Page 1

Revista colegiului national Noiembrie 2011

„Mihai Viteazul�


În Haine Noi Când a venit vremea să-mi aleg un liceu la care să mă înscriu pentru clasa a IX-a, “Mishu” mi-a fost recomandat de un remarcabil profesor de matematici şi îmi aduc aminte acum de unul dintre argumentele acestui profesor în favoarea liceului nostru, anume acela că are o cladire impozantă, care impune respect şi ale cărei ziduri sunt strânse la un loc de un mortar obţinut dintr-un amestec de seriozitate şi profesionalism. Ei bine, dacă astfel de ziduri mi-au apărut mai degrabă şubrezite în cei trei ani petrecuţi observându-le şi din interiorul lor, impozanţa lor totuşi nu poate fi pusă în discuţie. Clădirea este una dintre puţinele de acest fel din capitală care într-adevăr să aibă aspectul unei “instituţii”. O anume grandoare, o eleganţă aparte în măreţia clădirii dau nota distinctivă. Mai mult, de curând aceasta a fost renovată în întregime, mai precis au fost renovate corpurile B şi C, corpul A fiind deja renovat de un număr de ani. Astfel, dacă acum doi ani să spunem fălnicia liceului era ştirbită de unele neajunsuri (se spune că pe atunci unii profesori refuzau să urce la etajele superioare de frica de a nu se prăbuşi liceul cu ei cu tot), acum colegiul ni se înfăţişează în haine noi, în haine de sărbătoare. Am cules de pe Internet opinia unui elev din Mihai Viteazul cu privire la liceul său. Iată ce spunea un oarecare yui în urmă cu 3 ani: “boah. […] cladire incredibil de subreda. iarna tremuram de frig si vara ne sufocam de caldura... colegi super ok xD aaaa..si mancarea si bauturile de la bufet sunt vandute la supra pret.” Acum nu mai poate fi vorba nici de şubrezenie, nici de prea frig

sau prea cald, precum nici de bufetul care a dispărut cu totul din peisajul liceal, spre bucuria fast-food-urilor înşirate alături de colegiu. Acum însă unii dintre noi se plâng de faptul că aspectul interior al clădirii aminteşte de un spital. Şi-ar dori însă spitalele să arate cum arată liceul nostru! Colegiul este prodig cu volume generoase, laxe, care, în combinaţie cu albul în care este vopsit liceul atât la exterior cât şi la interior, păstrează un aspect simplu, dar demn, deloc rece, deloc distant, ci cald şi primitor.Oricum, un aspect cu totul diferit de cel al spitalelor zgârcite în spaţiu şi cel mai adesea neglijent zugrăvite. Se pare ca trebuie să mulţumim pentru această zestre Primăriei Municipiului Bucureşti. Nu pot să mă abţin totuşi să notez aici o afirmaţie a domnului primar Sorin Oprescu, rostită cu ocazia unei vizite în liceul nostru: “În loc de 30 de luni, aşa cum scria în contract, am reuşit să terminăm de consolidat şi recondiţionat .

Ingrediente: *Editorial..............Pag.2, 3 *Info CNMV............Pag.4, 5 *Vocea Naţiunii.........Pag. 6 *Fata in fata..Pag.7, 8, 9 ,10 *Fata nevazuta..Pag.11,12,13 *Scoala Democratiei P.14,15 *Creaţie.....Pag. 16, 17, 18, 19 *Cronici...............Pag. 20, 21 *.Mishu....................Pag. 22

Plăcinta cu dovleac -2-


Colegiul Naţional Mihai Viteazul în 7 luni”, fapt de care domnul primar s-a arătat deosebit de încântat. Mi s-a părut curios ca domnul Oprescu să spună asta, din moment ce noi elevii toţi ştim că încă se mai lucreză în liceu. De altfel, ne-am obişnuit într-un aşa fel cu muncitorii care mai cârpesc pe ici pe colo câte ceva încât nici nu-i mai considerăm o prezenţă alogenă în liceul nostru. Din contră, noi socializăm cu ei. Deunăzi am văzut un elev făcând skandenberg cu unul din muncitori, la etajul doi, lângă sălile de informatică. Nu ne-am mira ca muncitorii s-o mai lungească vreun an-doi pe-aici, ne-am bucura. Consider că noi, elevii din Mihai Viteazul, avem acum un nou motiv de a ne mândri cu liceul nostru, prodigios în aspect, aş îndrăzni a spune. Sfântul Sava nici nu visează la o asemenea clădire. Lazăr, renovat şi el cu atenţie, ar putea trece neobservat dacă ar fi pus alături de colegiul nostru. În fine, nu poate fi decât lăudată o asemnea iniţiativă, aceea a „reabilitării infrastructurii educaţionale din Bucureşti”, mai ales când aceasta coincide şi cu renovarea unui monument istoric al Bucureştilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul liceului nostru.

Victor Bozdog, 12G

Plăcinta cu dovleac -3-


Interact- ,,Investeşte în tine, construieşte-ţi viitorul!’’

stil de viaţă în care îşi deschid propria afacere sau unul în care intră într-un mediu coporatist. Aşadar, cursurile Interact sunt o oportunitate pentru elevii CNMV de a-şi Interact este prezent și în acest an în liceul nostru. Programul de dezvoltare personală construi o cariera de succes pas cu pas. inițiat de Interact şi CNMV este destinat elevilor Lavinia Neagu, 10 F claselor a X- a și a XI- a, indiferent de profilul la care studiază. Prin participarea la training-urile programului, cursanții află într-un mod nou și interactiv cum să gândească creativ, cum să își construiască relații, cum să comunice clar sau Activitatea corului în cum să devină un antreprenor de succes. anul școlar 2011-2012 Programul cuprinde 8 cursuri, fiecare având o temă diferită: Six Thinking Hats este cursul care îi După cum ştiţi foarte bine, una dintre învată pe elevi cum să lucreze mai eficient în activităţile extraşcolare desfăşurate în liceul nostru echipa și cum să ia cele mai bune decizii într-un este corul, poate una dintre cele mai plăcute şi timp cât mai scurt. relaxante activităţi. Coordonat de doamna Prin participarea la Time Management, profesoară, de muzică, Ramona Ungureanu, corul cursanții vor învăța cum să își organizeze CNMV a obţinut numeroase premii la concursuri şi activitățile în funcție de importanță, durată sau festivaluri, fapt datorat nu numai talentului coriştilor şi pasiunii acestora, dar şi muncii pe care urgență. dumneaei o depune în pregătirea lor. Un alt curs este Managing Prima apariţie a corului în acest an şcolar Interpersonal Relationships, un curs prin care va fi în data de 8 noiembrie 2011, cu ocazia elevii află cum să își construiască şi cum să își „Şcolii pe dos”, când elevii liceului nostru vor avea consolideze relații de succes, fie ele personale parte de o „surpriză muzicală” sau profesionale. Corul îşi va face apariţia a doua oară la Leading others, leading yourself îi Palatul Naţional al Copiilor în cadrul “Alianţei poate ajuta pe cursanți în atingerea obiectivului Civilizaţiilor“. Ca în fiecare an, vor participa şi la lor de a ajunge un lider, învațându-i printre altele Festivalul Colindelor, care a devenit deja o tradiţie. ce abilități are un conducător. Anul trecut, au uimit juriul cu talentul lor, care le-a Cursul Think On Vour Feet le oferă acordat premiul al II-lea, repertoriul fiind format cursanților mai multe instrumente de organizare din colindele “Legănelul lui Iisus” şi “La Vitleem a ideilor şi modalitaţi de a face faţă intrebărilor. colo-n jos”. Printre melodiile din repertoriul de De asemenea, îi învață să se exprime mai clar și sărbători al corului se mai numără: : “După datini“, mai convingător în orice situație de comunicare. “Din an în an“, “Marire-ntru cele-nalte“, TalkWorks at Work le oferă “Domnuleţ şi domn din cer“. Cu ocazia sărbătorilor pascale, vor cursanților posibilitatea de a învăţa cum să se interpreta piesele specifice perioadei. Anul trecut adapteze în situaţii de comunicare dificile şi cum ne-au făcut o surpriză şi, în pauză mare, în faţa să controleze o conversaţie, atât din postura de sălii de festivităţi, ne-au încântat cu piesele “Şi era vorbitor, cât şi din cea de ascultător. la ora a şasea” şi “Din mormântul întunecat”, Participând la seminarul interactiv acompaniaţi de foşti corişti ai liceului nostru. Today’s Entrepreneur, cursanţii învaţă într-un În final, nu putem spune decât cuvinte de mod practic ce înseamnă să-şi gestioneze propria laudă pentru cor şi pentru doamna profesoară afacere, fiind expuşi la toate realităţile cu care se Ungureanu, care-i ajută să dea ce e mai bun din ei. Le urăm succes şi le dorim în continuare să aducă confruntă un antreprenor. Lifestyle choices este un curs sub formă renume liceului nostru prin activitatea pe care o desfăşoară. de simulare în care elevii aleg intre un Maria Cristina Chiţu, 10 F

