Page 1

OGLINZI Revista caleidoscop Nr. 1

2014 SCOALA GIMNAZIALA “SFANTUL NICOLAE” Coord. Prof. Daniela Badea


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Motto:

“Singurul scop al educatei este sa transforme oglinzile in ferestre.� Sydney Harris

2


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

A trecut un an plin de evenimente placute pentru scoala noastra. Am senzatia ca sunt dintotdeauna aici, in aceasta scoala, poate si pentru ca am fost multi ani profesor aici si apoi in Scoala gimnaziala “Eugen Barbu” care se afla in aceeasi lacas de cultura. Cunosc multi dintre copiii acestei scoli pentru ca i-am avut elevi, le cunosc parintii, preocuparile, le cunosc privirea ghidusa, le stiu si lacrima si zambetul, ii cunosc pe colegii si colaboratorii mei actuali pentru ca am fost colegi de cancelarie. In momentul in care am revenit aici, mi-am promis mie insumi ca voi avea un colectiv unit, ca dascalii, colegii mei vor veni cu placere la scoala; imi plac oamenii seriosi care stiu sa-si faca bine treaba, imi plac elevii performanti si voi incuraja si stimula eforturile lor si pe ale profesorilor lor. Voi face eu insumi eforturi sa mentin corabia, s-o aduc in ape limpezi si curate, voi ocoli valurile involburate, dar le si pot infrunta. Sper ca atata timp cat voi sta in aceasta scoala , ea sa redevina performanata, concursurile, olimpiadele, competitiile sportive sa fie cele prin care “Scoala gimnaziala Sf. Nicolae “ sa se faca cunoscuta si aleasa de copii si parinti. Anul trecut mi se cerea sa spun cateva cuvinte despre revista scolii, “Oglinzi”, despre care nu stiam mare lucru; acum stiu ca a luat mereu premii pentru ca ne reprezinta, oglindeste preocuparile dascalilor si ale copiilor. Ii urez succes si anul acesta, sa duca mai departe traditia acestei scoli. O alta revista premiata ani la rand este PHYS, editata de doamna Cristina Miinea, profesor de fizica cu mari performante in specialitate si in domeniul activitatilor extrascolare. De anul acesta, cele doua doamne vor lucra impreuna, umar la umar , atragand si alte talente si “ oglindind “ activitatile Scolii Gimnaziale Sfantul Nicolae, performantele copiilor,ale dascalilor, rezultatele lor la concursuri si olimpiade, targurile de carte, de martisoare, Simpozioanele, lectiile deschise, parteneriatele, programele. Ca manager al scolii voi incuraja intotdeauna astfel de actiuni si-mi voi aduce personal contributia prin intrecerile sportive ale catedrei noastre de educatie fizica, voi gasi modalitatea prin care sa-i stimulam pe elevii si profesorii performanti. Dragi elevi, va urez vant bun la pupa, inspiratie, rezultate minunate ca sa le puteti consemna, va asigur de tot ajutorul meu si doresc revistei noastre “Oglinzi” mult succes la concursul revistelor scolare! Director, prof. Marian Ciontescu 3


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Andreea Gutuleanu……………………………………………………………. REDACTOR SEF Isidora Donciu

………………………………… REDACTOR RUBRICA SPIRITUALITATE

Cosmina Andreea Constantinescu …………………………………………… REDACTOR ADJ Prof. Cristina Miinea …………………………………………………………. COLABORATOR Prof. Lidia Tobosaru ……………………………………………………......... COLABORATOR Prof. Ana Maria Anghel …..…...……………………………………………… COLABORATOR Prof. Ana Maria Pancu ………...………………………………….………….. COLABORATOR Prof. Cristina Issa …………………………………………………………….. COLABORATOR Prof. Dana Badea ……………………… COORDONATOR REVISTA / TEHNOREDACTARE Daniel Nicoale Badea ……………………………………. Realizator Coperta / Tehnoredactare

4


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

In fiecare toamna, cand aleile parcurilor se umplu de castane, sufletul scolii noastre tresare; clinchetul cristalin al clopotelului rasuna , curtea scolii e plina de copii, parinti, bunici, prieteni vechi ai acestui edificiu de cultura. O mare de flori, zambete si imbratisari , profesori, inspectori si parintele Lepadatu sau un alt preot, veniti sa ne sfinteasca scoala, sa ne ureze un an scolar plin de realizari, de pace in suflet si bucurii.

Fiecare clasa are locul ei la careu, toti copiii sunt fericiti de revedere, au inca bronzul zilelor insorite, inca mirosul marii in par, vacanta e undeva , in aer, parca nu vrea sa se desprinda, dar toamna aduce alte responsabilitati, alte promisiuni, sperante, noi performante, prietenii, poate si putin teama.

Mai ales cei mici sunt putin tristi, nu stiu ce-i asteapta, se pregatesc sa treaca pe sub podul de flori si, odata cu ei, parintii patrund in scoala, in clase, pasii se pierd, se aude vocea domnului Director, Prof. Marian Ciontescu, un dascal tanar si ambitios care nu se lasa cu nimic mai prejos fata de fostii directori, toti, unul si unul. Se anunta orarul, elevii mari urmand sa revina dupa-amiaza. 5


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Revad cu nostalgie anii de odinioara cand alte generatii isi luau locul la careu , cu flori in brate si zambete-n priviri, cu parul sclipind in soarele dulce de septembrie. Copii care azi au, ei insisi copii… Timpul trece foarte repede, noi toti suntem angrenati intr-o cursa contra cronometru, vrem mai mult, mai bine, orgnizam concursuri, olimpiade, conferinte, simpozioane, cercuri care vor urca pe podiumuri elevii cei mai talentati, vor solicita profesorii cei mai daruiti, mai neobositi si mai pasionati. Asa sunt si cei doi directori pe care-i avem anul acesta, Cristina Miinea, profesor de fizica, dublu-metodist, responsabil cu activitatile extra-scolare, atat de devotata scolii, atat de calda, sensibila si talentata, punand pe primul plan binele scolii. Desi e director adjunct, a primit sa continue si activitatea, deloc usoara ,de diriginte la clasa a VII a B. E una dintre cele mai bune clase si la invatatura, si ca disciplina. Intru cu placere la aceasta clasa, chiar ma relaxez, pentru ca e un colectiv format. Si pentru ca mie ca profesor de romana si coordonator al revistei “Oglinzi”de douazeci si doi de ani, imi revine datoria placuta de a scrie, nu pot sa nu abordez aceasta tema , a inceputului de an. Sunt fericita ca fac parte din colectivul profesoral al acestei scoli pe langa aleile careia ma plimabam visatoare si plina de speranta in studentie, gandindu-ma ca as putea deveni profesoara chiar aici, pe str. Lainici. Si asa s-a intamplat dupa anii de stagiu si dupa un concurs de titularizare. Anii mei cei mai frumosi s-au desfasurat aici, aici mi-am adus copilul de mana, aici am ras si mi-am purtat tristetile timp de douazeci si doi de ani. Ei, Scolii Gimnaziale “Sf. Nicolae”, ii ducem dorul cand plecam in vacanta, iar ea ne rasplateste cand revenim, primindu-ne in clasele spatioase si proaspat zugravite, in laboratoarele ca-n Occident, prin grija si preocuparea tanarului nostru Director, Marian Ciontescu. Multe lucruri frumoase s-au intamplat si se vor intampla in aceasta scoala, asteptam ,cu drag ,after shool-ul gimnazial, cantina, comisiile intarite si o noua strategie de lucru pentru ca noua si copiilor sa ne fie bine, pentru ca scoala sa fie performanta.

Colectivul de Redactie 6


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

De ani si ani, Scoala noastra respira prin noi, cei care traim in si pentru ea, freamata de fiecare data cand ii trecem pragul si ne primeste cu dor desfacandu-si larg bratele; atatia pasi fermi, uneori timizi, atatea glasuri sprintene si avantate rostesc in cor numele ei. De la o vreme n-a mai fost doar un numar, a capatat identitate, caci Sfantul Nicolae si-a intors fata spre noi si a primit sa ne devina patron spiritual. Scoala” Sfantul Nicolae” e situata la o rascruce de drumuri, in apropierea Bisericii “Sfantul Gheorghe Grivita”, acolo unde copiii nostri au fost botezati, unde merg la Sfanta Liturghie, unde se spovedesc si se impartasesc si sunt primiti cu drag de Parintele Lica Lepadatu, parohul care nu ne uita , fiind prezent l a fiecare inceput de an si care prin marea lui daruire si iubire pentru copii, le pregateste acestora daruri pe care le aduce in zi aniversara pentru a le pune in ghetutele Sfantului Nicolae.

Intreaga scoala imbraca haina de sarbatoare, uneori Dumnezeu ne trimite zapada pentru ca rasul zglobiu al piticilor sa se auda pana departe.

Directorii scolii se implica cu suflet sa faca surprize celor mici si mari, se agita cu mult inainte de 1Decembrie sa aduca bucurie sfanta copiilor.

7


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Fireste, totul este pregatit cu minutiozitate, exista, in acest sens, activitati premergatoare: - confectionarea de decoruri, planse, afise, fotografii; - realizarea de catre fiecare clasa a unui material pps sau vieoclip de prezentare a celor mai frumoase activitati extrascolare, adevarate carti de vizita, “ carnete de prezentare”; - scrisori/ invitatii adresate comunitatii locale( parinti, Biserica, Primarie, Inspectorat Sector 1, Inspectorat Municipiul Bucuresti). - procurarea cadourilor pentru toti elevii scolii si pentru toate cadrele didactice; - pregatirea formatiilor artistice; - activitati derulate in ziua de 6 Decembrie 2013. Se intocmeste apoi orarul specific fiecarei clase cu desfasurarea activitatilor propuse pe baza unei teme comune, anul trecut, de pilda, s-a propus cuvantul : “fotogeNick”, anul acesta, accentul a cazut pe daruri, sub sigla “DarNick”.

Fiecare diriginte impreuna cu elevii lui a prezentat activitatile din ziua respectiva: “Ghetuta lui mos Nicolae”- clasa pregatitoare, Legenda lui mos Nicolae- cls I, Sa-l intampinam pe mos Nicolae- cls a III , Magia sarbatorilor- cls a IV a, Un dar pentru Nic, cls a V a, Daruri pentru clasa mea, clasa a VI a ,TRSOR HunT- Stranger, clasa a VII B, Daruri pentru toti- clasa a VIII a.

