Page 1

Institutul Naţional de Cercetări Economice INSTITUTUL DE ECONOMIE MONDIALĂ

IMPACTUL DEZASTRELOR ASUPRA ECONOMIILOR EUROPENE

Coordonatori: Prof. dr. Virginia Cãmpeanu dr. Dana Ghiţac

* Seceta şi Inundaţiile

 Analiza ocurenţei dezastrelor naturale hidro-meteo în Europa şi România: Seceta şi Inundaţiile  Evaluarea impactului economic şi social al dezastrelor naturale în Europa şi România  Impactul dezastrelor naturale hidro -meteo asupra indicatorilor macroeconomici ai principalelor state europene afectate si simularea beneficiilor masurilor de prevenţie  Măsuri

la

nivel

European

de

prevenţie şi management al riscului de dezastre naturale.  Măsuri de reducere a ritmului încălzirii globale - factor de influenţă asupra dezastrelor naturale hidro-meteorologice

2007


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene SECETA ŞI INUNDAŢIILE

CUPRINS INTRODUCERE. Autori: Prof. dr. Virginia CÂMPEANU, dr. Dana GHIŢAC............................... 7 CAPITOLUL I ANALIZA OCURENŢEI DEZASTRELOR NATURALE HIDRO-METEO IN EUROPA ŞI ROMÂNIA: SECETĂ ŞI INUNDAŢII. Autori: Prof. dr. Virginia CÂMPEANU, dr. Dana GHIŢAC .......................................................................................................................... 14 1.1 CAUZE POTENŢIALE ALE DEZASTRELOR NATURALE HIDRO-METEO ...................................... 14 1.2 RISCUL STATELOR EUROPENE LA DEZASTRE HIDRO-METEO ............................................. 19 1.2.1 Seceta ................................................................................................ 20 1.2.2 Inundaţiile ........................................................................................... 23 1.3 COSTURILE DEZASTRELOR NATURALE HIDRO-METEO .................................................... 25 1.3.1 Costurile inundaţiilor la nivel european .................................................... 25 1.3.2. Costurile secetelor la nivel european....................................................... 26 1.3.3 Costurile inundaţiilor şi secetelor din România........................................... 27 CAPITOLUL II EVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL AL DEZASTRELOR NATURALE IN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIA. Autori: Prof. dr. Virginia CÂMPEANU, dr. Dana GHIŢAC ............. 30 2.1 METODE DE EVALUARE A CONSECINŢELOR PROVOCATE DE DEZASTRELE NATURALE HIDRO-METEO . 30 2.2 OCURENŢA INUNDAŢIILOR DIN EUROPA LA NIVEL REGIONAL ........................................... 31 2.2.1. Numărul de evenimente de inundaţii în Europa ........................................ 31 2.2.2. Numărul de dezastre prin inundaţii, pe regiuni ale Europei ......................... 33 2.3. IMPACTUL SOCIAL AL INUNDAŢIILOR DIN EUROPA ...................................................... 35 2.3.1 Număr de persoane decedate ................................................................. 35 2.3.1.1. Număr total de persoane decedate datorită inundaţiilor în Europa ............ 35 2.3.1.2. Număr de persoane decedate ca urmare a inundaţiilor pe regiuni europene .................................................................................................................. 36 2.3. 2. Număr de persoane afectate de inundaţii ............................................... 38 2.3.2.1. Număr total de persoane afectate de inundaţii în Europa ........................ 38 2.3.2.2. Persoane afectate de inundaţii pe regiuni europene ................................ 38 2.4 IMPACTUL ECONOMIC AL DEZASTRELOR PROVOCATE DE INUNDAŢII ÎN EUROPA ...................... 41 2.4.1. Pagube materiale ................................................................................. 41 2.4.1.1. Suma pagubelor materiale directe cauzate de inundaţii dezastruoase în Europa ........................................................................................................ 41 2.4.1.2. Valoarea pagubelor materiale directe cauzate de inundaţii dezastruoase pe Euro-regiuni ................................................................................................. 43 2.4.2 Concluzii ............................................................................................. 46


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

2

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

CAPITOLUL III IMPACTUL DEZASTRELE NATURALE HIDRO-METEO ASUPRA INDICATORILOR MACRO-ECONOMICI AI PRINCIPALELOR STATE EUROPENE AFECTATE ŞI SIMULAREA BENEFICIILOR MĂSURILOR DE PREVENŢIE. Autori: Prof. dr. Virginia CÂMPEANU, dr. Dana GHIŢAC .................................................................................... 48 3.1 CORELAŢII ÎNTRE DEZASTRELE NATURALE HIDRO-METEO ŞI INDICATORII MACRO-ECONOMICI ..... 48 3.1.1 Corelaţii între pagubele provocate de inundaţii şi secetă în Europa şi creşterea economică pre şi post dezastru ....................................................................... 48 3.1.2 Corelaţii între pagubele provocate de inundaţii şi secetă la nivelul ţărilor europene şi indicatorii macro-economici ai acestora ........................................... 51 3.2 SIMULAREA VULNERABILITĂŢII ECONOMIILOR EUROPENE, INCLUSIV A ROMÂNIEI LA DEZASTRELE NATURALE HIDRO-METEO ........................................................................................ 60 3.2.1 Metodologia propusă ............................................................................. 60 3.2.2 Simularea vulnerabilităţii economiilor europene ......................................... 62 CAPITOLUL IV MĂSURI LA NIVEL EUROPEAN DE PREVENŢIE ŞI MANAGEMENT AL RISCULUI DE DEZASTRE NATURALE. Autori: drd. Andreea DRĂGOI, dr. Răzvan CÎMPEAN ..................... 73 4.1 MANAGEMENTUL EFICIENT AL DEZASTRELOR NATURALE ................................................. 73 Măsuri preventive (de prevenire, protecţie şi pregătire) ...................................... 73 Măsuri operative (desfăşurate în timpul producerii dezastrului) ............................ 74 Măsuri ce se întreprind după dezastru .............................................................. 74 4.2 CADRUL GENERAL AL MĂSURILOR ÎNTREPRINSE LA NIVELUL UE PENTRU COMBATEREA ŞI PREVENIREA EFECTELOR DEZASTRELOR NATURALE ........................................................................... 74 Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ........................................................ 75 Intervenţia altor instrumente .......................................................................... 77 4.3 MĂSURI DE COMBATERE ŞI PREVENŢIE A DEZASTRELOR NATURALE ÎN VIITOR LA NIVEL REGIONAL . 78 Prevenţia este mai eficientă decât combaterea .................................................. 78 Combaterea dezastrelor şi fondurile structurale ................................................. 79 PROGRAMUL OPERAŢIONAL DE MEDIU ...................................................... 79 4.4 MANAGEMENTUL RISCULUI DE INUNDAŢII ÎN EUROPA ................................................... 80 CAPITOLUL V MĂSURILE DE REDUCERE A RITMULUI INCĂLZIRII GLOBALE - FACTOR DE INFLUENŢĂ ASUPRA DEZASTRELOR NATURALE HIDRO-METEOROLOGICE. AUTORI: Drd. Lucia IORDACHE, Emilia BĂLAN .......................................................... 88 5.1 TENDINŢE GENERALE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, IMPACT ŞI ADAPTARE ÎN SECOLUL 21 ....... 88 5.1.1 Factorii climatici şi tendinţele înregistrate în cursul secolului 20 în Europa ..... 88 5.1.2 Previziuni referitoare la tendinţele modificării climei la orizont 2070-2099 ..... 90


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

3

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

5.1.3 Concluzii generale privind efectele negative ale schimbărilor climatice extreme şi măsuri de adaptare în Europa ...................................................................... 91 5.2 IMPACTUL ŞI OPŢIUNILE DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN EUROPA ...................... 94 5.2.1 Impactul schimbările climatice asupra sistemelor socio-economice şi vulnerabilitatea acestora la dezastre naturale ................................................... 94 5.2.1.1 Resursele de apă ............................................................................... 94 5.2.1.2 Sistemele marine şi de coastă .............................................................. 97 5.2.1.3 Regiunile montane şi sub-arctice .......................................................... 98 5.2.1.4 Silvicultura........................................................................................ 99 5.2.1.5 Zonele umede şi ecosistemul acvatic .................................................. 100 5.2.1.6 Biodiversitatea ................................................................................ 100 5.2.1.7 Agricultura şi piscicultura .................................................................. 101 5.2.1.8 Energie şi transport .......................................................................... 103 5.2.1.9 Turism ........................................................................................... 105 5.2.1.10 Asigurări ....................................................................................... 106 5.2.1.11 Sănătatea umană ........................................................................... 106 5.2.2 Adaptarea la impactul schimbărilor climatice şi măsurile luate pentru atenuarea efectelor .................................................................................................... 107 5.2.3 Concluzii ........................................................................................... 108 5.3 ABORDAREA INTEGRATĂ A MĂSURILOR PENTRU PREVENIREA SECETELOR ÎN VIITOR ŞI DIMINUAREA DEFICITULUI DE APĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ .............................................................. 110 5.3.1 Un sistem adecvat de tarifare a apei ...................................................... 111 5.3.2 Măsuri pentru prevenirea secetelor........................................................ 113 5.3.3 Măsuri pentru sprijinirea alocării eficiente a apei ..................................... 114 5.3.4 Măsuri privind dezvoltarea tehnologiilor şi practicilor pentru utilizarea eficientă a apei ....................................................................................................... 116 5.3.5 Măsuri pentru crearea în Europa a unei culturi în domeniul economisirii apei 118 5.3.6 Măsuri pentru noi resurse de apă .......................................................... 119 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 120

ANEXE ……………………………………………………………………………………. 126


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

4

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Lista tabelelor Tabelul 1: Dezastre naturale hidrologice în România în perioada 1908- 2007 ............... 10 Tabelul 2: Consumul de energie pe bază de gaze naturale în Uniunea Europeană şi numărul evenimentelor de inundaţii, 1994-2004 ............................................... 16 Tabelul 3: Consumul de energie pe bază de produse petroliere in Uniunea Europeană şi numărul evenimentelor de inundaţii, 1994-2004 ............................................... 17 Tabelul 4: Impactul economic şi social al inundaţiilor pe plan mondial şi european, 20002005 ........................................................................................................... 26 Tabelul 5: România - Top Dezastre naturale hidrologice, în ordinea pagubelor economice, 1970-2005 .................................................................................. 28 Tabelul 6: Impactul la nivel regional al inundaţiilor din România, 1998-2002 ............... 28 Tabelul 7: Dezastre naturale hidrologice în Romania în perioada 1908- 2007 ............... 29 Tabelul 8: Franţa - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ...................................................................... 63 Tabelul 9: Germania - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru12 .................................................................... 65 Tabelul 10: Italia - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ...................................................................... 67 Tabelul 11: Spania - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ...................................................................... 69 Tabelul 12: România - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ...................................................................... 71 Tabelul 13: Prognoza impactului schimbărilor climatice asupra disponibilităţilor de apă, a secetei şi a ocurenţei inundaţiilor în Europa, la orizont 2020, 2050, 2070) ............. 96

Lista graficelor Graficul 1: Structurarea tipurilor de dezastre naturale funcţie de numărul de evenimente, număr de persoane afectate şi pierderi materiale cauzate pe plan mondial. ............ 9 Graficul 2: Costuri materiale estimate pentru efectele dezastrelor naturale ................. 11 Graficul 3: Ponderea costurilor materiale estimate pentru dezastrele naturale ............. 12 Graficul 4: Corelaţie între consumul de energie bazat pe gaze naturale şi produse petroliere în Europa şi ocurenţa evenimentelor dezastruoase de inundaţii şi secetă . 15 Graficul 5: Corelaţie între dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa şi ocurenţa evenimentelor dezastruoase de inundaţii şi secetă ................................ 18 Graficul 6: Costuri medii anuale ale pagubelor provocate de inundaţii în cele mai afectate ţări europene, 1998-2002 .............................................................................. 25 Graficul 7: Număr total de dezastre prin inundaţii în macro-regiunile Europei, 1973-2002 .................................................................................................................. 32 Graficul 8:Număr total de inundaţii dezastruoase raportate în fiecare deceniu (1973-2002), pe regiuni în Europa .................................................................. 34


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

5

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 9: Număr total de persoane decedate raportate în Europa, 1973-2002 ........... 35 Graficul 10: Număr total de persoane decedate pe Euro-Regiuni (ONU) ...................... 37 Graficul 11: Numărul persoanelor afectate de inundaţii pe euro-regiuni, 1973-1982; 1983-1992; 1993-2002 ................................................................................. 39 Graficul 12: Suma totală a pagubelor materiale raportate in Europa, în perioada 1973-2002................................................................................................... 42 Graficul 13: Valoarea pagubelor materiale raportate pe Euro-regiuni, 1973-1982, 1983-1992, 1993-2002 ................................................................................. 44 Graficul 14: Corelaţii între pagubele provocate de secetă şi inundaţii în Europa şi creşterea economică (rata de creştere a PIB), 1925-2003 ................................... 50 Graficul 15: Marea Britanie: Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici .......................................................................................... 52 Graficul 16: Germania: Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1965-2005 ................................................................... 53 Graficul 17: Germania: Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu ................................................................. 54 Graficul 18: Franţa: Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1965-2005 ................................................................... 55 Graficul 19: Franţa: Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu ................................................................. 56 Graficul 20: Italia: Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1965-2005 .................................................................................. 57 Graficul 21: Italia: Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu ................................................................. 57 Graficul 22: Ungaria: Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macroeconomici în ultimul deceniu ........................................................................... 58 Graficul 23: România: Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1980-2005 ................................................................... 59 Graficul 24: România - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu ................................................................. 60 Graficul 25: Franţa – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ................................................ 64 Graficul 26: Germania – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru............................................. 66 Graficul 27: Italia – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ................................................ 68 Graficul 28: Spania – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ................................................ 70 Graficul 29: România – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru ................................................ 72


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

6

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Lista figurilor Figura 1: Europa: numărul dezastrelor naturale raportate, 1998-2002 ....................... 19 Figura 2: Populaţia expusă la secetă în Europa (1980–2000) .................................... 21 Figura 3: Europa: concentrarea inundaţiilor repetate ............................................... 24 Figura 4: Tipologia evaluării pagubelor provocate de dezastrele hidro-meteo (inclusiv inundaţii)..................................................................................................... 31

Lista anexelor Anexa 1: Impactul social la nivel micro-economic (zonă) pe termen scurt (pe eveniment) al inundaţiilor în ţările europene .................................................................... 125 Anexa 2: Inundaţii în ţările europene: impact social şi economic, la nivel micro, pe termen scurt, 2000-2005 ............................................................................. 130


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

7

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Introducere Costurile sociale şi economice ale dezastrelor naturale sunt substanţiale, nu doar ca rezultat al pagubelor înregistrate cînd apar astfel de evenimente, ci şi datorită eforturilor necesare pentru adaptare şi redresare. Înţelegerea impactului acestor catastrofe poate ajuta la conceperea unor strategii şi planuri de măsuri mai bune, care să optimizeze instrumentele necesare administrării perioadelor de criză. Obiectivul general al autorilor este analiza impactului economic şi social pe termen scurt la nivel micro-economic al unor dezastre naturale pe plan european şi în România, precum şi analiza impactului pe termen lung al acestora la nivel macro-economic, cu relevarea beneficiilor potenţiale induse de măsurile de prevenire şi management al riscului de dezastre naturale. Obiectivele specifice se referă la:  analiza dezastrelor naturale hidro-meteorologice pe plan european,  analiza factorilor ce contribuie la declanşarea şi creşterea frecvenţei dezastrelor hidro-meteo,  analiza impactului economic şi social al dezastrelor la nivel micro, mezo şi macro-economic,  simularea vulnerabilităţii economiilor europene, inclusiv a României la dezastrele naturale hidro-meteo;  evidenţierea măsurilor strategice pre şi post dezastru iniţiate de Uniunea Europeană pe termen mediu şi lung. Rezultatul cercetărilor se va concretiza în evidenţierea unor elemente de sprijin pentru o strategie a României de prevenire şi diminuare a impactului economic şi social al dezastrelor naturale, în context european, pentru planuri de acţiune integrate în planurile europene, care să optimizeze instrumentele necesare administrării perioadelor de criză.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

8

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Concluziile se doresc semnificative pentru procesul de dezvoltare durabilă a României, prin implicaţiile pe care le pot avea generarea şi diseminarea informaţiei în politica macroeconomică, în domeniul finanţelor publice şi în programele naţionale de acoperire a costurilor necesare prevenirii şi eliminării efectelor dezastrelor naturale.

În această etapă, activităţile echipei de cercetare s-au centrat pe analiza a două tipuri de dezastre naturale hidro-meteorologice - inundaţii şi secetă. Metodologie a. Cadrul metodologic pentru realizarea proiectului este bine dezvoltat, utilizându-se metoda benchmark pentru relevarea experienţelor europene, în special a celor de succes referitoare la căile de atenuare a consecinţelor negative ale dezastrelor naturale. Pe de altă parte s-au pus bazele pentru crearea unui instrument de tehnologie a informaţiei (IT), utilizat pentru selectarea şi clasificarea uniformă a datelor. Proiectul propune multe elemente de noutate, atât în ce priveşte abordarea unei asemenea analize de impact în România, cu concluzii specifice, cât şi simularea beneficiilor măsurilor de prevenţie asupra economiilor naţionale cele mai afectate din Europa, inclusiv România. Totodată sunt analizate unele instrumente ale Uniunii Europene, de combatere a efectelor negative ale dezastrelor naturale prin politica de minimizare şi management al riscurilor inundaţiilor şi prin politica ajutoarelor de stat, în domeniul dezastrelor naturale şi al protecţiei mediului. b. Clasificarea dezastrelor naturale Potrivit unei clasificări recunoscute pe plan mondial, dezastrele naturale sunt de natură hidro-meteorologică (inundaţii, secetă, temperaturi extreme, tornade, furtuni s.a) şi de natură geologică (seisme), fiecare tip fiind asociat cu forme de vulnerabilitate evenimentelor.

economică

distinctă,

ceea

ce

reflectă

parţial

frecvenţa


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

9

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 1: Structurarea tipurilor de dezastre naturale funcţie de numărul de evenimente, număr de persoane afectate şi pierderi materiale cauzate pe plan mondial.

Ocurenţă Cutrem ure 6% Epidemii 14%

Alte dezastre naturale 3%

Furtuni 22%

Secetă 6% Tem peraturi extrem e 5%

Inundaţii 37%

Alunecări teren 4%

Incendii pădure 3%

Total persoane afectate

Cutremure 45% Alte dezas tre naturale 7%

Furtuni 21%

Inundaţii 26% Alunecări teren 1%

Pierderi materiale

Furtuni 56%

Alte dezastre naturale 2%

Cutremure 13% Secetă 4% Inundaţii 21% Incendii pădure 2%

Temperaturi extreme 2%

Sursa: IEM, 2006, Calculat pe baza "EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database,Sep-29-2006”, Université Catholique de Louvain - Brussels, Belgium


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

10

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Spre deosebire de evenimentele de natură geologică, periodicitatea mare a hazardului hidro-meteorologic încurajează şi permite adaptarea activităţilor economice şi sociale. Înregistrările istorice ale evenimentelor hidro-meteo permit evaluarea riscului pentru a se putea informa decidenţii din domeniul investiţiilor şi producţiei asupra localizărilor mai puţin supuse riscului de dezastre naturale hidro-meteo şi pentru atenuarea efectelor dezastrelor. c. Selectarea tipurilor de dezastre naturale, asupra cărora s-a concentrat analiza de impact (inundaţii şi secetă), s-a făcut având în vedere: 

costurile dezastrelor naturale hidro-meteo în Europa şi în context mondial, 1907-2007 (Graficul 1, Graficul 2), dar mai ales

frecvenţa şi amplitudinea unor dezastre şi calamităţi naturale de natură hidrologică în România (Tabelul 1).