Plăcinta cu dovleac -4-


Universităţile din UK te aşteaptă Cu toţii ştim că vine perioada când va trebui să hotărâm ce vrem să facem mai departe cu viaţa noastră, la ce facultate vrem să studiem. Unii dintre noi doresc să aplice la universităţile din afară, în special la cele din Marea Britanie, însă lucrurile nu sunt atât de simple precum credem noi. De aceea, Simon Parker, director al Albion Internaţional Study, a susţinut în data de 12 octombrie, în sala de festivităţi a CNMV-ului o scurtă prezentare a universităţilor din Marea Britanie pentru a ne lămuri cum stau lucrurile. Pentru a intra la una dintre cele mai bune universităţi din Marea Britanie trebuie să o medie în jur de 8.50-9 la examenul de Bacalaureat (depinde de facultate), însă dacă optezi pentru mediciă este posibil ca media să fie chiar 9.50. De asemenea, trebuie să dovedeşti că stăpâneşti limba engleză foarte bine. Majoritatea universităţilor îţi solicită o copie a examenelor de competenta lingvistică precum: IELTS(6-7.5), Cambridge Certificate of Proficiency in English sau Cambridge Certificate of Advanced English (nivel A, B sau C). Aceste examene echivalează proba de la BAC de limba engleză, deci, veţi avea un examen în minus pentru care să vă faceţi griji la sfârşitul clasei a XII-a. În Anglia şi Wales studiile de licenţă durează 3 ani, pe când în Scoţia acestea durează 4 ani. Puţine persoane ştiu de existenţa cursurilor „sandwich degree” oferite de universităţile din Marea Britanie (ex.: Universitatea Bath). Aceste cursuri de licenţă durează 4 sau 5 ani, iar după al doilea an elevii se angajează un an de plasament(stagiu) în industrie. Anii de plasament sunt în mare parte oferiţi de recrutori absolvenţi mai mari, care văd stagiul ca obţinerea unor potenţiali angajaţi. Multe companii păstrează peste 70% din recruţi, plasarea lor, prin urmare, fiind benefică atât pentru student, cât şi pentru companie. Taxele de şcolarizare în Irlanda de Nord sunt mult mai mici decât cele din Anglia şi Wales. În Scoţia nu există taxe de şcolarizare pentru studenţii români în momentul de faţă, însă situaţia se va schimba în următorii 2 ani, fiind stabilite nişte taxe mici. Dacă studiezi în Anglia, Wales sau Irlanda de Nord, poţi obține un împrumut cu nivel scăzut de dobândă din partea Guvernului Britanic pentru a plãti taxele de școlarizare. 21 de universităţi din UK oferă burse studenţilor români pentru a-şi plăti cheltuielile (£500-£3000). Universităţile se află în principal în mediul urban, dar există destule şi în mediul rural. Cert este că există câte ceva pentru fiecare. Ana Raluca Văcăroiu Andreea Ioana Mîndruţă Clasa a 10-a F

Plăcinta cu dovleac -5-


VOCEA NAŢIUNII • Îţi place schimbarea? Daniel Stăncescu 10 B: Da, evident că îmi place. Mă simt mult mai bine să văd liceul mai "proaspăt" şi plin de viaţă faţă de cum a fost înainte. Îmi dă energie pozitivă! Claudia Bedea 10 H: Sincer, mi se pare cel mai genial lucru. Da, îmi place, chiar foarte mult! Ana Moise 11 G: Da, extrem de mult, deoarece, atunci când intri, realizezi că este un liceu de elită, înţelegi ce oportunităţi îţi oferă, învăţând în condiţii prielnice. Andreea, 10 G: Schimbarea îmi place foarte mult. Oferă liceului un aspect nou şi mult mai plăcut. Alexandra, 10 A: Da, îmi place schimbarea. Mi se pare că liceul arăta mult mai bine după renovare.

• Care crezi că sunt beneficiile schimbării? D. S.: Aş putea spune că ne simţim mai în siguranţă (fiind bine ştiute zvonurile despre rezistenţa liceului la un eventual cutremur) şi că imaginea liceului privită din exterior este mult mai bună. C. B.: Aş zice distracţia din pauze care e mai mare şi faptul că avem mai mult timp liber, având în vedere că învăţăm toţi dimineaţa. A. M.: Avantajele ar putea fi: programul acceptabil de dimineaţă, organizarea timpului liber pentru activităţile extraşcolare, dar şi dulăpioarele personale. A : .Unul din beneficiile schimbării poate fi faptul că odată cu consolidarea şi renovarea acestuia elevii nu mai sunt în pericol în cazul unui cutremur.De asemenea, acestora li se oferă condiţii mult mai bune de a învăţa şi le este pusă la dispoziţie aparatura necesară lucrărilor practice. A:Pe lângă faptul că arată mult mai bine decât înainte, presupun că e mult mai consolidat.

Crezi că Mishu şi-a pierdut din farmec?

