Page 1

Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI 2012 – 2013 se aplică comunităţilor: Bălăbăneşti – judeţul Galaţi Bereşti Meria – judeţul Galaţi Cavadineşti – judeţul Galaţi Corni – judeţul Galaţi Fruntişeni – judeţul Vaslui Griviţa – judeţul Vaslui Jorăşti – judeţul Galaţi Oancea – judeţul Galaţi Rădeşti – judeţul Galaţi Smulţi – judeţul Galaţi Suceveni – judeţul Galaţi Vârlezi – judeţul Galaţi Vinderei – judeţul Vaslui LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ S-A AVUT ÎN VEDERE: Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată – Iulie 2011 -1-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Acronime: AF – Asociaţie Familială AM - Autoritatea de Management AMIGO - Anchetă asupra Forţei de Muncă în Gospodării ANCA - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă ANCFS - Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale ANIF - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură APDRP - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură ASN - Anuarul Statistic Naţional BEI - Banca Europeană de Investiţii BIM - Biroul Internaţional al Muncii BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare CE - Comunitatea Europeană CEE Comunitatea Economică Europeană DADR - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DGDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală DGDFCP - Direcţia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii FC - Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională FSE - Fondul Social European GAL - Grup de Acţiune Locală HNV - Valoare Naturală Ridicată IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare LDSC - Linii Directoare Strategice Comune LFA - Zone defavorizate MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse ONG - Organizaţie Non Guvernamentală ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului OPCP - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE OS - Obiective Strategice OSC - Obiective Strategice Comune PAC - Politica Agricolă Comună PND - Planul Naţional de Dezvoltare PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNR - Programul Naţional de Reforme PIB - Produsul Intern Brut PNS - Plan Naţional Strategic PO - Program Operaţional POR - Program Operaţional Regional POS - Program Operaţional Sectorial POSDRU - Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane PUG - Planul de Urbanism General PUZ - Planul de Urbanism Zonal

-2-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Rezumat ..............................................................................................................................4 Introducere ........................................................................................................................12 PARTEA I - Prezentarea teritoriului ...............................................................................19 1. Prezentarea geografică şi fizică........................................................................ 19 2. Economia locală .............................................................................................. 51 3. Servicii pentru populaţie şi infrastrucuri medico-sociale................................. 63 4. Activităţi sociale şi instituţii locale ...................................................................71 5. Bilanţul politicilor intreprinse în teritoriu .........................................................73 6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului................................ 84 PARTEA a II a - ANALIZA SWOT............................................................................... 84 PARTEA a III a - PRIORITĂŢI .....................................................................................99 PARTEA a IV a - PREZENTAREA MĂSURILOR ....................................................107 PARTEA a V a - PARTENERIATUL.......................................................................... 166 1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură ..................166 2. Prezentarea parteneriatului decizional ..........................................................175 PARTEA a IV a - ORGANIZAREA G.A.L.-ului......................................................... 191 1. Resurse umane.............................................................................................. 191 2. Descrierea resurselor materiale .....................................................................213 3. Bugetul indicativ anual de funcţionare a GAL-ului...................................... 215 4. Dispozitivul de comunicare şi informare...................................................... 215 PARTEA a VII a - MECANISME DE IMPLEMENTARE ………………….………221 PARTEA a VIII a - ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ .............................................235 1. Cooperare ......................................................................................................235 2. Participarea GAL în cadrul RNDR ...............................................................236 ANEXA C – Planul de finanţare......................................................................................239 ANEXA D – Prezentarea teritoriului şi a populaţiei.......................................................241 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................243

-3-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

REZUMAT AL PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ Acest rezumat încearcă să pună în evidenţă modul în care au fost respectate criteriile care se aplică la selecţia potenţialelor Grupuri de Acţiune Locală şi de aceea vom puncta modul în care au fost atinse cerinţele prevăzute în „Ghidul Solicitantului” pentru măsura 431, faza 2. Teritoriul În vederea atingerii masei critice optime pentru buna realizare a dezideratelor dezvoltării rurale durabile, s-a considerat ca potrivită asocierea a 13 UAT dintr-un spaţiu situat în partea de centru şi nord-est a judeţului Galaţi şi în partea de sud a judeţului Vaslui, care formează împreună un teritoriu continuu, unitar şi omogen, din punct de vedere al reliefului, climei, culturii, aspectelor sociale şi economice.Conform Recensământului Populaţiei 2002 şi Recensământului Agricol 2002, GAL Covurlui are 35949 locuitori şi un teritoriu de 866,09 kmp, adică o densitate de 42 locuitori/kmp. În acest teritoriu sunt cuprinse arii de o mare diversitate: - zona Natura 2000: Situl de protecţie avifaunistică, indicativ ROSPA 0119, Horga- Zorleni în perimetrul comunelor Fruntişeni (61%), Griviţa (8%), Vinderei (20%); - zona Natura 2000: Situl de protecţie avifaunistică ROSPA 0130 Maţa- Cârja -Rădeanu, comuna Oancea (6%), comuna Suceveni (4%), comuna Cavadineşti (12%); - zona Natura 2000 ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti- Frumuşiţa pe teritoriul comunei Oancea (7%) - zona Natura 2000 Sit de importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului pe teritoriul comunelor Oancea (15%), Suceveni (6 %), Cavadineşti (11 %); Menţionăm că siturile Natura 2000 din Judeţul Galaţi se suprapun parţial cu aria naturală protejată ”Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, declarat ca atare prin HG 2151 din 2004. Pe teritoriul GAL Covurlui există două localitaţi cuprinse în lista comunelor situate în Zone Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice: Oancea – cod 76932 şi Suceveni – cod 77288, menţionate la pag.106 din Ghidul Solicitantului.

-4-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Cele trei comune din judeţul Vaslui (Griviţa, Vinderei, Fruntişeni) şi comuna Bălăbăneşti din judeţul Galaţi au fost puternic afectate de restructurarea industrială din municipiul Bârlad. Astfel, aici s-a închis Fabrica de Produse Abrazive, şi-au diminuat foarte mult producţia Fabrica de Rulmenţi, Fabrica de Confecţii, Fabrica de Elemente Pneumatice şi Automatizări şi alte unităţi mai mici, acest fapt fiind evidentiat la analiza diagnostic. Teritoriul GAL Covurlui este compus din 10 comune din judeţul Galaţi: Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni, Vârlezi şi 3 comune: Griviţa, Vinderei, Fruntişeni din judetul Vaslui. Includerea lor între celelalte UAT-uri s-a făcut ţinând seama de vecinătate, economie asemănătoare, tradiţii culturale comune. Parteneriatul Parteneriatul cuprinde, aşa cum se poate vedea din documentele anexate, actori locali din cele mai diverse medii: - reprezentanţi ai minorităţilor etnice, respectiv Asociaţia Mediatorilor Romi din România cu sediul în Tecuci. Această organizaţie acţionează la nivelul întregului judeţ Galaţi, implicându-se în activităţi axate în special pe incluziunea socială a romilor, creşterea gradului de şcolarizare a acestora precum şi o mai bună colaborare cu autorităţile locale. - reprezentanţi legali tineri (cu vârsta până în 40 ani) ai 18 organizaţii diverse, procentul acestora în totalul reprezentanţilor partenerilor ajungând la 45% ; - reprezentantele feminine ale organizaţiilor care compun parteneriatul numară 17 persoane, adică un procent de 42.5 % din totalul reprezentanţilor legali de organizaţii partenere in GAL; - reprezentanţi ai organizaţiilor agricole: Lovin Mihăiţă preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine” Dunărea”-sat Găneşti, comuna Cavadineşti; Jiglău Emiliaadministrator Societatea „Proferma 2011”, com. Smulţi; - grupuri de producători - Mândru Oreste- administrator Brateş Leg Grup SRL Galaţi, recunoscut de MADR ca grup de producători; - reprezentant al „sectorului forestier” (aşa cum menţionează în mod expres SCS 2.4.l. şi nu al unei „organizaţii din sectorul forestier”)–dl. Capotă Cezar – proprietar de pădure în comuna Smulţi având pregătire profesională, în domeniul pepinierelor silvice şi culturilor forestiere conform certificatelor anexate,

-5-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- reprezentanţi din sectorul economic – SC Maditom Impex SRL, comuna Griviţa; SC Deeadent SRL, comuna Griviţa; II Şuşnia Viorel, comuna Rădeşti şi multe alte societăţi comerciale; - reprezentant al unei organizaţii cu activitate de protecţia mediului – Staicu Oana Loredana – reprezentant Asociaţia „Răzeşul de Oancea„ – comuna Oancea, având activităţi în domeniul mediului conform statutului anexat, - 27 de parteneri sunt din mediul privat sau al societăţii civile reprezentând peste 67,5 % din totalul de 40 membri ai parteneriatului. Strategie Calitatea strategiei Analiza situaţiei din teritoriu a fost efectuată într-o primă fază în formă descriptivă detaliindu-se fiecare aspect, conform cerinţelor capitolelor specificate în ghid. Discuţiile din grupurile de lucru au sintetizat informaţiile obţinute din diverse surse sub forma diagramelor SWOT, între cele două feluri de analize existând coerenţa logică firească. A fost posibil astfel să se desprindă în modul cel mai firesc cele şase priorităţi ale dezvoltării locale şi să se stabilească obiectivele operaţionale prin care aceste priorităţi pot fi satisfăcute. Priorităţile sunt complementare între ele, toate împreună contribuind la atingerea obiectivului dezvoltării durabile a teritoriului rural şi sunt sinergice întrucât se potenţează una pe alta în atingerea scopului menţionat. Raporturile de complementaritate şi sinergie sunt evidente şi între obiectivele operaţionale, ele acţionând împreună pentru satisfacerea priorităţilor teritoriului. Acest gen de raporturi este relevat în capitolele: Priorităţi şi Prezentarea măsurilor. Tot aici sunt menţionate şi acţiunile care pot duce la atingerea obiectivelor stabilite prin ierarhia priorităţilor. Este evident că măsurile/ acţiunile propuse vor duce prin punerea lor în practică la realizarea obiectivelor stabilite, dar trebuie menţionat că potenţialul financiar al GAL-urilor, cel puţin în perioada actuală este destul de limitat şi ca atare nu vor putea fi acoperite decât o mică parte din nevoile teritoriului. Chiar şi aşa, rezultatul final e mai mare decât suma in bani a realizărilor, plus-valoarea adăugată rezultând şi din puterea exemplului şi creşterea încrederii în potenţialul endogen al teritoriului. În cuprinsul strategiei la capitolul Prezentarea teritoriului, s-a menţionat că în teritoriu au fost accesate programe complementare de dezvoltare, din resurse financiare variate, inclusiv din FEADR conform rapoartelor de selecţie din PNDR. De asemenea s-a explicat (cap.”Priorităţi”) că actuala strategie şi măsurile care se vor implementa nu vor fi -6-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

singurele mijloace ale dezvoltării teritoriului în continuare. Este de dorit ca şi specialiştii şi partenerii GAL-ului să se implice în găsirea şi a altor programe şi surse de finanţare. În diagrama obiectivelor şi măsurilor sunt menţionate şi alte entităţi şi programe care prin diverse axe pot sprijini consistent dezvoltarea rurală. În cadrul fiecărei măsuri propuse există criterii generale de selecţie, conforme cu cele din fişa măsurii corespunzătoare din PNDR. Suplimentar, la fiecare măsură, am formulat minim două criterii de selecţie locală care se încadrează în obiectivele strategice şi operaţionale ale planului de dezvoltare, favorizând accesul la sprijin acelor categorii de locuitori din mediul rural care vor fi cei mai în măsură să concure la realizarea cu succes a obiectivelor propuse. Singura excepţie este măsura 421, ale cărei proiecte fiind realizate chiar de GAL, este firesc să nu aibă criterii speciale locale. Dispoziţiile administrative, regulile şi pista de audit sunt detaliate conform cerinţelor Ghidului Solicitantului în cap. Mecanismul de implementare prin aceasta urmărindu-se eficientizarea activităţii administrative în GAL. Modalităţile de evaluare şi monitorizare a îndeplinirii acţiunilor prevăzute în PDL sunt evidenţiate concret în acelaşi capitol şi au ca scop verificarea îndeplinirii sarcinilor asumate de aplicant prin proiect, dar şi informarea autorităţilor competente despre stadiul realizării proiectelor finanţate . Metodologia de elaborare a strategiei locale a impus în primul rând consultarea aprofundată a partenerilor locali. Etapele acestei consultări sunt detaliate în cap. Parteneriat şi certificate prin minutele numeroaselor întâlniri care au avut loc în plen sau pe grupuri de lucru. S-a reuşit într-o măsura acceptabilă implicarea tuturor entităţilor locale interesate în dezvoltarea locală, iar rezultatele au fost făcute cunoscute în acţiunile organizate pe întreg teritoriul GAL-ului şi prin mass media. Instrumentele folosite în consultările partenerilor locali, precum şi modul cum au fost folosite sunt descrise în tabelul privind etapele procesului de elaborare a PDL – ului. S-a reuşit astfel să se stabilească etapele realizării PDL şi conţinutul acestora, necesarul de resurse umane şi materiale. Pentru elaborarea strategiei s-au folosit datele culese prin toate aceste surse de documentare pe cele mai importante domenii pentru evaluarea potenţialului existent în GAL Tecuci. Aceste date au stat la baza realizării următoarelor etape ale PDL, evident fiind coroborate şi cu alte surse de informaţii . Referitor la sursele de informaţii suntem obligaţi să facem şi o remarcă negativă. La ora actuală nu există în România un sistem standardizat eficient de culegere a informaţiilor statistice. Practic, diferite surse, chiar oficiale, dau date mai mult sau mai puţin diferite despre -7-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

acelaşi subiect. În plus funcţionari de la diverse niveluri ale administraţiilor publice au înţelegeri de multe ori foarte diferite asupra conţinutului termenului folosit ca indicator. Este o problema cu care ne-am confruntat deseori mai ales ca nici chiar specialiştii nu interpretează identic acelaşi indicator. Totuşi am reuşit să culegem datele necesare având sprijinul factorilor instituţionali şi organizaţionali de la nivelul comunităţilor locale, dar şi Consiliile Judeţene Galaţi şi Vaslui, Prefecturile, Direcţiile Agricole şi de Dezvoltare Rurala şi alte instituţii din cele două judeţe ne-au acordat sprijinul de care am avut nevoie. Aşa cum am menţionat deja, elaborarea strategiei s-a făcut fără finanţare din PNDR, de către specialişti foarte apropiaţi GAL-ului, sprijiniţi în teritoriu de oameni-resursă, folosind mijloace materiale ale unor ONG-uri şi finantati modic de către UAT-uri în vederea susţinerii cheltuielilor necesare în principal documentării. Vrem să subliniem că, pentru a evita unele disfuncţii financiare care pot apărea în viitoarea funcţionare a GAL-ului, am prevăzut ca un criteriu fundamental în cadrul măsurilor care necesită cofinanţare privată, existenţa dovezii de asigurare a acesteia. Există aceste menţiuni stipulate la măsurile 411-21, 411-23, 412-21, 413-12, 413-13, 413-22, 421. De asemenea sunt prevăzute în Strategie, la finalul întoducerii părţii a IV a -Prezentarea măsurilor şi sursele financiare pentru asigurarea derulării proiectelor beneficiarilor. Aşa cum am menţionat, GAL-ul va acţiona şi pentru a-şi pregăti un angajat cu competenţe în domeniul financiar-bancar. Referitor la asigurarea fondurilor necesare funcţionarii proprii a GAL-ului, acestea sunt asigurate, atât pentru cheltuielile eligibile, cât şi pentru eventualele cheltuieli neeligibile, prin proceduri specifice. Cofinanţarea cheltuielilor eligibile se asigură prin solicitarea avansului, în conformitate cu Regulamentul CE 1698/2005 şi garantarea sa aşa cum se prevede la capitolul “Resurse materiale – buget funcţionare GAL” din PDL, minuta întâlnirii finale şi cele două acorduri de parteneriat financiar prezentate în anexe. Cofinanţarea eventualelor cheltuieli neeligibile este descrisă în aceeaşi secţiune. Strategia prezentată a urmat paşii propuşi de Ghidul Solicitantului reuşind să detalieze într-o măsură mulţumitoare, credem noi, nevoile teritoriului, priorităţile, obiectivele, măsurile şi acţiunile precum şi sistemele de monitorizare, evaluare şi control necesare implementării lor. Informaţiile despre aceste aspecte sunt evidenţiate în cap. Mecanismul de implementare şi o parte au mai fost deja menţionate.

-8-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În permanenţă s-a urmărit diseminarea informaţiilor şi rezultatelor obţinute în diferitele faze de elaborare a strategiei. Pentru consultarea membrilor parteneriatului au fost utilizate mai multe metode dintre care menţionăm pe cele prezentate în cap.Parteneriat, subcapitolul Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură, urmărindu-se clarificarea tuturor aspectelor implicate de întocmirea PDL . Toate acţiunile şi activităţile care au condus la elaborarea strategiei au fost aduse în mod public la cunoştinţa potenţialilor beneficiari ai strategiei GAL prin mijloacele de informare menţionate în acelaşi subcapitol. Componenete ale strategiei Acţiunile inovative sunt sprijinite ferm prin SDL. În mai multe dintre măsurile noastre se regăseşte caracterul inovativ, necesar unei dezvoltări durabile a teritoriului, după cum urmează: - pe măsura 411-23 – au fost alocate fonduri pentru 2 proiecte privind investiţii care nu au existat anterior, în teritoriu, fiind deci acţiuni inovative; - măsura 411-43 – nu a fost accesată anterior în teritoriu; această măsură va cuprinde 3 acţiuni inovative; - măsura 412-21 – nu a fost accesată în teritoriu, aceasta va cuprinde 20 acţiuni inovative; - măsura 413-12 – a fost accesată în foarte mică măsură (3 proiecte în domeniul serviciilor de igienă); se propun 13 proiecte care vor conţine acţiuni în alte domenii cum ar fi:IT, meşteşuguri tradiţionale, prestări servicii reparaţii mecanice ş.a.; - măsura 413-13 – nu a fost accesată deloc în teritoriu, fiind propuse 15 acţiuni de reamenajare a unor locuinţe ca pensiuni agroturistice şi 10 acţiuni de promovare a potenţialului turistic al zonei; - măsura 413- 31 – este o măsură atipică, inovativă, ce cuprinde 5 acţiuni. În general este vorba despre proiecte cuprinzând acţiuni privind utilizarea unor energii alternative, crearea de produse noi, stimularea produselor de marca a GAL-ului, servicii sociale noi, unităţi service pentru utilaje agricole etc. Apoi trebuie menţionat că şi prin criteriile generale de selecţie, dar mai ales prin cele locale, sunt stimulate acţiunile inovative. Acţiunile de cooperare propuse sunt în număr de 2, sunt menţionate la cap.Acţiuni de Cooperare şi constau în proiectele :” Meseria – Brăţară de aur ” în parteneriat cu alte două

-9-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

GAL-uri din judeţul Vaslui, „Tradiţiile satului european” în parteneriat cu un GAL din Olanda. Din diagrama priorităţilor, obiectivelor şi măsurilor, reiese că strategia combină obiectivele mai multor axe din PNDR. Practic sunt avute în vedere în SDL a GAL-ului nostru obiective ale PNDR cuprinse în axele 1, 2, 3 şi 4 ale PNDR. Prioritatea nr. 1 poate fi inclusă în axele 1 şi 3 din PNDR, prioritatea nr. 2 în axa 3, prioritatea nr.3 în axa 2, prioritatea nr. 4 în axele 1 şi 3, prioritatea nr. 5 în axa nr. 3, iar prioritatea nr. 6 în axele 3 şi 4 din PNDR. Acelaşi obiectiv al unei axe poate fi atins prin măsuri specifice şi numai axei respective dar şi prin măsuri specifice altor axe. Strategia se adresează şi direct şi indirect fermierilor de semi-subzistenţă. Avem alocate fonduri pentru 12 proiecte pe măsura 411-41, privind dezvoltarea fermelor de semisubzistenta, dar şi criteriile de selecţie locală avantajează fermierii de acest gen să acceseze proiecte de dezvoltare. Strategia se adresează în mod deosebit tinerilor din mediul rural. În primul rând aceştia sunt beneficiari absoluţi ai măsurii 411-12, dar şi ai măsurilor 411-11, 411-43, 413-31 ş.a iar conform indicatorilor aferenţi măsurilor, apreciem ca din totalul celor 142 proiecte propuse, 44 acţiuni, adică 31% au ca beneficiari direcţi (aplicanţi) tineri până la 40 ani, după cum urmează: •

M. 411-12 / 13 tineri;

M. 411-21 / 1 tânăr;

M. 411-41/ 10 tineri;

M. 413-12 / 8 tineri;

M. 413-13 / 12 tineri; De fapt beneficiarii acestor măsuri sunt într-o proporţie mult mai mare tinerii.

Conform cerinţelor Ghidului Solicitantului, nu există vreo specificare aparte pentru “beneficiari aplicanti” şi “beneficiarii finali”, aşa încât însumând toţi beneficiarii măsurilor 411-11 şi 413-31, adică 90 plus 100 tineri, ajungem la cifra totală de 234 beneficiari tineri, adică mult peste procentul de 30% prevăzut în SCS 3.2.5. Problemele de mediu sunt integrate într-un număr de minim 42 proiecte, reprezentând un procent de 29,5 % din totalul acţiunilor propuse, după cum urmează: •

M 411-21 / 1 proiect

M 411- 23 / 1 proiect

M 412- 21 / 20 proiecte

- 10 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

M 413-12 / 5 proiecte

M 413-13 / 15 proiecte Considerăm că problemele de mediu sunt deosebit de bine integrate in strategie. Din

totalul de 142 proiecte, un număr de 20 (adică 14 % ) sunt direct pe axa II ( masura 412-21), dar există şi măsurile menţionate anterior prin care acţiunile de mediu sunt stimulate, iar prin criteriile de selecţie generale, dar şi prin cele specifice locale se asigură prioritate proiectelor care conţin obiective de mediu, cum ar fi: achiziţia de instalaţii de producere a energiei din surse neconvenţionale, refacerea infrastructurii de mediu, folosirea tehnologiilor care diminuează poluarea cu nitriţi ş.a. În concluzie, considerăm că cel puţin 30 % din proiecte vor cuprinde acţiuni pentru protecţia mediului . Mai multe măsuri stimulează şi se adresează diverselor forme de parteneriate, pentru a concura la realizarea împreună a obiectivelor de dezvoltare. Putem aminti măsurile de cooperare, de sprijinire a creării grupurilor de producători, precum şi criteriile de selecţie care avantajează formele asociative. Din totalul de 142 de proiecte preconizate, cel puţin 73 acţiuni (51,4%) vor fi promovate de către asociaţii sau parteneriate, după cum urmează: •

măsura 411-11 – cuprinde 4 acţiuni;

măsura 411-21- cuprinde 1 acţiune;

măsura 411-23 – include 1 acţiune;

măsura 411-42 – cuprinde 2 acţiuni;

măsura 411-43- cuprinde 3 acţiuni;

măsura 412-21 – cuprinde 20 acţiuni;

măsura 413-13 – cuprinde 10 acţiuni;

măsura 413-22 – cuprinde 26 acţiuni;

măsura 413-31 - cuprinde 5 acţiuni;

măsura 421 cuprinde – 2 acţiuni. Considerăm că punerea în practică a Strategiei de Dezvoltare Locală prezentată în

continuare va contribui esenţial la dezvoltarea rurală durabilă a teritoriului cuprins în Grupul de Acţiune Locală Covurlui.

- 11 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

INTRODUCERE Acest

document

strategic constituie Planul Local de Dezvoltare al Grupului de Acţiune Locală COVURLUI, judeţul Galaţi. Teritoriul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI, a cărui strategie este prezentată în acest document, se întinde de la partea de sud a judeţului Vaslui şi se continuă până în partea de Nord Est şi centrală a judeţului Galaţi. Teritoriul are o suprafaţă totală de 866,09 ha, o populaţie de 35.949 locuitori şi cuprinde 10 comune din judeţul Galaţi: Bălăbăneşti, Bereşti Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni, Vârlezi şi trei comune din judeţul Vaslui: Fruntişeni, Griviţa, Vinderei. Constituit în cadrul Axei LEADER a PNDR, GAL Covurlui îşi propune să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a teritoriului în cadrul căruia activează, respectând nevoile, valorile şi specificul local. Zona de acţiune a GAL Covurlui este în părţile ei esenţiale asemănătoare altor zone rurale din România, dar evident, are şi unele caracteristici proprii, care o fac să fie specifică. Este de notorietate faptul că mediul rural românesc are un nivel de dezvoltare scăzut, care se traduce foarte sintetic prin formularea “standard scăzut de viaţă”. Dacă ne raportăm la nivelul de viaţă din mediul urban din România sau chiar la mediul rural, dar din UE, diferenţa este evidentă. Este o moştenire istorică şi din păcate nici în perioada de după abandonarea regimului comunist nu s-a reuşit măcar diminuarea, dacă nu dispariţia acestui decalaj. Problemele cu multiplele lor forme de manifestare, cauzele şi măsurile de îndreptare a stării

- 12 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

de rămânere în urmă a mediului rural românesc au făcut şi fac obiectul multor programe la diverse nivele de competenţă. Odată cu aderarea la UE, România are şansa ca prin politica europeană de coeziune şi convergenţă şi alocările financiare corespunzătoare acestor politici, să reducă decalajele dintre regiunile sale şi cele dezvoltate ale Europei. Fondurile europene destinate acestui deziderat sunt cele structurale: FSE, FEDR, FC, dar si cele complementare respectiv FEADR şi FEP. Orice încercare în acest sens va avea şanse de reuşită mai bune dacă se vor dezvolta nu numai infrastructurile naţionale, ci şi cât mai multe comunităţi, mai mici sau mai mari, din punct de vedere economic în primul rând, dar nu numai. Pe plan european s-a impus deja punctul de vedere conform căruia o dezvoltare corespunzătoare se poate obţine numai dacă la acest proces sunt implicaţi cât mai mult şi cât mai mulţi actori locali, membri ai comunităţii. Aceştia sunt cei care simt şi conştientizează cel mai bine problemele locale şi tot ei sunt cei care pot da de cele mai multe ori soluţiile eficiente de rezolvare. Abordarea LEADER conferă, prin sprijinul şi competenţele acordate GAL-urilor, posibilitatea coagulării eforturilor comunităţilor spre o dezvoltare rurală durabilă, cu consecinţe benefice asupra tuturor membrilor lor. Scopul programului Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din spaţiul rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii. Intenţia este de a sprijini realizarea unor strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin: •

protejarea patrimoniului cultural şi natural local;

consolidarea economiei rurale, care înseamnă în primul rând crearea de locuri de muncă;

îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale;

Condiţiile dezvoltării locale sunt viziunea despre viitor, planificarea şi parteneriatul care îşi asumă responsabilitatea de a elabora şi realiza această planificare, cât şi microregiunea, spaţiul în care trăiesc oamenii. Planurile de dezvoltare locală implementate în cadrul programului LEADER trebuie să valideze una sau mai multe priorităţi: •

Aplicarea tehnologiilor şi procedurilor inovative cu scopul de a obţine produse şi servicii rurale competitive;

- 13 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Creşterea valorii produselor şi serviciilor locale prin parteneriat;

Îmbunătăţirea calităţii vieţii din mediul rural;

Valorificarea eficientă a resurselor naturale şi culturale ale spaţiului.

Toate proiectele finanţate trebuie să corespundă priorităţilor strategice ale grupului stabilite în planul de dezvoltare. Proiectele trebuie să fie de dimensiune mică, inovative şi cu efecte pozitive asupra microregiunii în ideea sustenabilităţii economice, sociale şi de mediu. LEADER pune accent pe parteneriat şi pe munca în reţea având ca scop schimbul de experienţă şi partajarea cunoştinţele practice la o scară cât mai largă. Scopul parteneriatului este să influenţeze pozitiv viaţa locuitorilor microregiunii în vederea realizării viziunii de dezvoltare pe termen lung prin transformarea funcţionării instituţiilor din regiune. Implicarea acelor actori din comunitate care reprezintă societatea din regiune este indispensabilă pentru definirea unei imagini de viitor echilibrat şi real. GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare rurală locală integrată şi sunt responsabile de implementarea acesteia. Această strategie trebuie să facă obiectul unui consens larg la nivelul tuturor actorilor. Ea are la bază o analiză-diagnostic a teritoriului care are ca obiectiv prezentarea unei situaţii complete a teritoriului şi reperarea punctelor forte şi slabe pentru a putea identifica priorităţile de dezvoltare. Aceasta este realizată în parteneriat cu totalitatea actorilor potenţiali din teritoriu, care trebuie asociaţi din stadiul cel mai incipient cu putinţă în demersul de dezvoltare. Este important ca în cadrul GAL-ului partea privată şi sectorul non-profit să reprezinte majoritatea şi nu sectorul public. Responsabilitatea comună creează premise pentru rezolvarea problemelor şi realizarea echilibrului între posibilităţi şi necesităţi. Studiile realizate în România au identificat ca fiind cele mai potrivite următoarele zone de interes pentru abordarea LEADER: 1. Turism rural şi agro-turism, turism cultural; 2. Promovarea meşteşugurilor, a băuturilor şi a mâncărurilor tradiţionale locale; 3. Îmbunătăţirea mediului natural/artificial/social/cultural: •

conservarea şi îmbunătăţirea patrimoniului local;

restaurarea peisajului şi a patrimoniului;

4. Produse ecologice şi agricultura ecologică; 5. Training prin: •

furnizarea de cursuri de instruire şi educare;

- 14 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

instruire specializată şi îmbunătăţirea aptitudinilor;

6. Diversificarea activităţilor alternative cum ar fi: •

Creşterea albinelor (miere de albine şi produse derivate;)

Acvacultură, crescătorii de peşti (păstrăvi, crapi, etc.);

Plante medicinale şi aromate, fructe de pădure;

Ciuperci ;

7. Protecţia mediului – tehnici de reciclare şi compostare a resturilor legumelor ecologice; 8. Servicii – educaţie antreprenorială şi instruire, incubatoare rurale pentru afaceri, fonduri de garantare şi împrumut, sprijin pentru start-upuri, colectarea laptelui şi a produselor agricole, procesare, mecanizare; 9. Silvicultură şi procesarea lemnului – mobilă, împăduriri; Corespunzător celor menţionate, GAL Covurlui şi-a propus elaborarea unui Plan de Acţiune care, bazându-se pe informaţii cât mai reale asupra teritoriului, să găsească soluţii şi apoi să facă eforturile necesare pentru implementarea lor. Problemele teritoriului sunt în general cele comune spaţiului rural românesc şi ca atare şi soluţiile vor fi în general cele sugerate de PNDR. Dar evident că există şi un caracter local şi de aceea şi unele soluţii vor putea fi formulate diferit de cele din PNDR. Nu se poate trece cu vederea faptul că dezvoltarea rurală nu este independentă de dezvoltarea generală a României şi ca atare ne dorim să găsim soluţii ca surse de finanţare complementare să sprijine dezvoltarea teritoriului nostru. Suntem siguri că această convingere este şi a actorilor locali, că numai împreună, cu multă muncă, folosind resursele endogene şi profitând de oportunităţile momentului, în primul rând de cele oferite de FEADR, vom putea face ca spaţiul rural să fie un mediu prielnic unei dezvoltări durabile, în care oamenii să-şi dorească să locuiască şi nu să plece din el. Echipa care a coordonat această lucrare a fost alcătuită din: - Căpraru Valeriu-Paul - licenţiat în Psihologie şi Ştiinte ale Comunicării; - Munteanu Marcela-Mirabela – licenţiată în Inginerie Mecanică, Master în “Modernizarea Transportului Feroviar”, Management şi cu pregătire profesională în Dezvoltarea Competenţelor Antreprenoriale. - Dumitriu Anca-Roxana - licenţiată în Ştiinţe Economice şi Administrative, specializarea Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Formator de Formatori şi Dezvoltarea Competenţelor Antreprenoriale;

- 15 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Pintilie Ancuţa-Gabriela - licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European, calificată ca asistent analist programator; - Capotă Cezar - licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi Managementul Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane, Silvicultor şi Agricultor. Ultimii trei membri au participat şi la cursurile de formare specializată LEADER. Celor menţionaţi li s-au adăugat, în diferite faze ale proiectului mulţi actori locali, membri sau nu ai parteneriatului, cărora ţinem să le mulţumim şi pe această cale şi îi aşteptăm să ne sprijine în implementarea strategiei propuse. Menţionăm că în perioada elaborării PDL GAL Covurlui a făcut demersurile legale pentru constituirea ca entitate recunoscută juridic. Prin sentinţa pronunţată 23 aprilie 2012, Judecătoria Târgu Bujor a admis cererea de acordare a personalităţii juridice a GAL Covurlui. Urmează ca în scurt timp să se definitiveze recunoaşterea legală a parteneriatului lărgit, în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului.

- 16 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

TABEL LISTA LOCALITĂŢILOR1

Comune

7552

Bălăbăneşti

Oraşe

Nr. Locuitori

Sate

Judetul

Bălăbăneşti, Bursucani, Lungeşti, Zimbru

Galati

75356

Bereşti Meria

75864 76004 76638 76932 77561 77260 77288 77509 167231

Cavadineşti Corni Jorăşti Oancea Rădeşti* Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni*

164133

Griviţa

Meria, Pleşa, Balinteşti, Slivna, Onciu, Prodaneşti, Puricani, Săseni, Aldeşti, Şipote Ganeşti, Comăneşti, Vădeni, Căvădineşti Corni, Măcişeni, Urleşti Jorăşti, Lunca, Zărneşti Oancea, Slobozia Oancea Rădeşti, Cruceanu Smulţi Suceveni, Rogojeni Vârlezi, Crăieşti Fruntişeni, Grăjdeni Griviţa, Trestiana, Odaia Bursucani

Vinderei

Vinderei, Obârşeni, Docani, Brădeşti, Valea Lungă, Docaneasa, Gara Docaneasa, Talasmani

166770 TOTAL 1

Numele localităţii

Codul comunelor INSSE

Din oraşe

Total teritoriu 3,964 4,386

Suprafaţa totală

Densitate

km2

loc./km2

92.08

43

96.03

46

Galati Galati Galati Galati Galati Galati Galati Galati Galati Vaslui Vaslui

3,557

110.16

32

2,495 1,945 1,583

54.08 68.25 52.27 0.00 55.63 70.40 91.73

46 28 30 0 29 31 24

1,639 2,192 2,214 1,848

3044 2217 1869 1437 1534 1399 2225 2104 1947

5,403

100.12

54

4,723

75.34

63

35,949

17

2163

3983

Vaslui

INSSE Galati, INSSE Vaslui, Confrom Recensamantului populatiei 2002

Populatie* 2011

866.09

42

3732

4431 32085


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Suprafaţa comunelor cuprinse în GAL Covurlui de pe teritoriul judeţului: Galaţi – este de 690.63 km2 – 79,74% din suprafaţa totală a GAL Vaslui – este de 175.46 km2 – 20,26% din suprafaţa totală a GAL Comuna Rădeşti a fost înfiinţatâ în anul 2004, deci la data de 31.12.2002 era sat component al comunei Bălăbăneşti. Comuna Fruntişeni a fost înfiinţată în anul 2004, din satele Grăjdeni şi Fruntişeni (ale comunei Griviţa), care aveau împreună suprafaţa de 1848 ha. Comuna Griviţa cuprinde şi datele referitoare la populaţie, pentru satele Grăjdeni şi Fruntişeni (actuala comuna Fruntişeni) Având în vedere desprinderea comunei Rădeşti din comuna Bălăbăneşti, din anul 2004 şi evoluţiile destul de semnificative ale populaţiei din comunele GAL Covurlui, am adâugat o rubrică suplimentară cu date la 1 ianuarie 2011.

18


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PARTEA I: Prezentarea teritoriului 1. PREZENTAREA GEOGRAFICĂ ŞI FIZICĂ Judeţul Galaţi este aşezat în sud-estul ţării între 45°25' şi 46°10' latitudine nordică, 27°20' şi 28°10' longitudine estică. Se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, în sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea, la est cu Republica Moldova, iar la vest cu judeţul Vrancea. Distanţa între municipiul Galaţi şi localităţile din judeţul Galaţi, componente ale GAL Covurlui, în km pe şosea Localitatea

Distanţa

până

Galaţi (km) Bălăbăneşti

77

Bereşti Meria

88

Cavadineşti

78

Corni

75

Jorăşti

70

Oancea

59

Rădeşti

102

Smulţi

65

Suceveni

80

Vârlezi

48

la

2

Distanţa între municipiul Vaslui şi localităţile din judeţul Vaslui, componente ale GAL Covurlui, în km pe şosea: 2

Harta Rutieră a României

19


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Localitatea

Distanţa până la Distanţa

până

Vaslui (km)

Galaţi (km)

Fruntişeni

65

108

Griviţa

63

94

Vinderei

83

104

la

3

Sursa: Harta rutieră a României

1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice Amplasarea teritoriului Comuna Fruntişeni, judeţul Vaslui este cea mai nordică localitate a teritoriului, situată la o distanţă de 45 de kilometri faţă de reşedinţa judeţului Vaslui, municipiul Vaslui şi la 108 kilometri de municipiul Galaţi. Comuna Corni este cea mai sudică localitate a ţinutului, este situată în centrul judeţului Galaţi, aflându-se la o distanţă de 75 kilometri de municipiul Galaţi. Distanţa dintre graniţa de nord a teritoriului (Fruntişeni) şi cea de sud (Corni) este de 57 de kilometri, iar dintre partea de vest (comuna Griviţa) şi cea de est (Oancea) este de 68 de kilometri. Căi de comunicaţii Galaţiul este un major nod de transport care implică căi rutiere, transport pe apă şi feroviar. Localizarea geografică face din judeţul Galaţi un important nod regional de legătură între ţările din regiunea de vest a Mării Negre: Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Teritoriul GAL Covurlui este străbătut de o reţea deasă de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Cea mai importantă arteră rutieră este DN 26. DN26 este un drum naţional din România, care leagă oraşul Galaţi de Murgeni. În Murgeni, drumul se leagă de DN24A, care face legătura cu Bârlad şi Huşi. În localitatea Oancea, se ramifică drumul secundar DN26A, care trece frontiera în Republica Moldova, în imediata apropiere a oraşului Cahul.

3

Harta Rutieră a României

20


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, funcţionează în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oancea - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, în regim de trafic internaţional cu specific rutier, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate cu Republica Moldova şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul mărfurilor peste frontiera cu Moldova. Corespondent pe teritoriul moldovean este Punctul Cahul. În prezent judeţul deţine 1.695 km de drumuri publice, din care 31,6% sunt modernizate. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu în judeţul Galaţi este de 38% fiind superioară mediei înregistrate la nivel naţional, de 33,9%. Reţeaua de drumuri a judeţului Vaslui cuprinde: • 8 trasee de drumuri naţionale, din care : - 1 traseu de drum european, E 581- coridorul paneuropean nr. IX ; - 5 trasee de drumuri naţionale principale DN 2F, DN 11A, DN 24, DN 26 şi DN 28 - 2 trasee de drumuri naţionale secundare DN 15D şi DN 24A • 21 trasee de drumuri judeţene; • 213 trasee de drumuri comunale

Reţeaua de drumuri naţionale este formată din: DN 26 – Murgeni – Galaţi, care străbate teritoriul prin comele Cavadineşti, Suceveni, Oancea.

Drumurile judeţene care străbat teritoriul sunt:4 •

DJ 242 – Bălăbăneşti – Vârlezi – Tg. Bujor

DJ 242A – Bereşti – Rădeşti - Bălăbăneşti

DJ 242B – Bereşti – Tg. Bujor

DJ 242D – Suceveni - Băneasa

DJ251G – Vârlezi - Corni – Valea Mărului

DJ 251 – Smulţi – Valea Mărului - Galaţi

În partea de nord teritoriul este străbătut de linia secundară 703 (Bârlad-Galaţi)- cu staţii la Griviţa, Bălăbăneşti, Docăneasa (Vinderei), Tălăşmani (Vinderei).

4

S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui

21


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Relieful teritoriului Luând în considerare poziţionarea de-a lungul exteriorului arcului carpatic, judeţul Galaţi acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor estice5, sudice şi centrale, fapt ce se reflectă în condiţiile climaterice, solului, vegetaţiei şi structurii geologice. Teritoriul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în partea de nord unde se ajunge până la altitudinea de 310 metri (Pădurea Tălăşmani - Rădeşti), şi mai slabă în partea estică coborând până la 30 metri altitudine. Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole. Pe teritoriul GAL COVURLUI relieful preponderat este de deal (8 comune) conform clasificării PNDR, doar 5 comune având un relief de câmpie. În cadrul Podişului Covurlui se disting trei subunităţi geomorfologice cu caractere proprii. La nord de Oancea relieful se înalţă până la 310 metri, în dealul Poleitul. Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stângă a pârâului Chineja se întinde şi dealul Brătilei, până la Măstăcani. Între pârâul Gerului şi Suhurlui se află dealul Corni, care ajunge până în dreptul comunei Pechea; în nord - estul judeţului se află dealul Tutcanilor şi Slivnei. Câmpia Covurlui situată la Sud de culmile deluroase ale Podişului Covurlui, având în Vest Valea Gerului, la Est Valea Prutului, la Sud Câmpia Siretului. Este o zonă cu poduri largi, care face legătura între podiş şi Valea Siretului. Pe latura sudică a sa, la contactul cu Câmpia Siretului, apar mici trepte de abraziune. Limitele sale sunt cât se poate de clare, reprezentate, în cea mai mare parte, prin cueste. La nord, Cuesta Lohanului, continuată cu cea a văii Draslavat-Huşi; la sud, cuestele altor văi subsecvenţe opuse, Jeravăţ şi Horincea, iar la vest, versantul stâng al văii Bârladului. Doar la est, trecerea spre Câmpia colinară a Fălciului se face prin forme mai prelungi care alternează şi cu sectoare mai denivelate. Plaiurile netede, cu mici depresiuni de culme, asimetria reliefului, existenţa cuestelor şi abrupturilor cuestiforme, procesele de versant mai frecvente şi mai active spre valea Bârladului şi Lohanului, constituie câteva dintre caracteristicile geomorfologice ale acestei subunităţi geografice.

5

Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui

22


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Morfologia Dealurilor Fălciului reflectă întru totul conditiile sale genetice evolutive. Sectorul înalt, din nord, conservă aspecte structurale asemănătoare Podişului Central Moldovenesc. Principalele sectoare ale Dealurilor Fălciului sunt: a) Dealurile Dobrina-Olteneşti; b) Dealurile Vinderei - Măluşteni; c) Platourile Albeştilor; d) Dealurile Banca - Griviţa. Clima Pe teritoriul GAL Covurlui clima este temperat continentală6, cu unele variaţii interne datorate reliefului şi orientării văilor. Partea centrală a judeţului, respectiv sudică a ţinutului, prezintă mai multe caracteristici climatice de câmpie, în timp ce partea de nord a teritoriului este într-o regiune deluroasă. Ambele regiuni de câmpie şi deal se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la sud şi sud-vest, care generează topirea zăpezii. Temperatura medie anuală este de 10,5°C, dar în unele părţi din regiunea de nord temperatura medie anuală coboară până la 9-8°C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se înregistrează temperaturi de peste 10°C. Extremele climatice sunt mai curând caracterizate prin ierni reci cu vânturi puternice, decât prin veri calde şi uscate. În timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord şi Nord-Est şi provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C. În ianuarie, temperatura lunară este cuprinsă între -3 şi 4°C. Media lunară a temperaturii înregistrate în luna iulie este de 21,7°C. Circulaţia generală a atmosferei are ca principale caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperatoceanice de la vest şi nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum şi o frecvenţă mare a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est şi nord (în special în perioada rece a jumătăţii anului). În plus, sunt mai puţin frecvente deplasările de aer arctic şi de aer tropical-maritim. Condiţiile climaterice favorizează cultivarea în principal, a grâului, a porumbului, a orzului, a viţei de vie, a culturilor de floarea soarelui şi de soia.

