţinuse în 1979, diploma de conductor arhitect, la Institutul Politehnic Traian Vuia din Timişoara, Facultatea de Construcţii, Secţia Arhitectură. Doctorat în arhitectură, în 2000, cu lucrarea „Matrici ale spaţiului tradiţional” publicată la editura Paideia în 2002. Funcţii: preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (filiala Timiş);

membru al Professional Practice Comission al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din 2008. Arhitect la IPROTIM Timişoara între anii 1983-1990, Partener principal la Biroul de arhitectură „Andreescu&Gaivoronschi” din Timişoara, din 1990. „Firma Andreescu şi Gaivoronschi este un reper, pe care te poţi baza când vrei să defineşti ceva categoric reprezentant pentru arhitectura românească de azi sau pentru un mediu arhitectural remarcabil – Timişoara.” (Dana Vais, în Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, „Discursurile (post)moderne ale arhitecturii”, Fundaţia Arhitext Design, 2008). Activitatea sa cuprinde peste 80 de proiecte, mai mult de 50 executate (arhitectură, design interior, urbanism, restaurare), este coautor al unor proiecte pentru concursuri internaţionale. Din bogata sa activitate, meţionăm câteva lucrări reprezentative: Imobil birouri, servicii, parcaje (fazele 1,2,3), Cluj, THE OFFICE - 2013; Imobil birouri, comerţ, servicii - City Business Centre – clădirile 1-5, 2005-2014; (Re)reabilitare Piaţa Badea Cârţan - 2012; Azil persoane în vârstă, Casa Harmonia - 2010; P.U.D. Birouri şi servicii, Timişoara, Piaţa 700 – reorganizare spaţială, reamenajare peisagistică şi funcţională - 2005; Hotel Savoy - splaiul Tudor Vladimirescu, Timişoara, 1999-2002; Restructurare, Restaurare şi refuncţionalizare - complex Conac Banloc jud. Timiş - 1997; PUD zona P-ţa Bălcescu - 1998. Activitate didactică: Cadru didactic la Departamentul de Arhitectură al Facultăţii de Construcţii, Universitatea Politehnica Timişoara din 1991, iar din 2014, profesor universitar. Publicaţii: Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, „Identitate şi alteritate în Spaţiul urban”, Fundaţia Arhitext Design, 2009; Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, „Ioan Andreescu şi Vlad Gaivoronschi – discursurile (post)moderne ale arhitecturii”, Fundaţia Arhitext Design, 2008; Vlad Gaivoronschi, Cătălina Bocan, Alexandru Panaitescu,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 97


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

„Exercitarea profesiei de arhitect, ediţia a doua”, Simetria 2006; Vlad Gaivoronschi, Cătălina Bocan, Alexandru Panaitescu, „Exercitarea profesiei de arhitect”, Simetria; Vlad Gaivoronschi, Cătălina Bocan, „Ghid pentru clienţi - Rolul arhitectului”, Simetria 2003; Vlad Gaivoronschi, „Matricile spaţiului tradiţional”, Paideia 2002. Premii /distincţii: participant cu proiecte şi realizări la peste 130 de expozitii în Timişoara, Cluj-Napoca, Bucureşti, Budapesta, Viena, Leipzig, Szeged, Istanbul, Tokyo, Brusssells; 49 premii, nominalizări (7 internaţionale), dintre care menţionăm : 2011 - Premiul ARHITEXT pentru Arhitectură, categoria Lucrări Publice Căminul de bătrâni - Casa Harmonia, Timişoara; 2009 - GREEN BUILDING of the Year în cadrul Galei Internationale EE REAL ESTATE AWARDS 2009 pentru City Business Centre, acordat de RoGBC (Romanian Green Building Council); 2009 - OFFICE BUILDING of the Year in cadrul Galei Internationale EE REAL ESTATE AWARDS 2009 pentru City Business Centre; 1997 - Premiul ECCS Steel Design Awards pentru Piaţa Badea Cârţan – 1997 (cu Ioan Andreescu, Adrian Ionaşiu, Victor Gioncu); 1981 - Premiul II la Central Glass Internaţional Design Competition, Tokyo 1981 (cu Florin Colpacci, Ioan Andreescu, Adrian Ionaşiu, Claudiu Panaitescu); 2013 - Premiu de excelenţă pentru Arhitectura Rezidenţială în cadrul Anualei de Arhitectură, pentru lucrarea „Casa cu lumini colorate"; 2012 - Diploma de excelenţă pentru contribuţii deosebite în promovarea arhitecturii româneşti - Bienala Naţională de Arhitectură, Bucureşti. 2011 Premiul ARHITEXT pentru Arhitectură, categoria Lucrări Publice - Căminul de bătrâni - Casa Harmonia, Timişoara; 1996 Premiul şi Medalia Bienalei de Arhitectură, Bucureşti – pentru Piaţa Badea Cârţan (cu Ioan Andreescu, Adrian Ionaşiu). (prin amabilitatea d-lui arhitect Vlad Gaivoronschi) (S.T.)

Căminul de bătrâni - Casa Harmonia, Timişoara, 2011. Colecţia personală a arh. Vlad Gaivoronschi

Piaţa Badea Cârţan, Timişoara, 1997. Colecţia personală a arh. Vlad Gaivoronschi

The Office, Cluj, 2013. Colecţia personală a arh. Vlad Gaivoronschi

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 98


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

împreună cu arh. Nedelescu, premiul II; parcelarea Ferentari, cu arh. I. Florea, premiul II. (G.P.)

Hotel Savoy, Timişoara, 1999-2002. Sursa ilustraţiei: http://www.andreescugaivoronski.com Accesat oct. 2014

GARCIA, Leon (n. 1908, Bucureşti – m. 1989) Studii: Academia de Arhitectură, dipl. 1934. specializare acustica arhitecturală; Activitate în cadrul IPC din 1949, profesor la Şcoala Medie Arhitectură din 1949. Lucrări în stil modernist executate: Locuinţe corpul didactic bd. Elisabeta, 1938; str. Vasile Conta (1939), str V. Conta (1940); uzinele Solex (1949); Atelier Autex (1941); fabrica Sino Geza, Târgu Mureş, în colaborare cu arh. M. Ricci (1948); 30 de locuinţe particulare cu 1-6 apt. (1934-1944); imobile cu apartamente pe Şoseaua Kiseleff, Bucuresti (19561959), diverse standuri expoziţii, 20 proiecte de amenajări interioare; 6 restaurante; Clădirea Radiodifuziunii, colaborator a fraţilor T. şi M. Ricci; sediul IPCT, str. T. Arghezi (1960). Concursuri: parcelarea MSOS, premiul I; Facultatea de Agronomie înpreună cu arh. Zamfiropol, premiul I; Piaţa Victoriei

Sediul IPCT, Bucureşti (1966) Autori: arh. Leon Garcia, Eugen Vernescu, Pascal Georgescu, Paul Mihăilescu Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr 6, 1966

GALERON (GALLERON), Albert (Paul Louis Albert) (n. 1846, Paris - m. 1930) Studii: Arhitect francez, născut la Paris, oraș în care urmează cursurile Școlii de Arte Frumoase pe care o absolvă în 1872. Funcţii: A fost o perioadă arhitect al Eforiei Spitalelor Civile. Lucrări: S-a stabilit o vreme în România, unde a realizat, în stilul academismului francez, până în 1900, mai multe edificii publice și imobile particulare. Se cuvin menționate următoarele: Colaborarea cu Cassien Bernard la vechiul corp al Palatului Băncii Naționale – str. Lipscani din București (1883-1890); Ateneul Român – București, lucrarea sa cea mai reprezentantivă, concepută ca un templu al culturii şi devenită și simbol al orașului, lucrare inaugurată parțial în 1888; lucrările au fost terminate în 1897, prin realizarea anexelor spre str. N. Golescu (arh. Leonida Negrescu). În București a mai construit casa Turnescu, de pe Strada Dionisie Lupu, Casa Dodani pe Strada Brezoianu colţ cu bd. Elisabeta (1883), casa Costescu

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 99


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Comăneanu, dărâmată pentru a se construi blocul Malaxa, Casa Filipescu Calea Victoriei intersecţie cu str. Gh. Manu (fostă str. Verde ; 1884), casa Negruzzi str. Romană nr. 25 (1889), casa Joseph Fermo, str. Romulus intersecţie cu fosta str. Cotită (1891), casa Gailac - Calea Dorobanților nr. 126 (1891), casa Esarcu – - bd. Carol I/ str. Gogu Constantinescu, casa Perșu - Calea Victoriei nr. 156 (1898), demolată în 1977, casa dr. Turnescu - str. Dionisie Lupu nr. 37 (1895), azi Rectoratul Facultății de Medicină. Alte lucrări: Azilul Slătineanu, Calea Dorobanților nr. 96, București, Casa Vălimărescu - Calea Unirii nr. 10 din Craiova (1893), azi Muzeu de artă, Hotelul – locuință Geblescu din Craiova, Conacul Ghica din Comănești. Prin lucrările sale cu o arhitectură de factură eclectică, remarcabile prin echilibrul compoziției și dozarea elementelor decorative, a îmbogățit Bucureștiul cu clădiri de ținută devenite repere ale arhitecturii epocii. După 1900 a fost arhitect la Paris și Madrid. Despre cladirea Ateneului, Galeron spunea: „Palatul Ateneului Roman din Bucureşti a fost înălţat deasupra unor temelii demult existente şi pregătite pentru un circ cu manegiu de cai. Aslfel, ia fost ca şi impusă forma sa circulară, care de alminterea este cu totul potrivită pentru o sală de conferinţe şi concerte. […] Exteriorul edificiului este, până la oarecare punct de stil antic. Intrarea se compune dintr-un mare perystil de ordin ionic. Opt coloane, identice în proporţiuni cu cele ale templului Erechteion din Atena, adică 12 m înălţime, susţin un fronton care va fi ornat cu basso-reliefuri.” (V.Ţ.)

Ateneul Român, arh. Albert Galleron. Sursa ilustraţiei: http://www.filarmonicaenescu.ro/html/cladire.ht ml Accesat nov. 2014

GANE, Ştefan Radu (n. 1923 - m. 1988) Studii: FA, dipl. 1951. Născut într-o familie de vechi cărturari moldoveni, și-a început cariera profesională de arhitect în 1948, ca șef de șantier la restaurarea Bisericii Colțea, iar între 1950 și 1974, a lucrat proiecte de arhitectură civilă și industrială în cadrul ISPROR, IPROMET, IPROLAM. Din 1974 s-a stabilit în Germania, la Aachen, unde a lucrat timp de un an. A plecat apoi în Algeria, în calitate de profesor la Facultatea de Arhitectură din Alger. Din 1979 s-a mutat în Franța, devenind sufletul mișcărilor de salvare a monumentelor istorice și a satelor din România, agresate de dictatura comunistă a vremii. I-au fost alături, în acest demers, Matei Beldiman, Șerban Cantacuzino, Mihai Berindei și alții. A cooptat în lupta sa pentru România și presa franceză care a publicat cu regularitate articole despre România. Constituind o impresionantă arhivă și bancă de date referitoare la patrimoniul istoric național din România, a organizat în țările Europei Occidentale expoziții itinerante cu fotografii, hărți și documente

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 100


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

despre situația România. (V.Ţ.)

monumentelor

din

GAVRA, Sorin (n. 1929, Vaşcău, Bihor - m. 2001) Studii: IAIM, dipl. 1957. Teza de doctorat Arhitectura populară din ţara moţilor, 1976. Lucrări: Între 1957 şi 1970 a lucrat la Timişoara: blocuri de locuinţe la Timişoara, Lugoj, Oraviţa; locuinţe individuale în Timişoara, Oradea, Vaşcău, Garda de Sus, Ştei (fost dr. Petru Groza); Casa de Cultură din Oradea (1967); sală de sport Olimpia din Timişoara (1969); Universitatea din Timişoara (1967); sala de sport Lioara din oraşul Ştei (fost dr. Petru Groza); baza didactică Gaudeamus la Stâna de Vale. Lucrări de sistematizare în Timişoara, Lugoj, Reşiţa, Oraviţa; monumentul de la Gurăslău. Activitate didactică: între 1970 şi 1983 a predat Teoria şi Istoria Arhitecturii la secţia de arhitectură din cadrul Institutului Politehnic din Timişoara. Expoziţii: expoziţii personale de desene şi acuarelă realizate în urma călătoriilor din Ungaria, Cehoslovacia, Italia, Grecia. Concursuri: premiul II - sala de sport cu 1000 locuri (1965); menţiune pentru Casa de Cultură din Oradea (1967). Publicaţii: Publică articole de specialitate în revista Arhitectura. (V.Ţ., S.T.)

Sala Sporturilor, Timişoara (1960-70). arh. S. Gavra Sursa ilustraţiei: Lăzărescu C, Cristea G, Gheorghiu D., Borgovan, A. (1972) Arhitectura românească contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane

Casa de cultură din Oradea. Piaţa 1 Decembrie, 1967. Sursa ilustraţiei: www.ostarchitectur.com Accesat oct. 2014

GAVRIŞ, Horea Ovidiu Gavril (n. 1957, Cluj) Studii: IAIM, 1983. A profesat până în anul 1990 în cadrul Carpaţi Proiect (amenajări interioare la Casa Republicii). Lucrări: proiecte pentru clădiri de birouri în Germania (1991-2000, în cadrul FKS Generalplaner); turn clopotniţă la biserica Tămăduirii-Mavrogheni (1997, cu arh. Marius Marcu Lapadat); aşezământ ortodox românesc la Ierihon (colab arh. Sorin Vasilescu, aprobat de către Preafericitul Patriarh Teoctist în 19972000); PUZ Muzeul Curtea Veche (revitalizarea zonei palatului voievodal Curtea Veche) (2007); galerie Vendome Bucureşti (2007-2013); reamenajarea pieţii Unirii din Oradea (2013). „Scopul proiectului a fost de a identifica Oradea si valorile pe care le prezinta pentru Europa, in asa fel incât piata să fie utilizabilă zi de zi pentru cetăteni. Oradea transmite bucuria de a trai, iar pentru un arhitect este fascinant să te implici in identificarea traditiilor si posibilităţilor implementarii spiritului natiunii. Prin elementele de arhitectura existente in noul proiect au fost unificate stilurile dominante ale Pietei

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 101


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Unirii si pentru a aduce proiectului o plusvaloare s-a pus accent pe evidentierea traditiilor existente." (sursa:http://www.oradeaonline.ro/stiri/index.php?q=oradean) Activitate didactică: după 1990 s-a implicat în activitatea didactică în cadrul catedrei Studiul formei a IAIM. Premii: menţiune la concursul internaţional Un Bastion al duratei, organizat de rev. Japan Architect (1985). (V.Ţ., R.N.)

Proiect de reamenajare a pieţii Unirii, Oradea. Sursa ilustraţiei: http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-311/unda-verde-pentru-piata-unirii-ministerulculturii-a-avizat-proiectul-arhitectului-horeagavris--109300.html Accesat oct. 2014

GĂLEŞANU, Ion (n. 1924, Câmpulung Muscel - m. 2006) Studii: FA, dipl. 1950. Lucrări: Ateliere de reparat CFR-Reghin, 1954; staţii şi cantoane CFR; Cantină, club, dispensare pentru CFR la Comăneşti, Borşa, Vişeu; hală la combinatul chimic Făgăraş (1955-1957); Sediul central IDEB (1963-1965), în colab. cu arh. L. Anania, R. Găleşanu); Fabrica de obiecte sanitare şi Fabrica de placaje ceramice de pe platforma industrială Militari, Bucureşti (1962, în colab. cu arh. D. Vişan, S. Miclescu); institut de proiectări în Piaţa

Sudului (1965-1968, în colab. cu arh. M. Aloman, C. Oancea); Academia de Studii Sociale şi Politice „Leu”, Bucureşti (în colectivul arh. C. Rulea, 1977)colaborator; Complex vinificaţie Tohani şi Valea Călugărească (1960, în colab. cu arh. D. Vişan) şi Valea Călugărească. Activitate didactică: din 1964 – 1994 în cadrul catedrei de Ştiinţe Tehnice IAIM. Publicaţii: Urbanismul în România (1978), Proiectarea faţadelor cu elemente prefabricate (1982); Teoria arhitecturiinorme de proiectare (1973). Premii: premiul I şi III la concursul pentru “Clădiri administrative pentru industrie” (1965); premiu UA Urbanismul în România (1978); 1992 – Complexul univesitar Leul. (G.P., V.Ţ.) GĂLEŞANU (SĂULEŞCU), Rodica (n. 1935, Cluj) Studii: IAIM, dipl. 1959. Lucrări: Sistematizare centru civic com. Cobadin, com. Valul lui Traian, Studii Faleza port Constanţa-autor; Ansamblul Magistralei N-S, 1960, colaborator; construcţii industriale; ansamblu de locuinţe bd. Cantemir, Bucureşti (1964). Premii: premiul I şi III la concursul pentru „Clădiri administrative pentru industrie” (1965). (G.P, V.Ţ.)

Ansamblul Magistrala N-S, Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1965

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 102


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GĂNESCU, Stelian (n. 1910, Bucureşti – m. 1989) Studii: FA, dipl. 1945. Activitate în cadrul M.A.M. Malaxa (1938), Min. Sănătăţii (1949), I.P.B. Lucrări: Gara Maritimă Constanţa (19351936), în colaborare cu arh. Irineu; locuinţe particulare în colaborare cu arh. Bârlădeanu, cu Henrieta Delavrancea Gibory; cabana Brav pe Caraiman (1936), autor; Amenajări interioare palat AGIR, casa Malaxa (1938); fabrica la Tohani, colaborator 1938-1939; transformări, adăugiri, consolidări, în cadrul eforiei spitalelor civile 1939-1941; Depozite, ateliere, dormitoare, baracamente în cadrul MFA.(1950), Min Sănătăţii; Dispensar Turda (1949), spital veterinar în cadrul M.F.A.(1951); locuinţe tip muncitoreşti în cadrul I.P.C. (1949), colaborator la proiectul Casei Scânteii (1950-1953). (G.P.) GÂRLEANU, Gheorghe (n. 1933, Telenești-Orhei, Republica Moldova) Studii: Şi-a făcut studii primare și liceale la Iași și Timișoara şi este diplomat în 1959 al Institutului de Arhitectură din București. Lucrări: Profesează la Institutul de proiectare din Timișoara, realizând printre altele: complexe comerciale la Anina (1960) și Oravița (1961) ; blocuri de locuințe: str. Lenau (1965), str. V. Lucaciu (1969), str. Popa Șapcă (1975), str. L. Sălăjan (1976), str. Popovici, Piața Bălcescu și Calea Aradului (1977), Piața Mărășești (1980), Piața Mărăști (1985), str. Take Ionescu, str. N. Porumbescu toate în Timișoara; extindere hotel „Timișoara“ din Timișoara (1978); Hotel

Continental din Timișoara; Tenis-Club, str. Ghirodei, Timișoara; hotel în Lugoj (amenajare în construcție existentă); Piața agroalimentară acoperită în Sânicolau Mare; complexe comerciale în Timișoara, str. V. Lucaci, zona Circuvaluțiunii, zona Calea Buziașului, zona Calea Șagului; biserici în localitățile Luncani, Gelu, Cărpiniș, Caransebeș, Peciu Nou, Deta și Tomești (după 1990); ansamblul mănăstiresc Izvorul lui Miron, lângă Românești – Timiș; Extinderea sediului Mitropoliei Banatului; sediul „Romtensid“, Calea Buziașului – Timișoara (2010); Sediul Poliției din Sânicolau Mare. Activitate didactică: Înainte de 1990, o perioadă de 3 ani a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Arhitectură din Timișoara. (V.Ţ.)

Hotel Intercontinental, Timişoara Sursa ilustraţiei: http://www.panoramio.com/photo/5194 6414 Accesat oct. 2014 GELELEŢU, Marian Dănuţ (n. 1950, Slăveşti, Teleorman) Studii: IAIM dipl 1975. Activitate: în prezent este pictor profesionist, cu participări la

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 103


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

expoziţii în: Bucureşti, Braşov, Alba Iulia, Craiova, Târgovişte, Arad, Cluj, Brăila, Botoşani, etc, la Paris şi în Bulgaria la Ruse, Silistra, Veliko Târnovo. Lucrări: în cadrul Sc Proiect Bucureşti SA: Sediul SPF Berzasca, jud. Caraş-Severin; reabilitări termice Bucureşti, Hunedoara; Reabilitare, consolidare, modernizare Pasajul Piaţa Muncii (2010- 2011) consolidare Policlinica Griviţa; Dispensar Ambulatoriu Dorobanţi; soluţii urbanism şi partiuri arhitectură Ansamblul Orhideea Gardens Cal. Plevnei; Ansamblul Rezidenţial Noor – Buchetului, P+11, aleea Horbotei 12, sector 3; partiuri arhitectură blocuri apartamente lux – P+24 – COMATCHIM, Lacul Morii; consolidare Universitatea Craiova – Corp central Rectorat; Ansamblul locuinţe sociale Cioplea P+8 - Bl. 1, 2, 3 – Primăria Sector 3. Maternitate Spital Judeţean de Urgenţă Craiova –fonduri MS+BEI; SPF Berzasca – sediul nou şi garaje – jud. Caraş-Severin; Consolidare-reabilitare sedii birouri-hale garaj auto UM Bucureşti; Reabilitare Pasaj Rutier Piaţa Muncii Bucureşti; şef proiect complex Consolidare-renovare Sediul Primaria Sector 1; Ans. locuinţe şi parking Orhidea Gardens; P+10 – Cal. Plevnei Bucureşti. Lucrări în perioada 1978-1990 în cadrul Sc Proiect Bucureşti: ansamblul de blocuri de locuinţe-unicat: Văcăreşti – Abator Piata Sudului; ansamblul de blocuri de locuinţe-unicat: Calea Plevnei – Ştirbei Vodă; ansamblul de blocuri locuinţe Socului – Colentina; ansamblul de blocuri locuinţe Calea Călăraşilor – blocuri unicat; ansamblul de blocuri locuinţe Berceni şi Şos. Olteniţei – blocuri unicat; studii de urbanism pentru diverse ansambluri, studiu pentru Institutul Medico-Legal; studii de sistematizare rutieră şi circulaţii pentru I.G.P Udrişte; străpungere Piaţa Romană – Ştirbei Vodă; sistematizare intersecţii importante – Piaţa Alba Iulia Vergului; Iriceanu-Olteniţei-Berceni;

Văcăreşti-Abator; Ştirbei Vodă – Plevnei, etc. Lucrări în cadrul firmei proprii S.C. ARHIDOMS S.R.L. între 1992-2014: construcţii metalice din aluminiu P+1, magazine; sediu S+P+1 – birouri şi spaţii depozitare, 2500 mp – S.C. GARGANTUA S.R.L.; hale şi depozite industriale, diverşi beneficiari; vile particulare, case de vacanţă; consolidare şi reamenajare hală RATB Militari, Bucureşti; consolidare şi reamenajare vile; reabilitare şi supraetajare GDG Internaţional, Braşov; reabilitare sedii birouri ABB Energoreparaţii - exterioare şi interioare; reabilitare sediu IMGB-Kvaerner; amenajări şi decoraţiuni interioare magazine; centrul comercial „PROSPER” Vitan; hala Zona Liberă Giurgiu; sedii birouri TORNADO SISTEMS două cladiri P+4; proiect hotel 270 camere Costineşti – R.H.I - nerealizat.; amenajare, decoratiuni birouri AXA Construct; reamenajare laboratoare I.C.I.M. – AGENTIA NATIONALA MEDIU; extindere Complex comercial SEBASTIAN „PROSPER”; proiect Hotel Gabroveni – I. Băicoianu – nefinalizat; amenajare Magazine P+1 ROMA CASA & GIARDINO – nefinalizată investiţia; service auto DU & RO; sediu birouri TEHNOIMPORTEXPORT, D+P+3; proiect complex amenajare Galeriile «ROMARTA» Giurgiu; sediul birouri P+2 GEANYN TRADING Calea Rahovei; Clinica de chirurgie plastică «SMART» – str. Washington; dispensar medical – com. Albesti Muru, jud. Prahova; consolidarereamenajare conac Albeşti Muru cladire P+2, birouri, banca, magazin mobilă, clinica tratament Cal. Rahovei 225. Lucrări în cadrul Grupului Tender proiectant si consultant Ans. Blocuri Timişoara; consultant vila Braun, Bucureşti; reconstructie şi amenajare complexa RESTAURANT PALAS FLOREASCA (2003).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 104


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Lucrări în perioada 1998-2001 la Sc Tornado Sistems Srl: vilă P+2 Constanţa; hală depozit şi birouri Zona liberă Giurgiu; sediu birouri S+P+4 strada Olteţuluireconversie din cămin nefamilişti; sediu birouri P+4 strada Jiului- reconversie din cămin nefamilişti. În perioada 1997-1998, în cadrul ABB ENERGOREPARAŢII şi IMGB-KVAERNER: Modernizare sedii birouri. Faţade cu tâmplărie aluminiu şi geam termopan. Placări cu granit compozit la faţada clădirii principale, P+6. Faţade pereti cortina la KVAERNER – IMGB. Proiecte de consolidare şi reamenajare birouri, servere productie, etc. Coordonare proiecte specialităţi instalaţii diverse. (prin amabilitatea d-lui arh. D. Geleleţu) (G.P.)

Ansamblul de locuinţe sociale Cioplea, P+8 - Bl. 1, 2, 3 – Primăria Sector 3, 2009-2011 Foto arh. Dan Geleleţu, 2012

GEORGESCU, Anca Mariana (n. 1941, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1969. Lucrări: coautor la: tabăra de copii Năvodari, Teatrul Naţional Craiova; ansamblul de locuinţe în zona Teatrului Târgu Mureş; magazin universal Târgu Mureş. (G.P.)