D. S.: Nu aş putea spune acest lucru, pentru că am văzut liceul vechi doar cu ocazia Zilei Porţilor Deschise din 2010, deci, nu pot vorbi în cunoştinţă de cauză, dar nu cred asta, deoarece farmecul nu îl dă clădirea ci elevii din ea. C. B.: Fiind a 10-a, am avut ocazia să-l observ doar în perioada renovării şi nu înainte, deci, nu ştiu exact care era farmecul anterior. A. M.: Nu, absolut deloc. Istoria rămâne şi din contră, se poate spune că are câteva atuuri în plus. Un simplu trecător îşi va crea o părere mult mai bună despre Mishu al nostru, acum, după renovare. A:.Fiind în Mishu doar de un an , nu pot spune că îi cunosc farmecul de odinioară. A: . Probabil că şi-a pierdut o parte din acel farmec pe care îl avea odată, dar trebuie să recunoaştem că şi acum are un farmec anume, diferit, desigur.

Au meritat cele opt luni de tranziţie?

D. S.: Urmărind rezultatul final, aş putea spune că da, cu siguranţă da. Liceul arată foarte bine şi de aceea suntem mândrii. C. B.: Deşi am îngheţat de frig iarna, am înghiţit praf şi am suportat zgomote interminabile, pot spune că a meritat acea perioadă. Acum însă avem destui ani să ne bucurăm de rezultat. A. M.: Au meritat acele luni, fiindcă ceea ce observ acum este într-adevăr deosebit. Îmi place totul la Mishu, deci, efortul colosal depus în acele opt luni a dat roade. A: Desigur! Viitorii boboci sunt atraşi de noul aspect al liceului. A: Cred că au meritat cele 4 luni de tranziţie, pentru că mie una îmi place cum arată acum, faţă de vechea înfăţişare. Cristina Burlacu, 10 F Andreea Mîndruţa, 10 F

Plăcinta cu dovleac -6-


Interviu cu doamna profesoară de biologie Claudia Neguţ 1. Reporter: Doamna profesoară, cum ați ales domeniul biologiei? De unde a apărut această înclinație? Aţi fi preferat Facultatea de Medicină? Doamna profesoară Claudia Neguţ: Am avut înscrisă genetic pasiunea pentru biologie. Facultatea de Medicină mi-ar fi adus cu siguranţă mai puţine satisfacţii profesionale decât elevii din CNMV, care, bineînţeles, sunt cei mai buni. La „Mihai Viteazul” este o adevărată „pepinieră” de viitori studenţi la Medicină. Astfel, există o continuitate între activitatea mea la catedră şi cariera viitorilor medici.

2. R: De ce aţi ales meseria de profesor şi nu cercetarea? Cum aţi ajuns să predaţi în CNMV?

C.N.: Inclusiv meseria de profesor îmi este inscripţionată genetic, ambii părinţi fiind profesori, însă de limba şi literatura română. Imediat după absolvirea Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, am susţinut examenul de titularizare, pe care l-am trecut prima. Am avut astfel posibilitatea de a alege dintre 3 licee: Liceul “Mihai Viteazul”, Grupul Şcolar Industria Sticlei şi Liceul de pe Platforma Măgurele. Cum “Mihai Viteazul” era şi este cel mai bun, alegerea a fost clară.

3. R: Ce apreciaţi la un elev?

C.N.: Seriozitatea, asertivitatea, receptivitatea pentru tot ceea ce este frumos, util şi sănătos, curăţenia spirituală, politeţea, educaţia...

4. R: Ce ramură a biologiei vă place cel mai mult si de ce?

C.N.: Toate îmi plac la fel de mult pentru că fiecare dintre ele au o doză de spectaculozitate ştiinţifică, doză ce îi creşte atractivitatea şi are o aplicabilitate în orice domeniu viu.

5. R: Cum credeţi că privesc elevii materia pe care o predaţi?

C.N.: Având în vedere numărul covârşitor de teze la biologie pe care le corectez de două ori pe an, cred că elevii iubesc materia şi probabil mă „pedepsesc” pentru acest lucru dându-mi atât de mult de muncă. Important este faptul că sămânţa sădită în encefalul fiecăruia rodeşte bogat.

6. R: Încurajaţi elevii să urmeze o carieră în domeniu? Recomandaţi Facultatea de Biologie sau Medicină?

C.N.: Încurajez elevii să înveţe biologie, din toate domeniile acesteia. Alegerea facultăţii le aparţine şi sigur că depinde şi de planurile lor de viitor, de orientarea profesională din familie, de pasiunile lor. Putem să ne mândrim cu foşti elevi care au absolvit în paralel Medicina şi ASE-ul sau Facultatea de Matematică, dar şi cu absolvenţi ai Facultăţii de Biologie care lucrează în străinătate, la institute de cercetare renumite din Europa, Canada şi Statele Unite.

7. R: Vă încurajaţi elevii să participe la olimpiadă?

C.N.: Anual, la faza pe şcoală a olimpiadei participă aproximativ 200 de elevi, din care circa 20 ajung mai departe, la faza pe sector. Din punctul meu de vedere, ar trebui să se califice toţi, dar normele rigide le restricţionează numărul. Oricum, mulţi dintre aceştia se

Plăcinta cu dovleac -7-


întorc cu premii de la fazele naţionale şi internaţionale. De exemplu, anul acesta, în lotul olimpic al Bucureştiului, elevii din CNMV au fost majoritari (7), 6 dintre ei întorcându-se cu premii: un premiu I şi 5 menţiuni, alături de 3 premii speciale pentru punctaje maxime la proba practică, succes neegalat de niciunul dintre colegiile din Bucureşti. Elevii mei au obţinut premiul I şi premiul special pentru punctaj maxim la proba practică – Lavinia Bernea (clasa a XI-a F), câte o menţiune şi câte un premiu special – Mădălina Vlăsceanu şi Andrei Neagu, ambii din clasa a XI-a E.

8. R: V-aţi aşteptat la rezultatul obţinut de Lavinia?

C.N.: Bineînţeles. Întotdeauna am crezut în elevii mei, în valoarea lor, care, atunci când este dublată de muncă şi seriozitate, le aduce reuşite maxime binemeritate. Lavinia este un model de inteligenţă dublată de tenacitate şi de autocompetiţie.