6

Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui

23


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Precipitaţiile Precipitaţiile atmosferice7 prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Astfel, în zonele de câmpie, treapta de relief cea mai joasă a teritoriului, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an, iar în regiunea podişurilor nu depăşesc decât local 800 mm/an. Căderile de precipitaţii în cantităţi mari de 300 mm în 24 de ore sunt frecvente pe întreg teritoriul. Precipitaţiile torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad în luna iulie. Prima zi cu brumă apare în general între 1.10 şi 11.10 iar prima zi cu îngheţ între 11.10 şi 21.10. Valoarea precipitaţiilor este mică în comparaţie cu valorile naţionale. Acesta este un rezultat al situării estcontinentale ce influenţează şi punerea în circulaţie a maselor de aer de la vest la nord-vest. În medie, perioada precipitaţiilor pe an este de 66 zile, dar cu fluctuaţii semnificative în anumiţi ani. Precipitaţiile sunt inegal distribuite pe parcursul anului, cantităţi mari de precipitaţii fiind înregistrate în vară, ca furtună cu ploi. Solurile Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta. Solurile dominante sunt de tip cernoziom cu mai multe variante: cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale. Pe suprafeţe restrânse apar solurile cenuşii şi solurile brune de pădure podzolite. Fertilitatea bună a solului şi relieful cu pante domoale au determinat folosirea în agricultură pe scară mare a fondului funciar. Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este de vârstă pliocen (ponţian – dacian), alcătuit din argile, argile nisipoase, nisipuri, acoperite de depozite de vârstă levantină – reprezentate prin argile, marne, nisipuri roşii şi plăci de gresii. Terenurile arabile au clase de calitate diferite. Gruparea acestora pe clase de calitate se realizează luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, excesul de umiditate de suprafaţă, neuniformitatea terenului etc. În urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI, s-au identificat 5 clase de calitate: clasa I - terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp; clasa II – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp; 7

Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui

24


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

clasa III – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp; clasa IV – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp; clasa V – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi. Se observă că cele mai multe terenuri au clasa I, II şi III de pretabilitate ridicată pentru agricultură. Resurse naturale Resursele judeţelor Galaţi şi Vaslui sunt reprezentate de hidrocarburi (ţiţei şi gaze naturale) exploatate la Schela, Berheci şi Brateş8. Resursele naturale ale teritoriului constau în: - izvoare/ape subterane - apa potabilă care se obţine din foraje cu adâncimi cuprinse între 100160 m cu debite exploatabile de 3,5-5,5 l/s. Apa pentru irigaţii este asigurată de râul Prut . - potenţial energetic eolian – altitudinile scad de la nord la sud, iar văile şi dealurile cu aceeaşi direcţie determină canalizarea pe văi a maselor de aer. Potentialul eolian al judeţului Galaţi, de 1.400 megawati, este echivalent cu producţia a două grupuri de la Cernavodă sau 20% din capacitatea instalată activă din România. În comuna Bereşti Meria, o companie ungară a investit peste 60.000 de euro în instalaţia de măsurare şi măsurarea timp de un an a forţei vântului în zonă. În privinţa producerii energiei eoliene, inconvenientul este inconstanţa, pentru că din cele 8.600 de ore dintr-un an, vântul bate cu o forţă suficientă numai două-trei mii de ore. În judeţul Galaţi, specificul care face atractive investiţiile în parcuri eoliene este tocmai faptul că vântul este constant. Solicitările de înfiinţări ale unor parcuri eoliene în comunele Vârlezi, Smulţi, Corni, au deja avizul de racordare la reţeaua naţională. Cele mai multe din aceste solicitări sunt studii de soluţii avizate în faza a doua, pentru parcuri cu o putere instalată de 1.230 megawati, în localitatea Beresti Meria. În comuna Corni, judeţul Galaţi există un potenţial eolian foarte ridicat, fiind în construcţie un mare parc eolian, iar la Smulţi funcţionează deja trei turbine eoliene. - resurse lemnoase – păduri de foioase şi conifere, utilizate pentru încălzirea locuinţelor - în partea nordică şi vestică a teritoriului cu zone forestiere exploatabile.

8

Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui

25


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- resurse piscicole – râurile, pâraiele şi lacurile de pe teritoriu sunt populate cu porcuşor, mreană, clean, oblet şi păstrăv; - păşunile – asigură hrana animalelor; - pădurile - vânat, ciuperci, hrana albinelor, arbuşti precum cătina, măceşul, dracilla; Râul Prut, cu o lungime de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul Galaţi. Prutul formează graniţa între România şi Republica Moldova. Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Băseu. Pe teritoriul judeţului Galaţi, Prutul curge pe o distanţă de 122 de km, constituind poartă de intrare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, respectiv traseul a trei coridoare majore de migraţie a păsărilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei (traseul East Elbic, traseul Carpatic şi traseul Pontic). Prin

demersurile

Agenţiei

Regionale

de

Protecţie a Mediului Galaţi realizate pentru protecţia şi conservarea

biodiversităţii

din lunca inundabilă a râului Prut s-a constituit Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (cu o suprafaţă de 8247 ha) prin apariţia

H.G.

2151/2004

privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 26


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - aflat în partea de est şi sud a judeţului Galaţi, fiind delimitat la nord de borna topo 1252, pe râul Prut, din Cotu Rusului, iar la sud de punctul de vărsare a Prutului în Dunare, în dreptul bornei topo 1335. Se întinde pe teritoriul administrativ a 9 localităţi: Galaţi, Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, şi pe teritoriul GAL Covurlui, în comunele Oancea, Suceveni, Cavadineşti. Este o zonă naturală cu un rol important în conservarea diversităţii biologice, cu statut de protecţie la nivel naţional şi comunitar şi reprezintă poarta de intrare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Are o lungime de 145 km şi ocupă o suprafaţă de 8.247 ha, dintre care 4.925 ha sunt acoperite de bălţi, lacuri, mlaştini, iar 2.627 ha de pădure şi pajişti umede. Cuprinde rezervaţiile naturale: Ostrovul Prut, Lunca Joasă a Prutului, Lacul Pochina şi Lacul Vlăscuţa; Calitate şi importanţă: Vegetaţia luncii Prutului este reprezentată prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică. Pajiştile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetaţia lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi. Vulnerabilitate: Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat în principal de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc. •

ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime Sursele de apă de suprafaţă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau

în considerare debitele medii multianuale. Deoarece folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale, care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe. Principalele râuri în judeţul Vaslui: Curs de apă

Lungime totală pe teritoriul României (km)

Lungime la nivelul judeţului Vaslui

Bârlad

137

102 Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad

27


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Pe teritoriul GAL-ului există suficiente resurse de apă pentru a asigura cererea de apă potabilă. Calitatea apei de suprafaţă în general este potrivită pentru extragerea şi folosirea sa ca apă potabilă (ape de categoria a-II-a), exceptând râul Bârlad. În condiţiile unui climat semi-arid cu precipitaţii sub 500 mm sau mai puţin de 250 mm în anii secetoşi, dezvoltarea sistemului de irigaţii ar fi imperativă. Pe suprafaţa Grupului de Acţiune Locală COVURLUI există o reţea hidrografică bogată care ar permite dezvoltarea acestuia. Vegetaţia Vegetaţia

este

specifică

pajiştilor

graminee

şi

în

mare

parte

stepice

diverse

cu

ierburi

xerofile9, determinate de condiţiile de climă şi de substratul litologic alcătuit din loess, care ocupă cea mai mare suprafaţă. În prezent vegetaţia naturală e înlocuită în cea mai mare parte de culturi. Local se mai întâlnesc petice mici de pajişti degradate, alcătuite din firuţa (Poa bulbosa), peliniţa (Artemisia austiaca), păiuş (Festuca valeisiaca) şi asociaţii vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podişul Covurlui şi chiar câmpia Covurlui se întâlneşte şi vegetaţie lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus pendunculiflora şi Quercus pubescens. Flora cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii de plante superioare: dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane. Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetări botanice, cele mai multe abordând mai ales terasele, lacurile, mai puţin albia râului. Strict pe teritoriul parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior au fost identificate 49 de asociaţii vegetale si 2 subasociaţii, 8 asociaţii şi o subasociaţie fiind nou semnalate din

9

Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, Bucureşti, 1962-1966

28


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

teritoriul studiat. În literatura de specialitate au fost semnalate 101 asociaţii vegetale din teritoriul studiat şi teritoriile adiacente. Vegetaţia acvatică este dominată de specii pioniere, iar în condiţiile unei structurări mai avansate apar şi specii competitive. Stresul, datorat inundaţiilor sau influenţei antropice se reflectă prin prezenţa speciilor tolerante la stres din categoria celor cu o ecologie largă şi a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale. Din punct de vedere ecologic structura nu este diversificată, predominând speciile hidrofile, micro-mezoterme, euriionice spre slab acid neutrofile. Arii

naturale

protejate10

de

tip

rezervaţie naturală de pe teritoriul GAL Covurlui declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a - zone protejate: Rezervaţia

naturală

forestieră

PĂDUREA POGĂNEŞTI - 33,50 ha Localizare: Dealurile Fălciului, Colinele Covurluiului, Com.Suceveni, Judeţul Galaţi DN 26 Galaţi-Cavadineşti; DJ 242B Băneasa- Suceveni-Rogojeni; Habitat de pădure xerofilă naturală mixtă din zona de deal. Rezervaţia naturală LUNCA JOASĂ A PRUTULUI - 81 ha (inclusă în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului) Localizare: În cuprinsul complexului agro-piscicol Maţa Rădeanu, de pe teritoriul comunei Cavadineşti, sat Vădeni, reprezentând de fapt o suprafaţă inclusă în Balta Maţa, din extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi; Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior. Rezervaţia naturală LACUL POCHINA (inclusă în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului) 74,8 ha Localizare: Comuna Suceveni, sat Rogojeni, (o baltă a râului Prut din nord-estul judeţului Galaţi); Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.

10

www.mmediu.ro www.arpmgl.ro

29


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Fauna

Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populaţie de animale care se înmulţeşte de sine stătător. Din cele 24 de specii de mamifere identificate din fauna teritoriului, 21 au nevoie de măsuri de ocrotire, dintre care 79,17% sunt protejate la nivelul judeţelor Galaţi şi Vaslui prin Legea nr. 462/2001; - 41,46% sunt incluse în Cartea Roşie, 66,67% sunt listate în anexele Convenţiei de la Berna. Din cele 230 specii de păsări, întâlnite, 46 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-se în prevederile legilor sau convenţiilor interne şi internaţionale. Dintre acestea 65,65% sunt protejate la nivel judeţean prin Legea nr. 462/2001; 20% se regăsesc în Cartea Roşie; - 95,65% sunt incluse în anexele Convenţiei de la Berna. De asemenea 38,46% din cele 13 specii de reptile, 57,14% din cele 14 specii de amfibieni şi 11,43% din cele 35 specii de ihtiofaună, identificate din faună sunt incluse în Cartea Roşie a României.

30


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului

Harta 1 – harta teritoriului Grupului de acţiune locală COVURLUI

31


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Harta 2- Harta localizării teritoriului în cadrul judeţelor Galaţi şi Vaslui 32


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Harta cuprinde întreg teritoriul cu delimitarea celor 13 localităţi în cadrul teritoriului, reţeaua principalelor căi de comunicare, principalele centre urbane din vecinătate, râurile principale. Teritoriul este brăzdat de o bogată reţea de drumuri judeţene şi comunale. Ţinutul Grupului de Acţiune COVURLUI este aşezat în partea sudică a judeţului Vaslui şi continuă cu părţile de nord, est şi centrală ale judeţului Galaţi. Este dispus în trepte, şi coboară în altitudine de la nord către sud. Este străbătut de un drum naţional, drumuri judeţene şi de drumuri comunale care fac legătura între localităţile teritoriului. Partea de nord a teritoriului este străbătută de calea ferată care face legătura între Bârlad şi Galaţi. Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, funcţionează în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oancea - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, în regim de trafic internaţional cu specific rutier, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate cu Republica Moldova şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul marfurilor peste frontiera cu Moldova. Corespondent pe teritoriul moldovean este Punctul Cahul.

33


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

1.3 Populaţie – demografie11

Comuna

Populaţie 2002

Soldul migrării

Soldul natural

Sub 20 ani 2011

20 - 40 ani 2011

Peste 60 ani 2011

Populatie activă

Total 2011

Bălăbăneşti

3964

12

-30

552

586

554

1875

2163

Bereşti Meria

4386

-4

-31

991

1068

1032

2186

3983

Cavadineşti

3557

-1

-19

688

773

929

1805

3044

Corni

2495

-26

-32

504

601

624

1060

2217

Jorăşti

1945

-26

-16

529

515

452

927

1869

Oancea

1583

9

-22

257

368

486

722

1437

354

431

407

Rădeşti

11

1534

Smulţi

1639

9

-15

281

358

441

628

1399

Suceveni

2192

-34

-2

356

477

671

1191

1963

Vârlezi

2214

-12

2

476

605

581

783

2104

Fruntişeni*

1848

5

-3

530

619

398

1020

1947

Griviţa

3732

-2

-13

1006

1102

779

2108

3732

Vinderei

4723

-22

-57

1105

1150

1185

3420

4374

TOTAL

35949

7629

8653

8539

17725

31766

Comuna Rădeşti a fost înfiinţată în anul 2004 conform Legii 84 şi s-a desprins din comuna Bălăbăneşti

Comuna Fruntişeni a fost înfiinţată în anul 2004 conform Legii 84 şi s-a desprins din comuna Griviţa, din satele Grăjdeni şi Fruntişeni

Institutul Naţional de Statistic

34


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică Galaţi şi de Institutul Naţional de Statistică Vaslui populaţia totală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală COVURLUI era la 1 iulie 2011 de 31766 locuitori, împărţită între cele 13 localităţi componente. Conform Legii 84 din 5 aprilie 2004 - Se aprobă înfiinţarea unor comune în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.

Astfel, pentru comuna nou înfiinţată Rădeşti – judeţul Galaţi nu există date statistice referitoare la populaţie şi/sau suprafaţă decât din anul 2004. Cea mai populată localitate aflată pe teritoriul GAL Covurlui este comuna Griviţa, având 437412 locuitori şi cea mai slab populată este Smulţi cu 1399 de locuitori. Densitatea populaţiei la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor furnizate de INSSE Galaţi şi INSSE Vaslui este de 38 locuitori pe kilometru pătrat. Comparativ cu densitatea populaţiei la nivelul judeţelor Galaţi (136,5 locuitori/kmp) şi Vaslui (86,5 locuitori/kmp) şi la nivel naţional 90,1 locuitori / kmp, este semnificativ mai mică.

Populatie Total %

An de referinţă 2002 35949 100

Soldul Soldul migrării natural -92 -238 -----

Sub 20 ani 2011 7629 21,22

Peste 60 ani 2011 8539 23,75

Populaţie activă 17725 49,30

Şomaj 1407 3,91

Dinamica populaţiei Dinamica populaţiei teritoriului arată o tendinţă de scădere, conform tendinţei de scădere a populaţiei la nivel naţional, iar soldul natural, la nivelul anului 2009, este negativ. Cel mai mare număr de naşteri a fost înregistrat în anul 1992, iar cel mai mic în 2008. În ceea ce priveşte decesele în anul 2007 s-au înregistrat cele mai multe decese pe teritoriul GAL Covurlui, iar în anul 1992 cele mai puţine. Comunele din teritoriu, cu cel mai mare spor natural, potrivit datelor disponibile pentru anii 1992, 2002, 2007, 2008 şi 2009 sunt Vârlezi, Suceveni, Fruntişeni La 1 ianuarie 2011 comuna cu cea mai numeroasă populaţie sub 20 de ani era comuna Vinderei, dar tot aceasta înregistrează şi cel mai mare număr de oameni peste 60 de ani.

12

Institutul Naţional de Statistică Vaslui

35


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Din punct de vedere al soldului migratoriu la nivelul anului 2011 acesta este negativ pentru spaţiul GAL Covurlui, tendinţa populaţiei este de a părăsi localitatea. Comuna Bălăbăneşti Bereşti Meria Cavadineşti Corni Jorăşti Oancea Rădeşti Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni Griviţa Vinderei TOTAL

Şomaj 64 170 195 69 170 215 58 69 60 167 34 64 72 1407

Total 2163 3983 3044 2217 1869 1437 1534 1399 1963 2104 1947 3732 4374 31766

% 2.95 4.27 6.41 3.11 9.10 14.96 3.78 4.93 3.06 7.94 1.75 1.71 1.65 4.43

Ca urmare a datelor puse la dispoziţie de către Agenţiile Judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din cele două judeţe – Galaţi şi Vaslui – pe suprafaţa cărora se întinde teritoriul GAL Covurlui – cel mai mare număr de şomeri sunt înregistraţi în localităţile Oancea, Cavadineşti, Bereşti Meria, Jorăşti, iar comuna cu cei mai puţini şomeri înregistraţi este Fruntişeni. În comuna Vinderei se înregistrează cei mai puţini şomeri, raportaţi la numărul de locuitori. 1.4. Patrimoniul de mediu Patrimoniul de mediu este reprezentat în teritoriul nostru de relieful bogat, reprezentat de dealuri împletite cu văi şi zone de câmpie piemontană şi joasă. Relieful variat al teritoriului este brăzdat de o bogată reţea de ape curgătoare, un teritoriu complex caracterizat prin biodiversitate, cu arii naturale şi zone în care habitează specii protejate. Toate aceste caracteristici definesc un teritoriu cu potenţial de dezvoltare a resurselor naturale şi de valorificare a acestora în vederea dezvoltării locale. Bazinul hidrografic bogat, pe lângă frumuseţea peisajului, oferă teritoriului o bogată faună acvatică, adevărate resurse piscicole. Râul Prut este lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă

36


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe râu a fost treptat abandonată, şenalul nemaifiind întreţinut decât pe partea Republicii Moldova până la Leova, are însă un debit mic (de peste 2 ori şi jumătate mai mic decât Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Başeu. Pe Prut există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costeşti) realizate împreună cu URSS. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un sector mic, unde întretaie şirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la cîteva sute de metri căpătând formă de chei. Mai spre sud valea râului se lărgeşte până la 5-6 km, cursul devine liniştit, malurile nu sunt înalte, capătă formă simetrică, pe versanţi sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea râului Prut se lărgeşte considerabil până la 8-10 km râul formează meandre, se ramifică în braţe versanţii devin mai domoli pe alocuri fragmentaţi de ravene, lăţimea albiei variază între 50 şi 180 m, adâncimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micşorează până la 0,7 m/s. Dacă terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundaţiilor şi viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat şi au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălţilor, mlaştinilor care au rămas, dar a căror suprafaţă continuă să se micşoreze. În prezent apa Prutului este poluată de diferite substanţe chimice şi organice. Însă după epurare apa Prutului se foloseşte ca apă potabilă în localităţile riverane. Ea se întrebuinţează de asemenea pentru irigare în industrie şi în alte domenii ale economiei naţionale. Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa afluenţilor mai mici este foarte poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deşeurile provenind de la canalizarea localităţilor urbane şi rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de scurgere.

37


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Date asupra morfometriei bazinului hidrografic şi a scurgerii lichide ale râului Prut13

Reţeaua hidrografică Teritoriul judeţului Vaslui este drenat de râul Prut şi Bârlad, cărora li se adaugă o reţea hidrografică autohtonă, reprezentată de afluenţii lor. Prutul, pe teritoriul judeţului Vaslui îşi desfăşoară cursul pe o distanţă de cca. 160 km de la est de satul Ghermăneşti în nord şi până în amonte de confluenţa cu Elanul în sud. Principalii afluenţi sunt pârâul Şopârleni, Sărata, Floreni, Hulubăţ. Prutul la Bumbăta (comuna Vetrişoaia) are un debit de 82,1 mc/s., iar debitele maxime corespund lunii martie. Râul Jăravăţ este curs de apă afluent al râului Bârlad, bazinul având o suprafaţă totală de 152 km pătraţi, iar cursul de apă o lungime de 29 km. Râul traversează nordul comunei Bălăbăneşti, respectiv satul Lungeşti: emisar râul Bârlad, punct de vărsare Griviţa. Singurul afluent al râului Jeravăţ este râul Bălăbăneşti. Râul Jăravăţ traversează comuna Griviţa judeţul Vaslui, intrând pe teritoriul judeţului Galaţi nu departe de Halta CFR Bălăbăneşti. Undeva în apropierea delimitării teritoriale dintre cele două judeţe, în dreptul unui pod parte a drumului naţional ce leagă Bârladul de Galaţi, un indicator informativ pătat de rugină anunţă prezenţa Jăravăţului.

13

Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad

38


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Teritoriul cuprinde o bogată reţea hidrografică14 formată din ape curgătoare, lacuri de acumulare şi bălţi (Hobana, Elan, Liscov, Oarba, Silvana, Suhu, Bujorul, Horincea, Chineja, Cacia, Telejean, Broscaru, Leahului, Pochina, Şovârca, Măicaşu). Natura 2000. Situaţia ariilor protejate în teritoriul GAL Covurlui Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale constituită la nivel european şi ca atare principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Scopul Reţelei Natura 2000 este conservarea valorilor naturale de importanţă comunitară printr-o dezvoltare durabilă, fără a aduce prejudicii comunităţii locale. Reţeaua ecologică Natura 2000 are în vedere respectarea celor două Directive Europene: Directiva Păsări (SPA- Arii de Protecţie Specială Avifaunistică) şi Directiva Habitate (SCI- Situri de Importanţă Comunitară). În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 şi în România, a fost desemnat situl de protecţie avifaunistică: ROSPA 0119 Horga-Zorleni, pe teritoriul administrativ al comunelor: Banca (20%), Epureni (69%), Fruntişeni (61%), Griviţa (8%), Murgeni (1%), Măluşteni (23%), Vinderei (20%), Zorleni (52%) judeţul Vaslui. În conformitate cu Ordinul M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea refimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România sunt prevăzute următoarele situri de importanţă comunitară: Pădurea Tălăşmani, situată pe dealurile

Fălciului

şi

Colinele

Covurluiului, la limita cu Podişul Bârladului, pe raza localităţilor Bereşti şi

Tălăşmani,

este

o

rezervaţie

forestieră de interes naţional. Ocupă o suprafaţă de 20 ha. Protejează habitatul de pădure naturală cu specii de stejar, fag oriental, frasin, jugastru şi tei pucios din zona de deal, 23 de exemplare din specia Fagus Orientalis sunt marcate ca fiind arbori seculari.

14

Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad

39


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului, în judeţul Vaslui, pe teritoriul administrativ al municipiului Bârlad şi pe teritoiul GAL Covurlui în comunele Griviţa şi Vinderei. În judeţul Galaţi, sunt trei arii de protecţie specială avifaunistică: Lacul Brateş – 15.558 ha, Lunca Prutului -14.389 ha , Mata – Cârja – Rădeanu -5.735 ha). Cele din urmă se suprapun pe teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi în acelaşi timp extind aria de protecţie avifaunistică Lunca Prutului. Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Lunca Prutului Inferior se află situata în estul judeţului Galaţi, în Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, Euroregiunea Dunarea Inferioară, la graniţa cu Republica Moldova. Rezervaţia naturală este situată în cuprinsul complexului agro-piscicol Mata Rădeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINEŞTI, sat VĂDENI, reprezentând de fapt o suprafaţă inclusă în Balta Mata, din extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi. Încadrare în Euroregiunea României: Podişul Central Moldovenesc Subunitatea: Lunca inundabilă a Prutului Inferior Prin

demersurile

Agenţiei

Regionale de Protecţie a Mediului Galaţi realizate pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii din lunca inundabilă

a

râului

Prut

s-a

constituit Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (cu o suprafaţă de 8247 ha) prin apariţia H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Importanţa ecologică a acestui parc este recunoscută la nivel internaţional. Astfel, ca urmare a studiului regional finanţat de Biroul RAMSAR, în perioada 1999-2001, Prutul Inferior a fost propus pentru a fi inclus în programul Coridorul Verde al Dunării Inferioare desfăşurat cu susţinerea WWF. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior includ: lacul Brateş, inclusiv pepiniera piscicolă şi zona de stufăriş şi vegetaţie palustra.

40


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

LACUL POCHINA 15 Aria naturală protejată se află pe raza administrativă a comunei Suceveni, sat Rogojeni, din estul intravilanului acestui sat, fiind o baltă a râului Prut, respectiv – din nordestul judeţului. Suprafaţa (conform Legii 5/2000): 74,8 ha. Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită se află în bazinul hidrografic al Prutului Inferior. În cadrul migratiei aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice. Dintre acestea amintim de: ardeide, ciconii, threskiornithide, anatide, ralide, charidriiforme, laride, sternide, hirundinide, sylviide s.a. PĂDUREA POGĂNEŞTI Aria naturală se situează pe teritoriul administrativ al comunei Suceveni, la sudvest de aceasta, respectiv din nord – estul judeţului. Suprafaţa (conform Legii 5/2000) : 33,5 ha. Habitat de pădure xerofila naturală mixtă (şleau) din zona de deal cu Quercus pedunculiflora, Q. pubescens, Q. petraea si Tilia cordata; Arbori din specia Q. petraea, situaţi la limita inferioară arealistică şi climatică pentru această specie; Vegetaţia predominantă - de stejar şi hibrizi ai acestui gen în asociatie cu vegetatie de silvostepă caracteristică; Aici se întâlnesc şi exemplare rare de frasin pufos - Fraxinus cariariaefolia; Flora de silvostepa cu influente stepice reprezentata prin specii rare: Paeonia peregrina romanica, Asparagus pseudoscaber, Silene compacta; Alte specii de floră specifice: Scorzonera hispanica, Rindera umbelata. Teritoriul GAL Covurlui este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care se adaugă o serie de monumente ale naturii. Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui importanţă turistică este amplificată de resursele sale recreative.

15

Direcţia Silvică Galaţi

41


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PĂDUREA TĂLĂŞMANI Aria naturală protejată se află situată pe raza administrativă a oraşului BEREŞTI, judeţul Galaţi şi Tălăşmani (comuna Vinderei) judeţul Vaslui. Suprafaţa (conform Legii 5/2000): 20 ha, pe teritoriile judeţelor Vaslui şi Galaţi. Este o importantă rezervaţia de arbori seculari Până la intrarea în zona rezervată poate fi întâlnit plopul secular canadian, cu vârsta de cca. 135 ani, pe o înălţime mai mare de 45 de metri. Numele

Suprafaţa

zonei

în ha

Pădurea

62

Caracteristici principale Habitat de pădure naturală cu 23 de exemplare marcate de

Tălăşmani

arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rară în

(ROSCI

aceasta zonă. Arborii seculari, aflaţi în stare bună de

0175)

vegetaţie, existenţi în masivul de pădure Tălăşmani (pădure de quercinee) sunt marcaţi, pentru fiecare fiind întocmită câte o fișă. În jurul acestor exemplare este protejată şi zona tampon (pădure de foioase). Situl are următoarea succesiune de straturi geologice: nisipuri, pietrișuri, argile şi loessuri a căror vârstă a fost situată în romanian (pliocen). Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desfășurate între văi paralele.Clase de habitate: culturi (teren arabil), păduri de foioase.

Pădurea

33,5

Pogăneşti

Habitat de pădure xerofila naturală mixtă (şleau) din zona de deal cu Quercus pedunculiflora, Q. pubescens, Q. petraea si Tilia cordata; Arbori din specia Q. petraea, situaţi la limita inferioară arealistică şi climatică pentru această specie;

Lunca

5.656

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul

Joasă

judeţului

a

geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea Platforma

Prutului

Galaţi,

se

încadrează

în

marea

unitate

Inferior

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este

(ROSCI

subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia

0105)

Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului.

42


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Clase de habitate:râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), păşuni, păduri de foioase. (OANCEA – ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa,

ROSPA0130

Maţa

Cârja

Rădeanu,

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului SUCEVENI – ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului CAVADINEŞTI - ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului) Lacul

74,8

Pochina

Zona de o importantă avifaunistică deosebită aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior. În cadrul migratiei aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice. Dintre acestea amintim de: ardeide, ciconii, threskiornithide, anatide, ralide, charidriiforme, laride, sternide, hirundinide, sylviide s.a.

Sursa: Ministerul Mediului şi Pădurilor – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Comunele Oancea şi Suceveni reprezintă zone defavorizate de condiţii natural specifice conform PNDR, deoarece cuprind acele areale continue unde nota de bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi prezintă caracteristici naturale particulare. 1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural În cadrul Strategiei Naţionale a Patrimoniului Cultural (2008 – 2013), patrimoniul cultural este definit: „ca un ansamblu a resurselor moştenite, identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora şi care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie şi care cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi naturali, de-a lungul timpului,,. (pg.10) În cadrul aceleiaşi strategii, patrimoniul cultural se împarte în patrimoniu imobil (monumentele, ansamblurile şi siturile istorice), patrimoniu mobil (muzee, arhive şi colecţii) şi patrimoniu imaterial (practici locale: obiceiuri, meşteşuguri, tradiţii şi credinţe locale) .

43


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Conform legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, monumentele, ansamblurile şi siturile istorice sunt clasificate în două grupe: grupa A care cuprinde monumente istorice de valoare naţională şi universală şi grupa B în care sunt incluse monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local. O altă clasificare a monumentelor istorice, conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a III-a– Zone Protejate – completează din punct de vedere pragmatic/operaţional clasificarea anterioară. Astfel, monumentele istorice cuprind monumentele arhitecturale şi monumentele arheologice. În teritoriul Grupului de Acţiune Locală Covurlui se află 10 monumente istorice din totalul de 266 (lista INMI 2004)16 în judeţul Galaţi şi 6 monumente istorice din totalul de 449 (lista INMI 2004)1 în judeţul Vaslui (Anexa). Dintre acestea 1 monument face parte din categoria A în judeţul Galaţi si 2 monumente în judeţul Vaslui (monumente istorice de valoare naţională şi universală) şi 9 monumente din categoria B în judeţul Galati şi 4 monumente în judeţul Vaslui (monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local). Lista Monumentelor Istorice (LMI) a fost aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004. Nr

Cod LMI 2004

Denumire

Localitate

1

GL-l-m-A-

Valul Lui Atanaric

Sat

02975.09 2

3

GL-l-s-B-02981

GL-l-m-B-

GL-l-m-B-

Datare

Măcişeni,

Sec. II-IV p. Chr.

comuna Corni

Epoca Migraţiilor

Situl arheologic de la

Sat Cavadineşti,

„Râpa

Cavadineşti, punct „Râpa

comuna

Glodului”La 4

Glodului”

Cavadineşti

km SV de sat

Aşezare daco-romană

Sat

„Râpa

Sec IV – III a. Chr.

comuna

Glodului”La 4

Latene

Cavadineşti

km SV de sat

Sat

„Râpa

Sec. XIII – XII a.

comuna

Glodului”La 4

Chr.

Epoca

Cavadineşti

km SV de sat

bronzului

târziu,

02981.01 4

Adresă

Aşezare

02981.02

Cavadineşti

Cavadineşti

cultura Nouă 5

GL-l-s-B-02987

Necropolă

Sat

Lunca,

comuna Jorăşti

„Râpa cu oale”

Sec. IV p. Chr.

(Râpa

Epoca migraţiilor,

Grozeşti) 6

GL-l-s-B-02990

Situl arheologic de la

16

http://www.inmi.ro/lista.html

Sat

44

Puricani,

la

cultura Sântana de

300 m N de sat

Mureş - Cerneahov

„Poarta


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

7

GL-l-s-B-

Puricani, punct „Poarta

Comuna Bereşti-

Bâzanului” la

Bâzanului”

Meria

2 km V de sat

Aşezare

Sat

02990.01

Puricani,

Sec. XI – X a. Chr.,

Comuna Bereşti-

Hallstatt

Meria 8

GL-l-s-B-

Aşezare

Sat

02990.02

Puricani,

10.000

Comuna Bereşti-

a.

Chr.,

Paleolitic

Meria 9

GL-l-s-B-02993

Aşezare

Sat

Suceveni,

Comuna

La 2 km E de

Mil. IV a. Chr.,

sat

Eneolitic

Suceveni

târziu,

cultura Gumelniţa, aspect

Stoicani-

Aldeni 10

GL-ll-m-B-

Şcoala tip „Spiru Haret”

03085 11

VS-l-s-A-06691

Sat

Lunca,

1901

comuna Jorăşti Situl arheologic de la

Sat

Trestiana,

Trestiana

comuna Griviţa

Pct.

Neolitic timpuriu,

„Trestiana”, la

cultura

500 m NV de

Criş

sat

Starcevo-

(teren

arabil), 55,

tarla parcela

931 12

VS–II–m–A–

Biserica de lemn ”Sf.

Sat

Obârşeni,

06861

Nicolae”

comuna Vinderei

154, în centrul satului,

1764

în

cimitir 13

14

15

VS–II–m–B–

Biserica de lemn ”Sf.

Sat

Grăjdeni,

06803

Gheorghe”

comuna

satului,

Fruntişeni

cimitir 259, la 1,5 km

VS–II–m–B–

Biserica ”Sf. Nicolae şi

Sat

Grăjdeni,

06802

Sf. Treime” a Mănăstirii

comuna

Grăjdeni

Fruntişeni

VS–IV–m–B–

Bustul Domnitorului Al.

Sat

06913

I. Cuza

comuna Griviţa

95, în centrul

Înc. sec. XIX

în 1853-1860

S de sat Griviţa,

632,

în

faţa

şcolii

şi

bisericii

în

1904

centrul satului 16

VS–IV–m–B–

Monumentul funerar al

Sat

06914

profesorului

comuna Griviţa

filantrop

Stroe Belloescu

Griviţa,

633, în centrul satului, incinta ansamblului filantropic

45

în

1912


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

(şcoală, biserică

şi

statuia domnitorului Al. I. Cuza

Valul lui Atanaric Localizare: De la Stoicani la Toflea Adresa: Capătul de est în Lunca Prutului de pe teritoriul com. Stoicani până în dreptul localităţilor Brăhăşeşti-Toflea, pe malul stâng al Siretului, în partea NV a judeţului Galaţi Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): GL-I-s-A-02975 Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea goţii se stabilesc în spaţiul de la nord de Marea Neagră ocupând un teritoriu imens cuprins în linii mari între Don şi limesul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare ale goţilor, încearcă din răsputeri să se opună hunilor, care vin ca un tăvălug, determinând mişcarea mai multor triburi pe care le împing în faţa lor.

Prima tentativă de apărare a lui Atanaric a avut loc, se pare, pe linia Nistrului şi s-a dovedit a fi zadarnică după cum reiese din cronica lui Ammianus Marcellinus, căci hunii trec Nistrul prin vad şi pe plute improvizate, pe burdufuri, învăluind oastea vizigotă ce se vede nevoită să bată în retragere. Atanaric reuşeşte să-şi regrupeze forţele şi să organizeze o a doua defensivă, după spusele aceluiaşi Ammianus, într-o zonă cu înălţimi pieptise unde sunt ridicate “ziduri înalte” ce pot fi identificate în valurile de pământ vizibile şi astăzi, pe teritoriul judeţului Galaţi, între localităţile Ploscuţeni şi Stoicani. 46


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Aceste “ziduri înalte” brăzdează judeţul Galaţi în diagonală, pe direcţia SE-NV, prezentând numeroase meandre sau zigzaguri, realizate fie datorită structurii şi morfologiei terenului, fie din cauza anumitor obstacole greu de străbătut atunci (păduri seculare). Valul lui Atanaric este atestat în documentele moldoveneşti ca element topografic încă din secolul al XV-lea. Urmărind traseul valului, acesta trece pe teritoriul administrativ al comunei Corni, respectiv prin satul Măcişeni. Valul lui Atanaric, datând din perioada sec.II-IV d. Chr, este monument istoric, de categorie A, de importanţă naţională şi internaţională, fiind înscris în Lista monumentelor istorice, aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, cu codul general GL-I-s-A-02975, începând de la GL-I-s-A-02975.1 până la GL-I-s-A-02975.16.

Obiceiuri şi tradiţii locale Meşteşugurile tradiţionale reprezintă în zilele noastre o atracţie şi un interes în acelaşi timp. Produsele meşterilor populari au început să fie din ce în ce mai căutate nu numai de turiştii străini. Ele sunt achiziţionate de instituţii publice şi firme pentru a fi folosite sub forma de cadouri la întâlnirile cu reprezentanţii unor organizaţii din străinătate şi sunt din ce în ce mai căutate de publicul larg atras de frumuseţea, unicitatea cât şi utilitatea acestui tip de produse. Un exemplu ar fi faptul că, din ce în ce mai multe persoane preferă pentru utilizarea cotidiană, în bucătărie, vase ceramice care sunt ecologice şi menţin o savoare deosebită preparatelor culinare. Reprezentative pentru teritoriul GAL Covurlui, încă din cele mai vechi timpuri, sunt meşteşugurile ce vizează:

Olăritul În urma valorificării inepuizabilului tezaur informativ furnizat prin intermediul cercetărilor de teren, producţia ceramică a fost concentrată într-o zonă mai puţin prielnică practicării agriculturii, dar care întrunea condiţia existenţei materiei prime din abundenţă, astfel satul Brădeşti din comuna Vinderei, avea o producţie ce polariza întreaga activitate ceramică din jurul Vasluiului şi Galaţiului la început de secol XX. O altă statistică de specialitate realizată în anul 1928, privind numărul centrelor de olărit de pe teritoriul tării, situează Brădeştiul cu 190 de familii de olari şi peste 150 de cuptoare de ars, pe locul patru între cele mai importante 77 de centre de pe cuprinsul ţării. Din păcate, o dată cu trecerea timpului, numărul familiilor s-a redus drastic, ajungându-se în ultimii ani la doar câteva

47


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

familii. Contactul cu lumea comercială şi viaţa oraşelor, unde populaţia rurală îşi desfăcea produsele, a oferit locuitorilor, prilejul de a-şi procura diferite mărfuri industriale. Astfel se explică, declinul olăriei ţărăneşti contemporane, ceramica populară fiind înlocuită cu articole şi produse de alt gen, majoritatea olarilor dispărând. În ciuda acestor împrejurări nefavorabile, au mai ramas câteva familii de meşteri olari, care s-au încăpăţânat să ducă mai departe meşteşugul moştenit de la părinţi şi bunici. - prelucrarea lemnului (remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite pe aceste meleaguri), de la simbolurile solare, care implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât şi forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la reprezentările antropomorfe, având variate forme de expresie; - ţesături de interior, domeniu mult mai productiv şi cu o mare pregnanţă. Aici istoria contează mai puţin, meşteşugul este încă în floare, meşterii populari fiind recunoscuţi pentru autenticitatea obiectelor de artizanat pe care le produc: scoarţe, prosoape, costume populare. Ansamblul contemporan al artei tradiţionale şi al meşterilor populari se prezintă pregnant contradictoriu. Pe de o parte, aşa cum am văzut, există tradiţii foarte bogate, pe de altă se manifestă un proces de stagnare şi chiar de dispariţie în unele sectoare. Deosebit de grav este faptul că nu se derulează în prezent nici un program de instruire a tinerilor în practicarea meşteşugurilor tradiţionale. Datorită acestui fapt pe de o parte şi a lipsei de informaţie pe de altă parte, tinerii din sat prefera să migreze către centrele urbane sau în alte ţări atraşi şi de mirajul unor câştiguri mari. Nu lipsit de importanţă este faptul că nu există continuitate în comercializarea produselor, vânzările importante fiind făcute cu ocazia târgurilor meşterilor populari care sunt manifestări organizate o dată sau de două ori pe an. Obiceiurile şi tradiţiile locale se pot împărţi în 3 categorii: obiceiuri pre-creştine, obiceiuri creştine şi obiceiuri moderne. O mare parte dintre obiceiurile pe care le regăsim în teritoriu sunt legate ca şi în alte regiuni din ţară de marile răscruci din viaţa omului pe parcursul evoluţiei acestuia, de la naştere şi până la moarte. Unicitatea în ceea ce priveşte obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în preajma sărbătorilor importante de peste an (Crăciunul şi Anul Nou) în teritoriul”GAL Covurlui”constă în sosirea Caprei. În ajunul Crăciunului se umblă cu colinda. Se fac echipe de 2-5 copii sau tineri care colindă pe la casele vecinilor şi rudelor şi care au repertoriu de colinde religioase: Azi e seara de Ajun, Ziorel de ziuă, O, ce veste minunată, Trei păstori, Sus, boieri, nu mai dormiţi, Ia, sculaţi, boieri, boieri, Florile dalbe.

48


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Semănatul. În dimineaţa zilei de Anul Nou, copiii umblă cu semănatul sau Sorcova, pe la casele gospodarilor. " Îşi iau în nişte săculeţe de pânză grâu, orz, secară, orez etc. şi merg pe la case şi zic aceste cuvinte: Să trăiţi,/ Să-nfloriţi / Ca merii, / Ca perii / În mijlocul verii, / Să fiţi tari ca piatra şi iuţi ca săgeata,/ Să fiţi tari ca fierul / şi iuţi ca oţelul! / La anul şi la mulţi ani!, aceasta se cheamă că seamănă ceea ce au arat spre seara de Anul Nou. În zilele noastre, cu semănatul merg numai copiii mici. Dacă primii care vin cu semănatul sunt băieţi, acesta este un semn bun pentru gospodăria respectivă. Din ziua Naşterii Domnului şi până la Sfântul Ioan, copiii colindă cu Steaua. Cântecul de stea reaminteşte povestea Naşterii lui Iisus şi poartă simbolul steluţei care i-a călăuzit pe cei trei magi. Pentru cel mai important moment trecerea în noul an, pregătirile se reiau . În săptămâna dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU, în toate satele cetele de flăcăi se pregătesc pentru ’’urat” , sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat în ajunul ANULUI NOU sunt aşteptaţi să apară‚ ”Ursul”, ”Capra”, ’’Bunghierii”, ’’Căiuţii”, ”Jienii”, ”Mascaţii”, etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: ”mascaţii”. Recuzita, măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care în gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinei cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic. Unul din cele mai răspândite obiceiuri de Anul Nou, din judeţul Vaslui, (comunele Fruntişeni, Griviţa şi Vinderei) îl constituie manifestarea de teatru popular. Ceea ce impresionează de la bun început este costumaţia interpreţilor în care predomină elementele de port popular şi de uniformă militară. Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie. Pe teritoriul ”GAL Covurlui” oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşte prin ”postul Paştelui” numit şi ”Postul Cel Mare”, post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe după ”Duminica iertării”, în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paşte. Ultima săptămână din Postul Paştelui se numeşte ”Săptămâna Patimilor” 49


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

şi începe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. ”Săptămâna Patimilor” comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea Lui. În această ultimă săptămână, multe biserici ţin slujbe în fiecare seară, numite ”Denie”. De luni până joi se comemorează ultima masă, prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeşte ”Joia Mare”. Vineri, numită ”Vinerea Mare” se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce. În acesta zi, se ţine ”post negru”, adică nu se mănâncă nimic.În dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi; copii trebuie să-şi clătească faţa cu apă şi să-şi atingă obrajii cu ouălele pentru a avea un an plin de bogăţii. În ceea ce priveşte obiceiurile contemporane, foarte întâlnită este organizarea zilei comunelor sau organizarea de târguri, festivaluri.

Sărbători locale: Comuna Smulţi: zilele comunei de Sf. Dumitru Comuna Suceveni: - Hramul localităţii Suceveni – 21 mai – „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” - Hramul localităţii Rogojeni – 8 noiembrie – „Sf. Mihail şi Gavril” Comuna Fruntişeni: ziua satului Grăjdeni – 23 aprilie Comuna Griviţa: - ziua comunei – 26 octombrie - Hramul Bisericii din localitatea Griviţa – 21 mai Comuna Vinderei: - Târgul meşterilor populari şi Festivalul Folcloric „Hora din străbuni” - Hramul satelor din comună

Meşteşugul vinului se practică în crame de prelucrare şi stocare pe care le întâlnim în teritoriu (Oancea, Smulţi) şi care sunt recunoscute şi ca locuri specifice de degustare a soiurilor de vinuri. Pe teritoriul GAL Covurlui, populaţia

50

de

etnie

rromă

are


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

îndeletniciri specifice tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi, astfel se întâlnesc: lăutari cărămidari, fierari, turnători, geambaşi. Teritoriul este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care vin să se adauge o serie de monumente ale naturii. Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui importanţă turistică este amplificată de impresionantele sale resursele recreative. Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită unui potenţial atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul GAL Covurlui.

2. Economia locală 2.1. Repartizarea populaţiei active Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică filialele Galaţi şi Vaslui populaţia activă, din teritoriul GAL înregistrată la ultimul recensământ era următoarea: Total populaţie

Populatie activă

Sector Agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector privind serviciile

Bălăbăneşti Bereşti Meria

3,964

1875

12

6

9

43

2186

9

1

9

58

Cavadineşti

3,557 2,495 1,945 1,583

1805

7

2

7

32

1060

5

0

4

42

927

3

0

4

31

722

17

7

12

68

5

0

13

51

628

9

1

10

41

1191

4

0

8

32

783

5

0

7

45

1020

10

0

5

63

2108

11

2

10

67

3420 17725

7 104

2 21

4 102

64 637

Comuna

Corni Jorăşti Oancea

4,386

Rădeşti Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni Griviţa Vinderei TOTAL

1,639 2,192 2,214 1,848 5,403 4,723 35,949

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

51


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Populaţia activă pe teritoriul „GAL Covurlui” Balabanesti Beresti Meria Cavadinesti Corni Jorasti Oancea Smulti Suceveni Varlezi Fruntiseni Grivita Vinderei

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă. Populaţia economic inactivă include următoarele categorii de populaţie: - elevi sau studenţi; - pensionari (de toate categoriile); - casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie); - persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.); - persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (această categorie de populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă). În ultimii 5 ani, conform statisticilor Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi şi Vaslui s-a constatat o scădere drastică a numărului de salariaţi, acest lucru datorându-se, în principal, crizei economice mondiale care a afectat şi România. Din punct de vedere economic teritoriul „GAL Covurlui” este slab dezvoltat, principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura şi creşterea animalelor. În ultimele decenii s-a afirmat tot mai des că viabilitatea zonelor rurale nu poate să depindă numai de agricultură, care trebuie să-şi consolideze rolul în protejarea mediului rural, în producerea de hrană sigură şi de calitate, ci şi de posibilitatea de iniţiere şi dezvoltare în acest spaţiu a unor activităţi nonagricole, de dezvoltare a unui sector al serviciilor pentru agricultură şi pentru populaţia rurală.

52


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În ceea ce priveşte situaţia din „GAL Covurlui” sunt de subliniat şi câteva aspecte importante legate de veniturile din agricultură, şi anume: - Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanţa faţă de zonele urbane se măreşte din ce în ce mai mult; - Veniturile rurale se diversifică, îndepărtându-se de predominanţa agriculturii de subzistenţă; - Veniturile lunare din gospodăriile agricultorilor sunt de regulă mai mici decât cele din gospodăriile rurale obişnuite; - Incidenţa sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale şi in rândul angajaţilor din agricultură; Este

necesară

valorificarea resurselor locale,

creşterea

productivităţii agricultură,

învăţarea

tehnologiilor

şi

materializarea pregătirea

în

lor,

generaţiei

tinere pentru muncă, realizarea

unui

învăţământ de formare şi informare, la toate nivelurile, găsirea unor soluţii pentru valorificarea întregului potenţial uman de care dispune satul românesc. Dezvoltarea industriei rurale şi a serviciilor trebuie să reprezinte un obiectiv fundamental al autorităţilor datorită implicaţiilor economice şi sociale ale acestora asupra locuitorilor satelor. În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de bază pentru mediul rural perspectivele de dezvoltare a spaţiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltată şi ineficientă, care nu poate asigura oportunităţi suficiente de atragere a populaţiei agricole disponibilizate în activităţi neagricole. Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale şi sociale rurale, care s-o apropie cel puţin de nivelul celei din mediul urban, va facilita înfiinţarea de activităţi neagricole în spaţiul rural, care să genereze crearea de noi locuri de muncă permanente sau temporare.