GEORGESCU Dan Mircea Vladimir (Nuţi) (n. 12 dec. 1919 la Galaţi, jud. Galaţi m. 1984) Studii: A absolvit Şcoala Superioară de Arhitectură Bucureşti în 1947 cu diploma de arhitect cu Legitimaţia de liberă practică nr 855. (tatăl arh. Dan Ştefan Vladimir Georgescu). Funcţii: consilier la Ministerul Agriculturii, membru CTE la DSAPC Constanţa, arhitect principal la DSAPC Banat –Timişoara, director DSAPC Deva, arhitect la Hunedoara. Membru UAR cu activitate efectivă în cadrul Uniunii, participare la dezbateri, participare la vizita oficială a reprezentanţilor UAR în Grecia în calitate de delegat. Ţine conferinţe pe tema importanţei proiectelor de sistematizare şi urbanism în cadrul Universităţii Braşov. Lucrări: Participă la proiecte de arhitectură în Hunedoara, Deva, Timişoara, la proiectele de sistematizare teritorială şi urbanism pentru strămutarea localităţii Orşova, proiecte de sistematizare teritorială şi urbanism pentru staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre, proiecte de sistematizare şi urbanism a localităţilor din judeţele Tulcea şi Constanţa, proiecte de sistematizări teritoriale din diferite judeţe, proiect de reamenajare interioară şi arhitectură de interior a reşedinţei Ministrului Doncea, proiecte de locuinţe individuale particulare. (prin amabilitatea dl. arh. Dan Ştefan Vladimir Georgescu) (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 105


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GEORGESCU Dan Ştefan Vladimir (Kuki) (n. 01 martie 1951, Petroşani, jud Hunedoara) Studii: A absolvit UAUIM în 1994 cu diploma de arhitect, după ce a obţinut în1975 diplomă de conductor arhitect a Institutului de Arhitectură “Ion Mincu” Bucureşti ; Curs de perfecţionare proiectant de mobilă de artă, la Centrul de Perfecionare a Personalului din Industria Lemnului - Buşteni. Doctor in Arhitectură al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti, din anul 2011, îndrumător stiinţific prof. dr. arh. Mihail Cafee, cu lucrarea “Arhitectura spaţiului locuibil în construcţii mobile navale”. Membru UAR şi RNA. Funcţii: preşedinte director general al sc. Damico srl. intre anii 1990-2010, conductor arhitect principal la ICPCOM intre anii 1982-1991, conductor arhitect la ICPIL intre anii 1978-1981, Asistent scenograf în Centrul de Producţie Cinematografic Buftea între 1976-1978 Lucrări: În domeniul arhitecturii : proiect de reparaţii şi restaurări la conacul Marghiroman –Buzău, blocuri de locuinţe în Buzău, locuinţe individuale în Bucureşti, Snagov. În domeniul arhitecturii de interior şi amenajări interioare: spaţii de birouri: sediu social SC. Europa standard SA, magazine SC. Europa standard SA, restaurant SC. Europa standard SA, Casa de modă Europa SA, magazin SC. Salro srl, magazine SC. Fructus &O srl, sediul social şi birouri pentru SC. Circle Sistems Internaţional SA, sediu social SC. Camargo SA., sediul social SC. LEADER. SA.; birouri sc ARROW.sa.; sediu social sc Mach 1 srl, pavilion expozitional sc ARROW SA în cadrul TIB 93, pavilion expoziţional sc

Mach 1.srl; participarea la proiecte de amenajări interioare pentru restaurante la Moscova în perioada Olimpiadei din 1982, participarea la proiecte de amenajări interioare pentru restaurante la Moscova în perioada Olimpiadei din 1982, restaurantul Octombrie, restaurantul Anotimpurile. În domeniul designului de produs : Proiecte de garnituri de mobilă destinate Târgului internaţional de mobilă de la Köln - Germania şi Paris - Franţa, proiecte de jucării din lemn destinate participării la Târgul internaţional de jucării de la Nürenberg- Germania, studii de vehicole pe trei roţi destinate copiilor. Activitate didactică : lector universitar la USH Facultatea de Arhitectură Bucureşti, profesor asociat de ergonomie la Universitatea Naţională de Arte secţia design, profesor asociat studiul formei, mobilier şi masterat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” între anii 2009-2011. Publicaţii și expoziţii: “Fix mobil” şi “Iaht ghid” la Editura Universitara “Ion Mincu” 2012; Expoziţia cadrelor didactice din cadrul catedrei de studiul formei al UAUIM 2006; Expoziţia omagială cu prilejul împlinirii a 150 de ani de învățământ de artă „profesori FDD” organizată de UNARTE în 2014. (prin amabilitatea dl. arh. Dan Ştefan Vladimir Georgescu) (G.P.) GEORGESCU, Daniel Studii: FA, dipl. 1937. Lucrări: Activitate liber profesionist (1938-1965), blocuri de locuinţe, individuale şi vile în Bucureşti, litoral şi Valea Prahovei; ateliere fabrica de avioane ICAR (1941);

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 106


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

modificări la Teatrul Gioconda (1947), fabrica de pâine (1949); Lucrări în cadrul SCM: reamenajări restaurante şi unităţi comerciale în Bucureşti (1948); lucrări în cadrul Min. Agriculturii, ateliere, remize, locuinţe la Botoşani, Tecuci, Constanţa, Buzău, Otopeni (1949-1952); MCI-ICRTI, depoul Militari (1952-1962); MM-TCM Miniere, (1962-1967) construcţii miniere de suprafaţă, grupuri sociale, locuinţe, şcoli de calificare. (G.P.) GEORGESCU, Haralamb (Harlan Georgesco)[Bubi] (n. 22 febr. 1908, Piteşti - m. 22 nov. 1977, Los Angeles) Arhitect român modernist, stabilit în SUA (1947). Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, dipl. 1932. Şi-a început ucenicia încă din studenţie, la profesorul său, Constantin Iotzu, care l-a angajat în biroul său de arhitectură. Lucrări: din 1933 colaborează cu arhitectul Horia Creangă, până la moartea lui Creangă, în 1943 (timp de 10 ani), participând la realizarea unor proiecte importante: hotelurile ARO şi ARO Sport din Brașov (1938), Halele Obor în București (1937), Imobilul cu cinematograf ARO (azi, Patria) din București (1936), Pavilioane la Expoziția „Muncă și Voie Bună“ și „Luna Bucureștilor“ din 1939 şi Restaurantul „Pescăruș” din Parcul Herăstrău, fostul cinematograf Luxor, imobilul cu apartamente din Piaţa Lahovary (fostă Cosmonauţilor) nr. 5; Fabrici de industrializare a laptelui la Alba-Iulia, Simeria și Burdujeni (1942) — Fabrica de locomotive și țevi „Malaxa“ – București (1939); vila Marelui Voievod

Mihai, Eforie Nord, str. Tudor Vladimirescu, nr. 44 (1930). Alte lucrări: „Sky lots”, proiect teoretic, Locuinţe Malaxa, Amenajare Bar Mon Jardin, Sediu societate asigurări pe Calea Victoriei nr. 91-93; Pavilionul României la Expoziţia din Leipzig, fabrica de locomotive Concordia din Ploieşti (1936), Yacht Club Eforie Nord, vile pe litoral, Hangar de bărci la Snagov; vila Hurmuzescu din Mangalia (devenită colecţie de artă), Hotel cu 60 de camere la Pucioasa (1946), Sediul Companiei de Telefoane din Sibiu (1947). Proiectează singur pavilionul Floarea Soarelui (demolat la extinderea Hotelului Athénée Palace) şi propria casă pe str. Roma nr. 19 (1936)(dispărută), imobil dr. Lister nr. 18 (1933), blocuri pe Calea Rahovei pentru societatea Telefoane (1945-1947), restaurantul „Răţoi” care fusese Clubul Asociaţei funcţionarilor comunali, lucrare terminată în 1948 prin grija arhitecţilor Valentin Iuga şi Mircea Sfetescu. Din 1947 părăsește România și se stabilește în America unde, în primii 3 ani și jumătate, devine profesor asociat la Școala de Arhitectură a Universității din Nebraska. Din 1951 lucrează în Los Angeles în câteva birouri de arhitectură, iar din 1957 înființează împreună cu arhitectul James Larson un birou de arhitectură. Din 1964 devine membru al Institutului American de Arhitectură și își deschide propriul birou de arhitectură. Dintre lucrările realizate în America menționăm: Bisericile ortodoxe Sf. Maria din Cleveland (Ohio) și Sf. Gheorghe din Detroit (Michigan) (1958-1959) amintind de monumentele din nordul Moldovei; locuințele Guy Pauker din Pacific Palisades (California) (1966) și Grossman din Los Angeles (1969); centru de sănătate pe Rinaldi Street, Los Angeles (1969); bloc locuințe pe Pacific Avenue

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 107


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

din Venice (California) (1972); restaurant românesc în Montrose (California) (1975); cămin pentru persoane în vârstă în Reseda (California) (1977). Considerat printre arhitecţii de deşert, proiectează Casa Pasinetti, Beverly Hills, Los Angeles, California (1957-1959), Casa Laine, (1966), locuinţa proprie din Brentwood – Los Angeles (1969). În 1975, când criza a pătruns şi în sectorul construcţiilor, Haralamb Georgescu s-a decis să lucreze temporar în Melbourne (Australia), unde a actrivat vreo 8 luni. Activitate didactică: Profesor titular de artă decorativă şi proiecte (suplinitor în dec. 1941, profesor titular în 1943, a funcţionat până în iunie 1947 la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. Profesor la Şcoala de Arhitectură a Universităţii Nebraska-Lincoln (19471951). Publicaţii: În 2008, sub coordonarea arh. Corneliu Ghenciulescu, s-a editat monografia „Haralamb Georgescu – un arhitect român în SUA“. Haralamb Georgescu a fost atras, în acelaș timp și de domeniul teoretic, fiind cooptat în comitetul de redacție al revistei „Simetria”, unde a publicat o serie de articole care se vor distanța de linia moderat-conservatoare încă prezentă în arhitectura vremii. În revista „Simetria“, din 1943, Haralamb Georgescu, în articolul „București, oraș nou?“, scria: „Arhitectura nouă apare ca un petic nou pe o haină veche. Este stridentă, supără, pentru că este un petic și sare în ochi. Petic lângă petic se descoperă că haina nu ține. A trebuit să construim mare parte din oraș ca să descoperi că orașul nou are un plan vechi...București, orașul modern de abia născut, este un oraș vechi care paralizează și se sufocă. București este în plină construcție, dar nu are nici plan, nici stil. Fiecare construcție nouă grăbește sufocarea. București este orașul în care se

taie copacii, se suprimă grădinile și totul se acoperă cu grămezi de beton și fier.“ Premii: În 1936, echipa H. Creangă – H. Georgescu a participat la concursul pentru Palatul Municipal București, unde obține Premiul I, calificându-se în faza a II-a, care însă nu mai are loc, deoarece lucrarea va fi atribuită lui Petre Antonescu.Premiul I (1942) – Club pentru muncitori. (V.Ţ., S.T., G.P.)

Hotel Aro, Braşov Sursa ilustraţiei: http://ro.wikipedia.org/wiki/Haralamb_Georgesc u/mediaviewer/File:AroPalace1939.jpg Accesat oct. 2014

GEORGESCU, Irina (n. 1907, Obedeni Vlaşca – m. 1980, Bucureşti) Studii: FA, dipl. 1935. Activitate în cadrul Min. Sănătăţii (1935-1949) IPC (1949-1953). Lucrări: pavilion urologie spital Luiza Apostol, Brăila (1946); depozit de medicamente Bucureşti (1945-47); Spital la Baia de Arieş (1937); spitale de contagioşi la Râmnicu Sărat, Brăila, Caransebeş, Călăraşi; dispensare comunale (19371942); băi populare (1937-42); case de locuit pentru medici (1944-48). (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 108


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GEORGESCU, Ion (n. 1910, Bucureşti - ?) Studii: Academia de Arhitectură din București, dipl. 1936. Lucrări: A fost arhitect în cadrul Ministerului Sănătății între 1938 și 1945, iar după război a participat la realizări ca: locuințe muncitorești în Vatra Luminoasă, București; grupuri comerciale în Vatra Luminoasă, București. După 1952 a fost activ în domeniul arhitecturii industriale. (V.Ţ.)

de mobilă destinate Târgului international de mobilă de la Koln - Germania şi ParisFranţa, proiecte de jucării din lemn destinate participării la Târgul international de jucării de la NurenbergGermania Activitate didactică : între anii 20062014 a activat în funcţia de asistent universitar la USH, Facultatea de Arhitectură (prin amabilitatea dl. arh. Dan Ştefan Vladimir Georgescu) (G.P.)

GEORGESCU (PUŞCHILĂ) Maria (n. 16 dec. 1953, Bucureşti). Studii: A absolvit UAUIM în 1994 cu diploma de arhitect, după ce a obţinut în 1976 diplomă de conductor arhitect la Institutul Politehnic Iaşi, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism; Curs de perfecţionare proiectant de mobilă de artă, la Centrul de Perfecţionare a Personalului din Industria Lemnului - Buşteni. Funcţii: 1991-2006 arhitect la SC. Damico SRL.; între anii 1982-1990 conductor arhitect la ICPCOM Bucureşti; între anii 1976-1981 conductor arhitect la ICPIL Bucureşti. Este membru UAR Lucrări: Activitatea sa cuprinde elaborarea de proiecte de locuinţe individuale în Bucureşti şi Snagov, amenajări de spaţii de birouri (EUROPA STANDARD, CASA DE MODĂ EUROPA STANDARD, FRUCTUS SRL, CSI. SA, CAMARGO. SA; LEADER SA; ARROW SA), PAVILION EXPOZIŢIONAL SC MACH 1.SRL, SC.ARROW SA; participarea la proiecte de amenajări interioare pentru restaurante la Moscova în perioada Olimpiadei din 1982; Proiecte de garnituri

GEORGESCU (LAITIN) Minerva [Mitza] (n.23 apr. 1921, Orşova, jud. Mehedinţi m 2008) (mama lui Dan Ştefan Vladimir Georgescu). Studii: A absolvit Şcoala Superioară de Arhitectură Bucureşti în 1947 cu diploma de arhitect cu Legitimaţia de liberă practică nr 857. Membru UAR cu activităti in cadrul seniorilor UAR, participări la congresele internaţionale ale UIFA de la Monte Carlo, Bucureşti Lucrări: A profesat ca arhitectă în cadrul IGFCOT Bucureşti, IPSCAIA Bucureşti, DSAPC Constanta, DSAPC Banat – Timişoara, DSAPC Deva, arhitect la Hunedoara participând la proiecte precum: proiect de restaurare şi reparaţii castelul Huniazilor din Hunedoara; participarea la proiecte de ansambluri rezidenţiale în Hunedoara şi regiunea Hunedoara, Deva, Timişoara şi regiunea Banat; proiecte sistematizare teritorială şi urbanism pentru strămutarea localităţii şi blocuri de locuinţe în Orşova; proiecte de sistematizare teritorială şi urbanism pentru staţiuniile de pe litoralul românesc al Mării Negre; proiecte de sistematizări teritoriale din judeţele Tulcea, precum sistematizarea localităţii Măcin, reparaţii

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 109


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

şi restaurarea geamiei din Babadag şi din judeţul Constanţa, proiecte de sistematizare teritorială a diferitelor localităţi din judeţe precum Botoşani, Olt. (prin amabilitatea dl. arh. Dan Georgescu) (G.P.) GEORGESCU, Niculae (Nicu) (n. 1892 - m. 1987) Studii: A absolvit Școala Superioară de Arhitectură din București în 1920. Lucrări: Ca salariat al Societăţii Construcţia Modernă (1924), a proiectat primul bloc de locuinţe pe Calea Victoriei din Bucureşti. Dintre lucrările realizate se desprind: Primăria din Banu Manta, București (1933) realizată în urma câştigării unui concurs, de Nicu Georgescu în colaborare cu George Cristinel; Cercul Militar din Cluj; locuință, str. Olteni nr. 27, București – cu Grigore Cerkez (1923), demolată în 1986; Primăria din Piața Amzei cu sală de teatru, București (1935); Vilă - Calea Dorobanților nr. 49, București (1929); Imobil locuințe, str. Popa Tatu nr. 22, București; casa Petrescu - aleea Cornelia, București (1931); Imobilul de locuințe Teodorescu, București (1933); Conacul Ion Săbăreanu din DomneștiPufești (1930); locuință - str. Sf. Ștefan, București (1927); vilă în Sibiu (1927) pe Bd. Victoriei; Internatul din Năsăud; sistematizarea oraşului Sf. Gheorghe. A mai întocmit proiecte premiate pentru: Internat pentru orașul Năsăud (1924); Camera de Comerț și Industrie din Iași (1925) – Premiul I; Camera de Comerț și Industrie din Timișoara (1925); Primăria din Făgăraș (1925); Palatul Comunal – București (1926) – Premiul II. Publicaţii: În 1971 a redactat capitolul despre Cristofi Cerchez din volumul „Mari arhitecți“ împreună cu Cristina Cerchez Colbazi (Editura Meridiane, București, 1971). A lăsat și numeroase acuarele și desene de arhitectură.

(V.Ţ., S.T.)

Primăria Sectorului de Verde. Sursa ilustraţiei: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2 012/10/11/consolidarea-si-modernizarea-unorcladiri-monument-primaria-sector-1-bucuresti-i/ Accesat oct. 2014

GEORGESCU, N. Paul (n. 1920, Bucureşti - ?) Studii: IAIM, dipl. 1948, specialitatea: decoraţie, sculptură ornamentală şi statuară, desen artistic. Activitate didactică: Profesor UAUIM. (V.Ţ.) GEORGESCU, Teodor (n. 1944, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl 1970. În 1978 se stabileşte în Franţa. Lucrări în România: Casa de cultură Alexandria (1970), locuinţe colective; hotel de 4 stele; şcoli; muzeu de artă modernă; muzeu de antichităţi romane, toate la Turnu Severin; restaurarea mănăstirii Strehaia (1973) şi a mănăstirii din Orşova (1970-1972).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 110


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Lucrări în străinătate: colaborator la diverse proiecte: criptă la Notre Dame; proiect al parcului expoziţional Paris Nord Villepinte; locuinţe; spitalul din Montargis; plan director pentru spitalul din Renes; spitalul din Vinatier-Bron, Lyon; spital cu 500 paturi în Suez; spital Kasr al Aini, 1000 paturi; spital Al Azhar; spital de pediatrie la Zagazig; club în Cairo. Lucrări realizate în perioada 1986-2002 împreună cu arhitectul Christian Tanascaux: spital din Vaugirard Paris; restructurare spital Cochin, Paris; spital naţional din Saint Maurice; spital în Figeac; restructurare spital St. Claude, Jura; centru spitalicesc, Trinite, Martinica; liceu în Calvados (1984); gimnaziul din Saint Ouen l’Aumone; colegiu în Marinica (2001); liceu în Martinica; casă pentru persoane vârstnice, Dijon. Concursuri: Premiul I ex-aequo – Concursul internaţional pentru Opera din Piaţa Bastiliei (1983); Premiul III – împreună cu echipa Groupe 14-27 SARL – clădire de birouri Trafalgar Square, Londra, (1985). (G.P.)

Spital din Vaugirard, Paris, arh. Teodor Georgescu şi Christian Tanascaux. Sursa ilustraţiei: Mahu, Adrian (2011). Arhitecţii şi Exilul.. Oneşti: Ed. Magic Print

GHELBER, Adrian (n. 1925, Bucureşti) Studii: FA, dipl. 1949. Lucrări: construcţii anexe şi locuinţe muncitoreşti pentru Canal; Institutul de matematică şi fizică Timişoara (colaborator); spital cu 120 paturi (colaborare cu arh. Moşinschi); sanatoriu la Hunedoara şi spital cu 360 locuri (colaborare al arh. H. Delavrancea). (G.P.) GHELMAN, Lidia (n. 1926, Chişinău, Republica Moldova) Studii: FA, dipl. 1959. Lucrări: locuinţe la Medgidia (1954); sistematizare oraş Vasile Roaită (Eforie); restaurant la Călan; locuinţe cu sală de şedinţe la Constanţa (1957); hotel 140 paturi Constanţa (1957); hotel 200 paturi, Eforie; cămine studenţeşti, Iaşi; cramă la Olteniţa pt. 20 vagoane (1959); complex sere didactice; casă vegetaţie şi complex avicol didactic la Băneasa (1958); Institut agronomic, Iaşi; colonie muncitorească, Scânteia; Spital de contagioşi la Olteniţa; Liceul de Muzică din Timişoara, 1964; Spital clinic cu 1200 paturi + policlinică, Tg. Mureş (1976); ansamblu de locuinţe Pietricica din Piatra Neamţ (1966); Clinica de urologie din Praga (1975); reconstrucţia oraşului Zimnicea după cutremurul din 1977. În cadrul Romproiect a întocmit, împreună cu Aurel Mureşan, un proiect ofertă pentru Complex clinic de neuropsihiatrie cu 1200 paturi la Tripoli, Libia (1980). Concursuri: participare cu proiect pentru Sfatul Popular; Premiul II şi menţiune

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 111


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

pentru „Locuinţa de perspectivă" (1963); Menţiune pentru „Sistematizarea unui cartier de locuit" (1964); Premiul II şi menţiune pentru „Clădiri de locuit cu 1618 niveluri" (1965); Premiul II pentru „Clădiri administrative pentru industrie" (1965). (G.P.)

Ansamblul de locuinţe în Şoseaua Iancului, autori arh. Rene Ghelman, Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag. Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 2, 1978

Clinica de Urologie Praga, autor arh. Lidia Ghelman. Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 2, 1975

GHELMAN, René (n. 1925, Breaza) Studii: FA, dipl. 1950. Lucrări: locuinţe în ansamblul Jiului (1965); locuinţe în şos Iancului (1978); locuinţe în Şos. Pantelimon (1977); extindere cu Calvineum la biserica Calvină, str Luterană, Bucureşti (1974); Institutul de cercetări Agricole (1966, în colaborare cu arh. Cleopatra Alifanti); Circul de Stat din Ulan Bator, Mongolia. Activitate didactică: a fost la începutul carierei sale, cadru didactic al IAIM. (V.Ţ.)

GHELMEGEANU, Gabriel (n. 1951, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl 1977. Lucrări: Hotel și piscină olimpică la Bacău (colab.); Motel la Baia de Aramă; Ambasada României la Bonn (RFG) (în S. Manolescu); restaurare Casa Angelescu, str. C.A. Rosetti, Bucureşti (în colaborare colaborare cu arh. cu arh. S. Manolescu); amenajare și restaurare Casa Romanit, Cal. Victoriei, Bucureşti, pentru a deveni Muzeul Colecțiilor de Artă; reamenajare sediu Rapsodia Română, str. Lipscani, Bucureşti; spații speciale în subsolurile Casei Republicii, Bucureşti. După 1990 s-a implicat și în execuție, conducând o mică antrepriză. (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 112


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GHENCIULESCU, Corneliu Mircea (n. 1936 - m. 2011) Studii: IAIM, dipl. 1959; doctor în arhitectură din 1982. Lucrări: Institutul pedagogic din Suceava (1974); bloc de locuinţe UCECOM, str. Maria Rosetti, Bucureşti (1973); locuinţe şi birouri Str. Primăverii (1993); proiecte pentru sala de sport cu 6000 loc. şi piscină acoperită cu 2000 locuri, Tripoli, Libia (1980); Hotel la cascada Ouzoud, Maroc (1980). Activitate didactică: profesor UAIM. Activitate ştiinţifică: coordonare monografie arhitect Haralamb Georgescu (2008). Premii: în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti 2008, pentru Monografia Haralamb Georgescu. (G.P.)

Propunere Hotel Ouzoud, Maroc, arh. Corneliu Ghenciulescu. Sursa ilustraţiei: Arhitectura. nr. 5, 1980

GHENCIULESCU, Ştefan (n. 1972) Studii: IAIM, dipl. 1996; bursier NEC; doctor în urbanism di: în cadrul biroului de arhitectură Zeppelin: amenajare apartament BG, Bucureşti; reabilitarea şi restaurarea unei loucuinţe interbelice, Bucureşti; reabilitarea unei locuinţe în Voluntari; noul bar Fire (în colaborare cu arh. Constantin Goagea, Adrian Dobre); consolidare, restaurare şi punere în valoare a sediului D.J.C.C.P.C.N., Călăraşi (în colaborare cu arh. Justin Baroncea, Aurel Botez, Radu Enescu, Dragoş Dragnea). Activitate didactică: cadru didactic al IAIM; profesor invitat la şcoli de arhitectură din Belgia şi Germania. Activitate ştiinţifică: Domenii de cercetare: mecanismele identităţii urbane, ipostaze ale modernităţii în sud-estul Europei, tendinţele contemporane în arhitectură şi urbanism, strategii alternative pentru amenajarea spaţiilor publice şi n 2004. Lucrări pentru reabilitarea ansamblurilor de locuinţe. Publicaţii: Oraşul transparent. Despre limite şi locuire în Bucureşti (2009); România - momente de arhitectură din sec. XIX până în prezent (cu arh. Luminiţa Machedon); Avangarda americană (2010); Urban Report - poetica tranziţiei în derulare (2010); Magic Blocks - scenarii pentru blocurile din perioada socialistă în Bucureşti/ Scenarios for socialist collective housing estates in Bucharest (în colaborare); Casa turn- Jurnalul unui proiect (cu arh. Iulia Stanciu, Florian Stanciu); Case vechi, design şi ceva în plus. Reactivarea patrimoniului arhitectural din România (în colaborare). A fost redactor şef al rev. Arhitectura între 2000 şi 2010. Expoziţii: autorul proiectului pentru pavilionul României la Bienala de la Veneţia din 2004.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 113


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Premii (în calitate de coautor): Câştigarea concursului pentru proiectul pavilionului României la Bienala de la Veneţia (2006). Premii în cadrul Anualei de arhitectură Bucureşti: premiul pentru publicaţii (în 2004 pentru revista Arhitectura, în 2007 pentru Remix!, catalogul Bienalei de la Veneţia) şi pentru proiecte (în 2006 pentru Podul Mogoşoaiei, un proiect urban şi social pentru Calea Victoriei, Bucureşti); Nominalizare şi premiul MLPTL în cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti, ediţia din 2002, pentru revista Arhitectura. Premiul secţiunii Publicaţii de arhitectură la Bienala de arhitectură Bucureşti (2014), cu lucrarea Dincolo de oraş, autor Asociaţia Zeppelin, colaboratori: arh. Cosmina Goagea, Constantin Goagea, Ştefan Ghenciulescu, Cosmin Caciuc. (V.Ţ., R.N.)

(1969); hotelurile Vulturul, Cocorul, Pajura, toate în staţiunea Venus (1970); Casa de Cultură din Constanţa (19761983), Bv. Al. Lăpuşneanu (1981); consolidare şi extindere locuinţe, parter, str Chiliei, Constanţa (2008). Premii/ distincţii: Opera Omnia acordat de filiala Dobrogea a OAR (2011); indemnizaţie de merit pentru personalităţi din cultură, ştiinţă, sport (2004). (V.Ţ., G.P.)

Casa de cultură a Sindicatelor Constanţa, arh. Kemal Ghengiomer. Sursa ilustraţiei: http://cityzoom.ro/casa-decultura-a-sindicatelor-din-constanta/ Accesat oct. 2014

REMIX- Pavilionul României la Bienala de la Veneţia (2006), autori: arh. Constantin Goagea, arh. Ştefan Ghenciulescu, arh. Cosmina Goagea, arh. Justin Baroncea, arh. Ana Bleahu. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2007/amenajari/ i10/ Accesat oct. 2014

GHENGIOMER, Kemal (n. 1940, Constanţa) Studii: IAIM, dipl. 1964. Şi-a desfăşurat activitatea în Constanţa. Lucrări: staţiunea turistică Venus- plan general (1968, în colaborare cu arh. S Manolescu); hotelurile Florica, Veronica, Zamfira, toate în staţiunea Venus (1969); restaurantul Esplanada, staţiunea Venus

GHEORGHE, Dorin (n. 1936, jud. Suceava) Studii: FA, dipl. 1954. Lucrări: cămine studenţeşti şi blocuri de locuinţe la Galaţi (1954-1966); două cinematografe, Oneşti (1960-1962); Casa de Cultură din Oneşti (1969); sediul sindicatelor (19601962) şi grup şcolar profesional la Focşani (1970-72); Case de Cultură la Ploieşti (1971), Sibiu (1973), Alba Iulia (1974), Botoşani (1979), Hunedoara (1986), Caransebeş (1981), Cugir (1982), Dorohoi (1983), Fălticeni (1984), Miercurea Ciuc (1984); blocuri de locuinţe în Bucureşti pe str. N. Racotă, str. Stolnicului, str. Petöfi (1975-77); Primăria din Miercurea Ciuc

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 114


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

(1982-84); ambasadele României la Sofia (1989), Khartum (1980); colaborări, la schiţe de Sistematizare pentru Microraion Oneşti, Centrul oraşului Miercurea Ciuc, Centrul oraşului Alba Iulia, Centrul oraşului Bacău; locuinţe particulare în Suceava, Voluntari, Stoeneşti - Argeş, Bucureşti (după 1995). Activitate didactică: asistent la IAIM (1968-1980). Premii: premiul Opera Omnia al Anualei de Arhitectură (2008). (G.P.)

Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu (1973), autor arh. Dorin Gheorghe. Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975

GHEORGHIAN, Valentin (n. 1936, Ploieşti - m. 1987) Studii: IAIM, dipl. 1960. Lucrări: blocuri de locuinţe, pţa. Gării de Sud, Ploieşti (1964); bloc de locuinţe UCECOM, str. Maria Rosetti, Bucureşti (1973, în colaborare cu arh. Ştefan Antonianu); bloc ateliere de confecţii Sporul, Splaiul Unirii 76, Bucureşti (1973, în colaborare cu arh. Vasile Ţelea, transformat în 2003 în River Plaza de către arh. Radu Tănăsoiu); staţie service auto, şos. Colentina, Bucureşti (1973, în colaborare cu cu arh. Vasile Ţelea). (V.Ţ.)