9. R: V-aţi aşteptat la rezultatul obţinut de Lavinia?

C.N.: Am învăţat că profesorul este prieten, şi nu „dictator”, că generaţiile sunt într-o continuă căutare a sistemelor de valori proprii. Le-aş recomanda elevilor sa-şi păstreze sănătatea morală, fizică, intelectuală şi să găsească întotdeauna calea prin care să ajungă cei mai buni, astfel încât în tot ceea ce realizează să obţină nota 10. Olimpia Copăcenaru , 12 E Georgiana Lungu , 12 E

Plăcinta cu dovleac -8-


Interviu cu Lavinia Bernea - premiul I la Olimpiada Națională de Biologie 2011 1. Reporter: De ce biologia? Este doar un hobby sau doreşti să urmezi o carieră in domeniu? Lavinia Bernea: Mi-aş dori să urmez Facultatea de Medicină şi biologia mi s-a părut un bun început pentru a mă familiariza cu ceea ce va urma. 2. R: Ce alte pasiuni mai ai? L.B.: Dansul, literatura, filozofia, mersul cu bicicleta…ar fi multe… Pasiuni obişnuite ale unui elev de liceu… 3. R: Ai mai participat şi la alte concursuri sau olimpiade? L.B.: Anul acesta a fost prima experienţă cu biologia, însă nu şi cu olimpiada naţională; până acum am participat la olimpiada de chimie şi alte concursuri legate de chimie. 4. R: Ce impresie ți-a facut ediția din acest an a Olimpiadei Naționale de Biologie? L.B.: A fost una dintre cele mai bine organizate olimpiade la care am participat, acest lucru contribuind la amintirile frumoase cu care am rămas, nu doar eu, ci şi ceilalţi participanţi. Locurile vizitate, oamenii pe care i-am cunoscut…fără îndoială şi rezultatul obţinut… 5. R: Ce relație s-a stabilit între tine si ceilalți componenți ai lotului? Păstrezi legătura cu prietenii făcuți în timpul concursului? L.B.: Deşi timpul a fost scurt, este uimitor cât de mult te poţi ataşa de nişte persoane aproape străine înainte de concurs. Probabil sunt “de vină” afinităţile pentru aceleaşi lucruri, esenţiale în legarea unei prietenii. Da, încă mai vorbesc cu foşti participanţi la olimpiade şi anul acesta nu va face nicio excepţie. 6. R: Care a fost reacția la aflarea rezultatului? A fost unul aşteptat sau te-a luat prin surprindere? L.B.: Sunt sceptică din fire şi mi se reproşează că nu am încredere în forţele proprii, dar mi s-ar fi părut infatuare să spun că voi ieşi chiar şi printre primii trei la olimpiada naţională. Răspunsul la întrebare ar fi deci ” surprinsă”. Mai mult, am trăit un ciudat sentiment de tristeţe şi poate dezamăgire - aflarea rezultatului vine cu nelipsita conştientizare că ai rămas fără scopul ultimului an de muncă.

7. R: Ce aport crezi că are profesorul îndrumător în performanța obținută? L.B.: Rolul profesorului îndrumător este esenţial; aşa cum spune şi titlul (“îndrumător”), munca elevului ar fi în zadar dacă nu ar fi ghidat de cineva cu experienţă (în acest caz -profesorul). Sunt foarte puţini cei care reuşesc să facă performanţă fără ajutor şi am toată admiraţia pentru ei, dar eu am fost dintre fericiţii care au beneficiat de sprijin. Îi sunt recunoscătoare doamnei profesoare Neguţ pentru timpul şi energia pe care le-a investit în mine.

Plăcinta cu dovleac -9-


8. R: Dorești să participi la Olimpiada de Biologie şi în clasa a XII-a? L.B.: Încă nu ştiu la ce să mă aştept de la clasa a XII-a, sau mai bine spus ce se va aştepta de la mine. Mi-aş dori totuşi să continui performanţa, dar nu m-am hotărât încă în ce domeniu- biologie sau chimie. 9. R: Ţi-ai dori ca, pe viitor, să studiezi sau să profesezi în străinătate? L.B.: Am încredere în învăţământul românesc medical, deci voi rămâne să studiez în ţară. În ceea ce priveşte un viitor loc de muncă, mi-aş dori să pot da ceva înapoi celor care mi-au dat atât de mult. De aceea aş opta să rămân în România şi după absolvirea facultăţii. Am nădejdea că se va produce o schimbare în bine în sistemul medical românesc, dar în acelaşi timp sunt conştientă că este nevoie de energia noastră, a tinerilor generaţii, pentru ca acest lucru să se realizeze. 10. R: În final, un sfat pentru colegii din liceu… L.B.: Să se bucure de cei mai frumoşi ani ai adolescenţei şi să profite cât mai mult de liceul nostru - de activităţi, de prieteniile frumoase pe care le vor lega, de profesori şi întreaga atmosferă din Mishu. Olimpia Copăcenaru – 12 E Georgiana Lungu – 12 E

Plăcinta cu dovleac -10-


Interviu doamna profesoară Ecaterina Botez (disciplină : economie, educaţie antreprenorială) Repoter : Acesta este primul dumneavoastră an în calitate de profesor al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”. Ce impresii v-aţi creat despre liceu şi despre elevi? Dar despre ceilalţi profesori? Ecaterina Botez: Da, este primul meu an în calitate de profesor la C.N. „Mihai Viteazul”. Anterior am predat la colegii la fel de bune ca acesta ( C.N.I. „Tudor Vianu”, C.N. „Sf. Sava”). Impresia creată despre acest liceu este una excelentă. M-au impresionat în mod deosebit calitatea elevilor, a profesorilor și întreaga școală. Caracteristic pentru întreaga școală este căutarea performanței, o anumită cultură a solidarității și un nivel ridicat de civilizație. •

• R : Ce v-a determinat sa alegeți meseria de profesor? E.B.: Meseria de profesor am ales-o inițial întâmplător (doream să devin ziaristă), dar ulterior am descoperit că am vocație pentru ea. • R : Ce apreciați la un elev? E.B.: La un elev apreciez nivelul de implicare, de motivare în realizarea sarcinilor de școală, nivelul de performanță și nivelul de educație manifestat. R : Datorită implicării dumneavoastre deosebite, mulți elevi au avut oportunitatea de a participa la numeroase programe și concursuri ale organizației Junior Achievement România. Ce părere aveți despre activitatea elevilor în cadrul acestora? E.B.: Organizația Junior Achievement România a oferit elevilor posibilități de participare la multe programe („Compania-elev”, „ Simulare managerială pe calculator”-Titan, „Bănci în acțiune”, „Piața de capital” ș.a.) și evenimente ( Târgul absolvenților, training-uri, întâlniri cu specialiști din bănci și din comunitatea oamenilor de afaceri). Elevii au manifestat mult interes și receptivitate pentru asemenea activități. Consider că prin acestea s-a oferit cea mai bună oportunitate de formare a elevilor în spiritul economiei de piață : valorile cultivate au fost cele legate de antreprenoriat, carieră, muncă în echipă, competiție, ideal etc.. •

R : O părere personală despre situația economică actuală a României. Cum credeți că a reacționat țara noastră în fața crizei și ce soluții ați propune pentru redresare? E.B.: Situația economică a României este una dificilă. Criza pentru țara noastră are costuri sociale mari. Soluțiile de redresare economică și socială sunt relansarea economică prin investiții, dezvoltarea activităților economice în toate domeniile, extinderea sectorului privat, export și atragerea de fonduri europene, îndeosebi pentru sectoare de vârf : IT, cercetare, dar și pentru mica industrie, agricultură, ecoindustrie și nu în ultimul rând în educație, cu deosebire cea antreprenorială. •

• R : Spre ce domenii i-aşi îndruma pe elevi să se orienteze în viitor? E.B.: Recomand elevilor orientarea în profesiile care corespund cu aptitudinile şi interesele proprii care pot fi valorificate în plan economic şi social. Deosebit de importante sunt domeniile : IT, biotehnologii, în genere disciplinele de graniţă, economie (management, marketing ş.a.), medicină, arhitectură, construcţii, sport, turism, artă ş.a.. • R : Ce pasiuni aveţi? E.B.: În general pentru artă, iar în prezent intenţionez să creez un „Centru de iniţiativă antreprenorială” pentru şomeri în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română. Tudoran Ecxarcu Andra, 12 E

