Issuu on Google+


Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii, fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze, care zdruncin` valoarea operelor lor. Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri, ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui, care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c` noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate, o mic[orare a valorii titlului de noble]e. ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie, care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te. Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`; aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i limba Galilor, iar cu timpul limba francez`; \n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`. I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)


Dr. Napoleon S®vescu

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACT Bucure¿ti-Romania 2002


http://www.dr-savescu.com/history


CUPRINS

S

•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ

7

I.

9

NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI 1. •nceputuri

9

2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei

23

3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor)

33

4. Burebista

39

5. Podul de piatr` de peste Dun`re

51

6. Decebal

53

7. Re[edin]a lui Decebal

65

8. Cine a fost Traian?

73

9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre

85

10. Ei, tracii, au fost daci

93

11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue

103

Ð Ale[ii lumii

107

Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis

111

Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat

115

Ð L`ca[uri de cult

121

12. Str`mo[ii arieni

123

Ð Credin]a

128

13. Simbolistica la pelasgi

129

14. Simbolistica la pelasgii-arieni

143

15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa)

149

16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ

161

5


II.

EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN

173

1. Origini [i legende

173

2. Originea rom~nilor

179

3. Cucerirea nord-vestului Europei

185

4. Cucerirea Indiei

197

5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida

207

6. Cucerirea Peninsulei Italice

221 228

Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 7. Cucerirea Anatoliei

231

8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord

241

9. Cucerirea Japoniei

247 257

10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

267

III. ALESUL ZEILOR 1. Alexandros [i Macedonia

267

2. Originea macedonenilor

273

3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean

285

4. Cucerirea lumii antice

289

Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi

296

Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului

301

Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H.

305

5. •ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.)

311

6. Din cuceri]iÉ cuceritori

315

6


•n loc de cuv~nt introductiv Gellu Dorian

Cine sunt dacii Domnului Napoleon S`vescu C~nd Herodot a scris cine sunt dacii, Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt, Erau cei mai viteji dintre to]i tracii, Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt. La \nceput a fost cuv~ntul dac Ce-a pus pecete peste ]ara-n care Cei ce se n`[teau, ca frunza pe copac, Se-n]elegeau \n limba vorbitoare, Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod, Ca bezna, c~nd \n ea cat` lumina Arc peste stele, peste timp un pod. Peste petrecerea de timp [i lume, Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti, Dacii aveau de la •nalt un nume §i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti. Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele, Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu, •n graiul lui vorbeau bune [i rele, Cum pe p`m~nt e bine sau e greu. De mii [i mii de ani, nimeni nu [tie De c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i, Cuvintele \n care [i-acum se scrie Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i.

7


Au n`v`lit barbarii peste daci, Le-au ars cet`]ile [i gr~ul Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul. Au re-nviat mereu dup` furtun` Ca pietrele sub ap` au r`mas, Pecetlui]i de vorba cea mai bun` ยงoptit` sau c~ntat` \ntr-un glas. R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt ร Legile dacilor nu erau str~mbe Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt. Din cernerea pe care timpul o adun`, Sub lucrul omului trecut prin vremi, Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun` ยงi azi \n graiu-n care vrei s` chemi, S` te-n]elegi cu cel plecat departe ยงi revenit aici ca-ntr-un desc~nt, La matca vie]ii lui f`r` de moarte, Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt. * A da dreptate celor care Au spus c` dacii au murit de mult, Iar noi suntem r`t`citori \n zare, E o minciun`-n care au crezut Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme, Uita]i de cei ce vin din neam \n neam, Din azi \n m~ine, peste timp s` cheme Numele-n care singuri ne aveam Mai puri dec~t romanii, roxalanii, Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc, Demni ca \n Kosovo, dardanii Stau ca \naltul cerului de foc Pe-acest p`m~nt ei, dacii!

8


Noi nu suntem urma[ii Romei

\NCEPUTURI [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de domeniu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum 4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil` oric`rei forme de via]`. Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s` creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic` continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. •n aceast` perioad`, predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor. Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum 200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare brusc acum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zona Golfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, a produs \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzat moartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s` existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea rasei umane. Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilor Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean. Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere, incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele, elefan]ii, felinele, caii. Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea Caspic` [i de Lacul Aral. Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`.