Tabelul 1: Dezastre naturale hidrologice în România în perioada 1908- 2007 Număr Evenimente Seceta

2 Media/eveniment

Temperaturi extreme

13

Media/eveniment Inundaţii

38 Media/eveniment

Alunecări de teren

1

Media/eveniment Tornadă, furtună Media/eveniment

9

Total persoane afectate

Pagube materiale (mii $) 0

500 000

0

250 000

2700

0

208

0

1 605 225

3 258 190

42243

85 742

330

0

330

0

8366

0

930

0

Evenimente înregistrate în CRED EM-DAT. Primul eveniment: Oct/1908, ultimul eveniment înregistrat: Aug/2007, creat Oct-16-2007.

Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, Université catholique de Louvain - Brussels - Belgium"


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

11

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Cea mai mare parte a costurilor dezastrelor provin din rândul celor de natură hidro-meteo, atât în Europa cât şi pe celelalte continente; dacă fenomenul de secetă implică costuri care nu se diferenţiază prea mult de la un continent la altul, inundaţiile afectează în mare măsură toate continentele, dar în cea mai mare măsură Asia, urmată de Europa şi America. Graficul 2: Costuri materiale estimate pentru efectele dezastrelor naturale ( în milioane dolari SUA )

MONDIAL 1907-2007 250.000

700.000

200.000

600.000 150.000

500.000

400.000

Tehnologice Hidro-Meteo Geologice

Secetă Inundaţii

100.000 50.000 0 Africa

America

Asia

300.000

Australia, Europa Noua Zeelanda, Oceania

200.000

100.000

0

Africa

America

Asia

Australia, Noua Zeelanda, Oceania

Europa

Sursa: calcule autori IEM, 2007, pe baza datelor EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, "Université Catholique de Louvain - Brussels - Belgium"

Pentru Europa, analiza structurii costurilor implicate de dezastrele naturale din ultimul secol, relevă că 76% din totalul costurilor au fost induse de dezastrele hidro-meteo, din care 47% de inundaţii şi 9% de secetă. Celelalte tipuri de dezastre naturale, apărute cu o mult mai mică frecvenţă în Europa, induc costuri totale mai scăzute la nivelul întregului secol.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

12

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 3: Ponderea costurilor materiale estimate pentru dezastrele naturale

EUROPA 1907-2007

T ehnologice 6%

Geologice 18%

Hidro-M eteo 76% Inundaţii 47%

Altele 44% Secetă 9%

Sursa: calcule autori IEM, 2007, pe baza datelor EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, "Université Catholique de Louvain - Brussels - Belgium"

d. Abordarea temei s-a făcut prin adoptarea definiţiilor acceptate la scară largă pentru

conceptele

de

bază

(calamitate,

dezastru,

vulnerabilitate,

risc,

sensibilitate, rezilienţă). 

Calamitatea naturală este un eveniment geofizic, atmosferic sau hidrologic, care poate cauza daune sau pierderi. În general, aceste evenimente au un caracter ieşit din comun şi extrem (din perspectiva limitelor acceptate ca fiind normale pentru fenomenele naturale, precum ploile, furtunile sau mişcările seismice), prezentând un grad de risc.

Riscul este perceput ca fiind ”o combinaţie între probabilitatea, sau frecvenţa, sau ocurenţa unei catastrofe şi magnitudinea consecinţelor apariţiei acesteia” (Royal Society 1992: 4)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

13

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Dezastrele naturale sunt catastrofele de mari proporţii (sau care intervin pe neaşteptate într-o comunitate vulnerabilă), al căror efect este atât de mare încât depăşeşte, în mod clar, capacitatea de răspuns a regiunii afectate şi necesită asistenţă interregională sau internaţională. În general, aceste situaţii apar atunci când este vorba de mii de victime omeneşti, de mii de persoane rămase fără locuinţă sau, în cazul în care o ţară suferă pierderi economice substanţiale – în raport cu capacitatea sa de acoperire a costului pagubelor produse.

Vulnerabilitatea reprezintă posibilitatea de a suferi distrugeri sau pierderi, exprimată în termeni de sensibilitate şi rezilienţă faţă de magnitudinea consecinţelor unui potenţial eveniment. Din perspectivă economică, un dezastru implică un cumul de pierderi în capitalul uman, material şi financiar şi o diminuare a activităţilor economice, precum generarea de venituri, investiţii, consum, producţie şi forţă de muncă. De asemenea, se pot înregistra şi efecte severe asupra fluxului financiar, în ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile din domeniul public sau privat (Benson and Clay 1998).

Sensibilitatea reacţiei economice la şocul unui dezastru se reflectă, la nivel macroeconomic sau sectorial, prin devierea rezultatelor economice de la trendurile pe care ar fi trebuit să evolueze în mod normal - dacă nu se iau în calcul efectele acestui eveniment. În practică, deoarece activitatea economică este sensibilă la multe influenţe, care includ alte surse de şoc, este foarte greu să se identifice cu precizie impactul unui dezastru sau al unei serii de dezastre naturale, dar noi vom simula, printr-o

metodologie

inovativă,

delimitarea

impactului

dezastrelor provocate de inundaţii şi secetă asupra economiilor, la nivelul celor mai afectate state europene, inclusiv România. 

Rezilienţa este viteza cu care se reia activitatea economică, respectiv viteza de redresare în urma unui dezastru natural.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

14

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Capitolul I

ANALIZA OCURENŢEI1 DEZASTRELOR NATURALE HIDRO-METEO IN EUROPA ŞI ROMÂNIA:SECETĂ ŞI INUNDAŢII

1.1 Cauze potenţiale ale dezastrelor naturale hidro-meteo Analiza cauzelor potenţiale ale evenimentelor de inundaţii şi secetă în Europa este realizată pe baza unei perioade eşantion, 1994-2004, caracterizată prin creşterea fără precedent a numărului şi a frecvenţei acestor evenimente cu consecinţe dezastruoase. 

Începând din anul 1994, numărul dezastrelor naturale hidro-meteo în Europa s-a înscris într-o tendinţă de creştere accelerată, cu maxime în perioada 2000-2003, când inundaţiile s-au succedat cu o mai mare frecvenţă.

Urmărind pentru perioada 1994-2004 dinamica consumurilor de energie provenită din hidrocarburi - gaze naturale şi produse petroliere, în Europa se observă o tendinţă cvasicontinuă de creştere a acestora (graficul de mai jos); mai mult, se observă că recordurile succesive ale numărului de inundaţii din anii 2000 şi 2002 apar la o diferenţă de 1-4 ani după recordurile

succesive

ale

consumurilor

de

energie

provenită

din

hidrocarburi, ceea ce ar putea conduce la concluzia că există o corelaţie între cele două variabile, dar nu una direct proporţională, ci mai degrabă prin acumularea consumurilor energetice anuale.

1

număr de evenimente şi frecvenţa acestora


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

15

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 4: Corelaţie între consumul de energie bazat pe gaze naturale şi produse petroliere în Europa şi ocurenţa evenimentelor dezastruoase de inundaţii şi secetă 30

550.000

500.000

Ocurenţă Secetă

25

450.000

Consum gaz natural

20

Consum produse petroliere 400.000 15 350.000

Consum (mii tone)

Număr evenimente/an

Ocurenţă Inundaţii

10 300.000

5

250.000

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

1982

1981

1980

1979

1978

1977

1976

1975

1973

1972

1970

200.000 1906

0

Sursa: calcule autori, IEM, 2007, pe baza datelor Eurostat

Dacă extindem analiza la nivelul celor mai afectate ţări europene datorită inundaţiilor, se observă că cele mai dezvoltate ţări din Europa, care în perioada

1994-2004

au

înregistrat

creşteri

sensibile

ale

consumurilor energetice bazate pe hidrocarburi (gaze naturale şi produse petroliere, în analiza noastră) şi care deţin cele mai ridicate ponderi în consumurile de hidrocarburi ale UE-27 (Tabelul 2, Tabelul 3), au înregistrat cel mai mare număr de evenimente dezastruoase de inundaţii, ceea ce confirmă influenţa consumului de hidrocarburi asupra schimbării climei, cu urmările dezastruoase ale acesteia, in cazul analizei noastre: inundaţii şi secetă.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

16

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 2: Consumul de energie pe bază de gaze naturale în Uniunea Europeană şi numărul evenimentelor de inundaţii, 1994-2004 Număr evenimente

Dinamica consumului

Consum gaze naturale

Inundaţii

gaze naturale

Pondere in total (%) 1994-2004

1994

2004/1994 2004

(1994=100)

UE-27

100

100

129

Germania

3

21

21,5

135

Franţa

25

11,7

11,7

129

Italia

12

14,3

15

135,5

Marea Britanie

17

20

18,3

116

7

2,3

6

326

19

3,9

2,9

95

Spania România

Sursa: calcule autori, IEM, 2007, pe baza datelor Eurostat

Excepţie face România, cu o pondere de sub 3% din nivelul consumului de energie pe bază de hidrocarburi al UE-27, dar care ocupă al doilea loc (după

Franţa)

în

ce

priveşte

numărul

evenimentelor

de

inundaţii

dezastruoase în perioada de referinţă. 

Această

excepţie

confirmă

concluzia

dezastrele

naturale

hidro-

meteorologice, influenţate de activităţile umane ce produc încălzirea globală au efecte transfrontaliere şi, ca urmare, măsurile strategice de reducere a efectelor dezastrelor trebuie să fie participative cel puţin la nivelul continentului european.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

17

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 3: Consumul de energie pe bază de produse petroliere in Uniunea Europeană şi numărul evenimentelor de inundaţii, 1994-2004 Număr evenimente Inundaţii

1994-2004

Consum produse petroliere

Dinamica consumului produse petroliere

Pondere in total %

2004/1994

1994

2004

1994=100

UE-27

100

100

110

Germania

3

23

18,2

88

Franţa

25

14,7

14,9

111

Italia

12

11,3

11,9

115

Marea Britanie

17

13,5

12,9

106

7

8,6

10,5

134

Grecia

14

2,3

2,8

133

România

19

1,2

1,5

133

Spania

Sursa: calcule autori, IEM, 2007, pe baza datelor Eurostat

Corelaţia consum de energie pe bază de hidrocarburi- număr de evenimente de inundaţii dezastruoase constituie o ipoteză, pe care în continuare o vom verifica cu nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, care

sunt

proporţionale

cu

consumurile

de

energie

pe

bază

de

hidrocarburi: 

Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră din Europa în aceeaşi perioadă, 1994-2004, reflectă acţiunea conjugată a doi factori cu efect contradictoriu (de anihilare reciprocă) şi anume: pe de o parte dinamica ascendentă a consumurilor energetice pe bază de hidrocarburi, necesare dezvoltării economice, iar pe de altă parte măsurile luate, în special de către Uniunea Europeană prin Strategia de dezvoltare durabilă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi încetinirea schimbărilor climatice. În baza Protocolului Kyoto, Uniunea Europeană s-a angajat să reducă cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2008-2012, comparativ cu anul de bază al Protocolului Kyoto.

În aceste condiţii, din datele analizate apar următoarele observaţii:


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

18

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

creşterea mai accelerată a emisiilor de gaze cu efect de seră într-un

o

an are efecte dezastruoase după un interval de 1-3 ani; anii 2000 şi 2002, cu niveluri record ale numărului de inundaţii în

o

Europa sunt anii cu cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce ar putea demonstra reducerea activităţii economice din aceşti ani, ca urmare a dezastrelor naturale şi, implicit reducerea consumurilor necesare de hidrocarburi în aceşti ani de criză (vezi Graficul 3, care atestă această ipoteză); Dinamica numărului de dezastre hidro-meteo este influenţată

o

direct, mai degrabă de acumularea cantitativă în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră, decât de dinamica anuală a acestora (Grafic 5); Graficul 5: Corelaţie între dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa şi ocurenţa evenimentelor dezastruoase de inundaţii şi secetă 30

95

Ocurenţă Secetă

94

Număr evenimente/an

Ocurenţă Inundaţii 93

Emisii gaze de seră 20

92 15 91 10 90

5

89

Sursa: calcule autori, IEM, 2007, pe baza datelor Eurostat

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

1982

1981

1980

1979

1978

1977

1976

1975

1973

1972

1970

88 1906

0

Echivalente CO2 (an 2005 = 100)

25


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

19

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

1.2 Riscul statelor europene la dezastre hidro-meteo Diversitatea geofizică şi climatică a Europei o face susceptibilă la o largă paletă de evenimente naturale extreme. Astfel, sistemul de râuri mari din vestul, centrul şi estul Europei, ca şi cele mai înguste din zona mediteraneeană, determină vulnerabilitatea acestor zone la inundaţii. În mod similar, sudul Europei este predispus la secetă. Aşa cum rezultă din Figura 1, România este una dintre cele mai afectate ţări din Europa, datorită dezastrelor naturale2 din ultimii ani.

Figura 1: Europa: numărul dezastrelor naturale raportate, 1998-2002

Sursa: EEA- ETC/TE, pe baza EM-DAT, 2003

2

Notă: Pentru a fi considerate dezastre naturale, au fost luate în considerare cel puţin unul dintre următoarele criterii: Cel puţin 10 morţi; 100 persoane afectate;o solicitare pentru asistenţă internaţională; declararea stării de urgenţă a unui stat.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

20

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

1.2.1 Seceta În ultimii 30 de ani, cel puţin 11% din populaţie şi 17% din teritoriul Europei au fost afectate de deficitul resurselor de apă3, iar tendinţele recente arată o extindere semnificativă a acestor efecte, în contextul schimbărilor climatice globale, cu consecinţe directe asupra cetăţenilor şi sectoarelor economice care utilizează apa sau depind de apă (agricultura, turismul, industria, energia şi transporturile), dar şi cu impact negativ mai larg asupra resurselor naturale. În cursul ultimelor trei decenii au fost afectate de secete ţări ca Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania şi Marea Britanie, dar cu grade diferite de intensitate. Italia, Portugalia, Cipru, Spania şi Franţa au înregistrat cea mai mare frecvenţă a secetelor

în

perioada

1976-2006,

numărul

acestor

evenimente

climatice

situându-se între 8 şi 21 pe ţară. În câteva ţări din nordul şi estul Europei (Belgia, Marea Britanie, Finlanda, Germania,

Ungaria,

Lituania,

Olanda,

Norvegia,

Slovacia)

au

fost

întregistrate secete severe, în special în perioada mai recentă. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, secetele afectează o mare parte a teritoriului (Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Malta, Portugalia, Spania), în timp ce în alte ţări este afectată în mod frecvent o anumită parte a teritoriului (Belgia, Austria). Durata secetelor variază mult de la o ţară la alta. În Cipru, Italia, Portugalia, şi Spania, secetele pot să dureze unul sau mai mulţi ani. În alte ţări, durata secetelor a fost în cele mai multe cazuri de o lună (Ungaria, Germania, Lituania) sau între două şi şase luni (Austria, Belgia, Franţa). Finlanda a fost afectată de o secetă care a durat 270 de zile (august 2002 -aprilie 2003). Datele furnizate de statele membre ale UE evidenţiază o creştere medie anuală semnificativă a teritoriului şi a populaţiei afectate de secete în UE, 3

Deficitul resurselor de apă apare atunci când cererea de apă este superioară resurselor de apă exploatabile în condiţii durabile.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

21

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

de la 6%, în perioada 1976-1990, la 13%, în perioada 1991-2006. Pentru ţările membre ale Uniunii Europene din Estul Europei şi regiunea Mării Negre, anul 2007 a fost deosebit de secetos şi însoţit de temperaturi excesive. În aceste condiţii Comisia Europeană a estimat că recolta de cereale din Europa va fi mai mică în acest an, cu 1,6 procente comparativ cu media înregistrată în ultimii cinci ani. În România, întreaga populaţie este expusă la secetă, dar regiunea de Sud-Est a ţării are cel mai mare număr mediu de persoane/km2/an expuse la secetă (40-200); situaţii similare se înregistrează în toate statele sudice, membre ale UE-27 (Spania, Portugalia, Italia, Grecia), dar şi în unele zone din Marea Britanie şi Olanda.

Figura 2: Populaţia expusă la secetă în Europa (1980–2000), număr/km2/an

Sursa: EEA- ETC/TE, pe baza EM-DAT, 2003


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

22

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

În România, din analiza dezastrelor naturale de natură hidrologică pe o perioadă de 100 de ani (respectiv 1908-2007), rezultă următoarele: 

Au existat 2 mari evenimente de secetă, catalogate ca dezastre naturale (în baza criteriilor CRED EM-DAT4), dar anii secetoşi din România sunt tot mai frecvenţi, chiar dacă nu constituie adevărate dezastre naturale.

Creşte frecvenţa şi intensitatea evenimentelor de secetă din România o

Astfel, în iunie 2000, se considera că a avut loc cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani, fiind afectată o suprafaţă de 26000 km2, 40% din suprafaţa agricolă şi înregistrându-se pagube estimate la peste 500 milioane euro. Cele mai afectate judeţe au fost Brăila, Botoşani,

Constanţa,

Dolj,

Mehedinţi,

Olt,

Teleorman,

Vaslui.

Combinarea secetei pe termen lung cu temperaturile ridicate din estul Europei, din anul 2000, au determinat reducerea producţiei de porumb din România cu o treime, iar în alte ţări precum Ungaria, Croaţia, şi Serbia au adus reduceri semnificative ale producţiilor agricole (USDA, 2000). 

Anul 2007 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani din istoria României. În secolul XX, intervalele secetoase din România se succedau la o distanţă de circa 40 de ani. Mai nou însă, se înregistrează o intensificare a frecvenţei secetei, 7 din 10 ani fiind secetoşi. Experţii români apreciau

încă

din

anii

1980 că zona Olteniei şi a Bărăganului sunt serios ameninţate cu deşertificarea datorită secetei ce apare începând din perioada de iarnă.

4

Ibidem


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

23

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Ca urmare a secetei şi a posibilităţilor restrânse de irigare a terenurilor arabile, recoltele de cereale au scăzut dramatic în ultimii trei ani, faţă de nivelul de 25 milioane tone din 2004. Mai mult, în anul 2007 România a ajuns la un minim-record, de 8 milioane de tone cereale (15,63 milioane tone în 2006), din care se estimează o recoltă de porumb de aproape trei ori mai mică decât cea din 2006, de aproximativ 3,68 milioane tone.

Seceta din 2007 s-a accentuat in special in sudul si sud-estul ţării, conform datelor Agentiei Nationale de Meteorologie (ANM), unde grâul şi orzul sunt culturile cele mai afectate. Sindicaliştii din agricultură estimează că pagubele provocate de secetă vor ajunge la 1.000 miliarde de lei vechi.

Impactul secetelor asupra mediului poate fi exacerbat de tendinţele nesustenabile de utilizare a apei. Cea mai păguboasă combinaţie apare când seceta afectează apa freatică a ecosistemelor, diminuată deja de extracţiile excesive.