Plăcinta cu dovleac -11-


Interviu cu domnul director Sever Popa • I :Este mai uşor de imaginat că cineva să planifice să devină profesor, dar director ? În ce moment aţi luat hotărârea asta ? Cum s-a întâmplat ? S.P. :Nu am planificat nici să devin profesor, cu atât mai puţin director. Opţiunea pentru cariera didactică am luat-o în cursul facultăţii. În ce priveşte funcţia de director, câţiva colegi m-au convins să încerc spre sfârşitul anului şcolar 1995-1996. • I :Numiţi una dintre calităţile dumneavoastră care credeţi că v-a ajutat cel mai mult în postul de director, respectiv profesor. S.P. : Despre propriile tale calităţi este mai bine să vorbească ceilalţi. Ca să nu ocolesc totuşi răspunsul : răbdarea. • I : Ambele ipostaze, aceea de profesor şi aceea de director implică responsabilităţi diferite. Cum reuşiţi să le împăcaţi ? Există momente în care intră în conflict ? S.P. :Singurul conflict este temporal : se întâmplă să apară probleme administrative care cer o rezolvare urgentă atunci când, de fapt, ar trebui să fiu la oră. • I:Daca pentru o zi aţi redeveni adolescent, elev în CNMV-ul de acum, ce experienţe aţi vrea să încercaţi? S.P. :O zi este cam puţin. Nu s-ar putea o lună ? Sau măcar o săptămână? Nu aş vrea să încerc o experienţă anume, aş vrea să retrăiesc viaţa de liceean. • I :Care sunt din punctul dumneavoastra de vedere calitătile unui elev din Mishu ? Se poate vorbi despre o personalitate a liceului ? S.P. :Nu poate fi vorba despre un şablon, elevii au personalităţi diferite, calităţi personale diferite. O caracteristică: elevii sunt, în general, foarte bine educaţi, înţelegând prin aceasta nu numai comportamentul, dar şi atitudinea faţă de muncă, faţă de propria formare, respectul faţă de cei din jur. Nivelul de instruire este ridicat, la fel şi motivaţia pentru învăţătură. Liceul are o personalitate aparte, ceva care îl individualizează. De unde vine ? Cred că din mai multe surse : istoria, clădirea, oamenii care au trecut pe aici şi cei care sunt încă. • I :În general, elevii aleg Mishu datorită calităţii învăţământului de aici, nu neapărat pentru profilul liceului. Cum s-a întamplat ca liceul să aibă numai o latura de real ? • S.P. :Eu cred ca rolul liceului teoretic nu este de a specializa, ci de a pregăti elevii pentru continuarea cu succes a studiilor în învăţământul superior. În liceu tinerii trebuie să îşi descopere afinităţile pentru un domeniu sau altul. Dacă veţi compara planurile cadru ale specializărilor din anii de liceu veţi constata că la profil real se studiază aproape acelaşi număr de ore pe săptămână de discipline din aria curriculară limbă şi comunicare ca şi la specializarea filologie din cadrul profilului uman. În schimb, numărul de ore din aria matematică-ştiinţe de la filologie este mult mai mic decât la real. Cred că asta duce la defavorizarea elevilor de la unul dintre profile. În timp am constatat că elevii de la real obţin performanţe (premii la olimpiade) şi la disciplinele umaniste, depăşind chiar elevii de la uman în această privinţă. Pe de altă

Plăcinta cu dovleac -12-


parte, la uman se intra cu medii mai mici decât la real. Ar fi oarecum nedrept să respingem elevi cu medii mari pentru promovarea unei specializări la care admiterea se face cu medii mai mici. Elevii aleg Mihai Viteazul pentru calitate, dar dacă au de ales între profile aleg mai ales real. Absolvenţii noştri de la profil real pot urma, şi unii chiar o fac cu succes, facultăţi de profil umanist. • I :În ce loc din lume v-ar plăcea să vă retrageţi ? S.P. :Cu toate că îmi place să călătoresc și aș vrea să văd toată lumea, locul în care m-aș retrage este undeva între granițele țării. Un loc nu prea aglomerat. •

I :Ce aţi învăţat de la generaţiile de elevi de când sunteţi profesor ? R :Nu știu exact ce am învățat de la generațiile de elevi cărora le-am fost profesor. Știu însă că interacțiunea cu elevii ne transformă și pe noi, profesorii. Dacă m-ați întreba cum aș fi fost dacă nu aș fi întâlnit toți acești elevi, răspunsul ar fi : n-am nicio idee.

I :Aţi sfatui elevii din CNMV să studieze în străinătate ? S.P. :Îndemn fiecare elev să îndrăznească și să încerce să ajungă cât de sus poate. În străinătate sunt universități de top. A studia acolo nu este un scop, ci un mijloc. Atrag atenția însă că este mult mai greu acolo singur decât aici, cu familia aproape și înconjurat de prieteni. Este nevoie de multă hotărâre, consecvență, efort susținut, rezistență. Sunt facultăți foarte bune și în țară. Problema cea mai importantă este să știi ce vrei. Cine vrea să învețe învață și poate atinge performanța în universități din țară ca și din străinătate. Diana Pavel, 12 E Luana Popescu, 12 E

Plăcinta cu dovleac -13-


Instituția prezidențială

Instituția prezidențială este una dintre cele mai vechi instituții, apărând odată cu statul. Dea lungul timpului, a cunoscut o evoluție continuă, atât in ceea ce privește structura, cât și prerogativele. În societatea democratică, unde puterea se fundamentează pe principiul separației (putere executivă, legislativă și judecătorească), instituția prezidențială aparține sferei Executivului. De aceea, președintele este numit ” șeful puterii executive” sau “ șeful Executivului” .

Casa Alba, Washington

Alegerea președintelui

Modul de alegere al președintelui nu este același în toate țările democratice. În România, șeful statului este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Poate îndeplini cel mult două mandate, a câte 5 ani fiecare. În timpul mandatului, nu poate fi implicat în nicio altă activitate publică sau privată sau a vreunui partid politic. “ Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”(Articolul 84 - Constituţia României) În S.U.A, modalitatea de alegere a președintelui este colegiul electoral. Șeful statului nu este ales direct de catre popor, ci de către un grup desemnat de cetateni cunoscuti sub numele de ¨electori¨. Atunci cand un alegator voteaza pentru presedinte, el voteaza de fapt pentru un grup de electori alocati unui anumit candidat.

Plăcinta cu dovleac -14-


Cazuri similare Statelor Unite sunt Germania și Italia, numai ca membrii colegiului electoral sunt desemnați de Parlament și adunarea landurilor, respectiv adunarile regionale.