GHEORGHIEVICI, Adda (n. 24.12.1938, Bălţi, Rep. Moldova) Studii: IAIM, dipl. 1961. Lucrări: Hotelul "Posada" Curtea de Argeş, jud. Argeş (1970); „Hanul cu Noroc" Inn, Alexandria, jud. Teleorman, (1972); „Parc" Hotel, Alexandria, jud. Teleorman (1972); „Oşanul" Hotel, Negreşti-Oaş, jud. Maramureş (1978); „Astoria" (Zimbrul) Hotel, staţiunea Tuşnad, jud. Harghita (1979); fostul restaurant „Bumbeşti", modernizare și retehnologizare, București (1994); „Atlantic" Hotel, București (1997); Bingoclub, renovarea sălii „Casa de Cultură", Piteşti, jud. Argeş (1998); restaurarea monumentului istoric „Cetate" (Cetaţuia), Braşov, (1975-1982); restaurarea capelei „Ghica" și Centru cultural, Ghergani, jud. Dâmboviţa, proiect DMASI, (1991-1992); restaurare, modernizare și extindere Centru de afaceri în monumentul istoric „Olmazu Mill", București (1996); restaurarea hotelului „Palas", Băile Govora, jud. Vâlcea (1998-1999); studiu pentru „Centrul Cultural, conservare și restaurare", complexul Germisara Roman Spa, Geoagiu Băi, jud. Hunedoara (19982000); restaurarea conacului „Buzescu Darvari", Strejeştii de Sus, județul Olt (1998-2000). Activitate didactică: După absolvirea din 1961 a fost cadru didactic în Institutul de Arhitectură din Bucureşti, iar după 1990 s-a dedicat activităţii didactice în cadrul Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii „Spiru Haret" din Bucureşti. Concursuri: Premiul I- în colectivul lui Tiberiu Niga a participat la concursul pentru „Ansamblul urbanistic din Piaţa Podul Roşu - Iaşi" (1964). (R.N.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 115


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GHEORGHIŢĂ (CRUŢESCU), Lucia (n. 1925, Târgu Ocna) Studii: IAIM, dipl. 1949. Membru al Colegiului Arhitecţilor din România din 1950, membru UAR din 1953. Lucrări: lucrări industriale în cadrul IPI şi IPROCHIM: Fabrica Victoria, Arad (1949, coautor); sistematizarea Uzinei din Ocna Mureş (1950, coautor); Fabrica de sodă caustică Ocna Mureş (1950, autor); fabrici cu caracter special Făgăraşi (1950, autor); castel de apă, Bucureşti (1953); Fabrica de superfosfaţi, Valea Călugărească (1954); Combinatul de cauciuc sintetic, Oneşti (1957); Combinatul de fibre sintetice, Săvineşti (1958); Combinatul USAS, Năvodari (1960); Fabrica de polistiren expandat, Oneşti (1961); Combinatul chimic din Tg.Mureş (19601964); Combinatul chimic, Bacău (1975); Combinatul chimic, Fălticeni (1977); Combinatul chimic, Sinaia (1977-1980). Activitate ştiinţifică: finisaje de protecţie la construcţii industriale în medii agresive. Premii: Premiul CSCAS pentru Fabrica de polistiren, Oneşti (1965). (G.P.) GHEORGHIU, Adrian C. (n. 1909, Craiova – m. 1981) Studii: U.B., Fac. de matematică, dipl. 1933; Academia de Arhitectură, dipl. 1940; doctor în arhitectură din 1969. Lucrări: Activitate în proiectare şi execuţie în domeniul sistematizării regionale (1941-1956). Activitate didactică: profesor la Academia de Arhitectură, la IAIM (1940-

1975) şi la Academia Tehnică Militară (1950-1956). Publicaţii: Curs de perspectivă (1945); Curs de geometrie descriptivă (19511954); Tehnica desenului perspectiv în construcţii de arhitectură (1963); Arhitectura populară românească pe regiuni: Hunedoara, Dobrogea, Piteşti, Ploieşti, Bucureşti (1956-1959, în colaborare); Probleme de reprezentare a structurilor constructive (1968); Tezaur de arhitectură din Gorj (1973); Geometria poliedrelor şi a reţelelor (3 vol., 1978, în colaborare). (G.P., S.T.) GHEORGHIU (POPESCU), Alina Maria (n. 1955, Făgăraş) Studii: IAIM, dipl. 1982. Lucrări: colaborări la Casa Tineretului, Piteşti; decoraţia exterioară a Bazei sportive a pionierilor; bloc de locuinţe în Focşani; proiect de restaurare a turnului Bisericii Italiene, Bucureşti. (G.P.) GHEORGHIU, Bogdan (n. 1927, Paşcani - m. 2010, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1952. Lucrări: A activat în proiectare din 1960, unde a avut ocazia să participe la lucrări importante ca: locuințe în cartierul Țiglina I – Galați; centru comercial în Petroșani; Sediul Apimondia, str. B. Văcărescu, București. Activitate didactică: profesor IAIM din 1952, la catedra de Desen şi Modelaj, unde generații de studenți au avut șansa desăvârșirii desenului. Bogdan Gheorghiu spunea că „un arhitect, pentru a vedea lucrurile, trebuie să le

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 116


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

posede prin desen“. Expoziţii: Om de vastă cultură, s-a afirmat și ca plastician, o primă expoziție cu lucrări personale având-o încă în 1959. (V.Ţ., G.P) GHEORGHIU, Dinu (n. 1932, Braşov) Studii: IAIM, dipl. 1957. Lucrări: Pavilioanele şi Expoziţiile României la Paris (1958), Poznan, Palermo, Gliwice (Polonia); complex de odihnă la Mangalia (1958), complex de vile la Mangalia (1959); sistematizare centru Mangalia (1960, coautor); complex sanatorial balnear Mangalia (1961, coautor); locuinţe centru Baia Mare (1962, coautor); ansamblu de locuinţe, str. Coşbuc, Baia Mare (1963, autor); Casa de Oaspeţi I lacuri, Bucureşti (1964, coautor); Casa de Oaspeţi II lacuri, Bucureşti (1965, coautor); Hotelul Europa, Eforie (1965, coautor); motel la Snagov (1966, coautor); casa de oaspeţi Snagov (1966, autor); sală de conferinţe cu 500 locuri, Bucureşti (1967, coautor); Aeroportul Internaţional Bucureşti (1967, coautor); hotel la Buzău (1968, autor); hotel la Botoşani (1969, autor); restaurantul Clăbucet, Neptun (1970, autor); Casa scriitorilor, Olimp (1970, autor); Hotel Sarmis, Deva (1970, autor); casa de oaspeţi, Olăneşti (1971, autor); ansamblul turistic Aurora, etapele I (1000 paturi) şi II (3000 paturi) (1972, autor); Centrul de formare şi perfecţionare a cadrelor din industria petrolieră, Bucureşti (1972, autor); Hotelurile Turist şi Parc, bd. Poligrafiei, Bucureşti (1974, în colaborare cu arh. G. Tureanu şi Gabriel Iordănescu). Studii şi proiecte în străinătate: Hotel la Eilat, Israel (1972); Patinoar artificial la

Pireu, Grecia (1971); sistematizarea ansamblului rezidenţial Pascomilia, Grecia; Hotel Intercontinental la Atena şi Creta; ansamblu hotelier în Creta. Concursuri (majoritatea realizate împreună cu arh. Gabriel Cristea şi Constantin Săvescu): Premiul Isistematizarea Pieţei Unirii, Iaşi; Sistematizarea zonei centrale Timişoara; sistematizarea Pieţei Tineretului, Iaşi; sistematizarea ansamblului de intrare în Piteşti; sistematizarea centrului Hunedoara; Premiul II- Teatrul Naţional Craiova; sistematizarea centrului Ploieşti; Premiul III- sistematizarea Pieţei Unirii, Bucureşti; sistematizare zona centrală Iaşi şi Focşani; Menţiunisistematizare turistică Mamaia; sistematizarea zonei centrale Timişoara; Teatrul Naţional Bucureşti; sistematizare centru, Focşani. Premii: Premiile UAR pentru- Sanatoriul balnear Mangalia; Hotel Europa; Aeroportul Internaţional Bucureşti; Casa scriitorilor, Olimp; Hotel Sarmis, Deva. (G.P.)

Ansamblul Aurora, arh. Dinu Gheorghiu (1974) Sursa ilustraţiei: Arhitectura. nr. 6, 1973, p. 35

Sanatoriul pentru adulţi din Mangalia, Arh. C. Lăzărescu, D. Gheorghiu. Sursa ilustraţiei: Lăzărescu C, Cristea G, Gheorghiu D., Borgovan, A. (1972). Arhitectura românească contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 117


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Atrina Offices & Commercial Complex, Salonic. Sursa ilustraţiei: Mahu, Adrian (2011). Arhitecţii şi Exilul. Oneşti: Ed. Magic Print

GHEORGHIU, Octavian Bujor (n. 1919, Braşov – m. 2006) Studii: FA, dipl. 1945. Lucrări: dispensar, Moreni, (1949); Casa Copilului, Craiova (1949); spital Comăneşti (1950); schiţa de sistematizare Ploieşti, (1949, coautor); Hotel Furnica, Sinaia (1975); Sanatoriul din Craiova (1965); hoteluri joase, 1000 paturi, Mamaia (1959); sediul Primăriei Alexandria (1976); ansamblul de locuinţe, Ţiglina I din Galaţi (1962); spaţii de învăţământ la Centrul Naţional de Fizică de la Măgurele (1974); Institutul de Arhitectură din Constantine, Algeria (1978); lucrări de restaurare la Castelul Peleş, Cazino, Hotel Caraiman şi Hotel Palas, toate la Sinaia (1977-78); Institutul de arhitectură şi urbanism şi Institutul de construcţii din Constantine, Algeria. Activitate didactică: 1949-1951, asistent la Fac. de Arhitectură. (G.P.)

GHEORGHIU, Dragoş (n. 1953) Studii: Arhitect şi designer, absolvent al IAIM (1992) şi al Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu (secţia Design, 1979 – licenţă; 1980 – specializare), ambele din Bucureşti. Doctor în antropologie culturală - istorie în 1992, cu teza Probleme de design în culturile eneolitice. Bursă postdoctorală Fulbright (1993) la Universitatea Californiei din Berkeley, Departamentul de Arheologie, la care a fost cercetător asociat timp de doi ani, după terminarea bursei. În ultimii 24 de ani şi-a îndreptat activitatea teoretică către antropologia culturală. S-a apropiat de ştiinţele umaniste (antropologie şi arheologie) având o educaţie vizuală şi tehnologică ce i-a permis o abordare complexa a culturii materiale a trecutului. Este Paul Mellon Fellow la Centrul de Studii Avansate în Arte Vizuale al Galeriei Naţionale din Washington D.C., membru în biroul Comisiei 14 Neolitic al UISPP (Union Internationale des Societées de Préhistoire et Protohistoire), membru al Asociaţiei Europene de Arheologie şi membru UAP (din 1990). Activitate didactică: A predat în ultimii douăzeci şi patru de ani la Universitatea Naţională de Arte (Facultatea de Arte Decorative şi Design) din Bucureşti, cursuri de ceramică veche, artă preistorică, antropologie culturală şi habitat în context. În ultimii ani, a fost Director de Cercetare şi Prorector responsabil cu cercetarea. A fost conferenţiar universitar asociat la UAUIM cu un curs de antropologie urbană. În prezent este profesor la Şcoala Doctorală şi la Studii Masterale la FADD,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 118


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

unde predă cursuri de antropologia locuirii. Activitate de cercetare: Între 2000 şi 2014 a coordonat trei granturi de cercetare CNCSIS şi unul PN II IDEI. A participat la granturi Cultura 2000 din partea Portugaliei (Art Landscape Transformations 2008-2010) şi a Italiei (SCIENAR 2009-2010). În 2008 a participat într-un grant cu Academia de Ştiinte din Polonia. În prezent este profesor asociat la Instituto Terra e Memoria, din Maçao, Portugalia. Din 2013 colaborează la proiectul GestART (Anglia). Publicaţii: Între 1980 şi 1991 a colaborat regulat la revista Arta. Între 2002 şi 2005 a funcţionat ca Advisory Editor şi apoi corespondent la revista Antiquity (Anglia) şi din 2007 până în prezent este membru în boardul revistei, Time and Mind. The Journal of Archaeology, Consciousness and Culture (Routledge). În ultimele două decenii a avut o activitate editorială internaţională intensă, fiind corespondent pentru The European Archaeologist, editor consultant şi apoi corespondent la Antiquity, membru în echipa editorială a Semiotics Encyclopaedia Online, Victoria University, Toronto şi editor la Journal of Experimental Pyrotechnologies. A editat şi publicat numeroase cărţi la editurile Archaeopress (British Archaeological Reports Oxford), Archaeoligua, Cambridge Scholars Publishing, Editura Universităţii din Bucureşti şi a publicat capitol de carte la editurile Oxbow Books, Archaeopress, Cambridge Scholars Publishing, Kluwer Academic, Springer, Arkeos şi articole în revistele Antiquity, Leonardo LEA, The Burlington Magazine, World Art, Documenta Praehistorica, Archaeological Review from Cambridge, Journal of Wetland Archaeology. Activitate artistică: Între 1980 şi 1990 a activat ca designer la Întreprinderea Tehnico-Medicală din Bucureşti,

proiectând mese de operaţii şi instrumentar medical. În 1990 a fost coautor la brevete în USA şi Europa pentru instrumentar medical. Între 19801985 a avut lucrări la diferite expoziţii de design în Japonia. În prezent activează ca landart-ist, cu lucrări monumentale la Monte Velho, Abrantes (Portugalia), şi Anglesey (Wales). Expoziţii: Din 1980 a participat la expoziţii de grup de artă şi design (România şi Japonia) şi din 2007 până în prezent a organizat numeroase expoziţii de grup în Europa cu proiectele pe care le coordonează. Premii/distincţii: Distins în 1980 cu premiul internaţional de arhitectură Silver Hexagon la Milano, publicat în Habitation Space la Lausanne, finalist în 1984 la concursul Mainichi International Industrial Design Competition for JVC, Japonia. În 1983 primeşte Premiul Expoziţiei Republicane de Design şi în 1993, Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru Design. Este selectat comisar al Trienalei de Arhitectură de la Milano, în 1996. Între 1996 şi 2008 a primit granturi Werner Green Foundation, SUA. În 2006 este selectat de CNCSIS pentru Cartea Albă a Cercetării Româneşti şi în 2007, pentru Poveşti de Succes. În 2007, proiectul de cercetare pe care îl coordonează este selectat de catre ELIA (European League of Institutes of Art). (prin amabilitatea d-lui. arh. Dragoş Gheorghiu.) (S.T.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 119


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Activitate didactică: cadru didactic al UAIM, Catedra de Proiectare. (G.P.)

Proiect Time Maps Reconstrucţia arhitecturii şi a tehnologiilor unei villa rustica romane (2012). Experimente arheologice cu sticlă, metal şi textile şi scenografia activităţilor (reenactment); autor arh. D. Gheorghiu. Sursa ilustraţiei: colecţia personală arh. D. Gheorghiu

Proiect GestART Land-art pentru revelarea desenului dintr-un mormânt neolitic de la Barclodyad Y Gawres, în insula Anglesey, Wales (2014). autor arh. D. Gheorghiu. Sursa ilustraţiei: drona Andy Beardsley

GHEORGHIU, Petru (n. 1949, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1974; doctor în arhitectură. Lucrări: restaurarea ansamblului „Bărăţia”, Bucureşti (coautor); hală atelier mecanic; fabrica de prefabricate Militari; atelier mecanic, Berceni (autor); Baza sportivă Ciurel; sediul de birouri ICPB; birouri la Fabrica Militari; extindere sediu ICPB.

GHEORGHIU, Teodor Octavian (n. 30 iunie 1949, Buzău) Studii: IAIM, dipl. 1973; doctor în arhitectură din 1993.Arhitect, profesor universitar. Lucrează la Centrul de Proiectare Buzău (1982-1984); la IPCT Bucureşti (19841985), este designer la IPICCF Buzău (1985-1990); în 1990 este arhitect şef la Primăria municipiului Buzău; din 2005, Birou Individual de Arhitectură T.O. Gheorghiu. Afilieri la organizaţii profesionale: UAR (din 1973); OAR (din 2002); Funcţii: Comisia de Istorie a Oraşelor din România-vicepreşedinte (din 1993); Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (2002-2011); expert CNCSIS (1999-2003, 2005-astăzi); expert Monumente Istorice (din 2006). Lucrări: Pavilion nou al Facultăţii de Construcţii Timişoara (şefi proiect arh. Hans Fackelmann, arh. H. Cocheci, coautor arh. C. Dumitrescu, 1984); Restaurare biserica Mănăstirii Berca-Buzău (l985); baza sportivă Solventul din Timişoara; planuri de amenajare a teritoriului: Tomeşti, jud. Timiş (1997), Şiria (1999), jud. Arad; Planuri urbanistice generale: Şiria jud. Arad (1999), Păuliş, jud. Arad (2000-2001), Ghioroc, jud. Arad (20002001), Bârzava; Planuri urbanistice zonale: Universitatea din Timişoara (1997), Cartierul Soarelui, Timişoara (1997), amplasare patinoar nou în Timişoara (1998), incinta Abema, Arad (1997), Agenţia de Mediu, Arad (2003), Lotizare Moneasa, Arad (2004), Complexul Medical Izvorul Tămăduirii, la Măru, Caraş Severin (2003-2004);

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 120


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Locuinţe individuale: Dalacu (1994), Asandei (1994), Rusu (1995) toate Dumbrăviţa, jud. Timiş, Mladin Laza, Arad (2001), Popescu Eugen, Timişoara (2004), Sinescu, Arad (2004), Culcsar, Arad (2004). Alte lucrări: Biserica romano-catolică din Parohia Arad (1999-2000); Biserica Martorii lui Iehova, Arad (1998-1999); amenajarea terasei Space - ştrand Arad (2003); 18 locuinte pentru lotizarea din str. Armoniei nr. 94 („Axa 1”) Arad (2005), 18 locuinţe pentru lotizarea „AXA 2”, Arad (2006-2007); Studiu istoric „PUG municipiul Deva”, proiectant de specialitate Universitatea „Politehnica” Timişoara, Facultatea de Arhitectură (2007), avizat ; Studiu istoric şi cartare zona centrală Ciacova, contract cu Primăria Ciacova, proiectant general Universitatea „Politehnica”, Facultatea de Arhitectură, coordonator, Timişoara (2008-2009); Studiu istoric oraş Nădlac, preliminar PUG oraş Nădlac, proiectant de specialitate T.O. Gheorghiu Birou Individual de Arhitectură, proiectant general S.C.GEOLINK SRL – Timişoara, beneficiar Primăria oraş Nădlac, 20102011, avizat. Activitate didactică: Între 1973-1982 a fost asistent universitar la secţia de arhitectură a Institutului Politehnic din Timişoara „Traian Vuia”. Din 1990, este cadru didactic la Facultatea de Arhitectură din Timişoara. Activitate ştiinţifică, publicaţii: Preocupat de aspectele teoretice ale arhitecturii, publică articole şi studii de teoria şi istoria arhitecturii în revista Arhitectura, începând din 1973. Arhitectura medievală de apărare din România; Ed. Tehnică, Bucureşti; 1985 (menţiunea Uniunii Arhitecţilor din România, 1982); Cetăţile oraşelorApărarea urbană în centrul şi estul Europei în Evul Mediu (Fortified Towns-Urban Defense in Medieval Central and Eastern

Europe); Ed. Simetria, Bucureşti, 2000 (premiul pentru cartea de ştiinţă la Târgul de carte internaţional „Bookarest 2001”, medalia „Bienalei de arhitectură”, Bucureşti, 2002); Locuire şi (ne)aşezare; Ed. Paideia, Bucureti, 2003; Study of some early defensive systems of the Romanian medieval towns in Wallachia, Moldavia and Dobrudja, (coautor Smaranda Bica), „Mnemeio & perivallon”, Thessaloniki, 2006, pag. 65-109; Locuirea tradiţională rurală din zona Banat-Crişana. Elemente de istorie şi morfologie; protecţie şi integrare, Ed. Eurobit- OAR, Timişoara, 2008; 15 ghiduri Locuirea traditionala rurala din zona Banat-Crişana. Ghid de interventie si protecţie (urbanismarhitectură), Editura Artpress, 2010 (medalia BAB 2010); Aşezări umane. Istoria urbanisticii europene şi a spaţiilor învecinate până la Renaştere. Vol I-III, Editura Artpress, 2009-2010. Premii: Concurs Catedrala ortodoxă din Arad, 1992 (coautori Emil Anghel, Ionel Nistor), premiul III (nu s-a acordat premiul I); Premiul UAR (Uniunea Arhitectilor din România) pentru proiectul de diplomă „Remodelare sector 4 Bucureşti”, coautori arh. M. Cocheci, Fl. Colpacci, C. Nicolae, 1973; Menţiunea UAR pentru cartea „Arhitectura medievală de apărare din România”, 1986; Concurs Centrul istoric al Târgoviştei, 1993, coordonator colectiv, premiul I (din 4 premii I); Premiul UAR „Constantin Joja”, pentru teza de doctorat „Elemente de structură urbană tradiţională românească în context central şi est-european. Defensiva şi determinantele sale”, 1996; Premiul pentru cartea de ştiinţă pentru „Cetăţile oraşelor”, la târgul de carte „Bookarest 2001”; Medalia pentru publicaţii, pentru cartea „Cetăţile oraşelor” la „Bienala de Arhitectură”, Bucureşti 2002 ; Nominalizare şi medalia Bienalei de Arhitectura Bucuresti (BAB) 2010 la secţiunea „Publicaţii”, pentru 15

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 121


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

ghiduri „Locuirea tradiţională rurală din zona Banat-Crişana. Ghid de intervenţie şi protecţie (urbanism-arhitectură)”, Editura Artpress, 2009; Medalia Uniunii Arhitecţilor din România, la Bienala de Arhitectură Bucureşti 2012, pentru întreaga activitate. (prin amabilitatea d-lui arhitect Teodor Octavian Gheorghiu) (S.T., G.P., V.Ţ.) GHERMAN, Alexandru (n. 1943, Chişinău) Studii: IAIM, dipl. 1975. Lucrări: corp laboratoare, Drăgăşani; anexe sociale Metrom, Braşov; hală confecţii metalice, Gura Văii; hală mecanică fină Energoreparaţii, Bucureşti; Grup şcolar Drăgăşani. (G.P.) GHERMAN, Petru (n. 1938, Berna) Studii: IAIM, în atelierele prof. Ascanio Damian şi Horia Maicu, dipl. 1961. În 1975 se stabileşte în Germania. Lucrări: În România lucrează în domeniul industrial la Ministerul Industriei şi Petrolului (1962-1963), la Comitetul de Stat al Apelor, (1964-1971) şi la Ministerul Industriei Uşoare (1971-1975). Din realizarile în România: Institutul de Cercetări Meteorologice, Mamaia; Hotel cu 50 paturi la Comăneşti; Institutul de Studii Fizico-atmosferice de la Afumaţi; Complex de alimentare cu apă, Neptun; proiectarea şi execuţia târgurilor şi expoziţiilor organizate de M.I.U. în ţară şi străinătate: TIBCO –(1973), pavilioane MIU la

Copenhaga, Roma, Utrecht, Haga, Beirut, Basel, Malmö, Köln. Activitatea din Germania include: proiecte de arhitectură interioară şi decoraţiuni pentru spaţii comerciale la Paris, Londra; proiecte pentru complexe industriale în colaborare cu firme de specialitate: Uzina de Automobile ICBMC din Iran; Centrala Atomică Wachberg şi de la Kalhar, ambele în Germania; fabrica de acumulatoare, Algeria; port de mărfuri în Sudan; Barajul Mosul din Irak; proiecte pentru complexe rezidenţiale, proiecte de urbanism, lucrând ca angajat la birouri de proiectare. Concursuri: Turn de televiziune la Alger, Muzeul minelor în Germania. (G.P., V.Ţ.) GHIKA-BUDEŞTI, Ion N. (n. 1902, Iaşi - ?) Fiul arhitectului Nicolae GhikaBudeşti. Studii: École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, Paris, dipl. 1929. Lucrări: locuinţe şi clădiri administrative la rafinăria Brazi (1933); locuinţă str. Făgăraş, Bucureşti (1936); extindere Fabrica de ciment; extindere Fabrica de becuri şi blocuri de locuit la Fieni (1936); colaborări la Stadionul Republicii, Bucureşti (1947) şi Fabrica de confecţii „APACA” (1948, în colaborare cu arh. Mircea Alifanti, V. Krohmalnic, H. Stern, Ascanio Damian). Activitate didactică: profesor la Facultatea de Arhitectură, Bucureşti (1933-1950). Concursuri: Premiul I la salonul oficial din 1929, pentru Palatul Academiei Române (în colaborare cu arh. francez Paul Tournon); Premiul III - Palatul Fundaţiei Universitare, Iaşi (1929); Premiul II - Fundaţia Ion I. Dalles (1929). (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 122


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GHIKA-BUDEŞTI, Nicolae (n. 1869, Iaşi – m. 1943, Bucureşti) Studii: Şcoala de Poduri şi Şosele, Bucureşti, dipl. 1893 (elevul lui Anghel Saligni); École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, Paris, la atelierul profesorului V.A.F. Laloux, dipl. 1901. Funcţii: în cadrul Comisiei Monumentelor Istorice; membru de onoare al Academiei Române (1930). Lucrări: locuinţele proprii din str. Sevastopol nr. 8 -10 (1908) şi nr. 26 (1915); restaurarea mănăstirii Probota (1908) şi a bisericii din Baia (1910-1911); imobilul din str. Mihail Moxa nr. 3, Bucureşti, unde a funcţionat Institutul de Căi Ferate din România (1912-1913); Muzeul de Artă Naţională (1912-1938) – astăzi Muzeul Ţăranului Român, construit pe un teren al Monetăriei de Stat (conducerea şantierului a fost asigurată de arh. Zagoritz, iar proiectele de beton armat de ing. Emil Prager, clădire monumentală, unde arhitectul foloseşte piatra naturală împreună cu zidăria aparentă de cărămidă); aripa nouă a Universităţii Bucureşti (în colaborare cu arh. Alexandru Baucher 1928-1930); casa generalului Rosetti; Biserica Cuţitul de Argint; Biserica catolică din str. Polonă; Institutul de seruri şi vaccinuri Louis Pasteur (în colaborare cu ing. Ghe. Balş), toate la Bucureşti; Casa George Ştirbey din Domneşti, Bacău; vechiul gimnaziu din Râmnicu Vâlcea (1909-1910); conacul din Dărmăneşti (1913-1914); complexul de locuinţe tip vilă din Bucureşti, între şos. Keselef şi Calea Dorobanţilor (19121924); Biserică în cartierul Copou, Iaşi (1936); Mausoleul lui Vasile Alecsandri din Mirceşti; Muzeul Arheologic din Târgovişte (1938).

Ghica-Budeşti a proiectat Sala Seminarului românesc din Universitatea din Pittsburgh, Statele Unite (1936-1938) şi de designer al unor piese de mobilier în stil românesc sau influenţat de Art Nouveau. Activitate didactică: profesor la Şcoala de arhitectură din Bucureşti (1908-1938). Activitate ştiinţifică: Mănăstirea Probota, Iaşi, (1909); Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, Vălenii de Munte (1913); Arhitectura bisericii Domneşti din Curtea de Argeş - Originile şi influenţele ei, Bucureşti (1923); Biserica Golia Descrierea arhitectonică, Bucureşti (1924); Evoluţia arhitecturii religioase din Muntenia şi Oltenia, vol. I-IV, Bucureşti, (1927, 1930, 1932 şi 1935); Arhitectura veche religioasă în Muntenia şi Oltenia încercare de sinteză, Bucureşti (1937); Artele minore bizantine şi romane, Bucureşti (1937); Restaurarea bisericii mari a Mănăstirii Cozia, Bucureşti (1938). (G.P., S.T.)

Muzeul de Artă Naţională (1912-1938) – astăzi Muzeul Ţăranului Român, arh. Nicolae Ghika– Budeşti Sursa ilustraţiei: http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura Accesat oct. 2014

GHIORGI, Florin (n. 1949 - m. 2012) Studii: IAIM, dipl. 1973. Lucrări: ansamblu locuințe și magazine, Cal. Unirii, Craiova (1985); ansamblu

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 123


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

locuințe și magazine, str. M. Viteazu, Craiova (1982); extinderea magazinului universal „Mercur“, Craiova (1982). (V.Ţ.) GHIŞE, Lucian Oliviu (n. 02.11.1960, Cluj Napoca, jud.Cluj) Studii: UAUIM, dipl. 1986. Activitate: arhitect asociat la firma A.L.D.Construct; participant la work-shopuri de arhitectură. (Confort Urban ); participant la expuneri şi expoziţii (domeniul arhitecturii) organizate de U.A.U.I.M. şi O.A.R. Bucureşti; participant la anuale de arhitectură; participant la concursuri in domeniu; asociat la firma de arh. D.Y.Davies ltd. England; Arhitect Inst. Proiectare Carpaţi; Arhitect la Inst.de Reactori Nucleari (I.R.N.E.) Măgurele. Lucrări: Realizarea a cca.100 de proiecte de arhitectură (locuinţe, birouri, amenajări interioare în calitate de coautor, ex: Loc. colectivă str.Armindeni Buc., Vile zona Băneasa Buc., Birouri şi Depozit Rank Xerox, Vile Costineşti, Poiana Câmpina, Snagov, Loc. Colectivă S+P+4E Sect.3 Buc., Amenajare Spital Clinic Veterinar Buc., Amenajare Clădire Birouri Ambasada Canadei, Amenajări ext. H.B.O.,etc.) Lucrări publicate: Revista Arhitectura, Revista Arhitext, in cărţile ,,Confort Urban’’ ed. Realitatea 2000 - ,,Locuinţa Necesitate-Aspiraţie” ed. Yes 2006, ,,Noţiunea de Locuire de la Locuinţă la Locuire” ed. U.A.U.I.M. 2006 - ,,Noţiunea de Locuire de la Aspiraţie la Eficienta” ed. U.A.U.I.M.2009 - ,,Locuirea spre o Arhitectură Durabilă” ed. U.A.U.I.M. 2011 2013,- ,,Analele Arhitecturii” ed. U.A.U.I.M. (2006, 2007, 2009, 2010) – Revista Argument nr. 6, nr. 7 - ,,Spatiu - Arta – Arhitectură” ed. U.A.U.I.M. 2013 - ,,Repere

Urbane–Arhitectura Design” ed. U.A.U.I.M. 2014. Premii: Concurs ,,Salvati Copiii”, Concurs Ambasada României la Berlin. Diploma Bienala de Arh. ,,INTERARCH 1985” ,Sofia, (prin amabilitatea dl. arh. Lucian Ghişe) (G.P.) GHYKA, CELIA Studii: UAUIM, dipl. 1999; UAUIM şi INSA Lyon, master Dezvoltare Urbană Integrată; UAUIM, doctor în arhitectură, 2010 (“Memoria ca spaţiu public. Arhitectura, mediu pentru artele contemporane”); Burse: Getty NEC fellow, în cadrul Colegiului Noua Europă, Bucureşti (20112012); Getty NEC fellow, în cadrul Colegiului Noua Europă (2002-2003). Funcţii: invitat permanent al Consiliului Director al ATU (Asociaţia pentru Tranziţia Urbană); consilier cultural la Ambasada Română din Luxemburg. Activitate didactică: asistent universitar la UAUIM (din 1999); lector universitar la UAUIM (din 2006); cadru didactic invitat la Ecole Nationale Supérieure d’Architecture, Paris La Villette (2005, 2006, 2007 şi 2009). Activitate ştiinţifică: granturi de cercetare (participare): 2006-2009, Artă, Comunităţi urbane, Mobilitate (ACUM), proiect naţional de cercetare, (CNCSIS Consorţiu 23/2006), parteneri: Universitatea de Arhitectură, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti; 2005 – Studiu istoric de mobilier urban şi politici urbane în Bucureşti, sec. 19-20; 2004-2005- Studii de cercetare şi propunere pentru master integrat pentru mobilier urban în Bucureşti; coordonator workshop-uri,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 124


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

seminarii: simpozionul internaţional Satele săsești din România: Memorie, Reînnoire și Schimbare (2007, Luxemburg); Universitatea de vară pentru dezvoltare urbană, Sibiu, (2004, 2005, 2006, 2007), parteneri: Ecole Nationale Supérieure d’Architecture de Paris La Villette, Technique Universiteit Gent, Faculté de l’Architecture du Paysage Montréal, Association Villes en Transition Lyon, Planwerk Cluj; coordonator de proiect Asociaţia pentru Tranziţie Urbană (ATU), cercetare aplicată proiecte în studii urbane (2001-2006). Publicaţii (selecţie): „Contemporary art: between action and work. The cases of Krysztof Wodiczcko and Jenny Holzer”, în Oleg Pachenkov (ed.), Urban Public Space in the Context of Mobility and Aestheticization, Peter Lang Publisher (in print); „Luxembourg, art public d’une capital”, în Luxemburg: o capitală în Europa, Secolul XXI, No. 7-12/2007, p. 240-262; „Arhitectura spaţiului public”, în ACUM Spaţiul public și reinserţia socială a proiectului artistic și arhitectural, vol 1, Editura Universitară Ion Mincu, 2010, p. 34-44; „Site-specific sau note despre loc”, în ACUM Spaţiul public și reinserţia socială a proiectului artistic și arhitectural, vol 2, Editura Universitară Ion Mincu, 2010, p. 234-244; „Locally Branded Utopia”, in Constantin Goagea, Stefan Ghenciulescu (eds.) REMIX, catalogul României pentru Bienala de la Veneţia 2006; „Les paradigmes de l’espace public”, New Europe College, Ge-NEC Programme Yearbook 2002 - 2003 (publicat 2006); “Spaţiul public: mort, pierdut, recâștigat (incursiune în dimensiunile multiple ale spaţiului public)” în Ciprian Mihali (ed.), Artă, tehnologie, spaţiu public, Paideia, 2005; editor: Horia Bernea – la reconcilliation avec l’image (catalogul expoziţiei) - (Luxembourg, 2009). (G.P.)