53


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

2.2 Agricultura 17

Balanţa terenurilor din GAL-ul COVURLUI arată astfel: -suprafaţă totală 84682 ha. 100 % după datele oficiale statistice; însă după datele, tot oficiale, ale instituţiilor publice (Prefectura Galaţi) suprafaţa totală este de 86827 ha. Întrucât celelalte date privind categoriile de folosinţe ale terenului sunt obţinute tot de la instituţiile descentralizate (Prefectură, DADR s.a) vom folosi ca referinţă cifra de 86826 ha. Categoria suprafeţei agricole

Ha

%

Total fond funciar

86827

100

Suprafaţa agricolă totală

70219

80.87

d.c. Arabil

52866

60.89

Fâneţe

67

0.08

Păşuni

14158

16.31

2888

3.33

240

0.28

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

10211

11.76

d.c. Păduri

10211

11.76

Construcţii

1950

2.25

Drumuri şi căi ferate

1973

2.81

Ape şi bălţi

1823

2.10

711

0.82

Vii si pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole

Alte suprafeţe

La nivelul GAL-ului nostru, suprafaţa agricolă ocupă o pondere de 80,87 % din total, ceea ce conferă agriculturii rolul predominant în economia zonei, în raport cu celelalte ramuri economice.

Suprafata totala Teren arabil Fanete Pasuni Vii si pepiniere Livezi Paduri Ape si balti Constructii Cai de com unicatii Alte terenuri

Suprafaţa agricolă este utilizată în proporţie de 75,28 % ca teren arabil, 26,90 % ca păşuni şi fâneţe naturale, 4,11 % pentru cultura viţei de vie si 0,34 % pentru livezi. 17 17

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui

54


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

SITUAŢIA privind suprafaţa fondului funciar după modul de folosinţă U.M.- hectare Nr. Crt.

Unitatea administrativ teritorială

Total suprafaţă teren

Total suprafaţă agricolă

Din care : Arabilă

Păşuni

Fâneţe

TOTAL GALATI din care : 1. Bălăbăneşti 2. Bereşti Meria 3. Cavadineşti 4. Corni 5. Jorăşti 6. Oancea 7. Rădeşti 8. Smulţi 9. Suceveni 10. Vârlezi 11. Fruntişeni 12. Vinderei 13. Griviţa TOTAL

446.632

358.394

293.043

43.663

5.496 9.603 11.016 5.408 6.825 5.227 3.930 5.563 7.040 9.173 3652 7534 6360 86827

3.968 8.330 8.805 4.958 4.671 4.332 2.822 4.847 5.166 7.827 2537 6388 5568 70219

2.569 6.513 6.158 3.693 3.798 3.214 2.041 4.002 4.053 6.160 1774 5024 3867 52866

1.279 1.282 2.132 1.043 748 832 741 597 728 1.261 665 1239 1611 14158

656

Vii şi pepiniere viticole 19.316

Livezi şi pepiniere pomicole 1.716

0 15 0 0 0 1 0 0 9 0 0 7 35 67

120 390 515 222 125 285 40 248 375 297 98 118 55 2888

0 130 0 0 0 0 0 0 1 109 0 0 0 240

Păduri şi altă vegetaţie forestieră

Ocupată cu ape şi bălţi

Ocupată cu construcţii

Căi de comunicaţ ii şi căi ferate

Terenuri Degradate şi neproductiv e

43.824

13.412

17.089

10.461

3.452

1.253 794 689 119 1.793 79 857 401 1.262 871 838 743 512 10211

17 53 854 39 66 489 0 35 163 27 6 13 61 1823

117 155 367 113 124 140 81 111 254 179 79 132 98 1950

141 162 280 132 103 174 109 141 183 197 101 146 104 1973

34 109 21 47 68 13 61 28 12 72 91 112 43 711

Sursa: DADR Galaţi / DADR Vaslui

55


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

2% 4%

1%

0%

30%

62% 0% 1% 0%

Suprafaţă

Păşuni

Fâneţe

Viţă de vie

Livezi

Suprafaţă agricolă

Păduri

Ape si balti

Altele

Din punct de vedere al suprafeţelor culturile cerealiere ocupă locul întâi ca suprafaţă arabilă ( 10200 ha. grâu, 3250 ha. orz şi orzoaică, 21500 ha. porumb) urmând plantele tehnice (8100 ha. floarea soarelui, 4252 ha. rapiţă), 2270 ha.- culturi de legume, pepeni şi cartofi, 770 ha mazăre şi fasole, 2480 ha. plante furajere şi 45 ha. alte culturi. Producţiile cerealiere deşi pe total par impresionante, pe unitatea de suprafaţă sunt mai mult sau mai puţin sub media europeană în cazul marilor fermieri, iar în cazul micilor fermieri sunt de-a dreptul insignifiante. Cauzele sunt multiple: lipsa pregătirii de specialitate, fărâmiţarea parcelară excesivă a proprietăţilor agricole, monocultura, utilajele neperformante, lipsa reglementărilor adecvate de piaţa, lipsa cronică a resurselor financiare pentru micii producători, sistemul practic nefuncţional de creditare a agriculturii, sistemul neadecvat de asigurare a culturilor, subvenţionarea redusă a producţiei agricole s.a. Pe teritoriul GAL există în prezent doar 2 forme asociative pentru agricultură, existând nevoia stimulării financiare pentru creşterea numărului de astfel de organizaţii. Totodată producţiile agricole sunt şi instabile, depinzând foarte mult de factorii atmosferici. Din păcate chiar zonele lipsite de irigaţii sunt şi cele mai expuse fenomenelor de secetă sau geruri extreme, consecinţe şi ale lipsei cvasitotale a pădurilor cu rol de ameliorare climatică.

- 56 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Pe teritoriul GAL Covurlui nu există facilităţi de depozitare corespunzătoare a cerealelor şi legumelor în vederea păstrării lor în bune condiţii timp îndelungat, ceea ce face să existe un excedent de produse în sezonul de vară, incomplet valorificabil, iar în extrasezon piaţa, chiar cea locală este invadată de produse insipide, dar foarte aspectuoase din import. Până în prezent agricultura ecologică nu a progresat în zonă, foarte puţini fiind fermierii înscrişi în programele de profil, deşi lipsa de fonduri îi determină de multe ori pe fermieri să facă agricultura ecologică, cel puţin parţial, fără voia lor. Cauzele sunt multiple: pe de o parte cererea este destul de mică, populaţia autohtonă nefiind convinsă încă de necesitatea hrănirii cu alimente ecologice; preţul de producţie al acestor produse este încă mare datorită tehnologiilor necorespunzătoare, dar şi persistenţei în sol / pe sol, a unor rezerve apreciabile de seminţe de buruieni şi larve şi ouă de dăunători; consecinţa a celor spuse anterioar profitul este mic şi nestimulativ pentru investitorii în agricultura ecologică. Plantaţiile de viţă-de-vie pentru vin sau de masă au cunoscut o evoluţie contradictorie, comună şi altor zone ale ţării. Suprafaţa plantaţiilor de viţă nobilă a scăzut, concomitent cu creşterea suprafeţelor de vii hibride. Se menţin încă suprafeţe considerabile aproximativ 1950 ha. în podgoria Dealu Bujorului cu denumire de origine certificată. De curând a fost recunoscută ca având denumire de origine şi podgoria Oancea, cu o suprafaţă deocamdată destul de mică, circa 370 ha. Din păcate, concomitent cu diminuarea suprafeţelor cultivate cu vie nobilă, au crescut suprafeţele cu vie hibridă, aproximativ 938 ha. În prezent există oportunitatea reconversiei viilor prin programul naţional aflat în derulare. Pentru viile care au depăşit perioada normală de exploatare se pot accesa proiecte pe măsură 121. Livezile sunt prezente doar în două comune, Bereşti Meria, cu o suprafaţă de 130 ha şi Vârlezi, cu o suprafaţă de 109 ha. Acest sector nu a avut de fapt tradiţie în zonă, fiecare ţăran având în curtea sa mai mulţi pomi fructiferi, întreţinuţi în sistem extensiv, care îi asigurau un necesar rezonabil de fructe proaspete. Considerăm ca zona colinară a GAL-ului are potenţial pentru acest domeniu, dar costurile mari de înfiinţare şi cofinanţarea prin PNDR de numai 50 %, coroborate cu riscul desfacerii, concurenţă externă, lipsa unor facilităţi de depozitare pe termen lung s.a., ne fac să fim sceptici cu evoluţia acestui sector în viitorul apropiat. O soluţie ar fi mărirea substanţială a cofinanţării publice pentru investiţiile din acest sector. Păşunile naturale (despre fâneţe nu are rost de fapt să comentăm, nefiind într-o zonă montană sau de dealuri înalte-dovadă şi suprafaţa nesemnificativă), ocupă suprafeţe importante în comuna Cavadineşti: 19,35%, Griviţa: 25,33%, Bereşti Meria: 19,34%. Acestea

- 57 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

în general nu au mai fost de mult ameliorate, şansă existând totuşi prin subvenţionarea lor prin APIA, sau transformarea în suprafeţe împădurite. Creşterea animalelor Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Efective animale/nr. de familii 2011 Localitatea Bălăbăneşti Bereşti Meria Cavadineşti Corni Jorăşti Oancea Rădeşti Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni Griviţa Vinderei TOTAL

Bovine 690 1019 868 522 458 146 280 307 374 430 391 736 953 7174

Porcine 514 747 1274 796 684 335 385 274 490 600 643 588 1064 8394

Ovine 2895 4785 4610 2827 1720 3201 2600 8880 2441 3800 1023 2619 2935 44336

Caprine 380 3241 1654 622 1082 850 1100 1847 1242 2900 280 588 968 16754

Pasari 5500 14099 21590 6315 7460 4870 6000 8514 9280 12000 9720 4754 13500 123602

18

Cabaline 253 527 410 246 180 166 240 156 215 210 311 265 518 3697

Albine 122 250 110 90 180 80 90 110 230 90 552 285 236 2425

Creşterea animalelor ocupă un rol important în economia zonei. Rapoartele obţinute evidenţiază diferenţe semnificative între comune, nu totdeauna corelate cu suprafaţa păşunilor. Raportată la aceasta, faţă de 1,03 UVM / ha păşune media judeţului, GAL-ul nostru are o medie foarte apropiată de 1,05 UVM/ha păşune. Un număr mai mare de animale raportat la suprafaţa totală, se întâlneşte în comunele Bereşti Meria 1019 bovine şi Vinderei 953 bovine; Cavadineşti 1274 porcine şi Vinderei 1064 porcine; Smulţi 8880 ovine şi Bereşti Meria 4785 ovine; Bereşti Meria 3241 caprine şi Vârlezi 2900 caprine; Fruntişeni 552 familii de albine şi Griviţa 285 familii de albine.. De evidenţiat că rasele de animale din teritoriu, cel puţin la fermierii mici, sunt foarte eterogene, foarte rar fiind profilate clar pe lapte sau carne de un anumit fel. Trebuie spus că în teritoriul nostru se înregistrează o evoluţie pozitivă a efectivelor de animale în ultimii ani. Pe plan naţional, timp de foarte mulţi ani tendinţa a fost de reducere accentuată a efectivelor, dar în ultimii câţiva ani s-a remarcat stagnarea acestui declin, fără însă a urma şi o revigorare vizibilă. Potenţialul teritoriului este încă insuficient valorificat în această privinţă. Chiar dacă păşunile ocupă ponderi importante, aşa cum se vede din analiza datelor există posibilitatea 18

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – Galaţi Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui

- 58 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

dezvoltării acestor activităţi şi în zone cu producţii cerealiere importante. De preferat este să se încerce integrarea cât mai mare a producţiei agricole, respectiv un lanţ de producţie cereale şi plante de nutreţ-creştere animale-prelucrare produse agricole şi animaliere-vânzare în cât mai multe unităţi proprii. Semnificativ este ca la aceste dimensiuni ale sectorului zootehnic nu avem în teritoriu nici o unitate de abatorizare sau de prelucrare a produselor lactate. Considerăm că accesarea măsurilor din axa 1 a PNDR reprezintă o cale eficientă de îmbunătăţire a performanţei agriculturii din zonă şi poate contribui eficient la dezvoltarea generală a zonei GAL-ului. Până în prezent, în general, doar marii fermieri şi într-o oarecare măsură şi câţiva de mărime medie au accesat proiecte prin SAPARD sau PNDR. În ultimul an sunt semne ca s-au accesat mult mai multe proiecte, în special pe măsurile 112, 141, 121 şi mai puţin pe 123. Contribuţia GAL-ului poate fi foarte importantă pentru dezvoltarea rurală prin îmbunătăţirea performanţei calitative a agriculturii. Pentru mare parte din micii fermieri, dat fiind suprafeţele mici ale exploataţiilor agricole, ar fi utilă însă şi completerea veniturilor prin activităţi din sectorul non-agricol.

2.3 Industrie – IMM - Micro – Întreprinderi

În perioada 1990 - 2008, capacităţile de producţie industrială din judeţul Galaţi, în condiţiile unei restructurări determinate de noile condiţii economice, au suferit transformări cu efecte importante, precum restrângerea unor domenii de producţie şi chiar închiderea unor unităţi de prelucrare în unele sectoare manufacturiere. Este de remarcat faptul că cele mai multe întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (57,0%). Domenii economice importante cum sunt industria prelucrătoare sau construcţiile deţin ponderi semnificativ mai mici: doar 9,4% din întreprinderi activează în industria prelucrătoare şi numai 5,4 % în construcţii. Reducerea numărului de salariaţi dintr-un domeniu echivalează în termeni economici cu scăderea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii respectivei activităţi. Este cazul activităţilor de agricultură, silvicultură şi pescuit, unde se înregistrează reduceri de mai mult de 50% a numărului de salariaţi. Scăderi importante sunt semnalate şi în industria extractivă. IMM-urile reprezintă o forţă în economie, având un rol vital în relansarea economică prin crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte piaţa muncii se constată o atitudine flexibilă din partea IMM-urilor, fiind acel sector în care se concentrează lucrul temporar şi în timp parţial. Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de

- 59 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

importantă deoarece reprezintă principala sursă de locuri de muncă şi creează o cultură a competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate. Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorită, în primul rând, suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura. Total

Micro

întreprinderi Întreprinderi Cu 1-9

Întreprinderi Întreprinderi

Întreprinderi

mici cu 10-49 mijlocii cu

cu peste 250

salariaţi

salariaţi

salariaţi

50-250 salariaţi

Nr.

118

117

1

Nici una

%

100%

99,16%

0,84%

0%

Nici una 0%

Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui

1-9 angajati 10-49 angajati 50-250 250

Analizând informaţiile furnizate de INSSE Galaţi şi Vaslui, autorităţile publice locale, prin completarea caietelor documentare ale comunelor şi de agenţii economici şi persoane fizice prin completarea chestionarelor, reiese că sectorul industrial este foarte slab dezvoltat în teritoriul GAL Covurlui. Din totalul firmelor existente, doar una are un număr mai mare de 10 salariaţi, restul reprezentând PFA, II, IF, micro-întreprinderi, cu mai puţin de 10 salariaţi, cel mai adesea salariaţii fiind de fapt întreprinzătorii. Ţinând cont şi de cadrul legislativ de multe ori incoerent, de reglementările deseori modificate, cetăţenii care au lucrat în străinătate şi au realizat venituri mari, nu sunt atraşi de

- 60 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

investiţiile în domeniul industrial, unde profiturile nu apar pe termen scurt, iar riscurile sunt mari, ci investesc în activităţi comerciale şi de prestări servicii, în cazul în care nu investesc în construcţia propriilor locuinţe. 2.4 Comerţ şi sector de servicii Numărul firmelor care activează în domeniul serviciilor în judeţul Galaţi a crescut în 2008, faţă de anul 2006, cu 9,08%. Creşterea s-a realizat în rândul unităţilor cu până la 10 salariaţi. Domeniul serviciilor cunoaşte o creştere a numărului de comercianţi angrenaţi în această activitate, simultan cu scăderea valorii serviciilor comerciale prestate populaţiei. Judeţul Galaţi reprezintă un pol comercial al României în contextul proximităţii geografice a porţii estice de intrare în ţară a mărfurilor comerciale. Numărul şi densitatea societăţilor comerciale de profil, suprafaţa afectată comerţului şi diversitatea produselor desfăcute asigură desfăşurarea unui comerţ civilizat şi competitiv atât pentru locuitorii judeţului cât şi pentru persoanele aflate în tranzit. După domeniul de activitate, IMM-urile au următoarea structură: Total firme

Nr. %

Activităţi

Activităţi

Productive Prelucrare produse agricole 118 8 12 100% 6.78 10.17

Activităţi Servicii Comerciale sociale

52 44.07

Alte servicii

19 16.10

27 22.88

Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui

Activitati productive Activitati prelucrare produse agricole Activitati comerciale Activitati comerciale Servicii sociale Alte servicii

- 61 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

După cum se observă şi din tabelul de mai sus, activitatea productivă este slab reprezentată ca număr de firme, iar din firmele productive, ponderea valorică este dominată de sectorul producţiei agricole, în special cerealiere şi legumicole. Cu toate acestea nu există decât foarte puţine unităţi de depozitare şi prelucrare a acestor produse. Ţinând cont de cele menţionate mai sus, se impune şi a reieşit cu claritate şi din analizele din teritoriu, ca fiind necesară dezvoltarea cantitativă şi calitativă a unităţilor de procesare a producţiei agricole cu un caracter cât mai integrat pentru ca profiturile să crească în teritoriu. Aşa cum reiese din următărul tabel din cele 52 firme analizate activează în domeniul comerţului tipurile de comerţ efectuate de către aceşti agenţi economici sunt prezentate în tabelul următor: Tip de comerţ

Număr

Procent din

de unităţi

numărul total

Comerţ în magazine nespecializate, cu vânzare

7

13,4

Comerţ nespecializat de produse alimentare

15

28,8

Comerţ cu băuturi în unităţi specializate

5

9,6

Comerţ al materialului lemnos şi al materialelor de

3

5,8

Comerţ al produselor farmaceutice

13

25

Comerţ al carburanţilor pentru autovehicule

2

3,8

Comerţ de piese şi accesorii pentru autovehicule

1

1,9

Comerţ al produselor pentru agricultură

2

3,8

Comerţ pentru bunuri de uz gospodăresc

4

7,7

TOTAL

52

100

predominantă de produse nealimentare

construcţie şi echipamentelor sanitare

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui

Servicii Serviciile pentru agricultură sunt practicate mai mult de firmele care cultivă propriile terenuri. Nivelul de tehnologizare al producţiei agricole este foarte diferit. Firmele mari şi medii s-au dotat cu utilaje moderne, în mare măsură, dar micii producători lucrează tot cu utilaje învechite. Încadrarea unităţilor pe tipuri de servicii prestate de către agenţii economici din

- 62 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

teritoriu este prezentată în tabelul următor: Tip de servicii

Număr de unităţi

Procent din numărul total

Servicii de transport

4

8.70

Servicii în domeniul construcţiilor

6

13.04

Servicii medicale (CMI, CS, CV)

15

32.61

Servicii financiare

8

17.39

Servicii pentru turism, cazare, alimentaţie publică Servicii reparaţii şi întreţinere auto

2

4.35

2

4.35

Servicii pentru înfrumuseţare

1

2.17

Prestări de servicii pentru agricultură

5

10.87

Servicii internet, cablu TV, poştă

2

4.35

Servicii de reparaţii casnice

1

2.17

TOTAL

46

100

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui

Sectorul de servicii este slab dezvoltat la nivelul teritoriului, locuitorii au acces limitat la servicii precum: servicii medicale, transport marfă şi călători, reparaţii auto, reparaţii obiecte de uz casnic, servicii financiare.

3. Serviciile pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale 3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale standard a micilor unităţi sanitare publice de interes local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale. Dezvoltarea şi modernizarea micii infrastructuri a furnizorilor de servicii de pe teritoriul G.A.L. Covurlui constă în construirea sau adaptarea unor rampe în folosul persoanelor cu dizabilităţi, în special la unităţile de interes public. Majoritatea unităţilor medicale, de învăţământ şi instituţiile publice de pe teritoriul GAL Covurlui sunt dotate cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi sunt adaptate cerinţelor acestora. - 63 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Educaţie La nivelul teritoriului GAL Covurlui se constată un proces de reducere progresivă a populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2011 aceasta era cu 9,4% mai mică decât în anul 2005, tendinţa de scădere manifestându-se constant pe toată perioada de referinţă. Scăderea populaţiei şcolare conduce la reducere unităţilor de învăţământ (cu 8,6% mai puţine în 2011 faţă de 2005) şi a personalului didactic (cu 5,4% mai puţine persoane în 2011 faţă de 2005). Fenomenul negativ amintit nu afectează populaţia preşcolară, în acest domeniu situaţia fiind diametral opusă: în 2011 funcţionau cu 12,3% mai multe grădiniţe de copii decât în 2005. Unităţile de învăţământ existente pe teritoriul GAL Covurlui:19 Bălăbăneşti: 2 scoli şi 3 grădiniţe; Rădeşti: 1 şcoală şi 2 grădiniţe; Bereşti-Meria: 4 şcoli şi 6 grădiniţe; Cavadineşti: 3 şcoli şi 3 grădiniţe; Corni: 2 şcoli şi 3 grădiniţe; Jorăşti: 1 şcoală şi 3 grădiniţe; Oancea: 1 şcoală şi 1 grădiniţă; Smulţi: 1 şcoală şi 1 grădiniţă; Suceveni: 1 şcoală şi 2 grădiniţe; Vârlezi: 2 şcoli şi 2 grădiniţe; Fruntişeni: 2 şcoli şi 2 grădiniţe; Griviţa: 3 şcoli şi 3 grădiniţe; Vinderei: 8 şcoli şi 6 grădiniţe; Totalizând 31 de şcoli primare şi gimnaziale şi 37 de grădiniţe. Dintre acestea 1 este şcoală de arte şi meserii. Numărul total de preşcolari, de pe teritoriul GAL Covurlui este de 1098, cel al elevilor înscrişi în şcolile primare şi gimnaziale este de 2712, iar numărul celor care frecventează cursurile şcolilor de arte şi meserii este 68.

19

www.isj.gl.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi http://isj.vs.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui

- 64 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

70%

28% 2% Preşcolari

Elevi I-VIII

Elevi SAM

Comuna Bălăbăneşti Şcoala gimnazială „Gheorghe şi Maria Tasca” – Bălăbăneşti 105 Şcoala gimnazială „Dumitru I. Ghimuş” Lungeşti 122 Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti 19 Grădiniţa cu program normal Bursucani 22 Grădiniţa cu program normal Lungeşti 19 TOTAL Comuna Rădeşti Şcoala gimnazială Rădeşti Grădiniţa cu program normal Rădeşti Grădiniţa cu program normal Cruceanu TOTAL

287 176 44 24 244

Comuna Bereşti-Meria Şcoala primară „Andronachi Goga” Aldeşti Şcoala gimnazială Slivna Şcoala gimnazială Bălinteşti Şcoala gimnazială Pleşa Grădiniţa cu program normal Slivna Grădiniţa cu program normal Meria Grădiniţa cu program normal Bălinteşti Grădiniţa cu program normal Pleşa Grădiniţa cu program normal Puricani Grădiniţa cu program normal Aldeşti TOTAL

39 107 94 85 31 21 44 34 19 22 496

Comuna Cavadineşti Şcoala primară Vădeni Şcoala gimnazială Cavadineşti

40 204 - 65 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Şcoala gimnazială Găneşti Grădiniţa cu program normal Cavadineşti Grădiniţa cu program normal Vădeni Grădiniţa cu program normal Găneşti TOTAL

118 29 18 36 445

Comuna Corni Şcoala gimnazială „Teodor şi Sevastita Patrichi” Corni Şcoala gimnazială Măcişeni Grădiniţa cu program normal Corni Grădiniţa cu program normal Măcişeni Grădiniţa cu program normal Urleşti TOTAL

39 100 25 25 20 209

Comuna Jorăşti Şcoala gimnazială Jorăşti Grădiniţa cu program normal Jorăşti Grădiniţa cu program normal Lunca Grădiniţa cu program normal Zărneşti TOTAL

218 36 15 14 283

Comuna Oancea Şcoala gimnazială Oancea Grădiniţa cu program normal Oancea TOTAL

113 52 165

Comuna Smulţi Şcoala gimnazială Smulţi Grădiniţa cu program normal Smulţi TOTAL

112 45 157

Comuna Suceveni Şcoala gimnazială Suceveni Grădiniţa cu program normal Suceveni Grădiniţa cu program normal Rogojeni TOTAL

159 52 25 236

Comuna Vârlezi Şcoala primară Crăieşti Şcoala gimnazială Vârlezi Grădiniţa cu program normal Vârlezi Grădiniţa cu program normal Crăieşti TOTAL

48 162 37 43 290

Comuna Fruntişeni Şcoala gimnazială Fruntişeni Şcoala gimnazială Grăjdeni Grădiniţa cu program normal Fruntişeni

142 102 40 - 66 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Grădiniţa cu program normal Grăjdeni TOTAL

36 320

Comuna Griviţa Şcoala primară Odaia Bursucani Şcoala gimnazială Griviţa Şcoala gimnazială Trestiana Grădiniţa cu program normal Griviţa Grădiniţa cu program normal Odaia Bursucani Grădiniţa cu program normal Trestiana TOTAL

24 98 75 42 36 38 313

Comuna Vinderei Şcoala primară Obârşeni Şcoala primară Brădeşti Şcoala primară Valea Lungă Şcoala primară Docăneasa Şcoala gimnazială Vinderei Şcoala gimnazială Obârşeni Şcoala gimnazială Docani Grădiniţa cu program normal Vinderei Grădiniţa cu program normal Obârşeni Grădiniţa cu program normal Brădeşti Grădiniţa cu program normal Docani Grădiniţa cu program normal Valea Lungă Grădiniţa cu program normal Docăneasa Şcoala de arte şi meserii Vinderei TOTAL

23 20 22 21 65 46 33 25 23 23 21 22 21 68 433

Aşa cum menţionăm mai sus, numărul şcolilor profesionale şi al liceelor este foarte mic (există o singură Şcoală de Arte şi Meserii în comuna Vinderei), această situaţie fiind explicată prin faptul că toate localităţile sunt în mediu rural unde acest tip de învăţământ nu este foarte dezvoltat. Numărul mediu de cadre didactice care lucrează în cele 13 localităţi de pe teritoriul GAL Covurlui este ; 206 cadre pe teritoriul judeţului Galaţi (din totalul de 9975 în tot judeţul) şi 107 în cele trei comune vasluiene (din totalul de 7000 în tot judeţul). Altfel spus 2,07% din totalul cadrelor gălăţene şi 1,53% din totalul cadrelor didactice vasluiene îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ de pe teritoriul Grupului de Acţiune Locală Covurlui. Aceste procente sunt destul de mici şi se explică prin faptul că în zilele noastre această profesie este mai puţin atrăgătoare datorită nivelului de salarizare scăzut, iar tentaţia de a lucra în mediul urban este mare.

- 67 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Sănătate În perioada 2005 – 2011, domeniul sanitar majoritar de stat a cunoscut schimbări minore la nivelul judeţelor Vaslui şi Galaţi. Astfel se remarcă o scădere uşoară a numărului de policlinici, dispensare medicale şi creşe şi o creştere a numărului de cabinete medicale (individuale) de familie, cabinete stomatologice (individuale) şi centre medicale (de specialitate). Subfinanţarea domeniului sanitar majoritar de stat conduce la existenţa unei infrastructuri sanitare deficitare şi la o calitate semnificativ redusă a serviciilor de sănătate oferite populaţiei. În ceea ce priveşte cadrele medico-sanitare, sectorul public cunoaşte o reducere de personal la toate categoriile cu excepţia personalului sanitar auxiliar. Dimpotrivă, sectorul privat se remarcă prin creşteri importante de personal în toate specializările existente. Numărul mediu de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială de pe teritoriul GAL Covurlui este de 120 repartizaţi pe fiecare comuna după cum urmează: Bălăbăneşti – 10; Bereşti-Meria – 15; Cavadineşti – 22; Corni – 3; Jorăşti – 14; Oancea – 7; Rădeşti – 6; Smulţi – 3; Suceveni – 12; Vârlezi – 3; Fruntişeni – 6; Griviţa - 8; Vinderei - 14; Pe teritoriul GAL-ului situaţia infrastructurilor de sănătate este următoarea20: Comuna

Cabinet Medical

Cabinet Stomatologic

Bălăbăneşti Bereşti-Meria Cavadineşti Corni Jorăşti Oancea Rădeşti Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni Griviţa Vinderei TOTAL

2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 19

1 1 1 1 4

20

Dispensarcentre permanenţă 1 1 5 1 1 1 2 1 1 1 1 16

Conform Fişelor descriptive ale comunelor menţionate

- 68 -

Cabinet medical veterinar 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 11

Farmacii 2 3 2 1 1 1 1 1 1 1 2 16


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În toate localităţile componente ale Grupului de Acţiune Locală Covurlui există câte un cabinet medical, unele sunt dotate cu echipamente medicale de exemplu cabinetele medicale din Bereşti-Meria, Griviţa, dar majoritatea sunt dotate cu aparatură neperformantă. În comuna Cavadineşti sat Găneşti există şi un spital de psihiatrie. Există un deficit de cadre medicale, acest lucru fiind cauzat pe de o parte de migraţia cadrelor medicale în alte ţări ale Uniunii Europene, şi, pe de altă parte de faptul că profesarea în mediul rural este mai puţin tentantă pentru personalul din unităţile de asistenţă şi îngrijire medicală. Infrastructura cultural – sportivă Situaţia unităţilor recreative la nivelul celor 13 localităţi de pe teritoriul GAL Covurlui este prezentată în cele ce urmează: Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, cele mai multe unităţi recreative din teritoriu fac parte din următoarele categorii: terenuri de sport (37,5%), căminele culturale (21,4%) şi săli de sport (10,7%). Dintre cele 6 săli de sport 2 sunt ultra moderne, finanţate de Compania Naţională de Nr.

Tipul unităţii/

Total unităţi/

Investiţii

Crt.

categorii de unităţi recreative

categorie

Construcţii săli de sport.

1

Terenuri de sport

21

Programul, început în 2002,

2

Săli de sport

6

viza construirea de săli de

3

Parcuri

6

4

Spaţii de joacă în aer liber sau în 9 interior

prin

programul

sport, atât în mediul urban cât şi rural, în scopul garantării accesului moderne

la de

facilităţile practicare

a

5

Cămine culturale

12

6

Cluburi ale copiilor

-

normele

7

Cluburi sportive

-

europene.

8

Biblioteci

2

Sursa: Fişele descriptive ale

56

comunelor menţionate

TOTAL

sporturilor, în conformitate cu şi

standardele

Prin acest program, au fost construite săli de sport cu o capacitate de 150 locuri în comuna Jorăşti şi în comuna Bereşti-Meria.

- 69 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Concluzii şi recomandări: Medical Spi

Medic

Învăţământ Dentist

Primar

Secundar

Dotări sportive Universitate

tal Existenţă DA/NU

16

19

4

30

23

-

Distanţa în km de

40

km

la

Bârlad,

50

centrul

teritoriului până la

Teren

Sală

de

de

fotbal

sport

21

6

km Galaţi,

cel mai apropiat obiectiv menţionat

- În domeniul educaţiei considerăm că numărul de cadre didactice din învăţământul primar este insuficient; - În ceea ce priveşte infrastructura recreativă putem menţiona că în toate localităţile de pe cuprinsul teritoriului există unităţi recreative, însă acestea din urmă sunt insuficiente şi vechi. La nivelul teritoriului nu există o distribuţie echilibrată a unităţilor recreative în teritoriu, cele mai multe localităţi având o infrastructură recreativă deficitară; - În ceea ce priveşte infrastructura medicală s-a observat că la nivelul teritoriului lipsesc policlinicile iar dispensarele medicale sunt insuficiente. Totodată, există localităţi în care infrastructura medicală este deficitară (există doar un cabinet medical).

- 70 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

4. Activităţi sociale şi instituţii locale Administraţie locală Pentru a avea o imagine mai detaliată asupra numărului de persoane deservite de către angajaţii primăriei prezentăm în cele ce urmează o serie de informaţii pentru fiecare localitate în parte.

Comuna

Număr de locuitori

Număr de sate

Angajaţi administratie publică

Bălăbăneşti Bereşti Meria Cavadineşti Corni Jorăşti Oancea Rădeşti Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni Griviţa Vinderei

2163

4

10

3983 3044 2217 1869 1437 1534 1399 2225 2104 1946 3733 4431

10 4 3 3 2 2 1 2 2 2 3 8

13 11 11 8 6 5 5 11 9 7 12 13

TOTAL

32085

46

121

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

După cum reiese din tabelul de mai sus, primăria Smulţi are cei mai puţini angajaţi, în condiţiile în care comuna are cei mai puţini locuitori de pe teritoriul GAL Covurlui. Investiţia în resursa umană a primăriilor permite implementarea adecvată a proiectelor de dezvoltare durabilă necesare în teritoriu, fapt pentru care încurajăm accesarea programelor de formare a funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager de proiect, managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune. Serviciile întâlnite în cadrul acestor instituţii sunt: serviciul public de alimentare cu apă, serviciul de salubrizare, serviciul public de asistenţă socială, serviciul de gospodărire comunală, serviciul de pază comunală sau poliţie comunitară şi serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă.

- 71 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În ceea ce priveşte partea de comunicare ale acestor instituţii, menţionăm că 8 din cele 13 primării deţin pagina web. Primăriile care au pagină de internet sunt prezentate în tabelul de mai jos: Primăria Cavadineşti – Galaţi

www.cavadinesti.ro

Primăria Bereşti Meria – Galaţi

www.comunaberesti-meria.ro

Primăria Corni – Galaţi

www.primariacorni.ro

Primăria Jorăşti – Galaţi

www.primariajorasti.ro

Primăria Oancea – Galaţi

www.primariaoancea.ro

Primăria Rădeşti – Galaţi

www.radesti.infoprimarie.ro

Primăria Fruntişeni – Vaslui

www.primariafruntiseni.ro

Primăria Vinderei – Vaslui

www.primariavinderei.ro

Comunicarea cu mediul extern – în ambele sensuri - este importantă pentru orice tip organizaţie/instituţie, indiferent că este vorba de mediul public sau privat. În acest context încurajăm dezvoltarea instrumentelor de comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot conduce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei. Începând cu 1 septembrie 2005, comuna Oancea21 a fost nominalizată printre primele 20 localităţi din ţară cu titlul de Sat European, iar în anul 2006 a început reconstrucţia Vămii Oancea în valoare de 20 milioane lei. Pe teritoriul comunei a fost înfiinţat "Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior". Au fost depuse depuse documentele privind înregistrarea mărcii podgoriei "Oancea", unde soiul de vin "MERLOT" a fost premiat cu cinci medalii de aur. În orasul Cahul din Republica Moldova s-a infiinţat Centrul Zonal pentru Dezvoltarea Euroregiunii de Sud-Est, sub patronajul Spaniei. Concluzii şi recomandări: - La nivelul Administraţilor Publice Locale sunt necesare investiţii în resursa umană astfel încât aceasta din urmă să fie capabilă să dezvolte şi să implementeze proiecte de dezvoltare durabilă necesare în teritoriu. În acest context încurajăm accesarea programelor de formare a funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager de proiect, managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune. 21

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Oancea si www.primariaoancea.ro

- 72 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- La nivelul Administraţilor Publice Locale încurajăm dezvoltarea instrumentelor de comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot conduce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei.

5. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Nivel Regional

Având la bază Cadrul Strategic Naţional pentru perioada 2007-2013, la nivelul regiunii Sud – Est, s-a căutat, prin intermediul Planului de Dezvoltare Regională, identificarea problemelor specifice zonei cât şi modalităţile de punere în valoare a posibilităţilor pe care le are regiunea, Plan ce a stat la baza elaborării Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud –Est. Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est este de a creşte semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivele specifice Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est22 1. Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem modern de transporturi. Se va avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii; 2. Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative; 3. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii

22

http://www.adrse.ro

- 73 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional; 4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu. Se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane); 5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate; 6. Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării - inovării; 7. Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea, etc.), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări; 8. Creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru investiţii, prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă (infrastructura rurală, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii în mediul sătesc. Dintre obiectivele propuse în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, putem identifica punctele de convergenţă şi complementaritate cu obiectivele Planului de Dezvoltare Locală al GAL COVURLUI cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale. Sectorul agricol se caracterizează prin lipsa echipamentelor şi tehnicilor moderne, care au un impact negativ asupra productivităţii din acest sector şi a calităţii/competitivităţii produselor. - 74 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Dominanţa sectorului agricol în economia zonelor rurale împiedică stimularea economică a regiunii reprezentând un risc economic care derivă din vulnerabilitatea pieţii climaterice şi a cererii consumatorilor finali. Mai mult, lipsa întreprinderilor prelucrătoare duce la lipsa valorii adăugate a produselor ambalate şi conservate. Dezvoltarea zonelor rurale din regiune se face prin diversificarea economiei rurale, stimulând sectoare economice alternative agriculturii. Este necesară în acest sens dezvoltarea de noi activităţi bazate pe particularităţile şi resursele locale, cum ar fi: resursele naturale, ambientale şi patrimonial cultural, dezvoltarea turismului şi a altor sectoare productive locale (artizanat, vinurile de marcă, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a peştelui etc.) Prin promovarea unităţilor de acvacultură şi de procesare a peştelui, precum şi prin marketingul produselor piscicole, se valorifică şi de dezvoltare patrimoniului piscicol existent, contribuind astfel la crearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative. Liniile de intervenţie prioritare identificate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est în ceea ce priveşte zona rurală şi în special sectorul agricol, au constituit puncte de reper în elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL-ului, acestea putând fi sintetizate astfel: 1. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice şi agro- alimentare într-un sistem de filieră de producţie, prin introducerea inovării şi a sistemelor de cerificare şi de siguranţă a alimentelor; 2. Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a patrimoniului cultural; 3. Modernizarea sectorului piscicol într-o manieră durabilă, prin susţinerea producţiei piscicole (acvacultură şi cultură marină). Activităţile şi operaţiunile propuse a se realiza în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională Sud - Est, care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene, au constituit şi ele, un reper important în elaborarea propriei noastre strategii de dezvoltare locală. Proiecte care vizează îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole: - Măsuri pentru crearea şi dezvoltarea fermelor agricole; - Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură; - Investiţii pentru modernizarea fermelor agricole şi zootehnice; - Folosirea mai eficientă a oportunităţilor oferite de agricultură într-o abordare inovativă pentru producerea de materie primă şi energie regenerabilă; - Investiţii în modernizarea întreprinderilor prelucrătoare; - Investiţii pentru firmele non-agricole din zona rurală; - 75 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Sprijin pentru firmele din sectorul viticol (inclusiv pentru retehnologizare); - Investiţii pentru obţinerea certificatelor de calitate; - Investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare; - Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare. Proiecte care vizează sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a patrimoniului cultural: - Investiţii în firmele turistice şi infrastructura de turism; - Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor; - Menţinerea atractivităţii şi a specificităţii peisajului natural şi a valorilor etno-culturale; - Reabilitarea, modernizare şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor aferente; - Dezvoltarea serviciilor agroturistice prin crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente de exemplu: piscine, terenuri de minigolf, tenis etc.; - Investiţii pentru firmele care produc/comercializează produse tipice locale, brand-uri de ţară; - Sprijin acordat firmelor care promovează patrimoniul natural/cultural; - Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, arhitectonic, religios din zonele rurale; - Crearea de noi structuri pentru valorificarea patrimoniului cultural. Nivel Judeţean În scopul evidenţierii politicilor de dezvoltare întreprinse la nivel judeţean este importantă sublinierea elaborării Strategiei de dezvoltare a Judeţului Galaţi şi a Strategiei de Dezvoltare a judeţului Vaslui, ce cuprind obiective coerente cu direcţiile de dezvoltare identificate pe parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală a GAL COVURLUI. Modernizarea economiei rurale reprezintă unul din obiectivele specifice al Planului de Dezvoltare locală al GAL COVURLUI, fiind cuprins ca şi obiectiv specific în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, ce îşi propune a se realizează prin activităţi de tipul23: 1. construcţia/dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii rutiere intra-comunale; 2. construcţia/reabilitarea/modernizarea reţelei de acces la utilităţi; 3. construcţia/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de agrement; 4. crearea şi dezvoltarea pieţei interne de desfacere;

23

Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi

- 76 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

De asemenea, este importantă şi constituie o oportunitate pentru dezvoltarea teritoriului cuprins în GAL-ul COVURLUI, includerea ca şi priorităţi, măsuri şi direcţii de acţiune în Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi şi Strategia de Dezvoltare a Judeţului Vaslui, a următoarelor activităţi/ proiecte care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene: •

Modernizare drumuri comunale;

Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu apă;

Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de canalizare şi staţii de epurare;

Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu gaze;

Extinderea reţelei de energie electrică din mediul rural;

Amenajare spaţii de joacă pentru copii în mediul rural;

Amenajarea de parcuri şi spatii verzi în mediul rural;

Amenajare/ modernizare pieţe agroalimentare în mediul rural;

Semnalizarea monumentelor de cultură, artă, istorie.