Seceta poate determina de asemenea eroziunea solului, în special atunci când se reduce vegetaţia, ca urmare a incendiilor din păduri sau prin creşterea mortalităţii plantelor datorată lipsei de apă. În plus, când solul este foarte uscat, scade rata de infiltrare a apei. În consecinţa, dacă perioada de secetă este urmată de vânturi puternice, eroziunea este accentuată de suprafeţele spulberate.

1.2.2 Inundaţiile În perioada 1998-2002, inundaţiile au reprezentat 43% din totalul evenimentelor de dezastre naturale din Europa (EM-DAT). În acest interval, Europa a suferit circa 100 de inundaţii devastatoare pe o suprafaţă de 1 milion Km. 2 (această cifră include şi suprafeţe care au fost inundate de mai multe ori), cu 700 persoane decedate, delocalizarea a jumătate de milion de oameni şi pierderi de 25 miliarde euro. Numărul oamenilor afectaţi de inundaţii a reprezentat 1,5% din populaţia Europei. Aceste cifre au fost amplificate, în vara anului 2005, prin inundaţiile din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania şi România.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

24

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Cele mai recente date referitoare la perioada 2000-2005 demonstrează că inundaţiile au continuat să afecteze Europa, cu peste 100 de evenimente, din care 9 dezastre majore. Acestea din urmă au cauzat pierderi economice de circa € 35 miliarde, cele mai mari pagube fiind în anul 2002, mai mari decât în orice an anterior5. Cea mai ridicată concentrare a inundaţiilor repetate s-a înregistrat în N-V României, S-E Franţei, C-S Germaniei, N Italiei şi S-E Angliei (conform hărţii de mai sus). Din 15 evenimente europene de inundaţii, 4 sunt in România.

Figura 3: Europa: concentrarea inundaţiilor repetate

Sursa: UNEP

5

Barredo, 2007


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

25

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

1.3 Costurile dezastrelor naturale hidro-meteo

1.3.1 Costurile inundaţiilor la nivel european Inundaţiile de proporţia dezastrelor naturale ce au afectat Europa au adus pagube materiale şi au afectat populaţiile ţărilor europene. Dacă despre impactul social se poate spune, în baza analizei comparative a datelor pentru perioada 2000-2005, că reprezintă o mică parte din pagubele înregistrate la nivel mondial (0,4% din totalul persoanelor afectate la nivel global), nu acelaşi lucru se poate afirma despre impactul economic, măsurat prin pagube materiale, suprafeţe inundate, costuri de reconstrucţie şi de asigurare şi contribuţii cu ajutoare.

Graficul 6: Costuri medii anuale ale pagubelor provocate de inundaţii în cele mai afectate ţări europene, % în PIB, 1998-2002

% 0,0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

Rep. Cehă: 0,76 Romania: 0,19 Turcia: 0,14 Ungaria: 0,13 Albania: 0,12 M. Britanie: 0,10 Germania: 0,05 Polonia: 0,04 Italia: 0,02 Franţa: 0,02 S lovacia: 0,01 Bulgaria: 0,01

Notă: aceste date sunt subestimate, dat fiind că pierderile economice sunt raportate pentru numai 34% din inundaţiile ce au avut loc în această perioadă Sursa: UNEP

Pagubele materiale provocate de inundaţii în Europa reprezintă circa 40% din pagubele înregistrate pe plan mondial în aceeaşi perioadă, iar costurile de reconstrucţie aproape 99% din cele raportate pe plan global.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

26

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 4: Impactul economic şi social al inundaţiilor pe plan mondial şi european, 2000-2005 Impact social TOTAL

Impact economic

Persoane afectate

Suprafaţa inundată (km2)

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstrucţie (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

Contribuţie Ajutoare (mii $)

Mondial

627.276.968

26.979.064

85.616.415

805.084

3.879.500

319.607

Europa

2.586.778

5.338.862

33.024.188

795.000

1.554.000

17.540

Europa/Mondial

0,4%

19,8%

38,6%

98,7%

40,1%

5,5%

Sursa: IEM, 2007, calculat pe baza datelor :"EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, Université catholique de Louvain - Brussels – Belgium

1.3.2. Costurile secetelor la nivel european Informaţiile oferite de statele membre ale Uniunii Europene au relevat producerea unor evenimente climatice severe, care au afectat peste 800.000 Km2 (37% din teritoriul UE) şi 100 milioane de locuitori (20% din populaţie) in anii 1989, 1990, 1991 şi în 20036. Secetele pot să aibă efecte economice, sociale şi de mediu importante şi imediate, dar care pot să se menţină după sfârşitul acestui eveniment climatic. • În domeniul activităţilor economice, principalul impact se înregistrează în sistemul public de furnizare a apei. Pot fi puse în aplicare restricţii naţionale, regionale sau locale privind folosirea generală a apei sau utilizările specifice, care au ca rezultat pierderi de venituri în unele sectoare industriale sau energetice şi în agricultură. Pentru unele tipuri de activităţi, este obligatorie oprirea producţiei pe perioade importante. • În ce priveşte efectele sociale, pot fi aplicate măsuri de urgenţă pentru a oferi populaţiei resurse alternative de apă (de exemplu, rezervoare cu apă), dar care implică costuri suplimentare pentru autorităţile publice şi pot

6

Water Scarcity and Droughts - in-depth assessment, Second Interim Report - June 2007.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

27

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

să creeze dificultăţi pentru unele grupuri vulnerabile de cetăţeni (de exemplu, cei vârstnici). • Secetele au deseori un impact foarte nefavorabil asupra mediului. Primele semnale de avertizare sunt scăderea substanţială a debitului râurilor şi reducerea nivelurilor apei freatice. Scăderea severă a resurselor de apă, chiar şi pe o perioadă limitată, poate să aibă ca rezultat degradarea biodiversităţii. Asupra populaţiilor de peşti efectele pot fi deosebit de dramatice, înregistrându-se o rată a mortalităţii foarte ridicată. • Impactul secetelor poate fi amplificat de valuri de căldură, care constituie unul din factorii responsabili pentru mari incendii de pădure în timpul verii. Astfel de incendii au distrus în ultimii ani suprafaţe mari de pădure, fiind urmate de creşterea eroziunii solului şi retenţia deficitară a apei. Costurile totale ale secetelor la nivelul UE se ridică, în ultimii treizeci de ani, la 100 miliarde de euro, iar costul mediu anual s-a majorat de patru ori în perioada analizată. În perioada 1991-2006 comparativ cu perioada 1976-1990, media anuală a costurilor economice în UE s-a dublat (ajungând la 6,2 miliarde de euro) şi se aşteaptă că acest impact va creşte în continuare în contextul schimbărilor climatice. Una dintre cele mai extinse secete a fost înregistrată în 2003, când peste 100 milioane de persoane şi 1/3 din teritoriul UE au fost afectate, iar valoarea pagubelor produse în economia UE s-a ridicat la minimum 8,7 miliarde de euro. 1.3.3 Costurile inundaţiilor şi secetelor din România În România, anual sunt inundate zeci de mii de hectare de terenuri. În fiecare an îşi pierd viaţa, datorită inundaţiilor, în medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaţii depăşesc 100 mil.€. Inundaţiile produse în România în anul 2005 au scos în evidenţă atât anumite slăbiciuni ale tehnicilor utilizate pentru protecţia împotriva inundaţiilor, cât şi ale capacităţii de răspuns pentru gestionarea fenomenului.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

28

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 5: România - Top Dezastre naturale hidrologice, în ordinea pagubelor economice, 1970-2005 Tip Dezastru

Data

Pagube economice (mii $)

Inundaţii

12 iulie 2005

800 000

Inundaţii

21 aprilie 2005

596 000

Inundaţii

11 mai 1970

500 000

Inundaţii

29 iulie 1991

500 000

Inundaţii

14 august 2005

313 000

Inundaţii

15 iunie 1998

150 000

Inundaţii

19 iunie 2001

120 000

Inundaţii

25 iulie 1997

110 000

Sursa: UNEP Recentele

inundaţii

din

anul

2007

au

scos

în

evidenţă

vulnerabilitatea

comunităţilor umane expuse riscului, manifestată prin slaba lor capacitate de a putea absorbi efectele fenomenului şi de a se reface după trecerea acestuia. Toate acestea sunt argumente pentru a schimba optica asupra modului de abordare a problemelor inundaţiilor şi a trece de la conceptul de acţiune de tip pasiv, la conceptul de acţiune activă în vederea reducerii pagubelor potenţiale şi a vulnerabilităţii receptorilor de risc la inundaţii. Tabelul 6: Impactul la nivel regional al inundaţiilor din România, 1998-2002 Data evenimentului (1998-2002)

Localizare

Impact

iun.98

Bacău, Vaslui, Sălaj, Mureş, Neamţ, Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara

Suprafaţa inundată 1000km.p., din care 160000 ha teren agricol, 23 morţi, peste 10000 persoane afectate, 1800 case distruse, pagube economice ridicate, de 500 milioane euro

iun.99

Romania

18 morţi, peste 1500 case distruse şi 23000 ha terenuri agricole distruse, peste 300 km drumuri avariate

apr.00

Alba, Arad, Bihor, Bistrita, Botoşani, Brasov, Caraş-Severin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Sălaj, Timiş

9 morţi, suprafaţa inundată 1000 km.p., 80000 ha de terenuri agricole, 9000 case inundate şi sute de poduri distruse

iun.01

Centrul si Sudul Transilvaniei

7 morţi şi 10000 persoane afectate, suprafaţa inundată 500 km.p., peste 3000 case avariate

Sursa: UNEP


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

29

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Seceta provoacă pagube economice, dar nu se concretizează în persoane decedate, în persoane accidentate sau afectate decât dacă este însoţită de temperaturi excesive. Cele două secete dezastruoase au provocat

pagube

materiale

apreciate

la

500

milioane

dolari

SUA.

Temperaturile excesive (13 evenimente majore în intervalul analizat) au provocat moartea a 315 persoane şi afectarea altor 2700 persoane.

Tabelul 7: Dezastre naturale hidrologice în Romania în perioada 1908- 2007 Număr Evenimente Secetă

Case distruse

2

0

500.000

0

0

250 000

0

2.700

0

0

208

0

146.64 1

1.605.22 5

3.258.190

3.859

42.243

85.742

330

330

0

330

330

0

5.900

8.366

0

656

930

0

13

Media/eveniment Inundaţii

38

Media/eveniment Alunecări teren

1

Media/eveniment Tornadă, furtună Media/eveniment

9

Pagube materiale (mii $)

0

Media/eveniment Temperaturi extreme

Total Persoane Afectate

Evenimente înregistrate în CRED EM-DAT. Primul eveniment: Oct/1908, ultimul eveniment înregistrat: Aug/2007

Created on Oct-16-2007. - Data version v03.07

Sursa:"EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database - Université catholique de Louvain - Brussels - Belgium"


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

30

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Capitolul II

EVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL AL DEZASTRELOR NATURALE IN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIA

2.1 Metode de evaluare a consecinţelor provocate de dezastrele naturale hidro-meteo Dezastrele naturale dezvoltă numeroase consecinţe negative pe termen scurt. De asemenea, atunci când frecvenţa acestora este mare, apar consecinţe negative pe termen lung pentru creşterea economică, pentru dezvoltare, pentru reducerea sărăciei, dar în literatura internaţională de specialitate se consideră că aceste efecte sunt greu de izolat şi cuantificat. Studiile existente în literatura de specialitate se referă la o gamă scăzută de metode de evaluare a pagubelor produse de dezastrele naturale, ceea ce nu înseamnă că s-au convenit pe plan internaţional sau european modalităţi general valabile. Se caută în continuare îmbunătăţirea metodelor, chiar dacă există unele elemente care sunt recunoscute şi aplicate de mulţi analişti. În Germania, de exemplu, Meyer [UFZ, 2001, 2005] utilizează o scară de evaluare a pagubelor rezultate în urma dezastrelor naturale (inundaţii) în trei trepte: nivel micro-economic, mezo şi macro-economic. La nivel micro, evaluarea se face la scară locală, acolo unde s-au înregistrat pagubele produse de inundaţii/secetă. Datele necesare pentru evaluare se referă la fiecare tip de pagubă, acurateţea datelor este ridicată, iar cheltuielile/suprafaţă implicate pentru evaluare sunt de asemenea ridicate. Evaluarea este necesară pentru planificarea măsurilor locale de protecţie împotriva inundaţiilor/secetei


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

31

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Figura 4: Tipologia evaluării pagubelor provocate de dezastrele hidro-meteo (inclusiv inundaţii)

Scara

Acurateţe Costuri per suprafaţă Sursa: Meyer 2001, Reese 2003 La nivel mezo, evaluarea se face la scară regională, fiind necesară pentru elaborarea strategiilor de protecţie faţă de inundaţii/secetă. Acurateţea datelor, precum şi cheltuielile/suprafaţă implicate pentru evaluare au niveluri medii. La nivel macro, evaluarea se face la nivel naţional sau internaţional, fiind necesară pentru elaborarea politicii naţionale (internaţionale) în domeniul protecţiei

împotriva

inundaţiilor/secetei.

Acurateţea

datelor,

ca

şi

cheltuielile/suprafaţă implicate sunt considerate scăzute.

2.2 Ocurenţa inundaţiilor din Europa la nivel regional

2.2.1. Numărul de evenimente de inundaţii în Europa În ultimele 3 decenii (1973-2002), în baza de date europeană EMDAT s-au înregistrat în total 264 dezastre datorate inundaţiilor, numărul evenimentelor fiind într-o creştere anuală continuă.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

32

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 7: Număr total de dezastre prin inundaţii în macro-regiunile Europei, 1973-2002

40 35 30 25 20 15 10 5 2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

1982

1981

1980

1979

1978

1977

1975

1973

0

Sursa: IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

a) Criteriile EMDAT, pentru a înregistra un eveniment ca dezastru sunt: cel puţin 10 persoane decedate (sau dispărute) şi/sau 100 persoane afectate (persoane care au fost rănite, rămase fără adăpost sau care au solicitat asistenţă în perioada de urgenţă, adică au cerut alimente, apă, asistenţă medicală, imediat după dezastru) şi/sau zona afectată a avut nevoie de asistenţă naţională sau internaţională. b) Analiza mezo-economică a consecinţelor dezastrelor naturale provocate de inundaţii se efectuează la nivelul regiunilor europene, şi anume: există 4 Macro-regiuni avute în vedere de ONU, în Europa:  Europa de Nord:, Denmarca, Estonia, Ins.Faroe, Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Suedia, Marea Britanie;  Europa

de

Vest:

Austria,

Belgia,

Franţa,

Liechtenstein, Luxembourg, Monaco, Olanda, Elveţia.

Germania,


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

33

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Sud: Albania, Andorra, Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Gibraltar, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, San Marino, Slovenia, Spania, FYR Macedonia, Fosta Jugoslavia;  Europa de Est: Belarus, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Moldova, România, Rusia, Slovacia şi Ukraina.

2.2.2. Numărul de dezastre prin inundaţii, pe regiuni ale Europei Cele mai multe inundaţii cu efect dezastruos au avut loc in ultimele trei decenii în Europa de Est (35%), urmată de Europa de Sud şi de Vest (cu câte 28%). Nordul Europei a fost cel mai puţin afectat.  Europa de Nord o

24 de inundaţii catastrofale au fost raportate în regiune în ultimele 3 decenii, din care 62,5% în Marea Britanie.

o

Nu au fost raportate inundaţii în Danemarca, Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda, întrucât ţările baltice nu sunt afectate de inundaţii, iar Finlanda, cu inundaţii ce au loc în mod regulat, resimte un impact limitat, datorită densităţii scăzute a populaţiei şi măsurilor de monitorizare şi control implementate.

 Europa de Vest o

Regiunea a avut 73 inundaţii dezastruoase în perioada 1973- 2002.

o

Cea mai frecvent afectată ţară este Franţa, care deţine 50% din inundaţiile raportate. Jumătate din aceste inundaţii au avut loc în ultimii 4 ani ai perioadei analizate.

o

Belgia şi Germania au cunoscut câte 10 inundaţii, din care 4 au avut loc într-un singur an în Belgia (în 2002).

o

In Elveţia, din 8 inundaţii raportate, 3 au avut loc în ultimii 3 ani ai perioadei analizate.

 Europa de Sud o

Au fost raportate 74 inundaţii, din care Italia a fost ţara cu cele mai frecvente raportări (25% din total).


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

34

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

In deceniul 1993-2002, din 13 evenimente, 9 au fost raportate în ultimii 3 ani.

 Europa de Est o

Este regiunea cu cele mai numeroase evenimente de inundaţii dezastruoase raportate în cele 3 decenii, anume 93, din care cea mai mare parte au avut loc în Rusia şi republicile ex-sovietice.

o

România se situează pe locul doi ca număr de raportări de inundaţii, cu mult mai mare decât toate celelalte ţări din regiune. În România s-au înregistrat 15 evenimente de inundaţii în cele 3 decenii (sau circa 6% din toate dezastrele provocate de inundaţii înregistrate în Europa), dar 13 dintre ele au avut loc după anul 1996 şi numărul lor a crescut an de an (cu maximul perioadei atins în anul 2002).

o

Ungaria a raportat inundaţii dezastruoase numai în utimul deceniu, primul fiind în 1996, iar din 1999 a raportat inundaţii în fiecare an.

Graficul 8: Număr total de inundaţii dezastruoase raportate în fiecare deceniu (1973-2002), pe regiuni în Europa 80 70

1973-'82

1983-'92

1993-'02

60 50 40 30 20 10 0

Europa de Nord

Europa de Vest

Europa de Sud

Sursa: IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

Europa de Est


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

35

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

2.3. Impactul social al inundaţiilor din Europa

2.3.1 Număr de persoane decedate 2.3.1.1. Număr total de persoane decedate datorită inundaţiilor în Europa 

2.626 persoane au fost declarate decedate în urma inundaţiilor

dezastruoase din întreaga perioadă (morţii au fost declaraţi însă numai pentru jumătate din numărul evenimentelor de inundaţii). 

Numărul total al persoanelor decedate a sporit progresiv de-a lungul

perioadei. 

Cele mai multe victime s-au înregistrat în Spania (oct. 1973), când

inundaţiile au provocat moartea a 272 persoane. 

În primele două decenii, 62% din inundaţiile dezastruoase au

înregistrat peste 10 persoane decedate/eveniment. În ultimul deceniu, proporţia a scăzut la 38%, ceea ce reflectă fie tendinţa de scădere a numărului de morţi fie tendinţa de a se raporta mai frecvent inundaţiile care sunt mai puţin severe.

Graficul 9: Număr total de persoane decedate raportate în Europa, 1973-2002

300 250 200 150 100 50

Sursa: IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1995 1996

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1987 1988

1986

1985

1984

1983

1982

1980 1981

1979

1978

1977

1976

1975

1974

1973

0


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

36

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

2.3.1.2. Număr de persoane decedate ca urmare a inundaţiilor pe regiuni europene În Nordul, Vestul şi Sudul Europei există o tendinţă de scădere a numărului de persoane decedate în urma inundaţiilor de-a lungul perioadei analizate. Invers, proporţia creşte, în timp, în regiunea de Est a Europei. Pe regiuni, analiza relevă următoarele aspecte:  Europa de Nord o

In cele 3 decenii au fost raportate persoane decedate pentru numai o treime din evenimente;

o

Doar într-un singur caz sunt peste 10 morţi, în Suedia (sept. 1985) în urma ploilor torenţiale cauzatoare de inundaţii.