GIURGEA, Ion (n. 1903 - m. 1959) În perioada anilor ’30 a realizat numeroase vile în așa-zisul stil „florentin“, agreat de anumiți beneficiari. Lucrări: blocul de locuințe „Leonida“, bd. Magheru nr. 28-30, Bucureşti (1938); casa Tătărăscu, str. Polonă nr. 2, Bucureşti (1937); Teatrul din Galați și cel din Tecuci (1932). Între anii 1928-1929, Nicolae Nacu Pissiota, pe banii lui, ridică mănăstirea Pissiota, în comuna Poenarii Burchi, jud. Prahova, urmând proiectul arhitectului Ioan Giurgea. Astfel, aşezământul devine o perfectă sinteză între Orient şi Occident, între Renaşterea italiana şi stilul bizantin clasic. Frescele interioare sunt realizate de Costin Petrescu (1877-954) (catedrala Alba Iulia, Ateneul Român). După război a elaborat proiecte pentru Ministerul Sănătății. Concursuri: Premiul II - la concursul pentru „Facultatea de Agronomie din București“ (1943). (V.Ţ., G.P.)

Biserica Mănăstirii Pissiota, arh. Ion Giurgea. Sursa ilustraţiei: http://str.crestinortodox.ro/foto/680/67961_manastirea-pissiotaco.jpg. Accesat oct. 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 125


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GHIRCOIAŞ (DANIL), Mioara (n.1943, Bacău) Studii: IAIM, dipl.1967. Lucrări: amenajări interioare şi exterioare la Aeroportul Clujmodernizare Aeroport restaurante, servicii pe

Aerogară; Timişoara; autostrada europeană nord-sud; cămine în Bucureşti pentru Liceul Industrial 128, pentru Uzinele Griviţa Roşie; cantină la Podul Grant, Bucureşti, Orşova; Autogara Balş; centrale termice de zonă la Babadag, Constanţa; hale şi anexe la IRA Iaşi, Braşov; studii pentru locuinţe şi clădiri industriale în Maroc. (G.P.) GHIŢĂ, Paul (n. 1936, Craiova – m. 1977) Studii: IAIM, dipl. în 1960. Lucrări: ansamblul de locuințe din „Valea Roșie“ (1972), Calea Bucureștilor, ambele în Craiova; ansamblul rezidențial „N. Bălcescu“ din Balș; complex comercial „Valea Roșie“, Craiova (1973). (V.Ţ.)

GHIŢULESCU (MARTINIAN), Irena –Athena (n. 1928, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1954. Lucrări: blocuri de locuinţe în Bucureşti (1953-1954, autor); casa de odihnă, Mamaia (1954); locuinţe în Mangalia, Constanţa, Tulcea; sistematizare şi amenajare la Monumentul Ostaşului Român, Bucureşti; lucrări cu caracter militar. (G.P.) GLŰCKMAN, Isac (n. 1922, Iaşi - ?) Studii: FA, dipl. 1950, specialitatea săli de spectacole, acustică. Lucrări: Teatrul de Stat, Constanţa (în colaborare cu arh. M. Malkosovici, 19511953); aula şi sala de gimnastică a Institutului Agronomic din Iaşi (1952); două cluburi cu săli de festivităţi de 200 şi 300 locuri (1953); centru sportiv cu sală de gimnastică şi bazin de înot în colonie muncitorească (1953). Publicaţii: „Proiectarea acustică a teatrelor de vară în aer liber” în Arhitectura-urbanism, nr. 4-5/ 1952; „Consideraţiuni acustice asupra problemelor de urbanism” în Arhitecturaurbanism, nr. 8/ 1952; Manualul Arhitectului - capitolele despre noţiuni de acustică, teatre, săli de spectacole, cinematografe. (G.P.)

Complex comercial „Valea Roșie“, Craiova (1973), autor arh. Paul Ghiţă. Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 5, 1975 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 126


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GLUVAKOV, Olga (n. 1946, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1971. Lucrări: hotel şi complex de alimentaţie publică, Târgu Lăpuş (1970-1971, coautor); locuinţe cu confort sporit în comunele Fărcaşa şi Boiu Mare, Maramureş, (1971, colaborator); detaliu sistematizare pt. Microraionul nr. 4, Baia Mare, (1971, colaborator); studiu tehnicoeconomic pentru locuinţe cu magazine la parter, Feteşti (1971); studiu pentru locuinţe în mediu rural (1971, colaborator). A colaborat cu arh. H. Delavrancea-Gibory la schiţa de sistematizare a comunei Bălăneşti, Mehedinţi; la Centrul civic al comunei Bălăneşti; studiul documentar al caselor rurale tradiţionale Buzău şi casa de oaspeţi din Crângul Buzăului. Concursuri: participare la concursul UA pentru sistematizarea comunei Văleni, jud. Olt. (G.P.) GOAGEA, Cosmina Studii: IAIM, dipl. 1998; IAIM, master în arhitectură, specializarea Marketing în Arhitectură, dipl. sept. 1999. Membră a Uniunii Arhitecţilor din România (UAR); Membră a Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice (ARRP). Activitate de cercetare/ Expoziţii/ Publicaţii: autor al proiectului „Magic Blocks. Scenarii pentru blocurile din perioada socialistă în Bucureşti” / expozitie la Berlin, Bucureşti, Viena / publicaţia „Magic blocks” / conferinţe profesionale (2009); autor al studiului „Creative city architecture and new urban reality”, lucrare de cercetare realizată în cadrul bursei „Intellectual exchange”

oferită de Japan Foundation (Tokyo, ianuarie-martie 2008). Fondează asociaţia Zeppelin, este organizatorul celor 12 conferinţe Zeppelin din 2008. Organizator (în cadrul echipei Arhitectura/Zeppelin) al Bienalei de Arhitectură București, ediţia a 8-a, dedicată Europei Centrale și de Est (director de proiect), proiectul principal: Made în România / expoziţie-concurs de arhitectură românească contemporană, Galeria ¾, MNAC,.2008 (curator); 35 orașe, mulţi pixeli, ceva cafea / expoziţie de fotografie de arhitectură, Galeriile de Artă ale Municipiului București, 2008 (curator); Idei mici pentru un oraș mare/ expoziţie de proiecte de reabilitare urbană cu buget mic și foarte mic, MŢR, sala Acvariu, 2008 (curator); Avangardă și continuitate / expoziţie de arhitectură contemporană croată, MŢR, sala Oaspeţi, 2008 (curator); FFF08 / expoziţie de arhitectură contemporană maghiară, MŢR sala Oaspeţi, 2008 (curator); 3 conferinţe de arhitectură: Manuel Bailo, Hrvoje Njiric, Jaroslav Wertig, MŢR, 17 octombrie (organizator); 2 instalaţii artistice (Nu – fotoinstalaţie Ştefan Tuchilă și Hyperlocked – instalaţie Radu Comșa), octombrie-noiembrie, MŢR, sala Foaier, 2008 (curator). Între 1999 - 2004: Director de proiect al revistei Arhitectura (www.arhitectura1906.ro). Alte activităţi: organizator conferinţe, expoziţii, alte evenimente de artă şi arhitectură. Activitate didactică: Asistent universitar IAIM, atelier de bazele designului; Facultatea de Design - curs de comunicări vizuale; seminar de PR în cadrul programului de Master „Marketing în arhitectură”; seminar de semiotică anul VI. Premii: Premiul secţiunii Publicaţii din cadrul Anualei de Arhitectură de la

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 127


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

București, ediţia 2007, pentru catalogul „Remix. Fragments of a country”; Revista Arhitectura a primit premiul pentru publicaţii în cadrul concursului naţional Anuala de Arhitectură, organizat de Ordinul Arhitecţilor din România (2004); Revista Arhitectura a primit premiul pentru publicaţii în cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti, oferit de Ministerul lucrărilor publice, al transporturilor şi locuinţelor (2002); Premiul Pilkington pentru proiect tehnic de utilizare a sticlei în construcţii (1997). Premiul secţiunii Publicaţii de arhitectură la Bienala de arhitectură Bucureşti (2014), cu lucrarea Dincolo de oraş, autor Asociaţia Zeppelin, colaboratori: arh. Cosmina Goagea, Constantin Goagea, Ştefan Ghenciulescu, Cosmin Caciuc. (R.N.) GOCIMAN, Cristina Olga (n. 1951) Studii: IAIM, dipl. 1976; doctor în arhitectură cu lucrarea Relaţia management ecosistem arhitectural în reconstrucţia zonelor calamitate din 1999. Funcţii: membru Consiliul Director UFAR (1999 – 2006); vicepreşedinte Filiala Teritorială Bucureşti a OAR (2001 – 2006); membru în Consiliul de conducere a OAR (2001 – 2006); membru în Comitetul tehnic de specialitate CT S4 – ,,Risc seismic, acţiuni şi siguranta construcţiilor’’ al Direcţiei generale tehnice al MTCT (2002 – 2006); membru în Comitetul Tehnic de Specialitate – CT – S14 – (MTCT, membru fondator) – ,,Hazarduri şi Riscuri naturale’’ înfiinţat prin Ordinul nr. 1934 din 11.11.2005 al MLPTL (2005 – 2006).

Lucrări în Bucureşti: autor proiecte de urbanism zona Polonă; Supermarket Carrefour; ansambluri rezidenţiale „Chefalu”, „Pantelimon”, „Voluntari”; biserica Mişcarea lui Christos, şos. M. Bravu (1995); imobil S+P+5E, birouri şi servicii, str. Polonă 65 (în colaborare cu arh. Octavia Popea, Claudiu Hogea); imobil birouri şi servicii str. Polonă 45 (în colaborare cu arh. Claudiu Hogea); imobil apartamente, str. Polonă 89 S+P+5E (în colaborare cu arh. Andreea Voica, Claudiu Hogea); hotel 3 stele, str. Mihai Eminescu nr. 62-65 (în colaborare cu arh. Claudiu Hogea, Marian Mihaescu); locuinţă S+P+1E, Snagov (2001); locuinţă S+P+1E+M (2000); amenajare locuinţe şi birouri (2000-2001); amenajare agenţie BCR, Cal. Moşilor (1998-1999); restaurare amenajare sediu administrativ Semănătoarea, Splaiul Independenţei (2003); amenajare arhiva BCR (2003); amenajare BCR Unic (2003); amenajare sediu Sucursala BRD Academiei, (20042005); consolidare şi reamenajare sediu administrativ Semănătoarea (2004, în colaborare cu arh. Octavia Popeea, Claudiu Hogea); imobil birouri 4S+P+11E, str.Olteni 2-4 (2011, în colaboare cu arh. Claudiu Hogea, Andreea Voica, Bogdan Chipara). Activitate didactică: Este cadru didactic al IAIM, începând din 1991 (titlul academic actual, profesor universitar). Publicaţii: colaborator reviste publicistică, arhitectură, poezie, grafică: Arhitectura, Arhitext, Igloo, O casă pentru fiecare, Dilema, 22, România Literară, Steaua, Luceafărul, SLAST, Contemporanul, Tribuna (1976-2006), colaborator PROTv, Televiziunea Română, TVR Cultural, Radio România Actualităţi, Antena Bucureştilor (1999); carte: Arhitectura ca o Arcă (Ed. Capitel, 2008), Managementul reducerii ricului de dezastre. Strategii de arhitectură şi urbanism (ed. UAUIM, 2007);

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 128


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Investigarea habitatului - abordare ecosistemică (2006). Premii: Premiul de publicistică – SLAST (1985); Premiul de poezie „Alpha 85” – Editura Dacia, Cluj; Premiul Uniunii Arhitecţilor pentru desen (1986); Premii de arhitectură – „Confruntări varşoviene – From the Rezidential Complex to the City Core” – premiu special (1986); premiu„Teatrul Luceafărul – Chişinău” (1991); premiul I- „Hotel 100 familii Crescent” (1992); menţiune- „CEC – Imagine de corporatie” (1999); menţiune la concursul pentru Catedrala Patriarhiei (2002); Premiul III- Anuala de arhitectură 2003, pentru Restaurare faţade şi amenajare exterioară „Camera Notarilor Publici Bucuresti, Grădina icoanei, Bucureşti”; Premiul Secţiunii Studii şi proiecte, Anuala 2007, pentru Remodelare spaţiu urban, str. Edgar Quinet, Bucureşti. (R.N.)

Imobil birouri şi servicii str. Polonă 85, Bucureşti, autor arh. C.O. Gociman, coautori: arh. Claudiu Hogea, Andreea Magdalena Voica, Bogdan Cătălin Vasiluţă. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/autori/cristina_ol ga_gociman/ Accesat oct. 2014

GOGA, Nicolae (n. 1913, Târgu Ocna - m. 1995) Studii: IAIM, dipl 1939. Lucrări: imobile de locuinţe în str. Povernei (1942), str. Matei Millo (1946); Sediu BNR, Olteniţa; Complex comercial Călăraşi; bloc de locuinţe, Călăraşi. Între 1939-1948 a lucrat împreună cu arhitectul Constantin Joja. Din 1949-1964 a fost arestat pentru delictul „uneltire împotriva regimului comunist”. După 1990 a proiectat Biserica din Parcul Tăbăcăriei din Constanţa; biserica din Parcul Titan, Bucureşti (1994-96); biserica paraclis a campusului Universitar al Politehnicii; Monumentul „Calvarul Aiudului” (1993, colaborator al arh. Anghel Marcu). Premii: menţiune la concursul pentru Catedrala din Odessa (1942). (G.P.)

Biserica din Parcul Titan, arh. Nicolae Goga. Sursa ilustraţiei: Enciclopedia Wikipedia

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 129


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GOIA (SAVA), Maria [Lia] (n. 06.03 1947, Sebeşel, Jud. Alba) Studii: IAIM, dipl.1971, având ca profesori pe arh. Anton Moisescu, Valentin Iorga, Horia Maicu. Activitate: A fost repartizată la Institutul Proiect Bucureşti unde a activat în perioada 1971-1994. Din 1994 până în 2000 a activat în cadrul SC. ”Bucureşti Internaţional - Proiect”. Lucrări: în cadrul I.P.B. în colectiv: Complex Clinic 1540 paturi, azi Spitalul Municipal (şefi proiect arh. C. Moşinschi, M.Hornstein, M.Săndulescu, S.Ungureanu); Ansamblul de locuinţe şi magazine Obor (ALMO) (şef proiect arh. M.Săndulescu); Bloc 16 Dorobanţi (şef proiect arh. S. Ungureanu); Ansamblul de locuinţe IRTAColentina (şef proiect arh R.Fotino); Blocuri de locuinţe Zlătari (şef pr. arh. R. Fotino); locuinţe Poarta 4 - 23 August (şef proiect); şcoală în com. Glina (şef proiect); Policlinica Rahova (şef proiect); blocuri în b-dul Iancu de Hunedoara; blocurile „J” bd. Unirii (şef. pr. arh S. Ştefănescu); Inst. Naţional de Transfuzie Sanguină (proiect nerealizat); Hotel Sofitel colaborator Lucrări în perioada 1994-2000: locuinţe de tip vilă pentru Gazprom în Maloiaroslaveţ (lângă Moscova); Clădirea Bucureşti financial Plaza –Calea Victoriei (colaborare BIP – Bouygues fr.) (prin amabilitatea doamnei arh. Maria Goia) (G.P.) GOIA, Vlad Ioan (n. 1943, Cetatea Albă, Basarabia – azi, Ucraina) Studii: IAIM, dipl. 1969, avându-l ca profesor pe Tiberiu Niga. Lucrări: O primă perioadă (1968-1969) lucrează la Inst. de Proiectare pentru Industria Materialelor

de Construcţii din Bucureşti, apoi (1970-

1978) la Institutul de Proiectare din Buzău, unde a elaborat proiecte pentru un mausoleu comemorativ pentru eroii militari români români din războiul din 1916-1919, de la Siriu, jud. Buzău, Casa Artiștilor Plastici din Buzău, proiecte rămase neexecutate. Ca arhitect la „Carpați Proiect“ din București, între 1983 și 1996, a fost implicat în proiectarea unor corpuri (C4, C5, C6 – coordonare şantier) din Casa Republicii (azi, Palatul Parlamentului). Între 2000 și 2007, a activat ca arhitect la Combinatul Fondului Plastic, unde a avut ocazia să întocmească proiecte de specialitate tangente cu arta plastică, printre care cele pentru Panteonul Eroilor militari din războaiele 1916-1919 și 1939-1944 “Regina Maria” din Onești (finalizat în 2012), lucrări de decorațiuni exterioare și interioare la Biserica Cuvioasa Maria Magdalena din Onești, restaurare uși metalice de intrare în Palatul Telefoanelor, București, remodelare monument „Voievodul“ din Onești. Alte lucrări: Piața agroalimentară și spații comerciale din Bușteni, locuință str. Ion Băiulescu nr. 32, București, Complex comercial „Istrița“ din Buzău, Motel cu 40 de locuri la lacul Luciu, jud. Buzău, hotel în Eforie Nord, intrare de onoare în parcul „Crâng“ din Buzău, Biserica Sf. Treime din Dej; magazine şi piaţa agroalimentară Buşteni; monument închinat gimnastelor române medaliate la Olimpiada Montreal 1976 (în colab. cu sculptorii V. Soponariu şi B. Hojbotă); lucrări de restaurare: Palatul Primăriei Municipiului Buzău; casa Carol Göbl - str. Doamnei nr. 14-16 şi casa Eliade - str. Doamnei nr. 46. Abordând și lucrări de urbanism, a întocmit detaliul de sistematizare pentru Piața Gării din Buzău, schițe de sistematizare rurală în județul Buzău,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 130


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

studii de amplasament pentru locuințe în București, PUD-uri în Bucureşti ş.a. A participat în 1992 la concursul pentru Catedrala Libertăţii din Brăila. Funcţii: a fost o perioadă scurtă, arhitect şef al Municipiului Buzău. Activitate didactică: în perioada 20062007, cadru didactic asociat la UAUIM, Bucureşti. Premii, concursuri: menţiune la concurs internaţional studenţesc la Praga (Locuinţe unifamiliale şi colective) în anul V (1967); concurs internaţional – sediu ONUDIU, Viena – 1968, coord. Prof. univ. arh. Ludovic Staadecker, proiect acceptat în faza de jurizare; Casa Artiştilor Plastici – Buzău premiat de filiala UA-Buzău. (prin amabilitatea d-lui arh. Ioan Goia) (V.Ţ., S.T.)

Propunere pentru Catedrala Libertăţii din Brăila (concurs). Faţada vest. Colecţia arh. Ioan Goia

Panteonul Eroilor de la Oneşti (2012). Colecţia arh. Ioan Goia

GOILAV, Ana Maria Studii: UAUIM, dipl. 2001; 2002-2003: bursă postuniversitară ONBSS, MEC, stagiu de cercetare la Universitatea de construcţii şi arhitectură Yerevan, Armenia; 2003-2006: Şcoala de Studii Avansate UAUIM, master Arhitectura vernaculară şi spaţiul sacru; doctor în arhitectură (cercetare cu titlul: Sanctuarul central în creştinismul timpuriu – o investigaţie hierotopică). Lucrări: showroom Vixo, Calea Victoriei (2006-2007); biserica studenţilor, Facultatea de Agronomie Bucureşti (2008); altar de vară la Mănăstirea Oaşa, jud. Alba (2007); biserica Spitalului de psihiatrie Voila, Câmpina (nominalizare Anuala de Arhitectură 2013). Este unul din iniţiatorii proiectului Şcoala de la Buneşti (cel de-al doilea fiind istoricul Petre Guran). Activitate didactică: Lector în cadrul UAUIM. (R.N.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 131


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Biserica Spitalului de Patriarhie Voila, Câmpina, arh. Ana Maria Goilav. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2013/arhitect ura-social-culturale/aa20/ Accesat oct. 2014

GOJ, Alexandru (n. 1918, Salonic, Grecia - m. 2006) A venit in Romania în anul 1934. Studii: FA, dipl. 1946 (profesori: arh. G.M. Cantacuzino, C-tin Iotzu). Lucrări: A lucrat între 1942-46 în biroul arh. Haralambie Georgescu. Arestat între 1948-1953, după eliberare a lucrat în executie la trusturi de construcţii până în 1960. În cadrul DSAPC Ploiesti, a participat la realizarea ansamblului de locuinţe Ploieşti Nord. Revenit în Bucureşti, a făcut parte din colectivul care a proiectat cartierul Balta Albă şi dotări şi locuinţe la Turnu Magurele şi Alexandria. Din 1981, a lucrat la Romproiect până în 1991 cand şi-a înfiinţat propriul birou de proiectare realizând, în special, vile în jurul Bucureştiului. (Sursa informaţiilor: Mitric-Ciupe, Vlad (2013). Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964: între destin concentraţionar şi vocaţie profesională. Bucureşti: Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului.) (R.N.) GORLINGER, Dori Galin (sec. XX) Arhitect cu activitate interbelică, a lucrat îndeosebi cu Alexandru Zaharia, care avea relații în aristocrația timpului, asigurându-și astfel comenzi pentru

locuințe mai speciale precum: casa-muzeu Zambaccian din București (1946); casa Possa din Aleea Alexandru, București; casa Şipoş, bd. Lascăr Catargiu, București; casa Canarache, str. Popa Tatu, București; vila Anghelida din Predeal; Palatul Regal de la Scroviștea – Ilfov. (V.Ţ.)

Casa Muzeu Zambaccian, arh. Galin Gorlinger. Sursa ilustraţiei: http://www.evenimentebucuresti.ro/2011/07/08/cursuri-calatorie-prinmuzeul-kh-zambaccian-la-muzeul-zambaccian/ Accesat oct. 2014

GORCEA, Constantin (n. 1959) Studii: IAIM, dipl. 1985. Funcţii: Preşedintele OAR Filiala Nord-Est Lucrări: Dintre lucrările realizate în Suceava se pot menționa: imobil birouri „Civica“ – str. Armenească; sediul Parchetului; Centrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene; Complex de natație și kinetoterapie la Universitate; extindere sediu BNR (1999); Muzeul de științe naturale (2001); Hotel „Clasic“ (2000); sediul BCR; supraetajare la Aeroport (1997); cămin de copii; sediul Crucea Roșie (1998); Muzeul „Eminescu“ din Ipotești (2000); extinderea casei „Stănescu“ din Suceava (2004); spații de cazare în incinta Memorialului M. Eminescu de la Ipotești (2005); Catedrala arhiepiscopală; reconversie Uzina de apă din Suceava în Centru de Cultură Urbană (2012).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 132


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Premii : Centrul de Arhitectura, Cultura Urbana si Peisaj "Uzina de Apa" Suceava a câştigat premiul Bienalei Naţionale de Arhitectură 2013-2014 – secţiunea arhitectura patrimoniului cultural. (V.Ţ.) GOTTEREAU, Paul Jules Alfred (n. 1843, Perpignan, Franţa – m. 1924) Un reprezentant ilustru al şcolii franceze de arhitectură a fost Paul Gottereau, stabilit în România, care a devenit unul din cei mai faimoşi arhitecţi ai timpului, fiind cunoscut drept unul dintre artizanii care au contribuit la schimbarea radicală a Bucureştiului. Studii: A studiat la Școala de Arte Frumoase din Paris, de unde obține diploma în 1869. Funcţii: Numit arhitect al Casei Regale, a avut posibilitatea să dea măsura întregului său talent, lăsând în urmă opere de mare valoare, drept pentru care Carol I i-a conferit Ordinul Coroana României. Lucrări: A fost activ în România, unde a realizat o seamă de lucrări reprezentative, în București, în stilul academismului francez, specific sfârșitului de secol XIX, dintre acestea fiind de remarcat: Fundația Universitară Carol I – Calea Victoriei (1895) şi extinderea ei (începută în 1911, dată în folosinţă în 1914); reconstrucţia Palatului Regal, Calea Victoriei – București (1885); corpul vechi refăcut și amplificat de N. Nenciulescu în 1928-1932, după incendiul din 1926; Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni - Calea Victoriei (lucrările fiind începute în 1897 şi terminate în 1900; astăzi sediul principal al CEC); Palatul Nifon, Calea Victoriei/str. Doamnei (1888).