8


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Au loc activitatile comune cum ar fi: careul din curtea scolii cu participarea invitatilor, discursul acestora, slujba tinuta de parintele paroh si, fireste, mult asteptata serbare cu activitatile muzical- artistice. Toti dascalii scolii isi pregatesc salile de clasa, se impodobesc bradutii, se aprind beculetele si toate clasele se intrec in a prezenta programe artistice, se fac poze , filme, afise, desene. Elevii , profesori trec , rand pe rand prin fata aparatului foto, scriind un gand, o idée, zambind, impodobind cu beteala si globulete bradutii, copilarindu-se ca in anii bucuriei spontane si a bulgaritului cu zapada. “Ou sont les neiges d’antanes?”- rostim cu totii chiar si-n gand. Ne umplem sufletul de lumina, ne lasam imbratisati, daruim celor dragi dulciuri, flori, carti, ne pregatim de vacanta. Cand trecem prin fata aparatului foto, fiecare scrie un gand, un vers, o expresie care-l reprezinta, pe el, dar si scoala- in zi de sarbatoare. S-au strans fotografii cu elevii si dascalii scolii noastre scriind urari pe coli mari de hartie, fotografii tematice- “Daruri” sub genericul “FOTOGE- NIC” sau “O cutie in dar”. Un alt moment asteptat este impartirea cadourilor pentru toti sub genericul “Un Nic HarNic, Un Nic DarNic”. Cu ocazia sarbatorii Sfantului Nicolae, cand copiii isi pregatesc ghetutele in asteptarea darurilor, copiii scolii noastre pregatesc diverse activitati pentru ca ea, Scoala sa poata participa la jocul lor, sa se prinda in hora cu ei; unii pregatesc scenete, altii canta la chitara, violoncel sau vioara, cei talentati scriu ganduri pe care le recita, adreseaza scrisori deschise Mosului. An dupa an, ziua scolii e tot mai asteptata, a devenit o manifestare a talentelor, zapezile ne-au nins si ne-au purificat si chiar daca traim o perioada de criza, viata merge inainte… Am patruns prin literatura in lumea plina de probe si obstacole, pasim pe drumul initiatic in atelierele si laboratoarele scolii ce poarta, nu intamplator, numele Sfantului Nicolae.

9


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

“Suntem buni, Mosule, ne-am descurcat la teste, teze si concursuri, ne pregatim pentru olimpiade, am facut excursii, am pus si noi umarul la activitatile extrascolare”… Asa ti-ar spune copiii scolii intr-o scrisoare deschisa. Imi amintesc chipul frumos si distins al unei fetite cu codite care, anul trecut ti-a citit aceste randuri intr-o scrisoare devenita articol de revista, in paginile, “Oglinzilor”, cea mai veche revista din scoala. Articole ca “De ziua ta”, “Aniversarea Scolii”ori “Scrisoare catre Mos Nicolae “ au facut ca revista scolii noastre sa fie apreciataatat la Sector , cat si la Municipiu cu locul I. Si aceasta reusita i-a fost dedicatea Scolii. Chiar daca prichindeii cresc, au nevoie sa fie ocrotiti si misiunea Sfantului este de a le indruma pasii, de a-i veghea.

La multi ani ! rasuna in toata scoala, ea capata personalitate si traieste prin noi, toate realizarile copiilor ii sunt dedicate, se fac promisiuni ce sunt tinute, notele mari si premiile la concursuri stau marturie a iubirii pentru scoala si dascalii ei.

Activitatile ulterioare au ca scop pastrarea in memoria colectiva a muncii noastre. Dupa serbare si primirea cadourilor, dupa sarutari si imbratisari, pastram cu sfintenie aceste momente ca ele sa nu piara odata cu trecerea timpului, se realizeaza DVD-uri pe care le vizionam pe clase , cu elevii ori in Consiliul profesoral, moment de relaxare si mandrie.

10


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Fiecarei clase ii este distribuit un DVD cu materialele realizate, in acest fel si familiile copiilor se bucura alaturi de noi.

Picturile elevilor se pastreaza fie in salile de curs, in laboratoare si cabinete, fie holurile devin adevarate expozitii plastice, admirate deopotriva de oamenii scolii ca si de oaspeti. Revista scolii strange intre articolele ei marturii ale talentului, pasiunii, imaginatiei tuturor elevilor si dascalilor ei. Tie, Scoala Sfantul Nicolae, iti daruim gandurile noastre bune, lacrimile noastre de bucurie , reusitele noastre, prieteniile ce se nasc in salile de clasa si dainuie in timp, legatura de suflet cu dascalii scolii, dorinta de a-i revedea peste ani, multumirea pentru ca acesti oameni cu suflet de copil exista si reusesc sa-i faca pe copii sa depaseasca probele, sa iasa invingatori in lupta cu zmeii ecuatiilor, ariilor si radicalilor,pentru ca descifreaza tainele disciplinelor , deprind tehnicile literare, povestirea in rama, insertia; invata despre stramosi si patriotismul devine litera de lege , patrund misterul astronomiei si al fizicii in Cercurile stiintifice ale scolii, vorbesc in limba lui Moliere si a lui Shakespeare. Pentru toate cate le-au inteles sau nu, pentru zambetul mamicilor cand au primit carnetul de note cu atat de ravnitul 10( zece), pentru privirea calda sau aspra a dirigintelui si pentru glasurile cristaline din corul scolii, La multi ani, Scoala gimnaziala Sfantul Nicolae!

Prof. Dana Badea Prof. Cristina Miinea

11


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Şcoala a fost înfiinţată în anul 1898 în Cătunul Griviţa din Comuna Militari, judeţul Ilfov (pe atunci oraşul Bucureşti se întindea spre nord până după Gara de Nord, astfel că atelierele şi cimitirul „Sf. Vineri” se aflau mult în afara oraşului). La înfiinţare, în 1898, şcoala a funcţionat într-o casă particulară, aflată în apropierea prelungirii Căii Griviţei. Casa avea două săli şi era necorespunzătoare pentru o şcoală. Ca dotare avea doar strictul necesar: bănci, table, câteva hărţi, cataloage şi matricole. După 1900, şcoala a funcţionat într-un alt local închiriat, aflat pe strada Cuţariada nr. 1. După multe intervenţii, în 1918, se ajunge să se construiască un local propriu de şcoală pe Calea Griviţei, unde astăzi se află magazinul de mobilă de la Chibrit. În 1944, din cauza cutremurului şi a bombardamentelor, localul este distrus până la temelie. Este refăcut şi extins după război. Din acest local, şcoala a fost mutată la 1 septembrie 1960 în localul nou, unde funcţionează şi în prezent. Viziunea Şcoala Gimnazială „Sf. Nicolae” își dorește formarea unor tineri adaptaţi unei societăţi în continuă schimbare, în raport cu interesele şi aptitudinile lor, în concordanţă cu cerinţele pieţei de muncă, prin promovarea spiritului democratic, a identităţii sociale şi culturale, a toleranţei şi a diversităţii în spaţiul European. Școala noastră își propune realizarea unui mediu de promovare a valorilor şi practicilor democratice, în care să domnească un climat propice învăţării, orientării elevului spre împlinire în viaţa privată şi publică, prin exersarea calităţii de cetăţean capabil să participe activ la activitatea productivă, la viaţa de familie şi la toate nivelurile vieţii în comunitate.

12


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Misiunea Şcoala Gimnazială ,,Sf. Nicolae” are misiunea de a educa tinerii în spiritul cetăţeniei democratice, respectând egalitatea de şanse în pregătirea lor, pentru a fi cetăţeni ai unei Europe unite şi de a încuraja elevii şi profesorii pentru a-şi desăvârşi potenţialul pentru cunoaştere şi competenţele individuale în vederea adaptării la o lume dinamică.

Şcoala îşi propune să ofere, fiecăruia dintre elevii săi, posibilitatea de a-şi continua studiile într-o instituţie de învăţământ liceal adecvată capacităţii şi aspiraţiilor lor personale. Prin întregul proces instructiv-educativ, şcoala noastră vizează formarea de oameni cu înaltă ţinută morală, toleranţi, cu respect faţă de valorile democraţiei, cu spirit competitiv dezvoltat, capabili de a se integra activ şi responsabil în familie, mediu profesional şi social, de a se adapta şi orienta rapid într-o societate aflată în continuă schimbare.

13


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Simplul fapt ca in fiecate an sunt zeci de olimpici la aproape toate materiile, ca elevii fac parte din cercuri si participa la concursuri, intreceri sportive, simpozioane , conferinte, ca dascalii participa la cursuri de formare si revin in scoala impartasindu-le elevilor din experienta dumnealor, existenta unei reviste scolare de aproape 20 de ani, toate acestea contribuie la educarea tinerilor si la oportunitatile pe care scoala noastra le ofera celor care vor reprezenta generatia de maine.

Nu ne e indiferent cum se vor prezenta in viitor copiii de azi, cum vor duce mai departe numele scolii noastre si pe al profesorilor care i-au format, care au investit timp , pasiune, devotement , talent in cadrul orelor de pregatire, in activitatile extrascolare, in pregatirea serbarilor, a cercurilor si a concursurilor, in vizitele la muzee, case memoriale, biblioteci, in excursiile si taberele oferite olimpicilor in afara tarii, ani de-a randul.

Prof. Daniela Badea 14


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Motto: “Cea mai mica librarie din lume contine mai multe idei valoroase decat cele prezentate in toata istoria televiziunii.” Andrew Ross Fiecare carte ascunde mai mult decât o poveste. Există povestea inspirației autorului care creează textul propriu-zis, există apoi povestea realizării suportului de text, respectiv drumul cărții prin tipografie şi nu în ultimul rând, există povestea fiecărui exemplar de carte. Poate că ajunge într-o bibliotecă publică şi apoi e citită pe rând, de-a lungul anilor, de zeci şi sute de cititori de diverse tipuri, dar cu aceleaşi preferințe. Poate că ajunge în biblioteca personală a cuiva care o lasă uitată acolo mult timp. Sau poate că pur şi simplu ajunge întâmplător în mâna cuiva care nu aprecieaza scopul artistic ci pe cel practic al foilor de hârtie care pot să ardă sau să împacheteze ceva. De multe ori, dacă am şti, povestea cărții în sine ar fi mai palpitantă decât conținutul însuşi.

Ca

profesor

de

ştiință,

trebuie

demonstrez elevilor veridicitatea lucrurilor spuse şi la fel fac şi când transmit altfel de cunoştiințe şi informații, decât cele de specialitate. Nu este simplu şi suficient să spui cuiva să citească o carte, trebuie să-l determini să-şi dorească să afle conținutul şi mai mult decât asta, să-şi lase personalitatea să se transforme, sub cascada de sentimente, rezultate din desluşirea conținutului.

15


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Omenirea a căutat mereu un mod de păstrare/transmitere a ideilor, trăirilor, sentimentelor, astfel încât dorința a dus la inventarea diferitelor moduri de suport de text: de la tăblițe de argilă, papirus, pergament, piei de animale la hârtie şi chiar suport virtual/cărți electronice. Căramizile de lut ars pe care babilonienii işi scriau poemele, legile şi rugile au fost primele cărţi apărute în lume. Cum arată o astfel de carte? Cărămizi groase de 2-3 cm, late de 25 de cm si lungi de 37 cm pe care scribul - marele invăţat al timpului - scria pe lutul moale, încă nears, sute de semne. Feţele scrise primeau numere de ordine. Când întregul mesaj era gata scris, foile erau aşezate în stive, în bibliotecile cu rafturi trainice. Aceste cărţi cu file de lut ars, urmate, mai târziu de cele de metal, au avut un rol de seamă în răspândirea civilizaţiei de acum 3 0004 000 de ani. Dar volumul lor mare i-a incomodat din ce în ce mai mult pe oameni, care au căutat si au gasit un material mai putin voluminos, foile subtiri de papirus. Un sul de papirus gata scris era de zeci de ori mai putin voluminos decat placile de lut. Mestesugarii din Pergam ( din nord-vestul Asiei Mici), nemultumiti de papirusul fragil, care se deteriora dupa cateva manipulari, au inventat un nou material de imprimare: pieile de animale tabacite. Cartea avea acum o alta infatisare, era mai aspectuoasa si mai trainica. Dar si minunatul pergament va fi inlocuit. Chiar la inceputul erei noastre, in anul 105 - data importanta in istoria cartii -, un invatat chinez, Tsai-Lun, a fabricat prima hartie, o pasta din materii vegetale amestecate cu clei si apoi uscata si netezita. Fiind si mai ieftina, hartia avea sa cucereasca lumea, incet dar sigur, O prima forma a tipografiei a fost practicata in China. Aici, un anume Pi-Seng a inventat in jurul anului 1045 o masa turnanta, cu doua despartituri, avand literele mobile din lut ars, clasate in 24 de compartimente. Tipograful statea intre compartimente si invartea masa spre a-si aduce in fata literele de care avea nevoie pentru a le aplica pe hartie, prin stampilare cu mana. Europa a ignorat aceasta metoda pana la aparitia lui Gutenberg, care a inventat tiparul cu litere mobile (aprox. 1440 . Suntem o civilizatie a literei tiparite, iar cartea este efigia ei. In 1953, cand Ray Bradbury a publicat celebrul roman Fahrenheit 451, calculatoarele cantareau tone, iar internetul nu exista nici macar in imaginatia autorilor de SF. 16