 Europa de Vest o

Numărul victimelor a fost raportat pentru numai 48% din totalul evenimentelor dezastruoase de inundaţii, iar acesta este de 315.

o

Numărul total al persoanelor decedate s-a multiplicat de peste 3 ori în al doilea deceniu al perioadei analizate, comparativ cu primul deceniu, dar această creştere a fost puternic redusă în ultimul deceniu.

o

Franţa deţine cel mai mare număr de persoane decedate pentru fiecare deceniu analizat şi 68% din numărul total al persoanelor decedate în Europa de Vest. Numărul de morţi s-a multiplicat de trei ori în primul şi al doilea deceniu şi a rămas practic stabil în ultimul.

o

Germania se situează în urma Franţei din acest punct de vedere, cu 16,4% din numărul de persoane decedate din regiune. În cele mai multe cazuri numărul de persoane decedate nu depăşeşte 5/ eveniment de inundaţii, excepţie făcând anul 2002 cu 27 morţi raportaţi.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

37

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 10: Număr total de persoane decedate pe Euro-Regiuni (ONU) 800 700

1973-'82

1983-'92

1993-'02

600 500 400 300 200 100 0

Europa de Nord

Europa de Vest

Europa de Sud

Europa de Est

Sursa:IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

 Europa de Sud o

Totalul persoanelor decedate în cele 3 decenii a fost de 1125 persoane în această regiune europeană.

o

Inundaţiile cu peste 10 morţi raportaţi au reprezentat 57% din inundaţiile totale pentru perioada analizată

o

În Europa de Sud s-au înregistrat două inundaţii deosebite: în Spania în 1973 (272 morţi) şi în Italia în 1998 (148 morţi)

o

In Italia numărul inundaţiilor fatale a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

o

In Grecia inundaţii severe cu peste 10 morţi au avut loc în anii 1977, 1980, 1994 şi 2001.

o

In fosta Jugoslavia au avut loc două inundaţii severe, cu 22 şi respectiv 71 persoane decedate, în anii 1979 şi 1981. Apoi, în 1986 şi 1990 s-au raportat inundaţii severe, dar fără victime.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

38

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Est o

Deşi s-au raportat victime pentru numai 48% din inundaţiile dezastruoase, numărul persoanelor decedate a fost de 1144, cel mai mare dintre toate regiunile europene.

o

In primele două decenii, toate cele 6 inundaţii severe au avut victime: în fosta Uniune Sovietică au fost 175 morţi în 4 inundaţii, iar în România, în timpul a două inundaţii au decedat 108 persoane (în 1991) şi respectiv 60 persoane (în 1975).

o

În ultimul deceniu cele mai multe victime ale inundaţiilor s-au înregistrat în Rusia, Polonia, Slovacia şi R. Moldova· În România s-au înregistrat peste 10 persoane decedate/eveniment la inundaţiile din 1997, 1998, 1999, 2000, 2002, ca şi în Cehia (în 1997 şi 2002), Polonia (2001) şi Ukraina (1998).

2.3. 2. Număr de persoane afectate de inundaţii 2.3.2.1. Număr total de persoane afectate de inundaţii în Europa În decursul celor 3 decenii analizate au fost afectate 8.904.942 persoane din Europa. În decursul ultimului deceniu numărul persoanelor afectate a crescut de 5 ori faţă de primul deceniu şi de peste 6 ori faţă de al doilea deceniu (respectiv numărul persoanelor afectate a fost de 1.338.593; 876.115 şi 6.690.234 în cele 3 decenii succesive). 2.3.2.2. Persoane afectate de inundaţii pe regiuni europene  Europa de Nord. o

Numărul persoanelor afectate în 2/3 din evenimentele de inundaţii raportate totalizează 13.750 locuitori, ceea ce reprezintă cel mai mic număr dintre toate regiunile Europei.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

39

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

Cele mai multe persoane afectate în ultimul deceniu s-au înregistrat în Irlanda (3500) şi Norvegia (în cursul a două evenimente de inundaţii cu 1.500 si respective 4.000 locuitori).

o

În Marea Britanie datele raportate se referă la 2/3 din numărul de evenimente de inundaţii, iar în toate cazurile numărul de personae afectate variază între 150-700 locuitori.

Graficul 11: Numărul persoanelor afectate de inundaţii pe euro-regiuni, 1973-1982; 1983-1992; 1993-2002 6.000.000

1973-'82

5.000.000

1983-'92

1993-'02

4.000.000 3.000.000 2.000.000 1.000.000 0

Europa de Nord

Europa de Vest

Europa de Sud

Europa de Est

Sursa:IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

 Europa de Vest o

În această regiune a sporit sensibil numărul persoanelor afectate de inundaţii în cursul ultimului deceniu, ajungând la 1.334.681 locuitori.

o

În Franţa cele mai mari inundaţii au fost în 1977 cu 25.000 persoane afectate, în 1988 cu peste 50.000 şi în special în 1995 şi 1999 cu 120.000 şi respectiv 200.000 persoane afectate.

o

În Germania au fost afectate peste 100.000 persoane la inundaţiile din 1993 şi din 1999, iar în 2002 numărul acestora a sporit la 300.000.

o

În Olanda cele mai dezastruoase inundaţii au avut loc în anul 1995 când au fost afectate 250.000 persoane.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

40

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

În Belgia şi Elveţia au fost circa 50.00 persoane afectate, de cele mai multe ori raportându-se sub 1.000 persoane/ eveniment.

 Europa de Sud o

Spania a fost cea mai sever afectată de inundaţii, având un mare număr de persoane afectate. Două mari evenimente de inundaţii dezastruoase au fost raportate de Spania (în 1982 şi 1983) cu 225.000 şi respectiv 500.000 persoane afectate, dar nici unul în ultimul deceniu analizat.

o

Tendinţă similară apare în Portugalia, unde numărul persoanelor afectate este în scădere, de la circa 20.000 în 1979 la mai puţin de 1.000 persoane /eveniment în ultimul deceniu.

 Europa de Est o

Populaţia afectată de inundaţii din Europa de Est a fost cea mai numeroasă dintre toate regiunile Europei, totalizând 6.411.957 persoane.

o

Proporţia inundaţiilor cu mai puţin de 10.000 persoane afectate a crescut de la 40% în primele două decenii analizate la 49% în ultimul deceniu. Comparativ însă cu celelalte regiuni, această proporţie se situează în urma Europei de Nord unde toate inundaţiile (100%) au avut sub 10.000 persoane afectate, a Europei de Vest şi de Sud (câte 76%)

o

În acelaşi timp, proporţia marilor inundaţii cu peste 100000 persoane afectate a sporit de la 13% în primele două decenii analizate la 18% în ultimul deceniu.

o

Ukraina a fost lovită de mari inundaţii în ultimul deceniu, cu 25.000 persoane afectate în 1998 şi alte 4 inundaţii cu peste 100.000 persoane afectate: în 1993 (august-300.000 persoane şi decembrie 108.000 persoane), în 1995 (1,7 milioane persoane afectate) şi 2001 (300.000 persoane).


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

41

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

În România, după inundaţiile dezastruoase din 1975 când au fost afectate 1 milion persoane, în cele mai multe evenimente de inundaţii (64%) au fost afectate 5.000 de persoane sau mai puţine. Excepţie au făcut anii 1997 (cu peste 120.000 persoane afectate) şi anul 2000 (cu 60.000 persoane afectate)

o

În R. Cehă, numai două inundaţii majore au fost raportate: în 1997 (cu peste 100.000 persoane afectate) şi în 2002 (peste 200.000 persoane afectate).

o

În Slovacia în două inundaţii raportate au fost afectate 10.000 şi respectiv 36.000 persoane, iar în Ungaria trei inundaţii au afectat între 10.000 – 90.000 persoane.

2.4 Impactul economic al dezastrelor provocate de inundaţii în Europa

2.4.1. Pagube materiale 2.4.1.1. Suma pagubelor materiale directe cauzate de inundaţii dezastruoase în Europa Ph. Hoyois şi D. Guha-Sapir [CRED-UCL, 2003] susţin că estimarea pagubelor materiale este o operaţiune complexă, iar”metodele nu sunt cunoscute”, ceea ce face ca datele disponibile să fie considerate “estimări primare”. Meyer [UFZ, Leipzig, 2005] consideră că pagubele materiale provocate de dezastre naturale, inclusiv inundaţii, se evaluează pe următoarele categorii de active: 

Active rezidenţiale (clădiri)

Bunuri gospodăreşti

Autoturisme

Bunuri de capital

Stocuri de provizii

Spaţii publice deschise

Străzi

Căi ferate


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

42

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 12: Suma totală a pagubelor materiale raportate in Europa, în perioada 1973 – 2002 (mii Euro, preţuri curente 2002) 3 0 .0 0 0 .0 0 0

2 5 .0 0 0 .0 0 0

2 0 .0 0 0 .0 0 0

1 5 .0 0 0 .0 0 0

1 0 .0 0 0 .0 0 0

5 .0 0 0 .0 0 0

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

1982

1981

1980

1979

1978

1977

1976

1975

1974

1973

0

Sursa: IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

o

Pagubele materiale directe provocate de inundaţiile dezastruoase din Europa au fost raportate în medie pentru perioada 1973-2002 în proporţie

de

numai

48%

dintre

evenimente.

Pe

ţări,

datele

disponibile diferă: pentru o treime din ţările europene raportările de pagube materiale acoperă între 60-100% din evenimente, iar pentru restul ţărilor acoperă între 10-59% din evenimente. o

În aceste condiţii, suma pagubelor raportate în urma inundaţiilor dezastruoase din Europa în cele 3 decenii analizate a depăşit 72 miliarde euro, cifrele avansate pentru fiecare deceniu fiind într-o creştere accelerată de respectiv 5,7 miliarde euro, 17,7 miliarde euro şi 48,6 miliarde euro.

o

Există o relaţie între creşterea valorii pagubelor materiale anuale şi creşterea

numărului

de

evenimente

de

inundaţii

de-a

lungul

perioadei. o

În primele două decenii pagube de minim 100 milioane euro au fost raportate în 60% dintre evenimentele de inundaţii care au provocat asemenea pagube, iar în al treilea deceniu această proporţie a scăzut la 49%, fără a fi o diferenţă semnificativă.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

43

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

Inundaţii cu pagube de minim 1 miliard euro s-au raportat în 13%, 17% şi respectiv 12% din numărul total de inundaţii dezastruoase din fiecare deceniu analizat.

o

Pentru o estimare mai relevantă a consecinţelor provocate de inundaţiile dezastruoase din Europa, pagubele materiale vor trebui raportate la Produsul Intern Brut al fiecărei ţări.

2.4.1.2. Valoarea pagubelor materiale directe cauzate de inundaţii dezastruoase pe Euro-regiuni  Nordul Europei o

În cele trei decenii analizate, valoarea totală a pagubelor materiale directe raportate în această Euro-regiune a fost de 7,5 miliarde euro, din care pagube de peste 100 milioane euro/eveniment au fost raportate în 54% din cazuri.

o

Pagubele din primele două decenii au fost atribuite aproape în exclusivitate Suediei, iar în al treilea deceniu Marii Britanii (6,6 miliarde euro).

 Europa de Vest o

Valoarea pagubelor raportate a fost de 24,5 miliarde euro pentru cele trei decenii, din care 20 miliarde euro în cel de-al treilea deceniu analizat. Datele raportate relevă că peste o treime din pagubele provocate de inundaţii în Europa s-au produs în Europa de Vest.

o

Inundaţiile dezastruoase din Germania deţin circa 50% (12,1 miliarde euro) din totalul pagubelor materiale raportate în regiune în perioada analizată, iar cele din Franţa 22%

o

Din numărul total de inundaţii dezastruoase, în 72% din evenimente s-au înregistrat pagube materiale de peste 100 milioane euro; aceasstă proporţie este de 92% în Franţa, câte 67% în Austria şi Elveţia şi 57% în Germania.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

44

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

În ultimele două decenii, circa 25% din evenimente au provocat pagube materiale de peste 1 miliard euro în ţările în care au avut loc.

Graficul 13: Valoarea pagubelor materiale raportate pe Euro-regiuni (mil. Euro, preţuri curente 2002), 1973 - 1982, 1983 - 1992, 1993 - 2002 20.000 18.000 16.000 14.000 12.000

1973-'82 1983-'92 1993-'02

10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0

Europa de Nord

Europa de Vest

Europa de Sud

Europa de Est

Sursa:IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT/ martie 2003

 Europa de Sud o

Această regiune a Europei a înregistrat cea mai mare parte a pagubelor materiale produse de inundaţii în întreaga Europă (38%), cu o distribuţie mai uniformă pe cele trei decenii, comparativ cu celelalte regiuni europene. Valoarea totală a pagubelor materiale raportate în Europa de Sud totalizează 27,6 miliarde euro în cele trei decenii analizate, cu valori în creştere de la un deceniu la altul, de respectiv 4 miliarde euro, 11,3 miliarde euro şi 12,3 miliarde euro.

o

În primele două decenii analizate, pagubele regionale sunt atribuite în proporţie de 82% Spaniei, iar în al treilea deceniu în proporţie de 96% Italiei (9 inundaţii);

o

Cele două ţări - Italia şi Spania - au înregistrat 93% din valoarea pagubelor materiale din Europa de Sud, în Italia existând pagube de 13,3 miliarde euro, iar în Spania de 12,4 miliarde euro.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

45

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Est o

Pagubele materiale directe ale Europei de Est totalizează 12,5 miliarde euro, în cele trei decenii analizate (17% din pagubele totale la nivel european), cu o dinamică accelerată de creştere, de la 254 milioane euro în primul deceniu, la 2,9 miliarde euro în al doilea deceniu şi 9,4 miliarde euro în ultimul deceniu. Comparativ cu alte regiuni ale Europei, valoarea pagubelor este relativ mică, în condiţiile în care datele disponibile pentru estimarea pagubelor sunt raportate în proporţie scăzută de ţările afectate din regiune: numai pentru Cehia şi Slovacia sunt disponibile date pentru 100% din numărul inundaţiilor dezastruoase din cele trei decenii, din Polonia 57%, din România 53%, din Bulgaria 50% şi din Ungaria 48%. În plus, cursul de schimb valutar a influenţat de asemenea evaluarea în euro a pagubelor materiale directe înregistrate pe fiecare ţară.

o

In primul deceniu, pagubele materiale provocate de o inundaţie din România au reprezentat 63% din pagubele întregii regiuni, restul revenind

Poloniei;

în

al

doilea

deceniu

situaţia

a

fost

mai

diversificată, în sensul că fosta URSS (respectiv Rusia) au înregistrat 52% din pagubele materiale ale Europei de Est în urma a 8 inundaţii dezastruoase, urmate de Polonia cu 26% (o inundaţie) şi România 21% (o inundaţie). În cel de-al treilea deceniu analizat, două inundaţii din Polonia au provocat 52% din pagubele materiale raportate în Europa de Est, iar alte două inundaţii în Cehia au provocat 22% din pagube. o

Pentru cele trei decenii, cele mai mari pagube materiale provocate de inundaţii în Europa de Est s-au înregistrat în Polonia (5,7 miliarde euro), Rusia (2,7 miliarde euro), R. Cehă (2,1 miliarde euro) şi România (1,2 miliarde euro).


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

46

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

2.4.2 Concluzii  Analiza datelor la nivel mezo-economic poate conduce la o primă evaluare a evoluţiei şi consecinţelor dezastruoase ale inundaţiilor, în diferite regiuni şi ţări ale Europei, cu relevarea contrastelor între regiuni, între ţări care se corelează cu expunerea diferenţiată a acestora la evenimente meteo extreme, cu poziţionarea geografică, utilizarea terenurilor agricole, utilizarea adecvată şi menţinerea măsurilor preventive şi protective faţă de inundaţii.  Analiza mezzo-economică poate fi utilizată şi dezvoltată în analiza şi managementul inundaţiilor dezastruoase.  În cursul a trei decenii (1973-2002), numărul de inundaţii dezastruoase, raportate şi înregistrate în baza de date europeană EMDAT, a marcat fluctuaţii frecvente - cu o tendinţă de creştere accelerată în ultimul deceniu, în special în ultimii trei ani când numărul evenimentelor s-a majorat exponenţial.  Această evoluţie reflectă faptul că schimbările climatice potenţiale din viitor şi schimbările implicite în utilizarea terenurilor agricole vor conduce la creşterea raportărilor efectuate de ţările afectate de inundaţii, cu sensibilitate mai mare chiar şi pentru dezastrele mai mici.  Europa de Est este regiunea cu cel mai mare număr de inundaţii dezastruoase (93), urmată de Europa de Sud (74) şi Europa de Vest (73).  În Europa de Nord inundaţiile au o magnitudine mică, afectând un număr relativ mic de persoane  În Europa de Vest, cele mai frecvente sunt inundaţiile mici, fiind înregistrate în Belgia, Franţa şi Elveţia; în Franţa au avut loc cele mai multe inundaţii din regiune, cu cele mai grave consecinţe în plan social şi economic.  În Europa de Sud au avut loc mutaţii în ceea ce priveşte localizarea inundaţiilor, Italia cunoscând un număr tot mai mare de dezastre de mari proporţii în ultimii ani, în timp ce Spania a înregistrat o scădere a severităţii inundaţiilor, în ultimul deceniu comparativ cu primele două decenii.  În Europa de Est, cu excepţia Rusiei care a fost confruntată cu cele mai frecvente inundaţii dezastruoase, România este ţara cu cel mai mare risc


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

47

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

de inundaţii - mai mare decât al Ungariei (afectată practic în fiecare an de inundaţii), Moldovei, Belarus şi Ukrainei, care au avut inundaţii repetate în ultimul deceniu.  În general, numărul persoanelor decedate în urma inundaţiilor catastrofale este relativ mic în Europa, dar în creştere şi cu diferenţieri pe regiunile Europei, din care Europa de Sud şi de Est au raportat un număr tot mai mare de persoane decedate.  În ultimii 30 de ani, circa 9 milioane de persoane din Europa au fost afectate de inundaţii, cu diferenţe pe regiunile europene, din care Europa de Est este cea mai afectată de foarte mari inundaţii (cele care afectează un mare număr de locuitori) şi de o creştere a numărului de inundaţii mai mici, ce afectează de asemenea mii de persoane.  Pagubele materiale provocate de inundaţiile din Europa, în cele trei decenii, depăşesc 72 miliarde euro, dar au fost raportate destul de puţine, astfel încât se consideră că cifra arată o subestimare a tuturor pagubelor materiale directe.  Trei ţări au raportat peste 10 miliarde euro pagube materiale provocate de inundaţii dezastruoase pentru întreaga perioadă analizată: Italia, Spania şi Germania; alte trei ţări au raportat pagube de 6-7 miliarde euro: Marea Britanie, Polonia, Franţa; alte ţări au raportat pagube de 2-3 miliarde euro: Rusia, Elveţia, Austria, Olanda şi R. Cehă, iar România a raportat pagube de peste 1 miliard euro.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

48

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Capitolul III

IMPACTUL DEZASTRELE NATURALE HIDRO-METEO ASUPRA INDICATORILOR MACRO-ECONOMICI AI PRINCIPALELOR STATE EUROPENE AFECTATE Şi SIMULAREA BENEFICIILOR MĂSURILOR DE PREVENŢIE 3.1 Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi indicatorii macro-economici Observaţiile efectuate pe un tablou al evoluţiei pagubelor provocate de inundaţii şi secetă în Europa, pe o perioadă lungă de aproape 80 de ani (1925-2003), relevă impactul nefavorabil al acestora asupra creşterii economice pe continent, în condiţiile în care la aproape fiecare eveniment major, ritmul de creştere al economiei europene se reduce sau, in unele cazuri, stagnează.