Nivel local Conform datelor culese din teritoriu, comunele: Vinderei, Oancea, Suceveni, Bereşti Meria au elaborat o Strategie de dezvoltare locală, comunele: Rădeşti, Fruntişeni, Griviţa, Jorăşti, Smulţi, sunt în faza de a demara elaborarea unei strategii. Există însă şi câteva comune care nu au iniţiat elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, ceea ce din păcate înseamnă că nu au experienţă în accesarea de proiecte de infrastructură cu finanţare europeană. În urma analizei efectuate asupra documentelor strategice identificate la nivelul teritoriului s-a observat că aceste documente sunt destul de diferite atât în ceea ce priveşte felul în care au fost structurate cât şi din punct de vedere al volumului. Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare elaborate în teritoriu la nivelul comunelor este utilizarea eficientă a tuturor resurselor naturale, financiare şi umane, atragerea de fonduri nerambursabile pentru o dezvoltare economică şi sociabilă durabilă, care să ducă pe termen mediu şi lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi creşterea atractivităţii zonei. Pentru atingerea obiectivului general, au fost identificate la nivelul comunelor o serie de obiective specifice care vizează dezvoltarea de proiecte privind: - creşterea gradului de ocupare a populaţiei; - activităţi economice diverse şi investiţii noi atrase; - 77 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- infrastructură reabilitată şi modernizată; - promovarea şi prezentarea zonei rurale ca o destinaţie turistică atractivă şi accesibilă, - stabilirea şi promovarea parteneriatelor; - asistenţă acordată fermierilor în vederea întocmirii de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă pentru modernizarea exploataţiilor; - încurajarea şi sprijinirea parteneriatului public privat în vederea înfiinţării unor ferme agrozootehnice, - implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante; - susţinerea întreprinzătorilor străini care doresc să investească în zona; - valorificarea potenţialului agricol local; - revigorarea spaţiului rural prin orientarea către agricultură ecologică; - dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite cetăţenilor; - crearea unui sistem eficient de protecţie a mediului; - crearea unui sistem adecvat de protecţie socială; - garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi agricultură, -

valorificarea

poziţiei strategice,

iniţierea

unei

asociaţii

zonale

după

modelul

intercomunalităţii din sistemul francez, în vederea finanţării unor proiecte de interes zonal, micro-regional; - creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile; În urma analizei făcute asupra acestor documente strategice, s-a observat ca priorităţile prevăzute în strategiile de dezvoltare ale comunelor cuprinse în teritoriu sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, fiind în acelaşi timp complementare cu acestea prin propunerea unor acţiuni finanţate din mai multe fonduri, în afara de FEADR, cum ar fi: Fondul European pentru Pescuit, Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative. În cadrul Strategiilor de dezvoltare locală ale comunelor din teritoriu, au fost identificate proiecte prioritare, cum ar fi: 1.Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi transportul deşeurilor; 2.Dotare cu utilaje şi echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi salubritate; 3. Sistem de tratare a apei potabile; 4. Managementul deşeurilor solide. Înfiinţarea unui centru de colectare deşeuri solide; - 78 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

5.Împăduriri ale zonelor afectate de ravenare; 6. Înfiinţare parcuri zone verzi; 8. Modernizare stadion; 9 Construire spaţiu depozitare deşeuri; 10. Modernizare sistem rutier; 11. Alimentare cu gaze; 12. Construire cămin cultural; 13. Reabilitare grădiniţe; 14. Dotarea cu mobilier a unităţilor de învăţământ; 15. Amenajare Săli de sport; 16. Lucrări de regularizare a râurilor, 17. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor; 18. Lucrări de cadastru intravilan şi extravilan; 19. Dotări pentru intervenţii pentru situaţii în caz de urgenţă; 20. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice locale; 21. Construirea unui complex social cu centru de zi; 22. Amenajarea spaţii verzi şi construire parc de joacă pentru copii; 23. Construire complex turistic şi de agrement; 24. Reabilitarea bisericilor; 25. Construire abator de animale; 26. Construire cantină de ajutor social; 27. Construirea unor pieţe; 28. Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor; 29. Reabilitarea termică a clădirilor prin dotarea cu panouri solare şi surse de încălzire geotermale; 30. Împădurire terenuri degradate; 31. Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public; 32. Proiecte ce promovează strategii de reducere a deşeurilor; 33. Modernizare drumuri; Experienţa existentă la nivelul teritoriului în implementarea de proiecte de dezvoltare locală În urma analizei efectuate cu privire la proiectele dezvoltate în teritoriu în perioada 2004–2011 a rezultat că proiectele de investiţii în infrastructură au vizat alimentarea cu apă

- 79 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

potabilă, asfaltarea şi modernizarea drumurilor locale şi comunale, reabilitarea unor instituţii precum primării, şcoli, cămine culturale, reabilitarea de poduri şi podeţe, construire săli de sport, parcuri, dotarea şi modernizarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, modernizarea producerii şi distribuţiei agentului termic etc. Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi realizează lunar o radiografie a accesării fondurilor comunitare de către unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Acest demers se bazează pe datele furnizate de către autorităţile locale, la începutul fiecărei luni pentru luna precedentă, formularele de raportare fiind stabilite de către Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. La sfârşitul lunii februarie a anului în curs, situaţia se prezintă astfel: 137- de proiecte depuse în valoare totală de 225.715.785 euro, din care: 39 - pe Programul Operaţional Regional (POR); 35- pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR); 8- pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU); 4- pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA); 5- pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE); 7- pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu); 2- pe Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport); 2 - pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP); 14 - pe Programe de Cooperare Transfrontalieră (PCT); 21- pe alte surse de finanţare comunitară, care nu sunt cuprinse în programele operaţionale; 74 - de proiecte aprobate, în valoare totală de 121.605.729 euro, din care 29 pe POR, 15 pe PNDR, 5 pe POS DRU, 4 pe PO DCA, 3 pe POS Mediu, 2 pe POP, 6 pe PCT şi 10 pe alte surse de finanţare; 69 - de proiecte pentru care au fost încheiate contracte şi decizii de finanţare, în valoare totală de 115.639.976 euro, din care 28 pe POR, 13 pe PNDR, 5 pe POS DRU, 4 pe PO DCA, 3 pe POS Mediu, 1 pe POP, 6 pe PCT şi 9 pe alte surse de finanţare; Proiectele pentru care au fost efectuate plăţi din fonduri europene sunt în număr de 56, valoarea totalã a plãţilor efectuate până în prezent la nivelul judeţului Galaţi de către autorităţile publice locale fiind de 37.276.734 euro. O defalcare pe categorii de autorităţi publice arată astfel:

- 80 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- 137 de proiecte promovate, din care 21 de către Consiliul Judeţului, 44 de către consiliile locale municipale, nici unul de către consiliile locale orăşeneşti, 72 de către consiliile locale comunale; - 69 de contracte de finanţare încheiate, din care 17 de către Consiliul Judeţului, 31 de către consiliile locale municipale, nici unul de către consiliile locale orăşeneşti, 21 de către consiliile locale comunale; - 115.639.976 euro reprezintă suma totală a contractelor de finanţare încheiate din fonduri comunitare post-aderare, din care 38.095.590 euro Consiliul Judeţului, 44.781.830 euro consiliile locale municipale, 32.762.556 euro consiliile locale comunale. Raportându-ne la sursele de finanţare accesate, pe primele două locuri se situează Programul Operaţional Regional (POR), cu 28 de contracte încheiate în valoare totala de peste 80 de milioane de euro şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu 13 contracte încheiate în valoare totală de aproximativ 30 de milioane de euro, primul instrument financiar fiind vizat în principal de către polii urbani, iar cel de-al doilea fiind mijlocul preferat de finanţare pentru comunităţile rurale. Această realitate este reflectată şi la nivel naţional, cele două programe antemenţionate fiind pe primele locuri ca grad de absorbţie din sumă totală alocată. În privinţa celorlalte surse de finanţare comunitară, situaţia este următoarea: POS Dezvoltarea Resurselor Umane – 8 proiecte depuse, din care 5 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de 1.462.090 euro; PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 4 proiecte depuse, din care 4 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de 362.625 euro; POS Mediu - 7 proiecte depuse, din care 3 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de 484.140 euro; PO Pescuit - 2 proiecte depuse, din care unul are contract de finanţare încheiat, pentru suma de 32.340 euro; Programe de cooperare transfrontalieră - 14 proiecte depuse, din care 6 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de 602.370 euro; Alte surse de finanţare comunitară, care nu sunt cuprinse în programele operaţionale 21 proiecte depuse, din care 9 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de 2.190.150 euro.

- 81 -


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Proiecte PRE şi POST ADERARE derulate de comunele componente ale Grupului de Acţiune Locală COVURLUI Nr. crt. 1. 2.

Localitatea

Titlul proiectului

Sursa de finanţare

Valoare proiect

Bălăbăneşti Bereşti-Meria

Program SAPARD PHARE CBC 2004

2.408.956 Ron 329.876 euro

3.

Bereşti-Meria

Bereşti-Meria

5.

Bereşti-Meria

Alimentare cu apă sat Pleşa

6.

Bereşti-Meria

Modernizare Prodăneşti

7.

Bereşti-Meria

Reabilitare grădiniţa Balinteşti

8.

Bereşti-Meria

Reabilitare dispensar Aldeşti

9.

Cavadineşti

Reparare şi consolidare şcoală

10.

Cavadineşti

Cãmin de bãtrâni (în parteneriat cu Fundaţia de sprijin a vârstnicilor)

11.

Corni

12.

Jorăşti

13. 14.

Oancea Oancea

Modernizarea unei ferme de culturi de câmp în comuna Corni, jud. Galaţi Centru integrat pentru servicii sociale (în parteneriat cu Fundaţia de sprijin a vârstnicilor) Realizare mini sistem de irigaţii Parteneriat pentru modernizarea administratiei locale (in parteneriat cu CL Vladesti)

Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală CHF faza a doua a programului pentru înlăturarea inundaţiilor din 2005, furnizare de materiale CHF faza a doua a programului pentru înlăturarea inundaţiilor din 2005, furnizare de materiale Program „PHARE-RICOP” – componenta lucrări publice Subprogramul „Investiţii în servicii sociale” finanţat de Ministerul Integrãrii Europene SAPARD

22.220 euro

4.

Alimentare cu apa Centru transfrontalier de instruire profesionala Parteneriat pentru eficientizarea gestiunii bugetelor publice ( în parteneriat cu Consiliul local Bereşti) Modernizare drumuri sat Onciu

15. 16.

Oancea Oancea

17.

Oancea

18.

Rădeşti

drumuri

sat

SOS Varstnicii Modernizarea infrastructurii de bazã prin îmbunãtãţirea reţelei de drumuri de interes local, construire centru de îngrijire pentru bãtrâni, renovare şi modernizare Cãmin cultural şi achiziţia de autospecialã de stinş incendii Construire drumuri (infrastructurã) de acces la exploataţiile agricole şi agenţii economici în comuna Oancea şi construire pod beton armat peste pârâul Valea Oancea -

82

Subprogramul „Investiţii în servicii sociale” finanţat de Ministerul Integrãrii Europene Grant Guvernul Japoniei Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local PHARE PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã

33.000 dolari 82.500 dolari 75.000 dolari 23.616 Ron

22.392 Ron

267.404 euro 515.256 Ron 120.054,22 euro 432.032 Ron 75.000 euro 22.000 euro

16.000 euro 2.976.470 euro

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã

1.194.165 euro

-

-


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

19.

Suceveni

20.

Suceveni

21. 22.

Smulţi Vârlezi

23.

Vârlezi

Modernizare drumuri sat Rogojeni, com. Suceveni Modernizare drumuri com. Suceveni Reabilitare drum comunal si retea stradala Modernizare administraţie publică – parteneriat cu CL Băneasa

Program „PHARE-RICOP” – componenta lucrări publice SAPARD

212.147 euro 1.479.362 Ron

SAPARD

2.588.510 RON

Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local

22.000 euro

Proiecte derulate la nivelul teritoriului GAL COVURLUI, prin accesarea măsurilor din PNDR: Comuna Bereşti- Meria Corni Smulţi Vârlezi Rădeşti Suceveni Oancea Bălăbăneşti Cavadineşti Jorăşti Fruntişeni Griviţa Vinderei TOTAL

Nr.proiecte Măsura 112

Măsura 121

Măsura 141

Măsura 312

Total pe măsuri

4 2 1 4 2 1 2 16

1

14 3 4 8 2 10 14 13 2 20 18 6 114

1 1 1 3

18 5 5 9 2 14 3 15 16 4 20 21 7 139

2 1 1 1 6

Concluzii: Deşi accesarea fondurilor comunitare are o evoluţie ascendentă, potenţialii beneficiari întâmpină în continuare o serie de probleme, cele mai dificile fiind: Asigurarea cofinanţării, bugetele locale neavând deseori posibilitatea de a susţine participarea la proiecte cu finanţare europeană; Durata foarte mare a procesului de evaluare a cererilor de finanţare, care poate afecta foarte grav implementarea unui proiect aprobat cu mare întârziere; Procedura greoaie de rambursare a cheltuielilor efectuate, precum şi rambursarea cu întârziere, care afectează cash-flow-ul proiectelor şi pun în dificultate beneficiarii; Relaţia cu autorităţile de management, atât în perioada evaluării cererii de finanţare, cât şi în perioada implementării proiectului.

83


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Autorităţile publice locale s-au orientat spre sursele de finanţare care vin în întâmpinarea celor mai dificile problemele cu care se confruntă, acest lucru ducând la un grad crescut de interes faţă de POR şi PNDR. Este de apreciat efortul comunităţilor rurale care nu s-au limitat doar la PNDR şi au depus cereri de finanţare şi pe programe operaţionale. Din comunele cu cel mai ridicat grad al absorbţiei de fonduri fac parte: Bereşti Meria, Oancea, Suceveni, Fruntişeni, Griviţa, Cavadineşti, Bălăbăneşti, Vârlezi. Comunele cu un nivel foarte scazut al capacităţii de implementare a politicilor de dezvoltare prin accesarea de proiecte cu fonduri europene sunt: Rădeşti, Smulţi, Bălăbăneşti, Corni. Consiliul Judeţului şi municipiul Galaţi sunt principalii beneficiari ai finanţãrilor comunitare, atrãgând cumulat aproximativ 80 de milioane de euro prin contractele de finanţare deja încheiate. 6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului În teritoriul GAL - COVURLUI considerăm importante de menţionat poziţionarea în centrul teritoriului a oraşului Bereşti, precum şi situarea geografică în apropiere de Republica Moldova. Oraşul Bereşti nu face parte din GAL-ul nostru, dar ocupă un rol foarte important în viaţa economică şi social-culturală a locuitorilor din zonă. Prima atestare documentară a comunei Bereşti datează din anul 1484, documentele atestând că teritoriile din punctele Voineşti şi Roşia au fost donate de domnitorul Ştefan cel Mare unor comandanţi de oşti şi anume: Berehoi, Focşa şi Bantaş. Pe aceste teritorii s-au stabilit locuitorii care au înfiinţat treptat comuna Bereşti. Numele comunei se trage de la Berehoi, care de-a lungul anilor, şi-a schimbat numele în Berescu iar satul în Bereşti, nume care se păstrează şi astăzi. În anul 1840 a luat fiinţă Tîrgul Bereşti, ca rezultat al stabilirii unor familii de negustori. În anul 1968, comuna Bereşti şi-a schimbat statutul în oraş. Este situat chiar în centrul teritoriului GAL-ului, situat în podişul Covurlui, la 140 m alt., la 80 km N de Galati. Declarat oraş în anul 1968 prin unirea localităţilor Bereşti-Târg cu Bereşti-Sat este centru viticol şi de produse alimentare. Cuprinde populaţia urbană reunită prin comunitate de interese şi tradiţii. La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 3601 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 oraşul Bereşti avea o populaţie stabilă de 3280 locuitori, în scădere cu 65 locuitori faţă de anul 2009.

84


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Prin instituţiile publice, unităţile economice şi comerciale are o influenţă hotărâtoare asupra vieţii locuitorilor din zona înconjurătoare. Dintre instituţiile private care deservesc şi locuitorii din zona GAL-ului menţionam mai multe birouri notariale, birouri de avocatură, filiale ale distribuitorilor de energie electrică şi gaze, ziare.În oraş activează câteva bănci comerciale care deservesc şi locuitorii zonelor rurale din jur. Trebuie menţionat şi rolul de pol comercial reprezentat de acest oraş, pe de o parte prin multitudinea de magazine care oferă şi articole ce nu se comercializează în mediul rural, cum ar fi bunurile de folosinţă îndelungată, pe de altă parte prin pieţele orăşeneşti în care cei din mediul rural cumpără, dar de multe ori şi desfac surplusul de produse alimentare proprii. Situarea în apropierea graniţei cu Republica Moldova, a comunelor Oancea, Suceveni şi Cavadineşti, despărţite de râul Prut, reprezintă de asemenea un aspect important pentru dezvoltarea unor proiecte de parteneriat, care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei economice în mediul rural, de ambele părţi. În perioada comunistă acesta a fost o adevărată barieră, între cele două vecinătăţi, abia după anul 1989, au fost redeschise vama şi podul de la Oancea. Republica Moldova este un stat candidat la Integrarea în UE, însă nu a început încă procesul de aderare. România s-a oferit şi a fost acceptată ca un fel de „ mentor”. Un rol important va reveni zonelor de graniţă pentru a oferi exemple de bună practică în diverse domenii: administraţie, mediu, educaţie, dezvoltare rurală şi altele. În acest sens GAL COVURLUI va putea propune o serie de proiecte de colaborare transfrontalieră, în ideea atragerii de parteneri din Republica Moldova, în acţiunile de cooperare cu impact asupra dezvoltării rurale de ambele părţi. Situl Natura 2000- Lunca Joasă a Prutului poate fi implicat în proiecte de mediu cu efecte benefice pentru ambele ţări. Vama Oancea a devenit deja un punct de graniţă intens tranzitat, iar pe măsura dezvoltării schimburilor economice dintre România şi UE pe de o parte şi între Republica Moldova şi Ucraina pe de altă parte, în condiţiile în care şi infrastructura rutieră şi vamală de pe ambele maluri ale Prutului se vor moderniza, se vor amplifica şi beneficiile comunităţilor învecinate, rezultate din intensificarea activităţilor economice şi a micului trafic de frontieră în zonă.

85


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Partea a II-a: ANALIZA SWOT 1.PREZENTAREA FIZICĂ GEOGRAFICĂ. LOCALIZARE TERITORIALĂ PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Relieful cuprinde în proporţie de cca 2/3 dealuri (altitudine maximă 310 m) joase şi de câmpie (altitudine minimă 30 m),

 Relief

fără

mare

diversitate,

lipseşte total zona montană;  Clima excesivă cu veri foarte calde

 Suprafaţa teritoriului este de 846,82 ha

şi secetoase şi ierni geroase şi cu

 Teritoriul este străbătut de trei ape importante, Râul

frecvente viscole;

Bârlad, Râul Prut şi Râul Chineja reprezentând un potenţial important pentru irigaţii şi alte 4 ape mai mici,

 Cantitatea

redusă

de

resurse

naturale clasice.

 Teritoriul este situat la intersecţia unor importante drumuri comerciale între Moldova şi Dobrogea, Muntenia şi Nord Estul Moldovei, aflat în calea traseelor de tranzit spre R. Moldova, Ucraina şi Rusia;  Distanţele rutiere sunt relativ mici faţă de importante pieţe economice şi turistice: Portul Galaţi, municipiul Tecuci, municipiul Bârlad, municipiul Focşani.  În centrul zonei se găseşte oraşul Bereşti, circa 3280 locuitori care asigura o serie intreaga de servicii sociale si economice pentru populatţa din GAL  Legături feroviare directe cu toate zonele ţării, inclusiv cu spaţiul Est – European.  Distanţe mici sau medii faţă de zone de interes turistic: Munţii Vrancei, Slănic Moldova - Tg. Ocna, Braşov, Delta Dunării, Litoral.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Situarea la graniţa cu Republica Moldova;

Bazinele hidrografice ale râurilor

 Teritoriul GAL – ului se află în apropierea

Bârlad şi Prut ca şi a majorităţii

arterelor de transport european: Coridoarele

pâraielor

din

zona,

nu

sunt

Helsinki şi Pan –European;

amenajate corespunzător, pentru apărarea împotriva inundaţiilor,  Media

86

precipitaţiilor

anuale


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

este

de

66

de

precipitaţiile

zile,

sunt

însă inegal

distribuite, înregistrându-se fie secetă, fie ploi abundente.

2. PATRIMONIU MEDIU PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Existenţa unor sit-uri Natura 2000:

 Lipsa în majoritatea comunelor

 Pădurea Tălăşmani, comuna Vinderei, judeţul Vaslui,

din teritoriu a sistemelor de

 Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţ, în judeţul

canalizare,

Vaslui, pe teritoriul comunelor Fruntişeni, Griviţa, Vinderei,

ceea

Griviţa, Vinderei, judeţul Vaslui,

duce

la

poluarea pânzei de apă freatică;  Depozitarea

 situl Horga Zorleni, pe teritoriul comunelor Fruntişeni,

ce

necontrolată

a

deşeurilor mai ales în satele aparţinătoare;

 Situl Lunca Prutului Vlădeşti- Frumuşiţa, pe teritoriul

 Utilizarea unor tehnici agricole

comunelor Oancea, Suceveni, Cavadineşti, judeţul

învechite, (aratul deal-vale), care

Galaţi,

duc la eroziunea solului;

 Situl Lunca Joasă a Prutului, pe teritoriul localităţilor Oancea, Suceveni, Cavadineşti, Judeţul Galaţi,  Situl Maţa- Cârja- Rădeanu, pe teritoriul comunelor Oancea, Suceveni, Cavadineşti, judeţul Galaţi,

 Insuficienta agenţilor

economici

recuperarea  Inexistenţa

se suprapun parţial cu aria naturală protejată Parcul

amenajate,

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;

localităţilor;

UAT-urilor ce cuprind Zone Semnificativ Defavorizată;  Folosirea unor cantităţi reduse de substanţe chimice în culturile cerealiere;

 Existenţa serviciilor publice de salubrizare în zona;  Apele subterane de mare adâncime sunt potabile, favorizând

 Lipsa

înfiinţarea de sisteme

spaţiilor în

locale de

alimentare cu apă; Existenţa unor suprafeţe împădurite;

87

verzi

interiorul

lucrărilor

combaterea

pentru

eroziunilor

şi

alunecărilor de teren; combustibilului încălzire,

I - III;

în

refolosirea

şi

 Folosirea

 Majoritatea solurilor se încadrează în clasa de fertilitate

a

ambalajelor;

 Menţionăm că sit-urile Natura 2000 enumerate mai sus

 Includerea comunelor Oancea şi Suceveni în Lista

preocupare

masivă solid

a pentru


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

OPORTUNITĂŢI  

AMENINŢĂRI

Existenţa fondurilor structurale şi complementare



în

aplicarea

accesibile în ţara noastră;

legislaţiei de mediu de către

Integrarea în Strategiile de Dezvoltare ale regiunii şi

agenţii economici,

judeţelor Vaslui şi Galaţi, în ceea ce priveşte 

 Întârzieri

 Riscul

continuării

crizei

problematica de mediu,

financiare care va duce la

Cererea crescândă de produse bio, va determina

diminuarea

folosirea mai accentuată a dejecţiilor animaliere în

guvernamentale

îngrăşarea terenurilor agricole;

măsurilor

Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor/materiei

mediului.

fondurilor de

alocate protecţia

prime rezultate din procesarea deşeurilor, 

Posibilitatea practicării agriculturii ecologice,



Includerea în Proiectul de Regulament PAC 20142020, a unor măsuri privind respectarea de către agricultori a următoarelor practici: diversificarea culturilor,

păstrarea

păşunilor

permanenete,

existenţa unor suprafeţe de interes ecologic sau rezervate agriculturii bio.

3. PATRIMONIU ARHITECTURAL ŞI CULTURAL PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Existenţa a 16 monumente istorice incluse în lista INMI, cele mai reprezentative fiind: Valul lui Atanarie în comuna Corni, Situl Arheologic de la Trestiana, comuna Griviţa, Biserica din lemn Sf. Gheorghe, de la Grăjdeni, Fruntişeni.  Existenţa meşteşugarilor în olărit în satul Brădeşti, comuna Vinderei, judeţul Vaslui.  Existenţa unor monumente de cult valoroase;  Existenţa unor lăutari, potenţiali artişti locali;  Existenţa căminelor culturale în majoritatea comunelor din teritoriu;  Desfăşurarea festivităţilor de celebrare a zilei comunei - cele mai multe au o zi dedicată sărbătoririi localităţii; Existenţa, deşi în număr destul de mic a unor sărbători locale specifice,

 Lipsa semnalizării corespunzătoare a monumentelor istorice;  Neclasificarea ca monumente istorice a unora dintre instituţiile de cult valoroase;  Nu există amenajări pentru punerea în valoare peisagistică a monumentelor de arhitectură;  Inexistenţa în cadrul GAL-ului a vreunui centru de sprijinire a menţinerii tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor locale;  Inexistenţa unor monografii, care să ateste tradiţiile şi obiceiuri ale romilor,  Numărul redus al căminelor culturale în care se desfăşoară acţiuni culturale specifice;

88


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Interesul crescut pentru turismul cultural

 Nelămurirea situaţiei juridice a

religios;

unor monumente istorice;

 Interesul crescut în special al turiştilor străini pentru tradiţiile locale şi pentru achiziţionarea

produselor

 Criza financiară;  Riscul pierderii tradiţiilor din

tradiţionale

locale;

cauza

sărăcirii

populaţiei,

a

emigrărilor;

 Posibilitatea înregistrării oficiale ca produse tradiţionale specifice locale, la nivel naţional sau al UE a unor produse specifice zonei;

4. AGRICULTURA PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Potenţial agricol ridicat;

 Persistenţa problemelor de cadastru ale fondului funciar,

 Soluri în majoritate din clase  Suprafata irigată foarte mică, cca 430 ha în com. Oancea; superioare şi medii de fertilitate  Lipsa echipamentelor de irigaţii; care favorizează dezvoltarea unei  Utilizarea de soiuri şi rase slab productive; agriculturi diversificate,  Resurse naturale importante, în special reţeaua hidrografică,  Potenţial ridicat pentru agricultură

 Acces limitat la specialişti, informaţii şi consultanţă în domeniu;  Existenţa unui cadru instituţional şi legislativ destul de stufos;

ecologică pentru o mare parte a  Gestionarea necorespunzătoare a păşunilor; teritoriului, prin folosirea redusă  Lipsa unei reţele de spaţii de depozitare, a produselor până în prezent a pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice;

cerealiere şi leguminoase;  Lipsa unei pieţe de gros pentru legume şi cereale;

 Suprafeţe acceptabile ca mărime de  Existenţa unui singur târg de animale, în toată zona; păşuni care asigură un potenţial  Existenţa unui genotip slab productiv la rasele de animale bun pentru creşterea animalelor;

din gospodării;

 Zona propice pentru producţii mari  Slaba instruire a proprietarilor privaţi de terenuri forestiere; în legumicultură;  Ponderea ridicatată a proprietăţii

 Lipsa unui sistem de creditare agricole accesibil tinerilor fermieri;

private asupra terenului arabil şi efectivul de animale;  Existenţa condiţiilor şi tradiţiei

89


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

pentru

activităţii  Slaba tehnologizare a sectorului agricol şi zootehnie;

dezvoltarea

zootehnice;

 Slaba cunoaştere şi valorificare a oportunităţilor

 Crearea asociaţiilor producătoare agricole

pentru

valorificarea

produselor agricole;  Existenţa materiilor prime pentru industria alimentară (porumb, grâu, floarea soarelui, rapiţă, orz, secară)  Potenţial existent pentru obţinerea  Depunerea documentelor privind “Oancea”,

mărcii unde soiul

 Existenţa unor zone foarte întinse de suprafeţe afectate periodic de secetă;  Lipsa

spiritului

de

asociere

şi

necunoaşterea

avantajelor oferite de formele asociative;  Pădurile private sunt gestionate necorespunzător;  Dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din

de produse ecologice; înregistrarea

oferite de finanţările europene;

agricultură;

podgoriei  Promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor de vin

specifice;

“Merlot” a fost premiat cu 5  Existenţa unui număr mare de deţinători de teren medalii de aur. agricol cu proprietăţi mici (0,5 – 3 ha) şi dispersate,  Existenţa

podgoriei

Dealu

Bujorului, cu centre viticole în comunele Smulţi şi Oancea.

care nu permit aplicarea unor sisteme de agricultură adecvate condiţiilor naturale specifice;  Existenţa unui număr redus de unităţi de prelucrare a produselor agricole locale;  Insuficiente pieţe de desfacere pentru legume, fructe şi produse viticole;  Slabă productivitate şi calitate a producţiei agricole, determinată de lipsa resurselor financiare, utilizarea insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi moderne,

lipsa

sau

insuficienta

cunoştinţelor

manageriale şi de marketing;  Decalajul important între importurile de produse agricole

şi exportul acestora (în

principal se

înregistrează exporturi de produse cu valoare adăugată scăzută);  Inexistenţa unei reţele de piaţă organizate, producătorii agricoli fiind nevoiţi să-şi vândă singuri produsele sau să le vândă unor «intermediari» la

90


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

preţuri foarte mici, ducând astfel la un decalaj foarte mare între preţurile produselor agricole brute vândute

de

fermieri

procesatorilor

şi

preţul

produselor finite; OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Înfiinţarea

grupurilor

de

producători

în

îmbunătăţirii

producţiei

desfacerii

vederea

produselor

şi

agricole,

forestiere şi zootehnice;  Posibilitatea lemnoase

folosirii

deşeurilor pentru

producerea de brichete sau peleţi utilizaţi ca şi combustibil;

 Prelungirea

slab productive, pentru cultura sălciei energetice; de garantare a creditului rural; fondurilor

 Concurenţa puternică pe piaţa locală a produselor mai competitive venite din statele UE;  Slabă informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

 Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate de Fondurile

europene

Structurale şi FEADR;

 Crearea asociaţiilor producătoare pentru

valorificarea

produselor agricole;  Complementaritatea cu Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est şi a judeţului Galaţi şi a judeţului Vaslui, Planului

Naţional

Strategic de Dezvoltare Rurală;  Posibilitatea practicării agriculturii ecologice,  Preţul mic al terenurilor agricole, comparaţie

favorizează

reduce

 Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă;

de sprijinire a activităţilor agricole;

în

poate

dramatic consumul, cu efecte negative directe, asupra

pentru accesarea diferitelor măsuri

 Existenţa

economice

 Cadrul legislativ instabil;

 Implementarea în curs a sistemului

agricole

recesiunii

 Riscul reducerii unor subvenţii agricole;

 Utilizarea terenurilor inundabile,

 Folosirea

pe piaţa Uniunii Europene

menţinerii sau creării de noi locuri de muncă;

agricole,

şi

 Concurenţa importului de produse agroalimentare de

cu

alte

zone,

întemeierea

unor

91


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

exploataţii agricole mari; 

Posibilitatea sprijinirii soiurilor şi raselor autohtone

5. POPULAŢIA. DEMOGRAFIE PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Populaţia totală a GAL–ului COVURLUI de 35.942 locuitori asigură masa critică potrivită

 Dinamica populatei teritoriului arată o tendinţă de scădere faţă de anul 2002;

pentru implementarea strategiilor tip LEADER;

 În teritoriu se constată un spirit civic şi

Densitatea populaţiei este de 42 locuitori pe kmp

comunitar scăzut la nivelul populaţiei;

şi creează o presiune antropică slabă asupra mediului;

 Creşterea numerică a populaţiei cu probleme

Densitatea mică a populaţiei din teritoriu

sociale,

şomaj,

abandon

şcolar;

favorizează oarecum, trecerea mai uşoară a unei părţi

din

populaţia

rurală

spre

activităţi

neagricole; Ponderea ridicată a populaţiei active; Convieţuirea armonioasă existentă între etnia majoritară română şi etnia romă; Preocuparea permanentă a autorităţilor publice locale, ONG-urilor pentru integrarea comunitară şi rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă populaţia de etnie rromă.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI  Tendinţa  Sprijinul statului pentru creşterea natalităţii;

de

îmbătrânire a populaţiei;

 Programe naţionale şi europene de stimulare

generală

a

mobilităţii

forţei

de

muncă;  Obligativitatea

 Migrarea definitivă a tinerilor în special în condiţiile menţinerii crizei economice în România;

includerii

în

toate

 Situaţia

juridică,

neclară,

a

proiectele şi programele europene şi

proprietăţii funciare, îi face pe

naţionale a principiului egalităţii de

mulţi tineri să îşi caute locuri de

şanse.

muncă în alte ţări;

92


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

6. ECONOMIA ( INDUSTRIE, IMM, COMERŢ, SERVICII) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Poziţia geografică favorabilă,

 Lipsa

 Existenţa unui patrimoniu cultural

relaţii

de

investiţii

economice

de

tip

Parteneriat Public – Privat,  Lipsa parţială a utilităţilor publice,

turistic în zona;  Disponibilitatea

unor

de

a

încheia

parteneriat,

a

autorităţilor locale, cu investitori locali sau străini,

 Inexistenţa unor contacte mai strânse între administraţie şi agenţii privaţi,  Utilizarea

pe

o

scară

relativ

mică

a

tehnologiilor avansate,

 Existenţa unor resurse de gaze de

 Lipsa unei culturi a asocierilor între comune

sist, în zona com. Griviţa şi

pentru soluţionarea mai eficientă a unor

Fruntişeni, de lângă Bârlad,

probleme de interes comun,

 Potenţialul energetic eolian ridicat

 Creşterea

impozitelor

aferente

agenţilor

mai ales în zona de Nord şi Est a

economici, care poate avea ca efect diminuarea

GAL-ului,

activităţii economice,

 Existenţa unui potenţial ridicat de

 PUG- uri neactualizate,

forţă de muncă calificată, ieftină

 Drumuri neamenajate,

în domeniile – confecţii, reparaţii

 Veniturile scăzute ale majorităţii populaţiei (din

auto-utilaje

agricole,

industria

agriculturii) duc la scăderea cererii generale de

alimentară;  Existenţa materiei prime pentru şi

terenuri

disponibile

pentru dezvoltări antreprenoriale,  Existenţa reţelelor de comunicaţii în continuă dezvoltare(telefonie, internet, cablu).

produse;  Dificultăţi de creditare bancară pentru activităţi

industria alimentară,  Spaţii

cauza şomajului ridicat şi eficienţei scăzute a

neagricole din mediul rural;  Starea precară a infrastructurii ţine la distanţă potenţialii investitori;  Produsele lemnoase nu sunt valorificate superior pe teritoriul GAL-ului, plusvaloarea adăugată mergând în alte zone;  Slabă cunoaştere a posibilităţilor oferite de diverse programe de finanţare pentru dezvoltarea afacerilor non-agricole în mediul rural;  Rata şomajului foarte ridicată;  Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementarea noţiunilor de marketing;  Oferte de creditare greu accesibile;  Cvasiinexistenta produselor tradiţionale locale, certificate;

93


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

 Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie cum ar fi – croitorie, frizerie, cizmărie, internet, reparaţii maşini, utilaje, unelte şi obiecte casnice;  Lipsa unităţilor de procesare industrială a produselor lemnoase;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Posibilităţi crescute de finanţare

 Prelungirea

recesiunii

economice

poate

sectorului

reduce dramatic consumul, cu efecte negative

microîntreprinderilor şi IMM –

directe, asupra menţinerii sau creării de noi

urilor, prin Fondurile Europene

locuri de muncă;

pentru

dezvoltarea

 Menţinerea unei legislaţii foarte greoaie

destinate mediului rural;  Existenţa unor reglementări ce

pentru tăierea legală în regim silvic a

angajatorilor

pădurilor, favorizând furtul cu consecinţe

care creează noi locuri de muncă

directe grave asupra mediului, evaziunii

pentru şomeri, tineri, persoane cu

fiscale şi sărăcirii comunităţii;

acordă

facilităţi

 Prelungirea crizei economice descurajează

dizabilităţi;  Existenţa unor spaţii şi clădiri în conservare, posibil a fi utilizate de către

întreprinzători

pentru

demararea unor afaceri locale;  Existenţa guvernamentale pentru

şi

sprijinirea

produselor mai competitive venite din statele U.E.;  Politica bancară excesiv de prudenţială în

europene

acordarea de credite întreprinzătorilor rurali

iniţiativelor infrastructurii

aferente;  Existenţa unor suprafeţe relativ întinse de păduri,  Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor,  Creşterea continuă a cererii de produse ecologice.

 Concurenţa puternică pe piaţa locală a

programelor

locale, în domeniul dezvoltării zootehniei şi a

spiritul întreprinzător;

non-agricoli;  Menţinerea sărăciei poate duce la emigrarea definitivă, a tineretului în special, diminuând veniturile şi îmbătrânind populaţia teritoriului;  Reducerea ponderii populaţiei active;  Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;  Numărul foarte mic al unităţilor economice industriale în zonă.

94


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

7. SERVICII PENTRU POPULAŢIE ŞI INFRASTRUCTURI MEDICO- SOCIALE ŞI DE EDUCAŢIE PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Existenţa a 19 cabinete medicale, 16 dispensare

umane,

4

medicale

primare,

cantitativ cât şi cantitativ,

cabinete

stomatologice şi 16 farmacii care asigură serviciile

 Inexistenţa unor servicii medicale adecvate, atât  Investiţii private limitate în domeniul asistenţei medicale,

pentru

 Existenţa unui singur spital pe raza teritoriului;

populaţie;  Interesul autorităţilor publice locale de a

 Numărul mic de cadre medicale,

dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de

 Infrastructura de sănătate, deficitară;

sănătate, educaţie şi asistenţa socială;

 Serviciile pentru situaţii de urgenţă sunt slab dotate;

 Nu există un număr mare de copii şi

 Numărul foarte mare de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate;

adulţi aflaţi în sisteme de protecţie

 Numărul mare de familii dependente de ajutorul

socială;

social;

 Existenţa Asociaţiilor de Dezvoltare

 Resurse bugetare limitate pentru domeniul asistenţei

Comunitară;

sociale,

 Existenţa Asociaţiilor sportive, culturale şi organizaţiilor neguvernamentale cu rol

 Numărul mare de persoane vârstnice aflate în situaţii de vulnerabilitate;

social;  În comunitate există un grup de oameni

 Intervenţia limitată a ONG-urilor în rezolvarea problemelor sociale;

capabili să-şi asume un rol activ in îmbunătăţirea

vieţii

din

propria

 Creşterea ratei divorţurilor, cu consecinţe negative asupra educaţiei copiilor;

comunitate;  Existenţa Serviciilor de Salubritate şi a contractelor de externalizare;  Interesul dezvoltarea

autorităţilor de

locale

programe,

 Lipsa centrelor vocaţionale în zonă;  Costuri foarte mari pentru susţinerea serviciilor sociale;

pentru proiecte,

 Lipsa programelor, activităţilor pentru activităţi extracuriculare;

activităţi pentru copii, tineret şi sport;  Copiii şi tinerii talentaţi, cu performanţe

 Situaţii de abandon şcolar pe fondul sărăciei,

in domeniul sportului, dansului etc.

înregistrate în anumite comunităţi ale GAL-ului, în special în comunităţile rrome;  Numărul mic de tineri din mediul rural care acced la cursuri universitare;  Acces inegal la TIC în teritoriu;  Insuficienta dotare a unităţilor de învăţământ cu materiale didactice necesare desfăşurării actului

95


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

educaţional;  Nivelul scăzut de implicare al cadrelor didactice navetiste;  Insuficienta dezvoltare a societăţii civile, a organizaţiilor neguvernamentale;  Lipsa de iniţiativă civică a membrilor comunităţii;  Lipsa de vizibilitate a liderilor informali;  Lipsesc spaţiile pentru întâlniri ale comunităţii;  Nu există suficiente oportunităţi de timp liber, activităţi extracurriculare şi extraprofesionale pentru copii şi tineret;  Ataşament scăzut al tinerilor faţă de comunitatea în care s-au născut şi au crescut;  Lipsa unei educaţii corespunzătoare privind un stil de viata sănătos;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Includerea printre

problemelor programele

(Strategia

sociale

 Resurse bugetare reduse faţă de nevoia de investiţii în infrastructură,

judeţene

Judeţelor

Galaţi

şi

 Se constată o tendinţă de reducere progresivă a populaţiei şcolare pe ansamblu.

Vaslui) şi naţionale;  Posibilitatea

de

accesare

a

fondurilor nerambursabile pentru

 Riscul de abandon şcolar,  Accentuarea fenomenelor sociale negative pe fondul crizei economice;

serviciile sociale;  Programele de finanţare prin care se

pot

dezvolta

 Reducerea surselor de finanţare şi a personalului de specialitate pentru serviciile sociale datorită

activităţi

constrângerilor bugetare;

extracurriculare  Posibilitatea

de

a

încheia

 Neacordarea

parteneriate cu ONG-uri de profil pentru a desfăşura campanii de

alte ţări;  Slaba finanţare a activităţilor sportive la nivel guvernamental.

în vederea finanţării; Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat în dezvoltării

infrastructurii

proiectele

 Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre

 Proiectele de infrastructură depuse

vederea

pentru

depuse;

informare a populaţiei pe diferite componente etc.

finanţărilor

de

educaţie sau de programe de formare, calificare, recalificare.

96


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

8. ACTIVITĂŢI SOCIALE ŞI INSTITUŢII LOCALE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Existenţa unui număr corespunzător de  Activitatea unor Consilii Locale este blocată salariaţi în

fiecare

primărie,

uneori de dispute politice;

care

asigură un serviciu public de calitate;

 ONG-urile existente se implică prea puţin în activităţile cu caracter social;

 Toate localităţile din teritoriu fac parte din Asociaţia Comunelor din România;  Transparenţa

activităţii

 Biserica

Ortodoxă

nesatisfăcător

Consiliilor

Română

implicată

în

este

încă

activităţile

sociale, deşi în ultimul timp se observă o

locale şi acţiunilor primărilor;

îmbunătăţire a acestui aspect;

 Sediile Primăriilor şi Consiliilor Locale sunt noi sau modernizate, apte pentru

 Mediul asociativ este slab dezvoltat în unele localităţi;

activitatea de lucru cu publicul.

 Lipsa spiritului de voluntariat în activităţile sociale. OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Posibilitatea de accesare a fondurilor

 Restrângerea aparatului propriu al primarului

europene,  Posibilitatea

datorită constrângerilor bugetare; dezvoltării

unor

 Ingerinţele politice în activitatea administraţiei

parteneriate,

publice locale,  Lipsa de implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local;

9. POLITICILE DE DEZVOLTARE LOCALA INTREPRINSE IN TERITORIU PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  În teritoriu s-a înregistrat un interes

 Existenţa într-un număr limitat la nivelul

ridicat de absorbţie a fondurilor de pre-

comunelor de pe teritoriul GAL a Strategiilor

aderare, SAPARD, PHARE, dar care au

de Dezvoltare locală, pe baza cărora se

vizat în principal dezvoltarea proiectelor

fundamentează şi se justifică cererile de

pentru infrastructură;

finanţare financiare

pentru

atragerea

nerambursabile,

de cu

resurse excepţia

comunelor;  Absorbţie scăzută a fondurilor de preaderare pentru investiţii în agricultură, datorită numărului mic de proiecte depuse;

97


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

 Lipsa proiectelor depuse pentru accesarea fondurilor

europene

în

domeniul

turismului;  Număr insuficient de proiecte depuse şi derulate faţă de potenţialul agricol, uman şi de mediu existent în teritoriu, ce se datorează slabei informării a populaţiei cu privire la existenţa acestor oportunităţi;  Capacitate

slabă

de

cofinanţare

a

proiectelor din cauza resurselor financiare limitate ale potenţialilor beneficiari;

AMENINŢĂRI

OPORTUNITĂŢI  Existenţa

Strategiei

Dezvoltare  Cadrul

de

legislativ

neclar,

privind

parteneriatele public - private;

Judeţeană Galaţi şi judeţului Vaslui;  Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a

 Capacitate scăzută la nivel naţional de

Regiunii Sud - Est şi a Planului de

cofinanţare a proiectelor derulate prin

Dezvoltare Regională;

fonduri europene, care se datorează crizei

 Integrarea României în UE, care ne oferă

economice la nivel naţional;

posibilitatea de a beneficia de politicile europene de dezvoltare a mediului rural şi contribuie la îmbunătăţirea politicilor naţionale de dezvoltare, regionale şi locale, în acord cu normele europene;  Posibilitatea de atragere de fonduri prin programe

de

finanţare

europene

şi

naţionale;

98


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PARTEA a III-a PRIORITĂŢI Consideraţii generale Conform Regulamentului UE 1698/2005, art. 2, “strategia de dezvoltare locală este un ansamblu coerent de operaţiuni care urmăresc să răspundă obiectivelor, nevoilor locale şi punerii în aplicare la nivelul adecvat în cadrul unui parteneriat”. În urma întâlnirilor şi consultărilor dintre membrii parteneriatului, dintre echipa de coordonare şi actorii din teritoriu, a studierii documentelor la care am avut acces, a aplicării de chestionare, interviuri etc., s-au decantat informaţii care au permis recunoaşterea problemelor principale ale zonei, identificarea cauzelor acestora, stabilirea unor priorităţi de dezvoltare, definirea strategiilor care să conducă la atingerea obiectivelor vizate şi găsirea mijloacelor care să susţină aceste strategii. În definirea priorităţilor de dezvoltare, prima etapă a constituit-o identificarea problemelor, disfuncţiilor din mediul rural. Ulterior am decelat scopurile sau obiectivele prioritare adică cele care trebuie neapărat atinse şi cât mai repede posibil, pentru a rezolva disfuncţiile majore. Credem că acestea sunt de fapt cele definite în PNDR şi modelul de Plan de Dezvoltare Locală ca “priorităţi”.

Problemele principale ale zonei: Toate problemele zonei ar putea fi rezumate într-una singură: calitatea vieţii locuitorilor din întreg arealul nostru lăsa foarte mult de dorit raportat la ceea ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. În general se consideră că aceasta reflectă un nivel scăzut de dezvoltare. Comparând efortul depus de locuitorii GAL-ului cu cel al locuitorilor din zone cu un potenţial economic asemănător sau chiar mai slab, din alte zone ale UE, constatăm că la o muncă comparabilă, ţăranii/fermierii noştri o duc mult mai greu. Formele de manifestare ale decalajului dintre nivelurile diferite ale calităţii vieţii, într-o enumerare foarte succintă ar fi: - nivel redus de educaţie generală şi de specialitate; - nivel redus de confort oferit de viaţa rurală în aproape toate domeniile; - alimentaţie slabă calitativ; - efort fizic mare pentru muncă în agricultură; 99


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- nivelul redus şi nesiguranţa veniturilor; - dependenţa foarte mare de factori conjuncturali; - dezinteres pentru calitatea mediului ambiant; - stare mediocră a igienei generale; - rata mare a îmbolnăvirilor; - medie de viaţă scăzută; - acces redus la servicii şi calitatea în general scăzută a celor existente; - participare foarte redusă la activităţi de divertisment; - acces redus la IT; De subliniat că aceste aspecte se întâlnesc de obicei alăturate şi se potenţează unele pe altele. În trecut, datorită nivelului relativ slab al educaţiei ţăranilor, aceste aspecte erau considerate ca fiind implicite şi de neînlăturat în viaţa rurală. În prezent, nivelul mai ridicat al cunoaşterii, informaţiile difuzate prin mass-media, lărgirea posibilităţilor de mişcare în tot spaţiul european, au schimbat optica asupra condiţiilor de viaţă din mediul rural. Tot mai mulţi ţărani, iar cei tineri în cvasitotalitate, îşi doresc o calitate mai bună a vieţii la ei acasă. Neîndeplinirea acestui deziderat conduce la convulsii în mediul rural, iar uneori la drame. Cele mai frecvente forme de manifestare sunt: - abandonarea cultivării terenurilor agricole; - migrarea în zonele urbane; - emigrarea temporară prelungită sau definitivă; - destrămarea familiilor; - refugiul în alcoolism; - creşterea infracţionalităţii; - dispariţia tradiţiilor culturale; - pierderea identităţii locale. Cauzele care au condus la aceste lucruri sunt numeroase, complexe şi de multe ori cu rădăcini foarte adânci. Enumerăm pe cele mai importante: - marea masă a noilor proprietari de terenuri (fermieri) nu a fost cuprinsă în nici o formă de pregătire specific agricolă, considerându-se că ţăranii sunt născuţi specialişti în agricultură modernă; - specialiştii agricoli din centrele de consultanţă, primării sau alte instituţii nu au reuşit, din cauze foarte diverse, să îi ajute cu adevărat pe micii fermieri să-şi dezvolte afacerile.

100


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- nu există încă o formă eficace de sprijinire a formelor asociative în mediul rural; - restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut neprofesionist, fără cadastru, cu o fărâmiţare accentuată a aceleiaşi proprietăţi (în numele “echităţii”), cu mare întârziere şi cu multe nereguli şi ilegalităţi; - restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut fără a fi însoţită şi de restituirea utilajelor agricole. - preţul produselor agricole a fost menţinut artificial la un nivel scăzut în raport cu produsele industriale necesare agriculturii; - industria producătoare de utilaje agricole din România a continuat să fie în majoritate neperformantă şi după încercările mai mult sau mai puţin reuşite de privatizare; - lipsa facilităţilor de depozitare şi păstrare la tarife sau cheltuieli rezonabile a produselor agricole, ceea ce obligă pe fermieri să-şi vândă producţia chiar la recoltare, când preţul este cel mai scăzut, - reglementările de piaţă au lipsit, ceea ce a permis intermediarilor să spolieze pe micii producători; - procesatorii au constituit imediat grupuri mai mult sau mai puţin oficiale de interese, practicând de multe ori o politică de monopol, fără ca statul să intervină în favoarea micilor producători sau măcar a consumatorilor finali; - băncile comerciale au ignorat total finanţarea fermierilor mici sau mijlocii; - sistemul pensiilor de stat nu a cuprins decât în ultimii ani şi oricum la un nivel total neîndestulător, marea masă a ţăranilor, fapt ce îi determină pe aceştia ca şi la o vârstă foarte înaintată să nu renunţe la cultivarea terenurilor agricole, practicând o agricultură de subzistenţă pentru a putea supravieţui; - cea mai mare parte a navetiştilor (ţărani, sau după 1989, mici fermieri, care lucrau în oraşele din apropiere suplimentând substanţial veniturile din agricultură) au devenit în scurt timp şomeri, mai mult sau mai puţin oficiali. De fapt, se poate spune că statul a aplicat o politică de totală neintervenţie faţă de micii fermieri, cu toate că s-a văzut de la început că aceştia au un foarte mare handicap la plecare atât faţă de alte ramuri ale economiei, cât şi, mai ales, faţă de agricultorii din alte ţări europene, cu care suntem nevoiţi să concurăm pe piaţă.

101


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În PNDR se definesc (pag 80) patru obiective generale ale strategiei şi nu unul singur, identificate ulterior ca fiind cele patru axe. În opinia noastră, PNS, PNDR şi PDL al GAL-ului COVURLUI au de fapt un singur obiectiv general, menţionat deja anterior, corespunzător nevoii, problemei generale a teritoriului rural românesc. Problema poate fi rezumată astfel: calitatea vieţii locuitorilor din întreg arealul nostru lasă foarte mult de dorit raportat la ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. Ca atare şi obiectivul general poate fi definit ca unic: ridicarea nivelului calităţi vieţii la standarde apropiate celor europene, în condiţiile unei dezvoltări durabile. Considerăm că toate cele patru axe din PNDR, concură de fapt la îndeplinirea obiectivului pe care noi îl vedem ca fiind general şi unic, contrazicând un pic definirea doar a Axei 3 ca având drept obiectiv îmbunătăţirea a calităţii vieţii în mediul rural. Credem că chiar toate axele concură la realizarea obiectivului de îmbunătăţire a calităţii vieţii, iar în Axa 3 prima parte a denumirii ar fi definită prin “îmbunătăţirea confortului vieţii rurale”. Obiectivul general (îl putem cataloga de grad “0”) menţionat de noi explicit, iar de PNDR implicit, în mod clar nu va putea fi atins până în 2013 şi nici prea curând după. Însă obiectivul general nu trebuie schimbat credem noi. Dar, până atunci, ne putem propune să acţionăm pentru realizarea unor obiective mai concrete, pe anumite domenii ale vieţii, care vor conduce în timp la îndeplinirea obiectivului general. Aceste obiective mai concrete, putând fi definite ca obiective majore (de grad “1”), ar fi asemănătoare axelor din PNDR, chiar dacă nu total identice şi le vom considera “priorităţi”. Pentru a rezolva aceste priorităţi ne propunem o serie de obiective operaţionale (de grad “2”) a căror îndeplinire însumată ar garanta atingerea obiectivelor de grad “1”. Scopurile/obiectivele operaţionale pot fi atinse prin anumite măsuri, adică ansambluri de operaţiuni care slujesc aceluiaşi ţel. În general, un obiectiv operaţional poate fi atins prin concurenţa mai multor măsuri, iar o anumită măsură poate contribui la atingerea mai multor obiective operaţionale. Măsurile la rândul lor se pun în aplicare prin proiecte sau acţiuni concrete, măsurabile prin anumiţi indicatori. Considerăm că nu există nici în Regulamentul 1698/2005, nici în PNDR, nici în alte documente strategice şi, explicabil deci, nici în PDL-ul nostru, o definire unitară a termenilor: obiectiv/axa/linie strategică s.a. Cu atât mai slabă e concordanţă cu DEX al limbii române. Ca exemplu: ”îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii” este definită în Reg.1698 la art.4 ca “obiectiv,” pentru ca în preambulul art. 20 să fie considerată “axa”, adică, ne lămureşte “dicţionarul” de la art.2: ”un grup coerent de măsuri”.

102


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În concluzie vom aprecia că nu greşim nici noi prea mult când interpretăm termenii pomeniţi mai sus în funcţie de context. Considerând ca o mare parte din problemele teritoriului îşi pot găsi rezolvarea prin soluţii venite tot din teritoriul nostru, parteneriatul dintre membrii GAL- ului şi-a stabilit o viziune de dezvoltare a zonei în concordanţă cu dorinţele locuitorilor zonei, cu strategiile locale, zonale, naţionale şi europene şi evident şi cu posibilităţile financiare oferită de axa LEADER. Foarte concentrat, viziunea de dezvoltare locală s-ar putea rezumă astfel: “VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ENDOGEN SI A OPORTUNITĂŢILOR EXTERNE,

CALEA

SIGURĂ

SPRE

DEZVOLTAREA

DURABILĂ

SI

ECHILIBRATA A SATELOR NOASTRE “ Se estimează ca acţiunile care se vor întreprinde să contribuie la înlăturarea stagnării şi declinului din zonă printr-o planificare îmbunătăţită, alocarea de resurse, parteneriatul publicprivat şi gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor existenţi şi a-i convinge că viaţa şi munca în mediul rural sunt alternative cel puţin la fel de bune ca cele din mediul urban.

PRIORITĂŢI În urma analizei descriptive şi a analizei SWOT a teritoriului au fost identificate o serie de priorităţi de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieţii rurale: 1.Creşterea veniturilor populaţiei rurale; 2.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rurale sub toate cele trei aspecte:fizică, psihică şi socială; 3.Ameliorarea calităţii mediului înconjurător; 4. Consolidarea potenţialului uman din teritoriu; 5. Diminuarea disfuncţiilor din domeniul social; 6. Stoparea fenomenului de îmbătrânire şi depopulare a satelor. / Creşterea gradului de atractivitate a mediului rural; 7. Îmbunătăţirea guvernanţei locale; Priorităţile menţionate mai sus sunt foarte complexe şi pentru atingerea lor SDL propune o serie de obiective operaţionale, destul de numeroase şi ample. O parte din aceste obiective

103


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

operaţionale îşi găsesc acoperirea în măsuri din PNDR pe care le putem prelua şi finanţa şi noi. O altă parte însă, contribuie la realizarea obiectivelor PNDR, dar vor fi măsuri necuprinse în PNDR, care pot fi finanţate prin GAL. Sunt aşa-numitele măsuri atipice din axa IV, numerotate cu 41. Considerăm că se pot găsi resurse financiare şi din alte fonduri decât FEADR, (fiind rândul acestora să fie „complementare”), care să susţină, măcar parţial, dezvoltarea rurală. Credem că ar fi oportun că specialiştii parteneriatului nostru să se implice şi în găsirea altor surse de finanţare decât FEADR pentru dezvoltarea teritoriului propriu. De fapt, abordarea strategica a Comisiei Europene (CE) menţionează printre direcţiile de dezvoltare ale Politicii Agricole Comune ( PAC ) pentru perioada 2014-2020 si elaborarea unui Regulament pentru coordonarea inter-fonduri prin aşa-numitul Cadru Strategic Comun. În situţia în care GAL COVURLUI va fi selectat pentru finanţare, comunele Cavadineşti, Suceveni şi Oancea vor avea un avantaj în plus, întrucât teritoriul lor este cuprins şi în Grupul Local de Acţiune pentru Pescuit Prutul Inferior –Dunăre, Galaţi, putând ca atare să existe oportunităţi suplimentare de finanţare a unor proiecte locale. Între obiectivul general, obiectivele majore, obiectivele specifice şi măsuri există interdependenţe, unele menţionate deja anterior, şi pe care încercăm să le sintetizăm în cele ce urmează.

104


105

431-2 - Funcţionarea GAL - dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

421 - Implementarea proiectelor de cooperare

economia şi populaţia ruralã şi punerea în valoare a moştenirii rurale

413-22 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunãtãţirea serviciilor de bazã pentru

413-13 - Încurajarea activitãţilor turistice

413-12 - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microintreprinderi

412-23 - Prima împãdurire a terenurilor non-agricole

411-43 - Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţã pentru agricultori

411-42 - Înfiinţarea grupurilor de producãtori

411-41 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţã

agriculturii

411-25 - Îmbunãtãţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea

411-23 - Creşterea valorii adãugate a produselor agricole şi forestiere

411-12 - Instalarea tinerilor fermieri

411-11 - Formare profesionalã, informare şi difuzare de cunoştinţe

LEGENDĂ

Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

106


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PARTEA A IV A – PREZENTAREA MĂSURILOR Conform definiţiilor din Regulamentul 1698/2005, măsura este „un ansamblu de operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe”, respectiv „obiectiv major” în interpretarea noastră. Aşa cum am subliniat deja, nu suntem nevoiţi a ne limita numai la măsuri din PNDR. Măsurile similare celor din PNDR vor fi evident adaptate la specificul local, în special în ceea ce priveşte criteriile de selecţie locală şi contribuţia publică maximă. Deşi axa LEADER acceptă finanţări publice până la 200.000 Euro / proiect, ne-am propus să nu depăşim sumă de 120.000 Euro / proiect, finanţare publică. Pentru uşurinţa interpretării, măsurile au fost codificate în conformitate cu axa LEADER, dar alături este menţionat şi codul măsurii din PNDR. Exemplu : 411-11, 413-12 ş.a. arată că e o măsura de pe axa LEADER – 41, următoarea cifră arată axa din PNDR (axele 1-2-3 ) iar ultimele două cifre indică numărul măsurii similare din PNDR. Pentru măsurile atipice codificarea numarului măsurii cuprinde aceleasi elemente, iar ultimile 2 cifre sunt date de noi. Ex: măsura privind pregătirea profesională şi informarea în domeniul non-agricol este codificată 413-31. În tabelul sintetic al corelaţiilor dintre priorităţi-obiective –măsuri se regăsesc şi obiective operaţionale care nu au acoperire în măsuri din PNDR. Noi le-am considerat ca fiind necesare de menţionat şi introdus în strategia de dezvoltare locală pentru că reflectă probleme reale, chiar dacă în acest moment GAL-ul nu le poate rezolva. Aceste acţiuni sunt complementare PNDR-ului şi pot fi finanţate din alte fonduri, de aceea ele rămân în tabelul sintetic fără acoperire de cod de măsură. Cum deja am amintit, la momentul actual şi sperăm că şi în viitor, există mai multe posibilităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare din ţara noastră, iar o parte importantă se pot accesa şi pentru mediul rural. Le menţionăm cu titlu informativ pentru că ar fi dificil să le enunţăm la fiecare obiectiv în parte: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Capacităţii Administrative POS-CCA -Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice -Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

107


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

-Axa prioritară 3: Asistenţă Tehnică Programul Operaţional Regional POR -Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere -Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale -Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale -Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local -Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului -Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS-CCE -Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie -Axa Prioritară 2: Creşterea competitivităţii economice prin cercetare – dezvoltare şi inovare -Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public -Axa Prioritară 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic -Axa Prioritară 5: România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri -Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS-DR -Axa Prioritară 1:Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere -Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii -Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor -Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare -Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare -Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale - Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică Programul Operaţional Sectorial de Mediu POS-MEDIU -Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată -Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate -Axa Prioritară 3: Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate -Axa Prioritară 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii -Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire riscurilor naturale în 108


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

zonele cele mai expuse la risc -Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică Programul Operaţional Sectorial Transport POS-T - Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene - Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport terestre pentru a asigura accesul la TEN-T - Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional - Prioritatea 4: Îmbunătăţirea serviciilor de transport ale pasagerilor pe calea ferată naţională şi trans-europeană -Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi - Prioritatea 6: Asistenţă Tehnică Programul Operaţional pentru Pescuit POP -Axa Prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare -Axa Prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură -Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun -Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti - Axa Prioritară 5: Asistenţă tehnică Acestor programe cu finanţare europeană li se adaugă şi diverse programe naţionale, a căror accesare, din păcate, are de multe ori şi ingerinţe politice. Există şi cazuri, mult prea puţine, când autorităţile locale îşi pun în aplicare proiecte din strategiile locale cu forţe financiare proprii. Este important să menţionăm că uneori chiar acţiuni sprijinite prin FEADR pot fi sprijinite şi prin alte fonduri. Evident că nu este permisă dubla finanţare, ci menţionam doar existenţa complementarităţii fondurilor pentru dezvoltarea rurală. Scopul ar fi atragerea de cât mai multe fonduri în mediul rural pentru a putea finanţa cât mai multe obiective de dezvoltare. PROPUNERI DE PROIECTE Din consultările cu partenerii implicaţi în procesul de elaborare a PDL, au reieşit foarte multe idei de proiecte referitoare la: - cursuri de formare şi informare în diverse domenii ale economiei rurale; - furnizarea de asistenţă /consultanţă la întocmirea proiectelor de dezvoltare; - sprijinirea activităţilor de cadastru; - dotarea cu utilaje şi tehnologii noi a fermelor agricole şi zootehnice;

109


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- înfiinţarea de depozite pentru păstrarea proaspătă a unor produse agricole specifice zonei (legume); - înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a legumelor; - înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a laptelui de vacă sau de oaie; - amenajarea de noi lacuri pentru acvacultură; - înfiinţarea unor ferme pentru cultura ciupercilor; - sprijin pentru unităţi de prelucrare a lemnului; - sprijin pentru amenajarea de livezi; - sprijin pentru înfiinţarea unor plantaţii de salcie energetică; - înfiinţarea unor centre de prelucrare şi valorificare a produselor apicole; - promovarea produselor alimentare cu specific local; - sprijinirea dotării unităţilor economice şi sociale cu instalaţii de producere a energiei din surse bio-regenerabile sau alternative (solare şi eoliene); - sprijin pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi resturilor menajere; - sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole; - sprijinirea refacerii / modernizării sistemelor de irigaţii şi dotarea cu instalaţii de irigat performante; - sprijin pentru agricultura ecologică; - dezvoltarea turistică / agroturistică a unor zone din GAL; - sprijinirea înfiinţării / dezvoltării unor mici firme non-agricole; - finanţarea înfiinţării unor firme prestatoare de servicii în diverse domenii: igienă corporală, întreţinere auto şi utilaje agricole, servicii casnice, IT, servicii medicale private s.a.; - sprijin pentru înfiinţarea/reînfiinţarea unor mici ateliere mesteşugăresti tradiţionale; - înfiinţarea unor servicii mobile de asistenţă socială pentru bătrâni mai mult sau mai puţin abandonaţi; - amenajarea unor centre vocaţionale; - sprijinirea revigorării tradiţiilor populare româneşti; - sprijinirea revigorării tradiţiilor culturale rrome; - sprijinirea tinerilor pentru a nu părăsi satele; - sprijinirea constituirii de asociaţii profesionale; - înfiinţarea de centre locale de afaceri;

110


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Fişele măsurii folosite au fost extrase (conf. cerinţelor ghidului pentru selecţia GAL) din PNDR, versiunea a VII-a, iulie 2011. Pe site-ul APDRP se găsesc şi noi variante ale fişelor unor măsuri, cu menţiunea că sunt valabile sub rezerva aprobării variantei a VIII-a a PNDR. Acest fapt s-a întâmplat deja în aceasta lună. Ca atare socotim că este corect să folosim aceste fişe, chiar dacă ultima variantă consolidată a PNDR nu a fost încă publicată. În conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005, pentru măsurile care se regăsesc în PNDR, se vor respecta toate condiţiile prevăzute în fişa tehnică a măsurii respective. Proiectele derulate în cadrul măsurilor menţionate în cele ce urmează sunt proiecte de valori relativ mici, având, în funcţie de măsura, valori medii pentru cofinanţarea publică nerambursabilă între 2000-50000 euro. Proiectele derulate pe anumite măsuri, vor cuprinde obligatoriu şi o alocare financiară pentru componenta de mediu, menţionată ca atare în memoriul justificativ/studiu de fezabilitate. Strategia de dezvoltare locală a GAL COVURLUI a avut în vedere mai multe componente. În mai multe dintre măsurile noastre se regăseşte caracterul innovativ, necesar unei dezvoltări durabile a teritoriului, după cum urmează: - pe măsura 411-23 – au fost alocate fonduri pentru 2 proiecte privind investiţii care nu au existat anterior, în teritoriu; - Măsura 411-43 – nu a fost accesată anterior în teritoriu; această măsură va cuprinde 3 acţiuni innovative; - Măsura 412-21 – nu a fost accesată în teritoriu, aceasta va cuprinde 20 acţiuni innovative - Măsura 413-12 – a fost accesată în foarte mică măsură (3 proiecte în domeniul serviciilor de igienă); se propun 13 proiecte care vor conţine acţiuni în alte domenii cum ar fi:IT, meşteşuguri tradiţionale, prestări servicii reparaţii mecanice ş.a. - Măsura 413-13 – nu a fost accesată deloc în teritoriu, fiind propuse 15 acţiuni de reamenajare a unor locuinţe ca pensiuni agroturistice şi 10 acţiuni de promovare a potenţialului turistic al zonei. - Măsura 413- 31 – este o măsură atipică, innovativă, ce cuprinde 5 acţiuni În cadrul strategiei este prevăzută implementarea a două proiecte de cooperare, unul cu încă două GAL-uri din judeţul Vaslui şi altul cu un GAL din Olanda. Strategia de dezvoltare locală, combină după cum se vede din măsurile enumerate mai jos, obiective din toate axele PNDR, având incluse şi proiecte care ele însele combină obiectivele mai multor axe. Fermierilor de semi-subzistenţă li se adresează un număr de 12 proiecte Din totalul celor 142 proiecte propuse, 44 acţiuni, adică 30,3% au ca beneficiari direcţi (aplicanţi) tineri până la 40 ani după cum urmează: • M. 411-12 / 13 tineri; •

M. 411-21 / 1 tânăr;

M. 411-41/ 10 tineri;

M. 413-12 / 8 tineri;

M. 413-13 / 12 tineri;

Problemele de mediu sunt integrate într-un număr de minim 42 proiecte, reprezentând un procent de 29,5 % din totalul acţiunilor propuse, după cum urmează: • M 411-21 / 1 proiect; •

M 411- 23 / 1 proiect; 111


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

M 412- 21 / 20 proiecte;

M 413-12 / 5 proiecte;

M 413-13 / 15 proiecte;

Din totalul de 142 de proiecte preconizate, 73 acţiuni vor fi promovate de către asociaţii/parteneriate, după cum urmează: • Măsura 411-11 – cuprinde 4 acţiuni; •

Măsura 411-21- cuprinde 1 acţiune;

Măsura 411-23 – include 1 acţiune;

Măsura 411-42 – cuprinde 2 acţiuni;

Măsura 411-43- cuprinde 3 acţiuni;

Măsura 412-21 – cuprinde 20 acţiuni;

Măsura 413-13 – cuprinde 10 acţiuni;

Măsura 413-22 – cuprinde 26 acţiuni;

Măsura 413-31 - cuprinde 5 acţiuni;

Măsura 421 cuprinde – 2 acţiuni.

De fapt beneficiarii acestei măsuri sunt într-o proporţie mult mai mare tinerii. Conform cerinţelor Ghidului solicitantului, beneficiari sunt şi beneficiarii finali, aşa încât însumând beneficiarii măsurilor 411-11 şi 413-31, adică 90 plus 100 tineri, ajungem la cifra totală de 234 beneficiari tineri. Indicatorii menţionaţi la fiecare dintre măsuri sunt cei din fişele măsurilor din PNDR şi au fost calculaţi în funcţie de caracteristicile teritoriului nostru dar ţinând cont şi de modul de calcul al acestora din PNDR. Dacă în PNDR unii din indicatori nu au fost cuantificaţi, am urmat aceeaşi metodologie. Măsurile cuprinse în strategie care necesită co-finanţare privată sunt: 411-21, 411-23, 41221, 413-12, 413-13. Pentru asigurarea co-finanţării necesare, se vor folosi următoarele resurse financiare: - linii de credit; - avansuri luate în condiţiile PNDR, respectiv cu o garantare în proporţie de 80% prin FGCR sau FNGCIMM; - resurse financiare proprii, în special pentru proiectele de valori mici şi cu co- finanţare privată mică; GAL COVURLUI îşi propune să asigure încă de la începutul funcţionării sale, formarea profesională a unuia dintre angajaţi în calitate de consultant bancar/financiar, tocmai pentru a facilita accesarea resurselor financiare necesare implementării proiectelor din teritoriu. De asemenea în cadrul criteriilor de selecţie pentru măsurile menţionate, este trecută şi condiţia dovedirii resurselor financiare proprii necesare pentru derularea proiectului.

112


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Măsura 411-11 Formare profesională, informare şi consultanţă Argumentarea necesităţii sprijinului Studiile prealabile de teren, coroborate şi cu informaţiile din PNDR, arata că dezvoltarea în mediul agricol a fost întârziată în zona noastră, ca şi în întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management la nivelul fermelor şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectoarele agricole şi non-agricole. Importanţa activităţilor de formare la nivelul teritoriului apare datorită mai multor factori: - necesitatea creşterii competitivităţii şi diversificării produselor din agricultură; - necesitatea restructurării şi modernizării sectorului agricol, sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole; - nevoii de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul natural şi cultural-etnografic poate fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului; - capacităţii reduse a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai concurenţială; - necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice şi de management; În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară şi silvicultura si chiat cu agroturismul. Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această strategie: reconversia culturilor agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice, diversificarea formelor de comercializare şi marketing a produselor agricole, dezvoltarea agro-turismului. Poate fi considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiectiv general: Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic, alimentar şi de servicii, utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în sectoarele menţionate. Obiective specifice: Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere, dar şi a transformărilor sociale, contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.

113


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru agricultură, silvicultură şi industria alimentară; b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor; c) respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare); d) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor agricole şi silvice precum şi a condiţiilor de mediu; e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în vederea asigurării utilizării durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere; f) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT) ; g) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Măsura combină obiective din axele 1, 2 şi 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art. 20, lit. a, pct. 1 din regulamentul 1698/2005 al CE. Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii: a. Agro-silvic - Cultura cerealelor şi legumelor - Culturile cu valoarea economică mare (pomi fructiferi, arbuşti fructiferi, arbuşti ornamentali, flori, etc.) - Managementul exploataţiilor agricole în regim familial (micro-ferme) - Agricultură ecologică - Silvicultură b. Protecţia mediului - Practici de agro-mediu; - Managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere; c. Conducerea afacerilor - Marketing-ul şi desfacerea produselor agricole, inclusiv a celor procesate; - Conducerea şi derularea activităţilor din domeniul turismului; - Antreprenoriat – demararea şi conducerea afacerilor; d. Domeniul prestaţiilor sociale şi de servicii pentru populaţie -Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate; -Cadastru agricol; -Diverse meşteşuguri tradiţionale; 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, producţie, comercializare a produselor agricole şi agro-alimentare de pe piaţa europeană 3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora. 4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3).

114


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi Entităţi publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării, consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele cu furnizori de formare profesională şi consultanţă antreprenorială. b) Beneficiari Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agroalimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie. Evaluarea numărului de beneficiari: A. Se vor organiza 3 sesiuni (acţiuni) de formare care vor cuprinde 75 persoane, din care: - 60 tineri (până în 40 de ani) - 15 adulţi B. Se vor organiza: o acţiune de informare specifică privind cerinţele pentru produsele agroalimentare, o acţiune de informare generală privind posibilitatea accesării fondurilor europene de dezvoltare rurala şi o acţiune de schimb de experienţă pe teme de dezvoltare rurală, care vor cuprinde în total 40 participanţi din care: -30 tineri (până în 40 de ani) -10 adulţi - Criterii de selecţie generale PNDR, pentru această măsura nu a stabilit criterii de selecţie. Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate: - fermierilor de semi-subzistenţă; - membrilor grupurilor de producători din sectoarele agro-zootehnic, forestier şi agroindustrial; - tinerilor (sub 40 de ani) - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; - femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ A. Acţiuni imateriale - Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi; - Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); - Cheltuieli de transport; - Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului - Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; - Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. B. Acţiuni materiale - Materiale didactice şi consumabile

115


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Finanţare Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin această măsură. Nr. De proiecte/actiu ni prevăzute 3 1 Total - 4

Cost mediu 12000 4000

total

Estimarea costului total pe măsură 36000 4000 40000

Cotribuţia Contribuţia FEADR – publică măsură naţională 28800 7200 3200 800 32000 8000

Indicatori Tip indicator Realizare

de Indicator

Ţinta 2007-2013 Număr participanţi 115 • număr de participanţi la activităţi de 75 formare profesională • număr de participanţi la acţiuni de 40 informare si difuzare de cunoştinţe din care: 25 • femei • tineri sub 40 de ani Tipul participanţilor: activi în agricultură activi în industria alimentară 

100

activi în silvicultură

15

100 0

Număr total de zile realizate de toţi 455 participanţii (o zi echivalează cu 8 ore) de pregătire profesională 375 de informare şi difuzare de cunoştinţe Rezultat

80

Număr de participanţi: care au terminat cu succes formarea 70 profesională care au beneficiat de acţiuni de 30 informare şi difuzare de cunostinţe din care: femei

40

tineri sub 40 de ani

70

Tipul participanţilor: activi în agricultură

90

116

Cotribuţia privată 0 0 0


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Impact

activi în industria alimentară activi în silvicultură

0 10

Creşterea productivităţii muncii

Creştere anuală cu 8%

Indicatori adiţionali Tip de indicator Realizare

Indicator

Ţinta 2007-2013

Număr de fermieri care au aplicat pentru schema de agromediu şi au parcurs un modul de formare profesională sau au participat la acţiuni de informare. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind protecţia mediului. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru măsura 112”Instalarea tinerilor fermieri” formare, eligibili pentru măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semisubzistenta” Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii etc. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena şi siguranţa alimentelor, crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.

Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Rezultat

Numar de actiuni promovate parteneriate/forme asociative

117

25 75

100

75

115

Ţintă 2007-2013 de 4


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Număr de acţiuni ce includ componente Nu este cazul de protejare a mediului

Măsura 411-12 Instalarea tinerilor fermieri Argumentarea necesităţii sprijinului Aşa cum a reieşit din analiza diagnostic şi analiza SWOT, una din problemele grave cu care se confruntă teritoriul nostru este şi aceea a îmbătrânirii populaţiei rurale, implicit şi a fermierilor. Din cauza fărâmiţării excesive a terenurilor şi a costurilor mari pentru efectuarea cadastrului şi intabularea terenurilor agricole, fiii fermierilor în vârstă nu deţin oficial terenuri, chiar dacă de multe ori părinţii le cedează exploatarea anumitor suprafeţe. Situaţia nu este acceptabilă pentru tineri care nu se simt în siguranţă atâta vreme cât nu sunt proprietari de drept, nu pot accesa anumite proiecte de dezvoltare care de regulă impun dovedirea dreptului de deţinere a terenului. Ca atare mulţi aleg să plece în străinătate la muncă, obţinând un venit mai mare şi mai sigur. Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, având ca efect atât îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cât şi îmbunătăţirea vieţii sociale a comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin reglementările Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igiena şi bunăstarea animalelor, diversificare, obţinere de produse locale de calitate superioară, conştientizare a rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de clima (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă largă de activităţi (turism rural, conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiective generale

118


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; - Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Obiective specifice Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. Obiective operaţionale Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Domeniul de acţiune Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop: a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole; c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare. Beneficiari Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii: a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei; b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare; c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei; d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Nivelul minim de calificare solicitat este: - absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; - absolvent de liceu, scoala de 10 clase sau scoala profesionala, care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol; Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 112 Criterii de selecţie locală: se vor selecta câte un beneficiar pe comună. Se acordă prioritate celor care: - investesc un procent mai mare decât ceilalţi în domeniul agrícol specific; - îşi investesc o anumită sumă în instalaţii energetice neconveţionale. Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de primă, în două tranşe. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier.

119


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 45.000 Euro/exploataţie. FINANŢARE Nr. de Cost proiecte total prevăzute mediu

Estimarea Contribuţia Contribuţie Contribuţie costului total FEADR – publică privată pe măsură măsură naţională

13

390 000

30 000

312 000

78 000

0

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Realizare

Indicator

Ţinta 2007 -2013 13 5

Numărul total de tineri fermieri sprijiniţi din care femei după tipul sectorului agricol/tipul de producţie în conformitate cu Decizia (CE) 369/2003* cultura cerealelor 9 cresterea animalelor

Rezultat Impact**

Volumul total al investiţiilor (Euro) 520.000 Creşterea valorii adăugate brute în fermele care 128.000 beneficiază de sprijin (Euro) Creşterea economică ( Euro) 2.362.000 din care contribuţia Măsurii 112 103.250 Creşterea productivităţii muncii Creştere cu 8%

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

4

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate 0 de parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a Nu este cazul mediului

120

anuală


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Măsura 411-21 Modernizarea exploataţiilor agricole Argumentarea necesităţii sprijinului În teritoriul GAL-ului nostru, analiza diagnostic şi analiza SWOT au reliefat potenţialul mare de dezvoltare al agriculturii bazat pe suprafaţa agricolă intinsă, proprietatea privată aproape totală a terenurilor agricole, pe tradiţia de cultivatori de cereale demult împământenită, retehnologizarea (începută prin programul SAPARD şi continuată prin FEADR) fermelor mari sau de mărime medie. În acelaşi timp sunt evidenţiate şi slăbiciunile activităţii agricole din teritoriu: - fragmentarea excesivă a proprietăţii însoţită de gradul redus de asociere; - producţiile inconstante şi mult sub potenţial; - tehnologii şi utilaje agricole învechite utilizate de micii fermieri; - scăderea accentuată a suprafeţelor de vii nobile şi livezi; - scăderea drastică a efectivelor de animale crescute în ferme specializate; - neîntreţinerea în condiţii bune a păşunilor naturale; Reiese ca imperios necesară o măsură care să sprijine fermierii în tranziţia de la o agricultură de subzistenţă la una cel puţin de semisubzistenţă, dar mai ales pe cei cu perspective de dezvoltare spre agricultura de tip comercial. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiective generale Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute şi respectarea normelor comunitare privind cerinţele de eco-condiţionalitate. Obiective specifice • Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei inclusiv a celei ecologice, precum şi obţinerea şi utilizarea de energie regenerabilă; • Adaptarea exploataţiilor la noile standarde comunitare; • Ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei obţinute în fermă la cerinţele pieţei; • Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; • Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere; Obiective operaţionale Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul animal şi vegetal, de exemplu construirea şi/sau modernizarea construcţiilor agricole din cadrul acestora, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi şi înfiinţarea de plantaţii de pomi şi viţă de vie. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 2 din PNDR.

121


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Măsura sprijină: 1. Proiecte care urmăresc introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; 2. Proiecte de adaptare a exploataţiilor la standardele comunitare; 3. Proiecte ce urmăresc creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; 4. Proiecte de sprijinire a membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative, în vederea încurajării fenomenului de asociere; 5. Proiecte pentru promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Beneficiari Tipuri de beneficiari Pot aplica: PFA, II-uri, IF-uri, Societăţi Comerciale - SNC, SCS, SA,SCA, SRL, cu capital privat, Societăţi agricole, Asociaţii familiale, Grupuri de producători, Cooperative agricole. Nr. beneficiari: 2 Criterii generale de selecţie:conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121 Criterii de selecţie locală Se va acorda prioritate pentru: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative; - proiecte localizate în zone izolate; - proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone; - proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare); - proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă); - proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliană, solară, geotermală, hidraulică); - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic - proiecte care prevăd certificarea calităţii; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ; Acţiuni materiale şi imateriale: - Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor ; - Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ ; - Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de carne sau lapte care se încadrează în sistemul european al cotei de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.

122


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat ale acestora, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu; - Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; - Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ ; - Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă; - Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; - Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori; - Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; - Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă; - Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol; - Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc. - Taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor) - Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică; Intensitatea sprijinului Prin Măsura 121 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 40 % (pentru perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Ajutorul poate creşte cu 10% pentru agricultorii sub 40 ani, cu 10 % pentru investiţiile din ariile Natura 2000 şi cu 25 % pentru investiţiile având ca scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Minim 5000 euro/proiect

123


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Maxim 400000 Euro/proiect valoare totală Finanţare Nr. de Cost proiecte total prevăzute mediu 2 100.000

Estimarea costului total pe măsură 200.000

Contribuţia FEADR – măsură 64.000

Contribuţie publică naţională 16.000

Contribuţie privată 120.000

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de Indicator indicator Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii

Realizare

Rezultat

Impact∗∗

Ţinta 2007-2013 2

Împărţit în funcţie de: gen: femei/bărbaţi

0/2

categoria de vârstă a beneficiarului: Tineri

1

Volumul total al investiţiilor (Euro) Împărţit în funcţie de: tip de investiţie (investiţii în îmbunătăţirea terenurilor, investiţii în clădiri, în utilaje, alte investiţii) tip de sector agricol, în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003∗ ) Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite ( Euro) Creşterea economică ( Euro) din care contribuţia Măsurii 121 Creşterea productivităţii muncii

200.000

1 100.000 104.000 64.000 Creştere cu 8%

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate de 1 parteneriate/forme asociative

Număr de acţiuni ce includ 1 componente de protejare a mediului

124

anuală


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Măsura 411-23 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Argumentarea necesităţii sprijinului Dezvoltarea infrastructurii pentru procesarea, depozitarea şi comercializarea produselor agricole: cereale, legume, struguri şi fructe, este o preocupare majoră a teritoriului împreună cu dezvoltarea şi prelucrarea produselor agricole ce provin din legumicultură, cultură mare, plantele medicinale, fructele de pădure. Modernizarea procesului de prelucrare a producţiei agricole prin implementarea de noi tehnologii este o şansă reală care ar putea duce la o dezvoltare economică a teritoriului. Îmbunătăţirea marketingului reprezintă o premisă a creşterii competitivităţii şi a valorificării produselor locale prin crearea de oportunităţi de colectare, procesare, depozitare, intermediere şi comercializare a produselor agro-alimentare şi devine o necesitate imediată în vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ solicitărilor pieţei. Având în vedere situaţia existentă pe plan local aşa cum a reieşit ea din analizele preliminare, sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea condiţiilor de calitate şi de siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De asemenea, în vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier, procesarea produselor agricole şi forestiere ar trebui să fie realizată şi sprijinita, pe cât posibil , în zonele locale unde acestea sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii emisiilor de gaze. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiective generale Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere şi îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Obiective specifice a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive b) Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute c) Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite

125


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

d) Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi a celei ocupaţionale precum şi protejarea mediului. e) Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere şi a veniturilor proprietarilor privaţi de păduri, dezvoltarea şi modernizarea de echipamente specifice. Obiective operaţionale Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere care trebuie să respecte standardele comunitare. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Sprijinul pentru această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi/sau marketingul produselor agricole şi forestiere, inclusiv a produselor alimentare tradiţionale, cu potenţial de a deveni marcă locală. Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1, 2 şi 3 din PNDR. Măsura sprijină proiecte care urmăresc: a) Introducerea de noi produse, procese şi tehnologii. b) Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. c) Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă; d) Promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor; e) Promovarea de investiţii pentru respectarea standardelor comunitare; f) Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar; g) Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică; h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă. Pentru investiţiile de procesare şi marketing a produselor agricole care vizează obţinerea de produse neincluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, vor fi sprijinite numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat, care va fi conforma regulamentelor de ajutor de stat şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia. De asemenea, sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi marketingul produselor forestiere, prin: a) Creşterea eficienţei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin inovaţii şi introducerea de noi tehnologii, maşini şi echipamente, cu respectarea standardelor de siguranţă în muncă şi de protecţie a mediului; b) Adaptarea la cerinţele pieţei, a prelucrării şi comercializării produselor forestiere, în funcţie de resursele locale, şi explorarea de noi oportunităţi de piaţă de desfacere; c) Îmbunătăţirea competitivităţii unităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor forestiere prin creşterea randamentului instalaţiilor şi proceselor de prelucrare şi a calităţii produselor; d) Obţinerea de surse de energie regenerabilă din biomasa forestieră; e) Îmbunătăţirea dotărilor microîntreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente, utilaje şi maşini complexe de recoltare, transport şi prelucrare, în cadrul aceluiaşi proces tehnologic, a produselor forestiere, cum sunt maşinile forestiere multifuncţionale de recoltat cu impact redus asupra mediului, precum şi de maşini şi utilaje speciale pentru transportul produselor forestiere, din pădure la unităţile de procesare primară; f) Creşterea numărului de locuri de munca în sectorul procesării şi valorificării produselor forestiere; g) Creşterea productivităţii muncii în sectorul forestier;

126


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operaţiile care au loc înainte de prelucrarea industrială în conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006. Beneficiari: După tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare: Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin aceasta măsura sunt: Pentru produsele agricole: - Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003; Pentru produsele forestiere: - Micro-întreprinderi-definite conf. Recomandării CE nr. 361/2003 Evaluarea numărului de beneficiari - 2 proiecte Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 123 din PNDR. Criterii de selecţie locală Se va acorda prioritate pentru: -proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative; - proiecte localizate în zone izolate- sate altele decat centrul de comună; - proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare); - proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă); - proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliana, solară, geotermală, hidraulică); - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care prevăd certificarea calităţii. Precizări privind acţiunile eligibile (lista indicativă) Acţiuni materiale Pentru produsele agricole a) Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructura internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor; b) Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross; c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare; d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare si marketing; e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Pentru produsele forestiere a) Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului; b) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul şi procesarea

127


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

primară a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), precum şi investiţii pentru modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente, aşa cum sunt prevăzute în studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii. Investiţi necorporale pentru produsele agricole şi forestiere i. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; ii. Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; iii. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor); iv. Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Investiţii care nu se finanţează prin această măsură: i. Procesarea sfeclei de zahăr care nu se încadrează în cota alocată, precum şi procesarea trestiei de zahăr; ii. Procesarea tutunului; iii. Investiţii pentru unităţi de ecarisaj; iv. Investiţii în activitatea de cercetare pentru obţinerea de noi produse şi tehnologii în domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere; v. Investiţii care sprijină direct vânzarea cu amănuntul Finantare În cadrul acestei măsuri, ajutorul public este de 50% din costul total al proiectului, conform regulii măsurii 123 din PNDR, cu un plafon maxim al sprijinului de 200.000 Euro/proiect. Finanţare Nr. de Cost total mediu proiecte prevăzute 2 80 000

Estimarea costului total pe măsură 160 000

Contribuţia FEADR – măsură 64 000

Contribuţie Contribuţie privată publică naţională 16 000 80 000

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Realizare

Indicator Numărul total al întreprinderilor

Ţinta 2007-2013 2

Împărţite în funcţie de: dimensiunea acestora 2 −micro-întreprinderi −IMM 0 tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003* industrie alimentară

2

tipul de activitate -procesare

2

128


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Rezultat

Volumul total al investiţiilor (euro)

160.000

Împărţite în funcţie de: dimensiunea acestora o micro-întreprinderi

160.000

tipul de sector industrie alimentară

160.000

tipul de activitate procesare

160.000

Cresterea VAB ( Euro)

390.000

Împărţită în funcţie de tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*, industrie alimentară) 2 Numărul de întreprinderi care introduc produse noi si/sau tehnici noi Împărţite în funcţie de: reorganizarea producţiei din care: pentru produsele agricole - produse noi

1

- tehnologii noi tipul de sector (în conformitate cu Decizia 2 (CE) nr.369/2003* industrie alimentară) Impact

Creşterea economică (Euro)

1.400.000

din care contribuţia Măsurii 123

310.000

Creşterea productivităţii muncii

Anual 8%

Indicatori adiţionali Tipul de indicator Realizare

Rezultat

Indicator Ţinta 2007-2013 Capacităţi implicate aferente proiectelor 2 aprobate pe tip de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*, industrie alimentară) noi 2 modernizate

0

Număr de întreprinderi sprijinite, din care: cu programe de restructurare până în 2009 care aparţin formelor asociative

0

Număr de întreprinderi care îndeplinesc 2 standardele comunitare, ca urmare a sprijinului

129


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate 1 de parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ 1 componente de protejare a mediului

Măsura 411-41 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă Argumentarea necesităţii sprijinului Ca în întreaga Românie şi în teritoriul nostru retrocedarea terenurilor agricole a creat un mare număr de ferme individuale cu putere economică foarte scăzută şi orientare a producţiei spre autoconsum. În contextul actual, marcat de o productivitate mare sau foarte mare a agriculturii în celelalte state europene şi de obligativitatea deschiderii pieţei româneşti către produsele din UE, fermierii români care deţin ferme de subzistenţă (produc numai pentru autoconsum) nu au nici un viitor şi, mai de vreme sau mai târziu, mai ales în funcţie de vârstă, vor disparea din peisajul agricol. Fermele de semi-subzistenţă însă, foarte numeroase acum, vor trebui şi ele să se orienteze spre sporirea producţiei destinate pieţei, pentru a putea asigura îmbunătăţirea veniturilor necesare familiei fermierului. Calea de urmat este sporirea productivităţii muncii în paralel cu creşterea suprafeţelor lucrate şi/sau a numărului de animale, pentru a se asigura un disponibil mai mare pentru piaţă. Prin noua PAC, ce va fi implementată începând din 2014, fermele de semi-subzistenţă vor fi în continuare sprijinite şi se va proceda la o simplificare a mecanismului de acordare a sprijinului. Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă ar trebui să conducă la obţinerea de venituri mai mari, iar o parte dintre acestea fiind folosite şi pentru investiţii în terenuri, animale, utilaje, construcţii productive vor putea în final să ajute la intrarea fermelor respective în rândul fermelor de tip comercial, asigurând hrana celorlalţi membri ai societăţii. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare Date fiind mijloacele financiare reduse ale GAL-ului, este imposibilă sprijinirea unui mare număr de ferme de subzistenţă. Considerăm că este necesară totuşi această măsura în strategia noastră pentru a antrena, prin puterea exemplului, cât mai mulţi fermieri la accesarea acestui gen de sprijin prin PNDR.

130


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Obiectiv general Creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice. Obiective specifice - Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semisubzistenţă să devină viabile economic. - Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse. Obiective operaţionale Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semisubzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin: - stimularea spiritului antreprenorial; - diversificarea activităţilor şi veniturilor. Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către piaţă, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului, prin diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie. Beneficiari Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani, care prezintă un plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole. Persoanele fizice neautorizate încă, vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare. Număr beneficiari : 12 Precizări privind acţiunile eligibile: Prin această măsură se sprijină financiar, cu o sumă anuală fixă, orice acţiune care are ca scop creşterea viabilităţii economice a fermei. Aceste acţiuni vor fi menţionate în planul de afaceri care trebuie întocmit pentru obţinerea sprijinului. Verificarea conformităţii se va face după 3 ani de la obţinerea finanţării. Dacă se constată respectarea planului, sprijinul va continua încă 2 ani. Pentru întocmirea planului de afaceri se poate accesa măsura 143 din PNDR, iar pentru creşterea posibilităţilor de dezvoltare se poate accesa şi măsura 121. Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.

131


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Criteriile generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 141 din PNDR. Criterii de selecţie locală: - se acordă prioritate celor care accesează măsurilor de agro-mediu 214 sau 215 din PNDR; - cultivă/cresc soiuri/rase tradiţionale româneşti. Intensitatea sprijinului: 1500 Euro / an /fermă, timp de 5 ani consecutivi. Sprijinul este acordat 100 % din fonduri publice. FINANŢARE Nr. de Cost proiecte total prevăzute mediu 12

7 500

Estimarea Contribuţia Contribuţie costului total FEADR – publică pe măsură măsură naţională

Contribuţie privată

90 000

0

84 000

21 000

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator

Indicator

Realizare

Ţinta 2007-2013 Număr total de ferme de semi-subzistenţă 12 sprijinite

Rezultat Impact

Număr ferme intrate pe piată Creşterea economică (euro)

8 390.000

Creşterea productivităţii muncii

Crestere anuala cu 8%

Indicatori adiţionali Tip de indicator Realizare

Rezultat

Indicator

Ţinta 2007 - 2013 12

Număr de ferme de semi-subzistenţă sprijinite Împărţite în funcţie de statutul juridic: persoane fizice 10 persoane juridice

2

conduse de femei

2

conduse de tineri sub 40 de ani

10

din zone defavorizate

4

care aplică pentru agromediu

2

Număr de ferme care introduc noi 4 produse

Indicatori specifici locali Tip indicator

Indicator

Rezultat

Numar de actiuni promovate parteneriate/forme asociative

132

Ţintă 2007-2013 de 0


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Număr de acţiuni ce includ componente 4 de protejare a mediului

Măsura 411-42 Înfiinţarea grupurilor de producători Argumentarea necesităţii sprijinului Aşa cum s-a desprins din analiza diagnostic şi analiza SWOT, potenţialul agricol al teritoriului GAL-ului nostru este ridicat şi divers. Cu toate acestea, profitul fermierilor mici şi mijlocii este neîndestulător. Una dintre cauze este şi lipsa asocierii producătorilor agricoli. S-a evidenţiat la cauzele situaţiei grele din agricultură că marii procesatori agricoli s-au asociat în grupuri de interese şi, mai mult sau mai puţin oficial, practica politică de monopol, atât în sectorul de achiziţie cat şi în cel de desfacere. Fermierii, mult mai numeroşi şi de aceea şi mai dispersaţi, nu au ştiut să răspundă la aceste provocări. În prezent situaţia începe să se schimbe, dar foarte încet încă. Reglementarea mecanismelor de piaţă într-o economie funcţională se face prin dialogul/confruntarea dintre producători, procesatori şi consumatori, cu arbitrajul competent şi ferm, dar nu brutal al statului. Pentru a-i aduce pe poziţii egale cu procesatorii se impune un sprijin material pentru producătorii asociaţi care îşi vor putea astfel negocia mult mai bine oferta de produse. Credem că sunt necesare eforturi financiare publice pentru a schimba mentalitatea ce respinge din principiu orice formă de asociere. Originea acestei respingeri este într-o eroare a statului de acum mulţi ani în urmă şi ca atare se impun eforturi financiare publice consistente pentru refacerea prestigiului formelor de asociere. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiective generale Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. Obiective specifice Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţa a propriilor membri.