În calitate de arhitect al Casei Regale, Paul Gottereau a executat și remodelarea Palatului Regal de la Cotroceni (1895). Alte lucrări: vila Marghiloman din Buzău; casa Clinceanu – Calea Călărașilor – București; Palatul Dinu Mihail din Craiova (azi Muzeul de Artă) (1907); conacul Calimachi din Mănești – Prahova (1895); Castelul din Posada la prinţului Valentin Bibescu; casele Grigore Cantacuzino – Calea Victoriei nr. 147 – București; casa Perșu, Calea Victoriei nr. 159, București (1898), demolată în 1977; casa Greceanu – Calea Victoriei nr. 20 – București; casa Greceanu (Vlahuţă Slătineanu) – bd. Carol; casa Stoicescu – str. Batiștei – București; Biserica din Mănești – Prahova (1896); casa Maria Cantacuzino, din Piaţa Lahovary ; casa George Em. Lahovary – Calea Griviței nr. 3, București (1886); casa Brâncov, str. Corăbiei/str. Episcopiei – București; casa Algiu, Calea Victoriei nr. 120, București (1876) (azi sediul „Grupului pentru Dialog Social“ şi sediul Green Hours); casa dr. C. Cantacuzino, str. C.A. Rosetti nr. 37, București (1896) (azi adăpostește o unitate de cercetare a Armatei) ; casa Al. Lucasievici – Bd. Lascăr Catargiu; casele Petru Carp, Em. Miclescu, Olmazu, Alexandru Marghiloman, Anastase Stolojan, Basset, dr. G. Stoicescu (str. Corabiei nr. 5); propria casă (str. Corabiei nr. 7), C.C. Arion (str. Corabiei nr. 9), gen. Poenaru, George Em. Filipescu, Alexandru I. Filipescu, Paul Petrini. S-a implicat și în primele organizații profesionale create în țară, fiind membru al primei Societăți de Arhitecți și Ingineri creată în 1876 și apoi a Societății Politehnice din 1881. (V.Ţ., S.T.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 133


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Palatul Dinu Mihail, Craiova, arh. Paul Gottereau. Sursa ilustraţiei: Printre hotare, anul I, nr. 2/10 mai 1908, p. 161

GRAD, Ica (n. 1901 - ?) Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură Roma (Italia), dipl. 1929. Lucrări: a proiectat peste 80 de vile în ţară şi în Bucureşti; reconstrucţie Cercul Militar Bacău; vila Mura din Tușnad; vilele Mimi, Marița, Vârful cu Dor, Mureșanu, Salkay, Antal, Balomiri, toate în Borsec, etc. A proiectat diverse lucrări în Italia. Expoziţii: În 1970 a avut o expoziție de desene și acuarele la U.A. Concursuri: Mențiune la concursul pentru „Policlinică în mediul urban“ (1968). (G.P.) GRAMA, Niculae (n. 1954 ) Studii: IAIM, dipl. 1980; doctor în arhitectură. Activitate didactică: a deţinut funcţia de decan al Colegiului de arhitectură, arhitectură de interior, urbanism şi restaurare (2004); cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din cadrul IAIM, Bucureşti (titlu academic:

profesor universitar, din 2005). Lucrări: Institutul Naţional de Oncologie, 500 paturi, Bucureşti (1983-1986, coautor); proiect tehnologie „Spitalul European Bucureşti”, 250 paturi (1999, autor); „Spitalul European Bucureşti”, 150 paturi (2001, autor); „Spitalul European Bucureşti”, 110 paturi, amplasament nou (2003, autor); centru de diagnostic „Medisystem”, Bucureşti (2005, autor); unitate primiri urgenţe la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (2005–2006, autorul Proiectului Tehnic); locuinţă unifamilială, str. Ştefan Mihăileanu nr. 3, S2, Bucureşti (1998–1999, autor); locuinţă unifamilială în Odorheiu Secuiesc, Harghita (2000, autor); modificare şi mansardare imobil, str. Borzeşti, Cluj (2000, autor); locuinţă unifamilială, str. Gârlei 66, S1, Bucureşti (2001, autor); imobil birouri, str. Mărăşeşti, nr. 25, S2 (2001, autor); modificare imobil locuinţe, str. Av. Bădescu, nr.24, Cluj (2001, autor); copertină acces în corpul de birouri, CET – Sud (2001, autor); proiect tehnologie restaurant „La Villa“, str. Alex. Constantinescu, nr. 65, S1, Bucureşti (2002, autor); consolidare şi modificare imobil, Piaţa Pache Protopopescu, Bucureşti (2002- 2003, autor); locuinţă S+P+1+MS, str. Lânãriei, nr. 66, S4, Bucureşti (2003-2006, autor); consolidare şi amenajare “Hanul dintre vii”, Urlaţi, jud. Prahova (2004 -2006, autor). Premii: Premiu UAR pentru Institutul Naţional de Oncologie (1989). (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 134


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Spital în soluţie monobloc, Gh. Gheorghiu Dej (1964), arh. E. Machedon, Alice Lepădatu, S. Granet. Sursa ilustraţiei: Curinschi Vorona, Gh. (1981). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică

Spital, perspectivă şi plan parter, arh. N. Grama. Sursa ilustraţiei: http://www.oarbucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni/Niculae_GRAM A.pdf. Accesat oct. 2014

GRANET, Silvia (n. 1903, Brăila – m. 1977) Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, dipl. 1930. A lucrat în birourile de arhitectură ale lui Edmond van Saanen Algi şi Cristofi Cerchez până în 1939 participând la realizarea a 10 imobile de locuit în Bucureşti. Lucrări: S-a specializat în construcţii pentru sănătate: spitalele din Reşiţa (1948), din Oneşti (1964), Suceava 81966), Baia Mare (1968), Caransebeş; Spitalul de oftalmologie (1949) şi Clinica de neurochirurgie, Berceni (1975); Spitalul cardiovascular Fundeni, 710 paturi, Bucureşti. A mai colaborat la realizarea Casei Radio, str. gen. Berthelot, Bucureşti (1958) şi la schiţa de sistematizare a oraşului Vălenii de Munte (1949). (R.N.)

GRECEANU, Eugenia (n. 1928, Bucureşti) Studii: FA, dipl. 1953. Din 1954 lucrează în atelierul Monumente istorice din ISCAS, condus de arh. Ştefan Balş. Din 1960 până în 1978 a participat, în cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice, la revizuirea şi completarea Listei Monumentelor Istorice. După desfiinţarea în 1978 a Direcţiei Monumentelor Istorice, lucrează la Muzeul de Istorie a Republicii unde până în 1983 definitivează studiile efectuate asupra delimitării valorilor arhitecturale şi urbanistice din oraşele Roman, Piteşti, Botoşani. Din 1983, desfăşoară o activitate de cercetare iar după 1990, de avizare, în cadrul Comisiei Monumentelor Istorice. Între 1993-2001 a fost preşedinte al Comitetului Naţional Român al ICOMOS. Lucrări: Restaurări în cadrul atelierului Monumente istorice, ca şef de proiect: casa de piatră din Hereşti; biserica mănăstirii Strâmba; mănăstirea Gura Motrului; incinta mănăstirii Suceviţa; casa Hirscher, Braşov; mănăstirea Brâncoveni; biserica mănăstirii Cotmeana. În colectiv: restaurări la palatul Cuza Vodă din Iaşi;

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 135


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

incinta mănăstirii Govora; mănăstirea Tismana; casa aurarului, Bistriţa; Castelul de la Hunedoara; mănăstirea Galata, Iaşi; biserica din Densuş. Premii: Opera Omnia în cadrul Anualei de Arhitectură a Mun. Bucureşti (2006). (R.N.)

Conacul Udrişte Năsturel, Hereşti; proiect restaurare: arh. E. Greceanu, studiu istoric: Radu Greceanu. Sursa ilustraţiei: www.punctdefuga.ro Accesat oct. 2014

GREFU, Jean (n. 1869 - m. 1936) Studii: Studii de arhitectură în cadrul Politehnicii din Zürich și Academiei de Arte Frumoase din Milano, de unde obține diploma în 1898. A fost coleg și prieten cu arh. Cristofi Cerchez. Lucrări: Înscriindu-se în căutările de expresivitate a unui stil neoromânesc, a realizat în Bucureşti: locuință, str. Arcului/str. Armenească; locuință, str. Oțetari/str. Batiștei; locuință, str. Plantelor/str. Sf. Ștefan. Alte locuințe: pe str. Sf. Ștefan, nr. 17; str. Toamnei, nr. 78; str. Popa Nan, nr. 4, toate în Bucureşti. (V.Ţ.)

GRIGORE, Corneliu (n. 1946, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1971. A activat profesional în cadrul Institutului de Proiectare Carpaţi (1971 -2003), colaborând cu arh. Constantin Furmuzache şi Nicolae Vlădescu. Lucrări: extinderea Institutului de Medicină din Iaşi (1972); şcoală cu 24 de clase şi grădiniţă în cadrul Centrului Naţional de Fizică de la Măgurele (1974); Institutul de Agronomie din El Khroub, Algeria (1978); locuinţe la Scorniceşti, Olt (1982); hotel cu 200 locuri la Băile Felix (1981); Casa de Cultură din Colibaşi (1985); casă de oaspeţi, Covasna (1986); Hotel 180 locuri în Slatina (colaborare); restaurarea Palatului Regal Cotroceni; sediul Opel, str. Barbu Văcărescu, Bucureşti; extindere vilă Olăneşti; restaurarea Muzeului Naţional de Artă; restaurarea şi extinderea Palatului Foişor, Sinaia, etc. Premii: premiul UA pentru Ansamblul pentru învăţământ, Platforma Măgurele (1974 ). (G.P.,V.Ţ. )

Grădiniţa 180 locuri, Platforma Măgurele, arh. Corneliu Grigore. Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr.1-2, 1980

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 136


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GRIGORESCU, Ioana (n. 1915, Bucureşti – m. 2006) Studii: FA, dipl. 1947. Lucrări: S-a specializat în lucrări de protejare şi restaurare a monumentelor istorice: autor şi coordonator pentru lucrările de restaurare ale mănăstirilor Slatina (196072), Secu (1963-72), Sihăstria (1966-69), Putna (1966-72) şi casei Dosoftei, Iaşi (1964-67); în colaborare cu arh. N Diaconu: mănăstirile Dealu, Târgovişte (1954-1955), Suceviţa (1960-70), Dragomirna (1961-71), Humor (1961-65), Galata (1960-63), Voroneţ (1960-71). Activitate ştiinţifică: Cercetări la biserica mănăstirii Secu şi propuneri de reconstituire (1972); Puncte de vedere în legătură cu restaurarea mănăstirii Suceviţa (1973); Cercetarea şi restaurarea Turnului tezaur de la Putna (1973); Repere în determinarea transformărilor bisericii de la Putna (1974). Expoziţii: „Artista foloseste tehnici şi suporturi variate pentru lucrări în creion, peniţă, guaşe, pastel, unele de mari dimensiuni. O parte importanta a operei plastice este formată de schiţele şi studiile de arhitectură. A facut modelaj, a compus obiecte şi ambientare de interior, a interpretat elemente structurale şi închideri spaţiale (stâlpi, porţi, trepte - de lemn mai ales) ca obiecte de sculptură. (Sursa informaţiilor: http://www.uniunearestauratorilor.com/ muzexp.html) Câteva expoziţii: Expoziţia de grafică Hassefer (1944); expoziţii colective în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din România. (R.N.)

GRIGORESCU, Vintilă Gh. (n. 1925, Bucureşti – m. 2008, Suedia) Studii: FA, dipl. 1953, specialitatea arhitectură industrială. Lucrări: ocol silvic (1952); regionala silvică (1952); fazanerie (1952); atelier mecanic (1954); combinatul instrumentelor muzicale, Reghin (1954); hală fabricaţie hârtie, Bacău (1954); Fabrica de ciment, Medgidia (1957); decoraţii interioare pentru Sala Sporturilor, Constanţa (1957); bloc locuinţe, Ploieşti (1957); laborator uzinal, Popeşti Leordeni (1960); hala Borzeşti (1960); combinat de aluminiu, Oradea (1961-1962). (G.P.) GRIGORIU, Gicu (n. 1938, Galați) Studii: IAIM, dipl 1962. Lucrări: Specializat în lucrări de arhitectură industrială și-a adus contribuția la realizări importante în domeniu ca: Întreprinderea de autoturisme „Dacia“ din Colibași, Pitești (1967, în colaborare cu arh. Adrian Ionescu şi arh. Paul Mihalik); Întreprinderea de rulmenți din Alexandria (1974); Uzina „Turbomecanica“, București (1976); Fabrici de reparat vagoane la Alexandria și El Wasta (Egipt); Hale de producție la Uzinele Metalurgice, Reșița; laboratoare de încercări la „Progresul“, Brăila. (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 137


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GRIMBERG, Solari Aron (n. 1928, Bacău) Studii: FA, dipl. 1953. Lucrează în câteva institute de proiectare bucureștene, fiind cooptat în 1957 de către arh. Cezar Lăzărescu în colectivul de proiectare a litoralului românesc și a unor vile speciale. Lucrări: Complex de odihnă la Eforie Nord (1957); Centru comercial și Teatru de vară la Mamaia (1962); ansamblul de odihnă (1.000 paturi) la Mamaia (1959); locuințe muncitorești, str. Memorandumului, Brașov (1959); stațiunea turistică Neptun – etapa I (1967); stațiunea turistică Neptun – etapa II (1969); hoteluri înalte în stațiunea Olimp (1971); cămin studențesc cu 1.500 de locuri la Academia de științe politice „Leu“, București (1974); reședința prezidențială de la Snagov (1975). Deoarece în 1958 cere plecarea definitivă din țară, este o perioadă marginalizat, retrăgându-i-se dreptul de semnătură până în 1962, când renunță la cererea de emigrare. Aflat în prim planul realizărilor arhitecturale din România în perioada 1962-1976, din cauza implicării brutale a conducerii de partid și de stat în proiectarea unor obiective speciale, a preferat să se retragă și să părăsească România. După stabilirea în Israel, din 1982, a realizat: clădiri rezidențiale prefabricate în Pisgat Zeev, Ierusalim (1983); ansamblu rezidențial în Remot 04, Ierusalim și în Sanhedria, Ierusalim (1985); vila dr. Kahana din Ierusalim (1985); Hotelul “Sonesta” în Eilat, la Marea Roșie (1989, în colaborare cu arh. Amon Ben Dor); bloc de locuințe în Naot Askhelon (1992); ansamblu rezidențial în

Malcha; blocuri de locuințe în Manhat și Eilat (2001). Activitate didactică: Între 1953 și 1958 a fost asistent la Facultatea de Arhitectură din București. (V.Ţ.)

Ansamblul Teatrul de vara şi Hotel Perla, Mamaia. Mahu, Adrian. (2011). Arhitecţii şi exilul. Oneşti: Ed. Magic Print

GROSS, Iosif (n. 1897, Ciacova, Timişoara - ?) Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, Budapesta, dipl. 1919; specialitatea arhitectură industrială. Lucrări: Fabrica de locomotive, birouri şi colonie de muncitori la Reşiţa (19211923). La Bucureşti: locuinţe pentru funcţionari (1927); Fabrica „Solex” (1930); Fabrica „Flexida” (1934); 10 imobile de locuit (1934-1939); Fabrica „Vulcan” (1949); turnătorie Călan (1950); topitorie oţel la Câmpia Turzii (1952). (G.P.) GROSU, Eugen (sec. XX) Arhitect ce a profesat în perioada interbelică. Lucrări: Palatul Administrativ din Tg. Mureş (fosta Prefectură); Spitalul din Tg. Mureş; vila Ciobanu, bd. Lascăr Catargiu

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 138


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

nr. 25, Bucureşti (1925); Spitalul din Sf. Gheorghe, Covasna. (V.Ţ.) GROZEA, Rodica (n. 1920, Roman - ?) Studii: FA, dipl. 1949. Lucrări: ansamblu locuinţe, Piaţa Unirii, Iaşi (1962); club-bar la Mamaia (1964); staţiunea turistică Neptun - etapa I (1967); vile pe faleza Neptun (1968). (V.Ţ.)

Onești (1964), Slatina (1970), Rovinari (1979). A activat și în organisme de avizare și control în domeniul sistematizării. Concursuri: Menţiune la concursul pentru „Sistematizarea unui cartier de locuit“ (1964). În cadrul discuţiilor de creaţie din cadrul Uniunii Arhitecţilor a prezentat în repetate rânduri referate privind aspecte de actualitate din proiectarea urbanistică de la noi din ţară și din străinătate. (V.Ţ., G.P.)

Club bar la Mamaia, arh. Rodica Grozea (1965) Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 4, 1966

GRÜNBERG, Mauriciu (n. 1906, Bucureşti - ?) Studii: FA, dipl. 1945. Lucrări: Institutul Pasteur (1940); imobile de locuit (1940-1948); pavilion administrativ, cantină şi dormitoare la cazarma MAI Timişoara (1949); cazarma MAI Oradea (1949); lucrări la Fabrica de Ciment Fieni (1951); Fabrica de ciment Bicaz; Fabrica de cărămidă Mureşeni, Burdujeni; staţia de măcinare Bucov; locuinţe şi cantină la Lespezi. (G.P.) GRÜNBERG, Boris (n. 1922, Galaţi - ?) Studii: IAIM, dipl. 1950; doctorat la Moscova în 1955. Lucrări: Specializat în urbanism, a întocmit schiţe de sistematizare pentru orașele: Galaţi (1962), Hunedoara (1964),

Schiţa de sistematizare, oraş Slatina (1970), autori arh. Boris Grünberg şi arh. Sanda Mehedincu. Sursa ilustraţiei: Arhitectura, nr. 2, 1975

GRUNDL, Zoltan (n. 1920, Polonia - ?) Studii: FA, dipl. 1947. Lucrări în București: cvartal de blocuri joase în Vatra Luminoasă (1955); bloc de locuințe în Bd. Ferdinand I (1955); Sala Palatului (1960). (V.Ţ.) GUDINĂ, Iulian (n. 02.04.1961, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1987, doctorat în arhitectură, dipl. 2009. Peste 100 de lucrări de arhitectură proiectate şi/sau executate (locuinţe, social-culturale, industriale, sănătate, amenajări interioare etc.); peste 20 de lucrări de urbanism; peste 30 de

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 139


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

oferte, studii, concursuri. A lucrat la Secţia de Proiectare Judeţeană Vrancea, Focşani (1987-1990); la IPCT (1990-1994), arhitect proiectant, Team Consult Design Office, Abu Dhabi, E.A.U. (1993); Comproiect SA (1994-1995); Eastern Duty Free Airport Services Romania (1995-1996); Transalpin Industries S.A. (1996-1997). Între anii 1992-2012 a fost arhitect asociat la firma Prospect SRL Bucureşti. Lucrări: casa Cojanu, Bucureşti (20042008); Complex B.C.R., Drumul Taberei, S6, Bucureşti (1994-1995); locuinţa fam. David, Bucureşti (2004); casa Nicolae, Bucureşti (2005); casa David, str. dr. Carol Davila nr. 100, Bucureşti (2004, în colaborare cu arh. Eugenia Costăchescu). Activitate didactică: cadru didactic UAUIM din 1999, astăzi conferenţiar. Publicaţii: „Receptarea publică şi elitistă a arhitecturii” în vol. Spaţiu – Artă – Arhitectură, Editura Universitară Ion Mincu (2013); „Intervenţii noi în cadrul construit existent. Propunere de analiză a procesului şi de apreciere a rezultatului” în vol. Argument 2/2010, Editura Universitară Ion Mincu (2010); „Intervenţia nouă în cadrul construit existent, un proces în trei etape” în Arhitext, 3/2009 ş.a. Premii: Premiul special- Tipologii de locuinţe cuplate în ansambluri noi, Concurs Impact SA (1990); MenţiuneRevitalizare urbană zona km. 0, Piaţa Sf. Gheorghe, concurs UAR (1992). (prin amabilitatea d-lui arh. Iulian Gudină) (S.T., G.P.)

Complex B.C.R. S6, Drumul Taberei, Bucureşti. Sursa ilustraţiei: colecţia arh. I. Gudină

GUNEŞ (GÜNES), Emil M. (n. 1890, Bucureşti - m. 1945, Bucureşti) Arhitect român de origine turcă. Studii: Şcoala Specială de Arhitectură „Trélat” din Paris, dipl 1912; arhitect militar. Lucrări: casa principelui Nicolae, din Balcic (1925); Castelul Reginei Maria, denumit Tehna Juvah („Cuibul liniştit”) din Balcic, (1925-1927). Despre castel, regina Maria scria: „Căsuţa mea ciudată de pe malul Mării Negre îmi va da posibilitatea să-mi las imaginaţia să zburde (...) voi numi mica bizarerie, Tenha-Juvah, „Cuibul solitar”, pentru că toate denumirile de aici sunt turceşti.” Emil Guneş a construit şi a doua clădire de pe domeniul regal, „Mavi Dalga” („Valul albastru”) destinată musafirilor, compusă din parter şi două etaje, „Mavi Dalga, casa de oaspeţi, este cea mai «adorabilă» perfecţiune ce se poate imagina”. (Regina Maria, Însemnări). Domeniul a fost extins şi îmbogăţit, luând naştere mai multe pavilioane în jurul palatului mare: pavilionul „Izbânda”, construit în anul 1936 şi prevăzut cu o sală de cinema, clădirea corpului de gardă, casa intendentului, pavilionul „Ciuperca”, 3 case pentru personalul responsabil cu viţa-de-vie, pavilionul de odihnă, templul Maria Ruh (lucrare neterminată), pavilionul administraţiei, stupăria, crama,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 140


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

pavilionul „Cara Dalga”, vila „Elisa” etc. Unele dintre ele au fost proiectate de arhitectul Guneş, altele, precum pavilionul grănicerilor, de către arhitecta Henriette Delavrancea-Gibory. Alte lucrări: Casa Oştirii regelui Carol II, str Cobălcescu, nr. 28 (1932); Cercul Militar din Chişinău; casa gen. Zissu, str. Petre Creţu, Bucureşti; vila Câmpineanu (1922), Bd. Dacia 58 (în colaborare cu arh. Victor Asquini); vilă pe bd. Lascăr Catargiu nr. 3. (G.P., V.Ţ.)

Publicaţii: (1965). (G.P.)

Arhitectura

în

România

Pavilionul H, din incinta Parcului Herăstrău (19491943), arh. Gustav Gusti, Harry Stern, Ascanio Damian. Sursa ilustraţiei: http://www.inforomcultural.ro/5+5/cladire-pavh.php Accesat oct. 2014

GUSTI, Corina (n. 1913, Bucureşti - ?) Studii. FA, dipl. 1926. Lucrări: lucrări de sistematizare oraş Hunedoara (19471948, în colaborare). Concursuri: Participare concurs Opera Română şi Aerogara Băneasa. (G.P.)

Tehna Juvah („Cuibul liniştit”), Castelul reginei Maria din Balcic (1925-1927), arh. Emil Guneş Foto arh. Gabriela Petrescu (2009)

GUSTI, Gustav Marcu (n. 1910, Bucureşti - ?) Studii: FA, dipl. 1934; specialitatea arhitectură generală, arhitectura oraşelor, decoraţie interioară. Lucrări: Pavilionul H, din incinta Parcului Herăstrău (1949-1943, în colaborare cu arhitecţii Harry Stern, Ascanio Damian); sistematizare municipiu Hunedoara (1947-48, în colaborare cu arh. Corina Gusti, Dorian Hardt, Cezar Lăzărescu); locuinţe unifamiliale, Hunedoara (1948). Activitate didactică: cadru didactic la FA, catedra „Construcţia Oraşelor” din 1949.

Oraşul muncitoresc Hunedoara – fotografie din perioada anilor 50. Autori: Gustav Gusti, Corina Gusti, Dorian Hardt, Cezar Lăzărescu. Sursa: arhiva foto a UAR, fond Arhiva de imagine a revistei Arhitectura. www.arhitectura-1906.ro

GYORGY, Emeric (n. 1902, Oradea - m. 1989) Studii: Școala Tehnică Superioară din Brno, dipl. 1925. Funcţii: A fost director în Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 141


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Lucrări: În perioada interbelică a realizat 35-40 de locuințe și un pavilion expo la Oradea. După război a executat obiective industriale în cadrul IPROMET. (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 142


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

H HACKER, Carol (n. 1923, Arad - ?) Studii: IAIM, dipl. 1951. Lucrări în colectiv: liceul de băieţi Petru şi Pavel, Ploieşti; bloc de locuinţe, Bd. I.C. Brătianu, str. Covaci şi piaţa Unirii, Bucureşti (1960); bloc de locuinţe, Pţa. Kogălniceanu, str. Haşdeu, Bucureşti (1960); ansamblul rezidenţial Autobuzul; ansamblul rezidenţial Panduri (1957); ansamblul de locuinţe Academia Militară, Bucureşti (1958); ansamblul Institutului Politehnic, Bucureşti (19621972); ansamblul de locuinţe Bd. Metalurgiei, Berceni, Bucureşti (1976); ansamblul de locuinţe Lacul Tei, între Parcul Circului şi Parcul Tei (1979); ansamblul de locuinţe, şos. Olteniţei (1978); blocuri de locuinţe în şos. Giurgiului (1976); ansamblul de locuinţe serg. Ion Iriceanu. A lucrat în colectivul de proiectare a Casei Scânteii (1951-1953). Concursuri: locul II pentru un proiect de baie Publică (1955) şi locui I pentru sistematizarea pieţei N. Bălcescu, azi piaţa Teatrului Naţional Bucureşti (1956). (G.P.)

Ansamblul de locuinţe Academia Militară. Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, O. şi Marcu-Lapadat, M. (2005). M. "Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat". Bucureşti: Ed. Simetria

HAGIU, Victor (n. 1935, Cetatea Albă, Republica Moldova) Studii: IAIM, dipl. 1963, specializat în arhitectură industrială. Lucrări ca autor: hală turnătorie fontă, Uzinele 23 August, Bucureşti; secţia Aparataj electric la Electroputere Craiova (1955); Fabrica de baterii galvanice uscate; Fabrica de elemente de automatizare, Bucureşti (1968); Uzina de cinescoape, Bucureşti (1970); Fabrica de calculatoare electronice, Bucureşti (1973). (V.Ţ.,G.P.) HALMAGIU, Graţiela (n. 1930, Ploieşti) Studii: IAIM, dipl. 1955. Lucrări: S-a implicat în realizarea unor dotări în zona Braşov, dintre care se pot desprinde: extinderea Spitalului de copii din Braşov, (1956); extinderea Spitalului de boli nervoase din Braşov; atelier mecanic la Codlea (1955); complexe de prestări servicii ale cooperaţiei meşteşugăreşti la Târnăveni, Braşov şi Sibiu (1957); Magazin Universal în Braşov (1957); sistematizarea Pieţei din Braşov (1957); hotel şi restaurant în oraşul Victoria (1958); sistematizare colonie Copşa Mică (1958); Spital în Cisnădie (1959); blocuri de locuinţe în piaţa Strungul din Braşov (1959); hale de producţie şi pavilion administrativ la Uzinele Steagul Roşu din Braşov (1958). Activitate didactică: Cadru didactic la IAIM. (R.N.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 143


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

HANGANU, Dan Sergiu (n. 27.01.1939, Iaşi) Studii: IAIM, dipl. 1961. Funcţii: IPROMET, Bucureşti (1961-1964); DSAPC, Suceava (19641967); ISCAS, Bucureşti (1967-1970). Emigrează în Canada în 1970. Lucrări: A făcut parte din colectivul arh. Nicolae Porumbescu pentru realizarea Casei de Cultură din Suceava (1968). Lucrări după stabilirea în Canada: case cu terase pe malul fluviului St. Lawrence, str. Du Gaspé (1980), str. Corot (1980), str. Berlioz (1982) din Nun’s Island, Quebec; bloc-turn rezidențial „Le Vernissage“ din Nun’s Island, Quebec (1981); locuințe înșiruite în Ponc Quesnel, Montréal (1984); ansamblu locuințe din MontTremblant, Quebec (1985); apartamente de vacanță în Saint-Adolphe d’Howard, Quebec (1986); apartamente pentru vârstnici „Cremazie“, Montreal (1986); complex multifuncțional și apartamente „Galleria Dorchester“ din centrul Montrealului (1987); bloc-turn rezidențial Val de l’Anse din Nun’s Island, Quebec (1988); apartamente de lux pe Avenue du Musée din Montreal (1988); unități rezidențiale pe Quai des Joncs din Laval, Quebec (1988); Abbey Church St. Benoîtdu-Lac, Québec (1989-1994); locuințe sociale Westhill-Benny (1990), Rachel (1991) și Sackville, Montreal (1992); Complex multifuncțional FIC-1800 din Montréal (1989); Complex multifuncțional Chaussegros-de-Léry din Montréal (1990); Pointe-a-Calliere Museumof Archaeology, Montreal, Quebec (1990-1992); Școala de Înalte Studii Comerciale din Montréal (1996); Théâtre du Nouveau Monde, Montreal, Quebec (1994-1997); Cirque du Soleil, Montreal, Quebec (1994-1997); Sediul Arhivelor din Montréal (2000); Centru de Informații al Poliției Canadiene din Ottawa, Ontario

(2003); Hotel Godin, Montreal, Quebec (2000-2004); Complex multifuncțional „Sussex MacKenzie“ din Ottawa, Ontario (2005); Sala de spectacole din Rimouski, Quebec (2005); Sala de spectacole din St. Hyacinthe, Quebec (2005); ansamblul rezidențial „Le Breton“ din Ottawa, Ontario (2007); bloc-turn rezidențial „Sax“ din Nun’s Island, Quebec (2006); Espace 400e Museum, Quebec City (20032006); LeBreton Flats Housing, Phase I and II, Ottawa, Ontario (2004- 2007). Activitate didactică: a fost asistent în cadrul IAIM. Concursuri: Premiul I, pentru „Stațiunea turistică Midia“ (1968); Premiul I, pentru „Piața preuzinală a Combinatului Siderurgic din Galați“ (1967); Premiul II, pentru Centrul cartierului Titan, București (1968); Premiul I, pentru „Han turistic la Gura Motrului“ (1967). Distincţii: Ordinul Arhitecților din Quebec (1981, 1984, 1987, 1991, 1993, 1995, 1996, 1998, 2000, 2005); Institutul Regal de Arhitectură din Canada (1994, 1999, 2002, 2008); Guvernul din Quebec (1992, 2005); Camera de Comerț a Montréalului – omul anului (1998); Academia Regală de Arte (1985); Doctor Honoris Causa în arhitectură de către Universitatea de Arhitectură din București (2003) și de către Universitatea Laval din Quebec (2004). Invitat, după 1990, în repetate rânduri în România, în juriile unor concursuri; în 2009 i s-a acordat premiul Opera Omnia, pentru întreaga activitate (în cadrul Anualei de Arhitectură de la București). În 2003, Academia Română i-a acordat titlul de membru de onoare. (G.P., V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 144


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

HEC Montréal, arh. Dan Hanganu. Sursa ilustraţiei: http://en.wikipedia.org/wiki/Dan_Hanganu Accesat oct. 2014

HARDT, Dorian (n. 1919 – m. 2011) Studii: FA, dipl. 1946, specialist în finisaje, materiale de construcţie. Lucrări: vilă pe Aleea Alexandru (1946); Pavilioanele României la Târgurile de la Paris şi Milano (1948), Praga (1949), Poznan, Viena (1949); sistematizare municipiu Hunedoara (1947-48); Sanatoriu Otopeni (1950-51); garaj auto în Bucureştii-Noi (1953-54); studii de tipizare şi proiecte tip pentru locuinţe şi mobilier (1956-68); Cămin de bătrâni, 200 de locuri, str. Jimbolia (19741979, în colaborare cu arh. Mihail Caffé şi Heinz Novac). Activitate didactică: Profesor în cadrul UAIM. Activitate ştiinţifică: Materialele plastice în construcţii şi arhitectură (1964); Proiectarea detaliilor de finisaj (1975); materiale de construcţie pentru finisaj (1977); articole de specialitate în revista Arhitectura. (G.P.)