A

9


Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c` arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast` poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, care oricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu 1.000 de ani ”naintea celei Sumeriene). * Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748. O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \n ãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69. 10


Noi nu suntem urma[ii Romei

Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se rupe. Acum 2.000.000 de ani - \n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`, ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctul ãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S. Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperit aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit un mare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian (acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus, erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. •n plus s-a g`sit [i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or a descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de tip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru prima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i \ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`. Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, al c`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai bogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile de Homo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceasta fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor. Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNARŒ (perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL. S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii: PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n: - INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care apar uneltele de piatr`; - MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apare omul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean; - SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura

11


Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al v~n`torului paleolitic. MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest fel apar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar Marea Neagr` cap`t` conturul ei actual. •n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela CladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc. •n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ carpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u. NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriul Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 3.500 \.d.H. Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american` Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre 5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ. of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21). Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creat din lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` din istoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i femeia saÓ. Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasa descoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de lut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [i considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult \naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de la Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3 •n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`stori folosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\

12


Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei. ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 ”.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechii vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent ”n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s` defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind ”n general de-a lungul re]elelor hidrografice, extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporului protoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, ori cum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~nd neoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.500 ”.d.H. , cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5.0004.000 ”.d.H.

13


Fig. 3-4. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei . Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpatodanubiene. Descoperim culturi ca: St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti, Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol, Cernavod`, cu schimb`ri manifestate de o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i cu noi manifest`ri spirituale . *Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea, Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.

Fig. 3

14


Fig.4

15


1

2

3

4

5

6

Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII 1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 ”.d.H.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre Nicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, oric‰t ar fi de paradoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i asta cu 1.000 de ani ”naintea sumerienilor. 4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria. 5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia . *Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Rom‰nilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .

16


Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`. Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe teritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit ”n anul 1974 pe el fiind desenate, zg‰riate, c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect de copaci sau altele imit‰nd apa. Acesta a fost f`cut ”n anul 3.400 ”.d.H., deci cu 200 de ani ”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]in‰nd culturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` a ro]ii ”n lume. *Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.

17


Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]in mai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 ”.d.H. apar]in‰nd aceluia[i popor carpatodun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile ”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole. *Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.

18


19

*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.55.

Fig. 8. Aceste figurine g`site la T~rgovi[te, Bulgaria ”n 1971 probabil c` au folosit ca model de altar pentru agricultorii carpato-dun`reni . Arheologii baz~ndu-se pe stilurile diferite de obiecte din ceramic` au trasat ãemigra]iaÓ agricultorilor spa]iului carpatodun`rean ”n dou` direc]ii principale (6.000-5.000 ”.d.H.): vestic` de-a lungul coastei M`rii Mediterane, a[a-numita ãCardial-ware PotteryÓ, [i alta care se va r`sp~ndi spre centrul Europei ãLinear PotteryÓ numit` astfel datorit` zigzagurilor [i curbelor cu care erau decorate obiectele de ceramic`; ace[ti coloni[ti vor stabili culturi uniforme din Ungaria [i p~n` ”n partea central` nordic` a Fran]ei, din Alpi [i p~n` la Marea Nordului. Aceast` ceramic` liniar` g`sit` pe teritoriul Cehoslovaciei la Bylany , Poloniei la Olszanica [i Olandei la Elsloo, Sittard [i Stein, nu face dec~t s` puncteze expansiunea carpato-danubienilor ”n drumul lor de a explora [i cuceri Europa.

Noi nu suntem urma[ii Romei


Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte din cultura V`dastra, care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ”n dreapta Dun`rii, ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpirala Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ. *M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt), ”n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13

20


Fig. 10. Zei]a de la Naieni . La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr` prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii Phoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni, unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu, ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redat aici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academiei de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art` gotic`, inso]indu-l de o descriere eronat`.Vasile P‰rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat, cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia se poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui picior. Dup` ornamentul care se g`se[te in spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat` fi at‰rnat de ceva. Felina pe care se g`se[te c`lare femeia de[i seam`n` cu o leoaic`, pare a fi totu[i, dup` indicarea coamei, un leu. Cu m‰na st‰ng` ea se ]ine de coama leului iar cu dreapta de coada acestuia care pare c` se termin` ”n gura de pe[te. Pe cap are o c`ciul` ãfrigian`Ó care-i acoper` t‰mplele [i urechile. L‰ng` ea, \n dreapta, ”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt` coama leului, cu st‰nga sus]in~nd-o pe femeie de la spate. De remarcat sunt ornamentele de pe haine c‰t [i de pe harna[amentul leului. •n ceea ce prive[te cel de-al doilea ”nso]itor, din st‰nga femeii, m‰na lui dreapt` se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ, undeva pe coada leului. Personal am v`zut un complex statuar asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din insula Balli. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arienicarpato-danubieni) * Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` ”n Rom‰nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482

21


spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n Marea Mediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare, Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee). Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimind cercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, au putut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauza unui copacÓ... Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Acei carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[tere la cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [i spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie, unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu au f`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale... Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes and Noble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care ne schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubianpontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

22


Adevãrata istorie a Romanie