133


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Obiective operaţionale Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora.

Descrierea intervenţiei - domeniul de acoperire a măsurii Prin acţiunile pe care le propune, aceasta măsura atinge şi obiectivele axei 3, în ceea ce priveşte creşterea calităţii vieţii. Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionării administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la: a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei; b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzarea, centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata; c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute; d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare. Intensitatea sprijinului În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei anuale, comercializate de către grupul de producători recunoscut după următorul algoritm: - Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători; - Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători; astfel: a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an; b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an. Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului.

134


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Beneficiari Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum şi organizaţiile producătoare de hamei. Număr de beneficiari Aplicanţi-grupuri de producători - 2 Beneficiari-membri ai grupurilor - 18 Criterii de selecţie generale: nu există pentru această măsură Criterii de selecţie locale Se acordă prioritate: - grupurilor cu un număr mai mare de membri; - grupurilor care au funcţionat un timp mai îndelungat înainte de autorizare, dar nu anterior anului 2007. FINANŢARE Nr. de Cost total proiecte mediu prevăzute 2

15 000

Contribuţia Contribuţie Contribuţie Estimarea privată costului total FEADR – publică naţională măsură pe măsură 30 000

24 000

6 000

0

Cuantificarea obiectivelor prin indicatori comuni UE Tip de indicator Realizare

Rezultat Impact

Indicator Număr total de grupuri de producători 2 sprijinite din care pentru produse ecologice Împărţit în funcţie de: Tipul de sector agricol, în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003*) Sectorul vegetal - culturi de câmp Sectorul de crestere a animalelor - cresterea animalelor pentru lapte Mixt

1

Cifra de afaceri a grupurilor sprijinite (euro) Număr de ferme de semi-subzistenţă membre în grupurile de producători, intrate pe piaţă Creşterea economică (euro) Creşterea productivităţii muncii

100.000

135

1 0

12 50.000 Creştere anuală cu 8%


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Indicatori adiţionali Tip de indicator Realizare

Indicator

Ţinta 2007-2013 Număr total de membri în grupurile de 30 producători sprijinite Împărţit în funcţie de: Tipul de sector agricol, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.369/2003*) Sectorul vegetal - culturi de câmp Sectorul de crestere a animalelor - cresterea animalelor pentru lapte

15 15

Mixt 0 Număr de grupuri de producători cu mai mult de 10 membri

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Număr de actiuni promovate 2 de parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ Nu este cazul componente de protejare a mediului

Măsura 411-43 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori Argumentarea necesitaţii sprijinului Aşa cum rezultă din analiza diagnostic, gradul de fragmentare a teritoriului aferent GAL-ului nostru este destul de ridicat, exploataţiile agricole au în mod obişnuit dimensiuni între 1 – 3 ha., dar fărâmiţarea este de fapt şi mai accentuată, fiecare fermier deţinând de obicei mai multe parcele. Micii producători nu au capacitatea de a se alinia la standardele comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi respectarea normelor

136


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională, fie din lipsă de informaţie fie din lipsă de pregătire sau din cauza situaţiei precare a veniturilor din mediul rural. În acest context este acută nevoia unui sprijin în sensul accesării serviciilor de consiliere şi consultanţă care pot conduce la o restructurare a fermelor şi la îmbunătăţirea managementului acestora. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectiv general Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora . Obiective specifice Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor

agricole

pentru

atingerea

performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor acestor exploataţii, diversificarea activităţilor fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Măsura combină obiectivele axelor 1 (măsurile 112,141) şi 2 (măsurile (221, 223, 214, 215) din PNDR. Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultantă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii fermelor deţinute de aceştia. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri, studiilor de fezabilitate şi a celorlalte documentaţii necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural, pentru fermele de semi-subzistentă şi pentru protejarea mediului. Mai precis sunt sprijiniţi cei care accesează măsurile 141, 112, 221 , 214, dacă se va reglementa de AM a PNDR prelungirea perioadei iniţiale; în caz contrar sprijinul se acordă numai la dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă. Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic. Consultanţa 137


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară. Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi: furnizorii de consiliere şi consultantă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. b) Beneficiari: fermierii privaţi Evaluarea numărului de beneficiari a) Aplicanţi: 3 furnizori de consiliere şi consultanţa b) Beneficiari: 50 de fermieri Criterii de selecţie: Pentru această măsură conf. PNDR nu se aplică criterii de selecţie beneficiarilor finali. Criterii de selecţie locală: • Se acordă prioritate tinerilor (până la 40 ani) ca beneficiari finali • Se acordă prioritate firmelor furnizoare (aplicanţi) care au sediul/punct de lucru în teritoriul GAL. Criterii de evaluare Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţa se va realiza în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice. Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultantă se va realiza individual pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc. Intensitatea sprijinului este cea reglementată de specificaţiile din fişa măsurii 143 din PNDR FINANŢARE Nr. de Cost total Estimarea proiecte mediu costului prevăzute total pe măsură 3 10000 30000

Contribuţia Contribuţie FEADR – publică măsură naţională

Contribuţie privată

24000

0

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de Indicator indicator Realizare Număr de fermieri consiliaţi: din care femei:

6000

Ţinta 2007-2013 50 15

138


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Rezultat Impact

Cresterea VAB în exploataţiile sprijinite 500.000 (Euro) Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%

Indicatori adiţionali Tip de Indicator indicator Realizare Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă”. Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”.

Ţinta 2007-2013 10 15

Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 5 214 „Plăţi de agro –mediu”.

Rezultat

Număr de fermieri (persoane fizice) consiliaţi 20 pentru Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole Număr de fermieri beneficiari ai acţiunilor de 0 consultanţă prevăzute la punctele B) şi C). Numărul exploataţiilor sprijinite care produc 22 pentru piaţă.

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate 3 de parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ Nu este cazul componente de protejare a mediului

Măsura 412-21 Prima împădurire a terenurilor agricole Argumentarea necesităţii sprijinului Parcurgând analiza diagnostic şi analiza SWOT, se observă că în teritoriul GAL „ Covurlui” există şi zone relativ bogate în păduri dar şi zone mai putin împădurite cum ar fi comunele Oancea si Corni. Raportată la suprafaţa totală a teritoriului nostru, de 866,09 kmp,

139


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

suprafaţa de pădure de 102,11 kmp reprezintă aproximativ 12 %, adică prea puţin chiar şi întro zonă combinată de câmpii şi dealuri joase. De altfel şi la nivelul întregii ţări se constată o medie de împădurire cu aproape 10% mai mică decât media europeană. Împădurirea terenurilor agricole, în special a celor de la câmpie, va urmări ameliorarea efectelor factorilor naturali dăunători, reducerea eroziunii solului, atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei, îmbunătăţirea calităţii aerului, toate acestea prin menţinerea (iar în cazuri particulare prin creşterea) diversităţii ecologice. Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă. Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi economică, pădurile furnizează şi alte bunuri şi servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de recreere, înfrumuseţarea peisajului, etc., care completează raţionamentul intervenţiei prin această măsură. Măsura poate rezolva, parţial măcar şi unele situaţii de abandonare a terenurilor agricole, de obicei slab productive, ai căror proprietari, din diverse motive nu le-au mai cultivat în ultimii ani. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectiv general Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul teritoriului GAL COVURLUI prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire. Obiective specifice Extinderea suprafeţei ocupate de păduri, prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafaţa pădurilor de la nivelul teritoriului prin împădurirea cu diverse specii forestiere. Această măsură vizează protecţia mediului. Sprijinul prin această măsură se referă la: o primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic; o primă anuală pentru lucrările de completare şi întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani; o primă anuala fixa pentru compensarea pierderilor de venit prin renuntarea la cultivarea terenurilor agricole, pentru o perioada de 15 ani.

140


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Beneficiari Tipuri de beneficiari a)Aplicanţi: Fermieri, asociaţi în grupuri de producători, cooperative agricole, alte forme de parteneriat privat, autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol în parteneriat publicprivat. b) Beneficiari: Populaţia comunităţilor în care se realizează împădurirea, turiştii care vizitează teritoriul analizat Evaluarea numărului de beneficiari-aplicanţi b) Beneficiari: 20 Criterii de selecţie Criterii generale de selecţie: • Poziţia terenului în funcţie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate proiectelor de împădurire din zonele de câmpie, apoi celor de deal. • Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă mai mare; • Distanţa faţă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja existente şi a crea condiţii mai bune pentru faună se va acorda prioritate terenurilor situate în vecinătatea acestora; • Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de procese de degradare, cum ar fi eroziunea sau deşertificarea; • Ciclul de producţie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani; • Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel puţin 2 specii în compoziţie. Criterii de selecţie locală: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte pentru beneficiari grupaţi în diferite forme de parteneriat. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ Acţiuni materiale: - lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de arbori; - lucrările de întreţinere a plantaţiilor; - întocmirea proiectului tehnic de împădurire; Intensitatea sprijinului - Pentru persoanele fizice sau juridice de drept privat, sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani vor fi acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice. Prima de compensare pentru pierderea de venit agricol va fi de 215 euro/ha., pentru fermieri, aşa cum sunt definiţi în ghidul solicitantului şi 110 euro/ha. pentru nefermieri. Cifrele pot suferi mici modificări dacă se modifică alocările pentru sprijinul direct pe suprafată agricolă.

141


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Pentru beneficiarii de drept public : 100 % din valoarea eligibilă a proiectului, numai pentru operaţia de înfiinţare a plantaţiei şi pentru lucrări de întreţinere pentru primii 5 ani. Finanţare Nr. de Cost proiecte total prevăzute mediu 20

13 200

Estimarea Contribuţia Contribuţie costului total FEADR – publică pe măsură măsură naţională

Contribuţie privată

264 000

24 000

192 000

48 000

Indicatori Tipul de indicator Realizare

Indicator

Ţinta 2007-2013 Numărul total de beneficiari care primesc sprijin 20 pentru împădurire Împărţit în funcţie de:  tip de proprietar (privat/public)  perioada angajamentului (existent/nou)  obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/desertificare, conservarea/creşterea biodiversităţii, protecţia resurselor de apă, prevenirea inundaţiilor, atenuarea schimbărilor climatice, altele) Suprafaţa totală de teren împădurită

40

Împărţită în funcţie de: tip de proprietar - privat

40

obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii 40 solului/deşertificare, conservarea/creşterea biodiversităţii, protecţia resurselor de apă prevenirea inundaţilor, atenuareaschimbărilor climatice, altele) structura majoritară pe specii (foioase/conifere) perioada angajamentului (existent/nou) Rezultat

Impact

Suprafaţa de teren sprijinită care contribuie la:

40

biodiversitate şi înaltă valoare naturală a terenului forestier

40

îmbunătăţirea calităţii apei

40

atenuarea schimbărilor climatice

40

îmbunătăţirea calităţii solului

40

evitarea marginalizării şi a abandonului terenului

40

Stoparea declinului biodiversităţii

40

142


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Menţinerea terenurilor agricole si forestiere cu înaltă valoare naturală (Schimbări în zonele cu înaltă valoare naturală) Îmbunătăţirea calităţii apei (Schimbări în balanţa brută a nutrienţilor) Contribuţia la atenuarea schimbările climatice (Creşterea producţiei de energie regenerabilă) Adiţional Creşterea biomasei vegetale

400 41

Adiţional Fixarea carbonului

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate 20 de parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ 20 componente de protejare a mediului

Măsura 413-12 Sprijin pentru crearea de micro-întreprinderi din sectoare non-agricole Argumentarea necesitaţii sprijinului Aşa cum reiese din analizele diagnostic şi SWOT, agricultura este sectorul economic cu cea mai mare ocupare a forţei de muncă din teritoriul nostru şi în acelaşi timp produce şi cea mai mare parte a veniturilor. Raportat la numărul de persoane ocupate, câştigul este totuşi prea mic, datorită în principal productivităţii foarte scăzute. Creşterea veniturilor familiilor care se ocupă de agricultură nu poate avea loc fără o dezvoltare a fermelor de semisubzistenţă sau a celor comerciale şi dispariţia în timp a fermelor de subzistenţă. Aceasta implică însă concentrarea proprietăţii agricole în mai puţine ferme şi implicit eliberarea din muncă agricolă a unei părţi a populaţiei rurale. În lipsa unor oferte de muncă în localităţile de origine, alternativele sunt puţine, dar efectele numeroase: îngroşarea rândurilor celor fără un loc de muncă, sărăcirea unei mari părţi a populaţiei rurale, creşterea numărului de persoane asistate social, creşterea infracţionalităţii,

143


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

depopularea satelor şi migrarea spre alte zone, inclusiv cu crearea de probleme în zonele de destinaţie s.a. Ca atare este de maximă importanţă găsirea unor soluţii de creare a unor noi locuri de muncă în mediul rural în sectoarele neagricole. Pe de o parte se asigură evitarea unor probleme sociale ca cele menţionate mai sus, dar în acelaşi timp se îmbunătăţesc şi diversifică serviciile oferite populaţiei rurale, ceea ce reduce riscul de părăsire a zonei în căutarea unui grad mai mare de confort general. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor este un element cheie pentru GAL. Analiza efectuată asupra agenţilor economici din teritoriu arată că aceştia au o capacitate redusă de a furniza locuri de muncă – majoritatea firmelor 99,16%) încadrându-se în categoria micro-întrprinderilor (maxim 9 angajaţi/firmă). Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gama limitată de activităţi productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către comerţ (57,00% /din totalul micro-întreprinderilor analizate), datorită recuperării rapide a investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi şi către servicii precum construcţii, transport, intermedieri etc. Având în vedere numărul mic al micro-întreprinderilor în spaţiul rural şi nivelul redus al veniturilor obţinute din activităţi non-agricole, se impune necesitatea creării de noi microîntreprinderi care vor revitaliza economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia rurală în sectorul non-agricol şi creşterea veniturilor acesteia. Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi locuitorilor care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori. Obiectiv general Diversificarea activităţilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea micilor întreprinzători în spaţiul rural. Obiective specifice - Creşterea numărului microîntreprinderilor care activează în domeniul terţiar-servicii; - Diversificarea serviciilor către populaţie; - Valorificarea superioară a meşteşugurilor locale; Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Prin această măsură vor fi sprijinite înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea celor existente care îşi asumă realizarea de activităţi productive, meşteşugăreşti şi servicii către populaţie. 144


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

1. Investiţii în activităţi non agricole productive cum ar fi: - Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.) - În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă) - Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. 2. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (olărit, dogărit, împletituri de nuiele etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). 3. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi: • Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie; •

Servicii de conectare şi difuzare internet;

Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport ), protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, etc; • Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice; •

Servicii de cadastru şi publicitate imobiliară;

Servicii de consultanţă;

Servicii financiare (cu excepţia celor bancare ).

4. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibili - Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat. Beneficiari Tipuri de beneficiari: a) Micro-întreprinderi; b ) Persoane fizice care se angajează să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată până la semnarea contractului de finanţare. Evaluarea numărului de beneficiari Beneficiari: 13 Criterii de selecţie generale conform Ghidului solicitantului măsurii 312 din PNDR. Criterii de selecţie locală: - Proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată. - Va fi acordată prioritate proiectelor persoanelor fizice până în 40 de ani care se angajează să se autorizeze până la data semnării contractului cu statutul de cel puţin PFA; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ Acţiuni imateriale: Software, patente, licenţe; Onorarii pentru consultanţă. 145


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Acţiuni materiale: - Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv, dotarea cu echipamente, utilaje); - Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate; - Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi . Finanţare Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică pentru această măsură la 70% din valoarea totală a proiectului, conform regulilor din măsura 312 PNDR din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: - 50.000 Euro/ proiect - PFA - 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile cu activitate sectorul transportului rutier - 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi Valoarea maximă/proiect - 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere familială; - 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative meşteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca întreprindere individuală. Valoare minimă/proiect – 5000 euro Finanţare Estimarea Nr. de Cost costului total total proiecte pe măsură prevăzute mediu 13 50 000 650 000

Contribuţia FEADR măsură 364 000

Contribuţie Contribuţie privată – publică naţională 91 000 195 000

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Realizare

Indicator Numărul sprijinite

total

de

Ţinta 2007-2013 micro-întreprinderi 13

Împărţite în funcţie de: statutul juridic (persoane fizice, persoane juridice) categoria de vârstă sub 40 ani

8

gen tipul micro-întreprinderii (nou înfiinţată sau existentă dezvoltarea micro întreprinderilor) Rezultat

Volumul total al investiţiei 650 000 Numărul brut de locuri de muncă create 25 Creşterea valorii adăugate brute non- 160 000

146


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Impact

agricole în investiţiile sprijinite (Euro) Creşterea economică (Euro) din care

350 000

contribuţia Măsurii 312

105 000

Crearea de locuri de muncă din care contribuţia Măsurii 312

40 25

Indicatori adiţionali Tipul de indicator

Indicator

Realizare

Numărul de micro-întreprinderi sprijinite Împărţit în funcţie de tipul investiţiei: • investiţii în activităţi non-agricole 2 productive

Ţinta 2007-2013 13

• investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meştesugăreşti şi de artizanat

5

• servicii pentru populaţia rurală prestate 6 de către micro-întreprinderi

Impact*

• investiţii în producerea de energie regenerabilă Creşterea ocupării în sectorul secundar şi 4,42% terţiar în mediul rural 1,90 % din care contribuţia Măsurii 312

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate de 0 parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ 5 componente de protejare a mediului

Măsura 413-13 Încurajarea activităţilor turistice Argumentarea necesităţii sprijinului La capitolele de analiză diagnostic şi analiză SWOT s-a pus în evidenţă potenţialul turistic al teritoriului care, deşi nu este foarte generos, poate totuşi reprezenta, pentru o anumită parte a sa, cel puţin, o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă din zonă, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural, o sursă de creştere a veniturilor populaţiei şi un factor de stabilizare a populaţiei din teritoriu. 147


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Potenţialul turistic al zonei este în principal împărţit în două zone: -lunca râului Prut, suprapusă Parcului Naţional, care se pretează foarte bine pentru turismul de pescuit sportiv. Şi în prezent există un flux de împătimiţi care vin, uneori de la mari distanţe, pentru partide de pescuit într-un mediu 100% natural, dar care nu au nicio facilitate de infrastructură turistică la dispoziţie. -zona deluroasă impadurita din apropierea municipiului Bârlad şi nu numai, cu potenţial natural şi antropic deosebit- păduri, biserici şi mănăstiri, meştesuguri tradiţionale s.a. Deşi în areal există atracţiile turistice menţionate, situaţia este deficitară din punct de vedere al infrastructurii turistice. În acest context, la nivelul teritoriului sunt necesare ample investiţii în turism astfel încât patrimoniul natural şi cultural-etnografic să fie folosit la potenţial maxim în sensul dezvoltării durabile a teritoriului. Aceste investiţii pot fi acompaniate de campanii de marketing. GAL Covurlui îşi propune să sprijine în general proiecte de reamenajare ca pensiuni turistice a locuinţelor unor fermieri, axate în special pe ridicarea confortului şi adaptarea locuinţelor la standardele prevăzute de Ordinul MDRT 1051/03.03.2011. Vor fi sprijinite numai investiţiile care vor avea şi o componentă de mediu, respectiv folosirea energiilor alternative şi instalaţii (fose septice) pentru evacuarea dejecţiilor din gospodăriile fermierilor, fără afectarea mediului înconjurator. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale prin valorificarea patrimoniului cultural, arhitectural şi natural. • Obiective specifice: Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor. • Obiective operaţionale: Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Măsura asigură combinarea unor obiective din axe diferite. Mai precis realizarea obiectivelor acestei măsuri influenţează sau este influenţată de realizarea obiectivelor altor axe. Astfel criteriile de selecţie vor da prioritate proiectelor care cuprind şi acţiuni de producere a energiei din biomasă (măsura 123), din surse alternative (măsura 312), care refac

148


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

eventualele terenuri neagricole din jur prin măsuri de agro-mediu (măsura 223), care pun în valoare produse alimentare locale patentate (măsura 123) sau care folosesc forţa de muncă pregătită în GAL (măsura 413-31). Sprijinul prin această măsură vizează: a) investiţii în infrastructura de primire turistică; b) investiţii în activităţi recreaţionale; c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. Tipuri de operaţiuni: Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni: Pentru componenta a): i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere) având până la 15 camere: Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate cu legislaţia naţională); Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul de confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă (definite în conformitate cu legislaţia naţională). ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile, etc. Pentru componenta b): i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme nefavorabilă etc.; ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting, alpinism, etc. Pentru componenta c): i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi vizitare turistică, etc. ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice; iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc. iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor; v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.). Pentru componenta d): i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc. De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile 149


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%. Tipuri de beneficiari _ Micro-întreprinderile: (vezi definiţie in dicţionar PNDR) _ Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere, _ Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare. _ ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Atenţie! Scopul şi obiectivele asociaţiei şi fundaţiei/ ADI prevăzute în statut, trebuie să fie în conformitate cu activităţile care vizează proiectul, activităţi de interes public şi negeneratoare de profit. ATENŢIE! Având în vedere faptul ca activitatea de agroturism este o activitate practicată de membrii unei gospodării agricole, beneficiarii eligibili pentru acest tip de investiţii vor fi doar cei organizaţi conform OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Evaluarea numărului de beneficiari Beneficiari: 25 Criterii speciale de eligibilitate- investiţia va conţine componente de mediu: folosirea energiilor neconvenţionale şi protejarea mediului prin izolarea / tratarea dejecţiilor din gospodărie . Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 313 Criterii de selecţie locală: Se va acorda prioritate pentru: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; proiecte care se înscriu în circuite turistice; itinerarii naturalistice stabilite la nivel regional şi judeţean. - proiecte situate în zone transfrontaliere; - proiecte situate în zone protejate (parcuri naturale şi rezervaţii), sau, pentru proiecte de investiţii, situate până la max. 5 km de acestea; - proiecte care prevăd realizarea unui produs turistic complex; - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care au o componentă de reciclare a deşeurilor sau de protejare a solului si aerului; - proiecte care promovează parteneriatul public-privat. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ C. Acţiuni imateriale - Software, patente, licenţe - Onorarii pentru consultanţă D. Acţiuni materiale - Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor pentru a răspunde standardelor de cazare şi masă, dotarea cu echipamente, utilaje); - Cheltuieli pentru mică infrastructură în turism;

150


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Activităţi recreaţionale care valorifică patrimoniul natural şi cultural local; - Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate; - Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi; - De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor. Intensitatea sprijinului Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională variază pentru această măsură, de la 100% pentru entităţi publice (APL şi ONG) la 70% sau 50 % pentru entităţi private. - Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/ proiect; - Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la: 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism; - 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural. Pentru fiecare cerere de finantare este necesara mentionarea in cadrul proiectului a alocarii distincte pentru componentele de mediu, in general cuprinse intre 3000-4000 euro/proiect, acesta constituind un criteriu de eligibilitate. Finanţare Nr. de proiecte prevăzute 15 10 Total – 25

Cost total mediu 20 000 5 000 25 000

Estimarea costului total pe măsură 300 000 50 000 350 000

Contribuţia FEADR – măsură 204 000 40 000 244 000

Contribuţie publică naţională 51 000 10 000 61 000

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul indicatorului

Indicator

Realizare

Numărul sprijinite

de

noi

activităţi

Împărţite după tipul de acţiune: infrastructura recreaţională primire turistică

Ţinta 2007-2013 turistice 25

şi

de 15

infrastructura la scară mică precum 0 centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de 10 turism rural Volumul total al investiţiilor Împărţite după tipul de acţiune infrastructura recreaţională primire turistică

151

350 000 şi

de 300 000

Contribuţie privată 45 000 0 45 000


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Rezultat

Impact

infrastructura la scară mică precum 0 centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de 50 000 turism rural Numărul suplimentar de vizite turistice 7500 Împărţite pe număr de înnoptări, număr de turişti pe zi Creşterea valorii adăugate brute non- 60 000 agricole în investiţiile sprijinite (Euro) Numărul brut de locuri de muncă create 15 împărţit pe categorie de gen şi vârstă Creşterea economică (Euro) 210 000 din care contribuţia Măsurii 313

70 000

Crearea de locuri de muncă

23

din care contribuţia Măsurii 313

13

Indicatori adiţionali Tipul indicatorului Realizare

Indicator

Ţinta 2007-2013 Număr de acţiuni turistice în infrastructura 15 recreaţională şi de primire turistică Împărţite după tipul de acţiune:

Rezultat Impact

acţiuni de agro-turism

15

acţiuni de turism rural activităţi recreaţionale Număr de structuri de primire turistică care îşi diversifică gama de servicii turistice Creşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul rural

0 0 2

din care contribuţia Măsurii 313

1%

2,9%

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Număr de acţiuni promovate de 10 parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului

15

Număr de acţiuni promovate de tineri

12

152


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Măsura 413-22 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Argumentarea necesităţii sprijinului Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de existenţa unei infrastructuri rurale, a serviciilor de bază şi valorificarea bogatei moşteniri rurale. Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii vieţii şi sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea dezvoltării activităţilor economice. În prezent, în teritoriul nostru, ca şi în alte teritorii rurale, datorită fenomenelor migraţiei şi emigraţiei, dar şi nivelului scăzut al veniturilor şi educaţiei se întâlnesc din ce în ce mai frecvent cazuri de abandonare a copiilor sau lăsării lor sub o supraveghere formală, precum şi de abandonare a părinţilor în vârstă. Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are nevoie. Una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie şi slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de îngrijire a copiilor, bătrânilor, servicii de transport public etc.). În acest sens, în majoritatea comunelor şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat către o calitate bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare parte inexistenţei elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o barieră în calea dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale alternative Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiectivul general al măsurii vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

153


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează: Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural; Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală; Creşterea numărului de sate renovate; Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire al măsurii Măsura combină obiectivele mai multor axe. La amenajarea parcurilor pentru recreere se realizează şi obiectivul privind creşterea suprafeţelor forestiere, iar salubrizarea mai bună a comunelor duce la realizarea obiectivului privind o calitate mai bună a apei, aerului şi terenului, ambele obiective fiind specifice axei 2. Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală; b) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local. Tipuri de acţiuni eligibile : Pentru componenta a): • Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport etc.); • Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări/reamenajari de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc.); • Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale; • Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală şi amenajarea de staţii de autobuz; • Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.); • Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale (biblioteci, cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), inclusiv achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale utilizate de acestea în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj. Pentru componenta b): • Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spaţiul rural - grupa B23 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc.); • Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii; • Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural

154


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Pentru ambele componente vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%. Beneficiari - Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în vigoare; - ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „b ‘’ Număr beneficiari : - 39 Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 322 din PNDR Criterii de selecţie locală: proiecte care promovează parteneriatul public-privat; proiecte promovate de ONG-uri; proiecte ai căror beneficiari finali sunt grupurile vulnerabile; Intensitatea sprijinului a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi 400 000 Euro / proiect; b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul (CE) nr.1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. FINANŢARE Nr. de Cost total mediu proiecte prevăzute 13 40 000 13 10 000 13 7 500 Total - 39

Estimarea costului total pe măsură 520 000 130 000 97 500 747 500

Contribuţia FEADR – măsură 416 000 104 000 78 000 598 000

Contribuţie publică naţională 104 000 26 000 19 500 149 500

Contribuţie privată 0 0 0 0

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Indicatori comuni aferenţi măsurii dominante Tipul indicatorului

Indicatorul

Realizare

Număr de comune sprijinite

155

Ţinta 2007-2013 13


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Împărţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică, socială, economică) Volumul total al investiţiilor 747 500 Împarţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică, socială, economică) Rezultat Impact

Populaţia din mediul rural ce beneficiază de 12500 servicii îmbunătăţite (nr. persoane) Creşterea economică (Euro) 165 000 din care contribuţia Măsurii 322 Crearea de locuri de muncă

16 000 27

din care contribuţia Măsurii 322

5

B) Indicatori adiţionali B1) comuni Tipul indicatorului

Indicatorul

Ţinta 2007-2013 Numărul de acţiuni de servicii de bază 8 sprijinite

Realizare

Împărţit în funcţie de tipul acţiunii (mobilitate,infrastructură culturală şi socială, infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire a copiilor, altele) Volumul total al investiţiilor în servicii 75 000 de bază împărţit în funcţie de tipul acţiunii (mobilitate, infrastructură culturală si socială; infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire a copiilor, altele)

10

Numărul de acţiuni de patrimoniu rural 75 000 sprijinite Împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural) Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural)

B2) specifici naţionali Tipul investiţiei Realizare

Indicator

Ţinta 2007-2013 Număr de comune identificate în Master 0 Planuri pentru infrastructura de apă/apă uzată, finanţate prin GAL

156


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Număr de comune care nu au mai 3 beneficiat de finanţare UE Număr de km realizaţi prin componenta 0 infrastructură fizică de bază: km de drum 0 km de conducte de alimentare cu apă 0 km de conducte de canalizare 0 Procent de populaţie rurală care datorită 30% sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite

Impact

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Număr de acţiuni promovate 26 de parteneriate / forme asociative Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului

Măsura 413-31 Formare profesională, informare şi consultanţă Aceasta măsura nu face parte dintre măsurile cuprinse în PNDR. Argumentarea necesităţii sprijinului Din analiza datelor obţinute din teritoriul GAL Covurlui, date care coroborează şi cu informaţiile din PNDR, reiese clar că dezvoltarea în mediul rural a fost întârziată în zona noastră, ca şi în întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management la nivelul exploataţiilor agricole şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectorul agricol şi nonagricol. Importanţa activităţilor de formare în domeniul non-agricol la nivelul teritoriului nostru apare datorită mai multor factori: -existenţa multor exploataţii agricole de dimensiuni foarte mici, neviabile economic; - pe măsura dezvoltării unor ferme de dimensiuni mari şi a creşterii productivităţii agricole, va exista o forţă de muncă disponibilă pentru activităţi non- agricole;

157


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- necesitatea restructurării şi modernizării sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole; - nevoia de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul natural şi cultural-etnografic sa poata fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului; - capacitatea redusă a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai concurenţială; - necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice şi de management; În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane adulte care sunt implicate în domenii care au mai puţină legătură cu agricultura, respectiv industria alimentară şi forestiera, turismul, prestările de servicii, meşteşugurile tradiţionale. Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această strategie: diversificarea formelor de comercializare şi marketing a produselor agricole si nonagricole, a produselor mesteşugăreşti, dezvoltarea turismului, prestările de servicii s.a. Poate fi considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiectiv general: Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor non-agricol, al prelucrării lemnului, mestesugurilor, serviciilor sociale, prestărilor de servicii cu caracter comercial, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în sectoarele menţionate. Obiective specifice: Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a resurselor neagricole, creşterea calităţii managementului la nivel de agent economic, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de prestări servicii pentru populaţie, meşteşuguri tradiţionale. Dobandirea competenţelor necesare implementării proiectelor de dezvoltare rurală derulate de agenţii economici privaţi, ONG-uri sau administraţii locale contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale. Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru afacerile non-agricole, turism, prestari de servicii, mestesuguri; b) pregătire generală pentru managementul proiectelor de dezvoltare;

158


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

c) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor non-agricole precum şi a condiţiilor de mediu; d) revigorarea unor mestesuguri traditionale; e) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT) ; f) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; g) încurajarea integrării în activităţi productive a grupurilor defavorizate. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Măsura combină obiective ale măsurilor din axele 2 si 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art. 52, lit.c. din regulamentul 1698/2005 al CE. Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii: a. competente antreprenoriale pentru deschiderea unor afaceri în mediul rural în diverse domenii: - prelucrarea secundară a produselor agricole şi silvice; - ateliere meşteşugăreşti tradiţionale; -ateliere reparaţii bunuri casnice; -saloane de igienă corporală; -ateliere de reparaţii şi întreţinere auto şi utilaje agricole. b. Protecţia mediului - Utilizarea energiilor neconvenţionale în investiţiile din mediul rural; - Managementul durabil al mediului în care se derulează afacerile non-agricole; c. Domeniul prestaţiilor serviciilor sociale pentru populaţie -Servicii educaţionale private; - Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate; - Cadastru agricol; 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, calitate, comercializare a produselor alimentare şi nealimentare de pe piaţa europeană 3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora în domenii ca: fiscalitate, posibilităţi de finanţare, legislaţia muncii s.a. 4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3). Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Beneficiari direcţi-aplicanţi : Entităţi asociative publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării, consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele. b) Beneficiari finali : Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agroalimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie. Evaluarea numărului de beneficiari: A. Se vor organiza 3 sesiuni ( acţiuni) de formare care vor cuprinde 70 persoane, din care : - minim 60 tineri (până în 40 de ani) - maxim 10 adulţi

159


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

B. Se vor organiza: - o acţiune de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, calitate, comercializare a produselor alimentare si nealimentare de pe piaţa europeană; - o întrunire tematică pentru informarea potenţialilor beneficiari in domenii ca: fiscalitate, posibilitati de finantare, legislatia muncii s.a. Acestea vor cuprinde: -40 tineri (până în 40 de ani) -20 adulţi - Criterii de selecţie generale. Fiind o măsură atipică, nu există criterii de selecţie impuse de PNDR. Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate: Ca beneficiari aplicanţi: forme asociative cu competenţele necesare activităţilor proiectelor. Ca beneficiari finali: - agricultorilor de subzistenţă; - fermierilor de semi-subzistenţă; - tinerilor (sub 40 de ani), - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; - femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ A. Acţiuni imateriale - Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi; - Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); - Cheltuieli de transport; - Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; - Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; -Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. B. Acţiuni materiale - Materiale didactice şi consumabile Finanţare Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin această măsură. Nr. de Cost proiecte total prevăzute mediu

Estimarea Contribuţia Contribuţie Contribuţie costului total FEADR – publică privată pe măsură măsură naţională

3 2

30 000 4 000

24 000 3 200

6 000 800

0 0

34 000

27 200

6 800

0

Total - 5

10 000 2 000

160


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Indicatori Tip de indicator

Indicator

Realizare

Număr participanţi

Ţinta 2007-2013 130

• număr de participanţi la activităţi de formare 70 profesională • număr de participanţi la acţiuni de informare 60 si difuzare de cunoştinţe • femei

60

• tineri sub 40 de ani

100

Tipul participanţilor: activi în agricultură

90

activi în industria alimentară

10

activi în silvicultură

20

Număr total de zile realizate de toţi 530 participanţii (o zi echivalează cu 8 ore)

Rezultat

- de pregătire profesională - de informare şi difuzare de cunoştinţe

350 180

Număr de participanţi:

115

care au terminat profesională

cu

succes

formarea

65

care au beneficiat de acţiuni de informare şi 50 difuzare de cunostinţe femei 55 tineri sub 40 de ani

90

Tipul participanţilor: activi în agricultură

85 8

activi în industria alimentară

Impact

activi în silvicultură

17

Creşterea productivităţii muncii

Creştere anuală cu 8%

Indicatori adiţionali Tip de indicator

Indicator

Realizare

Număr de participanţi care au aplicat pentru măsuri din AXA 3 şi au 70 parcurs un modul de formare profesională sau au participat la acţiuni de informare. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în 20 domeniul privind afaceri nonagricole în mediul rural.

Ţinta 2007-2013

161


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Număr de beneficiari care au 20 participat la un modul de formare privind afaceri în turism. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în 10 domeniul privind noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii etc. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind activităţi din 10 domniul social, cultural, recreativ,desfăşurate de instituţii publice sau entităţi private.

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate 5 de parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ Nu este cazul componente de protejare a mediului

Măsura 421 Implementarea proiectelor de cooperare Argumentarea necesităţii sprijinului În România, la ora actuală, percepţia generală este că guvernul şi autorităţile publice locale sunt cei care trebuie să se implice şi să fie răspunzători de dezvoltarea oricărui domeniu al vieţii sociale. ONG-urile sunt o prezenţă timidă încă şi puţin numeroasă. Voluntariatul este o noţiune ce trezeşte resentimente datorită amintirilor trecutului nu prea îndepărtat şi voluntarii, veniţi mai ales din alte ţări, sunt priviţi ca o curiozitate. Neimplicarea este normă de bază a comportamentului social. Pe plan european acest mod de a vedea participarea la actul de guvernanţă locală este demult depăşit, cetăţenii implicându-se din ce în ce mai puternic la rezolvarea problemelor locale din cele mai diverse domenii. Axa LEADER a facilitat în multe ţări implicarea cetăţenilor din mediul rural în stabilirea şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare, prin aplicarea principiului „de jos în sus” în ceea ce priveşte

162


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

guvernanţă locală. Este de dorit ca şi România să meargă în aceasta direcţie şi activitatea GAL-urilor este o oportunitate în acest sens. Una dintre posibilităţile oferite este cooperarea cu reprezentanţii altor teritorii. În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a vedea concret cum au rezolvat alţii problemele dezvoltării locale. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Priorităţile avute în vedere de către GAL vor fi implementate cu mult mai eficient în teritoriu prin facilitarea accesului membrilor GAL la idei şi informaţii noi la schimburi de experienţă învăţând astfel din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competente şi îmbunătăţirea lor. Această măsură vine să susţină obiective din strategia de dezvoltare a teritoriului GAL, precum cele legate de turism sau valorificarea superioară a producţiei agricole, infrastructura rurală. Schimbul de bune practici, iniţiative comune, formare comună sunt câteva acţiuni care pot ajuta GAL. Obiectiv general Îmbunătăţirea strategiilor locale de dezvoltare prin cooperare inter-teritorială şi transnaţională. Obiective specifice Dobândirea de competenţe şi îmbunătăţirea cunoştinţelor deţinute de membrii Grupului de Acţiune Locală din GAL prin intermediul proiectelor de cooperare. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Prin intermediul acestei masuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională şi inter-teritorială între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER. Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi: GAL finanţat prin axa LEADER, Grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul şi metoda LEADER b) Beneficiari: membrii GAL Evaluarea numărului de beneficiari a) Aplicanţi:2 b) Beneficiari: 40

163


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Criterii de eligibilitate - parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea LEADER - proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun - coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER - activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR - valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200.000 euro co-finantare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro). Criterii de selecţie generale: Prioritate vor avea proiectele de cooperare care: - dovedesc la depunerea dosarului deţinerea resurselor financiare pentru cofinanţarea privată; - implică mai mult de două GAL-uri din România; - implică un GAL din alt stat membru cu experienţa LEADER +; - includ activităţi inovative; - combină obiectivele din diferite axe ale PNDR; - se adresează tinerilor din zona rurală; - respectă normele de mediu; - urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari grupuri de producători, asociaţii, parteneriate etc. Criterii de selecţie locală Nu există criterii de selecţie locală – aplicantul fiind însuşi GAL-ul. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ - pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente; - investiţii pentru implementarea proiectelor comune; - proiecte comune de instruire; Intensitatea sprijinului Limita financiară maximă stabilită este de 200.000 euro. Valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro. Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică la 85% din valoarea totală a proiectului, conform regulilor de finanţare din măsura 421 PNDR. FINANTARE Nr. de Cost total proiecte mediu prevăzute 1 10 705 1 22 235 Total - 2

Estimarea costului total pe măsură 10 705 22 235 32 935

Contribuţia FEADR – măsură 7 280 15 120 22 400

164

Contribuţie publică naţională 1 820 4 780 5600

Contribuţie privată 1 605 3 335 4 935


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Obiective cuantificabile pentru indicatorii generali ai UE Tip indicator

Indicator

Ţinta 2007-2013 Numărul de proiecte de cooperare 2 sprijinite transnaţională 1

Realizare

Rezultat Impact

inter-teritorială

1

Numărul de GAL-uri care întreprind proiecte de cooperare Numărul brut de locuri de muncă create Crearea de locuri de muncă suplimentare (echivalenţă de normă întreagă)

4

din care contribuţia Măsurii 421

1

1 12

Indicatori adiţionali Tip indicator Realizare

Indicator

Ţinta 2007-2013 Numărul de proiecte de cooperare care 1 implică mai mult de două GAL-uri din România Numărul de proiecte de cooperare care 1 implică un GAL din UE cu experienţă în LEADER+

Indicatori specifici locali Tip indicator Rezultat

Indicator

Ţintă 2007-2013 Numar de actiuni promovate de 1 parteneriate/forme asociative Număr de acţiuni ce includ Nu este cazul componente de protejare a mediului

165


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI PARTEA A –V-A: PARTENERIATUL 1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatură (parteneriatul care realizează Dosarul de Candidatură - Planul de Dezvoltare Locală) Trebuie menţionat că intenţia constituirii unui grup de acţiune în actualul teritoriu a existat încă din anul 2009, când a fost depus un proiect pentru accesare de fonduri în vederea constituirii ca GAL şi elaborării PDL-ului acestuia – submăsura 431.1 faza 3. Proiectul a fost selecţionat spre finanţare la poziţia 89 din Raportul de selecţie, dar nu a fost efectiv derulat în nicio componentă, din diverse motive. Ideea a fost reluată şi în anul 2010 când a fost organizată prima sesiune de selecţie a GAL-urilor, pe submăsura 431.2, dar tot nu a fost finalizată. În toamna anului 2012, când au apărut informaţiile privitoare la o noua sesiune de selecţie pentru finanţarea GAL-urilor, procesul a fost reluat, dar de data aceasta cu o determinare mai mare, rezultatul fiind strategia de faţă. Procesul de elaborare al dosarului de candidatură a fost structurat în mai multe etape, plecând de la iniţierea constituirii Grupului de Acţiune Locală, a fost apoi stabilită echipa coordonatoare şi grupuri de lucru ce au organizat întâlniri cu potenţiali parteneri, consultări pe plan local cu lideri de opinie, ONG-uri, potenţiali beneficiari, administraţii publice locale. Au fost pregătite materiale de prezentare a programului LEADER. Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului economico-social şi a potenţialelor locale pentru a crea şi implementa politici şi programe, bazate pe oportunităţi locale şi adresate necesităţilor locale. S-a pornit de la înţelegerea faptului că forţele determinante ale dezvoltării locale sunt baza economică şi capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în vedere şi tendinţele externe şi evenimentele care pot avea impact asupra acestora. Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare strategică definitivată, a fost necesară atât conturarea unei echipe tehnice, cât şi definirea procedurilor şi etapelor de urmat. În acest scop, echipa de proiect a elaborat, în conlucrare cu specialiştii parteneriatului local, principiile de funcţionare şi modul de organizare. Sarcina stabilirii domeniilor de analiză a fost dificilă deoarece nu există o definire a ceea ce constituie domeniile cele mai potrivite. Întrepătrunderea ariilor localităţilor, interacţiunile

166


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

dintre acestea au fost avute în vedere, recurgându-se la concentrarea analizei spre: analiza comunităţilor în parte, analiza zonei în ansamblu şi analiza sectorială, implicând părţi ale economicului, mediului, socialului şi infrastructurii. Domeniile de analiză au fost concentrate pe grupuri de lucru astfel: 1. Prezentarea fizico-geografică şi istorico-culturală; 2. Patrimoniu de mediu şi agricultură; 3. Economie non – agricole, servicii şi turism; 4. Populaţie, demografie, activităţi sociale, infrastructura rurală. Domeniile menţionate au fost împărţite în sub-domenii, pentru a cuprinde o paletă cât mai largă şi reprezentativă a vieţii economico-sociale a zonei. Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizării profilului economico-social al zonei, a fost un proces dificil, având în vedere disponibilitatea şi accesul la date statistice, relevante acestui scop. Dificultatea s-a manifestat mai accentuat în cazul comunelor, unde specificitatea datelor este mai pregnantă. Obstacolele înfruntate în procesul colectării datelor nu au fost specifice doar muncii depuse pentru planificarea strategică a zonei. Cu aceeaşi situaţie se confruntă, în general, toate ţările Europei Centrale şi de Vest, datorită lipsei de standardizare a sistemelor de colectare şi de prelucrare a datelor. Pe acest considerent, acolo unde au fost insuficiente datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituţii şi organizaţii de profil, agenţi economici, agenţii de dezvoltare - parteneri ai proiectului, s-au colectat, tot cu sprijinul partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin interviuri sau sondaje, din cunoştinţele de specialitate documentate ale unor experţi din diferite domenii. S-a avut în vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui număr exagerat de mare şi detaliat de date, atenţia fiind concentrată şi asupra simplităţii procesării şi interpretării acestora. S-a procedat la prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor, astfel încât acestea să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru factorii de decizie. Condiţiile de mai sus s-au avut în vedere la conturarea finală a evaluării - analiza locală/diagnostic. După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea analizelor de potenţial al zonei, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT. Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi Ameninţări. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?", aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific.