Prerogativele președintelui Potrivit articolului 80 din Constituția României, principalul rol al președintelui este acela că “reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării(1). Presedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.“

Dintre prerogativele președintelui mentionam: • • • • • • • • • •

Numește prim-ministrul; Reprezintă statul în relațiile internaționale; Este comandantul suprem al armatei; Declară război și încheie pace; Acordă distincții și decorații; Are drept de veto („veto” = „ mă opun”). Dreptul de veto reprezintă dreptul președintelui de a se opune intrării in vigoare a unei legi votate de Parlament. Are inițiativă legislativă; Promulgă legi; Poate dizolva Parlamentul în situații speciale; După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes național.

Conform art.95 din Constituţie, atunci când preşedintele comite fapte grave de încălcare a prevederilor acesteia, se poate propune de către cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor suspendarea lui din funcţie. După consultarea Curţii Constituţionale, se poate adopta propunerea de suspendare, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Diana Stăncuț, 10 F

Plăcinta cu dovleac -15-


Confesiunea unui asasin de muze ---Ar fi fost necesar să-mi înţeleg înaripata domestică, Să agăţ canatul coliviei cu fundă sângerie de acoperiş, Să-i spun noapte bună, drum propice, ori fir întins, Să preţuiască cel puţin câteva clipe, blocurile exotice, tropicale, Cascadele caleidoscopice de faruri, reflectoare, lumini, umbre, Meterezele înţepate-n vârfurile palmierilor de piatră--Din colivia acestuia, peruşul meu conduce lumea. Inert, clipind greoi, sedat de efemeritate, sleit de forţe, Sunt cert convins că face lumea să se învârtă. Astăzi, ianuarie, constat aprioric decesul companionului înaripat, Cu pieptul pictat naiv în albastru celest, văratic, Cu frunte presărată de pictor cu non-culori, Mai precis cu riduri negre pe chip pal asemeni unei zebre sadea, Ori mai degrabă similitudinea ar deveni clară în cazul unui delfin cu pelerină Confecţionată din bizareriile zebrei... ---Ne amestecăm, ne pierdem în poveşti irelevante, Ceea ce nu prieşte poemului de faţă--Ceva mai înainte, ghemuit în carapacea penajului, Treumra ca o plută la suprafaţa unui fluviu învolburat. La începutul relatărilor aveam în minte ideea Redactării unui infim istoric al păsării, dar m-am răzgândit. Cine sunt eu să mă declar salvator, narator testamentar? Ciocul lui a mirosit ceea ce era de adulmecat, Opinez că-i ajunge. Continuând povestea, precizez că l-am sustras balconului friguros, L-am plimbat prin casă, peruşul plasându-se ludic pe balansoarul miniatural, În speranţa unui elan pe cinste. L-am schimbat de circa patru ori, când din bucătărie pe hol, Când din coridor în camera de zi, când din camera de noapte în bucătărieApoi, siderat de clipirile ei târzii - pentru că e o doamnăMi-am reamintit de etatea înaintată a acesteia. Am aşezat-o tacticos în centrul măsuţei timide, M-am rezemat livid pe taburet, asemeni pianistului lipsit de pian, Am rugat-o imperios să adopte o aură lascivă, senzuală, chiar lubrică, Mi-am reglat pe coapse şevaletul disimulat în jurnal poetic, Restul... aţi putut remarca şi dumneavoastră... Am aşteptat stăruitor, îndelung clipa mortuară a înaripatei, Ce nu survenea, ce nu-i punea punct chinului murbund. Ulterior, ancorat în gânduri cordiale, Am început să mă simt ca un ucigaş, Desen realizat de Raluca Pîrjol, 12 A Ca un pictor ucigaş,

Plăcinta cu dovleac -16-


Ca un pictor ucigaş, răpitor, Ca un pictor ucigaş, răpitor, ce-şi sechestrează Victima în cuşcă cu gratii albe, O întreţine ani buni, până când, Finalmente, îşi fixează şevaletul sub ochii sărmanului, Ca şi cum aici s-ar fi ascuns temeiul încarcerării. Tulburat, consternat, am agăţat porţile cu fir sângeriu de tavanul coliviei, Oferindu-i timpul necesar evacuării, Ce naiba, nu-mi permit să o smulg – întrucât avem de-a face cu o doamnăClipea din ce în ce mai tardiv, Înălţându-şi la un moment dat aripile, remigile, Similar muzelor nude. Îmi transmitea, astfel, ca nu-i sunt călău, Că-mi mulţumeşte într-un fel sau altul. La final, n-am să tăgăduiesc, n-am să vă mai mint, N-am să mai invetez deznodământul, N-am să-l mai preschimb în ficţiune. Peruşul nu a murit, nu s-a desprins de leagăn... A continuat să-şi menţină penajul ridicat în semn de Eternitate, Însă, simultan, îmi imaginam cum ar fi fost Să-şi întoarcă privirea veşnic evazivă, confuză, Cu spatele la pictor, cuprins de preţiozitate cavalerească, Astfel încât să nu i se poată citi ultima clipire, Să-mi fi cârâit “Parapanghelos!”, ori “Adio..”, ori ceva în genul, Şi să fi planat în pătură de defecaţii şi seminţe. Cutremurător, în urma contemplaţiei, Evenimente s-au succedat întocmai viziunii, Asemeni unui episod profeţit. ---La data de 23 ianuarie, ora 12:20pm, Femela din ordinul Melopsittacus undulates, S-a stins din viaţă, cârâind “Ne vedem mai târziu.” Asasinul, criminalul, în persoana mea, nu a fost pedepsit, Deşi respectivul a eludat razadt predarea voluntară. În lipsa unei asceze punitive între 20-25 ani, Sau chiar pe viaţă, Poetul infractor a colaborat ca informator al forţelor aeriene, Eliberând, aşadar, atât de multe zburătoare pe cât ia fost cu putinţă--Fin.

Constantin Ciornei, 12 G

Plăcinta cu dovleac -17-


Unt, miere şi pulbere de scortişoară stelară Plasează-mă cu degete hipocratice Pe firmament, În proximitatea Nibirului, Să orbitez eliptic printre globi cu pupile ludice, Să sălăşluiesc ani lumină pe Hubble, Să scriu stihuri electromagnetice. Cheamă-mă acasă, în bucătăria izului de urzici, În şorţ modelat în magnolii şi tablou, Să rotesc luna spânzurată de hublou, Să aprind implozii, raze gamma din cuptor, Să scurg lactee prin buze de metal de lavabou. Galaxii de paşi purtaţi spre camera de noapte, Marţieni de puf poftiţi deasupra scrinului, Să alunec prin găuri de vierme, prin coli cicatrizate, Să suflu praf stelar pe clape de pian de clipe crăpate, Să-mi retrăiesc ab ovo-ul, ale haosoului şoapte. Decupează-mi Apollo 13 din mucava, Din manual gimnazial de lucru manual, Subjugă-mă alchimic, îmbibă-mă în pântece de cal, Să cobor homunculus, să urc în navetă, Să cobor în materie-ntunecată, în stringuri să mă preschimb, Spirit să-mi fie antimaterie, necunoscute spaţiu şi timp.