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

O lume fara carti tiparite nu putea fi conceputa decat ca una a alienarii, ca o inchisoare spirituala. Astazi, insa, cartea digitala este o prezenta tot mai familiara, internetul le-a devenit multora indispensabil, iar cele 232,7 grade Celsius la care ia foc hartia nu mai ameninta cartile, care ne vor ramane mereu alaturi, chiar si atunci cand hartia va fi doar o amintire. Astazi exista in lume sute de mii de biblioteci, care poseda miliarde de carti. Daca este sa luam in consideratie numai bibliotecile nationale, in care sunt pastrate patrimoniile bibliofile de stat, Romania este - dupa clasificarea facuta de U.N.E.S.C.O. - a cincea tara din lume cu mari patrimonii bibliofile, situindu-se, la clasificare, dupa U.R.S.S., China, S.U.A. si Anglia, deci inaintea celorlalte 106 tari care fac obiectul studiului intreprins. Anual se tiparesc in lume peste o jumatate de miliard de titluri, in sute de miliarde de exemplare. Este mult? Nu. Este inca prea putin, spun statisticienii, care constata ca mai exista regiuni pe glob unde cartea continua sa fie o raritate. Funcția, ca şi rolul cărții, este complexă si diversificată: de la comunicare/informare la educare, de la crearea unui psihic sănătos la formarea unei culturi generale, de la auxiliar în educație la rolul de profesor. Explozia informaţională care ne sufocă şi mijloacele audio-vizuale moderne (dintre care calculatorul ocupă primul loc) au făcut să ne îndepărtăm de carte - hrana sufletului nostru . Cartea poate deveni o preferință a elevilor, dacă vom decoperi valențele acestui instrument de lucru şi-l vom pune la îndemâna lor. Ca să reuşim să trezim interesul, trebuie să punem în aplicare nu o idee, ci un proiect bine gândit, cu activități variate, de la cele mai mici vârste şi reînnoit an de an. Imaginația profesorului este definitorie în crearea “reflexului” de lectură. Ultima activitate realizată de noi la şcoală, a fost “Bookman-cartea care ma îmbracă”: fiecare copil şi-a realizat un tricou cu citate din cărți, informații sau desene sugestive, cu scopul de a milita pentru lectură. Bucuria/ supriza cea mare nu a fost numărul imens al celor implicate (cu toate că acesta a fost unul dintre obiective), ci faptul că au fost răsplătiți toți cu câte o carte, pe care au citit-o cu mare placere, la şcoală, în pauze şi nu numai.

17


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

O altă activitate pe care o realizăm an de an cu copiii este realizarea efectivă a unor cărţi atât din cele obişnuite cât şi in stil Origami. Copiii sunt iniţiaţi în tainele creaţiei cât şi în cele de redactare ale cărţilor proprii. Ceea ce ai scris poate deveni o carte dacă are un limbaj îngrijit (fără greșeli gramaticale, cu respect pentru limba română, exprimarea să nu fie greoaie )şi este original (propriile idei cu cuvinte proprii, evită plagiatul ). Cum transpui ideea în formatul unei cărți? Ai grijă la titlul ales, la cuprinsul ei, textul ar fi bine să fie compus cel puțin pe simpla structura (o introducere, desfășurare ideii, încheiere), conținutul propriu-zis al cărții poate fi însoțit de o prefață sau postfață , cu bibliografie – necesară în lucrările de specialitate, pentru redactarea cărora au fost folosite alte surse în documentare.

Pentru partea grafică : •Coperta I (partea din față a cărții) – este imaginea cărții. - pot fi folosite imagini ilustrative sau elemente grafice; - pe lângă descrierea grafică a cărții, pe coperta I vor mai apărea titlul, numele autorului, sigla editurii, sigla de colecție; •Coperta II (partea din spate a cărții) – completează grafic și cu informații coperta I - aici poate fi un spațiu dedicat unei scurte prezentări a autorului (însoțită de fotografie); - poate apărea o scurtă descriere a cărții. •Elemente grafice în interiorul cărții – ilustrații, planșe de imagini, imagini ilustrative, grafice, tabele etc. - realizare grafică a începutului fiecărui capitol.

18


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Realizarea unei cărți trebuie să aibă o coerență, să reprezinte grafic și stilistic ideea, ar fi necesară chiar o unitate artistică. O carte poate deschide porţi nebănuite. Chiar dacă a avut un drum anevoios cartea nu şi-a pierdut menirea – de a aduce bucurie, de a ne face să uităm de lumea reală, de a ne permite să fim un personaj iubit într-o lume magică. Citiţi, apreciaţi şi respectati cărţile! Şi ca o ultimă curiozitate: Google s-a apucat să numere câte cărți sunt în lume. În procesul de numărare, s-au eliminat duplicatele şi ISBN-urie, care nu reprezintă cărți. Rezultatul? 129864880! Avem de unde alege.

Ritmul tot mai accelerat de evoluţie a lumii contemporane şi al acumulării progresive de informaţii a pus amprenta asupra preocupărilor şi modului de viaţă al familiei de azi.

„Oamenii ocupaţi” s-au îndepărtat de lumea cărţilor, iar televizorul, calculatorul, internetul au devenit pentru ei cele mai importante surse de informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul” de a citi o carte, de a intra într-o bibliotecă, într-o librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie.

Materialul pe care-l propunem, reprezintă o încercare de a repune în drepturi „cartea ” şi „biblioteca”, de a le aduce în atenţia copiilor şi părinţilor, de a contribui la redescoperirea lecturii ca o plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal! Referatul de fata promovează conduita pozitivă a copilului spre literatură.

Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repere pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani.

19


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Viaţa noastră trăită la început de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care au făcut paşi uriaşi în timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care oferă elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o plajă substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?

Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii suplimentare revine învăţătorului, care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese: - prin informaţie - prin deprinderea cititului coerent, conştient - prin implicare afectivă - prin însuşirea unui vocabular expresiv - prin îmbogăţirea vocabularului

Pornind de la această constatare am încercat prin acest proiect să găsim modalităţi şi tehnici care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură. Stârnirea interesului pentru lectură se poate realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă sau al camerei copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru şi parfumul celor care au aşternut pe hârtie creaţiile lor.

20


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Cartea este în viaţa noastră un element vital, indispensabil, central al creării unui psihic sănătos, a unei culturi generale veritabile, este suportul moral în momente dificile , este uneori ceva mai mult decât un profesor deoarece cu ajutorul ei putem să descoperim lucruri noi.Ea ne face să fim mai buni ,ne ajută să trecem mai uşor peste greutăţile vieţii (iar acestea sunt numeroase),intr-un cuvânt ne întăreşte. Cartea este un mod de comunicare şi reprezintă o ordonare a cuvintelor in formele lor cele mai expresive. A scrie este o artă deoarece trebuie să ai har pentru a putea să realizezi ceva de calitate. Nu se poate realiza un fel de “tablă a lui Pitagora” care să ne inveţe să potrivim cuvintele, să scriem. Scrisul se învaţa din practică din citirea operelor de mare valoare ale înaintaşilor noştri. Preocuparea exprimării în acest mod este realizată încă din cele mai vechi timpuri sub mai multe forme în funcţie de perioada pe care o traversau. La început se scria pe pereţii peşterilor ,pe tăbliţe de lut ,de lemn,fildeş,bronz,pe papirus.

Cartea este un sprijin .Ea ne ajută să înţelegem şi să pătrundem în tainele lumii ,ale universului. În filele ei putem descoperi sfaturi, putem culege înţelepciune ,ne putem “adăposti” de gurile rele. Castigam experienta citind, empatizand cu personajele preferate , pe care le urmarim fascinati de intorsaturile neasteptate ale discursului epic.

21


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Cartea este un îndemn pentru că citind- o , este un îndemn de a citi altele , astfel reuşim să găsim răspunsuri la întrebările noastre. Cartea “ne face să trăim în afara de minciună, nedreptate şi prejudecăţi” (M.Sadoveanu). Aceste vorbe ale unui mare scriitor al ţării noastre ne atrage atenţia asupra unei mari calităţi a cărţii adica puterea de influenţare, puterea de a ne transpune într-o altă lume , o lume a fantasticului , a fabulosului sub toate aspectele sale. Toţi acei care au acces la o bibliotecă vor fi cu mult mai puternic sufleteste, psihic. Acestia sunt cei care vor putea înfrunta mai uşor viaţa cei care vor avea un vocabular bogat, care vor face din cuvant aliatul lor, vor utiliza comunicarea in scopuri precise si vor cuceri auditoriul sau lectorul prin puterea nemasurata a cuvintelor. Cinstirea ce i se cuvine cărtii este ca şi cinstirea atribuită Bibliei deoarece reprezinta temelia noastra spirituala, suportul de care avem nevoie , este ceea ce ne ajută mai mult decât ne putem imagina.

22


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Ea este o tesatura a cuvintelor , acestea fiind rostite fiecare cu alt mesaj, a carui decodificare permite intelegerea tuturor straturilor si intentiilor auctoriale , asadar cartea are propria personalitate, are un public-tinta, avizat sau neavizat, are substrat epic sau liric, substanta, emitatorul trimitand receptorului mesaje subiacente, cartea, prin continutul ei ideatic urmandu-si scopul, acela de a ajuta, de a pune intrebari, de a conferi identitate morala, spirituala. O carte este o provocare pentru fiecate dintre noi.

El are de strabatut o cale lunga pe care intervin obstacole; nu intotdeauna experienta personala este suficienta pentru a le depasi; cartea, lectura, lumea aceea miraculoasa creata de scriitor poate fi calea spre cunoastere; patrunzand in lumea cartii, empatizand cu personajele, urmarindu-le evolutia, afli mai mult decat ti-a oferit propria viata, inveti odata cu personajele. Devii mai bun, mai intelept, capeti experienta. Teoretic, e destul de usor. Dam o lista cu lecturi suplimentare, ii explicam elevului ca va fi evaluat si, la data fixata, il verificam.