3.1.1 Corelaţii între pagubele provocate de inundaţii şi secetă în Europa şi creşterea economică pre şi post dezastru Analiza porneşte de la premiza că dezastrele naturale au în mod potenţial consecinţe adverse asupra macro-economiei, astfel încât ar trebui să fie luate în consideraţie cu toată seriozitatea de către politicieni şi factori de decizie. Analiza datelor pe o serie lungă de ani, respectiv perioada 1925-2003, la nivelul Europei conduce la o serie de observaţii: 

Frecvenţa evenimentelor hidro-meteo şi amplitudinea pagubelor provocate la nivel european s-au intensificat începând cu anii 1980, atingând niveluri record în ultimii 10 ani;

Rata de creştere a PIB în Europa, cu fluctuaţii de mare amplitudine în primii 50 de ani (1925-1975) ai intervalului analizat, a înregistrat în următorii 30 de ani fluctuaţii mai mici, în condiţii de pagube mai intense de


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

49

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

pe urma dezastrelor hidro-meteo. 

Cele mai multe dezastre produse de inundaţii şi secetă (în anii 1953, 1967, 1973, 1986, 1994) au fost urmate timp de 1-3 ani de creştere economică mai accelerată la nivel european.

Concluzia ar fi că, rata de creştere a PIB se îmbunătăţeşte după un dezastru hidro-meteo. La o concluzie parţial asemănătoare a ajuns Albala-Bertrand7 prin examinarea a 28 dezastre naturale ce au avut loc într-o perioadă de 20 de ani (1960-1979) în 26 de ţări ale lumii, susţinând că “nu e vorba de calamităţi naţionale, dat fiind că rata de creştere a PIB se îmbunătăţeşte după dezastru”. O explicaţie teoretică a acestei concluzii este dată de Aghion şi Howitt (1998) în baza modelului endogen Schumpeterian al creşterii economice prin procesul de distrugere creativă. În acest model, creşterea economică este generată de îmbunătăţirea calitativă prin inovare, rezultată din activităţile de cercetare; înlocuirea capitalului distrus este probabil să înregistreze schimbări tehnice care să crească factorul productivitate şi, în acest fel competitivitatea. Concluzia avansată este că “evenimentul accidental de dezastru natural determină adoptarea inovaţiilor, iar fiecare dezastru ar forţa economia să se modernizeze şi să înregistreze progrese”. În realitate, procesul nu este atât de simplist, resursele de investiţii postdezastru, de exemplu, nu sunt în mod necesar suplimentare, iar unele progrese tehnologice se pot realiza pe seama altora care au fost deja programate. Mai mult, eforturile post-dezastru

de reconstrucţie

nu

sunt

întotdeauna

bine

programate, astfel că îmbunătăţirile tehnologice s-ar putea să nu se înregistreze.

7

Albala-Bertrand, J. M.: Political Economy of Large Natural Disasters With Special Reference to

Developing Countries, Oxford 1993


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

50

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Din observaţiile noastre, rezultă că îmbunătăţirile post-dezastru la nivelul Europei au condus la creşteri de mică amplitudine ale PIB, mai ales după anul 1990, ceea ce înseamnă că eforturile de reconstrucţie nu au implicat un

salt

tehnologic

semnificativ,

care

conducă

la

creşterea

productivităţii. În aceste condiţii se poate aprecia că, pe termen mediu şi lung, o programare mai riguroasă a investiţiilor şi a îmbunătăţirilor tehnologice post-dezastre naturale

ar

putea

influenţa

sensibil

creşterea

economică

şi

creşterea

competitivităţii Europei la nivel global.

Graficul 14: Corelaţii între pagubele provocate de secetă şi inundaţii în Europa şi creşterea economică (rata de creştere a PIB), 1925-2003 18.000

25

Inundaţii (mil.$)

Milioane dolari SUA

20

Secetă (mil.$)

14.000

Rată creştere PIB (%)

15

12.000

10

10.000 8.000

5

6.000

% anual

16.000

0

4.000 -5

2.000

2003

2000

1997

1994

1991

1988

1985

1982

1979

1976

1972

1968

1965

1958

1953

1939

-10 1926

0

Sursa: calcule autori, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT (mil. US$ pentru pagube inundaţii şi secetă) şi International Geary-Khamis (PIB in mil. US$, la preţuri 1990)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

51

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

3.1.2 Corelaţii între pagubele provocate de inundaţii şi secetă la nivelul ţărilor europene şi indicatorii macro-economici ai acestora Analiza dezastrelor naturale de tip secetă şi inundaţii, în corelaţie cu Produsul Intern Brut în cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene, pe serii lungi de date, relevă următoarele observaţii:  inundaţiile provoacă pagube materiale, cu influenţe asupra PIB şi asupra capitalului fix (activelor), în cele mai multe cazuri în sensul scăderii PIB (creşterea economică a unei ţări) în anul de producere a evenimentului: Germania, Franţa, Spania, Italia, Ungaria, România;  posibilităţile de investiţii ale acestor ţări pentru refacere şi reconstrucţie după evenimentul de inundaţie conduc la creşterea activităţilor economice (PIB), la diminuarea ratei şomajului în anii ce urmează;  în cazul statelor mai puţin dezvoltate, pagubele materiale şi lipsa investiţiilor au impact pe termen lung asupra macro-economiei, periclitând potenţialul creşterii economice în anii următori, dacă nu există posibilităţi de refacere şi reconstrucţie (Bulgaria). In asemenea cazuri, pierderile de active induc un PIB mai mic în anii următori (pe măsura pierderilor investiţiilor şi a imposibilităţii de recuperare a acestora) Analiza pe câteva ţări europene, membre ale UE-27, care sunt cele mai afectate din Euro-regiunea din care fac parte, conduce la următoarele observaţii:  Europa de Nord: Marea Britanie o

Cele mai mari inundaţii, din anul 2000, soldate cu costuri record de peste $6 miliarde nu au modificat tendinţa de creştere a PIB, în condiţiile în care rata şomajului a scăzut, fiind antrenată mai multă forţă de muncă în activităţile de îndepărtare a consecinţelor dezastrului, concomitent cu scăderea nivelului ratei inflaţiei. In anul


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

52

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

imediat următor evenimentului de inundaţii, PIB s-a înscris într-o tendinţă de scădere, iar rata şomajului şi rata inflaţiei au sporit. o

Aceleaşi trenduri s-au înregistrat şi la inundaţiile de mai mică anvergură din anii 1997-1998. Marea Britanie este unul dintre cazurile care i-au determinat pe analiştii occidentali să observe că dezastrele naturale „pot aduce beneficii unei economii” în cazul în care se face un bun management al activităţilor post-dezastru.

Graficul 15: Marea Britanie - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici

MAREA BRITANIE 8.000.000

Inundaţii

PIB (% anual)

Rata Inflatiei (% anual)

Rata Somajului (% anual)

8,0

6.000.000 6,0 5.000.000 4,0 4.000.000

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

7.000.000

10,0

Total NATURALE

2,0 3.000.000 0,0 2.000.000

-2,0

1.000.000

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-4,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale - World Development Indicators.

 Europa de Vest: Germania şi Franţa o

Germania: Frecvenţa mai mare a inundaţiilor în ultimul deceniu a culminat în anul 2002, provocând costuri record estimate la circa $12 miliarde.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

53

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

PIB-ul Germaniei, ce se înscria într-o tendinţă de scădere încă din anul 2000, a tins către o creştere zero în 2002, fiind accentuată de dezastrele provocate de inundaţii, iar tendinţa a continuat în 2003 cu o creştere negativă a PIB, când amploarea pierderilor provocate de noile inundaţii a fost mai mică.

Graficul 16: Germania - Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1965-2005

GERMANIA Total NATURALE

14.000.000

7,0

Inundaţii 6,0

PIB (% anual) 5,0

10.000.000 4,0 8.000.000

3,0

6.000.000

2,0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

12.000.000

1,0 4.000.000 0,0 2.000.000 -1,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-2,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale - World Development Indicators.

o

În acelaşi timp, tendinţa de creştere a şomajului nu a fost întreruptă de inundaţiile din 2002-2005, ci numai după anul 2005.

o

Rata inflaţiei a scăzut în timpul inundaţiilor din 2002-2003, după care s-a majorat uşor spre 2%.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

54

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 17: Germania - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu

GERMANIA 14.000.000

12,0

Total NATURALE 10,0

Inundaţii PIB (% anual)

10.000.000

8,0

Rata Inflatiei (% anual) Rata Somajului (% anual)

8.000.000

6,0

6.000.000

4,0

4.000.000

2,0

2.000.000

0,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-2,0

1965

0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

12.000.000

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale - World Development Indicators.

o

În Franţa, anii 2002 şi 2003 au adus cele mai mari costuri ale inundaţiilor (anual $1,5-2 miliarde), dar costuri semnificative s-au înregistrat şi în anii 1983-1996; de asemenea, seceta puternică din 1989 a însemnat costuri de circa $2 miliarde.

o

În

toate

aceste

evenimente

de

dezastre

naturale,

creşterea

economică a Franţei a fost încetinită, dar cel mai scăzut nivel de creştere a PIB s-a înregistrat în anii 2002 şi 2003 caracterizaţi prin cele mai puternice şi costisitoare inundaţii.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

55

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 18: Franţa - Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1965-2005

9.000.000

Total NATURALE

8,0

8.000.000

Secetă

7,0

7.000.000

Inundaţii

6,0

PIB (% anual)

5,0

6.000.000

4,0 5.000.000 3,0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

FRANŢA

4.000.000 2,0 3.000.000 1,0 2.000.000

0,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

-2,0

1969

0

1967

-1,0

1965

1.000.000

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators.

o Menţionăm totuşi, că această tendinţă de încetinire a creşterii economice în perioada 2000-2003 (la niveluri anuale de creştere a PIB de 0,6-2%) a fost caracteristică nu numai Franţei, ci UE-15, în principal datorită altor cauze (care nu fac obiectul studiului nostru), dar noi considerăm că inundaţiile au contribuit la accentuarea acestui trend.

o În evenimentele de inundaţii cu costuri mai scăzute (de circa $500 milioane) din anul 1999 rata şomajului şi rata inflaţiei au scăzut, dar în cele de proporţii ridicate ($1,5-2 miliarde) din anii 2002-2003 cei doi indicatori macroeconomici s-au încris într-o tendinţă de creştere.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

56

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 19: Franţa - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu

FRANŢA 9.000.000

14,0

Total NATURALE 12,0

Secetă Inundaţii

7.000.000

10,0

PIB (% anual) Rata Inflatiei (% anual)

6.000.000

8,0

Rata Somajului (% anual) 5.000.000

6,0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

8.000.000

4.000.000 4,0 3.000.000 2,0

2.000.000

0,0

1.000.000

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-2,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators.

 Europa de Sud: Italia o

În Italia, inundaţiile de mari proporţii din 1994 şi 2000 au însemnat costuri estimate la peste $11 miliarde şi respectiv $8 miliarde.

o

Exceptând anul 1994, la fiecare dintre evenimentele de inundaţii de proporţii se observă scăderea PIB; observaţia privind scăderea PIB rămâne valabilă şi la evenimentele de mai mici proporţii, cu costuri mult mai scăzute (în 1992, 1996, 2002, 2003).

o

Începând din 1999, rata inflaţiei s-a înscris într-o tendinţă de creştere, care a acoperit şi evenimentele de inundaţii din 2000, 2002 şi 2003, concomitent cu reducerea ratei şomajului.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

57

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 20: Italia - Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1965-2005

ITALIA 25.000.000

8,0

Total NATURALE Inundaţii

6,0

PIB (% anual) 4,0 15.000.000 2,0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

20.000.000

10.000.000 0,0

5.000.000 -2,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-4,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators. Graficul 21: Italia - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu

ITALIA 25.000.000

12,0

20.000.000

10,0

8,0

6,0

15.000.000

4,0 10.000.000

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

Inundaţii Rata Inflatiei (% anual)

Total NATURALE PIB (% anual) Rata Somajului (% anual)

2,0

0,0 5.000.000 -2,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-4,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

58

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Est: Ungaria şi România Ungaria a înregistrat în ultimul deceniu evenimente tot mai

o

frecvente, comparativ cu perioadele anterioare, atât de inundaţii (1999-2005), cât şi de secetă (1992 după cea din 1986). Costurile acestor dezastre au fost relativ scăzute comparativ cu cele

o

suferite de alte state europene, de max $300 milioane în cazul inundaţiilor şi de maxim $500 milioane în timpul secetei din 1986. In aceste condiţii, se observă scăderea ritmului de creştere a PIB în

o

toţi anii cu inundaţii, tendinţa de scădere a ratei inflaţiei, ca şi a ratei şomajului. In cazul secetelor, ritmul de creştere a PIB a fost în creştere.

o

Graficul 22: Ungaria - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu

UNGARIA Total NATURALE

600.000

25,0

Secetă Inundaţii

20,0

PIB (% anual) Rata Inflatiei (% anual)

15,0

Rata Somajului (% anual)

400.000

10,0

300.000

5,0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

500.000

0,0 200.000 -5,0 100.000 -10,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-15,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

59

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o România a înregistrat începând din anul 1991 inundaţii tot mai frecvente, cele cu costuri maxime fiind în anul 2005, de aproape $2 miliarde. Inundaţiile din 1991, 1997 -1998 şi 2005, care au provocat cele mai mari pagube României, au coincis cu scăderea accentuată a ritmului de creştere a PIB. Menţionăm însă că ritmurile negative ale creşterii PIB din anii 1991, 1997,1998 au fost determinate de un complex de factori, într-un context istoric de prefaceri ale economiei şi societăţii româneşti. Dezastrele naturale şi pagubele provocate de acestea au accentuat trendul existent în perioadele respective. Nu acelaşi lucru se poate afirma despre situaţia din anul 2005, când cele mai mari pagube aduse de inundaţii şi alte dezastre naturale hidro-meteo au contribuit la încetinirea creşterii economice şi schimbarea pentru scurt timp a trendului ascendent început în anul 2000 şi intensificat an de an până în 2005. Graficul 23: România - Corelaţii între dezastrele naturale hidro-meteo şi creşterea economică în perioada 1980-2005

ROMANIA 2.500.000

10,0

Total NATURALE

PIB (% anual) 1.500.000

0,0

1.000.000

-5,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

-15,0

1971

0

1969

-10,0

1967

500.000

( % / an )

5,0

Inundaţii

1965

Costuri estimate (mii $)

2.000.000

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

60

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o Inundaţiile cu costuri maxime din anul 2005 nu au modificat tendinţa de reducere a ratei inflaţiei din România şi de menţinere a ratei şomajului la niveluri relativ scăzute, având o influenţă negativă doar asupra creşterii economice. Graficul 24: România - Corelaţii între costurile dezastrelor hidro-meteo şi indicatorii macro-economici în ultimul deceniu

ROMANIA 2.500.000

180,0

Total NATURALE

160,0

Inundaţii 140,0

PIB (% anual) Rata Inflatiei (% anual)

120,0

Rata Somajului (% anual)

100,0

1.500.000 80,0

( % / an )

Costuri estimate (mii $)

2.000.000

60,0 1.000.000 40,0 20,0 500.000

0,0 -20,0

2005

2003

2001

1999

1997

1995

1993

1991

1989

1987

1985

1983

1981

1979

1977

1975

1973

1971

1969

1967

-40,0

1965

0

Sursa: Corelaţii şi calcule ale autorilor, IEM, 2007, pe baza datelor EMDAT şi ale Băncii Mondiale- World Development Indicators.

3.2 Simularea vulnerabilităţii economiilor europene, inclusiv a României la dezastrele naturale hidro-meteo

3.2.1 Metodologia propusă In literatura internaţională de specialitate consultată, pentru a evalua impactul dezastrelor naturale- inundaţii/secetă asupra economiei naţionale a statului afectat, analiştii calculează, în diferite variante, raportul între costurile pagubelor provocate şi Produsul Intern Brut din anul respectiv. Astfel, întrun

studiu

de

evaluare

a

impactului

inundaţiilor

asupra

economiei


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

61

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Bangladesh (ţara cu cele mai multe evenimente de inundaţii în ultimul deceniu), metodologia utilizată s-a bazat pe pagubele produse pentru agricultură, în speţă pentru culturile vegetale, raportate la nivelul PIB. Într-un alt studiu efectuat tot pe exemplul Bangladesh, French Eng. Consortium et

al

(1989)

sugerează

beneficiile

rezultate

din

prevenţia

distrugerilor provocate de inundaţii ar fi beneficii pentru agricultură faţă de actualele pierderi şi beneficii indirecte pentru creşterea economică din sectoarele neagricole. Deci, impactul negativ total asupra creşterii PIB ca urmare a riscului de inundaţii ar fi ponderea pagubelor directe din culturile vegetale plus cea a pierderilor indirecte în rata de creştere a PIB. Noi ne-am propus în acest proiect să elaborăm o metodologie de evaluare a beneficiilor potenţiale asupra creşterii economiilor naţionale europene, reieşite din lipsa dezastrelor naturale de tip inundaţii/secetă în baza măsurilor preventive (de prevenire, protecţie şi pregătire),

iar

ulterior

testăm

prin

simulare

metodologia

elaborată, pentru a observa care sunt consecinţele. Metodologia de calcul propusă de cercetătorii din Institutul de Economie Mondială se referă la :

Evaluarea

beneficiilor

potenţiale

ale

măsurilor

de

prevenţie

şi

management al activităţilor pre şi post dezastru, ca diferenţă între rata potenţială de creştere a PIB în lipsa pagubelor provocate de dezastre şi rata reală de creştere a PIB în condiţii de dezastre (estimările sunt bazate pe datele absolute statice privind pagubele provocate de inundaţii/secetă).

Metodologia de calculare a beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru (inundaţii/secetă) se bazează pe următoarele formule:


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

62

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Bp= ∆ PIB (%) unde: ∆ PIB = (PIB p- PIB r ) (p.p) şi PIBp = PIBn+Pn/ PIBn-1 (%) în care: Bp= beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management PIB p= rata de creştere potenţială a PIB fără pagube provocate de dezastre PIBr= rata reală de creştere a PIB în condiţii de dezastre n= an curent n-1= an anterior P= pagube materiale p.p. = puncte procentuale

3.2.2 Simularea vulnerabilităţii economiilor europene Exemplificăm aceste simulări efectuate în cadrul Institutului de Economie Mondială privind beneficiile potenţiale ale măsurilor preventive (de prevenire, protecţie şi pregătire) asupra economiilor europene cele mai afectate de inundaţii şi secete, pe Euro-regiuni (conform clasificării ONU), în perioada 1980-2006: Europa de Vest, Europa de Sud şi Europa de Est. În baza simulărilor efectuate, se evidenţiază că rata de creştere a PIB în anii cu evenimente de dezastre naturale hidro-meteo a fost în toate ţările analizate mai mică decât în cazul în care s-ar fi aplicat măsuri de prevenţie. Diferenţa între rata de creştere a PIB înregistrată în anul dezastrelor şi rata potenţială de creştere a PIB constituie beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie, măsurate în puncte procentuale.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

63

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Vest: Franţa şi Germania Tabelul 8: Franţa - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

Franţa

1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Pierderi materiale

Rată creştere PIB

Rată creştere potenţială PIB

Beneficii potenţiale asupra PIB*

Mil.$

%

%

p.p.

