Page 154

Într‑o seară de joi, la sfârșit sfârşit de aprilie, Vama Într-o liniştită, calmă, aproape pustie. Veche era liniștită, şosea și şi care Străduţa principală care pleacă de la șosea găzduieşte, printre altele, scheletul de șipci şipci care e barul La găzduiește, dublu‑etajatul restaurant-cantină restaurant‑cantină La Canapele și, şi, ceva Piraţi, dublu-etajatul şi mai jos, arhicunoscutul Bibi Bistro, era goală de oameni și maşini. În capăt, se vedea marea. Pentru că era atât de goală mașini. şi mașini, maşini, se mai vedea ceva: o limbă proaspătă, de oameni și şi gri de asfalt. Strada Ion Creangă, uliţa bătătorită pe netedă și şi‑o vor aminti mereu pentru praful care sălta care vamioţii și-o fiecare cu fi ecare pas, fusese acoperită cu un covor curat, gata pentru musafiri. musafi ri. Pe la 9 seara, cel mai animat loc din Vamă era terasa de la (şi stuf), cu intenţii rustice și şi marmar‑ Stuf, o construcţie din lemn (și profitt eliberată de povara unui decor prea costisitor. În ja de profi şi aproape 50 de oameni – două boxe se auzea Depeche Mode și smart‑casuals trecuţi de 30 de ani, plus câteva cucu‑ grupuri de smart-casuals împrăştiaţi pe la mese și şi se pluri de adolescenţi tăcuţi – erau împrăștiaţi şi tăriile cu preţuri aproape la fel de bucurau de berea, vinul și bucureştene. Toaleta, inexistentă cu o mari ca ale unei terase bucureștene. şi gresie. vară în urmă, avea chiuvete funcţionale, săpun lichid și O necesitate mult întârziată, dar care cu siguranţă va fi bifată care‑i va face pe nostalgicii Vămii să tragă în lista de schimbări care-i ce‑a fost”. trista concluzie că „Vama nu mai e ce-a şâşâit înîn‑ Parte din plajă era în întuneric; marea, doar un șâșâit trerupt. Becul totemului din faţa Stufului, un stâlp de lemn sculptat, înalt de vreo 3–4 metri, care de obicei lumina totul Totuşi, în lumina gălbuie a becurilor de sub în jur, era stins. Totuși, acoperiş se puteau distinge contururile câtorva corturi planplan‑ acoperiș tate în nisipul din apropiere. Din penumbră, răzbăteau când şi când frânturi din discuţiile unui cerc de tineri fără chitări. și firească. Aproape totul avea o lentoare fi rească. Doar în spatele barului era agitaţie. Timp de jumătate de oră, 14 bărbaţi au cărat grăbiţi, undeva dincolo de locul în îşi prepară de obicei cafeaua care Ovidiu, emblema localului, își şi Red Bull. la ibric, lăzi de apă, bere și ac‑ Era joi, 29 aprilie, și Vama Veche – fostă enclavă rebelă, actualmente una dintre cele mai populare staţiuni românești, Costineşti și Neptun – aștepta aştepta weekweek‑ imediat după Mamaia, Costinești endul de 1 Mai.