Infinitul

Cu mainile mele ating infinitul; i-e rece sideful, calda cenusa. Cu buzele mele gust infinitul ; e dulce rasaritul, picant e amurgul. Cu narile mele miros infinitul; e-un iz de liliac, lalea si zambila. Cu urechile mele aud infinitul ; e-un tril de vrabie, mierla si graur. Cu ochii mei zaresc infinitul ; e-o paleta de Monet, Degas si Renoir. O pasare-n zbor strabate infinitul ; se crapa sideful, se-mprastie cenusa, se pierde gustul, se-stompeaza mirosul, se rupe paleta. Si-mi spune : « E-un cer dupa ploaie, si-atat. » El nu a simtit infinitul.

Să-mi fac culcuş în stea, în fiecare seară, Să îţi clipesc pe jumătate-n epilog târziu de vară, Agroglif în plăcintă de mere, cu mesajul: “ Toate pânzele-n zenit…” Să –l expir, la perigeul dintre noi doi, mamă, Să-ţi recunosc sub nori, după hublou, Că m-am grăbit…

Constantin Ciornei, 12 G Desen realizat de Andra Pătrășcanu, 11E

Plăcinta cu dovleac -18-

Andra Iosef, 11 E


La masă cu conştiinţa “Spune-mi te rog că nu ai de gând să accepţi!” zise ea furioasă, trantindu-mi paharul în faţa ochilor. Lichidul gălbui clipocea, izbindu-se de pereţii vasului ca un efect întârziat al supărării ei. L-am privit încruntat pentru o vreme, incapabil să-mi ridic ochii şi s-o înfrunt. “Nu am de ales.” Am mormăit patetic, încleştându-mi degetele în jurul paharului într-un gest de nervozitate. Cât uram cuvintele acelea! Cât de jalnic puteau să sune. Cât de false…Aveam de ales. Mereu aveam de ales. Poate nu era calea cea mai uşoară, însă era cea dreaptă. Ştiam asta, însă nu vroiam s-o recunosc. Prea mult timp am crezut că era singura soluţie. Prea des am ezitat la gândul că va fi mai greu să mă confrunt cu consecinţele faptelor mele. Am ales să fug. Să-mi duc viaţă lipindu-mă de fiecare perete, evitând fiecare petic de lumină. Am ales să fiu un laş. Am fugit atât de mult până când a ajuns o obişnuită. Trăiam cu frică în sânge, cu inima cât un purice, tresărind la fiecare zgomot şi neîncrezândumă în nimeni. Eram cel mai bun la ce făceam. Nimeni n-a reuşit să pună mâna pe mine. Eram cel mai iscusit hoţ care a existat vreodată în acest oraş. Caricaturi nereuşite ale fetei mele tapetau geamurile fiecărei prăvălii. Aveam sute, milioane de lire în spate şi toţi îmi strigau numele cu spaimă. O legendă, asta eram. O legendă vie. Doar eu ştiam cât de des mi-am văzut sfârşitul cu ochii. Doar eu ştiam cât de aproape am fost să fiu recunoscut. Cât de frecvent cuvântul “abia” mi-a trecut prin minte. Jucăm un joc periculos. Unul în care miza eram chiar eu. Am trişat. Aş după aş am scos din mânecă. Manevre, trucuri, iluzii. Le-am folosit pe toate. Însă totul urma să se sfârşească curând. Indiferent câte şmecherii şti, la un moment dat se termină. Iar atunci când adversarul tău este chiar moartea, acel moment tinde să vină destul de repede. Ar fi trebuit să fiu mort de mult. Am clipit să alung adevărul fie şi pentru o clipă şi cu un zâmbet întipărit pe buze am luat o gură de mied. Era dulce şi arzător când mi-a alunecat pe gât. Un sărut al realităţii. “Totul trebuie să se sfârşească astăzi, Paul!” mi-am îndreptat privirea în direcţia vocii ei. Se aşezase de cealaltă parte a mesei, fulgerându-mă cu ochi negri, misterioşi. Părea smulsă dintr-un basm. Cu părul întunecat asemeni cărbunelui, pomeţi înalţi şi bărbia ridicată sfidător, avea dinţii încleştaţi şi întreg trupul îi tremura uşor de încordare. Degetele i se jucau cu nerăbdare pe suprafa mesei, trasând forme ciudate în mişcări sacadate. Mi-am fixat privirea asupra lor, hipnotizat. “Totul se va sfârşi astăzi.” Am încuviinţat încet, luând încă o gură din lichidul fermecător. Era inutil să mă mai împotrivesc. Pierdusem jocul. Iar la acesta nu mai există o a doua şansă. Am pierdut, iar acum venise timpul să plătesc. Venise timpul să fac ceea ce trebuie. “Voi refuza.” Am continuat, ţinându-mi ochii lipiţi de dânsul degetelor ei. “Nu voi accepta înţelegerea şimi voi sfârşi viaţa de hoţ.” Am luat o gură de aer, păstrându-l pentru o secundă cu disperarea unui înecat, înainte de a-l elibera cu un oftat. “Mă voi preda.”

Claudia Darasteanu, 10 A

Plăcinta cu dovleac -19-


Carte Torturaţi-l pe artist Joey Goebel Editura Humanitas Fiction, anul apariţiei 2007 Joey Goebel a scris un roman în care a reuşit cu succes să îmbine suspansul cu neprevăzutul şi umorul. Acesta pleacă de la afirmaţia „Ceea ce nu te omoară, te face mai puternic” şi construieşte o Americă imaginară, dar care îi pune pe cititori să se întrebe dacă nu s-ar putea întâmpla aşa ceva şi în lumea reală, în viitor. Foster Lipowitz înfiinţează organizaţia experimentală „Noua Renaştere” plecând de la prezumţia că orice artist din istorie care a suferit a creat adevărata artă. Această organizaţie este un serviciu de impresariat în cadrul căruia în primă instanţă artistul e torturat pentru ca apoi să-i fie vândute operele la Hollywood. Harlan Eiffler este impresarul tânărului sensibil Vincent Spinetti, care pentru a deveni un adevărat Artist trebuie să treacă prin tot felul de orori (moartea celor dragi, lupta cu drogurile şi boala). Nu neapărat felul în care este scrisă cartea, ci ideea este cea care nu te lasă să abandonezi lectura. Crearea unui Artist prin torturarea lui este o idee, deşi sadică, îndrăzneaţă, originală şi ţine cititorul în suspans până la ultima pagină. Maria Bucur 11F

Ubik Philip K. Dick Editura Doubleday, anul aparitiei 1969 De-a lungul istoriei, toţi gânditorii şi-au pus aceeaşi întrebare: cum am apărut, ce rost avem pe lume. Faptul că ne lipsesc aceste informaţii elementare despre existenţa noastră ne dă senzaţia, câteodată, că nu ştim exact ce se întâmplă cu noi, încotro ne îndreptăm şi ce naiba facem pe planeta asta. Fiind lăsaţi în beznă, condamnaţi să căutăm răspunsuri pe care nu avem capacitatea de a le găsi, am rămas cu această senzaţie de copil mic, pierdut prin metrou de maică-sa. Un sentiment asemănător este explorat în Ubik, cu personaje piedute în viaţa după viaţă. Chiar de la începutul cărţii am fost transpusă într-o lume a viitorului, imaginaţia bogată a scriitorului visând la prea multe pentru anul 1992, lucru care, totuşi, nu deranjează. Ubik funcţionează după propriile sale reguli, iar cititorul trebuie să aştepte finalul pentru a le înţelege pe deplin. Vă invit să citiţi Ubik nu doar pentru că domnul Cristian Tudor Popescu face aceeaşi invitaţie în cronica lui despre film, ci și pentru că Philip K Dick este unul dintre cei mai talentaţi scriitori de SF.