HARHOIU, Dana Sorana (n. 1951 - m. 1992) Studii: IAIM, dipl. 1973. Lucrări: A lucrat până în 1979 în Cluj unde s-a remarcat cu lucrările: cinematografe în cartierele Mărăşti şi Mănăştur şi Pavilion de cazare sportivi. După această dată lucrează în Bucureşti; în 1990 a primit o bursă de un an din partea Guvernului francez, perioadă în care cercetând o serie de documente din bibliotecile franceze a elaborat o teorie originală despre evoluţia urbanistică a Bucureştiului, studiu publicat în 2001, sub titlul "Bucureşti - un oraş între Orient şi Occident". (R.N.)

Harhoiu, Dana (2001). Bucureşti, un oraş între orient şi occident. Bucureşti: Ed. Simetria.

HARITON, Ana Maria (n. 25.08.1957, Carei) Studii: IAIM, dipl. 1982; doctor în arhitectură, dipl. 2007 (titlul: Hotelul urban contemporan - O propunere pentru Bucureşti – utilizarea fondului construit). A lucrat la: 1982-1984: Centrul Judeţean de Proiectare Satu Mare (arh. stagiar), 1984-1990: Institutul de Proiectare Carpaţi Bucureşti; 1993-2001: Roinvest S.A.; 2001—prezent – Fac. de Arhitectură a USH.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 145


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Funcţii: În perioada 2012-2013 prodecan al Fac. de Arhitectură a Univ. Spiru Haret. Lucrări: Extindere Teatrul „MASCA” Bucureşti faza a II-a - Sala noua a teatrului (2008-2010, proiect de execuţie. coautor arh. I. Turoş, colaboratori I.W. Ispas, Al. Cristian); locuinţe unifamiliale prefabricate cu stuctura metalică (2008); locuinţă unifamilială, sat Dascalu, jud. Dâmboviţa; locuinţă unifamilială, sat Gulia, jud. Ilfov; locuinţe unifamiliale cu structură metalică - Pipera (2006, coautor împreună cu arh. I. Turoş); ansamblul de locuinte colective, str. Matei Corvin, Satu Mare (2005-2007, coautor împreună cu arh. I. Turoş); consolidare, amenajare si extindere Teatrul „MASCA” Bucureşti, coautor (1998-2005, coautor cu arh. I. Turoş); locuinţă unifamilială, str. Gheorghe Buciumat nr. 8, Bucureşti (autor); 1999-2000 – reabilitări şcoli (coautor, împreună cu arh. I. Turoş): Şcoala Generala Haieu, jud. Bihor, reabilitare Şcoala Generala Pestiş, jud. Bihor; Şcoala Ajutătoare comuna Nisipeni, jud. Satu-Mare, Şcoala Generală nr. 7, Satu-Mare; „Casa Ştiinţei” Bucureşti (1987-1990, colaborator, autori arh. R. Belea, arh. C. Hariton, arh. T. Dumitraşcu); „Sala Plenarelor - Casa Republicii” (1987, colaborator, în col. condus de prof. dr. arh. R. Belea); „Mărirea capacităţii Sălii Palatului” (1984-1985, colaborator, autori arh. R. Belea, arh. M. Smigelschi, arh. Al. Stan, arh. L. Belea); amenajare interioară ceainarie „Crinul” Satu-Mare (1982, autor); refaţadizare magazin universal „Someşul” Satu-Mare (1983, colaborator, autor arh. Nicolae Porumbescu); amenajare ambientală zona „Turnul Pompierilor” (coautor în colaborare cu arh. T. Gabosi). Activitate didactică: colaboratoare UAUIM (1995-2000); cadru didactic la USH, Facultatea de Arhitectură, Catedra Sinteze de Arhitectură (2001-prezent, din

2007, conferenţiar); prodecan USH, Facultatea de Arhitectură (2012-2013). Concursuri: „Concurs de Arhitectură Amenajarea Sălii Studio a Teatrului Odeon – Bucureşti” - locul 3 (2006, colaborator, autor: arh. I. Turoş, colaboratori: arh. A. M. Hariton, arh. Ioana Petrescu, stud. arh.: Wili Luca, Valentin Iacob, Andrei Pojoni); „Concurs de idei de arhitectură şi urbanism - Teatru de vară în Bastionul Ciunt al Cetăţii Oradea" – menţiune (2004, coautor, colectiv arh.: I. Turoş/ A.M. Hariton, W. Ispas, stud. arh. A. Cristian); Concursul „O nouă imagine arhitecturală a teatrului Radu Stanca din Sibiu” - locul II (2003-2004, coautor, colectiv arh. I. Turoş, arh. A.M. Hariton, stud. arh.: M. Pavel, W. Ispas, L. Mihălţian); Concursul „Hotel pentru tineret în centrul istoric Sibiu” – locul 3 (2003, autor, colectiv: arh. I. Turoş şi stud. arh. Ioana Ispas, Alexandru Cristian, Livia Mihălţian, Tudor Ispas); Concursul „Locuinţe A.N.L.”, între primii 10 clasaţi (2002, cu arh. I. Turoş); participare la Concursul Internaţional „Bucureşti 2000” (1997, în colectivul: arh. C. Ciurea, C. Marin, M. Manukian, A.M. Hariton, S. Iorga, C. Rusu, I. Turoş); Concursul internaţional pentru „Colegiul Tehnic Aoyama - Tokyo”, proiect selecţionat (1989, colaborator, autori: arh. C. Berza, c. arh. I. Turoş); „Locuinţa copilăriei” (1986, în colectiv cu c. arh. I. Turoş şi stud. arh. M. Ghigeanu); menţiune - Casa de Cultura Giurgiu (1985, în colaborare cu c. arh.. I. Turoş); „Locuinţa de mâine” – faza naţională a concursului internaţional lansat de U.N.E.S.C.O (1983, în colaborare cu arh. R. Florescu şi c. arh. I. Turoş). (prin amabilitatea d-nei arh. Ana Maria Hariton) (S.T., R.N.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 146


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

HARITON, Dan (n. 1902, Târgovişte – ?) Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, dipl. 1929. Lucrări: cca. 200 de imobile de locuit; baia comunală din oraşul Brad, Hunedoara. (G.P.) Extindere Teatrul „MASCA” Bucureşti - Bd. Uverturii, Bucureşti. Autori: arh. Ioan TUROŞ, arh. Ana Maria Hariton. Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2007/arhitectura /a11/

HARITON, Constantin (31.01.1951, Bucureşti) Studii: IAIM, dipl. 1979. Funcţii: A fost arhitectșef al Bucureștiului între 1992 și 1994. Lucrări în Bucureşti: Complex sportiv de tir (pistol viteză, la Tunari) și canotaj (1982); Casa Academiei, Calea 13 Septembrie (1989, în colaborare cu arh. Romeo Belea); reamenajare imobil Bd. Carol I, nr. 31, pentru sediu ASIROM (1995); imobil de locuit și editură, Bd. P. Protopopescu (1999). Alte lucrări: clădire de refacererecuperare în Complexul 23 August. A mai colaborat la proiectarea Facultăţii de Fizică Electronică din Constantine, Algeria. (V.Ţ.)

HARITON, Dinu Mihai (n. 16.05.1923, Bucureşti – m. 2012) Studii: IAIM, dipl. 1952. Lucrări ca autor sau în cadrul colectivului: blocuri de locuit – Filipeştii de Pădure; membru în colectivul de proiectare al parcului sportiv Dinamo (1950); cantină, Făgăraş (1953-1955); supraetajare Hotel Sport, Poiana Braşov (1957); blocuri rezidenţiale în Uricani, Petroşani, Vulcan; ansambluri rezidenţiale, Bd. Ilie Pintilie, Bucureşti (1962); bloc de locuinţe cu cinematograf pe şos. Ştefan cel Mare şi bd. Mihai Bravu, Bucureşti (1960); cartier rezidenţial Drumul Taberei, Bucureşti (1965); Complexul Favorit, Bucureşti (1965); ansamblul Pantelimon, Bucureşti (1976); ansamblul Şos. Iancului, Bucureşti (1978), Hotel Intercontinental, Bucureşti (1971, în colaborare cu arh. Horia Maicu, Gh. Nădrag, Ion Moscu, Andrei Olsufiev, Agripa Popescu, Constantin Popescu); Palatul Copiilor din Parcul Tineretului, Bucureşti (1986). Premii: Premiul I - concursul UA pentru dispensar tip (1954). (G.P.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 147


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Hotel Intercontinental Sursa ilustraţiei: Celac, M., Carabella, O. şi Marcu-Lapadat, M. (2005). Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria

HARITON, Mihaela Ioana (n. 22.10.1954) Studii: IAIM, dipl. 1979. A lucrat la Institutul Proiect Bucureşti, SC RVS Proiect SRL, SC Arhi-tech SRL şi SC 2H Arhitectura SRL. Lucrări: reamenajare leagănul de copii nr. 1 (1980); detaliu de sistematizare Cal. Plevnei-Buzeşti-Berzei (1982); blocuri de locuinţe, Bd. Nicolae Grigorescu şi Şos. Mihai Bravu (1986), detaliu de sistematizare, Izvor Coşbuc (1987); blocuri de locuit şi comerţ, P+7-8E, Bd. Lacul Tei-Galvani (1983, în colaborare cu arh. C. Severin); blocuri de locuit, P+9E, Piaţa Unirii (1986); blocuri de locuit, P+8E, P+14E, Piaţa Senatului-Splaiul Independenţei (1988-1989); imobil birouri şi locuinţe, S+D+P+4E, str. Căderea Bastiliei, nr. 65 (1993); imobil, 2S+P+6E, str. E. Pangratti, nr. 35 (1994); imobil de

locuinţe, S+P+3E, str. Av. Andreescu, nr. 8 (1994); imobil, S+P+4E, str. dr. Felix, nr. 53 (1994); imobil, 2S+P+5, str. Gr. Mora nr. 37 (1996); imobil locuinţe, P+2-3E, str. Iatropol, nr. 1 (1998); amenajare agenţia Tarom, str. Buzeşti, nr. 59 (1999); amenajări sedii Citibank (1998-2006); locuinţe unifamiliale, S+P+E: str. Domniţa Florica, nr. 8 (1998), str. Av. Fuica, nr. 65 (2000), Şoseaua Nordului, nr. 98M (2001), sat Pipera-Voluntari (2004, 2007); imobil apartamente, S+P+5E, str. Sfinţii Voievozi, nr. 27 (2004); ansamblu de locuinţe şi birouri, str. Popa Tatu, nr. 62A (2007); refacere faţade imobil de Cult, str. Popa Nan, nr. 106 (2009). Premii: Menţiune UA - ansamblul de blocuri din Bd. Lacul Tei - Galvani (1986). (R.N.) HARITON, Vera (n. 1923, Ismail, Moldova – m. 1980) Studii: FA, dipl. 1947. Lucrări: cantină la Gura Ocniței (1951); creșă la Uzina “Tractorul”, Brașov (1952); locuințe muncitorești la Boldești și Urlați; Fabrica de geam tras de la Blejoi (1960). A făcut parte din colectivul de proiectare al Pavilionului central de expoziții din București (1962, autor Ascanio Damian). (V.Ţ.) HARTL (HARTEL), Josef (n. ~1780 – ?) Din 1816 este angajat ca „arhitect al Poliţiei” de Vornicia Obştilor din Bucureşti pentru a supraveghea construcţiile noi şi a coordona realizarea canalizării Dâmboviţei şi a pavării principalelor străzi din Bucureşti. Lucrări: În 1828, împreună cu Johann Freywald se ocupă de pavarea străzilor. În 1830, Hartl alături de Moritz von Ott, cu care a colaborat la multe lucrări, este numit în comisia pentru elaborarea „regulamentului pentru starea sănătăţii, înfrumuseţarea şi paza bunei orânduieli în

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 148


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

poliţia Bucureştiului”. După adoptarea Regulamentului Organic, Hartel va deveni primul „arhitect al oraşului”. Ca arhitect, Joseph Hartl în 1822, reconstruieşte Palatul Ghica (amplasat în zona actualului Teatru Odeon) şi porţile sale de piatră. În 1830 arhitectul este numit să analizeze construcţiile spitalului de la Sf. Spiridon vechi, de pe Calea Şerban Vodă. Între 1834-1837, Hartl s-a ocupat împreună cu M. Sanjuand de reparaţii şi întreţinerea aleilor de pe dealul Mitropoliei, alee realizată în 1833 de Vladimir Blaremberg. Între 1835-1837, Hartl s-a ocupat de ridicarea primelor corpuri (spital, bucătărie, spălătorie) ale Spitalului Brâncovenesc din Bucureşti. Safta Brâncoveanu, văduva lui Grigore Brâncoveanu, a fost cea care a finanţat lucrările. După cutremurul din 1838, Hartl întocmeşte planul pentru reparaţiile Hanului Manuc. Proiectul său va fi respins de arhitecţii Villacrosse şi Feiser în şedinţa Sfatului Orăşenesc. În 1842, Josef Hartl construieşte a doua aripă- secţia medicală- a Spitalului Brâncovenesc. Secţia de chirurgie şi farmacia spitalului vor fi construite între 1855-1959 de arhitectul Julius Freywald. Spitalul a fost demolat în 1985. (G.P.)

Spitalul Brâncovenesc Sursa ilustraţiei: www.bucurestiromania.ro / poze-vechi-din-bucuresti Accesat oct. 2014

HASNAŞ, Andreea (n. 1949) Arhitect-Scenograf. Scenograf Film, TV, Teatru, Happening-uri, Performance. Susţine primul doctorat în scenografie din România şi creează decorurile şi costumele pentru un număr foarte mare de spectacole: filme artistice, TV, piese de teatru, happening-uri, în ţară şi în străinătate. Studii: IAIM, dipl. 1974; IAIM, doctor în arhitectură (prima teză de Scenografie de Film din România: „Spirit şi Grafie în Arta Spectacolului”, 2001). Scenograf - Uniunea Cineaştilor România (din 1980). Fashion Design - Universitatea Cultural Ştiinţifică Bucureşti (1990). Afilieri la organizaţii profesionale: Uniunea Arhitecţilor din România (UAR); National Section of International Union of Architects (UIA), Paris; Asociaţia Arhitecţilor de Interior din România (AAIR); I.C.O.M.O.S.; Uniunea Cineaştilor din România (UCIN); Uniunea Autorilor & Realizatorilor de Film (UARF); Fashion Club; Tekart (Asociaţia Artiştilor Plastici). Titlu ştiinţific: Profesor universitar dr. arhitect. Proiecte de arhitectură realizate: Deşi scenografia a fost principala sa preocupare, a proiectat în calitate de arhitect, locuinţe, case de vacanţă, sedii de firmă, amenajări interioare, restaurări, reamenajări în ţară şi în străinătate. Locuinţe: Casa A. Hasnaş, Bucureşti; Casa Brătianu, Sinaia; Conac Gârboviceanu, Sătuc; Sedii firme: Cormay, Bucureşti; Tekart, Bucureşti; sate de vacanţă; hoteluri; restructurare urbană; restaurare (Casa Rizescu, Câmpulung); peisagistică (Casa R.A. Roman, Bucureşti); amenajare interioară (Casa N. Armenopol, Ploieşti; Casa D. Gothe, Ploieşti); teatre: T. Nottara, T. (Odeon); studiouri film TV; Sala de Cinematograf CNA; studio TV; baruri;

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 149


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

cabinete medicale; magazine; expoziţii etc. Activitate de scenograf, autor al decorurilor şi costumelor a peste 100 de spectacole, dintre care selectăm: filme artistice de lung şi scurt metraj, producţii românesti şi coproducţii: Marfa şi banii, Senatorul melcilor, Priveşte înainte cu mânie, Cuibul de viespi – Gaiţele, Secvenţe, Intrusul- Imposibila iubire, Sezonul pescăruşilor, Atelier cu călăuză: N. Grigorescu, Dormir avec le diable, Corps & Ames, Tele Image Nature-National Geographic); teatru (Comedii A. P. Cehov, Căutând semne de viaţă inteligentă în univers - J. Wagner, Dalbul pribeag - D.R. Popescu, Arbuzov); Music-Hall-uri (Romanul unui om de afaceri, Mitul Estherei); Performance in Artchaeology; Videoclip-uri; Spectacole de modă, Happening-uri etc. Premii: Premiul Cesar Franţa, Je te trouve tres beau (2007, regia I. Mergault); Festival Film European, Categoria cele mai bune 10 Filme din Europa, Le livre a rendre (2006, regia R. Ruis); Premiul Special al Juriului Festivalul de Film Veneţia, Un place parmis les vivants (2006, regia R. Ruis); Selecţie Festivalul de Film Cannes, Franţa, Marfa şi Banii (regia P. Cristi); Premiul Fipresci, Troia, Portugalia (1997); Premiul Festivalul Internaţional de Film Skopjie, Macedonia, Priveşte înainte cu mânie; Premiul UNITER Comedii Cehov (regia M. Măniuţiu); Marele Premiu UCIN, Sezonul Pescăruşilor (film interzis de comunişti, actualmente păstrat în Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului de la Sighet, regia N. Opriţescu) şi multe alte premii şi nominalizări la festivaluri naţionale şi internaţionale. Activitate didactică: Este profesor universitar; a ocupat funcţia de decan la Facultatea de Arhitectură USH; a predat/ predă în Bucureşti în cadrul UAUIM, UNARTE, UNATC I. L. Caragiale, Hyperion,

UNITEH; a fost membru în Senat, consilii de Catedră, comisii de admitere, de masterat şi doctorat; consilier de imagine, participant şi organizator conferinţe, simpozioane, congrese naţionale şi internaţionale, workshop-uri, jurizări. Lucrări publicate: A publicat cursurile Arhitectura spectacolului-scenografie, Istoria costumului, Istoria mobilierului, Arhitectura de interior, Ambient, Fashion Design. Cărţi publicate: Spirit şi Grafie în Arta Spectacolului, Arhitectura Spectacolului, Capătul lumii, o treaptă…Filmuri, Schiţă de Schiţă de film şi articole despre arhitectură, scenografie, design, fashion, grafică, grafică publicitară. Activitatea profesională consemnată în dicţionare de specialitate: 2000 Outstanding Artists and Designers of the XX-th Century, Cambridge (2002); Who’s Who in Romania, Bucureşti (2002, 2006); Film, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti (2009); 1234 Cineaşti Români Ghid bio-filmografie, Cristina Corciovescu, Ed. Stiinţifică, Bucureşti (1996); Film, Realizatori şi Actori, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti (2004); Ghidul Cinematografiei, Ed. Fundaţiei PRO, Bucureşti (2006); Planeta Cinema, Eugenia Vodă, Ed. Fundaţiei România Literară, Bucureşti (1995); Filmat în România 1911-2003, Repertoriu Filmografic, Ed. Alo, Bucureşti (2003); Dicţionar de Filme Româneşti, T. Caranfil, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti (2002); Filmat în România - repertoriul filmelor de ficţiune 1911-2004 Cinema şi Televiziune, Ed. Fundaţiei PRO, Bucureşti (2004); Dicţionar de cinema, C. Corciovescu, Bujor Râpeanu, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti (2010) etc. (prin amabilitatea doamnei arh. Andreea Hasnaş) (Andreea Hasnaş, S.T., R.N.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 150


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Cuibul de viespi, Scenografie şi Costume arh. A. Hasnaş Sursa ilustraţiei: fotografie din colecţia particulară a arh. A. Hasnaş

Se scufundă Veneţia, desen arh. A. Hasnaş Sursa ilustraţiei: colecţia particulară a arh. A. Hasnaş

Casa A. Hasnaş Sursa ilustraţiei: fotografie din colecţia particulară a arh. A. Hasnaş

HATTEL, Eduard (n. 1941, Polonia) Studii: IAIM, dipl. 1966. Lucrări: satul de vacanţă şi restaurantul Silva din Govora (1971); zonă de agrement din parcul oraşului RâmnicuVâlcea (1975); cinematograf şi complex comercial la Olăneşti (1978). La Râmnicu Vâlcea a mai lucrat: Tribuna stadionului (1978); Sala Sporturilor cu 2300 locuri (1981); Piaţeta Tudor Vladimirescu (1981); sala de sport şi festivităţi a Liceului Industrial Energetic; Piaţa agroalimentară din zona de Nord a oraşului. (V.Ţ., G.P.) HĂLMĂGEANU (HĂLMAGHI) Teodor (n. 1890, Braşov - ?) Studii: Şcoala Superioară Tehnică Industrială Regală Ungară de Stat, dipl. 1911; Facultatea de

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 151


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Arhitectură, Budapesta; Academia de Arte Frumoase, München. Între 1932-1941, conferenţiar la Institutul de ingineri de geniu agricol în oraşul Poltrava. S-a repatriat în 1943, activând până în 1953 la Ministerul învăţământului public, Secţia de arhitectură. Lucrări: colaborator la proiectul de sistematizare şi macheta oraşului Dniepropietrovsk; proiecte pentru clădiri pentru cinematografie la Ialta, Crimeea (1925-1927), la Minsk, Bielorusia; a proiectat două pavilioane pentru expoziţia industrială şi agricolă din Minsk. În oraşul Tuapoc a proiectat Clubul marinarilor străini (1931-1932); a realizat planul de sistematizare al Combinatului de tors şi tricotaje, Poltava, Ucraina (1933-1937); proiecte de clădiri administrative şi culturale, teatru, sediu bancă realizate în Podolsc; restaurare cetatea turcească din Podolsc. Lucrări în ţară: proiecte de şcoală; proiecte pentru industria lemnului şi hârtiei; sistematizarea oraşului Vulcan. (G.P.) HÂRJEU (HERJEU), Dimitrie (n. 1869, Călugăreni, Neamţ – m. 1926, Bucureşti) Arhitect român de orientare eclectică. Studii: Şcoala Naţională de Arhitectură, avându-l profesor pe Ion Mincu, dipl. 1903. Funcţii: Activează la Primăria din Bucureşti între 1910-1925; între 19101916, a fost arhitect şef; între 1920-1925 este numit director al arhitecturii Municipiului Bucureşti. Lucrări în Bucureşti: casa Mavrodin pe str. Boteanu nr. 3; casa Moruzzi-Osiceanu pe Aleea Alexandru; casele Manu şi G. Lucasievici pe str Dumbrava Roşie nr. 6; casa Zoe Balş din str. Dumbrava Roşie, nr. 12; casa Văleanu pe str Londra; casa Ionescu, str Academiei; casa Neniţescu, str Şcoalei; casa Popovici pe Bd. Elisabeta;

fostul Cinema Roxy, str. Lipscani (azi Teatrul Rapsodia Română); casa General Florescu din Bd. Aviatorilor; casa Bogdanovici, str. Vasile Lascăr; Uzina Electrică din Bd. Carol. Alte lucrări: conacul Lahovary din Leordeni; vila Ignat, din Buşteni; fosta hală de flori de lângă hanul lui Manuc; fosta fabrică de ciocolată Zamfirescu. Activitate didactică: din 1920, a fost profesor la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. (G.P.)

Cinema Roxy, actual Teatrul de pe Lipscani, autor arh. Dimitrie Hârjeu. Foto arh. Gabriela Petrescu

HÂRŞAN, Remus (n. 1968, Reghin) Studii: IAIM, dipl. 1994; din 1998 a deschis propriul birou de arhitectură Graphic Studio, avându-i asociaţi pe arhitecţii Dragoş Perju şi Karoly Nemeş. Lucrări în Bucureşti: imobil Locuinţe, str. Matei Voievod (1995, împreună cu arh. Radu Teacă); Casa Fotbalului, Bd. Basarabia, Bucureşti (2002); locuinţe, str. C-tin Istrate (2003); locuinţă, str. Herăstrău (2004); extindere locuinţă Cotroceni (2005); imobil locuinţe, str. Puţul lui Zamfir; locuinţă, str. Cerceluş (2008); Academia de Fotbal, Mogoşoaia (2005); locuinţă, str. Nuferilor, Bucureşti (2005); remodelare complex comercial

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 152


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

„Favorit”, Drumul Taberei, Bucureşti (2006); locuinţă, str. Dobrogeanu Gherea, Bucureşti (2006); remodelare locuinţă, str. Romniceanu, Bucureşti (2006); casa Lia, str Cocărescu, Bucureşti (2007); casa Fecioru, Pipera-Ilfov (2007); casa Nazarie, str. P. Creţu, Bucureşti (2007); bloc de locuinţe Dorobanţi, Bucureşti (2008); piscină acoperită la Politehnica Timişoara (2008); ansamblul de locuinţe Carol Park, Bucureşti (2010); Casa Olimpică şi Muzeul Sportului, şos. Kiseleff, Bucureşti (2011); casă de vacanţă, sat Cărpiniş, Braşov (2010); locuinţă, str Barcianu, Bucureşti (2010). Activitate didactică: din 1997, cadru didactic IAIM. Premii: nominalizare la Premiile Arhitext Design, secţiunea Amenajări interioare (1999); premiu la Secţiunea Arhitectură din cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti, cu lucrarea „Casa Fotbalului" (realizată împreună cu arh. E. B. Popescu) şi nominalizare cu lucrarea „Imobil Radu Vodă" (2002); premiul I, Premiile Arhitext Design, secţiunea Amenajări interioare cu lucrarea "Locuinţă individuală pe strada Constantin Istrati nr. 46" (2003); participare la expoziţia „Genova 2004" cu lucrările „Imobil Radu Vodă" şi „Locuinţă individuală pe strada Constantin Istrati nr. 46" (2004); participare la Bienala de Arhitectură de la Veneţia în cadrul Pavilionului României cu lucrările „Casa Fotbalului" (autori E.B. Popescu, Remuş Hârşan, Dragoş Perju şi Nemeş Karoly) şi „Imobil Radu Vodă nr. 26" (2004); nominalizare la secţiunea Arhitectură a Bienalei de Arhitectură cu lucrarea "Locuinţă individuală pe strada Herăstrău nr.2" (2004); Premiul secţiunii Restaurare şi reabilitare în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti, cu lucrarea: „Locuinţă individuală, restaurare consolidare, extindere şi reamenajare” (2005, arh. Remus Hârşan, arh. Dragoş Perju, arh.

Karoly Nemeş); Premiul Preşedintelui Filialei Bucureşti în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti, cu lucrarea: “Casa Fecioru”, Pipera, Ilfov (2007, arh. Karoly Nemeş, arh. Dragoş Perju, arh. Remus Hârşan). (V.Ţ., G.P.)

Bazinul de înot al Universităţii de Arhitectură, Timişoara, autori: Graphic Studio, arh. Remus Hârşan, arh. Dragoş Perju, arh. Nemeş Karoly) Sursa ilustraţiei: http://www.anuala.ro/proiecte/2013/arhitectura -social-culturale/aa18/panou1.jpg Accesat oct. 2014

HEFFT, Anton (n. 1815, Viena - m. 1900, Viena) Arhitect austriac de orientare eclectică, activ la Bucureşti. Studii: Universitatea Tehnică (1832-1833, 1835-1838); cursuri de arhitectură (18361838) în cadrul Academiei de Arte din Viena. La invitaţia principelui valah Gheorghe Bibescu, în 1848 vine în Ţara Românească, prima sa comandă fiind realizarea Teatrului Naţional (Teatrul cel Mare) din Bucureşti. A rămas aici până în 1853, întorcându-se la Viena unde a practicat arhitectura până spre 1875. Lucrări în Valahia: la 31 de ani (1846) realizează proiectul Teatrului Naţional din

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 153


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Bucureşti a cărui execuţie este finalizată cu ajutorul arhitecţilor Karl Hartl şi Iacob Melik; în anul 1852- decoraţiuni interioare realizate de germanul Mühldörfer. Edificiul a fost distrus la bombardamentele din timpul războiului. În aceeaşi perioadă este solicitat de administraţie în diverse activităţi, mai ales în comisii tehnice. În 1847, Hefft împreună cu Rudolf von Borroczyn, vornicul Ion Oteteleşeanu şi şeful poliţiei, Iancu Manu, se ocupă cu realizarea Planului de reconstrucţie şi aliniere a clădirilor din Bucureşti. În acelaşi an, alături de Borroczyn, Alexandru Orăscu şi Schlatter, fac parte din comisia care examinează proiectul lui Villacrosse pentru reconstrucţia bisericii Sf. Gheorghe Nou. Din 1849 va deveni şef al „despărţiturii de arhitectură” din cadrul Departamentului Trebilor din Lăuntru, ocupându-se de refacerea monumentului de la baza dealului Mitropoliei, distrus în timpul revoluţiei din 1848. (G.P.)