află Staţiunea bulgărească se afl ă pe suprafaţa Cadrilaterului şi a aparţinut României între 1913 și şi 1940. (Când graniţa RoRo‑ și s‑a modifi modificat mâniei s-a cat pentru a include Cadrilaterul, Ilanlîk s‑a transformat în Vama Veche – locul pe unde trecea vechea s-a frontieră.) În perioada respectivă, în parte datorită Reginei elite‑ Maria, Balcicul a fost destinaţia de vacanţă preferată a eliteşi politice românești. româneşti. În 1926 avea 6.500 de loculocu‑ lor artistice și şi se întindea pe câteva dintre itori (majoritatea musulmani) și colinele albe ale Dobrogei de Sud. Era înconjurat de o pădure şi era străbătut bogată ce ajungea până la 50 de metri de mare și şerpuiau spre port, fl flancate coche‑ de străduţe mici ce șerpuiau ancate de vile cocheroşiatecă. te, albe, acoperite de ţiglă roșiatecă. des‑ „Balcicul are ceva care mă îmbată, mă destramă, mă descompune”, scria Mihail Sebastian în jurnalul său, pe 3 mai lun‑ 1939, după două zile petrecute la Balcic. „Îmi vine să mă lunşi să spun: «gata, mai gesc pe pământ, cu braţele desfăcute și Aş rămâne așa aşa o viaţă întreagă”. În departe nu mai merg». Aș acelaşi jurnal, cu un an înainte, scriitorul recunoștea recunoştea glumeţ același opreşte mereu la aceace‑ că a devenit un „balcician vechi”, care oprește eaşi gazdă, și şi își îşi consemna bucuria de a fi stat o zi întreagă eași „pe plajă la Ecrene, desculţ, gol”. lu‑ Aici veneau an de an, uneori stând cu lunile pentru a lulinişte, pictori ca Lucian Grigorescu, Nicolae Tonitza, cra în liniște, Petraşcu, Iosif Iser și Jean Alexandru Steriadi. Tot Gheorghe Petrașcu, Univer‑ acolo mergeau să se relaxeze (sau să conferenţieze la Universitatea „Coasta de Argint”) personalităţi ca Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Camil Petrescu și Nicolae Steinhardt. Interbelicii se bucurau de promenade, petreceri și plimbări turceşti, unde fumau narghinarghi‑ pe mare. Leneveau în cafenelele turcești, şi beau cafele la ibric. Unii dintre ei, mai nonconformiști, nonconformişti, lele și şi teatru până făceau nudism. Discutau despre cărţi, muzică și finele ajungeau la politică. Iar la fi nele vacanţei se întorceau acasă şi mai validaţi. Era locul în care tretre‑ nu doar mai relaxaţi, ci și fii, fii) Bucureşti. buia să fi i, dacă erai (sau îţi doreai să fi i) cineva în București. Pe 7 septembrie 1940, Cadrilaterul a fost redat Bulgariei, iar s‑a mutat din nou în dreptul sătucului Vama Veche. frontiera s-a 15‑20 de case, de-o de‑o parte și şi Vama era pe atunci un sat cu 15-20 şoselei, povestește povesteşte inginerul Murat Soium, singurul de alta a șoselei, So‑ la post în Primăria Limanu în vinerea dinainte de 1 Mai. Soşi e din 2 Mai, trăsăturile lui stând dovadă ium are 58 de ani și şi găgăuzi care trăiesc de sute de pentru mixul de turci, tătari și Satul Vama Veche face parte din comuna şi locul unde ani în zonă. Spune că zona dinspre plajă, chiar și află şi a fost înfi înfi‑Limanu, se afl ă la graniţa cu Bulgaria și ţi‑ar fi trebuit o acum e Stuful, era acoperită de mărăcini de ţi-ar i‑au spus Ilanlîk. E un inţat în 1811 de găgăuzi, care i-au răzbeşti. Vama nu era neapărat un sat de pescari. macetă ca să răzbești. loc cu o poveste atât de improbabilă încât Poate unii mai pescuiau, dar cei mai mulţi puţine locuri din România o pot concura. fiee la C.A.P.-uri, C.A.P.‑uri, fi fiee mai aveau niște nişte lucrau fi Întâi de toate, Vama Veche e un accident. Turiştii animale sau o grădină. Turiștii opreau în Fotografii FOTOGRAFII şi mai apoi cultural, a cărui caca‑ Unul istoric și şi tabără. VeVe‑ 2 Mai, mai ales că acolo era și Pagina anterioară Tineri stau la şi nonnon‑ rieră ca loc cu spirit aparte, boem și şi familii cu copii mici și şi stăteau câte neau și într‑o după-amiază după‑amiază aglomerată plajă într-o de weekend. conformist, a început cu rolul de înlocuitor două‑trei luni – opreau la aceiași aceiaşi oameni două-trei şi „de nevoie” pentru o destinaţie modest și fiecare artişti, în fi ecare an Oameni importanţi, artiști, Pagina alăturată Pescari muncesc înainte de răsărit, ca să alimenteze interbe‑ mult mai pe placul românilor din interbede‑a actori cunoscuţi au venit ani de-a rândul, cu pește proaspăt pescăriile din zonă. lic: Balcicul. ştie bine cu lumea din sat. de au ajuns să se știe dor • VARĂ vară 2010 152 • DOR

Profile for DoR (Decât o Revistă)

Decât o Revistă #3 (Vară 2010)  

DoR #3 conţine povestea punkerului Otto Barbarul, un portret al regizorului Cristi Puiu, Vama Veche, o evaluare a modei româneşti şi istoria...

Decât o Revistă #3 (Vară 2010)  

DoR #3 conţine povestea punkerului Otto Barbarul, un portret al regizorului Cristi Puiu, Vama Veche, o evaluare a modei româneşti şi istoria...

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded