__MAIN_TEXT__

Page 47

spunea nimeni de ce făceam asta. Dar dacă tata făcea, trebuia să facă toată familia. Odată cu mu‑ tarea la Măgureni, tata a început să insiste ca eu şi soră‑mea să venim mai des la biserică. Era rareori autoritar. Poate şi pentru că până în adolescenţă am fost cuminte. Sora mea la fel. Însă când ne spu‑ nea duminică la prânz „mai veniţi şi voi la biserică, n‑o să se ia sfinţii după voi”, avea o privire din care înţelegeam amândouă că nu era de glumă. Pentru că tata nu vorbea niciodată despre cre‑ dinţă acasă, am început să scotocesc prin biblioteca lui după cărţi care să‑mi spună cine e Dumnezeu şi ce e cu credinţa în el. De când tata mă admones‑ tase că nu ştiam nimic despre Crăciun, am crezut că trebuie să înţeleg totul singură şi că nu‑i place să audă întrebări. Am început cu biblia, pentru că auzisem că e o carte importantă. Când m‑a văzut

Ilustrație de Raluca Popa

prima dată cu ea în mâini, mi‑a spus că e prea grea pentru mine şi mi‑a recomandat varianta pentru copii, cu poze. Din ea am aflat multe despre proroci, Dumnezeu, Fecioara Maria, Iisus. Absorbeam informaţii, dar nu ceream lămuriri suplimentare. Credeam totul, inclusiv aventurile biblice, pentru că erau, aşa cum spunea tata în biserică, „cuvântul lui Dumnezeu”. Am înţeles ce era cu Iisus din filmul lui Zeffirelli, Iisus din Nazaret.

C

ând aveam vreo 15 ani, tata m‑a trimis să mă spovedesc. Un preot avea să‑mi dea voie să mă împărtăşesc, sau nu, numai după ce îi spuneam în ce fel am păcătuit. Prima împărtăşanie au primit‑o discipolii de la însuşi Iisus, la Cina cea de Taină,

dor • primăvară 2010 • 45

Profile for DoR (Decât o Revistă)

Decât o Revistă #2 (Primăvara 2010)  

DoR #2, apărut în aprilie 2010, propune pe copertă următoarea teză: un nucleu de femei tinere schimbă lucrurile în România. Ajută oameni, de...

Decât o Revistă #2 (Primăvara 2010)  

DoR #2, apărut în aprilie 2010, propune pe copertă următoarea teză: un nucleu de femei tinere schimbă lucrurile în România. Ajută oameni, de...