Un profesor

iscusit si talentat poate sa-i starneasca pe elevi, chiar daca e o munca titanica, chiar daca trebuie sa le citesti in ora, pagini, capitole, folosind o anumita intonatie, dand sens cuvintelor, sugerand prin priviri, prin gesturi si intonatie intentia narativa a emitatorului. Mi s-a intamplat ca abia dupa ce le-am citit elevilor mei cateva capitole din „Baltagul� sa le starnesc interesul si sa parcurga ei restul, ba chiar si sa le placa. Lipsa lecturii isi pune amprenta asupra formularii corecte a unui enunt, a unei opinii argumentate atat de solicitate de evaluarile nationale ale acestui secol. Indiferent ca e vorba de examenul de evaluare pentru admiterea la liceu ori ca e vorba de bacalaureat, eseul este litera de lege, difera doar numarul de pagini pe care trebuie sa le scrie tanarul. Daca lectura obligatorie si cea suplimentara ar fi fost facute in termeni seriosi, daca elevul n-ar fi trisat si profesorul ar fi luat masuri drastice la timp, daca sistemul ar fi fost altul in Romanaia, daca timpurile moderne nu l-ar fi ademenit pe elev cu site-urile de socializare, cu navigarea pe internet ‌ atunci n-ar mai fi atatia elevi picati la examenele nationale, in 23


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Universitati ar intra , ca pe vremuri, doar cei mai buni, cei mai talentati si mai instruiti. Consider, cu tristete, ca invatamantul superior romanesc este o pepiniera de semi-analfabeti , tineri care nu ortografiaza corect, care n-au citit prea multe carti in viata lor , dar devin absolventi cu licenta mult prea usor , facand parte, la un moment dat, din nomenclatura. Din pacate, si in emisiunile media apar moderatori fara prea multe carte, certati cu acordul, cu exprimarea corecta, clara, concisa si nuantata. Emisiunile sunt de proasta calitate si promoveaza non-valoarea.De multe ori, inchid televizorul si ma asez in fotoliu cu o carte in mana, povestindu-le, a doua zi, elevilor mei care inca citesc, cata liniste, armonie si bucurie intelectuala iti poate darui o pagina bine scrisa.

Mi s-a intamplat sa mi se ceara lectura suplimentara de elevi care n-au ajuns la performanta, au ramas la note mediocre sau bune pentru ca nimeni n-a avut acasa timp sau instruirea necesara sa reia cunostintele predate la clasa. E adevarat, parintii recunosc ca nu se mai pricep, dar isi doresc pentru copiii lor sa-si depaseasca conditia, sa citeasca mult pentru a-si mobila mintea. Cu mult drag si cu deosebita grija ma indrept spre cei care vor sa-si consolideze cultura generala cu cele mai importante carti din literatura romana si cea universala. Lumea cartilor este una abstracta, este o poarta pe care pot patrunde multi, dar putini sunt cei ce raman in universul literelor. Cuvantul are o putere intrinseca, el poate stimula, poate rani, poate fascina, poate chiar ucide. Sensul conotativ al cuvantului, valoarea lui expresiva, ambiguitatea, termenul frust ori abscons, nobletea cuvantului scris sau rostit, melodicitatea unei tesaturi lirice ori narative, simplitatea aparenta a vocabulelor, sub-textul-pot fi chiar fire incalcite dintr-un labirint al comunicarii; pe acesta suntem chemati sa-l descifram, sa decodificam mesajul scriitoricesc.

24


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Literatura nu este un exercitiu usor pentru ca trebuie sa fie permanent; e ca si cantatul la pian, daca n-ai exersat de ceva vreme, pierzi dexteritatea si publicul simte. E dificil sa patrunzi in lumea cartilor, sa strabati drumul de la concret la abstract, de la denotatia cuvantului , la conotatie. E greu si sa deprinzi polisemia cuvantului, posibilitatea lui de a avea atatea sensuri, dar e atat de frumos sa ajungi sa te joci cu cuvintele si ele sa te asculte, sa te lase sa le mangai, sa le selectezi si sa le imbini in discursuri epice, lirice sau dramatice; poti fauri din cuvant lumi, adevarate universuri in care un simplu cuvant devenit metafora sau epitet, sinestezie sau oximoron, sugereaza, rasfata, numeste, culpabilizeaza; puterea cuvantului dintr-un pamflet, dintrun articol de ziar , dintr-o revista de specialitate e alta decat aceea a unui roman de dragoste, a unui manual de istorie ori a unei poezii filosofice. Lumea cartilor este lumea interioara a celui care scrie, care-si pune sufletul pe o tipsie de aur si i-o intinde lectorului. Unii se bucura, primesc fascinati licoarea varatica a cuvantului copt, robust, implinit; altii nu sesizeaza intentia auctoriala de dincolo de cuvant si curma lectura renuntand la universul ce se deschide odata cu intoarcerea fiecarei file. Faptul ca stilul este mai complicat, cuvantul abstract, iar cultura receptorului, subreda , conduce la autosuficienta si superficialitate. Nu exista empatie intre lumea fastuasa a scriitorului, cultura lui vasta, felul diferit de a se exprima, abundenta si abstractiunea metaforei. Si de aici, gestul pripit de a inchide cartea, de a renunta la largirea orizontului. Nimic nu-i usor pentru cei neavizati, pentru cei care citesc de ani buni aceeasi carte fara sa priceapa prea mult pentru ca atunci cand trebuia, n-au acorat o sansa lecturii. Sau poate fi foarte simplu, cititori ce devoreaza carti, si le aleg dupa propriile gusturi, dupa curente ori scoli literare, dupa celebritatea scriitorului. Rolul profesorului de romana este covarsitor in clasele de inceput si in gimnaziu, nu se pot sari etape, fiecare carte din lista lecturilor obligatorii si suplimentare trebuie parcursa. Nu mai poti citi la 20 de ani „In casa bunicilor” sau „Amintiri din copilrie” , dar poti citi la orice varsta Caragiale, Eminescu ori Sadoveanu. Cunosc oameni care, dupa o indelunga experienta profesionala si scriitoricesca, acumuland continuu, nu obosesc citind in fiecare seara, ba chiar asa se destind si –si pot ordona gandurile, pot dormi mai profund. Personal, scrisul si cititul reprezinta un exercitiu zilnic, nu doar la clasa, ci, mai cu seama, acasa, locul meu preferat, langa biblioteca, langa laptop, caci se pot citi carti si pe internet. Prefer, insa, contactul direct cu cartea,

25


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

sa-i simt copertele , mirosul specific de tipografie, designul, notele de subsol, sa-i intorc filele, incercand sa nu le bruschez. Cartea este un poem al sufletului omului care ne asteapta la celalalt capat al tomului, este mana care ne conduce de la cuvantul de intampinare pana la sfarsit.

Ca profesor, ii pun pe elevii mei sa citeasca cu voce tare, cu intonatie, cu participare afectiva, sa vad daca sunt capabili sa transmita emotie, afectiune, caldura, ori, dimpotriva, sa fie duri, superficiali, rautaciosi, lucizi, tristi, asa cum cere rolul.

Mai mult, avand un optional de arta dramatica, apelez adesea la jocul de rol, descoperind astfel multi copii talentati. Cativa dintre fostii nostri elevi au devenit actori. Mi-au marturisit ca ora de romana din clasele terminale a fost decisiva. Atunci au patruns in literatura adevarata, in marea literatura, aceea a problematizarii, a cartii de introspectie, a trairilor autentice. Camil Petrescu,George Calinescu, Rebreanu, Marin Preda sunt cativa dintre autorii pe care elevii ii citesc mai intai din obligatie, apoi din curiozitate, realizand, in cele din urma ca sunt valorosi , recunoscuti in intreaga lume prin autenticitatea mesajului si prin simplitatea stilului. Din pacate, putini sunt aceia care –si fac timp sa citeasca mai mult decat ofera manualul. De aceea sunt atat de putini copii care trec de faza pe sector a olimpiadelor si concursurilor chiar daca la clasa au nota maxima. Concursurile literare, simpozioanele, antrenarea copiilor in exercitii literare, de la scrierea unor poezii pentru diferite activitati scolare si extra-scolare, pana la selectarea lor in cercuri de creatie, in colective redactionale ale revistelor scolare. Competitia aduce, cu timpul, performanta. Ea incepe cu cartea, continua si se termina in compania cartii, acest cadou pe care oameni inteligenti si talentati ni le fac noua, cititorilor.

Prof. Cristina MĂŽinea Prof. Daniela Badea 26


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

De multa vreme ne doream sa plecam intr-o excursie si am stat de vorba cu domnii profesori, cu doamnele diriginte pentru a alege un traseu pe care nu-l mai parcursesem. Dobrogea, Pestera Sfantului Andrei, Ostrovul cu podgoriile binecunoscute, vinaria,apoi monumental de la Adamclisi cu toata incarcatura istorica. Zis si facut. Spre sfarsitul lui octombrie, intr-o zi nici rece , nici calda, cu cativa nori, ne-am strans in curtea scolii alaturi de profesorii nostri; au sosit cele doua autocare de cate patruzeci de locuri si, cu mic cu mare, am urcat sa ne ocupam locurile dupa ce s-a facut prezenta si ne-am luat ramas bun de la parinti si bunici, veniti sa ne conduca.

Am aruncat fugar o privire spre celalalt autocar, ne-am suit bagajele cu cate ceva usor de schimb, o sticla cu apa si cateva sandwich-uri.

Am parasit Bucurestiul cu gandul de a nu regreta nimic, de a ne simti bine. Am ascultat muzica tot drumul,am facut cateva opriri scurte, ne-am facut provizii de dulciuri si napolitane, biscuiti si suc, desi soferul si profesorii ne sfatuiau sa bem mai putin pentru a nu fi nevoiti sa oprim des. Eram dĂŠjĂ in intarziere. Am ajuns in Calarasi si de aici, a fost doar un pas pana la imbarcarea pe bac pentru a traversa Dunarea spre Ostrov. Era o vreme inchisa si se facuse din ce in ce mai rece, dar nu ne pasa; stateam stransi unii in altii, priveam Dunarea involburata si cerul 27


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

plumburiu si ne gandeam cat de vechi sunt aceste ambarcatiuni.Domnul professor de educatie fizica, Traian Chitu ne spunea ca au cel putin cincizeci de ani, de pe vremea razboiului, ca sunt foarte frecvent folosite si nu are de ce sa ne fie frica. In sfarsit, am traversat, am ajuns la o cafenea in Ostrov, ceva improvizat din rachita , mese incropite in graba pentru a servi un ceai sau o cafea si a merge la toaleta. Am optat pentru Pestera Sfantului Andrei, loc unde Sfantul a stat si s-a rugat peste patruzeci de zile.

Se spune ca cine innopteaza pret de trei nopti , stand neintrerupt de veghe si rugandu-se se vindeca de orice boala. Am admirat peretii pesterii plini de icoane, am facut poze, am intrat apoi in Manastire, am rostit o rugaciune, am cumparat matanii si icoane pentru ai casei, am scris un acatist, iar impreuna cu domnul profesor Radu Ungureanu si parintele staret am rostit o rugaciune. A urmat masa de pranz in Ostrov, noi, copiii afara, la niste mese lungi, pe terasa, iar dombii profesori , alaturi de noi, la restaurant.Ne-am spalat si ne-am asezat la masa, aerul curat facandu-ne pofta de mancare. Am baut must, am tras o bataie cu struguri, am facut poze. Apoi am vizitat vinaria, am vazut in ce recipient special se face vinul, am simtit mirosul puternic de boasca, domnii profesori au cumparat struguri. Doamna profesoara Badea ne-a povestit ca aici si-a facut practica productiva , in studentie, la cules de struguri. Am inteles de ce voise sa se intoarca pe aceste meleaguri.