Ioana Pavel 12F

Plăcinta cu dovleac -20-


Film

Eveniment

The King’s Speech Regie: Tom Hooper Distribuţie: Colin Firth (regele George al VI-lea al Marii Britanii), Helena Bonham Carter (Elizabeth), Geoffrey Rush (Lionel Longue) An: 2010 Filmul începe cu discursul Prinţului Albert, Ducele de York, fiul regelui George V al Marii Britanii. Are o problemă cu articularea cuvintelor și, de aceea, îi este teamă să vorbească în public. Toate tratamentele pe care le face sunt fără succes. Ajunge să fie tratat de Lionel Longue, un terapeut australian şi între cei doi se leagă o relaţie bazată pe o prietenie care va dura tot restul vieţii lor. David, fratele lui Bertie, preia tronul, dar vrea să se căsătorească cu Wallis Simpson, o americancă divorţată de două ori. Nu îi este permis pentru că soţia regelui nu are voie să fie divorţată, iar acesta renunţă la tron în favoarea căsătoriei. Bertie ajunge rege şi trebuie să înveţe să ţină un discurs în public, să se descurce, să fie un rege aşa cum se cuvine. Este ambiţios şi curajos şi face tot posibilul să nu îşi dezamăgească poporul, vrând astfel să demonstreze că dacă îţi doreşti ceva cu adevărat trebuie să dai tot ce e mai bun pentru a reuşi. “The King’s Speech” este un film de excepţie care a primit 7 nominalizări la Globurile de Aur din anul 2011, 14 nominalizări la premiile BAFTA şi 12 nominalizări la Oscar. Acesta se bazează pe o poveste reală, regina Elisabeth a IIa a Marii Britanii spunând că apreciază filmul, deoarece prezintă o parte din copilăria sa.

Jocul de-a adevărul - Distribuţie: Lia Bugnar - Cu: Dorina Chiriac, Marius Manole, Andi Vasluianu, Lia Bugnar şi Alexandru Nedelcu - Teatrul Metropolis

Ce este minciuna? Adevăr mascat. Sana şi Bebe sunt doi oameni banali, aparent fără nicio legătură între ei, care aleg să-şi petreacă duminica într-un parc de distracţii, alături de partenerii lor de viaţă. Cu toate acestea, printr-o întâmplare mai mult sau mai puţin coincidentă, amândoi se rătăcesc de însoţitorii lor şi nimeresc în „Camera Specială”. După cum sugerează şi numele, locul nu are nici cea mai mică legătură cu restul parcului, el fiind creaţia unui om de ştiinţă dornic de experimente asupra subconştientului uman. Din acest moment, piesa pare să devină mai mult o poveste fantastică în care personajele au de trecut patru probe pentru a putea părăsi Teodora Lupescu 12G încăperea. Cei doi ajung, astfel, să îşi spună lucruri pe care nu îşi imaginau că le gândesc, îşi împărtăşesc cele mai tainice secrete şi descoperă că sunt legaţi printr-o minciună care nici măcar nu le aparţine. Plină de momente comice, piesa relevă o altă faţă a vieţii comune. Ea poate fi interpretată ca o demonstraţie a unui joc insolit, a cărui temă atinge condiţia umană în toată profunzimea ei. Ioana Ungureanu 11F

Plăcinta cu dovleac -21-


Apocalipsa … peinternet http: //w ww .r azb oi uln evazut .org/ Avândcalogoo reprezentareiconograficăcelebrăaArhangheluluiMihail peunfond cromaticsumbru, acestsite expuneoviziuneamplăa sfârşituluilumii şinunumai, construităpeînvăţăturiledogmei creştin-ortodoxe. http: //w ww.ar maghedon.r o Încă delaprimul clickeştiasiguratînascensiunea spiritualăprincunosteredeaxiomă:”veţicunoaşte adevărul,şi adevărulvă vafaceslobozia”.Deasemenea,descriereatermenuluiArmaghedonatâtdinpunct devedere etimologic,câtşireligios,istoricşi geografic capteazăatenţia,lăsândsentimentulveridicităţii săse instaleze. http://www.loven da l.net Unsite care prevedesfârşitul lumiipe baza calculelorfăcute defizicianul britanic IsaacNewton(sfârşitullumiivavenila1260anidelafondarea Imperiului Roman înEuropaOccidentală,careaavutlocîn anul 800dupăHristos,aşadarîn2060).

http: //ap ocaliptic-201 2.blog spot .com Bogatînpeisaje cosmice,prevestindparcăun cataclismuniversal,site-uldescrieînamănunt ideologiafilosofieimayase,carepromoveazăodatăanume lacareva veni sfârşitul lumii,datade 21decembrie2012.Aceastădatăcoincidecu sfârşitulcalendarului Mayaş. http: //www.sc ient ia.ro/ Pentruoviziunemai ştiinţificăasuprafenomenului2012,acestsiteoferăoseriede articoleconceputepentrua explicaanumitesubiecte.Printre subiecteleabordatesepot găsiarticole desprerezonanţaSchumann,2012,planetaNibirusaucalendarul Maya.

http: //w ww.nasa.gov /top ics /earth /feat ure s/20 12. ht ml Site-ul oficialNASAalansatocampaniledeinformare princare neagăscenariile apocaliptice legatedesfârşitul anului2012 . Sabina Răducan, 11G Mădălina Suhăţeanu,11G

Bucătari:

Redactor Şef: Diana Stăncuţ, 10F Redactor Şef Adjunct:Ioana Pavel, 12 F Editorial: Victor Bozdog, 12 G Design: Gogu Ana Andreea, 10F Info CNMV:Chiţu Maria, Văcăroiu Ana, Mîndruţă, 10 F Vocea Naţiunii:Burlacu Cristina, Mândruţă Andreea, 10F Faţă în faţă: Olimpia Copăcenaru , Georgiana Lungu , 12 E Faţa Nevăzută: Tudoran Ecxarcu Andra, Pavel Diana, Popescu Luana, 12 E Şcoala Democraţiei: Diana Stăncuţ, 10F Creaţie: Ciornei Constantin, 12 G; Andra Iosef, 11 E; Claudia Darasteanu, 10 A; Raluca Pîrjol, 12 A ; Andra Pătrăşcanu, 11 E Cronici: Maria Bucur ,11F , Ioana Pavel 12 F, Teodora Lupescu, 12G, Ioana Ungureanu 11F .Mishu: Răducan Sabina , Suhăţeanu Mădălina, 11 G Plăcinta cu dovleac -22-


Revista "Placinta cu Dovleac"  

Revista CNMV

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you