610

500 1.600

95 700

500 132 1.190 1.500

1,40 1,03 2,51 1,17 1,47 1,40 2,37 2,53 4,39 4,06 2,62 1,26 1,78 -1,10 2,03 2,20 1,08 2,21 3,47 3,24 4,02 1,85 1,03 1,09 2,32 1,18 2,06

1,40 1,03 2,51 1,22 1,47 1,40 2,37 2,53 4,43 4,17 2,62 1,26 1,78 -1,10 2,04 2,25 1,08 2,21 3,47 3,27 4,02 1,86 1,09 1,17 2,32 1,18 2,06

0,00 0,00 0,00 0,05 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,11 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,04 0,00 0,00 0,00 0,03 0,00 0,01 0,06 0,08 0,00 0,00 0,00

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007, pe baza datelor Groningen Growth and Development Centre and the Conference Board, Total Economy Database, January 2007 *

Diferenţa în puncte procentuale faţă de rata potenţială de creşterea PIB fără inundaţii


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

64

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 25: Franţa – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

FRANŢA 5,0

1800

4,5

1600

Rată creştere PIB (%)

1200 3,5 1000 3,0 800 2,5 600 2,0

400

Pierderi materiale

Beneficii potenţiale asupra PIB

Sursa: Simulare potrivit metodologiei IEM, 2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

0

1982

1,0

1981

200

1980

1,5

Rată creştere PIB

Pagube materiale (mil.$)

1400

4,0


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

65

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 9: Germania - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru12

Germania

1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Pierderi materiale

Rată creştere PIB

Rată creştere potenţială PIB

Beneficii potenţiale asupra PIB*

Mil.$

%

%

p.p.

56 600 194 1.000 72 350

11.600 675 220

0,71 0,23 -0,53 1,10 1,76 1,38 1,41 0,97 2,15 2,13 3,37 2,56 2,23 -0,80 2,66 1,89 0,99 1,80 2,03 2,01 3,21 1,24 0,00 -0,19 1,24 0,91 2,58

0,71 0,23 -0,53 1,10 1,76 1,38 1,41 0,97 2,15 2,13 3,37 2,56 2,23 -0,77 2,67 1,94 0,99 1,81 2,03 2,03 3,21 1,24 0,47 -0,16 1,24 0,92 2,58

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,03 0,01 0,05 0,00 0,00 0,00 0,02 0,00 0,00 0,47 0,03 0,00 0,01 0,00

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007, pe baza datelor Groningen Growth and Development Centre and the Conference Board, Total Economy Database, January 2007 *

Diferenţa în puncte procentuale faţă de rata potenţială de creşterea PIB fără inundaţii


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

66

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 26: Germania – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

GERMANIA 4,0

14000

3,5

Rată creştere PIB (%)

3,0 10000 2,5 8000 2,0 6000 1,5 4000 1,0

Pierderi materiale

Beneficii potenţiale asupra PIB

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007

Rată creştere PIB

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

0

1982

0,0

1981

2000

1980

0,5

Pagube materiale (mil.$)

12000


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

67

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Sud: Italia şi Spania Tabelul 10: Italia - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

Italia

1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Pierderi materiale

Rată creştere PIB

Rată creştere potenţială PIB

Beneficii potenţiale asupra PIB*

Mil.$

%

%

p.p.

20 70

697 9.300

8.050 100 646 1.064

3,53 0,47 0,46 1,22 2,57 2,81 2,84 3,10 3,87 2,88 2,16 1,53 0,77 -0,89 2,15 2,83 0,72 1,89 1,44 1,93 3,58 1,80 0,34 0,04 1,06 -0,04 1,81

3,53 0,47 0,46 1,22 2,57 2,81 2,84 3,10 3,87 2,88 2,16 1,53 0,82 -0,89 2,78 2,83 0,72 1,89 1,44 1,93 4,07 1,80 0,38 0,10 1,06 -0,04 1,81

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,05 0,00 0,63 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,49 0,01 0,04 0,06 0,00 0,00 0,00

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007, pe baza datelor Groningen Growth and Development Centre and the Conference Board, Total Economy Database, January 2007 *

Diferenţa în puncte procentuale faţă de rata potenţială de creşterea PIB fără inundaţii


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

68

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 27: Italia – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

4,5

10.000

4,0

9.000

3,5

8.000 7.000

3,0

6.000 2,5 5.000 2,0 4.000 1,5 3.000 1,0

2.000

Pierderi materiale

Beneficii potenţiale asupra PIB

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

1989

1988

1987

1986

1985

1984

1983

0

1982

0,0

1981

1.000

1980

0,5

Rată creştere PIB

Pagube materiale (mil.$)

Rată creştere PIB (%)

ITALIA


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

69

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 11: Spania - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

Spania

1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Pierderi materiale

Rată creştere PIB

Rată creştere potenţială PIB

Beneficii potenţiale asupra PIB*

Mil.$

%

%

p.p.

1.460 2.430 3.900

1.283 4.875

3.200

577

75 87 14

2,27 0,52 1,79 2,53 1,46 2,03 3,30 5,69 5,47 5,28 4,45 2,55 0,93 -1,03 2,38 2,76 2,42 3,87 4,47 4,75 5,05 3,65 2,70 3,05 3,23 3,53 3,69

2,27 0,77 1,79 2,95 2,11 2,03 3,30 5,69 5,66 5,28 5,10 2,55 0,93 -0,63 2,38 2,76 2,42 3,94 4,47 4,75 5,05 3,66 2,70 3,05 3,23 3,53 3,69

0,00 0,26 0,00 0,42 0,66 0,00 0,00 0,00 0,19 0,00 0,65 0,00 0,00 0,40 0,00 0,00 0,00 0,07 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007, pe baza datelor Groningen Growth and Development Centre and the Conference Board, Total Economy Database, January 2007 *

Diferenţa în puncte procentuale faţă de rata potenţială de creşterea PIB fără inundaţii


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

70

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 28: Spania – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

Pierderi materiale

Beneficii potenţiale asupra PIB

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

Rată creştere PIB

Pagube materiale (mil.$)

0

1993

0,0

1992

1000

1991

1,0

1990

2000

1989

2,0

1988

3000

1987

3,0

1986

4000

1985

4,0

1984

5000

1983

5,0

1982

6000

1981

6,0

1980

Rată creştere PIB (%)

SPANIA


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

71

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Europa de Est: România

Tabelul 12: România - Beneficii potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

România

Pierderi materiale

Rată creştere PIB

Rată creştere potenţială PIB

Beneficii potenţiale asupra PIB*

Mil.$

%

%

p.p.

1980 0,27 0,27 0,00 1981 -0,61 -0,61 0,00 1982 0,08 0,08 0,00 1983 -0,89 -0,89 0,00 1984 3,97 3,97 0,00 1985 -0,16 -0,16 0,00 1986 1,71 1,71 0,00 1987 -2,10 -2,10 0,00 1988 -0,25 -0,25 0,00 1989 -3,19 -3,19 0,00 1990 -10,85 -10,85 0,00 1991 500 -12,90 -12,63 0,27 1992 -8,80 -8,80 0,00 1993 1,50 1,50 0,00 1994 3,90 3,90 0,00 1995 7,10 7,10 0,00 1996 3 3,90 3,90 0,00 1997 110 -6,10 -6,04 0,06 1998 150 -4,80 -4,71 0,09 1999 -1,20 -1,20 0,00 2000 101 2,15 2,22 0,07 2001 135 5,75 5,83 0,09 2002 0 5,12 5,12 0,00 2003 5,22 5,22 0,00 2004 8,45 8,45 0,00 2005 1.709 4,10 4,98 0,88 2006 7,20 7,20 0,00 Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007, pe baza datelor Groningen Growth and Development Centre and the Conference Board, Total Economy Database, January 2007 *

Diferenţa în puncte procentuale faţă de rata potenţială de creşterea PIB fără inundaţii


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

72

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Graficul 29: România – Evidenţierea beneficiilor potenţiale ale măsurilor de prevenţie şi management al activităţilor pre şi post dezastru

Pierderi materiale

Beneficii potenţiale asupra PIB

Sursa: simulare potrivit metodologiei IEM, 2007

Rată creştere PIB

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

Pagube materiale (mil.$)

0

1999

0,0

1998

200

1997

1,0

1996

400

1995

2,0

1994

600

1993

3,0

1992

800

1991

4,0

1990

1000

1989

5,0

1988

1200

1987

6,0

1986

1400

1985

7,0

1984

1600

1983

8,0

1982

1800

1981

9,0

1980

Rată creştere PIB (%)

ROMÂNIA


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

73

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Capitolul IV

MĂSURI LA NIVEL EUROPEAN DE PREVENŢIE ŞI MANAGEMENT AL RISCULUI DE DEZASTRE NATURALE

4.1 Managementul eficient al dezastrelor naturale Managementul eficient al dezastrelor naturale trebuie considerat un concept care stă la baza dezvoltării oricărei societăţi. Nu se poate vorbi despre dezvoltarea durabilă a unui anumit spaţiu, atât timp cât nu este rezolvată satisfăcător problema dezastrelor naturale. În acelaşi timp, dezvoltarea pe termen scurt, sub toate aspectele ei (de mediu, economic, social, cultural) este strâns dependentă de manifestările naturale extreme (dezastre) şi de modul în care societatea reuşeşte să le facă faţă. Prezentate într-o abordare comprehensivă, principalele măsuri ale managementului dezastrelor presupun:

Măsuri preventive (de prevenire, protecţie şi pregătire) Acest tip de măsuri sunt concentrate spre prevenirea şi diminuarea pagubelor materiale şi umane. Ele presupun evitarea construcţiei de locuinţe şi obiective sociale, culturale sau economice in zonele cu potenţial seismic sau de inundaţii, prin prezentarea documentaţiilor de urbanism şi a datelor privind producerea dezastrelor anterioare, precum şi adaptarea dezvoltării viitoare la condiţiile de risc. Tot în categoria acestui tip de măsuri se includ promovarea unor măsuri structurale de protecţie, identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc pentru dezastre de tip inundaţii, alunecări de teren. De asemenea se impun implementarea unor sisteme de prognoză, avertizare şi alarmare, precum şi întreţinerea infrastructurilor de protecţie existente şi comunicarea cu populaţia şi educarea ei privind riscurile la care se expune şi modalităţile optime de a reacţiona în situaţii de urgenţă. Foarte utile se pot


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

74

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

dovedi măsurile de creare şi menţinere a unor echipe de urgenţă în cazul producerii catastrofelor, precum şi cele privind informarea publicului privind comportamentul adecvat în cazul producerii dezastrului şi organizarea unor sesiuni de training pe acest subiect.

Măsuri operative (desfăşurate în timpul producerii dezastrului) Măsurile operative presupun avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie a dezastrelor, organizarea de acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei în situaţia de urgenţă, asigurarea de resurse (materiale, financiare şi umane) pentru intervenţia operativă. De asemenea aceste măsuri se concentrează pe salvarea victimelor şi reducerea pagubelor naturale prin alocarea de echipe şi echipamente pentru regiunile afectate. Foarte utile sunt şi măsurile care presupun relocarea populaţiei, şi în cazul in care este posibil, a bunurilor afectate de dezastru.

Măsuri ce se întreprind după dezastru Aceste măsuri se concentrează în principal pe satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru pentru revenirea în timp cât mai scurt la o viaţă normală. În această etapă se impun măsuri pentru reconstrucţia infrastructurilor şi clădirilor avariate, precum şi îmbunătăţirea procesului de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare in zona afectată.

4.2

Cadrul

general

al

măsurilor

întreprinse

la

nivelul

UE

pentru

combaterea şi prevenirea efectelor dezastrelor naturale Legislaţia Uniunii Europene prevede că în categoria dezastrelor naturale sunt incluse cutremurele de pământ, avalanşele, alunecările de pământ, inundaţiile, incendiile, în aceste cazuri fiind permisă acordarea de ajutor de stat care poate acoperi până la 100% din pagubele produse. Conform prevederilor comunitare,


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

75

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

ajutoarele de stat care distorsionează concurenţa sunt interzise de Tratatul CE. În categoria excepţiilor de la acest principiu se încadrează, potrivit articolului 87, ajutoarele acordate pentru remedierea pagubelor produse de dezastrele naturale. Canicula din vara lui 2003, cu consecinţele sale dramatice pentru regiunile mediteraneene,

expuse

secetei

şi

incendiilor

devastatoare,

a

confirmat

importanţa unei organizări europene eficiente în cazul producerii catastrofelor majore. În urma inundaţiilor devastatoare din august 2002 din Europa centrală, a fost creat, la propunerea Comisiei europene, un nou instrument financiar, distinct de fondurile structurale: Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene8. Statele membre şi statele candidate pot solicita un ajutor din aceste fonduri în cazul producerii catastrofelor majore. Pagubele individuale sunt excluse de la aceste fonduri. Acţiunile pe termen lung, reconstrucţia durabilă, prevenirea dezastrelor pot beneficia de alte instrumente financiare, de exemplu fondurile structurale. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene are rolul de a furniza în mod rapid, eficace şi flexibil un ajutor de primă urgenţă pentru acţiuni cum ar fi construirea de adăposturi temporare sau reparaţia provizorie a infrastructurilor indispensabile vieţii cotidiene. Crearea acestui fond a acoperit o lacună din sistemul comunitar care nu prevedea până atunci o modalitate de a acorda ajutoare pentru protecţia civililor, acest domeniu fiind lăsat exclusiv în sarcina statelor membre. Până la sfârşitul lui octombrie 2003, FSUE susţinuse deja 8 intervenţii în 7 ţări, intervenţii pentru care decizia s-a luat într-un timp foarte scurt, şi care au însumat 883 de milioane de euro. Primele patru beneficiare au fost victimele inundaţiilor din 2002 din Germania, Austria, Republica Cehă şi Franţa. Celelalte patru au fost Spania, care s-a confruntat cu catastrofa Prestige, Italia care a fost afectată de cutremure de pământ şi de erupţia vulcanului

8

Fonds de solidarite de l’Union Europeene, http://europa.eu.int/comm/regional _policy/funds/solidar/solid_fr.htm


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

76

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Etna şi Portugalia care s-a confruntat cu incendiile forestiere fără precedent din vara lui 2003. Bugetul anual al FSUE este de 1 miliard de euro. Un sfert din această sumă trebuie să rămână disponibilă până la 1 octombrie al fiecărui an pentru a acoperi eventualele nevoi care pot apărea până la sfârşitul anului. În cazuri excepţionale şi dacă resursele care rămân din anii precedenţi sunt insuficiente, suma necesară poate fi completată din bugetul pe anul viitor. Suma disponibilă anual pentru catastrofe regionale excepţionale este limitată la 7,5% (75 milioane euro) din bugetul anual al FSUE. FSUE poate interveni în cazul unor catastrofe majore, considerate ca atare dacă costurile estimate din cauza pagubelor se ridică la mai mult de 3 miliarde de euro sau la mai mult de 0,6% din venitul naţional brut al statului implicat. În mod excepţional, o ţară în curs de aderare, care se confruntă cu o catastrofă, poate solicita şi obţine un ajutor al FSUE. În cazul unei catastrofe regionale sau a uneia care afectează o mare parte a populaţiei şi care are efecte grave şi de durată asupra stabilităţii economice şi asupra condiţiilor de viaţă, FSUE poate fi utilizat pentru completarea cheltuielilor publice realizate de statele membre. În funcţie de natura catastrofei, FSUE poate fi accesat pentru măsurile de primă urgenţă, limitate în principiu la acoperirea pagubelor neasigurabile, precum: o

Repunerea

în

stare

de

funcţionare

imediată

a

echipamentelor

şi

infrastructurilor în domeniul energiei, alimentării cu apă, transportului şi telecomunicaţiilor, al sănătăţii şi învăţământului; o

Măsuri provizorii pentru adăposturi şi servicii de ajutor care să răspundă nevoilor imediate ale populaţiei;

o

Securizarea imediată a infrastructurilor de prevenire şi a măsurilor de protecţie a patrimoniului cultural

o

Curăţarea zonelor sinistrate

Modalitatea de accesare a FSUE


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

77

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

În termen de zece săptămâni de la producerea primelor pagube, autorităţile naţionale ale statului sinistrat trebuie să adreseze o cerere Comisiei, în care să furnizeze maximul de informaţii referitoare la pagube şi impactul acestora asupra populaţiei şi economiei precum şi la costul intervenţiilor şi la sursele de finanţare comunitare, naţionale şi internaţionale care pot să intervină. Pe baza acestor informaţii, Comisia Europeană va determina, în cel mai scurt timp posibil, suma totală a subvenţiei acordate şi va propune autorităţilor bugetare (Parlamentul şi Consiliul), mobilizarea acesteia. Odată ce suma devine disponibilă, ajutorul este acordat imediat şi o singură dată, după semnarea unui acord între Comisia Europeană şi statul beneficiar. Statul beneficiar este responsabil cu utilizarea subvenţiei şi eventuala coordonare între FSUE şi alte surse de finanţare. Suma neutilizată în termen de 1 an este rambursabilă.

Intervenţia altor instrumente În

afara

ajutorului

financiar

imediat

furnizat

de

FSUE,

lupta

împotriva

catastrofelor poate fi organizată la diferite nivele: o

Programe

de

dezvoltare

regională,

cofinanţare

de

fonduri

structurale. Statele membre pot modifica priorităţile programelor şi repartizarea bugetului în cursul punerii în practică. Pot fi stabilite noi măsuri pentru reconstruirea infrastructurilor şi susţinerea investiţiilor productive,

pentru

formare

profesională

şi

angajare.

Este

cazul

Portugaliei care a prevăzut alocarea a 102 milioane de euro după incendiile forestiere din august 2003. o

Programele de dezvoltare rurală. Acestea presupun măsuri de prevenire – de exemplu de prevenire a incendiilor forestiere, de reconstruire a zonelor forestiere

o

Politica agricolă comună. Sunt posibile derogări, cum ar fi autorizarea utilizării anumitor terenuri.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

78

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

o

Ajutoarele de stat. Pot fi autorizate pentru a compensa pierderile materiale ca şi efectele indirect legate de catastrofele naturale.

o

Informaţiile geografice. Constituie un element cheie de prevenire şi gestionare a riscurilor. În domeniul forestier de exemplu, Comisia a realizat sistemul EFFIS – Sistemul de informare privind incendiile forestiere europene care joacă un rol important în protecţia civilă în statele membre.

4.3 Măsuri de combatere şi prevenţie a dezastrelor naturale în viitor la nivel regional Prevenţia este mai eficientă decât combaterea Statele membre UE trebuie să crească cooperarea regională şi cea privind asistenţa în domeniul reducerii riscului producerii dezastrelor naturale prin măsuri axate pe: o

transferul de cunoştinţe, tehnologie şi expertiză în domeniul prevenirii producerii de dezastre naturale;

o

creşterea investiţiilor în cercetarea privind modalităţi de reducere a impactului devastator al dezastrelor;

o

împărtăşirea experienţelor în domeniu şi a bunelor practici;

o

promovarea

unei

culturi

a

prevenţiei

dezastrelor

prin

mobilizarea

resurselor adecvate şi investirea în găsirea de resurse regenerabile; o

sprijinirea dezvoltării durabile şi a măsurilor de protecţie a mediului.