28


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Am mai facut cativa pasi, am admirat podgoriile care se intindeau pe kilometric, am urcat in autocar. Muzica, voie buna , am jucat carti, am urmarit programul ce se derula la televizor, am vorbit cu parintii la telefon. Era dĂŠjĂ tarziu, seara, cand am ajuns la Adamclisi. Ne-am fotografiat langa monument, era impresionant. Alaturi, doi tineri isi sarbatoreau nunta.Am ramas tacuti cateva minute si apoi ne-am pregatit sufleteste pentru intoarcere. Pe drum, domnul Chitu i-a distrat pe profesori si pe sotia dumnealui spunand bancuri. Toti radeau zgomotos, sanatos, molipsitor. Am inceput si noi sa spunem bancuri. Fusese o excursie reusita si de neuitat. Si soferul se simtea bine cu noi.Am ajuns tarziu acasa, dar fericiti. A fost o excursie de neuitat.

Cosmina Constantinescu, VI A

29


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Sănătatea este definită ca starea de bine fizică, mentală şi socială a fiecărei persoane. Părinţii şi adulţii care interacţionează direct cu copii , au un rol major în dezvoltarea comportamentelor sanogene cu rol protectiv asupra sănătăţii. Adulţii influenţează comportamentele adoptate de copii prin modelul pe care îl reprezintă. Părinţii şi educatorii sunt cei care conturează preferinţele copiilor şi atitudinile lor faţă de comportamentul alimentar, exerciţiul fizic şi comportamentul sexual, prin întăririle şi recţiile aversive pe care le exprimă.Pentru a-l ajuta pe copilul tau sa faca acest lucru, este nevoie sa intelegi tu bine ce presupune si cum se manifesta preadolescenta din punct de vedere fizic, psihic si afectiv, si mai ales cat si cum anume poti tu ca parinte sa il ajuti.

Preadolescenta este o faza timpurie a adolescentei , care se desfasoara intre 10-14 ani , perioada a transformarilor profunde fizice si fiziologice , a unor conturari a intereselor , aptitudinilor si conceptiilor morale ale copilului.

Preadolescenta este un prag important prin care trebuie sa treaca fiecare copil. Psihologii spun ca in aceasta perioada se produc destul de multe si mari modificari in viata copilului, atat din punct de vedere psihic, emotional cat si fizic. De aceea el are mare nevoie de sustinere si intelegere din partea ta. Adolescentii au nevoie de o dieta sanatoasa, echilibrata care sa ii ajute sa se dezvolte intr-un mod armonios. Aceasta trebuie sa fie diversificata, sa contina toate grupele alimentare, 30


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

vitamine si minerale. Cu toate acestea, adolescentii au reputatia de a avea o multime de obiceiuri alimentare nesanatoase. Exagereaza atunci cand consuma alimente de tip fast-food, urmate apoi de diete sau infometare. Din cauza acestor obiceiuri, deseori, organismul aflat in crestere, al unui adolescent nu va primi suficiente substante nutritive. De asemenea, astfel de obiceiuri alimentare agraveaza acneea, constipatia, tenul gras, etc. Multi copii , in special in perioada adolescentei , sunt foarte preocupati de felul in care arata corpul lor si de ceea ce simt in legatura cu acest lucru. In perioada pubertatii se petrec multe schimbari fizice si psihice, la care se mai adauga si presiunea sociala. Din nefericire, pentru un procent din ce in ce mai mare de adolescenti, dorinta de a avea un corp perfect devine o obsesie care se va transforma intr-o tulburare alimentara. Tulburarile alimentare ca anorexia sau bulimia nervoasa , cauzeaza fluctuatii dramatice de greutate ce afecteaza functiile vitale ale organismului si ritmul normal de viata. Parintii pot preveni aparitia tulburarilor alimentare dezvoltandu-le copiilor o stima de sine sanatoasa si incurajand o alimentatie echilibrata. Una din nevoile principale ale omului este cea de socializare, de comunitate. Prin interactiunea cu celalalt , invatam sa ne cunoastem pe noi insine , pe ceilalti , sa facem fata si sa ne descurcam in diferite situatii dificile pe care ni le ofera viata. Ca medic si mama, nu pot sa nu fiu preocupata de sanatatea adolescentilor, mai cu seama ca ii observ zilnic pe colegii fiului meu si chiar sunt ingrijorata de felul in care se alimenteaza, pe fuga si utilizand hrana nesanatoasa: chipsuri, fast-food, bauturi carbogazoase. Teribilismul si superficialitatea nu fac casa buna cu sanatatea. De aceea am ales sa scriu pentru aceasta revista ca, si pe aceasta cale sa trag un semnal de alarma.

Dr. Nina Tihnea , medic ginecolog

31


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Dragi cititori, hobby-ul meu este dansul sportiv. Dansul sportiv este un sport foarte frumos, dar și foarte complex. Unora dinte voi vi se pare că a dansa e ușor, dar nu este așa. Un dansator de la concursurile internaționale muncește doua sau trei ore pe zi pentru a fi bine pregătit pentru respectivul concurs, dar să nu uităm de micii dansatori care sunt la început: acești mici dansatori muncesc și ei enorm de mult. Vorbesc aici despre experienta mea. Mergeam la un club de dans sportiv unde munceam de patru ori pe săptămană și în fiecare zi câte două ore, dar a meritat la al-II-lea concurs deoarece am obținut locul șase. Ceea ce fac îmi place foarte mult și este minunat, dar știu că trebuie să muncesc din greu pentru a ajunge pe primul loc.

La al-II-lea concurs am luat locul șase, un loc foarte bun pentru aceasta competitie, eu fiind cea mai mică de acolo, restul fetelor erau mari si cu experienta. Când am ajuns la clubul de dans sportiv, m-am întâlnit cu antrenoarea mea de la începători. Știind domnisoara antrenoare că nu sunt bine prgatită, la dansul cu numele de Chea-Chea mă întreabă dacă m-am descurcat în această competiție. A fost foarte, foarte surprinsă că am câștigat un loc foarte bun. Ea știa că nu eram eu prea bună la Chea- Chea și că n-aș fi luat un loc la concurs, dar s-a înșelat, la fel și instructorul de la avansați. La clubul de dans sportiv Pigmelyon la care sunt, muncesc mai puține ore, dar învăț mai multă tehnică. Dansul nu consta numai in pași, este și tehnică. Fără tehnică pașii sunt nimic și fără pași și tehnică nu sunt șanse la concurs.

32


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

La ultimul concurs nu m-am calificat și tot eu am fost cea mai mică de acolo și concurența a fost destul de mare. La antrenament nu am fost pe numărătoare și când am aflat că nu am fost pe numărătoare m-am panicat foarte, foarte tare și știam că nu o să mă calific în finală și m-am calificat doar în semifinală. Pentru mine a fost o minune dată de Dumnezeu că m-am calificat în semifinală și de data asta, am învățat o lecție importantă: trebuie să mă antrenez mult, sa ma pregatesc temeinic pentru rezultate foarte bune. E important sa ai un hobby in viata pentru ca iti umpli timpul, socializezi, inveti rolul pozitiv al emotiilor, ai un rost in viata, incepi sa fii competitiv. Dansul te dezvolta armonios, propriul corp devine sub privirea-ti mirata o amfora pe care o arunci in marea fara de sfarsit a artei, a bunului gust, a dorintei de autoperfectionare.Imi place ceea ce fac, am nevoie de timp, de profesori buni care sa ma indrume. Parintii ma ajuta cat de mult pot pentru ca e nevoie de costume, de timp, rabdare,ore nenumarate de munca,intelegere, poante, incaltaminte speciala.

Nu conteaza cat va dura pana imi voi desavarsi pregatirea, merita fiecare clipa traita pe scena, sub lumina reflectoarelor. Dansul e viata mea si ma ajuta sa vad cu alti ochi lumea in care traiesc.Cred ca intr-o zi nu va mai fi doar un hobby, va deveni mai mult decat o preocupare constanta pentru timpul liber, va fi chiar profesia mea.

Maria Constantinescu cls. a VI a A

33


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Povestea de iubire dintre cei doi tineri frumosi si talentati a facut subiectul tuturor simpozioanelor noastre; anul acesta, vom publica in revista scolii cateva dintre scrisorile celor doi poeti. In fiecare an, pe 15 ianuarie, ne pregatim sa-l omagiem pe cel care a devenit poetul national, poetul”nepereche”, ziaristul si pamfletarul temut, nuvelistul, romancierul, culegatorul de folclor, romanticul prin excelenta… dar omul Mihai Eminescu, el nu merita un loc aparte in istoria literelor romanesti?!

"Îngerul blond" al lui Eminescu a fost Veronica Micle, o doamnă frumoasă, cu părul lung şi bălai şi ochi albaştri. S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filosofie. Despre relaţia lor sau scris pagini întregi. Cum se alintau însă cei doi o arată corespondenţa inedită. "Măi Momoţelule", "draga şi mititica mea Moţi", "fetiţule dragă" sunt doar câteva dintre apelativele cu care îşi alinta Eminescu iubita.

34


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Doamna mea, Îmi permiteţi a nu mai şti ce să Vă răspund. După ce singură aţi rupt relaţiile cu mine, după ce le-aţi dat o publicitate, pe care eu nu le-o dădusem nicicând, după ce în sfârşit prin nenorocita comunicare a unor mărturisiri, ce avusesem imprudenţa de-a Vi le face aţi făcut ca în adevăr întregul cerc de cunoştinţe de care mă bucuram să fie revoltat în contra mea, veniţi acum a adăuga tuturor grijilor mele zilnice o nouă grijă, atribuindu-mi o responsabilitate, pe care oricât de drept aş fi, n-o pot recunoaşte în măsura în care mi-o atribuiţi. Niciodată Doamnă, desfacerea noastră, de-ar fi trebuit să aibă loc, nu s-ar fi căzut a se face cu atâta amărăciune, cu care aţi făcut-o DVoastră. După ce dar veninul acestei amărăciuni m-a desiluzionat cu desăvârşire asupra suportabilităţii unor relaţiuni între noi, după ce am judecat că continuarea lor ar fi o nenorocire pentru Dta şi pentru mine, după ce astfel, zdrobit de această convingere care mi se impune prin deosebirea caracterelor noastre, m-am mulţumit cu visul unei fericiri trecute, ştiind bine că alta viitoare nu mai e cu putinţă, DVoastră pare că găsiţi o deosebită plăcere de-a mă tortura cu destăinuirea unor hotărâri, copilăreşti şi condamnabile, la care nu m-aş fi aşteptat din partea unei femei atât de inteligente, atât de graţioase precum sunteţi DVoastră. Doamnă, crede-mă odată că ceea ce Dta presupui că e amor din partea Dtale nu e decât îndărătnicie. Dacă această îndărătnicie s-ar putea înlătura prin declararea că eşti frumoasă, inteligentă, demnă de-a fi iubită de alţi oameni superiori nimicniciei mele, ţi-aş face-o bucuros. Fii bună şi nu te crede dispreţuită de mine. Dar sentimentul meu nu mai poate fi de acum înainte decât stimă şi amiciţie, nicicând acela care a fost atât de adânc turburat, fie de împrejurări, fie de noi înşine. al DVoastre supus M. Eminescu