Teatrul Naţional Bucureşti, arh. Anton Hefft. Sursa ilustraţiei: www.bucurestiromania.ro Accesat oct. 2014

Secţiune prin sala Teatrului Naţional, arh. Anton Hefft. Sursa ilustraţiei: http://arhivadearhitectura.ro/schite/teatrulnational/ Accesat oct. 2014

Semnătura arh. Hefft, Anton. Sursa ilustraţiei: http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/antonhefft/ Accesat oct. 2014

HEMPEL, Alexandru (sec. XX) Arhitect cu activitate în perioada interbelică. Lucrări: vila dr. Tețu, str. N. Beldiceanu nr. 49, București (1933); Școala medie tehnică de zootehnice din Turda; proiect (nerealizat) pentru un Aeroport publicat în Arhitectura din 1930; Plan de sistematizare a oraşului Eforie. Concursuri: Premiul II - sistematizarea Pieței Casei Centrale a Armatei (1955, în colaborare cu arh. Alexandru Zamfiropol). (V.Ţ.) HEREŞ, Gheorghe (n. 1937, Făureşti, Maramureş) Studii: IAIM, dipl. 1962. Lucrări: Complexul comercial „Podul de Piatră”, Iaşi (1967); restaurant, Iaşi (1968); magazin general Vaslui (1969); ansamblul de locuinţe şi magazine, Piaţa Podul Roşu, Iaşi (1968-1972); Biserica Catolică, Iaşi (1995-2005); locuinţe în cartierul Alexandru cel Bun, Iaşi (19701974); locuinţe în Bd. Independenţei, Iaşi (1977-1980); centrul de cartier Tătăraşi, Iaşi (1980); Catedrala episcopală Sf. Treime din Baia Mare; blocul Cotnari din Nicolina, Iaşi; Biserica romano-catolică din Butea, jud. Iaşi (1977-1980); Catedrala Sfânta Tereza din Iaşi (19911994), construită în formă de corabie; Institutul Teologic Sf. Iosif din

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 154


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Iaşi; noul PUG al Iaşului (2013, împreună cu arh. Arpad Zachi); adăposturi pentru persoanele nevoiaşe, asa cum este Căminul de bătrâni de cinci stele din Bucium sau Casa de Copii Bucium. Activitate didactică: Între 1974 și 1979 a desfășurat și activitate didactică la Școala Tehnică și la Politehnica din Iași. Concursuri: Premiul I - Catedrala grecocatolică din Cluj (1992). (S.T., V.Ţ., G.P.)

Biserica romano-catolică din Butea, jud. Iaşi, arh. Gh. Hereş. Sursa ilustraţiei: http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/foto.asp?id= butea1 Accesat oct. 2014

Catedrala Sfânta Tereza din Iaşi, arh. Gh. Hereş. Sursa ilustraţiei: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf _Tereza_ a_Pruncului_Isus_din_Iasi/mediaviewer/File:Biseri ca_Sf._Tereza_din_Iasi.jpg Accesat oct. 2014

HERIVAN, Sady (n. 1902, Bucureşti ?) Studii: FA, dipl. 1929. Lucrări: imobile de locuit în Bucureşti, str. Atena (1936), str. Pitar Moş 27A (1937), str. Pitar Moş 27B (1938), str. Dionisie Lupu colţ cu Pitar Moş (1938), str. Armenească 43, Cal. Victoriei 95 (1939), Str.Maria Rosetti nr. 10 (1946), str. Biserica Enei 3 (1947), Cal. Călăraşilor colţ cu Mircea Vodă (1947), str. Antim 43-47 (1932-1933), str. Justiţiei 71 (1931), str. Sf. Apostoli 75 (1932), str. Bateriilor 11 (1932), str. Sf. Ştefan 2 (1933), Cal. Dudeşti 61 (1932), str. Popa Soare 1 (1931), str. Romulus 2 (1931), Cal. Şerban Vodă (1944); diverse imobile de locuit în Bucureşti în cadrul parcelărilor (1929-1939); şantier naval Tulcea; cabane pentru pescari; club la Sfântu Gheorghe (în deltă). (G.P.) HIRSCH, Grigore (sec. XX) Arhitect ce a activat în perioada interbelică. Lucrări: Palatul societății „Distribuția“, Bd. Magheru nr. 42-44, București (1939); Stații de benzină OSIN la Sinaia, Snagov, București (1936-1938); extindere la Templul Coral, str. Sf. Vineri nr. 9, București (1934); vila Potopeanu, București (1934); blocul de locuințe „Victoria“, Cal. Victoriei, început ca hotel și terminat ca bloc cu apartamente, vis-à-vis de Palatul Telefoanelor, București (1935, în colaborare cu arh. Arghir Culina); bloc de locuințe, str. Romulus nr. 46, București (1934). (V.Ţ.)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 155


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

HOINĂRESCU, Călin (n. 1944, Suslăneşti, Argeş) Studii: IAIM, dipl. 1968. Expert în restaurarea monumentelor istorice. Lucrări: Din 1975, preocupările sale se îndreaptă, cu precădere către probleme legate de restaurarea monumentelor și integrarea acestora în contextul așezărilor prahovene, elaborând proiecte de restaurare a unor edificii și ansambluri arhitecturale. Călin Hoinărescu a realizat peste 30 de proiecte de restaurare a celor mai importante monumente din judeţul Prahova. Primul proiect de resturare a fost casa lui Nicolae Tonitza din Vălenii de Munte. Arhitectul a mai restaurat: Casa memorială Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte, Castelul Iulia Haşedu din Câmpina, Casa Hagi Prodan din Ploieşti, Palatul Culturii din Ploieşti, Colegiul „I.L.Caragiale” din Ploieşti, restaurantul Bulevard din Ploieşti, precum şi mai multe lăcaşe de cult. Un proiect poate dura în jur de un an, un an şi jumătate, în funcţie de complexitatea acestuia. Între anii 19821986, Călin Hoinărescu a elaborat un studiu de inventariere a monumentelor istorice din judeţul Prahova care a condus la completarea listei deja existente cu încă 600 de obiective care constituie şi astăzi baza evidenţei monumentelor din judeţ. Arhitectul participă la realizarea unor construcții cum ar fi: Complex hotelier „Alpin“ din Bușteni, Hotel „Silva“ din Bușteni, Complex comercial „Alpin“ din Bușteni (1984), proiecte-tip de locuințe în mediul rural, județul Prahova. Premii/ distincţii: De-a lungul activităţii sale, arhitectul a primit peste zece distincţii. În 1984 a primit premiul U. A. pentru „Studiu de inventariere, cartare și punere în valoare a monumentelor de

arhitectură și memoriale din jud. Prahova“. Cea mai importantă distincţie este premiul Uniunii Europene pentru întreaga sa activitate pe care l-a obţinut în anul 2004. Însă, premiul la care ţine cel mai mult este crucea patriarhală primită de la Patriarhul Teoctist pentru intervenţia sa în salvarea bisericilor. (G.P., V.Ţ.) HONTZIG, Eduard (n. 1850 - m. 1916) Arhitect ceh cu studii la Viena, a venit în România în 1882, ca arhitect şef la Ministerul de Război, realizând diferite clădiri militare şi civile. Lucrări: Palatul Grădişteanu, Cal. Victoriei, Bucureşti (1884); Castelul de la Sihlea pentru Grădişteanu, Râmnicu Sărat; casa familiei Monteoru, (1888); casa proprie, Sărata Monteoru (1889); două hoteluri şi un cazinou la Sărata Monteoru (1895); capela familiei Monteoru realizată între 1902-1903, pictată de Costin Petrescu. (G.P., V.Ţ.)

Cazinoul din Sărata Monteoru (1895), arh. Eduard Hontzig. Sursa ilustraţiei: www.monteoru.ro. Accesat oct. 2014

HOPU, Vasile (n. 1923 - m. 1979) Studii: FA, specializare arhitectură industrială. Lucrări: A fost autorul, şeful de proiect sau coordonatorul unor importante obiecte din cadrul industriei chimice româneşti pe platformele Oneşti-Borzeşti,

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 156


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Săvineşti, Danubiana, Combinatul Chimic Craiova. Activitate didactică: Înzestrat cu talent pedagogic, a fost timp de 17 ani profesor la Școala tehnică de arhitectură şi construcţia oraşelor din București, publicând la Editura Tehnică manuale tehnice în domeniu. (V.Ţ., G.P.) HORJA, Gabriel (n. 1944) Studii: IAIM, dipl. 1969. Lucrări: A făcut parte din colectivul ce a realizat în 1974 Centrul Național de Fizică de la Măgurele,

București. A mai studiat și a întocmit proiecte-tip pentru case de cultură de 500 și 600 de locuri. Din 1972 până în 1990, a participat, în colectivul arh. Nicolae Vlădescu, la lucrările de restaurare și reamenajare a Palatului Cotroceni, ca reședință prezidențială și a Palatului Foișor de la Sinaia. (V.Ţ.) HORJESCU, Paul (n. 1904, Ploieşti - ?) Studii: Secția de Arhitectură a Școlii de Arte Frumoase din Paris, dipl. 1928; Institutul de Urbanism de la Sorbona, dipl. 1929. Lucrări: În perioada interbelică a executat mai multe (14) imobile de locuit, al căror amplasament nu a fost încă precizat. După 1945 a participat ca arhitect la IPROMET la realizarea mai multor complexe industriale. (V.Ţ.)

HORNSTEIN, Marcel (n. 1908, Bucureşti - m. 1977) Studii: Academia de Arhitectură din Bucureşti, dipl. 1937. Lucrări: bloc de locuinţe, Bd. I.C. Brătianu, str. Doamnei (1959); bloc de locuinţe, str. Academiei 4-6 (1961); Spitalul Clinic Universitar, 1500 paturi, Bucureşti; ansamblul de locuinţe, Cal. Dorobanţilor, Bucureşti (1975). (G.P., V.Ţ.)

Spitalul Clinic Universitar, Bucureşti, arh Constantin Moşinschi, Marcel Hornstein, Mircea Săndulescu, Sofia Ungureanu. Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 4, 1977

HUDIŢĂ, Horia (n. 1933, Cobâlca Orhei - m. 1990) Studii: Facultatea de Arhitectură, dipl. 1958, avându-i ca profesori pe Duiliu Marcu şi Horia Maicu. Lucrează la ISLGC Bucureşti (1964-1978) şi ca arhitect consilier la Romproiect Bucureşti, din 1981. Lucrări: ansamblul de locuinţe, Piaţa Unirii, Iaşi (1962); ansamblul de locuinţe, cartier Pietricica, Piatra Neamţ (1964); Pavilioane noi la Expo EREN, Bucureşti (1964); staţiunea turistică Neptun, Etapa I, (1967); Spital la Hunedoara (1968); vile pe faleză şi club cu piscină la Neptun (1968); complexe sanatoriale Căciulata (împreună cu arh. Ileana Daia) şi Vâlcea (1971), Băile Herculane (1973), Băile Felix; ambasadele României la Beirut, Liban şi Brasilia, Brazilia (1978); Primăria

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 157


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

şi Casa de Cultură din Zimnicea (1979); locuinţe, Zimnicea (1980). Activitate didactică: cadru didactic la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, între 1964-1978. Publicaţii: colaborează activ la rev. Arhitectura, Contemporanul, Astra, Cronica ş.a. Concursuri: Premiul I şi III, proiect tip Cămin Cultural (1960); Premiul I, Centrul Cultural Administrativ Timişoara (1962); Premiul II şi menţiune, locuinţă de perspectivă (1963); Premiul II, clădire de locuit cu 16-18 niveluri (1965); Premiul I, sistematizare Piaţa Unirii din Focşani (1967); Premiul II, clădiri administrative pentru industrie (1965). (G.P., V.Ţ., S.T.)

sediul Întreprinderii de reţele gaze, Galaţi; complex locuinţe, spaţii comerciale şi cinematograf pe str. Galaţi din Brăila (1980); a mai colaborat la proiectele pentru Sala Polivalentă de 2000 locuri şi pentru ansamblurile de locuinţe Progresul şi Victoriei în Brăila. (R.N.) HURDUBEŢIU, Rodica (n. 1937, Tg. Mureş) Studii: IAIM, dipl. 1961. Lucrări: a lucrat la Proiect Bucureşti şi a participat la realizarea: extindere Şcoala 144; ansamblu de locuinţe Giuleşti-Stadion; bloc de locuinţe, str. dr. Marcovici; Pavilion Oncologic la Spitalul Fundeni. (R.N.) HURDUC, Viorel (n. 1949, Bârlad) Studii: IAIM, dipl.1976. Lucrări: imobile de locuinţe, şos. Nordului, Bucureşti (1977-1989); imobil de locuinţe „Dunărea“, Piaţa Bucureşti; imobile de

Complex sanatorial de 504 paturi, Căciulata, arh. Horia Hudiţă şi Ileana Daia. Sursa ilustraţiei: Arhitectura nr. 5, 1972

HULUBA-MITROFAN, Nicoleta (n. 1946, Cehu Silvaniei, Sălaj) Studii: IAIM, dipl. 1971. Se stabileşte în Brăila. Lucrări: hotel şi bază de tratament la Lacul Sărat (1973); sediul Întreprinderii de reţele electrice, Brăila;

Universităţii, locuinţe, Cal. 13 Septembrie, Bucureşti; „Palatul Pionierilor“, Bucureşti; remodelare Hotel „Romanţa“, Neptun; remodelare Hotel „Transilvania“, Olimp; Hotel Nord, Bucureşti - etapa 1; casă de vacanţă, Buşteni; reşedinţă, Buşteni; locuinţă, str. Litavoi; apartament special, Bd. Ferdinand, Bucureşti; magazin Estèe Lauder; hotel cu bază de tratament, Comăneşti; bloc de locuinţe pentru diplomaţi, Cal. Dorobanţi, Bucureşti (actualmente sediu ASIT); sediu companiei Metanef, Cal. Floreasca; Institutul Bancar Român, Bd. Unirii; sediul companiei Knorr, Str. Odăii, Bucureşti;

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 158


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

hoteluri la Poiana Braşov: „Sportul“, „Bradul“, „Poiana“; Sediul companiei Alukonigstahl, Bd. Unirii, Bucureşti; Snack-Bar, Bd. Kogălniceanu, Bucureşti; sediu PRO-TV, studiouri de ştiri, Bucureşti; imobil de locuinţe, str. Vârful cu Dor, Bucureşti; sediu companiei Sidertrans, Călăraşi; imobil de locuinţe, str. B. Delavrancea; imobil de locuinţe, Cal. Floreasca, Bucureşti. Proiecte de urbanism: PUD Piaţa Alba Iulia, Bucureşti; PUD Ansamblu Corp diplomatic, şos. Kiseleff 16-18, Bucureşti; PUD, Str. Constantin Prezan, Bucureşti; PUZ, Ansamblu hotelier şi comercial „Omnia“, Bucureşti; PUZ, ansamblu comercial cultural, auto şi pietonal Piaţa Revoluţiei, Bucureşti. Concursuri: concurs Les Halles, Paris, Franţa (1979); concurs Tête Défense, Paris, Franţa (1983); concurs Teatru Naţional, Tokyo, Japonia (1988); concurs Primăria din Marsilia, Franţa (1990); Menţiune - „Bucureşti 2000“ (1996); concurs Piaţa Revoluţiei, Bucureşti (1997); premiul I + menţiune -concurs pentru centru civic Reşiţa (1978); concurs pentru zona centrală Petroşani (1979); Premiul Uniunii Arhitecţilor din România, participare la sistematizarea zonei centrale Bârlad (1978); premiul Uniunii Arhitecţilor din România pentru participare la realizarea ansamblului de locuinţe „13 Septembrie“, Bucureşti (1979); Premiul Uniunii Arhitecţilor din România pentru participare la realizarea „Palatul Pionierilor“, Bucureşti (1980); nominalizare, Bienala de arhitectură Bucureşti (1994); marele premiu al Anualei de arhitectură a municipiului Bucureşti (2003); nominalizare, Anuala de arhitectură a municipiului Bucureşti (2004). (G.P.)

Imobil str. Dorobanţi, Bucureşti, arh. Viorel Hurduc. Sursa ilustraţiei: http://www.oarbucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni/Viorel_HURDU C.pdf Accesat oct. 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 159


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Ministerul culturii si patrimoniului naţional. Lista Monumentelor istorice din România, 2010 ***(2003). Teme ale arhitecturii din România in secolul XX. Ed. Institutului Cultural Roman. ***(1940). Arhitect Statie Ciortan - studii şi realizări în arhitectura românească. Institutul de arte grafice Marvan Bucureşti. *** (1906). Expoziţiunea generală română 1906. Călăuza oficială şi catalogul expoziţiunei. Bucureşti: Socec. ***(1930). Solemnitatea inaugurării localului Societăţii Arhitecţilor Români şi serbarea a 39 de ani de la înfiinţarea acestei societăţi Bucureşti: Atelierele E. Marvan. ***(2007). De la „Regulamentul” A. I. Cuza/ Kogălniceanu la Ordinul Arhitecţilor din România. 1864-2007. Bucureşti: O.A.R. ***(1971). Mari arhitecţi. Bucureşti: Ed. Meridiane. ***(2005). Album fotografic Craiova. Craiova: Ed. Alma. ***(2000). Arhitectură bucureșteană secolul 19 și 20. București: Ed. Simetria. ***(2010). Arhitectură și proiect naţional. Stilul naţional românesc. București: Ed. Noi Media Print. ***(2005). Art Nouveau în România, 1890-1930 – catalog expoziţie. Sf. Sofia, Istanbul, Turcia. ***(1994). Bucureşti, anii 1920-1940 între avangardă şi modernism (Bucharest, in the 1920s1940s: between Avant-Garde and Modernism). Bucureşti: Ed. Simetria. ***(1962). București – ghid. Bucureşti: Ed. Meridiane. ***(2007). București în imagini, în vremea lui Carol I/ Pictures of Bucharest in the age of King Carol I, vol. I-III. București: Ed. Cadmos. ***(1959). București – scurt istoric. București: Ed. Muzeul de Istorie al Municipiului București. ***(1996). Centenar Marcel Iancu (1895-1995). Bucureşti: Ed. Simetria, UAR şi Ed. Meridiane. ***Haralamb H. (Bubi) Georgescu: un arhitect român în S.U.A./ A Romanian Architect in the USA, București: Ed. Universitară „Ion Mincu”. ***(2002). The Kretzulescu Palace and its Surroundigs – Yesterday and Today. Bucharest: UNESCO – CEPES. ***(1993). Muzeul Naţional Peleș – Sinaia. București: Ed. Publirom. ***(2008). Orașele României. Sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX. București: Ed. Cetatea de scaun. ***(2006). Restitutio – Radu Dudescu: viaţa şi opera. București: Ed. BNR. (6) ***(2011). Spaţiul modernităţii românești / The space of Romanian Modernity 1907 – 1947. Expoziţie 2010. București: Ed. Fundaţiei Arhitext Design. ***(2012). Laudatio Solange D’Herbez de la Tour . București: OAR. ***(2010). Opera Omnia arhitecţii Constantin Dobre, Victor Ivaneș, Toma Olteanu. București: Ed Simetria. ***(2012). Câmpulung Muscel. Schiţe pentru o monografie arhitecturală. Bucureşti: Igloomedia. ***(1924). Constanţa şi Tekirghiolul, ghid ilustrat. Constanţa: Institutul Grafic “Albania”.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 161


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Academia Republicii Populare Române. (1962-1964). Dicţionar Enciclopedic Român. București: Ed. Politică. Antonescu, Petre. (1963). Clădiri,construcţii,proiecte şi studii. Bucureşti: Ed. Tehnică. Antonescu, Petre. (1913). Clădiri și studii. Case, biserici, monumente, palate. Încercări de arhitectură românească și clasică. Album. vol. I. București: Tipografia Guttenberg. Albota, Mihai. (2008). Istoria învăţământului tulcean de la începuturi până în anul 2007.Tulcea: Ed. Şcoala XXI. Arsene, Vladimir. (2008). Provocările modernităţii târzii. București: Ed. Fundaţiei Arhitext Design. Bacalbaşa, Constantin. (1927). Bucureştii de altă dată. Bucureşti: Ed.Universul. Beldiman, Ioana. (2012). Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate. Bucureşti: Ed. Simetria. Bellu, Radu. (2008). Monografia ilustrată a Gării Sinaia/ Sinaia Railway Station's Short Illustrated Monography. Sinaia: Ed. CFR. Berindei, Dan şi Bonifaciu, Sebastian. (1978). Bucureşti. Ghid turistic. Bucureşti: Ed. SportTurism. Bezviconi, Gheorghe. (1997). Necropola Capitalei. Dicţionar enciclopedic (ediţia a II-a, revăzută şi completată). Chişinău: Ed. Museum. Bilcea, Valentina şi Bilcea, Angela. (2011). Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti. (ediţia a II-a revizuită şi actualizată, cuvânt înainte de Theodorescu Răzvan). Bucureşti: Ed. Meronia. Brătuleanu, Anca. (1997). Curţi Domneşti şi Boiereşti în România, Valahia veacurilor al XVIIlea şi al XVIII-lea. Bucureşti: Ed. Simetria. Brătuleanu, Anca. (2000). “L’influence française sur l’architecture de la petite bourgeoisie roumaine ». În French Cultural Studies. Bucureşti: Alpha Academic. Buchman, Eugeniu Arthur. (2006). Patru decenii în serviciul Casei Regale a României – memorii 1898-1940. București: Ed. Sigma. Caffé, Mihai. (1970). Ion Mincu. Bucureşti: Ed. Minerva. Caloianu, Serban. (2009). Monumente bucureştene. Bucureşti: Ed. Monitorul Oficial. Cantacuzino, George Matei. (1929). Palais de la banque de Chrissoveloni. Paris: Ancienne August Schmiedigen Maison Auguste Vincent. Cantacuzino, George Matei. (1977). Izvoare şi popasuri. Bucureşti: Ed. Eminescu. Cantacuzino, George Matei. (2001). Despre o estetică a reconstrucţiei. Bucureşti: Paideia. Cândea, Virgil, Zamfirescu, Ion şi Moga, Vasile. (1976). Ateneul Român – Monografie. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Cârstoiu Mărgineanu, Monica. (aprilie 2004). In memoriam Dinu Antonescu. Evocare prezentată la A.R.A. 5. Celac, Mariana, Carabela, Octavian şi Marcu-Lapadat, Marius. (2005). Bucureşti – arhitectură si modernitate – un ghid adnotat. Bucureşti: Ed. Simetria. Cios, Irina et al. (1995). Dicţionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice. A-M. Bucureşti: Ed. Meridiane. Cinà, Giuseppe. (2010). Bucureşti, de la sat la metropolă; identitate urbană şi noi tendinţe/ Bucharest, from village to metropolis; urban identity and new tendencies. Bucureşti: Ed. Capitel. Colfescu, Silvia. (2007). Bucureşti. Ghid turistic istoric artistic. Bucureşti: Ed. Vremea. Constantin, Paul. (1972). Arta 1900 în România. Bucureşti: Ed. Meridiane. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 162


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Constantin, Paul. (1986). Dicţionar universal al arhitecţilor. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică si Enciclopedică. Constantinescu, Dinu–Teodor. (1989). Construcţii monumentale. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Cornel, Th. (1909-1911). Figuri contimporane din România. Dicţionar biografic ilustrat. Partea I + Număr de Crăciun 1911. (ediţia a II-a). Bucureşti: Socec. Cristea, Stan V. (2006). Monumente de arhitectură ecleziastică din judeţul Teleorman. Craiova: Ed. Aius PrintEd. Criticos, Mihaela. (2009). Art Deco sau Modernismul bine temperat. Bucureşti: Ed. Simetria. Criticos, Mihaela. 5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural naţional 1950-1977. Proiect al Ordinului Arhitecţilor din România, partener Fundaţia Culturală Inforom. Croitoru, Mariana. (2012). Arhitectura de interior în România – o istorie din prima jumătate a secolului XX. Studiu de caz: arhitectul Duiliu Marcu. Teză de doctorat. UAUIM. Crosnier Leconte, Marie-Laure. (1999-2000). “L’enseignement de l’architecture en France et les élèves étrangers: le cas roumain”, în Revue Roumaine d’histoire de l’art. Seria BeauxArts. Academia Română, Institutul de istorie a artei „G. Oprescu”. Bucureşti: Ed. Academiei Române. (vol. XXXVI – XXXVII) Crutzescu, Gheorghe. (1986). Podul Mogoşoaei. Bucureşti: Ed. Meridiane. Curinschi-Vorona, Gh. (1967). Monumentele de Arhitectură din Iaşi. Bucureşti: Ed. Meridiane. Curinschi-Vorona, Gh. (1968). Restaurarea monumentelor. Bucureşti: Ed. Tehnică. Curinschi-Vorona, Gh. (1981). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Tehnică. Curinschi-Vorona, Gh. (1991). Introducere în arhitectura comparată. Bucureşti: Ed. Tehnică. Damé, Frédéric. (2007). Bucureştiul în 1906. Piteşti: Ed. Paralela 45. Deciu, Andreea. (1999). Povestea caselor. Bucureşti: Ed. Simetria, UAR. Derer, Hanna. (2009). Cartea neagră: Distrugerea patrimoniului arhitectural şi urbanistic din România: Bucureşti, 1990-2009. Bucureşti: Ed. C. N. I. Coresi. Derer, Petre. (1980). Octav Doicescu-despre arhitectură. Bucureşti: Ed. Tehnică. Dobrescu, Aurelia (coord.). (2000). Dicţionarul constructorilor români. Bucureşti: C.D.C.A.S., ex libris Alexandru Budişteanu. Dobrescu, Constantin. (2009). Viaţa ploiesteană in documente de presă. Ploieşti: Ed. Elapis. Doicescu, Octav. (1983). Despre arhitectură – scrieri, cuvântări. Bucureşti: Ed. Tehnică. Dragomir, Silviu N. (2008). Un Bucureşti mai puţin cunoscut. Bucureşti: Ed. Lucman. Dragu Dimitriu, Victoria. (2004). Poveşti ale Doamnelor din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea. Dragu Dimitriu, Victoria. (2004). Poveşti ale Domnilor din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea. Dragu Dimitriu, Victoria. (2006). Alte Poveşti ale Doamnelor şi Domnilor din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea. Dragu Dimitriu, Victoria. (2007). Poveştile unui domn din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea. Dragu Dimitriu, Victoria. (2008). Doamne şi Domni la Răspântii Bucureştene. Bucureşti: Ed. Vremea. Dragu Dimitriu, Victoria. (2010). Poveşti cu statui şi fântâni din Bucureşti. Bucureşti: Ed. Vremea.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 163


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Dragu Dimitriu, Victoria. (2012). Povestea unei familii din Bucureşti. Grecenii. Bucureşti: Ed. Vremea. Duculescu, Mirela. (2010). George Matei Cantacuzino (1899-1960) – Arhitectura ca temă a gândirii/ Architecture as a subject of thought. Bucureşti: Ed. Simetria. Duculescu, Mirela. (Ed.) (2011). Fondul documentar de arhitectură din România. Bucureşti: Ed. Simetria. Duşa, Traian. (1970). Palatul Culturii din Târgu Mureş. Bucureşti: Ed. Meridiane. Enghel, Emanoil. (1964). Oradea. Bucureşti: Ed. Meridiane. Enescu, Ion Mircea. (2006). Arhitect sub comunism. Bucureşti: Ed. Paideia. Fecheci, Aurora. (2003). Iaşii – arhitectură şi legendă. Iaşi: Ed. Sedcom Libris. Fezi, Bogdan Andrei. (2010). Bucureștiul european. București: Ed. Curtea Veche. Fezi, Bogdan Andrei. (2005). Bucarest et l’influence française entre modèle et archétype urbain. 1831-1921. Paris: L’Harmattan. Filitti, Georgeta. (2005). „Bucharest archives - Edmond van Saanen”. În Biblioteca Bucureştilor. Bucureşti: Asociaţia Abidob şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti. (4) Gaivoronschi, Vlad. (2002). Matricile spaţiului tradiţional. Bucureşti: Ed. Paideea. Georgesco, Jean. (1928). Petit Guidede Constantza et de ses environs. Bucureşti: Impr. Cultura Naţională. Georgescu, Florian et al. (1966). Monumente din Bucureşti. Ghid. Bucureşti: Ed. Meridiane. Giurescu, Dinu C. (2010). Arhitectura Bucureştilor, încotro?. Bucureşti: Ed. Vremea. Gheorghiu, Petru. (2003). Un specific de locuire bucureştean. Locuinţa modernă de mică şi medie înălţime din perioada 1930-1940. Bucureşti: Ed. UAUIM. Giurescu, C. Constantin. (1966). Istoria Bucureştilor. Bucureşti: Ed. pentru literatură. Gligor, Liviu Alexandru. (2004). Fierul în arhitectura Românească. Bucureşti: Editura Universitară Ion Mincu. Harhoiu, Dana. (1997). Bucureşti - un oraş între Orient şi Occident. București: Ed. Simetria. Iftimi, Sorin et al. (2014). Oraşul Iaşi. Memoria monumentelor. Iaşi: Ed. Palatul Culturii. Ioan, Augustin. (coord.) (2006). Influenţe franceze în arhitectura şi arta din România secolelor XIX şi XX, Bucureşti: Ed. ICR. Ioan, Augustin. (1992). Arhitectura si puterea. Agerfilm. Ion, Narcis Dorin. (2001). Castele, palate si conace din Romania. Bucureşti: Ed. Fundatiei Culturale Române. Ion, Narcis Dorin. (2003). Bucureşti - În căutarea Micului Paris. Bucureşti: Ed. Tritonic. Ion, Narcis Dorin. (2007). Reşedinţe şi familii aristocrate din România. Bucureşti: Institutul Cultural Român. Ion, Narcis Dorin. (2011). Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX-XX) (cuvânt înainte de prof. univ. Dr. Ioan Opriş). Bucureşti: Ed. Oscar Print. Ion, Narcis Dorin. (2012). Monumente din Bucureşti. Bucureşti: Noi Media Print. Ionescu, Adrian-Silvan. (1999). Învăţământul artistic românesc 1830-1892. Bucureşti: Ed. Meridiane. Ionescu, Th., Duployen, I.N. (1924). Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. Constanţa: Institutul Grafic Albania. Ionescu, Grigore. (1938). Bucureşti - ghid istoric si artistic. Bucureşti: Fundatia Culturală Carol II. Ionescu, Grigore. (1965). Istoria arhitecturii în România. Bucureşti: Ed. Academiei.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 164