În afara asigurării implementării acestui tip de măsuri şi a măsurilor ce se impun în situaţii de urgenţă, este necesar ca statele UE să poată face faţă repetării previzibile a dezastrelor, mai ales dacă respectivele catastrofe naturale sunt legate de efectele negative asupra mediului produse de activităţile umane şi mai ales de accelerarea schimbărilor climatice. În faţa acestor provocări se impune întărirea solidarităţii europene pentru a impune utilizarea eficientă a fondurilor UE


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

79

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

pentru astfel de situaţii. A preveni este mai uşor decât a repara, mai ales în cazul în care eforturile depuse pentru a mări dezvoltarea unei regiuni pot fi reduse la neant în cazul unei catastrofe naturale. Într-o rezoluţie adoptată în septembrie 2007 la Strasbourg privind dezastrele naturale produse în vara lui 2007 în UE, Parlamentul a cerut Comisiei să mobilizeze de urgenţă, cât mai flexibil, Fondul European Curent de Solidaritate şi să ia măsuri sporite de prevenire a inundaţiilor. Parlamentul a mai cerut crearea unei Forţe Europene care să reacţioneze rapid în situaţii de dezastre naturale de amploare. Referitor la incendiile devastatoare din Grecia din vara 2007, deputaţii au cerut Statelor Membre să-şi consolideze sancţiunile penale pentru actele criminale ce pun în pericol mediul înconjurător. Rezoluţia, adoptata cu largă majoritate, se referă la incendiile şi inundaţiile de proporţii care s-au produs în timpul verii lui 2007 în diverse ţări din UE, în special în Grecia şi Marea Britanie, care s-au soldat cu sute de morţi şi sute de mii de hectare distruse. Combaterea dezastrelor şi fondurile structurale Uniunea Europeana acţionează prin Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune si alte instrumente financiare, pentru sprijinirea atingerii acestor obiective generale, pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Programul Operaţional de Mediu POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu şi ia în considerare programele de dezvoltare iniţiate în cadrul asistenţei de preaderare (Phare si ISPA). POS Mediu se bazează pe obiectivele si priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene. El are ca obiectiv global îmbunatatirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

80

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

În

cadrul

POS

Mediu

există

Axa

prioritara

5

privind

dezvoltarea

infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc care are ca obiective protecţia împotriva inundaţiilor prin realizarea infrastructurii pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor, elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri si măsuri, inclusiv informarea publică şi instruirea în domeniul reducerii riscurilor şi asistenţa tehnică pentru pregătirea de proiecte. Bugetul total al POS Mediu pentru perioada 2007-2013 este de aproximativ 4,900 miliarde Euro. Sursele de finanţare comunitare sunt asigurate din Fondul de Coeziune (2,877 miliarde Euro) şi Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (1,083 miliarde Euro). La acestea se adaugă o contribuţie naţională de aproximativ 943,51 milioane Euro. Capacitatea de reacţie a Uniunii trebuie îmbunătăţită şi trebuie luate măsuri mai eficiente de prevenire cum ar fi aplicarea legislaţiei de protecţie a pădurilor pentru a limita orice intenţie de speculă şi înăsprirea sancţiunilor penale pentru actele criminale care prejudiciază mediul şi pot favoriza producerea dezastrelor naturale.

4.4 Managementul riscului de inundaţii în Europa

Inundaţiile produse în numeroase ţări în ultimii 5 - 10 ani şi consecinţele ce le-au urmat, au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, abordare în care conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane au un rol esenţial în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor. Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundaţiilor este uşurat de faptul că locul lor de manifestare este predictibil şi adesea este posibilă o avertizare


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

81

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

prealabilă, iar în mod obişnuit este posibil să se precizeze şi cine şi ce va fi afectat de inundaţii. De multe ori inundaţiile catastrofale de-a lungul văii fluviilor şi în regiunile de coastă necesită o abordare trans-frontalieră a problemei. Uniunea Europeană doreşte minimizarea riscurilor privind marile inundaţii din Europa şi ca urmare, Comisia Europeană a lansat în anul 2006 un proiect de directivă

9

care să răspundă acestei provocări.

(a) Contextul propunerii de directivă europeană 

Inundaţiile în Europa

Inundaţiile constituie un fenomen natural care nu poate fi prevenit în totalitate. În perioada 1998-2004, în Europa au avut loc peste 100 de inundaţii majore, inclusiv inundaţiile catastrofale ale Dunării şi Elbei din vara anului 2002. Aceste inundaţii au provocat moartea a 700 persoane, au dislocat alte peste jumătate de milion de persoane şi au cauzat pierderi economice estimate la cel puţin 25 miliarde euro, fără a mai menţiona pagube severe ale mediului atunci când au fost afectate companiile deţinătoare de produse chimice. Aceste cifre au fost amplificate în vara anului 2005 prin inundaţiile din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania şi România. Activele supuse riscului de inundaţii pot fi enorme şi includ locuinţele private, infrastructura de transport şi de servicii publice, întreprinderi comerciale şi industriale şi terenuri agricole. De exemplu, de-a lungul văii Rhinului peste 10 milioane de persoane trăiesc în zonele de risc extrem de inundaţii, unde pagubele potenţiale de la inundaţii sunt estimate la 165 miliarde euro. Valoarea totală a activelor economice localizate la 500 metri de coastele europene include plaje, terenuri agricole şi facilităţi industriale estimate în prezent între 500-1000 miliarde euro. 9

Proposal for a DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the assessment and management of floods, Brussels, 18.01.2006 COM(2006) 15 final, 2006/0005(COD)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

82

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 Determinanţii creşterii riscului de inundaţii în Europa Există două tendinţe care determină creşterea riscului de inundaţii în Europa şi majorarea pagubelor provocate de inundaţii. Prima

tendinţă

se

referă

la

schimbările

climatice,

la

managementul

necorespunzător al fluviilor şi construcţiilor în zonele de risc care conduc la creşterea amplitudinii şi frecvenţei inundaţiilor în viitor. A doua tendinţă se referă la numărul mare de persoane şi active economice localizate în zonele cu risc de inundaţii, ceea ce conduce la creşterea accentuată a vulnerabilităţii acestora la inundaţii. Creşterea frecvenţei şi a amplitudinii inundaţiilor datorită schimbărilor climatice şi majorarea numărului de oameni şi de proprietăţi în zonele ameninţate de inundaţii, înseamnă un risc mai mare pentru Europa.

(b) Conţinutul noului proiect de directivă al Comisiei Europene pentru minimizarea riscului de inundaţii Obiectivul acestei directive este reducerea şi managementul riscului inundaţiilor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, infrastructurii şi proprietăţii. Art.2 al proiectului de directivă stabileşte aplicarea următoarelor definiţii: 1. “inundaţie” înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care în mod normal nu este acoperit de apă; 2. “risc de inundaţii” înseamnă posibilitatea unui eveniment de inundaţie de o anumită severitate împreună cu pagubele estimate privind sănătatea umană, mediul şi activitatea economică asociate cu evenimentul de inundaţie cu acea severitate Noul proiect de directivă al Comisiei Europene se bizuie pe Directiva cadru referitoare la apă, din anul 2000 (2000/60/EC Water Framework Directive), care constituie baza protecţiei apei în UE. Directiva apei a introdus principiul


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

83

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

coordonării trans-frontaliere pentru bazinele fluviale cu obiectivul realizării unei bune calităţi a apelor, dar nu are ca obiectiv managementul riscului de inundaţii.

(c) Legătura între directiva pentru minimizarea riscului de inundaţii şi alte politici şi obiective ale Uniunii Europene

Politica cercetării a sprijinit încă de la începutul anilor 1980 cercetările ştiinţifice din domeniul diferitelor componente ale managementului riscului de inundaţii. PC610 a sprijinit cel

mai mare

proiect

de cercetare

„FLOODsite”, care a dezvoltat analize integrate ale riscului de inundaţii şi metode de management. PC711 continuă să sprijine cercetarea privind evaluarea şi managementul riscului de inundaţii. Politica regională a finanţat investiţii înclusiv cele privind măsurile referitoare la inundaţii

(Fonduri

structurale

şi

Fondul

de

Coeziune).

Fondul

de

Solidaritate, înfiinţat după inundaţiile catastrofale din vestul Europei în anul 2002, oferă instrumente financiare specifice pentru operaţiunile de urgenţă în cazuri de dezastre majore. Regulamentele Politicii de Coeziune pentru perioada

2007-2013

stipulează

eligibilitatea

măsurilor

referitoare

la

inundaţii ca parte a prevenţiei riscurilor. Politica Agricolă Comună (PAC) revizuită12 aduce contribuţii pozitive la protecţia faţă de inundaţii prin mecanismele de decuplare ale Pilonului 1 (Agricultura). Totodată, în Regulamentul Dezvoltării Rurale (Pilonul II al PAC) adoptat în 2005 printre activităţile eligibile pentru sprijin se includ măsuri referitoare la inundaţii (pregătirea, planificarea plus măsurile operaţionale).

10 11 12

Programul Cadru 6 (FP 6 în engl.) Programul Cadru 7 (Fp 7 în engl.) În anul 2005


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

84

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

(d) Măsuri preconizate - o abordare în 3 etape pentru statele membre ale Uniunii Europene Măsurile ce se preconizează în baza noii directive au o abordare trans-frontalieră pentru minimizarea riscului de inundaţii, solicitându-se statelor membre să lucreze împreună pentru identificarea potenţialelor zone de inundaţii precum bazinele fluviilor, zonele de coastă şi inundaţiile provocate de ploi. Fiecare zonă de inundaţii va fi analizată din punct de vedere al pagubelor existente şi potenţiale provocate de inundaţii asupra sănătăţii oamenilor, asupra economiei, infrastructurii şi mediului. Rezultatele acestor analize se vor concretiza în „hărţi de risc al inundaţiilor”, ce vor sprijini planurile de acţiune la nivel local, regional şi chiar

trans-frontalier

în

ce

priveşte

prevenirea,

protecţia

şi

avertizarea

inundaţiilor. Crearea acestor planuri de management al riscului inundaţiilor va sprijini prevenirea şi limitarea pagubelor provocate de inundaţii.

Etapizarea măsurilor în statele membre ale Uniunii Europene Proiectul de directivă din anul 2006 stipulează o serie de etape pe care statele membre le vor urma: 1. Prima etapă se referă la realizarea unei evaluări preliminare privind riscul inundaţiilor la propriile fluvii (râuri) şi zone de coastă asociate. Statele membre vor efectua o evaluare preliminară a riscului de inundaţii pentru fiecare porţiune a bazinului fluviului (râului) sau a porţiunii din fluviul internaţional de pe teritoriul lor, care să includă, cel puţin următoarele elemente: 

O hartă a bazinului fluvial districtual care să includă frontierele bazinului, sub-bazinelor şi zonelor de coastă unde este cazul, arătând topografia şi utilizarea terenurilor;

descrierea inundaţiilor care au avut loc în trecut;

descrierea procesului de inundare şi a sensibilităţii la schimbare, inclusiv rolul zonelor inundabile (luncilor) ca zonă naturală de retenţie a inundaţiilor şi rutele inundaţiilor în prezent sau în viitor;


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

85

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

descrierea planurilor de dezvoltare care ar însemna o schimbare în utilizarea terenurilor sau amplasarea populaţiei şi distribuţia activităţilor economice rezultate din creşterea riscului de inundaţii în zonă sau în regiunile din amonte sau din aval;

estimarea hidrologice,

viitoarelor tipurilor

inundaţii de

probabile

inundaţii

şi

pe

impactului

baza

datelor

proiectat

al

schimbării climatice şi tendinţa utilizării terenurilor; 

prognoza consecinţelor estimate ale viitoarelor inundaţii asupra sănătăţii umane, mediului şi activităţilor economice având în vedere dezvoltările pe termen lung, inclusiv schimbările climatice.

Pe baza acestor estimari, fiecare bazin, sub-bazin sau linii de coastă acoperite de un bazin fluvial vor fi introduse în una dintre următoarele categorii: a) bazin fluvial, sub-bazin sau coastă pentru care s-a ajuns la concluzia că nu are potenţial semnificativ al riscului de inundaţii sau pentru care consecinţele potenţiale asupra sănătăţii umane, mediului şi activităţilor economice sunt considerate acceptabil de scăzute; b) bazin fluvial, sub-bazin sau coastă pentru care s-a ajuns la concluzia că există potenţial semnificativ pentru riscul de inundaţii. Utilizarea acestor categorii pentru caracterizarea unui fluviu internaţional va fi coordonată de statele membre implicate, iar estimarea preliminară a riscurilor de inundaţii va fi finalizată de către statele membre în cel mult 3 ani de la data intrării în vigoare a acestei Directive. 2. A doua etapă implică trasarea hărţilor privind riscul de inundaţii ale bazinelor fluviale, sub-bazine sau linii de coastă pentru care s-a ajuns la concluzia că există potenţial semnificativ pentru riscul de inundaţii Hărţile vor acoperi zone geografice care ar putea fi inundate potrivit următoarelor scenarii:


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

86

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Inundaţii cu mare probabilitate (să se repete odată la fiecare 10 ani);

Inundaţii cu probabilitate medie ( să se repete odată la fiecare 100 ani);

Inundaţii cu probabilitate scăzută (evenimente extrem de rare).

Pentru fiecare dintre scenarii trebuie precizat: 

Adâncimea apei;

Viteza fluxului

Zonele care ar suferi eroziuni de teren sau depozitări de aluviuni

De asemenea, hărţile indicative ale pagubelor provocate de inundaţii vor arăta pagubele potenţiale în ce priveşte: 

Numărul de locuitori potenţial afectaţi

Pagube economice potenţiale în zonă;

Pagube potenţiale pentru mediu.

Statele membre ale Uniunii Europene urmează să asigure hărţile privind riscul inundaţiilor până cel târziu la 22 decembrie 2013.

3. Etapa finală este crearea unui plan de management integrat privind riscul inundaţiilor pentru fiecare zonă cu inundaţii. Statele membre vor asigura completarea şi publicarea acestor planuri până cel târziu la 22 decembrie 2015 şi le vor implementa începând din 23 decembrie 2015. Planul de management al riscului de inundaţii va include următoarele elemente:  măsuri de reducere a probabilităţii inundaţiilor şi consecinţelor acestora;  toate fazele ciclului de management al riscului de inundaţii (axându-se în special pe prevenirea pagubelor prin evitarea construcţiei de case şi industrii în zonele de inundaţii existente sau potenţial inundabile, sau prin adaptarea viitoarelor dezvoltări la riscul de inundaţii);


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

87

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

 măsuri de sprijin pentru reducerea probabilităţii inundaţiilor şi/sau a impactului inundaţiilor în anumite locuri, precum restabilirea câmpurilor inundabile (luncilor) şi a wetland-urilor (mlaştinilor);  creşterea avertizărilor prin furnizarea de instrucţiuni pentru populaţie privind modul de reacţie în cazul unui eveniment de inundaţie; Dat fiind că multe bazine ale fluviilor din Europa traversează mai multe state, acţiunile concertate la nivel european vor conduce la un mai bun management al riscului inundaţiilor. Dar, există întotdeauna posibilitatea ca un stat membru să încerce să lase responsabilitatea pentru un alt stat atunci când un bazin al fluviului internaţional inundă. De aceea, Comisia Europeană prin proiectul de directivă solicită tuturor ţărilor implicate să facă schimburi de informaţii şi să-şi coordonerze eforturile lor de prevenţie. De exemplu, toate estimările de risc, hărţile cu inundaţiile şi planurile de acţiune vor trebui să fie disponibile publicului. Aceasta va încuraja participarea activă a publicului în proiectarea şi actualizarea planurilor de management al riscului de inundaţii şi, în special a acelor cetăţeni şi companii implicate direct în zonele de inundaţii. În cazul în care bazinul unui fluviu internaţional este deţinut în întregime de UE, statele membre vor asigura coordonarea cu scopul producerii unui singur plan internaţional de management al riscului de inundaţii. În cazul în care un asemenea plan nu este realizat, statele membre vor produce planuri de management al riscului de inundaţii cel puţin pentru partea ce intră în teritoriul lor. Există prevăzut şi cazul în care bazinul unui fluviu se extinde dincolo de frontierele UE: dacă nu se realizează un plan ce include ţările terţe în cauză, atunci statele membre vor realiza planuri de management al riscului de inundaţii care să acopere cel puţin partea din fluviul internaţional de pe teritoriul statului membru în cauză.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

88

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

CAPITOLUL V

MĂSURILE DE REDUCERE A RITMULUI INCĂLZIRII GLOBALE-FACTOR DE INFLUENŢĂ ASUPRA DEZASTRELOR NATURALE HIDRO-METEOROLOGICE

5.1 Tendinţe generale ale schimbărilor climatice, impact şi adaptare în secolul 21 13 Modificarea climei se referă la orice modificare a condiţiilor climatice în timp, fie ca urmare a variaţiei condiţiilor naturale, fie ca rezultat al activităţilor oamenilor (IPCC). Utilizarea acestui termen este diferită faţă de cea din Convenţia Cadru privind Modificarea Climei, în care termenul se referă la o modificare a climei atribuită în mod

direct

sau

indirect

activităţilor

oamenilor,

care

modifică

compoziţia

atmosferei globale şi care se adaugă la variaţiile condiţiilor climatice naturale observate în perioade de timp comparabile.

5.1.1 Factorii climatici şi tendinţele înregistrate în cursul secolului 20, în Europa În cursul secolului 20 cea mai mare parte a Europei a înregistrat creşteri ale temperaturii medii anuale la suprafaţa solului (creşterea medie pe ansamblul continentului a fost de 0,8°C), încălzirea fiind mai puternică în cursul iernii, în majoritatea regiunilor. Anii ’90 au fost cei mai călduroşi din istoria înregistrărilor meteorologice. Tendinţele în ceea ce priveşte precipitaţiile au evidenţiat o creştere în nordul Europei (de la 10% la 40%) şi o scădere în sudul Europei (până la 20% în unele zone)14.

13

Al patrulea Raport de evaluare a impactului activităţilor umane asupra procesului global de modificare a climei, Intergovernmental Panel on Climate Change – IPPC, Paris, 6 aprile 2007 14

Al treilea raport de evaluare al IPCC (2001)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

89

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Sensibilitatea/vulnerabilitatea

actuală

la

inundaţii

şi

secetă,

sub

impactul încălzirii climei în Europa  Sensibilităţile actuale ale Europei la evoluţia climei au fost mai pronunţate în următoarele condiţii: 

sezoane extreme, în special veri deosebit de fierbinţi şi uscate şi ierni deosebit de blânde;

evenimente de durată scurtă, cum sunt furtunile şi ploile abundente;

schimbările lente, pe termen lung ale climei, care, printre alte efecte,

creează probleme speciale în zonele de coastă (îndeosebi din cauza creşterii nivelului mărilor).  Variabilitatea impactului pe regiuni şi grupuri sociale va fi substanţială. Un impact mai nefavorabil este prevăzut în regiuni cu o dezvoltare economică mai redusă, care adeseori este legată de o capacitate mai scăzută de adaptare.  Inundaţiile şi secetele din cursul ultimilor ani au creat probleme suplimentare legate de resursele de apă şi infrastructura specifică.