35


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Momoţi dragă, Din faptul că nu ai căpătat ieri depeşă, vei fi conchis fără îndoială că ieri nu a fost la ordinea zilei petiţia ta. De la 1 pân’ la 4 am stat ieri la Cameră în deşert. Nicu Gane mi-a spus c-o să vie Sâmbăta viitoare, ceea ce doresc şi eu pentru ca să se mântuie odată. Pe pezevenchiul cel de grec nu-l mai primi, te rog; sau – dacă-l primeşti – te oblig să fie şi Câmpeanca de faţă, pentru că nu voi să rămâi tu, om sincer şi adevărat, incapabil de viclenie şi minciună, sub impresia acestui şarpe veninos, acestei archicanalii ingrate, mincinoase şi spioane. – Eine schwache Stunde – zici tu că e partea slabă a femeilor. De aceea mă tem şi eu mai mult decât de orice şi de aceea găsesc preferabil să nu-l găsesc de loc şi să-i ceri prin madame Câmpeanu scrisorile, dacă va veni. Ce mai are a-ţi spune azi, când a aruncat asupra fericirii noastre cea mai neagră injurie? Eu nu ştiu cum tu nu ai sentimentul pe care-l am eu şi nu recunoşti că apropierea acestui mizerabil de tine e o injurie mortală pentru noi amândoi? … Te sărut din creştet pân’în tălpi şi rămân al tău Emin 7 fevruarie 1882Momoţi, Scrisoarea de la 5 am primit-o în 7. Te rog să-mi spui dacă primeşti regulat scrisorile mele, căci şi mie îmi vine ideea să le numerotez ca vestita femee din romanul francez. În scrisoarea de ieri, preocupat de gelozie, am uitat să-ţi zic că tu eşti Momoţi a mea – numai a mea, că eşti gingaşă ca un crin şi albă ca şi el, dar nu aşa de cuminte. Titus îmi propune să-mi editez versurile şi am şi luat de la el volumul 1870-71 din “Convorbiri” unde stau “Venere şi Madonă” şi “Epigonii”. Vai Muţi, ce greşeli de ritm şi rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putinţă a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârşit să cercăm. De-ai fi aici te-aş pupa! Dar aşa să pup în vânt? Căci tu eşti începutul şi sfârşitul vieţii mele, cu tine se-ncepe şi se-nchee gândul meu, al lui Emin

Cele mai frumoase versuri de dragoste ii apartin poetului national; viata lui trista si neimplinita s-a transformat in poezie veritabila, romantismul poemelor sale regasindu-se atat in lirica sa, cat si in opera epica, in nuvele, in roman si chiar in piesele de teatru. Nu vom inceta sa-l omagiem pe cel care a cantat iubirea ca nimeni altul, caruia plopii din cartierul iubitei lui, ii ieseau mereu “ fara sot”. Prof. Dania Badea

36


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

In seara sfanta de Ajun Acum, cand tot omu-i mai bun, Trimit un gand curat spre voi Sa aveti parte , ca si noi, De sanatate, bucurii, in jurul mesei, de copii, Si langa bradu-mpodobit Sa stea si omul mult iubit. Sa fie cald si armonie Fie de-ati sta intr-o chilie, Nu opulenta-i ce conteaza, Ci zambetul de fericire Cand il culegi intr-o privire. De vine Mosul sau nu vine Nu prea conteaza, stii tu bine Om bun si gospodar cinstit, Acum cand anu-I ispravit Si cand cu sufletul curat Ai stat sub brad, ai asteptat, De e sarac Mosul ori ba,

37


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

E sarbatoarea lui Iisus Ce s-a nascut acum in iesle Ca sa-ntelegem , nu-I poveste, E seara sfanta si-i aducem Tamaie, smirna,aur –strangem Sa Il vestim pe Domnul sfant Ca s-a –ntupat chiar pe pamant. Va fie casa luminata si de necazuri aparata Celor ce ati vestit Nasterea Celui mult Iubit. Craciunul fie cu iubire, Cu pace si cu fericire! Colindul meu sa va gaseasca La sfanta masa, crestineasca, Cu un pahar de vin in mana, Cu gandul bun , si sa va spuna Ca azi mi-e bine si usor Sa va doresc s-aveti mult spor, Sa va iubiti si sa va fie casa leagan de bucurie!

38


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Asemenea unui gingas ghiocel ce rasare din stratul de zapada cristalina in care se oglindeste cu o oarecare timiditate maretia soarelui, astfel, tu, draga mea colega, cu chipul tau blând si cu privirea ta limpede, rasari adesea între miile de suflete precum un diamant impozant între niste simple pietre pretioase, datorită profunzimii si sensibilitatii firii tale. Scânteia din ochii tăi readuce un zambet pierdut pe chipul oricariu om. Atmosfera de calm si siguranta pe care o împartasesti tuturor celor din jurul tau te face placută si apreciata. Frumusetea sperantei si perfectiunii pe care o inspiri necontenit creeaza o atmosfera de pace, o frumusete demna de invidiat. Privirea ta blânda si calda încălzeste cele mai inghetate inimi. Ai o voce patrunzătoare, totodata linistitoare, asemanatoare cu glasul vântului în diminetile pustii de primavară. Indiferent de situatia in care te afli pastrezi inocenta si puritatea copilului din interiorul tau. Detii o intelepciune aparte cu care reusesti sa starnesti respectul oamenilor din jurul tau. Esti o fire iubitoare, firava, ceea ce te face o eterna sufletistă. Pe langă toate acestea, esti o colega onesta, o inima calda, un suflet sensibil si o prietena de încredere, o prietena care iti este alaturi la bine si la greu, care mereu are o vorba buna, o prietena adevarată.

Calitatea ta de a fi sincera îi imbuneaza si îi apropie de tine pe toti cei din jurul tău. Ai un caracter impunator, demn de respect, dar si o personalitate adecvata. Energia pe care o emani iti dă un aer copilaros si jucaus. Esti cea mai sensibila si inocenta persoana pe care o cunosc, lucru care te face un model de urmat. Totul este special si unic la tine, de altfel ca la orice altă persoană, insa, caracterul tău este aparte, este diferit, tu esti diferita.

39


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Prin calitatea vorbelor tale reusesti sa luminezi chipul unei personae si sa îi readuci zâmbetul pe buze. Ai un efect extrem asupra tuturor. Esti foarte emotiva, lucru care uneori este o calitate, alteori un dezavantaj.

Insa, pe langă toate acestea, esti o prietena intr-o mie. Stii sa tii un secret, stii cum sa iti alegi cuvintele in momente grele si stii sa îmi fi alături întotdeauna. Avem o prietenie trainica si nimic nu o poate strica. Ne completăm reciproc. Între noi doua există o armonie aparte, o prietenie speciala.

Surâsul tau este plin de mister, un mister asemanător cu misterele Universului, precum emotia ce iti licareste în ochi. Totul la tine este unic, esti unica, una intr-un million. Prietenia este cel mai de pret lucru din viata. Daca nu ai parte de prieteni, te poti considera un om sarac indiferent de bogatiile materiale pe care le detii. Un prieten adevarat este acela care te intelege doar din priviri, care te protejeaza neconditionat si care iti este alaturi la bine, dar mai ales la greu. Acesta iti stie cele mai adanci secrete si acestuia ii pasa cu adevarat de tine. Un prieten adevarat te va sprijini mereu si va fi mereu in preajma ta pentru a te prinde daca vei cadea, sau pentru a-ti arata necontenit increderea si intelegerea sa. Un prieten adevarat este precum o stea, nu il vezi intotdeauna, dar stii ca mereu este si va fi acolo. Aceasta esti tu, prietena mea! Prietenia noastra dureaza inca de cand eram doua mici copile si ne jucam neconteit si va dura o viata intreaga pentru ca stim sa pastram acest sentiment magic numit “prietenie”. Amintirile copilariei inca pulseaza in noi. 40


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Mireasma zilelor de vara in care stateam intr-una pe afara si-au lasat amprenta in sufletul nostru. Si in zilele de azi, in serile senine stam intinse pe iarba si cautam forme in stele. Suntem asemenea a doua picaturi de apa, insa in acelasi timp suntem atat de diferite. Acest lucru ne leaga. Ne acceptam asa cum suntem, cu calitati si cu defecte. Asta conteaza. Acum cand suntem la capatul celor opt ani de scoala si in prag de liceu, prietenia pare a fi lucrul cel mai de pret, am avut atat de multe ocazii in care sa ne cunoastem, sa ne simtim bine impreuna, incat imi pare rau ca am ajuns la capat de drum. Ne asteapta, insa,un nou inceput; fie ca si acesta sa ne aduca oameni importanti in viata, iar noi sa impartasim mereu aceleasi convingeri, aceleasi idealuri... Suntem cele mai bune prietene si asa vom fi mereu!

Lucia Marinescu, VIII A Prof.coord., Daniela Badea

41


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

24 Ianuarie , zi cu semnificatii istorice profunde, ne-a prilejuit si noua o activitate emotionanta. D-ra Monica Plesescu , profesor de istorie este cea care a organizat programul acestei activitati , vorbind in fata elevilor si a doamnelor si domnilor profesori despre semnificatia acestei zile in istoria poporului roman. Fondul sonor e sustinut de� Hora Unirii�, pe care, apoi o si recita cativa elevi din clasa a VI si a VII a. Reprezentanti ai tuturor claselor au pregatit planse, desene, poezii pe care le-au recitat cu simtire. Participa si d-nul prof. de muzica Serban Iulian Sima ai carui elevi, Isidora Donciu , Ana Pavelescu si Jacqueline Dobrota de la cls a VI a A au cantat vocal si instrumental melodii potrivite evenimentului cultural. D-na prof. Daniela Badea a participat cu o expozitie de pictura organizata cu elevii cls a VI a A si cu eseuri pregatite de elevii claselor a VI a A, a VII a B si C si a VIII a A. Unii copii au recitat, altii si-au citit propriile compozitii in versuri sau proza. D-nele prof. Denisa Maftei si Cristina Issa au pregatit, de asemenea, elevii claselor dumnealor cu desene, versuri si compuneri pe tema Unirii. D-na prof. Lidia Tobosaru a participat cu elevii clasei a VIII a A cu compuneri si eseuri dedicate evenimentului. De asemenea, d-na prof. Cristina Miinea, directorul adjunct al scolii ,a participat cu elevii cls a VII a B, atat ca diriginta a clasei , cat si ca resp. al activitatilor cultural- educative la omagiul adus Zilei de 24 Ianuarie.

Activitatea s-a tinut in cabinetul de romana al scolii, intre orele 12-13, pe data de 24 ianuarie. Cele trei doamne profesoare de romana au adunat copii din toata scoala, iar acestia au fost atat de numerosi si au recitat atat de frumos, incat ne-ar fi trebuit o zi intreaga pentru aceasta festivitate, nu doar o ora si jumatate. Domnisoara profesoara de istorie, cu vocea calda , emotionata, cu ochii umezi i-a sensibilizat pe copii care, si-au invins emotiile si au prins curaj atunci cand si-au citit creatiile literare, eseurile, compunerile. Prof. Daniela Badea Prof. Monica Plesescu

42


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

LA 24 FEBRUARIE, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii. Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare.

Daca, intamplator, se nimerea sa

gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga/Uraciunile sa le desparti". In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor. De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui. Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an

43


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

DRAGOBETELE SARBATORIT IN ZIUA IMPERECHERII PASARILOR

El este sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor care se strang in stoluri, ciripesc si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere si fara pui pana la Dragobetele din anul viitor.Asemanator intregului pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul anului. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!"