167


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei. Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare, reglementative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt dificil de corectat. Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari. Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni. Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct Tare). Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau o Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei. Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost făcută sub coordonarea echipei de proiect, de un cerc larg de specialişti ai parteneriatului local, utilizându-se formulare specifice, prin care s-a dat ocazia să se identifice, totodată, şi măsurile pe care specialiştii le-au considerat ca oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe. În continuare, s-au elaborat, în consensul parteneriatului local, criterii specifice de selecţie/ierarhizare, prin aplicarea cărora s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe. Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis şi democratic, permiţând participarea largă a specialiştilor locali, reprezentanţi ai societăţii civile din GAL COVURLUI. Rezultatele obţinute pe parcursul acestuia au fost prezentate în mass-media locală, diseminate şi supuse validării publice la finalul fiecărei etape de lucru. Prezentul concept reprezintă rezultatul muncii voluntare, în parteneriat, a persoanelor resursă, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai altor instituţii, agenţilor economici, 168


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

asociaţiilor profesionale, cultelor şi organizaţiilor neguvernamentale, sub conducerea echipei de proiect, beneficiind de asistenţă metodologică din partea Direcţiei de Dezvoltare Regională a Consiliului Judeţean Galaţi precum si de sprijinul Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală, Galaţi. Munca colectivă s-a desfăşurat în grupe de lucru, pe domenii de activitate, în cadrul cărora s-au identificat priorităţile strategice de dezvoltare a zonei, s-au definit obiectivele specifice şi sarcinile, respectiv măsurile prin care se vor realiza obiectivele stabilite. Etapele procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala „GAL Covurlui” Bazată pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a zonei vizate, echipa de proiect a organizat, prin întâlniri publice, dezbateri având ca scop formularea misiunii viitoarei strategii de dezvoltare şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei de dezvoltare a zonei. Prin construirea sistemului de obiective ale strategiei s-a reuşit conturarea viziunii generale pe 2 ani şi a rezultatului dorit al procesului planificării strategice. Totodată, direcţiile strategice definite permit gruparea corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei. La definirea direcţiilor strategice s-a avut în calcul şi pregătirea GAL-ului pentru implementare noii Politici Agricole Comune, care va începe din anul 2014. Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării, datorită faptului că măsurile, obiectivele şi sub-obiectivele componente sunt cuantificabile prin indicatori.Practic, pentru realizarea rezultatului mai sus menţionat, echipa de lucru a conlucrat cu specialiştii, în parteneriat local, pentru a definitiva sistemul de obiective, după care au reanalizat măsurile de dezvoltare, identificate cu ocazia aplicării analizei SWOT, renunţând la unele din acestea sau identificând altele noi. În acest mod, au rezultat priorităţile de dezvoltare care constituie, baza strategiei de dezvoltare a zonei. Dorim să menţionam că pentru o mai bună informare a liderilor locali formali, respectiv consilierii locali, echipa de coordonare a participat la toate şedinţele Consiliilor Locale în care s-a discutat despre afilierea UAT-urilor la GAL şi a expus în detaliu principiile axei LEADER, organizarea, atribuţiile şi modul de funcţionare al GAL-urilor. În acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale Planului de Dezvoltare Locala al GAL COVURLUI este şi acela de a reprezenta un instrument de promovare economică a zonei. În tabelul următor sunt prezentate în mod sintetic etapele realizării PDL al GAL COVURLUI.

169


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Etape

Activităţi

Metode,

Participanţi

Data

Instrumente LEADER

şi Întâlniri,

întâlnirilor Membrii grupului 17.11.2011

Conştientizarea

de

participanţilor, actori

I. Iniţierea

1.Prezentarea

procesului de

descrierea conceptului de GAL

constituire a

2.Identificarea

GAL

(instituţionali, organizaţionali, ai societăţii

instituţiilor

necesitatea, utilitatea

civile) care se vor implica în implementarea

publice, mediului

şi

strategiei locale de dezvoltare

de afaceri, ONG-

înfiinţării unui GAL.

urilor,

Identificarea leader-

3.Prezentarea

iniţiativei

Rezultate

dezbateri, cheie consultări

factorilor

reglementărilor

iniţiativă,

reprezentanţi

locale,

naţionale şi europene, care vor influenţa

private

ai

persoane

locali,

ului

privind oportunitatea

Grupului

procesul de elaborare al Strategiei de

Acţiune Locală.

dezvoltare

Stabilirea

4.

Identificarea resurselor

Stabilirea

(resurse umane, financiare, instituţionale

potenţialilor

etc.)

parteneri. Implicarea

entităţilor

interesate

unui

potenţial teritoriu.

necesare şi

disponibile pentru implementarea Strategiei

5.

de

în

pregătirea Planului de Dezvoltare Locală 6. Diseminarea sugestiilor, a rezultatelor

170


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

II.

Stabilirea 1.Stabilirea echipei coordonatoare, Întâlniri,

metodologiei

de responsabilă de întocmirea Planului brainstorming, Consultarea

lucru si a etapelor de Dezvoltare locală de

elaborare

Planului Dezvoltare

a de

2.Localizarea teritorială a GAL –ului, liderilor 3.Identificatea potenţialilor parteneri

opinie

4. Formarea grupurilor de lucru

interviuri;

stabilirea echipei coordonatoare;

primari,

oameni

Definirea domeniilor de analiză;

afaceri, 21.01.2012

Repartizarea

ONG,

şi

societăţii civile

6. Conceperea instrumentelor şi a lucru

coordonatoare,

necesare,

identificarea domeniilor de analiză.

171

pe

domenii

grupurilor de lucru;

locali, reprezentanţi

din teritoriu de

Identificarea persoanelor resursă,

de de

5. Identificarea persoanelor resursă

calendarului

Echipa

ai

Definitivarea teritoriului GAL.

a


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

III. Elaborarea

1.Colectarea

diagnosticului

socio-economice

socio-economic si

teritoriului

documentelor strategice primari, oameni de afaceri, şi 4.

teritorial al

2.Analiza datelor

relevante din teritoriu;

reprezentanţi ONG şi ai 03.03.2012

Întocmirea

3.

Documentare pe teren;

societăţii civile, comitete

diagnostic a teritoriului,

regiunii. Identificarea factorilor interni si externi care pot

datelor Consultarea studiilor de Echipa

a grupuri de lucru tematice, Grup de lucru 3

ale specialitate,

Structurarea

Chestionare,

informaţiilor obţinute

coordonatoare,

de locale, persoane private;

fişe

caiete Reprezentanţi ai DADR

4. Analize tematice de lucru,

Analiza

şi 2

domenii

SWOT,

pe

10.03.2012

documentare,

potenţial a zonei

Grup de lucru 1

analizei-

5. Identificarea punctelor participarea la întâlniri

contribui-

tari, a punctelor slabe, ale comitetelor locale ;

îngreuna

oportunităţilor

implementarea

ameninţărilor,, plecând de de informare: site-urile

Strategiei de

la potenţialul local

dezvoltare locală

6.

şi Consultarea altor surse Primăriilor

Diseminarea instituţii

rezultatelor analizelor

judeţene şi

altor

şi

publice naţionale,

broşuri, publicaţii locale etc. Identificarea Consultarea studiilor de Echipa

coordonatoare,

Doua viziuni de dezvoltare

IV.Identificarea

1.

viziunii de

priorităţilor reieşite din specialitate,

dezvoltare si

etapele

elaborarea

elaborarea unui plan de relevante din teritoriu;

societăţii civile, comitete

dezvoltare a GAL.

acţiune

locale, grupuri de lucru, 14.03.2012

Plan de acţiune pentru

variantelor strategiei de

a primari, oameni de afaceri,

anterioare, documentelor strategice reprezentanţi ONG şi ai pentru

implementarea strategiei

Documentare pe teren; Chestionare,

fişe

de persoane

172

resursă,

a teritoriului Definitivarea viziunii de

implementarea strategiei


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

dezvoltare locală

caiete reprezentanţi ai autorităţilor

lucru, 2. Întocmirea versiunilor documentare, pentru

de participarea la întâlniri Judeţean, DADR, Camera

viziunea

a ale comitetelor locale;

dezvoltare

şi

obiectivelor

strategice Publicare

articole

Agricolă în

Selectarea variantei optime a Strategiei de Dezvoltare Locală

mass-media

majore 3.

publice judeţene, Consiliul

Alegerea

variantei

considerate optimă pentru

Definitivarea componenţei

viziunea de dezvoltare

organelor de conducere şi

4.Evidenţierea măsurilor,

a Comitetului de Selectare

acţiunilor şi proiectelor

a proiectelor: membri şi

care

membri supleanţi.

conduc

la

implementarea strategiei propuse 5. Creionarea strategiei de

dezvoltare

locală

propuse 6. Stabilirea structurilor de conducere şi decizie ale

GAL

Covurlui,

precum şi a comitetului de selecţie provizoriu 7.

Diseminarea

173


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

rezultatelor Întâlniri, dezbateri

Echipa coordonatoare,

17.04.2012

Validarea variantei

V. Validarea

1. Validarea strategiei şi a

dosarului de

acţiunilor propuse

membrii ai parteneriatului,

definitive a Strategiei de

candidatura

2. Elaborarea candidaturii

primari, oameni de afaceri,

Dezvoltare Locală

3. Validarea dosarului de

reprezentanţi ONG şi ai

candidatură final de către

societăţii civile, comitete

parteneri

locale

VI. Depunerea

Deplasare la Unitatea de

Echipa de coordonare

dosarului de

Management CDRJ

candidatura

Galaţi

19.04.2012

Înregistrarea dosarului de candidatură.

174


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

2. Prezentarea parteneriatului decizional 2.1. Descrierea partenerilor Partenerii din GAL Covurlui au înţeles avantajele asocierii într-o organizaţie de tip GAL şi au consimţit să ni se alăture. Componenţa parteneriatului este descrisă în tabelul următor: DESCRIEREA PARTENERILOR „GAL Covurlui” Nume/Prenume

Instituţia/Organizaţia

Funcţia

Tip/Obs.

PARTENERI PUBLICI 1.

Munteanu Alina

UAT Comuna Griviţa

Primar

Ales public

2.

Neagu Viorel

UAT Comuna Vinderei

Primar

Ales public

3.

Lupu Neculai

UAT Comuna Fruntişeni

Primar

Ales public

4.

Florea Aurel

UAT Comuna Cavadineşti

Primar

Ales public

5.

Codreanu Dorin

UAT Comuna Bălăbăneşti

Primar

Ales public

6.

Porumb O. Ioan

UAT Comuna Rădeşti

Primar

Ales public

7.

Dorobăţ Victor

UAT Comuna Bereşti-Meria

Primar

Ales public

8.

Hanţă Neculai

UAT Comuna Suceveni

Primar

Ales public

9.

Chiriloaie Victor

UAT Comuna Oancea

Primar

Ales public

10

Patriche Ştefan

UAT Comuna Vîrlezi

Primar

Ales public

11

Tofan Georgică

UAT Comuna Jorăşti

Primar

Ales public

12

Prodan Vasile

UAT Comuna Corni

Primar

Ales public

13

Gafton Costică

UAT Comuna Smulţi

Primar

Ales public

PARTENERI PRIVATI 14

Munteanu Marcel Cicerone

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

15

Popa Geta-Gabriela

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

16

Scutaru Ionica

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

17

Calestru Elena

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

18

Scafaru Angelica

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

19

Strat Leonard Bogdan

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

20

Susnia Z Viorel

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

21

Lupu Gh. Tudoriţa

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

22

Vrînceanu Lucica

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

175


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

23

Irava Dumitru

Intreprindere Individuală

Administrator

Admin firma

24

Mândru Oreste

„Brateş Leg Grup” SRL

Administrator

Admin grup

25

Obreja Rodica

„Agroexport” SRL

Administrator

Admin firma

26

Jiglău Emilia

„Proferma 2011” SRL

Administrator

Admin firma

27

Ţoş Gina Elena

„Mag Plant” SRL

Administrator

Admin firma

28

Negîci Andreea-Diana

„Deeadent” SRL

Administrator

Admin firma

29

Rotaru Andrei

„Fort Miror” SRL

Administrator

Admin firma

30

Munteanu Iulian-Doru

„Maditom Impex” SRL

Administrator

Admin

31

Capotă Cezar

Sector forestier

Reprezentant

Privat-Silvic

32

Codreanu Teodor-Ovidiu

Persoană Fizică Autorizată

Administrator

Admin firma

33

Manea Iulia

Persoană Fizică Autorizată

Administrator

Admin firma

34

Lupu N. Dănuţ

Persoană Fizică Autorizată

Administrator

Admin firma

35

Crângan Doina - Stela

Asociaţie Familială

Administrator

Admin firma

36

Dumbravă Liliana-Mariana

Intreprindere Familială

Administrator

Admin firma

ONG 37

Iancu Ana-Maria

As. „Ştefan şi Maria”

Preşedinte

ONG

38

Nica Maricica

As. “Mediatorilor Rromi”

Preşedinte

ONG

39

Lovin Mihăiţă

As. Cresc.Caprine „Dunărea”

Preşedinte

ONG

40

Staicu Oana Loredana

As. „Răzeşul de Oancea”

Preşedinte

ONG

2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului 1) Adunarea generală Adunarea generală este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor asociaţiei. Dintre aceştia, doar membrii fondatori şi membrii asociaţi au drept de vot, membrii de onoare şi membrii susţinători având dreptul de a participa şi de a lua cuvântul în şedinţele adunării Generale, dar fără drept de vot. Adunarea Generală are următoarele competenţe: a)

Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL Covurlui;

b)

Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;

c)

Alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

d)

Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de Selecţie;

e)

Alegerea şi revocarea Cenzorului sau, după caz, a membrilor Comisiei de Cenzori;

f)

Înfiinţarea de filiale;

176


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

g)

Modificarea Actului Constitutiv şi a Statutului GAL Covurlui;

h)

Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase

după lichidare; i)

Decide asupra primirii sau excluderii unor membri;

j)

Decide asupra acordării calităţii de membru de onoare unei/unor persoane, în condiţiile

Statutului GAL Covurlui; k)

Stabilirea programului de activitate;

l)

Stabilirea cotizaţiei anuale;

m)

dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

n)

Orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Statutul GAL Covurlui;

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară şi extraordinară, după cum urmează: a) în sesiune ordinară, anual; b) în sesiune extraordinară, ori de câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare. Adunarea Generală are drept de control permanent asupra celorlalte organe ale Asociaţiei. Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director, în scris, prin mijloace clasice (scrisoare, fax) sau electronice (e-mail), cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării adunării. În convocare se vor preciza ziua, ora şi locul unde se desfăşoară şedinţa Adunării Generale, precum şi ordinea de zi. Convocarea se va transmite tuturor membrilor Asociaţiei. Convocarea Adunării Generale în sesiune extraordinară se face la iniţiativa Consiliului Director, a preşedintelui sau la propunerea unei treimi din membrii Asociaţiei, ori de câte ori este necesar. Oricare membru poate solicita Consiliului Director convocarea Adunării Generale, iar în cazul în care Consiliul Director nu convoacă Adunarea Generală, acesta are dreptul să solicite instanţelor judecătoreşti această convocare. Adunarea Generală a Asociaţiei poate delibera legal şi fără convocare, în prezenţa unanimităţii membrilor cu drept de vot.

177


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Adunarea Generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi şi ia decizii cu majoritatea celor prezenţi, cu excepţia modificării Statutului, caz în care se cere o majoritate de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor cu drept de vot. Fiecare membru are dreptul la un singur vot. În caz de egalitate, Preşedintele decide. Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat de Consiliul Director. Preşedinţia Adunării Generale aparţine preşedintelui Asociaţiei sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintelui. La şedinţele Adunării Generale pot participa şi persoane care nu sunt membri ai Asociaţiei, dar fără drept de vot. Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii Adunării Generale, este interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. Asociatul care încalcă această dispoziţie este răspunzător de daunele cauzate Asociaţiei dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută. Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau ale Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă. Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiile cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau care au votat împotriva şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz. 2) Consiliul Director Consiliul Director este organul care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării Generale şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa. Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.

178


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite. Consiliul Director a fost alcătuit, încă de la început, ţinând cont de viitoare extindere a parteneriatului, din cinci persoane (- pentru mai mult de 50 membri numărul de membri ai Consiliului Director va creşte până la 15% din numărul de membri ai GAL Covurlui), membri ai asociaţiei, alese pentru un mandat de 2 ani; Consiliul Director poate fi alcătuit şi din persoane din afara Asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. Primul Consiliu Director va fi format din Preşedinte, Vicepreşedinte şi trei membri – dintre care unul va avea funcţia de secretar, numiţi prin Actul Constitutiv, ale căror mandate vor putea fi reînnoite, sau care vor putea fi înlocuiţi prin hotărârea Adunării Generale. În caz de vacantare, Consiliul Director procedează imediat la înlocuirea cu membri interimari. Înlocuirea definitivă este decisă în proxima Adunare Generală ordinară. Numirea în Consiliul Director va fi acordată cu prioritate membrilor fondatori, iar numirea altor membri ai Asociaţiei va fi posibilă numai în situaţia în care membrii fondatori renunţă la calitatea de membrii ai Consiliului Director sau nu mai sunt în viaţă. Alegerea Consiliului Director se va face de către Adunarea Generală a Asociaţiei, iar, în situaţia în care din Adunarea Generală mai fac parte membrii fondatori, aceştia vor avea drept de veto cu privire la alegerea Consiliului Director. Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar dacă era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă Asociaţia are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice. În exercitarea competenţei sale, Consiliul Director: a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele asociaţiei; b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei; c) aproba organigrama şi politica de personal ale asociaţiei; d) hotărăşte asupra angajării şi desfacerii contractului de muncă al personalului salarizat, negociază şi stabileşte salariile. De asemenea, decide în privinţa personalului angajat pe bază de convenţie civilă; e) propune Adunării Generale acordarea de funcţii onorifice şi persoanele cărora să li se acorde; 179


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

f) decide schimbarea sediului Asociaţiei; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea preşedintelui, precum şi de fiecare dată când interesul o necesită, la cererea scrisă adresată preşedintelui de către cel puţin 1/3 din membrii Consiliului Director. Şedinţele Consiliului Director sunt legal constituite în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului se iau cu o majoritate calificată din totalul membrilor săi. Toate hotărârile Consiliului Director sunt consemnate într-un registru şi sunt semnate de preşedinte şi de secretarul de şedinţă. La şedinţele Consiliului Director pot participa în orice situaţie membrii fondatori, membrii asociaţi şi cenzorul/ cenzorii, dar fără drept de vot. Membrii de onoare şi persoanele care nu sunt membri ai Asociaţiei pot participa la şedinţele Consiliului Director dacă au fost invitate, dar fără drept de vot. Preşedintele Consiliului Director este şi Preşedintele Asociaţiei şi are următoarele atribuţii: -

convoacă membrii Consiliului Director la întruniri, precizând ordinea de zi;

-

prezidează Consiliul Director;

-

prezidează şedinţele Adunării Generale;

-

reprezintă Asociaţia în justiţie;

-

reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii;

-

încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;

-

se ocupă de activităţile curente ale Asociaţiei între şedinţele Consiliului Director.

Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de Asociaţie, pentru a reprezenta Asociaţia în relaţiile cu terţii şi/sau pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei. În cazul în care Consiliul Director decide în acest sens, se poate alege un Director Executiv al Asociaţiei MANAGER, care va acţiona în limitele competenţei stabilite de către Consiliul Director, în actul său de numire. Directorul executiv al Asociaţiei poate fi remunerat.

180


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori Cenzorul asigură controlul financiar al Asociaţiei şi poate participa la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot. Până la numirea unui cenzor, oricare dintre asociaţii care nu este membru al Consiliului Director poate exercita dreptul de control. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, Adunarea Generală va hotărî numirea unui cenzor. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei. Dacă numărul asociaţilor depăşeşte 100 de membri, controlul financiar intern se va exercita de către o comisie de cenzori, compusă din trei membri, şi numită prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor. Din comisia de cenzori trebuie să facă parte cel puţin un membru al Asociaţiei şi un contabil autorizat sau un expert contabil. Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. În realizarea competenţelor sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori: a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei; b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale; c) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot; d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

4) Comitetul de selectare a proiectelor Comitetul de selectare a proiectelor este organismul cu responsabilităţi privind selectarea pentru finanţare a proiectelor depuse în cadrul GAL-ului, în conformitate cu procedura de selecţie stabilită de către GAL COVURLUI. Comisia de Contestaţii reprezintă organismul tehnic cu responsabilităţi privind soluţionarea contestaţiilor adresate privind rezultatele procesului de selecţie a proiectelor pentru finanţare, alcătuit din trei reprezentanţi ai partenerilor din GAL Covurlui, desemnaţi prin hotărâre a Adunării Generale. Prezentarea proiectelor ce urmează a fi evaluate pentru selectare se va face de către un membru al echipei tehnice. Definiţii

181


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

(1) Termenul de „măsură” cuprinde atât măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, cât şi acţiunile din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE) nr.1698/2005 care pot primi sprijin financiar în cadrul GAL Covurlui. (2) Termenul „sesiune de depunere” reprezintă perioada calendaristică în cadrul căreia GAL Covurlui poate primi proiecte din partea beneficiarilor. (3) Termenul „sesiune de selecţie” reprezintă lucrările Comitetului de Selecţie, concretizate în decizia finală de finanţare. (4) Termenul „contribuţie GAL” reprezintă valoarea finanţării nerambursabile acordate aplicanţilor ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare.

Componenţa Comitetului de Selectare a proiectelor (1) Comitetul de selectare a proiectelor va fi alcătuit din 7 persoane - reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat. În Comitetul de selectare a proiectelor vor fi reprezentate toate sectoarele care fac parte din asociaţia GAL Covurlui. Astfel: •

2 membri vor fi reprezentanţi ai entităţilor locale:

5 membri vor fi reprezentanţi ai sectorului privat, dintre care: o 2 membri reprezentanţi ai societăţii civile din teritoriu; o 3 membri reprezentanţi ai agenţilor economici din teritoriu;

Pentru fiecare membru, va fi un supleant. (2) Componenta nominală a comitetului de selectare se stabileşte de către Adunarea Generală, astfel încât la fiecare doua comune din teritoriul GAL Covurlui să existe un reprezentant în Comitet. Reprezentarea procentuala a autoritatilor publice nu depaseste procentul din parteneriat. (3) În termen de 30 zile de la autorizarea GAL-ului, Comitetul se va întruni pentru alegerea Preşedintelui şi pentru familiarizarea celor nominalizaţi cu prevederile prezentului Regulament. (4) Secretarul Comitetului este angajatul pentru activităţi de secretariat din cadrul compartimentului administrativ, care va lua parte - fără drept de vot la lucrările Comitetului, pentru efectuarea lucrărilor de secretariat.

182


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

(5) În situaţia în care o persoană selectată în Comitet nu poate participa, din motive obiective, la lucrările unei sesiuni de selecţie, ea are obligaţia de a notifica acest aspect Consiliului Director, care va decide înlocuirea cu unul dintre supleanţii din aceeaşi categorie. (6) Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte – fără drept de vot - şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivelul judeţului Galaţi.

Obligaţiile membrilor Comitetului de Selectare a proiectelor (1)Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selectare a proiectelor, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin ca urmare a prezentului Regulament au următoarele obligaţii: •

de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul prezentului Regulament;

de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului;

(2)Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului (inclusiv preşedintelui), în această situaţie persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv, având obligaţia de a notifica acest lucru Comitetului Director. Pentru a evita paritatea de voturi, se va alege prin tragere la sorţi unul dintre supleanţi pentru a participa la întâlnirile comitetului şi pentru a vota asupra proiectului respectiv.

Etapele procedurii de selecţie (1)

Etapele şi termenele obligatorii ale procedurii de selecţie sunt următoarele:

- Publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL Covurlui şi la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL Covurlui a anunţului de lansare a procedurii de selecţie a propunerilor de proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-mail de contact, cu cel puţin 45 zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor; - Transmiterea de către aplicanţi a propunerilor de proiecte şi a documentaţiei prevăzute în anunţ, până la termenul limită anunţat pentru închiderea sesiunii de depunere a proiectelor;

183


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- Înregistrarea aplicanţilor, a titlului propunerii şi a datei şi orei la care aplicanţii au depus propunerile de proiecte şi documentaţia însoţitoare; - Toate propunerile de proiecte înregistrate în respectiva sesiune de depunere a proiectelor vor fi transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor. - În cel mai scurt timp de la primirea informării, Comitetul de selectare a proiectelor se va reuni în sesiune de lucru pentru evaluarea proiectelor în vederea selectării. - Verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie a aplicanţilor. - Evaluarea proiectelor. - Anunţarea rezultatelor preliminare prin intermediul aceluiaşi site în care a fost lansat anunţul de selecţie şi prin afişare la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de

GAL

Covurlui. - Comunicarea, prin e-mail şi /sau fax, a rezultatelor preliminare către aplicanţii ale căror propuneri au fost respinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei de respingere. - Anunţarea rezultatelor finale pe site, precum şi notificarea în scris a câştigătorilor, imediat după rezolvarea contestaţiilor, dar nu mai târziu de 15 zile calendaristice de la încheierea termenului de depunere a contestaţiilor; - Notificarea în scris către aplicanţii declaraţi câştigători cu privire la acceptarea sau, după caz, la neacceptarea finanţării, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la punctul anterior; - Încheierea contractului /contractelor de finanţare nerambursabilă între CRPDRP şi aplicantul/aplicanţii ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare în termenul prevazut de procedurile APDRP, de la primirea notificării de acceptare a finanţării. - Publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă şi afişarea acestuia pe site-ul GAL Covurlui şi la avizierul fiecărei primarii din teritoriul acoperit de GAL Covurlui, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data semnării contractului/contractelor.

Atribuţiile Comitetului de Selectare a proiectelor (1) Comitetul de Selectare se reuneşte în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea de la Consiliul Director a listelor cu proiectele depuse şi a informărilor realizate de către echipa tehnică cu privire la aceste proiecte .

184


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

(2) Înaintea demarării lucrărilor, preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selecţie vor semna declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate. (3) Comitetul de selectare analizează listele proiectelor depuse, pentru fiecare măsură în parte, transmise de către Consiliul Director. (4) În baza acestora, Comitetul de Selectare analizează dacă valoarea contribuţiei solicitate GAL-ului, exprimată în lei, a proiectelor eligibile / a proiectelor eligibile ce întrunesc pragul minim pentru măsurile ce prevăd acest lucru, supuse selecţiei, este situată sub sau peste valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul sesiunii de depunere. (5) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de punctaj sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru, se situează sub valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul unei sesiuni de depunere, Comitetul de Selectare propune aprobarea pentru finanţare a tuturor proiectelor eligibile / proiectelor eligibile care au întrunit punctajul minim aferent acestor măsuri. (6) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de punctaj sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru, se situează peste valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie analizează listele proiectelor eligibile / proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru şi procedează astfel: 1. Selecţia se face în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei alocate; 2. În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cu cea mai mare pondere; 3. În cazul în care există proiecte cu punctaj egal având acelaşi punctaj pe criterii, selecţia se va face în ordinea descrescătoare a valorii totale eligibile a proiectelor, exprimată în Lei; 4. În situaţia în care valoarea publică a ultimului proiect selectat conduce la depăşirea sumei alocate pe sesiune, proiectul va fi finanţat în totalitate prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, atunci când este cazul;

185


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

(7) După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, secretarul Comitetului de Selecţie întocmeşte minuta întâlnirii şi Raportul de selecţie care sunt semnate de preşedinte, membri şi secretar;

Rapoartele de Selecţie (1) Rapoartele de Selecţie întocmite de secretarul comitetului sunt semnate de preşedinte şi membri şi înaintate conducerii GAL Covurlui, care le va înainta către CDRJ / OJPDRP Galaţi, împreună cu documentaţia depusa la GAL, în vederea efectuării controlului administrative al dosarelor. (2) CDRJ / APDRP verifica documentele, aprobă raportul şi transmite GAL Covurlui o copie a acestuia în vederea notificării beneficiarilor. (3) După primirea raportului de selecţie aprobat,

GAL Covurlui va notifica

beneficiarii privind rezultatele procesului de selecţie în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acestuia.

Soluţionarea contestaţiilor (1) Contestaţiile privind decizia de finanţare a proiectelor rezultată ca urmare a aplicării procesului de selecţie la nivelul GAL, vor fi depuse, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării, la registratura GAL Covurlui. (2) Contestaţiile depuse în termen vor fi înaintate de îndată echipei tehnice, care are obligaţia de a le analiza şi de a întocmi un raport cu privire la contestaţii, pe care îl va transmite Comisiei de contestaţii, însoţit de o copie a contestaţiei şi a documentelor justificative aferente acestuia, precum şi de o situaţie centralizatoare a contestaţiilor depuse, în maxim 5 zile lucrătoare de la termenul-limită pentru depunerea contestaţiilor. (3) Comisia de Contestaţii se reuneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea situaţiei privind contestaţiile depuse. (4) Pentru soluţionarea contestaţiilor, Comisia de Contestaţii va desfăşura următoarele activităţi: -

analizarea rapoartelor înaintate de compartimentul administrativ, precum şi verificarea concordanţei lor cu documentele justificative transmise;

-

verificarea rapoartelor Comitetului de Selecţie.

186


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

(5) În situaţia în care există aspecte de ordin tehnic sau juridic care necesită o opinie de specialitate, Comisia de Contestaţii poate solicita în scris opinia unui expert, ce va avea un rol consultativ. (6) Comisia de Contestaţii va întocmi un raport de contestaţie, pentru fiecare măsură în parte, care va cuprinde analiza şi rezultatul contestaţiilor, după cum urmează: I. dacă proiectul nu respectă criteriile de eligibilitate sau este neconform, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său, respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;

II. Dacă proiectul respectă criteriile de eligibilitate a) pentru măsurile ce prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată că: i. proiectul nu întruneşte punctajul minim prevăzut, Comisia de Contestaţii decide respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar; ii. proiectul întruneşte punctajul minim prevăzut dar nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său: -

admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în care proiectul a obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;

-

respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în care proiectul a obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;

-

respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta se află la a doua sesiune de selecţie;

iii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide admiterea contestaţiei şi finanţarea proiectului prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul; b) pentru măsurile ce nu prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată că:

187


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

i. proiectul nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său: -

admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în care proiectul a obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;

-

respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în care proiectul a obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;

-

respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta se află la a doua sesiune de selecţie;

ii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său, admiterea contestaţiei şi finanţarea proiectului prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul. (8) Lucrările Comisiei de Contestaţii se consemnează într-o minută întocmită de secretarul comisei şi semnată de preşedinte, membri şi secretar. (9) Raportul întocmit de Comisia de Contestaţii, cuprinzând analiza şi rezultatul contestaţiilor, semnat de membri , preşedinte şi secretar va fi comunicat compartimentului administrativ, în vederea notificării beneficiarilor. (10) Compartimentul administrativ răspunde de aducerea la îndeplinire a prevederilor raportului de contestaţie şi de notificarea beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia. (11) Termenul maxim pentru a răspunde contestaţiilor adresate este de 15 de zile lucrătoare de la ultima zi de primire a contestaţiilor. Deciziile Comitetului de Selectare a proiectelor şi ale Comisiei de Contestaţii (1) Deciziile Comitetului de selectare a proiectelor se iau cu o majoritate calificata de 2/3 din totalul voturilor. Pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă. (2) Comisia de contestaţii lucrează valid în prezenta a 2/3 din membrii săi. Deciziile comisiei de contestaţii de iau cu o majoritate calificata de 2/3 din totalul voturilor. În urma discuţiilor între partenerii GAL Covurlui s-a propus următoarea componentă a Comitetului de Selectare a Proiectelor:

188


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR „GAL Covurlui” Nume şi Prenume

Partener

PARTENERI PUBLICI 1. Prodan Vasile 2. Patriche Ştefan PARTENERI PRIVATI 3. Lupu Tudoriţa 4. Ţoş Elena 5. Strat Bogdan ONG 6. Lovin Mihăiţă 7. Staicu Oana

28,57% UAT Comuna Corni UAT Comuna Vîrlezi 42,85% Intreprindere Individuală „Magplant” SRL Intreprindere Individuală 28,57% As. Ovine-Caprine „Dunărea” As. “Răzeşul de Oancea”

Funcţia în C.S.

Tip/Obs.

Membru Vicepreşedinte

Ales public Ales public

Membru Membru Membru

Admin firma Admin firma Admin firma

Membru Preşedinte

ONG ONG

COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR „GAL Covurlui” – Membri supleanţi Nume/Prenume Supleant PARTENERI PUBLICI 1. Florea Aurel 2. Hanţă Neculai PARTENERI PRIVATI 3. Codreanu Teodor-Ovidiu 4. Jiglău Emilia 5. Popa Geta-Gabriela ONG 6. Iancu Ana-Maria 7. Nica Maricica

Partener

Funcţia în C.S.

28,57% UAT Comuna Cavadineşti UAT Comuna Suceveni 42,85% Persoană Fizică Autorizată „Proferma 2011” SRL Intreprindere Individuală 28,57% As. „Ştefan şi Maria” As. “Mediatorilor Rromi”

Tip/Obs.

Membru Membru

Ales public Ales public

Membru Membru Membru

Admin firma Admin firma Admin firma

Membru Membru

ONG ONG

5) Compartimentul administrativ Pentru buna funcţionare a Asociaţiei GAL Covurlui se va putea angaja personal salarizat şi personal angajat conform prevederilor codului muncii, inclusiv din rândul membrilor asociaţiei, în condiţiile legii şi ale statutului Asociaţiei. Acest personal va face parte din compartimentul administrativ. Structura compartimentului administrativ este următoarea: Manager general – are sarcina de a coordona activitatea GAL Covurlui (atât sub aspect organizatoric cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct de vedere instituţional.

189


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului; Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiar – contabile a GAL-ului; Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat; Responsabil tehnic –având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor implementa. Va menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi va acorda consultanţă potenţialilor beneficiari, fara a se implica direct in elaborarea cererilor de finantare. În funcţie de necesităţile GAL Covurlui se vor putea angaja specialişti sau consultanţi externi (ex. arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).

190


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PARTEA A-VI-A ORGANIZAREA GAL - ULUI 1. Resurse umane Principalele activităţi care se vor desfăşura la nivelul GAL- ului sunt: a) informare – comunicare; b) lansarea apelurilor pentru proiecte; c) sprijinirea depunătorilor de proiecte; d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse; e) monitorizarea proiectelor. Aceste activităţi sunt efectuate de angajaţii sectorului administrativ, cu excepţia luării deciziilor asupra proiectelor selectate, atribuţie neremunerata ce revine Comitetului de Selectare a proiectelor. Aşa cum a fost menţionat anterior, structura compartimentului administrativ al GAL-ului cuprinde următorul personal: Manager general – are sarcina de a coordona activitatea GAL Covurlui (atât sub aspect organizatoric cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct de vedere instituţional. Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului; Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiar – contabile a GAL-ului; Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat; Responsabil tehnic –având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor implementa. Va menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi va acorda consultanţă potenţialilor beneficiari, fara a se implica direct in elaborarea cererilor de finantare. În funcţie de necesităţile GAL Covurlui se vor putea angaja specialişti sau consultanţi externi (ex. arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.). Unele activităţi pot fi acoperite cu posturi cu normă de timp de lucru redusă. Pentru fiecare angajat al GAL-ului s-a întocmit o fişă a postului, în care sunt cuprinse toate activităţile la care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.

191


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

GAL Covurlui îşi propune ca imediat după obţinerea autorizării, să-şi trimită toţi angajaţii, la un curs de formare profesională pentru consultanţi afaceri în agricultură şi dacă e posibil şi la cele de agent de dezvoltare pentru 2-3 salariaţi. Considerăm că pregătirea fiecărui angajat trebuie să fie multidisciplinară, pentru a fi în măsură să răspundă în permanenţă la orice solicitare de informaţii din teren, dar şi pentru a-şi putea suplini în caz de nevoie colegii. Organigrama care evidenţiază relaţiile de subordine şi cooperare în cadrul GAL COVURLUI are următoarea componenţă:

192


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

193


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În activitatea de elaborare a planului de dezvoltare au fost antrenate şi persoane resursă din teritoriu, persoane angajate sau aflate la conducerea anumitor instituţii publice sau organizaţii private, menţionate în tabelul anexat. Aceste persoane au făcut parte de grupurile de lucru şi vor juca un rol important în implementarea strategiei şi proiectelor de dezvoltare rurală ale GAL-ului. O parte dintre ei au devenit deja parteneri în GAL.

Nr.crt

Nume şi prenume

Ocupaţie

Localitatea

1.

LOVIN MIHĂIŢĂ

MEDIC VETERINAR

CAVADINEŞTI

2.

CAŢAVELA ŞTEFAN

VICEPRIMAR

CAVADINEŞTI

3.

BOURCEANU MARIA

INGINER AGRONOM

CAVADINEŞTI

4.

DINU SILVIAN

FERMIER

JORĂŞTI

5.

STRAT LEONARD

VICEPRIMAR

JORĂŞTI

6.

BAŞA CAMELIA

REFERENT

SUCEVENI

7.

CIMPOIEŞU DANIELA SECRETAR

SUCEVENI

8.

VIERU CONSTANTIN

INGINER AGRONOM

OANCEA

9.

POSTELNICU FĂNEL

ADMINISTRATOR II

OANCEA

10.

STAICU OANA JURIST LOREDANA COSTEL COMAN ASOCIAT SC RECON SRL

OANCEA

SECRETAR

VINDEREI

ADMNINISTRATOR I.F

BEREŞTI-MERIA

SECRETAR

BEREŞTI-MERIA

ADMINISTRATOR I.I

BEREŞTI-MERIA

16.

TODERASC RUCSANDA DUMBRAVĂ CONSTANTIN COMĂNESCU CONSTANTIN SCAFARU IONEL MARCEL STRĂTICĂ MARIA

PROFESOR

BEREŞTI-MERIA

17.

PETREA VASILICA

REFERENT AGRICOL

BEREŞTI-MERIA

18.

STÂNGĂ LAURENŢIU SECRETAR

FRUNTIŞENI

19.

TĂMĂŞANU MARICICA ANGHELUŢĂ

SECRETAR

BĂLĂBĂNEŞTI

REFERENT AGRICOL

BĂLĂBĂNEŞTI

11. 12. 13. 14. 15.

20.

194

OANCEA


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

21.

SIMONA BUTUNOI ANCA

PROFESOR

BĂLĂBĂNEŞTI

22.

BODIA FĂNEL

CONSILIER LOCAL

BĂLĂBĂNEŞTI

23.

VICEPRIMAR

SMULŢI

24.

DĂNĂILĂ GHEORGHE COSTIN SĂNDEL

SECRETAR

SMULŢI

25.

PASAT MARIA

REFERENT AGRICOL

SMULŢI

26.

MUNTENIŢA PROFESOR CARMEN VĂTAFU BOGDAN SECRETAR CONSTANTIN APOSTU DAN REFERENT AGRICOL

SMULŢI

URSĂRESCU ROXANA ALEXANDRINA ROGOJINĂ CRISTINA ELENA SCRIPCARIU CHITA

GRIVIŢA

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

OPRIŞAN LAURENŢIU LĂPUŞNEANU RĂZVAN MARDARE OCTAVIAN

PROFESOR

GRIVIŢA GRIVIŢA

RESPONSABIL ACHIZIŢII GRIVIŢA PUBLICE SECRETAR VÂRLEZI AGENT AGRICOL

VÂRLEZI

PROFESOR

VÂRLEZI

VICEPRIMAR

VÂRLEZI

2. Descrierea resurselor materiale Până la procurarea tuturor celor necesare din propriile fonduri, GAL Covurlui a folosit în perioada elaborării Planului de dezvoltare locală, resurse puse gratuit la dispoziţie de unii dintre parteneri. Resursele materiale identificate în teritoriu care au fost puse la dispoziţia GAL COVURLUI de către Primăriile partenere în vederea implementării acţiunilor din cadrul proiectului: Spaţiu pentru sediul GAL compus din două încăperi a câte 12 m.p. în comuna Bereşti - Meria;  1 fax;  3 calculatoare cu imprimantă şi conexiune la internet;  Laptop Sony Vaio, conectat la internet;

195


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

 Un scanner;  Multifuncţionala Lexmark;  2 imprimante laser Samsung  5 telefoane GSM

Resurse financiare pentru funcţionarea GAL Se cunoaşte că în prezent sunt în curs de modificare HG 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR, prin PNDR, Legea 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor europene destinate agriculturii, OUG 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin PNDR, în sensul asigurării garantării integrale prin FGCR, a avansului necesar funcţionării GAL. Totuşi şi în prezent există posibilitatea de garantare, dar în proporţie de numai 80% a avansului, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Drept urmare, s-a propus şi s-a aprobat în întâlnirea prilejuită de adoptarea Strategiei de Dezvoltare Locală ca partenerii cu potential financiar să susţină constituirea unui fond necesar pentru acoperirea garanţiei necesare obţinerii avansului pentru funcţionarea GAL. Având în vedere că avansul maxim poate fi de 20 % din cei 300.000 euro destinaţi funcţionării GAL, s-a stabilit că este necesară acoperirea procentului de 30% negarantabil încă prin FNGCIMM, adică aproximativ 20.000 euro, aceştia putând fi asiguraţi destul de usor, prin contributia unor membri ai parteneriatului sau din alte surse cert identificate. În plus, pentru acoperirea unor cheltuieli neeligibile justificate în funcţionarea GAL, care se speră de fapt să nu existe sau să fie cât mai mici, primăriile partenere s-au angajat să contribuie financiar la susţinerea acestora proporţional în funcţie de populaţie. Din fondurile venite de la Consiliul Judeţean pentru participarea la proiecte de dezvoltare rurală, cum de fapt însăşi funcţionarea GAL este (pe măsura 431.2), se vor aloca sumele necesare. În bugetul indicativ nu apar aceste sume, întrucât nu se ştie deocamdată dacă va fi nevoie de ele.

196


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului Nr. Valoare Denumire capitol crt. -EUROVENITURI

Total 299.90

0 Măsura 431.2

300000330300300000

CHELTUIELI Componenta A 80% Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL Cheltuieli legate de plată experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de 2. implementarea strategiei de dezvoltare locală 3. Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice 4. precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL 5. Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, 6. internet, poştă şi servicii poştale) transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc) Cheltuieli pentru participarea la activităţle 7. reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii Total componenta A 1.

1. 2. 3. 4. 5.

Studii ale zonei Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală Evenimente de promovare Instruirea liderilor locali Total componenta B

TOTAL A+B

2012 11200 1800

2013 56600 5400

2014 50000 5400

2015 40000 5400

157800 18000

800 8000

2400 7000

2400 6000

2400 5300

8000 26300

800 2000

2000 2000

1000 1800

1000 1200

4800 7000

1000

2200

1400

1400

6000

25600

77600

68000

56700

227900

20000 7000

8000 7000

4000 2000

0 1000

32000 17000

5000

1000

500

500

7000

5000 3000 40000

5000 500 19500

1000 500 8000

1000 0 2500

12000 4000 72000

65600

97100

76000

59200

299 900

4. Dispozitivul de comunicare şi informare Pentru a asigura implementarea strategiei de dezvoltare rurală a zonei prin atragerea unui număr suficient de aplicaţii bine elaborate pentru proiecte viabile de dezvoltare rurală,

197


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

este foarte important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi despre sprijinul financiar pe care îl pot obţine prin GAL COVURLUI. Pentru implementarea măsurilor de informare şi publicitate cu privire la acţiunile întreprinse în cadrul GAL COVURLUI, se vor avea în vedere categoriile de grupuri de potenţiali beneficiari ce vor fi identificate, şi faptul că informaţia trebuie să fie adaptată în funcţie de cei cărora li se adresează, prin aceasta înţelegându-se o adaptare atât a vocabularului, cât şi a conţinutului, astfel încât să corespundă nevoilor informaţionale şi caracteristicilor segmentului respectiv. Informaţia trebuie să fie clară, concisă şi concretă. Strategia de comunicare va fi axată în jurul celor trei principii enunţate de PNDR:  flexibilitatea (capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul intern şi extern);  transparenţă (capacitatea de a furniza informaţie obiectivă şi corectă referitoare la activităţile Grupului de Acţiune Locală COVURLUI);  eficienţă (utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului maxim). Strategia de comunicare aplicată va presupune alegerea celor mai bune instrumente de comunicare - (care vor fi selectate în funcţie de eficacitatea lor faţă de publicul ţintă şi de tipul de informaţie ce trebuie transmisă) - pentru a realiza diseminarea informaţiei. Diseminarea informaţiilor trebuie să urmărească anumite principii generale, cum ar fi:  accesibilitate;  acurateţe;  obiectivitate;  consistenţă;  rapiditate în transmiterea mesajului. Strategia de comunicare va folosi un mix de instrumente de informare, de la clasicele metode de informare mediatică până la folosirea noilor tehnologii. În funcţie de mesajele ce urmează a fi transmise, de grupurile ţintă şi de bugetul disponibil vor fi folosite una sau mai multe mijloace de comunicare combinate. Dacă mesajul se adresează tuturor grupurilor ţintă (de exemplu: anunţul de selectarea a GAL COVURLUI pentru finanţare), instrumentele folosite vor fi unele globale (de exemplu: un comunicat de presă). În schimb, dacă acesta este adresat unui anumit grup ţintă, mesajul va necesita folosirea unui

198


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

instrument special (de exemplu: un seminar organizat special pentru tineri care să furnizeze informaţii despre procedurile de aplicare a programelor concepute pentru tineret). În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, GAL COVRLUI va putea externaliza o serie de activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare (realizarea studiilor sociologice, tipărirea materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor publicitare TV şi audio, etc.). Implementarea dispoziţiilor privind informarea potenţialilor beneficiari va fi asigurată de către compartimentul administrativ din cadrul GAL COVURLUI. Managerul general este cel care va coordona activitatea animatorilor care vor desfăşura activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL. INSTRUMENTE DE COMUNICARE 1.Instrument: LOGO-ul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI Descrierea activităţilor: Crearea unui logo pentru GAL COVURLUI ce urmează a fi utilizat pe toate formatele instrumentelor şi mijloacele de comunicare, împreună cu logo-ul Uniunii Europene şi logo-ul LEADER (prin alegerea a una sau două culori definitorii şi a unei grafici uşor de recunoscut). 2.Instrument: Pagina WEB a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI. Descrierea activităţilor: Design-ul, postarea de informaţii, lansarea oficială şi actualizarea paginii web a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI, cu următoarele caracteristici:  Interfaţă accesibilă utilizatorului;  Limbaj simplu;  Navigare uşoară;  Secţiuni diferenţiate în funcţie de tipologia grupurilor ţintă, construite conform pachetului de informaţii şi detalierii acestora.  Pagina web trebuie să conţină:  Prezentare generală a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI;  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi alte documente de programare relevante cum ar fi - Documentul Cadru de Implementare;  Regulamente europene şi legislaţie naţională din domeniul fondurilor structurale, ajutorului de stat şi achiziţiilor publice;  Informaţii despre oportunităţile de aplicare pentru finanţare, proceduri şi formulare de aplicare, criterii de evaluare, proceduri de achiziţie;

199


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

 Lista beneficiarilor, denumirea operaţiunilor şi suma alocată operaţiunilor;  Toate pliantele, broşurile, manualele, publicaţiile redactate de către Grupul de Acţiune Locală COVURLUI, calendarul evenimentelor şi materialele prezentate în cadrul conferinţelor, prezentărilor, concluziile reieşite;  Comunicate de presă;  Exemple de proiecte de succes;  Link-uri utile;  rubrică cu întrebări frecvente;  Date de contact ale Grupului de Acţiune Locală COVURLUI. 3.Instrument: Conferinţe şi seminarii Descrierea activităţilor: După selectarea pentru finanţare a GAL COVURLUI, se va organiza o conferinţă de deschidere (precedată de o conferinţă de presă) Un eveniment major de informare anual în vederea prezentării realizărilor din cadrul GAL COVURLUI, incluzând proiectele majore atunci când este cazul; Organizarea de conferinţe publice şi seminarii tematice în teritoriul acoperit de GAL; Participarea în cadrul unor evenimente relevante (conferinţe seminarii) organizate de alte instituţii/ organizaţii. 4.Instrument: Participarea la târguri şi evenimente de profil Descrierea activităţilor: Organizarea participării GAL COVURLUI la târguri şi evenimente de profil relevante. Pentru aceasta sunt necesare: Închirierea spaţiului; Închirierea cabinei şi echipamentului necesar; Disponibilizarea unui număr suficient de persoane din cadrul GAL COVURLUI, pe întreaga durată a evenimentului; Distribuirea publicaţiilor şi a altor materiale cu caracter informativ. 5.Instrument: Instrumente de comunicare directă Descrierea activităţilor: Crearea serviciului de asistenţă (help-desk) în vederea furnizării de informaţii legate GAL COVURLUI. Datele de contact ale acestui serviciu de asistenţă vor fi disponibile pe pagina web a GAL-ului.