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Ionescu, Grigore. (1982). Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor. Bucureşti: Ed. Academiei. Ionescu, Grigore. (1986). Arhitectura românească - Tipologii,creaţii,creatori. Bucureşti: Ed. Tehnică. Ionescu, Grigore. (1969). Arhitectura in Romania 1944-1969. Bucureşti: Ed. Tehnică. Ionescu, Nicolae. (2004). Bucureştiul de altădat. Bucureşti: Ed. Alcor. Ionescu, Grigore. (2007). Istoria arhitecturii româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900. Bucureşti: Ed. Capitel. Iorga, Nicolae. (2008). Istoria Bucureștilor. București: Ed. Vremea Ispir, Mihai. (1984). Clasicismul în arta românească. București: Ed. Meridiane. Iuga Curea, Viorica (coord.). (2005). Arhitecţi în timpul dictaturii. Amintiri. Bucureşti: Uniunea Arhitecţilor din România, Ed. Simetria. Joja, Constantin. (1984). Actualitatea tradiţiei arhitecturale româneşti. Bucureşti: Ed. Tehnică. Joja, Constantin. (1981). Sensuri şi valori regăsite. Bucureşti: Ed. Eminescu. Lapadat, Marcu Marius. (2003). Feţele ornamentului - Arhitectura bucureşteană în secolul 20. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic. Lascu, Nicolae. (2011). Bulevardele bucureştene până la primul război mondial. Bucureşti: Ed. Simetria. Lascu, Nicolae şi Deac, Alexandrina. (1993). Gîndirea estetică în arhitectura românească. A doua jumătate a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX. Bucureşti: Ed. Meridiane Lascu, Nicolae. (1997). Legislaţie şi dezvoltare urbană. Bucureşti 1831-1952. Teză de doctorat. Bucureşti: IAIM. Lascu, Nicolae. (1989). Funcţiune şi formă. Bucureşti: Ed. Meridiane. Lăzărescu, Cezar. (1972). Arhitectura românească în imagini. Bucureşti: Ed. Meridiane. Lăzărescu C, Cristea G, Gheorghiu D., Borgovan, A. (1972). Arhitectura românească contemporană. Bucureşti: Ed. Meridiane. Leahu, Gheorghe. (1995). Bucureștiul dispărut. București: Ed. Arta grafică. Leahu, Gheorghe. (2003). București – Micul Paris/ Bucharest – Le Petit Paris/ Bucharest – The Little Paris. București: Ed. RA, Monitorul Oficial. Leahu, Gheorghe. (2010). O viaţă printre case si culori. Bucureşti: Ed. Capitel. Lecca, Octav-George. (1999). Familiile boiereşti române. Bucureşti: Ed. Muzeul Literaturii Române. Lupu, Mircea. (1977). Şcoli naţionale în arhitectură. Bucureşti: Ed. Tehnică. Machedon, Luminiţa. (2001). Mişcarea modernista interbelică românească în arhitectura Bucureştiului Teza de doctorat. Bucureşti: UAUIM. Machedon, Luminiţa şi Schoffham, Ernie. (1999). Romanian Modernism (The Architecture of Bucharest,1920-1940). Cambridge:The MIT Press. Mahu, Adrian. (2011). Arhitecţii şi exilul. Oneşti: Ed. Magic Print. Mahu, Adrian. (2009). Bucureşti 550. Dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de Mâine. Mandache, Diana. (2007). Capitole târzii din viaţa mea. Memorii descoperite. Regina Maria a României. București: Ed. Alfa. Marcu, Duiliu. (1946). Architecture 1930-1940. Bucureşti: Imprimerie „Bucovina”. Marcu, Duiliu. (1960). Arhitectură 1912-1960. Bucureşti: Ed. Tehnică.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 165


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Marcu-Lapadat, Marius. (2003). Feţele ornamentului. Arhitectura bucureşteană în secolul 20. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic. Marinache, Oana. (2012). Cristofi Cerchez, un vechiu Architect din Bucureşti. Bucureşti: Ed. ACS. Maria, Regina României. (2009). Povestea vieţii mele. București: Ed. RAO (vol. I-III). Marincu, Florentza Georgetta. (1997). Cioburi de istorie... Poiana Mare – Calafat 1832-1878. Craiova: Ed. Avrămeanca. (vol. I-II) Marincu, Florentza Georgetta. (2007). Cioburi de istorie. Poiana Mare – Calafat. 1878-1920. Craiova: Ed. Autograf MJM. (vol. I-III) de Marsillac, Ulysse. (1999). Bucureștiul în veacul al XIX-lea. București: Ed. Meridiane. Melixon, Marcel. (1975). Arhitectura modernă. București: Ed. Știinţifică și Enciclopedică. Mărgineanu-Cârstoiu, Monica. (1990). Romantismul în arhitectură. București: Ed. Meridiane. Mitrache, Georgică. (2008). Tradiţie şi modernism în arhitectura românească. București: Ed. Ion Mincu. Mitric- Ciupe, Vlad. (2013). Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964: între destin concentraţionar şi vocaţie profesională. Bucureşti: Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Moiceanu, Marian. (2006). Despre un secol de arhitectură modernă românească. București: Ed. Ion Mincu. Moldovan, Horia. (2013). Johann Schlatter, cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866). Bucureşti: Ed. Simetria. Monda, Jean. (1986). Stilul arhitecturii contemporane. București: Ed. Albatros. Monda, Jean. (1986). Monumente de arhitectură modernă. București: Ed Albatros. Monda, Jean. (1980). Arhitectura actuală- artă necunoscută. București: Ed Albatros. Mortu, Petru. (2011). Arhitectura cu specific comercial. Hanurile. Teză de doctorat. Bucureşti: U.A.U.I.M. Mucenic, Cezara. (2004). Străzi, pieţe, case din vechiul Bucureşti. București: Ed. Vremea. Mucenic, Cezara. (1999). Aportul arhitecţilor români la definirea stilistică a arhitecturii bucureştene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bucureşti: B.M.I.M. Mucenic, Cezara. (1997). Bucureşti un veac de arhitectură civilă, secolul al XIX-lea. București: Silex, Casă de editură, presă şi impresariat. Nemţeanu, Ruxandra. (2014). Vila în stil neoromânesc. București: Ed. Simetria. Nemţeanu, Ruxandra. (2010). Stilul neoromânesc, un stil regional european. București: Ed. Renaissance. Noica, Nicolae Șt. (1997).Tradiţii româneşti în construcţiile de lucrări publice. București: Ed. All. Noica, Nicolae Şt. (Ed.) (2007). Expoziţia din 1906 în Bucureştii în imagini în vremea lui Carol I. (vol.3) Bucureşti: Cadmos. Noica, Nicolae Șt. (2008). Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare și medalii comemorative. București: Ed. Cadmos. Noica, Nicolae Șt. (2008). Palatul Patriarhiei. Personalităţi și semnificaţii din istoria construcţiei sale. București: Ed. Cadmos. Noica, Nicolae Șt. (2009). Palatul Regal (Muzeul Naţional de Artă al României). București: Ed. Cadmos. Noica, Nicolae Șt. (2010). Emil Prager: un model. București: Ed. Vremea. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 166


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Noica, Nicolae Șt. (2010). Școala Naţională de Poduri și Șosele, București: Ed. Vremea. Noica, Nicolae Șt. Şi Petrescu, Stefan. (2014). Domeniul Coroanei: instituţia model a lui Carol I după 130 de ani. București: Ed. Vremea. Ofrim, Alexandru. (2011). Străzi vechi din Bucureştiul de azi. București: Ed. Humanitas. Olariu, Constantin. (2006). Bucureştiul monden. Radiografia unei prăbuşiri (1940-1970). Piteşti: Ed. Paralela 45. Olteanu, Radu. (2010). Bucureştii în date, întâmplări şi ilustraţii. Ed. a 2-a, rev. şi ilustrată. București: Paideia. Oprea, Petre. (1986). Itinerar inedit prin case vechi din Bucureşti. București: Ed. SportTurism. Oprea, Petre. (2004). Sculpturi decorative pe clădiri bucureştene. București: Ed. Maiko. Oprea, Petre. (2000). Arhitectura bucureşteană, sec 19 si 20. București: Ed. Simetria, ARCUB-2000. Opriş, Ioan. (2001). Monumente istorice din Romania (1850-1950). București: Ed. Vremea. Orăşanu, Ana Maria. Locuinţa lui G.I. Ionnescu-Gion”. În Memoria caselor” . București: Biblioteca Bucureştilor. (an VIII, nr. 6). Otu, Petre. (2004). Cercul Militar Naţional. Istoria unui palat. Bucureşti: Ed. Tritonic. Panaitescu, Alexandru. (2012). De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în Bucureşti 1945-1989. Bucureşti: Ed.Simetria. Parusi, Gheorghe. (2007). Cronologia Bucureştilor (20 septembrie 1459-31 decembrie 1989): zilele, faptele, oamenii Capitalei de-a lungul a 530 de ani. Bucureşti: Ed. Compania. Pârvulescu, Ioana. (2003). Întoarcere în Bucureştiul interbelic. Bucureşti: Ed. Humanitas. Pănoiu, Andrei. (2011). Evoluţia orașului București. București: Ed. Fundaţiei Arhitext Design. Păuleanu, Doina. (2011). Cazinoul din Constanţa. Boemă, loisir şi patrimoniu european la Marea Neagră. Constanţa: Ed. Ex Ponto. Păuleanu, Doina. (2006). Constanţa: spectacolul modernităţii târzii: (1878-1928). Constanţa: Ed. Arcade. (vol.2) Păuleanu, Doina. (2003). Constanţa. Aventura unui oraş european. Constanţa: Ed. Ex Ponto. Penanrun, David de, E. Delaire. (1907). Les Architectes Eleves de L’Ecole Des Beaux-Arts. Paris : Librairie de la Construction Moderne. Pippidi, Andrei. (2008). Case şi oameni din Bucureşti. București: Ed. Humanitas. Popa, Petre, Paul Dicu. (1988). Istoria Municipiului Piteşti, Bucureşti: Ed. Academiei. Popescu, Carmen. (2004). Le style national roumain. Construire une Nation à travers l’architecture. 1881-1945. București: Ed. Simetria. Popescu, Carmen. (coord.) (2010). Spaţiul modernitatii româneşti 1906-1947. București: Ed. Arhitext. Popescu, Carmen. (2010). Dis(continuităţi). Fragmente de modernitate românească în prima jumătate a secolului al 20-lea. București: Ed. Simetria. Popescu, Cristian. (2007). București – arhipelag. Demolările anilor '80: ștergeri, urme, reveniri. București: Ed. Compania.. Potra, George. (1990). Din Bucureştii de ieri. București: Ed. Ştiinţifică si Enciclopedică. Potra, G. şi Simache, N. (1969) Contribuţii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor (16321857). Ploieşti:

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 167


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Comitetul de cultură şi artă al judeţului Prahova şi Comitetul de cultură şi artă al municipiului Ploieşti. Prager, Emil. (1979). Betonul armat în România. București: Ed.Tehnică. Predescu, Lucian. (1999). Enciclopedia Romaniei. Cugetarea. Bucureşti: Ed. Saeculum. Rădulescu, Mihai Sorin. (1998). Elita liberală românească 1866-1900. București: Ed. All. Rădulescu, Mihai Sorin. (1999). Genealogii. București: Ed. Albatros. Răsuceanu, Andreea. (2009). Cele două Mântulese. Bucureşti: Ed. Vremea. Rosetti, Dim. R. (1897). Dicţionarul Contimporanilor. Bucureşti: Ed. Lito-Tipografiei «Populară». Sevastos, Mihail. (1937). Monografia oraşului Ploieşti. Bucureşti: Tiparul Cartea Românească. Simionescu, C. (1955). Bucureşti, Biserici, mănăstiri, lăcaşuri sfinte. Bucureşti: Ed. Intact. Sion, Militza. (2009). Henrieta Delavrancea Gibory. Arhitectură 1930-1940. Bucureşti: Ed. Simetria. Sion, Militza. (2012). Horia Creangă. Crezul Simplitaţii. Bucureşti: Ed. Simetria. Socolescu, Toma T. (2004). Amintiri. Bucureşti: Ed. Caligraf. Socolescu, Toma T. (2004). Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, 1800-1925. Bucureşti: Ed. Caligraf. Socolescu, Toma T. (1938). Arhitectura în Ploieşti - studiu istoric. Bucureşti: Ed. Cartea Românească. Stănculescu, Florea. (1987). Contribţii la afirmarea Arhitecturii Româneşti. Bucureşti: Ed.Tehnică. Stoica, Lucia. (2005). Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti (vol I-II). Bucureşti: Ed. Universalia. Stoica, Lucia. (2000). Atlas-ghid. Istoria şi arhitectura lacaşurilor de cult din Bucureşti (vol IIII). Bucureşti: Ed. Ergorom. Sturdza, Mihai. (coordonator şi coautor) (2004). Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică. Bucureşti: Ed. Simetria. (vol.I) Ştefănuţ, Ada. (2008). Arta 1900 în România. Bucureşti: Ed. Noi Media Print. Tabacu, Gabriela. (2008). Revista Arhitectura: studiu monografic şi indici: (1906-1944). Bucureşti: Ed. Humanitas. Teiuşan, Ilie Popescu. (1968). Ateneul Roman. Bucureşti: Ed. Meridiane. Teodorovici, Dan. (2010). G.M.CANTACUZINO (1899-1960.) Dialogik zwischen Tradition un Moderne, Stuttgart. Teză de doctorat. Universitatea din Stuttgart. Teodorescu, Aurel. (1974). Arhitectură şi stil. Bucureşti: Ed. Meridiane. Teodorescu Magda et al. (2008). Discursurile (post)moderne ale arhitecturii. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Arhitext Design. Trestioreanu, Constantin şi Marinica, Gheorghe. (2003). Bisericile din Ploieşti, Bisericile ortodoxe. Ploieşti: Ed. Milenium. Ţelea, Vasile. (2008). Arhitectura secolului 20. Bucureşti: Ed. Capitel. Ţelea, Vasile. (2014). Personalităţi ale arhitecturii româneşti. 1880-2010. A-K. Bucureşti: Rentrop şi Straton. Ţurlea, Cristina. (2010). Banca Naţională a României: cronica restaurării Palatului Vechi/ National Bank of Romania: chronicle of The Old Palace restauration. Bucureşti: Ed. Cadmos. Ţurlea, Cristina. (2011). Centrul istoric financiar bancar al Bucureștilor. București: Ed. Cadmos. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 168


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Vasilescu, Sorin. (1990). Dicţionarul arhitecţilor moderni și contemporani. București: Ed. Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Vasilescu, Sorin. (2006). Art Nouveau în România. Catalogul expoziţiei. Vlădescu, Niculae şi Badea, Petre. (2009). Palatul Cotroceni/ Cotroceni Palace. București: Ed. Universalia. Waldeck, Rosie G. (1998). Athéné Palace. Iaşi, Oxford, Portland: The Center for Romanian Studies. Woinaroski, Cristina. (coordonator) (2007). Lotizarea si Parcul Ioanid. București: Ed. Simetria. Zahariade, Ana-Maria et al. (2003). Teme ale arhitecturii din România în secolul XX. București: Ed. Institutului Cultural Român. Zahariade, Ana Maria. (2011). Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1999. București: Ed. Simetria. Revista Analele Architecturei şi a Artelor cu care se leagă, 1890-1893. Revista Arhitectura (1906-2014) Revista Arhitectura (nr. jubiliar). Semicentenarul Societăţii Arhitecţilor Români. 1891-1941. Revista Arhitext (1992-2014) Revista Igloo (2001-2014) Cataloagele Anualelor de Arhitectura din Bucureşti (2003-2014) Cataloagele Bienalelor de Arhitectura din Bucureşti (1994-2012) Buletin de informare tehnica (BIT) editat de CSCAS înainte de 1989 Oraşul - revistă de cultură urbană - Cluj (2005-2013) Gazeta Ciucului, I, nr. 3 din 15 martie 1929 în Lazăr, Costel- Cristian. Românii din Judeţul Ciuc în perioada interbelică, Bucureşti: Ed. pur şi simplu. 2007 Ilustraţia, anul XIV (sept. - dec. 1925), nr. 115-118 Printre hotare, 1908-1909 Călăuza oficială și catalogul expoziţiunii – BAR, stampe Arhive: UAR, ANR, ANDMB, PMB, Biblioteca Academiei Române: Cabinetul de stampe, manuscrise. Colecţia personală arh. Constantin Dobre Colecţia personală arh. Aurelia Fackelmann Colecţia personală arh. Iulian Gudină Colecţia personală arh. Dan Geleleţu Colecţia personală arh. Andreea Hasnaş Colecţia personală arh. Tiberiu David Colecţia personală arh. Teodor Octavian Gheorghiu Colecţia personală arh. Dragoş Gheorghiu Colecţia personală arh. Ioan Goia Colecţia pers. arh. Emil Retegan Colecţia pers. arh. Dobrin Datcu Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 169


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

Manuscris arh. Aurelia Fackelmann Internet: www.oar-bucuresti.ro/arhitecti_bucuresteni www.arvha.org/sitescd/art_nouveau/ROM/BUCAREST/buildings/building_626.htm. www.crispedia.ro/Cosma_Dunel www. linkedin.com/pub/horea-gavris/86/7a7/733 www.diaspora-stiintifica.ro/diaspora2010/admin/upload/Ghenciulescu_wks7.pdf www.uniunearestauratorilor.com/muzexp.html www.anuala.ro www.arhiforum.ro www.e-zeppelin.ro www.arhivadearhitectura.ro/ Enciclopedia Wikipedia www.punctdefuga.ro www.inforomcultural.ro www.patr.presidency.ro/upload/Derer_Hanna.pdf www.e-primarii.ro/primaria-dumbravita-tm/ www.bucurestiromania.ro www.evenimente-bucuresti.ro/ www.crestin-ortodox.ro/ www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura www.cityzoom.ro/casa-de-cultura-a-sindicatelor-din-constanta/ www.madeincluj.org/obiective/cladiri/biblioteca-academiei/ www.paginadearhitectura.ro/2012/ www. ceascadecultura.ro/ServesteArticol https://sites.google.com/a/bcub.ro/biblioteca-centrala-universitara-carol-i8/home/oameni-care-ne-au-fost-aproape/paul-gottereau http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/anton-hefft/; http://arhivadearhitectura.ro/schite/teatrul-national/ http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/foto.asp?id=butea1 http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php http://www.ziaristionline.ro/wp-content/uploads/2013/01/Doamna-Elena-Cuza-Undestin-pentru-Romania-Cadou-Ziaristi-Online-Ro.pdf http://www.andreescu-gaivoronski.com http://ieriff.ro/team/arh-vlad-gaivoronschi/the-office-03/ http://www.arh.upt.ro/?page_id=16http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfanta_Tereza_ a_Pruncului_Isus_din_Iamediaviewer/File:Biserica_Sf._Tereza_din_Iasi.jpg www.monteoru.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România

Pag. 170


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

CUPRINS Prefaţă Cuvânt-înainte Abrevieri D DABIJA, Ana Maria DAMASCHIN-STOICA, Anca Elena DAMIAN, Ascanio DAMIAN, Eugeniu DAMIAN, George DAMIAN (NICOLESCU), Marta DAMIAN (DIACONU), Ştefania DAN (FRATU), Minodora DANCIU, Ioana Olivia DANE, Ana DARABAN, Daciana DATCU, Dobrin Laurenţiu DATCU, Ştefan DAVID, I. Aurel DAVID, Tiberiu DAVIDESCU, Alexandru DAVIDESCU, Ion Alexandru DĂDÂRLAT, Bogdan DĂRIESCU, Cezar DÂMBOIANU, Anton Tr. DÂMBOIANU, Margareta DANCU, Nicolae Sabin DEAC, Teodor DEBRECZENI, Laszlo DELAVRANCEA-GIBORY, Henrieta DEMETER LOWE, Silvia DERER, Anca Hanna DERER, Peter Fritz DESZÖ, Jakab D'HERBEZ DE LA TOUR, Solange Pauline Eugénie DIACONU, Niculae Gheorghe Constantin DIMA (CAPĂTĂ), Lia DIMA, Mircea DIMITRIU, Livio DIMITRIU, Octav DINESCU, Adina DOBOŞ, I. Mihail DOBRE, Constantin DOBRESCU, Toma DODERER, Wilhelm von DODIŢĂ, Stelian DOICESCU, Aurel DOICESCU, Octav DONEAUD, Ernest DONOSE, Valentin DORDEA (VOITEC), Mira DRAGNEA, Petre DRAGOMIR, Cătălin DRAGOŞ, Leonte

3 5 9 11 11 12 12 13 13 13 13 14 14 15 15 16 16 17 18 18 19 19 19 20 20 21 21 22 25 26 28 29 30 32 33 33 34 35 35 36 36 38 39 39 40 40 41 42 42 42 43 44

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 171


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

DRAGU, G. Constantin DRĂGAN, Radu DRĂGHIESCU, Eugeniu DRĂGHIESCU, Roxana DROGEANU, Andrei DRON, Dan DUCA, Gheorghe N. DUCA, Irina Savelida DUDESCU, Radu DUMITRAŞCU, Gheorghe DUMITRAŞCU, Rodica DUMITRAŞCU, Tudor DUMITRESCU, Corneliu DUMITRESCU, Doru DUMITRESCU, I. Ion DUMITRESCU, Ilie DUMITRESCU, Vanghele DUMITRESCU, Victor DUMITRU, Aurel DUNEL, Cosma DUZINSCHI, Dan E ECHERIU, Francisc (Franz Johann) ECHERIU, Ileana Marina ECONOMU(FUCHS), Raluca Dana EFTENIE, Mariana Rodica EFTENIE, Mihai EFTENIE, Vlad ELEFTHERIADIS, Ştefan ELIAN(U), Titu Dan ELKAN, Gheorghe Ştefan ENACHE, Constantin ENACHE, Maria ENACHE, Mircea ENĂCHESCU, Cristian ENDERLE, Carl Ludwig ENE, Alexandru ENE, Cristina ENESCU, Ion Cristian (Oni) ENESCU, Ion D. ENESCU, Ion Mircea [Ciuli] ENESCU, Mihai ENESCU, Mircea Gheorghe I. ENIŞTEANU, Nicolae N. (Nicolas N. Enista) EREŢIAN, Ara ERMILIAN, Ştefan ERNST, Nicolae EVOLCEANU, Titu(s) EXNER, Joseph I. (Iosif) F FABINI, Hermann FABRITIUS, Alfred Julius FACKELMANN, Aurelia FACKELMANN, Hans (Ioan) FALKAN, Petre FARCAŞIU, Alexandru

44 45 46 46 47 47 47 48 49 50 50 51 51 51 52 52 53 53 53 54 55 56 56 56 56 57 58 59 60 60 61 62 62 64 64 65 65 65 66 67 68 69 69 70 71 71 72 72 74 74 74 75 76 77

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 172


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

FEILBOGEN, Frederic FELLNER, Ferdinand FEZI, Bogdan Andrei FIERLINGER, Eliza FILIMON, Grigore FILIP (BOBOC), Anca FILIP (MIHALAŞ), Elena FILIPEANU, Angela FILIPEANU, George FISCHER, Ferdinand FLITMAN, Dorina FLOREA, Răzvan FLOREA, Virgil FLORESCU, Mihai FLORESCU, Nona FLORESCU, Octavian N. FLORESCU, Tiberiu Constantin FLORIAN, Alexandra FLORIAN, Andrei H.R. FOARŢĂ, Daniel Constantin FOCŞA, Paul Gh. FOCŞANU, Aurel FOCŞĂNEANU, Gheorghe (Georges Focşeneanu) FOTINO VERONA, Ruxandra Ana FRANKEL, Rudolf FRATE, Valer V. FREYWALDT, Gustav FREYWALD(T), Johann FREYWALD, Julius FRUMUŞANI, Radu Valentin FRUMUZACHE, Constantin FULICEA, Victor FURTUNĂ, Petru G GABREA (TĂNASE), Georgeta GABREA, Sorin GABRIELESCU, Nicolae GAIVORONSCHI, Vlad Alexandru GARCIA, Leon GALERON (GALLERON), Albert (Paul Louis Albert) GANE, Ştefan Radu GAVRA, Sorin GAVRIŞ, Horea Ovidiu Gavril GĂLEŞANU, Ion GĂLEŞANU ( SĂULEŞCU), Rodica GĂNESCU, Stelian GÂRLEANU, Gheorghe GELELEŢU, Marian Dănuţ GEORGESCU, Anca Mariana GEORGESCU, Dan Mircea Vladimir GEORGESCU, Dan Ştefan Vladimir GEORGESCU, Daniel GEORGESCU, Haralamb (Harlan Georgesco) [Bubi] GEORGESCU, Irina GEORGESCU, Ion GEORGESCU (PUŞCHILĂ) Maria

77 77 78 79 79 79 80 81 82 83 83 84 84 84 84 85 85 86 86 86 87 88 88 88 90 90 90 91 92 92 93 94 94 95 95 96 97 99 99 100 100 101 102 102 102 103 103 105 105 105 106 106 108 108 109

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 173


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GEORGESCU (LAITIN), Minerva [Mitza] GEORGESCU, Niculae (Nicu) GEORGESCU, N. Paul GEORGESCU, Teodor GHELBER, Adrian GHELMAN, Lidia GHELMAN, René GHELMEGEANU, Gabriel GHENCIULESCU, Corneliu Mircea GHENCIULESCU, Ştefan GHENGIOMER, Kemal GHEORGHE, Dorin GHEORGHIAN, Valentin GHEORGHIEVICI, Adda GHEORGHIŢĂ (CRUŢESCU), Lucia GHEORGHIU, Adrian C. GHEORGHIU (POPESCU), Alina Maria GHEORGHIU, Bogdan GHEORGHIU, Dinu GHEORGHIU, Octavian Bujor GHEORGHIU, Dragoş GHEORGHIU, Petru GHEORGHIU, Teodor Octavian GHERMAN, Alexandru GHERMAN, Petru GHIKA-BUDEŞTI, Ion N. GHIKA-BUDEŞTI, Nicolae GHIORGI, Florin GHIŞE, Lucian Ovidiu GHYKA, Celia GIURGEA, Ion GHIRCOIAŞ (DANIL), Mioara GHIŢĂ, Paul GHIŢULESCU (MARTINIAN), Irena –Athena GLŰCKMAN, Isac GLUVAKOV, Olga GOAGEA, Cosmina GOCIMAN, Cristina Olga GOGA, Nicolae GOIA (SAVA), Maria [Lia] GOIA, Vlad Ioan GOILAV, Ana Maria GOJ, Alexandru GORLINGER, Dori Galin GORCEA, Constantin GOTTEREAU, Paul Jules Alfred GRAD, Ica GRAMA, Niculae GRANET, Silvia GRECEANU, Eugenia GREFU, Jean GRIGORE, Corneliu GRIGORESCU, Ioana GRIGORESCU, Vintilă Gh. GRIGORIU, Gicu GRIMBERG, Solari Aron

109 109 110 110 111 111 112 112 113 113 114 114 115 115 116 116 116 116 117 118 118 120 120 122 122 122 123 123 124 124 125 126 126 126 126 127 127 128 129 130 130 131 132 132 132 133 134 134 135 135 136 136 137 137 137 138

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 174


Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) Arhitecţi (literele D-H) Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014

GROSS, Iosif GROSU, Eugen GROZEA, Rodica GRÜNBERG, Mauriciu GRÜNBERG, Boris GRUNDL, Zoltan GUDINĂ, Iulian S. GUNEŞ (GÜNES), Emil, M. GUSTI, Gustav Marcu GUSTI, Corina GYORGY, Emeric H HACKER, Carol HAGIU, Victor HALMAGIU, Graţiela HANGANU, Dan Sergiu HARDT, Dorian HARHOIU, Dana Sorana HARITON, Ana Maria HARITON, Constantin HARITON, Dan HARITON, Dinu Mihai HARITON, Mihaela Ioana HARITON, Vera HARTL (HARTEL), Josef HASNAŞ, Andreea HATTEL, Eduard HÃLMÃGEANU (HÃLMAGHI), Teodor HÂRJEU (HERJEU), Dimitrie HÂRŞAN, Remus HEFFT, Anton HEMPEL, Alexandru HEREŞ, Gheorghe HERIVAN, Sady HIRSCH, Grigore HOINĂRESCU, Călin HONTZIG, Eduard HOPU, Vasile HORJA, Gabriel HORJESCU, Paul HORNSTEIN, Marcel HUDIŢĂ, Horia HULUBA-MITROFAN, Nicoleta HURDUBEŢIU, Rodica HURDUC, Viorel BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ CUPRINS

138 138 139 139 139 139 139 140 141 141 141 143 143 143 144 145 145 145 147 147 147 148 148 148 149 151 151 152 152 153 154 154 155 155 156 156 156 157 157 157 157 158 158 158 161 171

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 175


Dictionar arhitecti D-H  
Dictionar arhitecti D-H  
Advertisement