DRAGOBETE IDENTIFICAT CA NAVALNICUL

Dragostea curata a tinerilor, asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure, este pusa sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele. El este identificat si cu o alta reprezentare mitica a Panteonului romanesc, Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele (o specie de feriga). Etimologia cuvantului Dragobete

Una din ipoteze este ca Dragobete ar putea proveni din slava veche: dragu biti - a fi drag. O alta ipoteza spune ca numele provine din cuvintele dacice trago - tap si bete - picioare (pedes, in latina). Pierzandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede - bete (cum se numesc cingatoriile inguste, fasiile tesute). Culegatorii de folclor de la sfarsitul veacului al XIX-lea si din prima parte a secolului al XX-lea au mai inregistrat si alte denumiri pentru aceasta sarbatoare, precum "Dragostitele", "Santion de primavara", "Cap de primavara" sau "Cap de vara intai".In unele traditii este numit fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica. Vlad Iacob Prof coord. Dana Badea 44


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Charge de jaunes nenuphares, Sursautant avec de crecles blancs Il fait trembler une barque. Tandis que moi, je passe au long des rivages Comme si j'ecoutais et comme si j'attandais Qu'elle apparaisse au millieu des roseaux Et qu'elle tombe doucement sur ma poitrine. Que nous sautons dans le petit canot, Accompagnes par la voix des eaux, Et que le timon echappe de ma main, Et que les rames Que nous flottons envahis par le charme Sous la clarte de la douce lune; Que le vent bruisse paisiblement les roseaux, Que l'onduleux eau retentisse! Mais elle n'arrive pas, solitaire Je soupis et je souffre en vain Aupres du lac tout bleu, Charge des fleurs de nymphea.

Lucia Marinescu Prof coord. Cristina Issa 45


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Chaque heure où je songe à ta bonté

Chaque heure, où je songe à ta bonté Si simplement profonde, Je me confonds en prières vers toi. Je suis venu si tard Vers la douceur de ton regard, Et de si loin vers tes deux mains tendues, Tranquillement, par à travers les étendues! J'avais en moi tant de rouille tenace Qui me rongeait à dents rapaces…La confiance J'étais si vieux de méfiance, J'étais si lourd, j'étais si las Du vain chemin de tous mes pas. Je méritais si peu la merveilleuse joie De voir tes pieds illuminer ma voie, Que j'en reste tremblant encore et presque en pleurs Et humble à tout jamais, en face du bonheur.

Poet belgian, deosebit de prolific si talentat. I-am citit aceasta poezie in romanul lui I. Teodoreanu, “Lorelei”, in urma cu foarte multi ani si m-a fermecat. Ani de-a randul i-am recitat versurile care mi-au ramas in suflet si in memorie… poate au avut chiar un rol premonitoriu…E greu s mai gasesti astazi versuri de o asemenea facture, cititi-l si-mi veti da dreptate. Oricand cartea de versuri poate deveni o carte de vacanta, o lectura de suflet. Cum toata revista sta sub semnul cartii, pagina Profil de Poet poate reprezenta o optiune de lectura din literatura universala. Prof. Dania Badea

46


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

„Limba noastra-i o comoara…” din ce in ce mai pocita, mistuita de fiecare data cand noi, vorbitorii ei, uitam ca , pentru a se mentine vie , nealterata, trebuie sa o si vorbim corect. Usor de spus , insa mai greu de aplicat…din pacate! Scopul acestui mic articol este acela de a atrage atentia asupra unor greseli frecvent intalnite in exprimarea cotidiana, erori facute constient sau mai putin constient , nu doar de catre elevi, ci si de oameni care ar trebui sa serveasca drept modele copiilor. Intr-o oarecare masura, imi propun sa aduc un argument in plus ideii ca limba romana nu ne este utila doar in vederea promovarii examenelor nationale, ci si in viata de zi cu zi, profesionala, personala, sociala etc. Subliniez, asadar, importanta valorii functionale , pragmatice a acesteia, un liant care asigura, in primul rand, intarirea stimei de sine, a respectului primit din partea celorlalti, intr-un cuvant, demnitatea individuala. Indrumar principal al acestor aspecte ce vor fi analizate ulterior a fost editia din 2005 a Dictionarului Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane. Voi incepe prin clarificare unei confuzii legate de formele de imperfect ale verbului a vrea . Ne este la indemana sa utilizam voiam/voiai/voia sau, mai rau, vroiam/vroiai/vroia, forme rezultate in urma contopirii dintre verbele a vrea si a voi . Astfel, verbul a vrea, la modul indicativ, timpul imperfect are ca forme corecte : eu vream/tu vreai/el,ea vrea/ noi vream/ voi vreati/ei, ele vreau . Asadar, Eu vream sa iti dau nota mare, dar tu nu vreai sa vorbesti corect. De asemenea, o alta problema cronica, de altfel, a elevilor nostri este scrierea formelor posesive vostri/nostri cu dublu „i „. Dragi copii, NU exista „nostrii”, „vostrii”, singurele forme corecte fiind cele mentionate anterior, mai exact cu un singur „i”. Din aceeasi categorie, fac parte si relele obiceiuri de a utiliza cratima pentru forme pronominale care incep cu litera „î „ : îti , î-mi, î-si . Cele corecte si acceptate nu se scriu niciodata cu cratima : îti , îmi, îsi .

47


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Din ce in ce mai multi oameni folosesc in mod gresit unele paronime, eroarea fiind produsa, pe de o parte, de apropierea structurala dintre ele, si ,pe de alta parte, de confuzia intre sensurile pe care le au. Astfel corect este : Ne intalnim anual ( o data pe an ), Mi-am cumparat un anuar ( publicatie care apare o data pe an ) ; Am o problema familiala (referitor la familie) , Obieceiul imi este familiar ( bine cunoscut, obisnuit ) ; Am reactualizat opisul ( liste de acte, registru ), Am observat opusul acestui cuvant ( invers) ; Locuim aici temporar ( perioada scurta ), Am identificat un reper temporal precis ( referitor la timp )…si lista poate continua. In cazul in care intampinam dificultati sau prezentam cele mai mici dubii, recomand calduros consultarea unui DEX sau evitarea utilizarii acestora. CORECT

/

INCORECT

aşază

asează

greşală

greşeală

jigni

jigni

înşală

înşeală

remuneraţie

renumeraţie

şapte

şepte

tenişi

teneşi

obişnuinţă

obijnuinţă

bogdaproste

bogdaproste

De asemenea, conform DOOM 2005, se accepta ambele variante pentru urmatoarele cuvinte : acum/acuma, colind/colinda, filosof/filozof, darămite/darmite, apropos/apropou, pioneza/piuneza, tobogan/topogan. Acestea fiind spuse, putem concluziona ca, intr-adevar, nebanuite sunt caile gramaticii limbii romane, insa ele pot fi revelate printr-o mai mare preocupare pentru noi insine si pentru viitorul nostru. Prof. Denisa Maftei 48


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Spring is there, Flowers everywhere. My heart is coloured, Deep covered With some light green I’m so thin. But the spring is still there Everywhere, everywhere. Flowers are beautiful. It’s simple: The spring makes me feel alive, Like a bird in the blue sky.

Gutuleanu Andreea Prof. Nicoleta Visanescu 49


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Come to the sea, It’s all about me, About my life Let me take a knife. Come to the sea, It’s going to be, The best thing ever… But it’s still never… Come to the sea, We can spot a bee, Yellow, yellow, white, Like my sharp knife.

Gutuleanu Andreea Prof. Nicoleta Visanescu 50


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Acum 2500 de ani, Pitagora s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul utilizat astazi pentru studiul vibratiilor coardelor. Utilizând acest monocord, Pitagora si-a dat seama, cel dintâi, casunetul muzical (sau cel vorbit) este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice.

De asemenea, Pitagora a constat ca atunci când vibreaza împreuna doua coarde, dintre care una este de doua ori mai lunga decât cealalta, se aud doua sunete, coarda mai scurta dând sunetul cel mai înalt. Sunetul cel mai înalt produs de coarda scurta este în octava fata de sunetul cel mai jos produs de coarda dubla. Adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sunt inverse unul altuia. Evaluarea simpla si precisa în rapoarte de numere întregi ale celor trei intervale considerate consonante perfecte, octava, cvinta si cvarta, perfecte, a constituit baza sistemului muzical. Precizându-se aceste trei intervale de baza de catre Pitagora si discipolii sai, s-a putut fixa ulterior gama (scara) diatonica greaca (scara lui Pitagora), ale carei sunete (note) au fost numite ulterior do, re, mi, fa, sol, la ,si, do. Englezii, olandezii, germanii si ungurii desemneaza cele 8 suntele ale octavei prin litere: Sunetele do re mi fa sol la si do Notatiile prin litere C D E F G A H C Prin urmare, Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca în succesiunea sunetelor (notelor) muzicale intervin rapoarte constante din numere întregi ca 1,2,3,4. Logaritmii sunt descoperiti de Neper, putin dupa anul 1600 e.n., astfel încât în scoala lui Pitagora (sec. VI – V î.e.n.) nu s-a stiut de legatura logaritmica dintre diferitele intervale. Mai târziu, s-a vazut ca daca vom considera lungimea sonometrului care produce pe do egala cu unitatea, lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decât 1, dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere întregi. Si anume, s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora, avem urmatoarea corespondenta:

51


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Sunetele Do1 Re1 Mi1 Fa1 Sol1 La1 Si1 Do2 Scara muzicala a lui Pitagora este convenabila pentru scrierea melodica a unei lucrari muzicale, dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica; de aceea, ea nu a fost folosita decât pâna la sfârsitul evului mediu, mai ales de catre compozitorii

cântecelor

bisericesti.

Aparând

necesitatea

polifoniei

si

dezvoltându-se scrierea armonica s-a gasit ca daca în scara lui Pitagora, intervalele de la do la mi, fa la la si sol la si se vor restrânge, se va obtine o intonatie mult mai placuta, mult mai satisfacatoare. În acest fel, toate tertele majore fa –la –do, solsi – re, do – mi –sol devin terte majore perfecte în raportul 4 : 5 : 6. Noua scara, dându-se seria sunetelor armonice, a fost numita, de aceea, scara (gama) majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. Cei vechi aveau un instrument muzical mult folosit în reprezentatiile muzicale : lira cu 8 coarde vibrante. La aceasta lira s-au determinat raportele dintre doua sunete muzicale, precum tonul, semitonul, cvarta, cvinta, octava. Un interval muzical, distanta dintre doua sunete sau doua note muzicale, poate fi reprezentat aritmetic prin câtul dintre frecventa sunetului muzical mai acut si frecventa sunetului muzical mai grav. Aceasta înseamna, experimentându-se în alt mod matematic, ca logaritmul unui interval oarecare este egal cu logaritmul frecventei notei mai înalte minus logaritmul frecventei notei mai joase. Dar un logaritm poate fi exprimat si ca o suma de logaritmi ai intervalelor componente (ceea ce înseamna, în acest caz, ca intervalul poate fi determinat aritmetic ca un produs de numere). Tonul este intervalul muzical dintre doua note consecutive ale gamei diatonice grecesti ( afara de intervalul dintre mi si fa sau cel dintre si si do). Semitonul este intervalul de o jumatate de ton, ca de exemplu, între mi si fa sau si si do. Prima este intervalul dat de aceeanota repetata, de exemplu do1 – do1, distanta zero data de aceeasi treapta; secunda este distanta dintre doua sunete alaturate, de exemplu, do –re, mi –fa etc.; terta este intervalul dintre trei trepte consecutive, de exemplu: do – mi, sol – si etc.; cvarta consta din patru trepte, deci intervalul dintre sunetele 1 si 4 (de exemplu do – fa); cvinta consta din cinci trepte, deci intervalul dintre sunetele 1 si 5 (de exemplu, do – sol), si asa mai departe; octava este intervalul dintre prima si ultima nota cu acelasi nume dintr-o gama (de exemplu, do- do1). 52