200


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Crearea şi actualizarea permanentă a listelor de contacte de corespondenţă a grupurilor ţintă (adrese electronice şi poştale) ce vor fi folosite pentru transmiterea publicaţiilor şi invitaţiilor la conferinţe şi evenimente. Transmiterea scrisorilor de informare direct către potenţialii beneficiari, către leaderii de opinie, către actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului (direct mailing) Crearea şi popularizarea adresei de e-mail a GAL COVURLUI unde cei interesaţi se vor putea adresa în vederea obţinerii de informaţii. Pentru aceasta sunt necesare: Instruirea personalului în vederea garantării calităţii şi acurateţii informaţiilor furnizate; Producerea şi actualizarea permanentă a mapelor/fişelor standard de informare pentru personalul abilitat să ofere informaţii. 6.Instrument: Buletine informative (newsletter) Descrierea activităţilor: Editarea, postarea pe web şi transmiterea prin e-mail a buletinelor informative lunare. În funcţie de disponibilitatea financiară, va fi luată în considerare şi posibilitatea transmiterii unei versiuni tipărite. instrument: Materiale de informare 7. Instrument: Materiale de informare Descrierea activităţilor: Editarea, tipărirea şi distribuirea de: Pliante conţinând rezumate ale documentelor relevante ale GAL COVURLUI; Pliante conţinând informaţii sintetice despre acţiunile ce urmează a se desfăşura de către GAL COVURLUI; Pliante pentru promovarea evenimentelor ce vor fi organizate de către GAL; Ghiduri pentru potenţialii beneficiari; Broşuri informative despre strategia de dezvoltare a GAL COVURLUI şi despre măsurile şi acţiunile conţinute în acesta; Broşuri care prezintă condiţiile de eligibilitate, criteriile de selecţie, procedurile de achiziţie, procesul de aplicare pentru finanţare; Postere. Producţia şi distribuţia de CD-uri care pot să conţină oricare dintre materialele create şi editate de către GAL COVURLUI. 201


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

8. Instrument: Relaţii cu media Descrierea activităţilor: Conferinţe de presă; Comunicate de presă periodice cu privire la evoluţia implementării strategiei de dezvoltare durabilă a teritoriului GAL COVURLUI; Participarea reprezentanţilor GAL-ului la emisiuni televizate, programe radio; Invitarea reprezentanţilor mass-media la evenimentele şi întrunirile organizate de către GAL COVURLUI. Grupuri de lucru informative pentru jurnalişti; Interviuri de presă acordate de reprezentanţii GAL-ului; Apariţii şi articole în presa scrisă.

202


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PARTEA A – VII – A Mecanismul de implementare Dispozitivul de Monitorizare şi Evaluare Managementul Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului acoperit de Grupul de Acţiune Locală COVURLUI se realizează într-o succesiune de etape, o parte componentă a lor fiind monitorizarea implementării şi evaluarea rezultatelor. Etapele de monitorizare şi evaluare, desfăşurate în mod corect şi eficient, vor determina în mare parte succesul Strategiei, vor asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor. Monitorizarea este un bilanţ continuu şi sistematic al contribuţiilor bugetare, al activităţilor finanţate conform măsurilor şi al datelor privind primele rezultate la nivelul proiectelor. Monitorizarea generează datele cantitative. Ea exprimă o apreciere cu privire la punerea în aplicare corectă a măsurilor, facilitând corectarea deviaţiilor de la obiectivele operaţionale. Monitorizarea contribuie la justificarea cheltuielilor publice şi oferă informaţii preţioase pentru evaluarea măsurilor. Evaluarea analizează rezultatele şi impactul programelor, estimând eficacitatea, eficienţa şi relevanta măsurilor. Astfel, evaluarea depinde foarte mult de datele şi informaţiile colectate în urma monitorizării, ceea ce sugerează o interacţiune între cele două activităţi încă de la început. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat prin respectarea următoarelor principii: - principiul responsabilităţii, care implică atât responsabilitatea membrilor Grupului de monitorizare în activitatea desfăşurată, cat şi a subiecţilor Strategiei în prezentarea informaţiilor calitative, conform criteriilor solicitate de raportare; - principiul transparenţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să asigure transparenţa activităţilor prin actualizarea permanentă a site-ului GAL-ului, desfăşurarea şedinţelor deschise publicului şi organizarea conferinţelor de presă; - principiul cooperării, care obligă membrii Grupului de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să coopereze prin antrenarea reprezentanţilor societăţii civile şi mass-media în activităţile de monitorizare şi evaluare; - principiul eficienţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să utilizeze multiple surse de informare şi metode de estimare, în scopul evidenţierii corecte a

203


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

rezultatelor, atât cele pozitive cat şi cele negative, în vederea asigurării unei evaluări imparţiale; Metodologia de monitorizare şi evaluare constă într-o serie de instrumente şi metode a căror aplicare furnizează date cu privire la modul în care Strategia a fost implementată. Monitorizarea şi evaluarea reprezintă activităţi care se desfăşoară în timpul şi după implementarea Strategiei de dezvoltare locală, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a obiectivelor sale. Dispozitivul de monitorizare Monitorizarea trebuie să evidenţieze următoarele aspecte:  respectarea termenelor şi conţinutului activităţilor din cadrul planului de dezvoltare locală a GAL COVURLUI;  întârzierile în realizarea activităţilor şi motivul producerii lor.  modificările asupra situaţiei grupurilor ţintă vizate prin fiecare măsură şi acţiune din cadrul Strategiei, atât pe parcursul implementării cât şi la finalizarea acesteia;  costurile implementării; În vederea monitorizării atingerii obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare, pentru fiecare obiectiv se vor colecta date statistice, care necesită să includă indicatori măsurabili şi măsuri stabilite pentru fiecare obiectiv. Aceste informaţii constituie baza rapoartelor de monitorizare şi a raportărilor strategice anuale şi vor fi folosite de către grupul de monitorizare în evaluarea rezultatelor proiectului. Indicatorii de monitorizare sunt caracteristici cantitative sau calitative, care oferă mijloace simple de măsurare a succesului activităţilor desfăşurate: - indicatorii cantitativi sunt exprimaţi în termeni numerici sau procentuali; - indicatorii calitativi pot măsura percepţia, pot descrie anumite comportamente. Monitorizarea oferă informaţii privind evoluţia punerii în aplicare a programului în raport cu indicatorii de inputuri financiare, de realizări şi de rezultate. Indicatorii de input financiar se referă la resursele financiare alocate la fiecare nivel al activităţilor desfăşurate în cadrul GAL COVURLUI. Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a monitoriza evoluţia în ceea ce priveşte angajamentele şi plăţile din fondurile disponibile pentru fiecare operaţiune, măsură, acţiune sau proiect în raport cu costurile eligibile aferente. Exemplu: cheltuielile per măsură declarate Agenţiei de Plăţi.

204


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Indicatorii de realizare măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de dezvoltare a GAL COVURLUI. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaţionale ale intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare. Exemple: numărul sesiunilor de formare organizate, numărul total de tineri fermieri sprijiniţi, numărul exploataţiilor agricole care beneficiază de sprijin pentru investiţie, volumul total al investiţiei. Indicatorii de rezultat măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti indicatori oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare. Exemple: număr de participanţi care au finalizat cu succes o activitate de formare, numărul brut al locurilor de muncă create, numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă; Monitorizarea implementării Strategiei urmăreşte: - colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate în GAL; - realizarea adecvată şi la timp a activităţilor incluse în Planul de dezvoltare locală a GAL COVURLUI - suportul acordat subiecţilor Strategiei în implementarea practicilor pozitive şi eliminarea factorilor de risc; - informarea partenerilor, a Autorităţii de Management, a Agenţiei de plăţi şi informarea publicului larg despre conţinutul proiectului, despre realizările obţinute, progresul faţă de obiectivele planificate, deficienţele determinate şi sectoarele care necesită atenţie (depistarea problemelor în timp util pentru a lua decizii operative); - executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor. Mecanismul de monitorizare include monitorizarea de birou şi monitorizarea pe teren, precum şi întocmirea rapoartelor de monitorizare: •

Monitorizarea de birou – constă în acumularea şi examinarea diferitor informaţii în cadrul şedinţelor Grupului de monitorizare, audieri ale subiecţilor implicaţi în implementarea Strategiei, a diferitor experţi în domeniu.

Monitorizarea pe teren – constă în acumularea şi verificarea informaţiilor în cadrul controalelor efectuate la organele responsabile de implementarea Strategiei (în structura internă a GAL-ului) dar şi la beneficiarii de finanţare prin GAL COVURLUI.

Rapoartele de monitorizare – prezintă produsul activităţii Grupului de monitorizare şi vor fi de 2 tipuri: rapoarte de monitorizare trimestriale şi raportul de progres anual, întocmite în baza informaţiilor acumulate din diferite surse.

205


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

În special, aceste rapoarte vor include:  un tabel cuprinzând execuţia financiară a programului prezentând, pentru fiecare măsură, lista cu sumele plătite beneficiarilor pe perioada anului calendaristic  tabelele de monitorizare care vor cuprinde informaţii cantitative bazate pe indicatorii comuni de realizare şi de rezultat  analiza rezultatelor monitorizării Grupul de monitorizare Activităţile de monitorizare şi evaluare urmează a fi realizate de către un Grup de monitorizare, format din 3 persoane desemnate dintre membrii Consiliului Director, astfel încât structura să asigure reprezentarea tuturor sectoarelor cu relevanţă în implementarea Strategiei de dezvoltare locală a GAL COVURLUI: un reprezentant al sectorului public, un reprezentant al sectorului privat şi un reprezentant al societăţii civile. Grupul de monitorizare are obligaţia de a elabora rapoarte periodice de monitorizare, dar o parte din activităţile de monitorizare şi evaluare pot fi externalizate şi altor experţi sau organizaţii din mediul privat, nonguvernamental, din mediul academic şi de învăţământ superior cu activităţi specifice în domeniu. Dispozitivul de evaluare Evaluarea este un proces de apreciere sistematică şi obiectivă a intervenţiilor pe baza rezultatelor, a impacturilor şi a necesităţilor pe care acestea încearcă să le satisfacă, utilizând informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei de dezvoltare locala a GAL COVURLUI, analizând eficacitatea (măsura în care au fost atinse obiectivele strategiei de dezvoltare), eficienţa (relaţia optimă între resursele folosite şi rezultatele obţinute analizând măsura în care resursele/inputurile utilizate sunt transformate în rezultate) şi impactul unei intervenţii (efectele dorite dar şi nedorite ale acţiunilor întreprinse). Analizarea impactului va ţine cont de problemele de dezvoltare rurală specifice teritoriului acoperit de GAL COVURLUI privind cerinţele de dezvoltare durabilă, impactul asupra mediului, impactul socio-economic şi impactul asupra priorităţilor comunitare. Evaluarea privind Strategia de dezvoltare locală trebuie să ofere informaţii referitoare la punerea în aplicare şi la impactul programelor (co)finanţate prin Strategie. Scopul este, pe de o parte, sporirea responsabilităţii şi a transparenţei în ceea ce priveşte implementarea Strategiei, şi, pe de altă parte, ameliorarea procesului de punere în aplicare a programelor

206


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

printr-o mai bună informare în privinţa planificării şi a deciziilor privind nevoile, alocarea şi administrarea adecvată a resurselor, managementul eficient al fondurilor publice. Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor. Un instrument cheie al evaluării este aşa-numita „logică de intervenţie”, care stabileşte lanţul de cauzalitate începând cu inputurile, adică resursele financiare şi/sau administrative, care vor genera realizările activităţilor de program, în scopul atingerii obiectivelor operaţionale sau de măsuri. Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale intervenţiilor, care ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor specifice. Impacturile ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor globale ale Strategiei care trebuie să corespundă necesităţilor identificate anterior prin analizele efectuate (analiza diagnostic, analiza SWOT). Indicatorii sunt utilizaţi ca instrumente pentru a evalua la fiecare nivel (de realizare, de rezultat, de impact) gradul în care obiectivele preconizate au fost îndeplinite prin măsuri, activităţi sau proiecte. Indicatorii trebuie să fie specifici, măsurabili, acceptabili/abordabili din punct de vedere al eficienţei costurilor, relevanţi pentru program şi disponibili în timp util. Indicatorii nu pot cuprinde întotdeauna date statistice cantitative; în unele cazuri, indicatorii pot include de asemenea evaluări calitative sau supoziţii logice. În scopul evaluării programelor de dezvoltare rurală, deosebim următoarele trei tipuri de indicatori: Indicatorii de realizare, care măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de dezvoltare a „GAL COVURLUI”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaţionale ale intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare. Indicatorii de rezultat, care măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti indicatori oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare. Indicatorii de impact, care se referă la beneficiile programului atât la nivelul intervenţiei, cât şi, în mod mai general, la nivelul zonei vizate de Strategia de dezvoltare locală. Ei sunt legaţi de obiectivele mai ample ale Strategiei. Activităţile de evaluare se desfăşoară în patru faze: Faza de structurare- care are scopul de a stabili înţelegerea clară a sarcinilor de evaluare şi de a pregăti setul de informaţii şi date, precum şi instrumentele analitice necesare

207


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

pentru a răspunde la întrebările de evaluare. În această fază se întreprind următoarele activităţi: – Se stabileşte logica de intervenţie detaliată pentru diferitele măsuri care urmează să fie evaluate; – Se definesc termenii cheie ai întrebărilor de evaluare, se elaborează criteriile de apreciere; – Se stabileşte o metodologie privind modalitatea de a răspunde la întrebările de evaluare (întrebările de evaluare comune, întrebările orizontale şi întrebările specifice). – Se identifică indicatorii (indicatorii comuni şi indicatorii specifici programului), precum şi cerinţele conexe privind informaţiile şi datele, care permit stabilirea eficacităţii, a eficientei şi a pertinenţei măsurii şi/sau a programului. Faza de observare - trebuie să identifice informaţiile disponibile şi relevante, şi să specifice valabilitatea şi utilitatea datelor cantitative şi calitative folosite. În aceasta fază se întreprind următoarele activităţi: – Se creează instrumentele necesare pentru analiza cantitativă şi calitativă: instrucţiunile pentru interviuri, chestionarele, cererile de informaţii de extras din bazele de date, cererile de hărţi, orientările pentru studiile de caz şi orice alt instrument de colectare a datelor considerat adecvat; – Se colectează datele şi informaţiile calitative necesare pentru a răspunde la toate întrebările de evaluare: bazele de date, studiile, persoanele care urmează să fie intervievate, zonele adecvate pentru studiile de caz etc. – Se descrie procesul de punere în aplicare a Strategiei, structura programelor, priorităţile şi nivelurile ţintă, precum şi bugetul. Fază de analiză - este dedicată analizării tuturor informaţiilor disponibile în vederea evaluării efectelor şi a impacturilor măsurilor şi programelor în raport cu nivelurile ţintă şi obiectivele Strategiei. Impacturile vor fi identificate drept contribuţii nete ale fiecărei măsuri unice pentru îndeplinirea obiectivelor unui program. În această fază se întreprind următoarele activităţi: – Se stabilesc tipologiile corespunzătoare ale măsurilor şi/sau ale beneficiarilor în vederea reducerii complexităţii, cu scopul de a aborda analiza empirică. – Se prelucrează şi se sintetizează datele şi informaţiile, se realizează o măsurare în raport cu situaţia ipotetică şi cu nivelurile ţintă.

208


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Faza de apreciere - se trag concluzii din analiza privind criteriile de apreciere definite în faza de structurare şi se formulează recomandări. Concluziile şi recomandările se referă la efectele măsurilor unice şi ale Strategiei în ansamblu. Concluziile şi recomandările trebuie să se bazeze strict pe dovezile evaluării cantitative şi calitative. Imperfecţiunile privind valabilitatea constatărilor şi a aprecierii care rezultă din acestea vor fi reflectate în mod critic. Răspunsul la fiecare întrebare de evaluare trebuie să reflecte indicatorii comuni şi pe cei specifici programului. După caz, trebuie luate în considerare alte informaţii pertinente privind impactul acţiunilor în cauză. În toate cazurile, răspunsurile la întrebările de evaluare trebuie să fie însoţite de o discuţie critică privind dovezile constatărilor. Mai mult, evaluarea trebuie să ţină cont de contextul în care sunt aplicate măsurile. În cazul în care o anumită măsură sau o componentă a Strategiei nu a produs rezultatele şi impacturile preconizate, este necesară o analiză a motivelor care au produs acest efect neaşteptat. În această fază se vor întreprinde următoarele activităţi: - Se va răspunde la toate întrebările de evaluare (întrebările comune şi cele specifice programului) – Se vor evalua eficacitatea şi eficienta Strategiei. – Se vor evalua măsurile în raport cu ponderea acestora în cadrul Strategiei. – Se va aprecia gradul în care programul contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a zonei GAL COVURLUI. – Se vor identifica factorii care au contribuit la succesul sau eşecul Strategiei. – Se vor întocmi concluzii şi recomandări pe baza constatărilor. – Se vor identifica eventuale ajustări necesare pentru ameliorarea Strategiei. Evaluarea activităţilor: Implementarea Strategiei Evaluarea

Evaluarea intermediară

finală Monitorizare

Evaluarea intermediară este activitatea desfăşurată periodic pe parcursul perioadei de implementare a Strategiei. Obiectivele evaluării intermediare: 209


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- oferirea suportului în luarea deciziilor cu privire la activităţile realizate de implementare a Strategiei; - obţinerea informaţiilor din toate sursele existente despre ce merge bine, ce nu merge şi de ce; - îmbunătăţirea calităţii activităţilor realizate; - identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse; - elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea Strategiei. Produsul evaluării intermediare este Raportul de evaluare intermediară, care se elaborează trimestrial (în scopul efectuării plăţilor), şi se centralizează anual (raportul anual de evaluare intermediară), în baza datelor culese în activitatea de monitorizare, şi a rapoartelor de monitorizare lunare întocmite de către Grupul de monitorizare. În vederea evitării factorilor de risc al evaluării (raport superficial şi necalitativ, efort speculativ dar departe de realitate etc.), Rapoartele de evaluare se consultă cu diferiţi experţi în domeniu şi actori implicaţi în implementarea Strategiei de dezvoltare locala şi cu publicul larg. Raportul anual de evaluare intermediară obligatoriu se va focusa asupra progreselor realizate, şi nu doar enumerarea activităţilor întreprinse; compararea progreselor cu planul, explicarea succintă a devierilor de la plan şi menţionarea acţiunilor de remediere care au fost întreprinse sau cele necesare de a fi întreprinse. Conţinutul raportului urmează să includă: - obiective; - activităţi desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor; - evaluarea proceselor prin viziunea obiectivelor care au fost realizate; - evaluarea situaţiei prin prisma opiniilor diferitor experţi naţionali şi internaţionali, sondaje şi cercetări; - deficienţe înregistrate şi priorităţi spre implementare. Evaluarea finală va fi realizată la terminarea implementării Strategiei de dezvoltarea locală a GAL COVURLUI şi va oferi o imagine clară privind măsura în care obiectivele propuse au fost realizate. Prin concluziile expuse în Raportul de evaluare final vor fi identificate şi prioritizate problemele existente în teritoriu la capitolul „dezvoltare durabilă”. Concluziile vor determina obiectivele şi direcţiile de activităţi necesare implementării acestora prin proiecte viitoare. Raportul de evaluare final va fi elaborat cu antrenarea unor experţi independenţi.

210


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Dispozitivul de control, pista de audit Grupul de Acţiune Locală COVURLUI are obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea corectă a sistemelor de gestiune şi control. GAL-ul va asigura: Separarea sarcinilor (funcţiilor) de gestiune şi control, de cele de plată; Punerea în acţiune a unor sisteme eficiente pentru a garanta faptul că funcţiile vor fi îndeplinite corespunzător; Informarea Autorităţii de Management cu privire la îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor şi la mijloacele folosite. Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să se bazeze pe o pistă de control adecvată, care să garanteze: - respectarea planificării legate de implementarea Strategiei (controale pe operaţiuni individuale realizate pe teren pentru verificarea realizării produselor şi serviciilor co-finanţate – controale fizice) - respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare, în special cele referitoare la Politica Agricolă Comună, la regulile de concurenţă, la achiziţiile publice, la protejarea şi îmbunătăţirea mediului, precum şi eliminarea disparităţilor, promovarea egalităţii de şanse. - utilizarea adecvată a fondurilor comunitare astfel încât să se poată asigură corectitudinea, conformitatea şi eligibilitatea cererilor de contribuţii comunitare (controale pe operaţiuni individuale realizate pentru verificarea realităţii cheltuielilor declarate – controale administrative); - corectitudinea declaraţiilor privind cheltuielile depuse de GAL la Autoritatea de Gestiune şi asigurarea faptului că aceste declaraţii provin din sistemele de contabilitate şi sunt bazate pe documente justificative verificabile; - prevenirea, identificarea şi corectarea iregularităţilor şi comunicarea acestora în timp util de către GAL la Autoritatea de Gestiune; - recuperarea la timp a fondurilor pierdute ca urmare a iregularităţilor identificate, aplicând, dacă este cazul, dobânzi moratorii. GAL COVURLUI va verifica realizarea investiţiilor şi a cheltuielilor declarate, atât sub aspect material (control fizic), cat şi sub aspect documentar (control administrativ). Se vor realiza controale de verificare în următoarele situaţii:  dacă se primesc sesizări cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor investiţii cofinanţate prin GAL COVURLUI;

211


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

 dacă există suspiciuni cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor investiţii cofinanţate prin GAL COVURLUI;  la primirea de la beneficiari a cererilor de plată, ca etapă premergătoare certificării de către GAL a cheltuielilor. În acest caz nu mai este necesară transmiterea invitaţiei în vederea efectuării controlului, iar procedura de control va fi detaliată în capitolul referitor la procesul de certificare a plăţilor.  aleatoriu, pentru culegerea de date necesare procesului de monitorizare şi evaluare  ori de câte ori se consideră necesar;

Controlul fizic: Controlul fizic se efectuează la locul de realizare a investiţiei finanţate prin GAL şi are în vedere aspecte de ordin tehnic legate de realizarea investiţiei finanţate prin proiect. Controlul va fi efectuat de către tehnicianul responsabil de proiect şi se va reflecta într-un raport de control pe teren în care se vor înregistra: stadiul investiţiei (munca realizată), respectarea/nerespectarea graficului de realizare a investiţiei, explicaţii privind eventualele întârzieri survenite, măsurile luate în legătură cu eventualele discrepanţe constatate. Raportul va fi însoţit de fotografii care să reflecte stadiul de realizare a investiţiei propuse. Controlul administrativ: Controlul administrativ se efectuează la biroul GAL COVURLUI, în urma unei invitaţii adresate beneficiarului de a se prezenta la birou cu toate documentele menţionate în invitaţie. Invitaţia de prezentare în vederea controlului se va transmite prin poştă cu confirmare de primire, dar pot fi acceptate şi alte mijloace de notificare (fax/electronic/înmânare directă) dacă beneficiarul semnează pentru luare la cunoştinţă. Invitaţia va fi transmisă beneficiarului cu cel puţin 5 zile înainte de data la care trebuie să prezinte documentele şi va specifica ce documente se solicită a fi prezentate, în funcţie de situaţia specifică şi de stadiul de realizare a proiectului. Acest tip de control are în vedere cheltuielile programate, cele efectiv efectuate şi concordanţa lor cu plăţile realizate. Realizarea efectivă a cheltuielilor va fi demonstrată prin facturi sau documente contabile cu valoare probatorie echivalentă, împreună cu documentele bancare care garantează efectivitatea plăţii.

212


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Modalitatea de justificare a cheltuielilor este următoarea: - Declaraţie privind activităţile care au fost finanţate prin GAL, costul acestor activităţi şi subvenţia acordată pentru ele; - Detalierea fiecărei cheltuieli care poate fi probată prin documente; - Dovada de plată pentru fiecare cheltuială; Rezultatele controlului vor fi reflectate într-un raport de control în care se vor înregistra: munca realizată, concordantă/neconcordantă cheltuielilor programate cu cele efectiv realizate, existenţa/inexistenţa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, măsurile luate în legătură cu eventualele discrepanţe constatate şi orice alte menţiuni considerate necesare în funcţie de situaţia concretă a proiectului respectiv. Raportul va fi însoţit de documente relevante. Pista de audit Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să includă o pistă de audit suficientă, care să permită verificarea alocării şi transferurilor de fonduri disponibile, precum şi realizarea corespondenţei între sumele notificate Agenţiei de Plăţi şi cheltuielile individuale înregistrate şi documentele justificative păstrate la nivelul GAL-ului şi la beneficiarii proiectelor finanţate prin GAL COVURLUI. Personalul GAL COVURLUI are obligaţia de a pune în vedere beneficiarilor următoarele: Faptul că documentele contabile trebuie păstrate de către beneficiari în mod adecvat; Faptul ca documentele contabile trebuie să ofere informaţii detaliate despre cheltuielile efectiv realizate, în cadrul fiecărei operaţiuni co-finanţate, să arate data la care au fost create, valoarea fiecărei cheltuieli, natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată. Documentele justificative necesare (de exemplu facturile) se ataşează la documentele contabile; Faptul că, pentru cheltuielile care nu sunt eligibile decât în anumite limite sau într-o anumită proporţie faţă de alte cheltuieli, în evidenţa contabilă trebuie să fie demonstrată exactitatea repartiţiei sumelor; Faptul că, pentru cheltuielile care nu relevă decât parţial operaţiunea cofinanţată, trebuie demonstrează exactitatea repartiţiei sumei între operaţiunea cofinanţată şi celelalte operaţiuni;

213


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Faptul că, pentru declararea către GAL a cheltuielilor efectiv realizate în cadrul operaţiunilor cofinanţate au obligaţia de a întocmi o declaraţie detaliată a cheltuielilor, care să indice, pentru fiecare operaţiune, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale certificate; Faptul că au obligaţia de a păstra toate documentele privind achiziţiile realizate în cursul realizării investiţiei cofinanţate de către GAL Covurlui (caiete de sarcini, oferte şi planuri financiare, documente referitoare la procedurile de licitaţie organizate, contractele încheiate, rapoartele de progres etc.) La nivelul GAL - ului vor fi păstrate documentele contabile pentru fiecare operaţiune şi pentru sumele totale ale cheltuielilor certificate către beneficiari. Declaraţiile de cheltuieli detaliate prezentate de către beneficiarii de asistenţă reprezintă documente justificative ale documentelor contabile ale GAL-ului. GAL COVURLUI va păstra la un nivel de gestiune adecvat documentele privind acordarea cofinanţărilor, planurile financiare ale operaţiunilor, rapoartele de progres, rapoartele de inspecţie a produselor şi serviciilor cofinanţate, GAL COVURLUI va întocmi şi va înainta Autorităţii de Plată o listă a operaţiunilor aprobate pentru fiecare asistenţă, identificând fiecare operaţiune în detaliu şi indicând beneficiarul, data de aprobare a cofinanţării, sumele angajate şi plătite şi perioada în care s-au realizat cheltuielile corespunzătoare şi cheltuielile totale pe proiect, măsura şi prioritate. De asemenea, GAL - ul va păstra toate documentele contabile care reflectă cheltuielile de funcţionare, (din care să reiasă data la care au fost create, valoarea fiecărei cheltuieli, natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată) însoţite de documente justificative. GAL COVURLUI va întocmi şi va înainta către Autoritatea de Plată o declaraţie detaliată a cheltuielilor, care să indice, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale din cheltuielile de funcţionare ce urmează a fi certificate. Modul de distribuire a responsabilităţilor între GAL, Autoritatea de Management şi Agenţia de Plăţi, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar este următorul:

214


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14

Sarcină

GAL

Informare Sprijinirea elaborării proiectelor Lansarea apelului pentru proiecte Înregistrarea proiectelor depuse de către potenţialii beneficiari Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor Selectarea proiectelor Controlul administrativ al dosarelor Decizie Notificarea către beneficiar Încheierea contractului cu beneficiarul Monitorizare Plată Control Arhivare

X X X X

AM la nivel Agenţia de Plaţi judeţean

X X X

X

X

X X X X X

X X X X

X

Informarea potenţialilor beneficiari se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL COVURLUI, la sediul GAL COVURLUI , la avizierul fiecărei primarii din teritoriul acoperit de GAL , prin anunturi in mass-media si diverse pliante promotionale a informatiilor generale privind activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in GAL. Sprijinirea elaborării proiectelor – se efectuează în cadrul GAL COVURLUI de către specialiştii din echipa tehnică a GAL – ului. Lansarea apelului pentru proiecte se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL COVURLUI, la sediul GAL COVURLUI şi la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL a anunţului privind deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor, cu cel puţin 45 zile înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor. Se va face trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă email de contact. Înregistrarea proiectelor depuse de către potenţialii beneficiari se realizează de către GAL COVURLUI. Angajatul pentru activitatea de secretariat va prelua solicitarea, şi o va înregistra în registrul general de intrări-ieşiri. Cererea va primi un număr format din 8 cifre, primele cinci corespunzătoare măsurii pentru care se aplică, celelalte trei fiind corespunzătoare numărului de ordine din registrul general. Solicitantului i se va înmâna o copie a cererii, pe care va figura data şi numărul de înregistrare. Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor se realizează în cadrul GAL:

215


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Toate proiectele înregistrate în respectivă sesiune de depunere a proiectelor vor fi transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor. Selectarea proiectelor se efectuează în cadrul GAL COVURLUI de către Comitetul de selectare a proiectelor, în conformitate cu procedura descrisă la cap. III.2.2 (Crearea şi funcţionarea GAL – ului). Controlul administrativ al dosarelor consta în verificarea eligibilităţii proiectelor, iar în cazul proiectelor de investiţii şi prin verificarea pe teren a potenţialilor beneficiari de către structurile teritoriale ale APDRP sau ale AM PNDR, în funcţie de tipul şi valoarea proiectelor, în conformitate cu procedurile stabilite de către MADR. Întrucât teritoriul GAL COVURLUI este situat preponderent în judeţul Galaţi (din totalul de 13 UAT-uri, 10 sunt în judeţul Galaţi şi doar trei în judeţul Vaslui), competenţa teritorială aparţine organismelor situate la nivelul judeţului Galaţi – Regiunea Sud-Est. Decizia finală privind proiectele ce urmează a fi finanţate în cadrul respectivei sesiuni de depunere de proiecte aparţine GAL-ului, care emite decizia în urma notificării primite de la structura judeţeană a Agenţiei de Plăţi sau a Autorităţii de Management cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectelor. Notificarea către beneficiar se realizează de către structurile judeţene ale APDRP sau ale AM PNDR, în urma verificărilor efectuate. Încheierea contractului cu beneficiarul: Contractul de finanţare se încheie între CRPDRP Constanta şi beneficiar. Monitorizarea se realizează atât la nivelul GAL, cât şi la nivelul structurii teritoriale competente a Agenţiei de Plăţi. Plata se va efectua de către Agenţia de Plăţi. Control: Atribuţiile de control aparţin atât GAL-ului – aşa cum s-a arătat mai sus – cât şi Autorităţii de Management şi Agenţiei de Plăţi, în virtutea rolului lor în implementarea PNDR. Arhivarea dosarelor se efectuează de către GAL COVURLUI

216


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

PARTEA VIII -A ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ 1. COOPERARE GAL COVURLUI a integrat în Strategia de dezvoltare locală acţiuni de cooperare întrucât cooperarea este văzută ca o modalitate de a extinde experienţele locale, de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, de a face schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală, de a avea acces la informaţii şi idei noi pentru a stimula şi sprijini inovaţia şi pentru a dobândi noi competenţe . Încă de când s-a conturat ideea înfiinţării unui Grup de Acţiune Locală în zona vizată, s-au avut în vedere acţiuni de cooperare internaţională, în prima fază pentru a învăţa din experienţa unor organisme similare care au trecut prin experienţa LEADER. Deşi s-au început demersurile pentru cooperarea cu un GAL din Olanda, şi chiar s-au întreprins vizite, nu s-a concretizat încă o cooperare funcţională, în fapt ea nefiind posibilă până la dobândirea personalităţii juridice de către „GAL COVURLUI”. De asemenea, pe parcursul elaborării Strategiei de dezvoltare Locală în cadrul consultărilor între parteneri, s-au mai conturat câteva proiecte de cooperare (atât naţională cât şi transnaţională) ce se doresc a fi întreprinse de către GAL COVURLUI, conform tabelului următor

Intenţii de cooperare: Titlul proiectului

Partenerul/ partenerii

“MeserieAsociatia “VALEA braţară de TUTOVEI SI aur” ZELETINULUI” GAL coordonator, 2. Asociatia “VALEA RACOVEI”

Tematica cooperării

Promovarea produselor meştesugăreşti pe piaţa locală şi naţională

217

Obiective

Valoarea proiectului proiectelor de cooperare (euro) 9.100/partene r

Rezultate

-2 locuri de muncă -publicarea unei cărţi specifice implicarea a 100 de membri ai comunităţi i rurale


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

„Tradiţiile satului european”

România, Olanda GAL Oost-Groningen

Promovarea Cooperare 18.900 mediului rural pentru european inovare, diversificar e dezvoltare în spaţiul rural european

îmbunătăţi rea imaginii satului românesc expoziţie de produse meşteşugăr eşti şi alimentare tradiţional e

2. Participarea GAL în RNDR GAL-ul COVURLUI, după momentul selectării va solicita înscrierea ca membru în RNDR şi ulterior şi în Reţeaua Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală. Cu toate că la momentul actual nu suntem membri în RNDR, preşedintele desemnat al grupului, d-l Lovin Mihăiţa a participat la Conferinţa tematica „Noua Politica Agricola Comuna” organizată de RNDR în perioada 22-23 martie la Bucureşti. Sperăm în creşterea “vizibilităţii” în spaţiul dezvoltării rurale din România, credem în avantajele aduse de existenţa acestei reţele şi înţelegem să contribuim activ la dezvoltarea sa. Considerăm că intrarea în această reţea şi ulterior şi în cea similară europeană ne vor facilita participarea la o serie de acţiuni absolut necesare bunei funcţionări a GAL-ului nostru şi implementării cu succes a proiectelor din Strategia de Dezvoltare Locală. Astfel vom participa la o serie de acţiuni precum: - participarea la stagii de formare pentru capacitatea de construcţie instituţională în vederea sprijinirii dezvoltării guvernanţei locale a GAL-urilor; - facilitarea schimburilor între actorii dezvoltării rurale la nivel naţional, precum şi cu cei din statele membre UE. - sprijin posibililor actori/parteneriate în vederea implementării proiectelor de cooperare intra-naţională şi transnaţională teritorială; - identificarea bunelor practici şi a inovaţiilor, catalogarea şi diseminarea acestora; - importarea bunelor practici şi inovaţii europene prin contacte între membrii RNDR, Reţelei Rurale Europene şi alte Reţele Rurale Naţionale; - informarea şi comunicarea privind programul şi măsurile de dezvoltare rurală. - participarea la întâlniri şi seminarii la nivel comunitar pentru cei activ implicaţi în

218


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

dezvoltarea rurală; - ridicarea calificării profesionale a angajaţilor GAL; - acţiuni de promovare a produselor specifice locale (tradiţionale) certificate (expoziţii, reclame, publicitate etc.); - acţiuni de informare şi promovare a activităţilor şi serviciilor turistice (ghiduri turistice, pliante cu obiective turistice etc.); - asigurarea costurilor de participare la evenimentele Reţelei Rurale Europene, contacte cu alţi parteneri şi membri ai RNDR pentru organizarea activităţilor de cooperare; - sprijin financiar pentru acţiuni de cooperare intranaţională şi transnaţională, între GAL-uri ca atare sau între membrii din GAL-uri diferite, parteneri privaţi sau instituţii publice, prin alocări financiare pe măsura 421. Pentru sprijinirea participării la activităţile RNDR, în bugetul de funcţionare al GAL, la componenta “a” a fost prevăzută suma de 6000 euro, evident distinctă de alocările pe măsura 421. Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) (www.elard.eu) este o asociaţie internaţională non-profit care a fost înfiinţată în 1999 de către Reţelele Naţionale LEADER din diferite state membre ale UE. Membrii fondatori iniţiali sunt enumeraţi mai jos: • Reţeaua franceză pentru Dezvoltare Rurală; • Reţeaua greacă pentru Dezvoltare Rurală; • Reţeaua irlandeză pentru Dezvoltare Rurală; • Reţeaua italiană pentru Dezvoltare Rurală; • Reţeaua spaniolă de Dezvoltare Rurală. ELARD, numărând în prezent 21 membri printre care şi România, urmăreşte să sprijine dezvoltarea rurală şi regională în conformitate cu filosofia LEADER, pentru a promova schimbul de experienţă prin intermediul membrilor săi şi parteneri şi pentru a promova crearea de reţele şi cooperarea prin intermediul proiectelor transnaţionale. Mai mult, după 2004 şi 2007, etape de extindere ale UE, ELARD a făcut eforturi pentru a furniza reţelelor nou înfiinţate în noile state membre, informaţii valoroase şi sprijin. Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurala (REDR) este o structură comunitară de legătură între toate reţelele naţionale de dezvoltare rurală ale statelor membre ale Uniunii

219


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Europene. REDR are propriul Punct de Contact (Unitate de Sprijin), un Comitet de Coordonare şi un sub-comitet LEADER, în cadrul cărora sunt reprezentate reţelele naţionale. REDR permite celor implicaţi să beneficieze de schimbul de informaţii, mai ales în ceea ce priveşte bunele practici în domeniul dezvoltării rurale în Europa. GAL COVURLUI îşi propune să participe la activităţile celor două organizaţii europene, identificând oportunităţi de colaborare şi militând pentru îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei în domeniul dezvoltării rurale europene şi implicit naţionale.

220


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Anexa C – Planul de finanţare Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie) Denumire parteneriat Asociaţia "GAL Covurlui" Județul Galaţi A

Denumirea Măsurii

B

C

Valoare publică

D

Contribiție privată

E

F

Ponderea (%) măsurii din valoarea publică PDL

Cost Total

G

Contribuție FEADR

B+C

H

Contribuție

Natională B-F

% contributie publică conform fișei tehnice a masurii din PNDR

Măsura 411-11

40,000

0

40,000

1.40

32,000

8,000

100

Măsura 411-12

390,000

0

390,000

13.69

312,000

78,000

100

Măsura 411-21

80,000

120,000

200,000

2.81

64,000

16,000

40

Măsura 411-23

80,000

80,000

160,000

2.81

64,000

16,000

50

Măsura 411-41

90,000

0

90,000

3.16

84,000

6,000

100

Măsura 411-42

30,000

0

30,000

1.05

24,000

6,000

100

Măsura 411-43

30,000

0

30,000

1.05

24,000

6,000

100

Măsura 412-21

240,000

24,000

264,000

8.42

192,000

48,000

90.91

Măsura 413-12

455,000

195,000

650,000

15.97

364,000

91,000

70

Măsura 413-13

305,000

45,000

350,000

10.70

244,000

61,000

87.14

Măsura 413-22

747,500

0

747,500

26.23

598,000

149,500

100

Măsura 413-31

34,000

0

34,000

1.19

27,200

6,800

100

Măsura 421

28,000

4,935

32,935

0.98

22,400

5,600

85.02

299,900

0

299,900

10.53

239,920

59,980

100

2,849,400

468,935

3,318,335

100.00

2,291,520

557,880

85.87

Cheltuieli de funcționare GAL, componenta a + componenta b TOTAL

221


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

222


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

Anexa D – Prezentarea teritoriului şi a populaţiei Numele localităţii

Codul comunelor INSSE

Comune

7552

Bălăbăneşti

Oraşe

Sate

Judetul

Bălăbăneşti, Bursucani, Lungeşti, Zimbru

Galati

75356

Bereşti Meria

75864 76004 76638 76932 77561 77260 77288 77509 167231

Cavadineşti Corni Jorăşti Oancea Rădeşti* Smulţi Suceveni Vârlezi Fruntişeni

164133

Griviţa

Meria, Pleşa, Balinteşti, Slivna, Onciu, Prodaneşti, Puricani, Săseni, Aldeşti, Şipote Ganeşti, Comăneşti, Vădeni, Căvădineşti Corni, Măcişeni, Urleşti Jorăşti, Lunca, Zărneşti Oancea, Slobozia Oancea Rădeşti, Cruceanu Smulţi Suceveni, Rogojeni Vârlezi, Crăieşti Fruntişeni, Grăjdeni Griviţa, Trestiana, Odaia Bursucani

Vinderei

Vinderei, Obârşeni, Docani, Brădeşti, Valea Lungă, Docaneasa, Gara Docaneasa, Talasmani

166770 TOTAL

Nr. Locuitori Din oraşe

Total teritoriu 3,964 4,386

Suprafaţa totală

Densitate

km2

loc./km2

92.08

43

96.03

46

Galati Galati Galati Galati Galati Galati Galati Galati Galati Vaslui Vaslui

2163

3983

3,557

110.16

32

2,495 1,945 1,583

54.08 68.25 52.27 0.00 55.63 70.40 91.73

46 28 30 0 29 31 24

1,639 2,192 2,214 1,848 5,403

100.12

54

4,723

75.34

63

35,949

3044 2217 1869 1437 1534 1399 2225 2104 1947

Vaslui

223

Populatie* 2011

866.09

42

3732

4431 32085


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

224


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

BIBLIOGRAFIE 1. Manual Informare şi formare LEADER 2. Manual Sesiuni de formare şi specializare LEADER 3. Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi 4. Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui 5. Strategia Patrimoniului Cultural Naţional 6. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Suceveni, judeţul Galaţi 7. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Rădeşti, judeţul Galaţi 8. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Bereşti-Meria, judeţul Galaţi 9. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, in litteris, august, 2007 10. Anuarul Statistic al judeţului Galaţi, 2011 11. Anuarul Statistic al judeţului Vaslui, 2011 12. Ion T.Dragomir – Fortificaţiile antice de pe teritoriul Moldovei de Jos, Danubius vol.XVI, Galaţi, 1996 13. dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan Marian Tiplic- Evul Mediu timpuriu în Europa şi Orientul Apropiat, Prelegeri de istorie medie universală, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu 14. Strategia Naţională a Patrimoniului cultural 15. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă Site-uri care au fost consultate pentru realizarea Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală COVURLUI http://www.cjgalati.ro https://statistici.insse.ro www.anofm.ro www.mmediu.ro www.inmi.ro www.madr.ro www.isj.gl.edu.ro http://isj.vs.edu.ro www.primariacorni.ro www.comunaberesti-meria.ro www.cavadinesti.ro www.primariaoancea.ro www.primariajorasti.ro www.radesti.infoprimarie.ro www.primariafruntiseni.ro www.primariavinderei.ro http://ec.europa.eu www.adrse.ro

225


Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

226

strategie-gal-covurlui  

strategie-gal-covurlui

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you