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Ce legatura exista intre logaritmi si muzica? - logaritmul cvartei perfecte este egal cu logaritmul octavei minus logaritmul cvintei perfecte. - logaritmul sextei majore marite este egal cu suma logaritmului cvartei perfecte si cel al tertei majore. - Sexta mica (minora) este egala, logaritmic, cu suma unei cvarte perfecte si a unei terte minore micsorate - Septima mica ( minora) este egala, logaritmic, cu suma a doua cvarte perfecte. Logaritmii pot fi folositi spre a preciza intervalele muzicale, pentru ca, spre a gasi logartmul unui interval muzical dat, nu avem altceva de facut decât de adunat sau de scazut logaritmii altor intervale. În armonie, când este vorba de dublarea sau de suprimarea sunetelor în acorduri , rasturnari de acorduri, de întârzieri sau suspensii, anticipatii, broderii, apogiaturi, cadente, acorduri de septima dominanta sau de nona majora, alteratii coborâtoare, acorduri de undecima, modulatii, imitatii, progresii armonice etc., toate acestea nu se fac oricum, ci dupa anumite reguli bine stabilite si precis respectate de compozitori; dar regulile acestea înseamna calcul matematic. Si tot astfel fuga în muzica, adica lucrarea polifonica în care are loc repetarea imitativa a unuia sau doua subiecte dupa un anumit plan tonal-armonic, atât de întâlnita la Bach si Handel, nu se întocmeste oricum, ci tot dupa reguli matematice, pe care compozitorii trebuie sa le stapâneasca aproape intuitiv. Numai matematica singura însa nu este capabila sa explice totul în muzica. Nu se va ajunge niciodata sa se scrie muzica cu ajutorul simbolismului matematic ca, de exemplu, muzica în ecuatii. Dar muzica poate fi tratata prin mijlocirea matematicii, aceasta dându-i un fundament solid de mare profunzime. În sprijinul acestei idei, calculatoarele pot fi folosite la mecanizarea orchestratiilor compozitiilor muzicale. În scrierea programelor, intervin legile armoniei.

Prof. Lidia Tobosaru

53


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Elementele chimice sunt esenta tuturilor lucrurilor. Ele ne dau raspunsul la multe dintre intrebarile importante ale vietii precum ,,Din ce suntem facuti” sau ,,Ce ne tine in viata”. Istoricul elementului fosfor: • 1669 - H. Brand descopera prin fierberea urinei umane in absenta aerului o substanta care lumineaza, pe care o numeste "focul rece". Denumirea de fosfor provine de la cuvintele grecesti phos = lumina si phero = a purta, adica purtator de lumina. • 1845 - A. Scrotter descopera fosforul rosu, care nu are proprietatile inflamabile ale fosforului alb. Prin descoperirea fosforului rosu au aparut chibriturile cu fosfor rosu utilizate si in prezent. Raspandire: In natura - in galbenusul de ou, in lapte, peste, pui, carne. In organismul uman - 0,5 - 0,6%: • in oase, par si sange • in celulele nervoase si fibrele musculare; In vegetale - mocovi, rosii, ceapa, usturoi, struguri, nuci, migdale. Rolul fosforului in organismul uman: • este implicat in aproape toate reactiile fiziologice; • un element esential ce determina energia nervoasa; • necesar pentru structura normal a oaselor si dintilor; • ajuta in procesele de crestere si vindecare, lipsa lui din organism provoaca rahitismul. Este indicat in: • astenie fizica si intelectuala; • oboseala musculara (incordari de muschi, crampe); • afectiuni osoase; • anumite sindromuri osoase; Organismul uman are nevoie zilnic de 800 mgfosfor. Nu ingerati prea mult fosfor deoarece balanta interna se dezechilibreaza si nivelul calciului scade. Se recomanda meniurile zilnice sa contina mai multe fructe si legume.

54


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Prof. Marinela Suica 55


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

A sosit toamna .. A sosit anotimpul bacovian incarcat de tuse , tristete , goliciune .

A sosit anotimpul depresiilor , al nerviilor si al spaimei de necunoscut . Ma simt singura , inchisa intr-o carapace de frunze ruginii pe care sufletul meu le-a adunat de pe strada. Ascult aceeasi melodie la nesfarsit , singura doar cu ganduriile si sperantele mele . Imi tot repet in gand ca singuratatea e doar acum , intr-un prezent tragic in care pasarile nu mai canta , iar florile continua sa se ofileasca , odata cu sufletul . Singuratatea distruge fericirea . Singuratea este o gradina in care sufletul se usuca , iar florile care cresc in ea nu au parfum .

Ploaia bate in geam cu degete crispate . O privesc cu nepasare ‌ Incerc sa o alung , dar se agata de mine cu o furie nestapanita . Implor ajutor cerului dar zaresc dintr-o odata ochii inlacrimati ai acestuia si , la fel ca el , ma inec in lacrimi . Cat de frig este ! Este frig afara , este frig in sufletul meu . Frunzele danseaza haotic . Nici pasarile nu mai au glas . Plictisite si inghetate seamana cu niste marionette fara viata . As dori sa pot vedea chipul luminous al soarelui , dar stiu ca toamna il tine captiv intre nori . Ma retrag in camera mea pentru a nu mai simti atata pustiu , atata gol , atata tristete . Medeea Zavragiu Prof coord. Dania Badea

56


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Am fost mereu o impatimita a limbii romane,in generala si liceu a fost materia mea preferata,in facultate ma trezeam ca aveam mai toate cartile citite, dar continuam sa adun, sa acumulez, “Mioritaâ€? si-a gasit ecou in inima mea, l-am descoperit pe Mircea Eliade , pe care l-am parcurs cu interes si in intregime, devenind ,mai tarziu, subiectul unei ample lucrari. Dorul, acest cuvant intraductibil in alte limbi ma bantuia pe cararile tarii, realizand frumusetea acesteia pe care inca n-am strabatut-o in intregime, Am fost mereu ceea ce se cheama o patrioata chiar daca eram dezamagita la tot pasul, dar exista educatia solida, bunica si apoi mama ma duceau la biserica,IL cautam pe Dumnezeu la el acasa de mica si aceasta cautare nu ma parasit niciodata. Constat azi cu tristete ca valorile sunt uitate,limba si literatura romana sunt aruncate la cos, dorul se confunda cu trivialitatea, tinerii nostri nu cunosc acest sentiment,frumusetea acestei tarisoare nu e pretuita,intelectualii isi cauta , pe buna dreptate, rostul si implinirea in strainatate, lasandu-ne singuri, fara ocrotire si speranta.Totul pare straniu daca nar fi hilar ca in bancul ceausist cu rugamintea de a se deschide granitele:" nebunule, vrei sa ramanem singuri?!" Doar iubirea, ratacita si uitata in vreun tom al lui Minulescu, mai pare sa ne astepte pe noi, cei vesnic tineri, chiar daca doar in suflet; poate de aceea generatia noastra isi pastreaza forta sufleteasca, vigoarea, frumusetea morala,tineretea perpetua.Dorul ne mentine curati si puritatea ne ajuta sa dam o sansa tinerei generatii, ratacita si fara valori. Privind imensitatea marii si ascultand vuietul ei, nu pot sa nu ma gandesc la cat suntem de mici in fata Naturii,( nu uitati intranzitivitatea verbului), de neputinciosi si de speriati in fata maretiei Lui. Dar razele soarelui parguind trupurile noastre , abandonate pe nisipul fierbinte, sunt sarutul Cerului pentru acest Pamant daruit noua, oamenilor din Iubire. Sa-l pastram caci nu avem altul‌ 57


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Fericirea , acest substantiv abstract este ceva ce intalnesti extrem de rar, ea se confunda cu starea de exuberanta, cu euforia trairii unor sentimente care nu pot ramane in tine cuminti , ci se inversuneaza sa strige, sa-si anunte prezenta in sinele ametit de zgura si de cotidian. Exista , insa, si o stare de normalitate care naste fericire. Ea se numeste multumire, e atunci cand te trezesti dimineata si-ti bei cuminte cafeaua , iti faci planuri pentru ziua in curs si pentru altele ce vor veni, ai curaj si chiar indrazneala de a vorbi cu Dumnezeu si a-i cere cate ceva. E atunci cand el iti trimite sms si-ti spune ''Buna dimineatza, iubire"chiar daca abia s-a ridicat din pat de langa tine. E atunci cand copilul a luat un examen greu pentru care tu te-ai rugat in genunchi, e atunci cand zambesti pe strada cu gandul aiurea si cu plasa in mana pentru treburi mai pamantene.

Aceasta normalitate este fericirea, de care nu esti constient, ba esti chiar nemultumit ... pana intr-o zi cand te loveste viata, din motive ce ne scapa. Abia atunci traiesti retrospectiv si realizezi ca mereu vrei altceva, ca alergi tot timpul dupa himere

Cand nu vezi dincolo de el, cand intorci capul spre Cer si-L intrebi cu teama:" De ce, Doamne, tocmai eu?"... atunci e iesire din normalitate, o stare in care stii ca ai fost incercat cu un scop, ca se asteapta de la tine reactii firesti; doar ca tu nu mai esti firesc, totul in tine e durere, e amaraciune. Inving doar cei care cauta, care nu se lasa dominati de teama. Ce arme sa gasesc, Doamne , sa ma apar, m-ai uitat sau trebuie sa platesc pentru aroganta de a fi Iubita, Femeie...? Cum sa reintru in normalitatea cenusie, sa redevin anonima si fericita?! Nu stiu ce sacrificii mi se cer , dar sunt pregatita sa le fac, stiu drumul, l-am urmat mereu, doar probele mi se par grele. Am nevoie de adjuvanti si de un miracol: starea de normalitate... Prof. Dania Badea 58


__________________________________________________________________Oglinzi_____________

Motto ……………………………………………………………………………….….………… 2 Cuvant Inainte …………………………………………………………………….….………… 3 Comitetul De Redactie ……………………………………………………………..….………… 4 Inceputul de an scolar …………………………………………………………………………… 5 Aniversarea Scolii Gimnaziale “Sfantul Nicolae” ……………………………………………… 7 Despre scoala mea de suflet ……………………………………………………….…………… 12 Povestea cartii …………………………………………………………………….…………… 15 O excursie de neuitat ………………………………………………………………..……..…… 27 Sanatatea preadolescentului …………………………………………………….……………… 30 Dansul sportiv ……………………………………………………………………..…………… 32 Corespondenta dintre Eminescu si Veronica Micle ………………………………….………… 34 Colind de inima ………………………………………………………………………………… 37 Portret de colega …………………………………………………………………..…………… 39 Ziua Unirii ……………………………………………………………………………………… 42 Dragobetele, simbolul iubirii …………………………………………………...……………… 43 Lacul - Mihai Eminescu - traducere in franceza ……………………………………..……… 45 Limba noastra …………………………………………………………………………..……… 47 Poezii in limba engleza …………………………………………………………….….…..…… 49 Matematica si muzica …………………………………………………………..……..……..… 51 Fosforul (Chimie) ……………………………………………………………..……………..… 54 Emotii de toamana ………………………………………………………………….………..… 56 A fost odata …………………………………………………………………………………..… 57

59

Oglinzi 2014 Nr:1  

Sydney Harris spunea ca “scopul educatiei e sa transforme oglinzile in ferestre”, de aceea revista coordonata de doamna profesor, Daniela Ba...