Capacitatea actuală de adaptare În prezent, se constată că variabilitatea şi modificarea condiţiilor climatice afectează deja caracteristicile şi funcţionarea sistemelor de producţie din Europa (agricultura, industria lemnului şi pescuitul), unor sectoare economice importante (precum energie, turism), dar şi condiţiile de mediu. Cea mai mare parte a impactului

constatat

este

negativă

şi

instituţiile

europene

au

recunoscut

necesitatea de a se pregăti pentru intensificarea acestor efecte, chiar dacă vor fi reduse substanţial emisiile de gaze cu efect de seră. Sensibilitatea Europei la modificarea climei are o orientare distinctă nord-sud, multe studii indicând efectele cele mai severe asupra sudului continentului, unde se va înrăutăţi climatul deja foarte cald şi semiarid.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

90

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Sistemele naturale din Europa sunt mai vulnerabile la schimbarea climei, deoarece ele necesită decenii pentru a se forma, deci se adaptează mai lent la aceste schimbări. Ca urmare, ritmul previzibil de modificare a climei în Europa ar putea să depăşească capacitatea actuală de adaptare a diferitelor specii de plante necultivate.  Posibilele consecinţe ale modificării climei în Europa au stimulat eforturile UE, ale guvernelor ţărilor membre şi ale organizaţiilor neguvernamentale pentru a dezvolta strategii de adaptare. Uniunea Europeană sprijină cercetările la nivel paneuropean pentru creşterea capacitaţii de adaptare, iar Danemarca, Finlanda, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania şi Anglia elaborează programe naţionale pentru

adaptarea

la

schimbările

climatice.

Planurile

pentru

adaptarea

la

modificarea climei au fost incluse în planurile de protecţie împotriva inundaţiilor aplicate în Republica Cehă şi în planurile de protecţie a zonelor de coastă din Olanda şi Norvegia.

5.1.2 Previziuni referitoare la tendinţele modificării climei la orizont 20702099 În general, riscurile legate de climă vor creşte, dar schimbările vor avea variaţii geografice. Se anticipează că aproape toate regiunile Europei vor fi afectate în viitor de impactul schimbărilor climatice, care va genera provocări pentru multe sectoare economice. Se aşteaptă ca modificarea climei să conducă la creşterea diferenţelor regionale în ceeea ce priveşte resursele naturale şi bunurile existente în Europa. Marea majoritate a organismelor şi ecosistemelor vor avea dificultăţi în adaptarea la schimbările climatice. Concluziile generale prezentate pe baza diferitelor scenarii pentru perioada 2070-2099 arată că Europa va înregistra în cursul acestui secol o tendinţă de încălzire în toate sezoanele (previziunile indică, în medie, o creştere maximă a temperaturii situată între 4°C şi 5,5°C). Această tendinţă va fi mai

accentuată

în

(decembrie-februarie)

estul şi

în

Europei vestul

şi

în

special

sudul

în

Europei

sezonul în

sezonul

de de

iarnă vară

(iunie-august). În nordul Europei încălzirea va fi mai accentuată în timpul iernii, iar în zonele sudice şi centrale tendinţa va fi inversă. O creştere foarte puternică


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

91

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

a temperaturii în timpul verii este prevăzută în zonele din sud-vestul Europei, depăşind 6°C în unele părţi ale Franţei şi în Peninsula Iberică. În general, toate scenariile indică o creştere mai accentuată a mediei anuale a precipitaţiilor în nordul Europei (îndeosebi în sezonul de iarnă) şi o scădere mai puternică în zonele sudice (în special în cursul verii, cu până la 70%). În sezoanele de primăvară şi toamnă sunt prevăzute modificări mai mici ale temperaturilor.

5.1.3 Concluzii generale privind efectele negative ale schimbărilor climatice extreme şi măsuri de adaptare în Europa 

Potrivit specialiştilor, creşterea temperaturii în timpul verii în mare parte a

zonelor din centrul, sudul şi estul Europei va fi determinată în principal de nivelul mai ridicat al temperaturilor din zilele mai calde, deci nu este aşteptată o încălzire sezonieră generală. 

Efectele negative previzibile ale modificării climei în acest secol vor include

creşterea riscului de producere a inundaţiilor în zonele maritime în timpul iernii şi a unor inundaţii bruşte în zonele din interiorul Europei, a frecvenţei inundaţiilor în zonele de coastă, precum şi accelerarea procesului de eroziune ca urmare a furtunilor şi a creşterii nivelului mării. Este previzibilă o creştere substanţială a intensităţii zilnice a precipitaţiilor, în zonele care vor fi caracterizate de scăderea mediei precipitaţiilor - centrul Europei şi bazinul mediteranean. Diferitele scenarii indică probabilitatea unor precipitaţii extreme în timpul iernii în unele părţi din Marea Britanie şi nordul Europei, dar şi creşterea cu 10% a precipitaţiilor de scurtă durată (1 până la 2 zile) în Marea Britanie; în Slovacia este prevăzută creşterea cu până la 40% a precipitaţiilor de scurtă durată (1 până la 5 zile) din timpul verii, pentru o creştere a temperaturii medii cu 3,5°C. 

Scenariile concluzionează că în viitor, climatul din Europa în sezonul de

vară se va caracteriza printr-o variabilitate mai mare de la an la an. Efectele negative combinate ale temperaturilor mai ridicate şi ale precipitaţiilor


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

92

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

mai reduse, în medie, în sezonul de vară vor creşte frecvenţa valurilor de căldură şi a secetelor, precum şi un risc sporit de izbucnire a unor incendii în zonele forestiere. Ţările din centrul Europei ar putea să înregistreze acelaşi număr de zile cu temperaturi foarte ridicate similar cu cele înregistrate în prezent în sudul Europei, iar secetele din regiunea mediteraneană vor începe mai devreme în cursul anului şi vor dura mai mult. Regiunile cele mai afectate ar putea fi sudul Peninsulei Iberice, Alpii, litoralul estic al Adriaticii şi sudul Greciei. Perioadele secetoase ar putea să crească până la sfârşitul acestui secol în regiunea mediteraneană şi o mare parte a estului Europei. Creşterea celor mai lungi perioade anuale de secetă ar putea să fie de până la 50%, în special în Franţa şi centrul Europei. 

Fără măsuri de adaptare, se anticipează creşterea riscurilor pentru

sănătatea oamenilor, ca urmare a frecvenţei mai mari a valurilor de căldură, în special în centrul şi sudul Europei, dar şi a inundaţiilor, precum şi ca urmare a expunerii mai mari la boli. În zonele montane se va produce retragerea gheţarilor, reducerea stratului de zăpadă şi a turismului de iarnă, dar şi pierderi extinse ale speciilor (până la 60% în unele zone, în baza scenariilor privind niveluri ridicate ale emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2080). Repartizarea geografică a culturilor s-ar putea modifica pe teritoriul Europei, iar randamentele culturilor agricole (toţi ceilalţi factori rămânând neschimbaţi) ar putea să crească în zonele nordice şi să scadă în zonele sudice şi în bazinul mediteranean. Problemele legate de deficitul de apă vor creşte în centrul şi sudul Europei, ca şi numărul oamenilor care vor trăi în bazinele râurilor şi se vor confrunta cu astfel de probleme. Ponderea zonelor în care se va înregistra o reducere substanţială a resurselor de apă ar putea să crească de la 19% în prezent, la 35% în 2070.  În sudul Europei, consecinţele înrăutăţirii condiţiilor (temperaturi ridicate şi secete), ca urmare a schimbării climei în această regiune, care este deja


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

93

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

vulnerabilă la variaţiile climatice, vor fi reducerea resurselor de apă şi a potenţialului de producere a electricităţii în hidrocentrale, scăderea turismului, dar şi a productivităţii culturilor, în general.  În Europa centrală şi de est, reducerea precipitaţiilor în cursul verii va crea probleme mai mari în ceea ce priveşte resursele de apă.  În nordul Europei, previziunile indică iniţial efecte mixte ale schimbărilor climatice, incluzând unele beneficii, cum sunt reducerea cererii pentru energie termică, majorarea randamentelor la culturile agricole şi creşterea mai accelerată a pădurilor. Totuşi, în condiţiile continuării schimbărilor climatice impactul negativ al acestor fenomene (inclusiv inundaţii mai frecvente în cursul iernii, periclitarea ecosistemelor şi creşterea instabilităţii solului) ar putea să depăşească beneficiile. 

Adaptarea

la

modificarea

climei

ar

putea

beneficieze

de

experienţa câştigată ca reacţie la evenimentele climatice extreme, prin implementarea

specifică

a

unor

planuri

de

adaptare

activă

a

managementului riscului generat de schimbările climatice. De la al treilea raport de evaluare, guvernele au sporit numărul acţiunilor cu scopul de a face faţă evenimentelor climatice extreme. Abordarea adaptării la astfel de evenimente a evoluat de la măsuri reactive pentru înlăturarea efectelor dezastrelor, către un management activ al riscului. Un exemplu important este implementarea în câteva ţări a unui sistem de avertizare timpurie în cazul valurilor de căldură. Alte acţiuni s-au adresat schimbărilor climatice pe termen lung, de exemplu dezvoltarea planurilor naţionale de acţiune pentru adaptarea la schimbările climatice, iar planuri mai specifice au fost încorporate în politicile naţionale, în special în domeniile agriculturii, energiei, pădurilor, transporturilor. Cercetarea a adus, de asemenea, o contribuţie importantă la politicile de adaptare. De exemplu, studiile au arătat că este posibilă înlocuirea în condiţii de profitabilitate a culturilor agricole care au devenit mai puţin viabile din punct de vedere economic, ca urmare a modificării climei, cu culturi care să fie utilizate la producerea energiei.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

94

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Este previzibilă o largă diferenţiere a eficacităţii şi fezabilităţii

măsurilor de adaptare, dar până în prezent doar un număr redus de guverne şi instituţii au examinat sistematic şi riguros un portofoliu de măsuri. De exemplu, unele rezervoare utilizate în prezent ca o măsură pentru adaptarea la fluctuaţiile precipitaţiilor pot să devină neutilizabile în regiunile în care volumul precipitaţiilor este prevăzut să scadă pe termen lung.

5.2 Impactul şi opţiunile de adaptare la schimbările climatice în Europa

5.2.1 Impactul schimbările climatice asupra sistemelor socio-economice şi vulnerabilitatea acestora la dezastre naturale Schimbările semnificative ale climei şi consecinţele acestora sunt deja vizibile la nivel global şi se aşteaptă să devină şi mai pronunţate15); în Europa, sunt vulnerabile în mod special regiunile muntoase, zonele de coastă, regiunile umede şi zona mediteraneană. Deşi s-ar putea înregistra unele efecte pozitive, multe dintre consecinţe sunt cel mai probabil negative. Măsurile

de

adaptare

existente

se

concentrează

în

domeniul

prevenirii

inundaţiilor, prin urmare, planificarea şi implementarea măsurilor de adaptare trebuie abordate şi în alte domenii, precum sănătatea publică, resursele hidrologice şi gestionarea ecosistemelor.

5.2.1.1 Resursele de apă Creşterea temperaturii şi schimbările survenite în modelul de precipitaţii vor accentua problema deja acută a crizei de apă din regiunile sudice şi sud-estice ale Europei. Se preconizează schimbări în frecvenţa şi intensitatea secetelor şi inundaţiilor, situaţie ce ar putea cauza pierderi financiare şi umane considerabile în întreaga Europă. Schimbările climatice vor avea un impact multiplu asupra resurselor de apă. Conform modelelor climatice de estimare a condiţiilor viitoare a ciclului

15)

Climate Change 2007: Climate Change Impacts, Adaptation and Vulnerability, Intergovernmental Panel on Climate Change, April 2007


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

95

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

hidrologic (General Circulation Models – GCMs), precipitaţiile anuale au crescut în zona Oceanului Atlantic şi a Europei de Nord şi s-au diminuat în Europa Centrală, de Est şi în zona mediteraneeană. Media anuală a precipitaţiilor se estimează să crească în nordul Europei cu 5 – 15%, până în anii 2020 şi cu 9 – 22% , până în anii 2070. În Europa de Sud precipitaţiile se diminuează cu 0 - 23%, până în 2020 şi cu 6 – 36%, până în 2070. Până în 2020, previziunile privind deversările râurilor arată că acestea vor fi afectate atât de variabilităţile climatului, cât şi de modificările climatice. Reîmprospătarea pânzei freatice nu va mai avea loc în centrul şi estul Europei, iar cele mai afectate vor fi văile şi câmpiile. Studiile arată o creştere a precipitaţiilor în timpul iernii şi o scădere a celor din timpul verii în bazinul Rhine, a râurilor din Slovacia, bazinul Volga şi a celor din Europa Centrală şi de Est. Topirea gheţarilor va intensifica ritmul precipitaţiilor din timpul verii în bazinele hidrografice din zona Alpilor. Precipitaţiile din timpul verii se pot diminua cu 50% în centrul Europei şi cu 80% în unele zone din Europa de Est, determinând reducerea debitelor râurilor. Modificările ciclului hidrologic vor accentua riscul producerii inundaţiilor şi a secetei. Riscul inundaţiilor creşte în nordul, centrul şi estul Europei, iar seceta poate afecta mai ales Europa de Sud. Creşterea în intensitate a ploilor, în mare parte a Europei, va determina accentuarea riscului de inundaţii de scurtă durată. Creşterea riscului de apariţie a inundaţiilor datorită schimbărilor climatice se poate amplifica datorită impermeabilităţii solului, ca urmare a dezvoltării urbane şi a despăduririlor. Frecvenţa ocurenţei producerii inundaţiilor devastatoare poate fi mai mare, pe suprafeţele care momentan sunt protejate de diguri. Creşterea intensităţii precipitaţiilor în intervale scurte de timp face dificilă prevenirea acestora şi captarea apei în bazine special amenajate.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

96

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Tabelul 13: Prognoza impactului schimbărilor climatice asupra disponibilităţilor de apă, a secetei şi a ocurenţei inundaţiilor în Europa, la orizont 2020, 2050, 207016) Perioada Anii 2020

Anii 2050 Anii 2070

Disponibilităţile de apă; secetă

Inundaţii

- creşterea precipitaţiilor anuale cu - creşterea riscului de inundaţii în 15% în nordul Europei şi diminuarea timpul iernii în Europa de Nord, ca lor cu 23% în suda); urmare a inundaţiilor de scurtă durată pe întreg continentul european; - reducerea precipitaţiilor în timpul b) verii . - riscul de inundaţii din cauza topirii bruşte a zăpezilorc). - accentuarea ritmului precipataţiilor anuale cu 20 – 30% în Sud-Estul Europeid). - creşterea precipitaţiilor anuale cu 30% în nord şi scăderi cu 36% în suda); - reducerea precipitaţiilor în timpul verii cu 80%d,b); - scăderea riscului de secetă în nordul Europei şi accentuarea lui în vest şi sud; - în ultimii 100 de ani fenomenul de secetă s-a repetat la un interval de 50 de ani sau mai puţin în sudul şi sud-estul Europei (Portugalia, toate ţările mediteraneene, Ungaria, România, Bulgaria, Moldova, Ucraina şi sudul Rusiei)c).

- în ultimii 100 de ani ocurenţa inundaţiilor este mai frecventă în nordul şi nord-estul Europei (Suedia, Finlanda, nordul Rusiei), în Irlanda, centrul şi estul Europei (Polonia, bazinele hidrologice din Alpi), în sudul Europei mărginită de Oceanul Atlantic (Spania, Portugalia) şi cu o frecvenţă mai redusă în mare parte din Europa de Sudc).

Notă: a) Alcamo et al., 2007; b) Santos et al., 2002; c) Lehner et al., 2006; d) Arnell, 2004

Schimbările climatice conduc la creşterea riscului de secetă în vestul Europei, iar în sud şi est se va accentua procesul de secare a râurilor. Regiunile cele mai predispuse la secetă sunt cele mediteraneene (Portugalia, Spania) şi unele zone din Europa Centrală şi de Est, unde se estimează o

16)

după diferite modele climatice de estimare a condiţiilor meteo viitoare. Scenarii bazate pe modelele climatice ECHAM4 şi HadCM3, generate pe computer


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

97

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

majorare a cererii de apă pentru irigaţii. Necesitatea irigaţiilor va deveni absolută în ţările unde cererea de apă este deja foarte mare (de exemplu, Irlanda). Datorită schimbărilor climatice şi a diminuării resurselor de apă, în unele bazine hidrografice se va accentua competiţia pentru resursele deja existente. Diminuarea actuală, de 19%, a resurselor de apă din bazinele hidrografice va atinge 34 – 36% până în anii 2070. Acest fenomen va conduce la reducerea cu 16-44 milioane a numărului locuitorilor care trăiesc în zonele cu disponibilităţi reduse de apă, prin migraţia lor către alte regiuni. Europa de Sud şi întregul bazin mediteraneean se confruntă deja cu un deficit de apă, din cauza efectelor combinate ale creşterii puternice a temperaturii şi a reducerii cantităţii de precipitaţii. Schimbările climatice vor reduce şi mai mult accesul la sursele de apă potabilă, iar zonele afectate de secetă se vor extinde.

5.2.1.2 Sistemele marine şi de coastă Schimbările climatice ar putea avea efecte majore asupra zonelor de coastă, efecte provocate de creşterea nivelului mării şi de modificările survenite în frecvenţa şi/sau intensitatea furtunilor. Acesta ar reprezenta o ameninţare la adresa ecosistemelor, infrastructurii şi aşezărilor umane, la adresa turismului ca industrie şi a sănătăţii umane. Sunt expuse riscului habitatele şi ecosistemele de coastă, în special de la Marea Baltică, Marea Mediterană şi Marea Neagră. Previziunile indică faptul că zonele de coastă ale Mării Mediterane şi Mării Baltice vor suferi o pierdere considerabilă a zonelor umede. În nord-vestul Europei, variabilitatea climatului asociată cu oscilaţiile atmosferice nord atlantice determină multe procese fizice de coastă, inclusiv variaţii în climatul sezonier de coastă, accelerarea puterii vântului din timpul iernii, a furtunilor şi inundaţiiloră. Pentru zonele europene scăldate de Oceanul Atlantic oscilaţiile atmosferice nord-atlantice au o influenţă puternică asupra inundaţiilor din zonele de coastă.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

98

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Unul din scenariile realizate de IPCC arată că, până în 2100, nivelul global al mărilor va creşte cu circa 0,9 m. Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor poate avea o multitudine de efecte asupra zonelor de coastă europene, cauzând inundaţii şi pierderi de teren, salinizarea apelor subterane, distrugerea construcţiilor rezidenţiale şi a infrastructurilor. În cazul zonelor de coastă din Marea Baltică şi Oceanul Arctic, creşterea nivelului mării, conform scenariilor, indică o majorare a riscului de inundaţii şi a eroziunii costale după anul 2050. Inundaţiile de coastă afectează o mare parte din populaţia care locuieşte în aceste zone, determinând migraţia lor către alte zone mai protejate, majorându-se astfel densitatea în alte regiuni. Scenariul modelului IPCC arată că în fiecare an 1,6 milioane persoane din zona Mării Meditenane şi din nord vestul Europei pot trece prin experienţa unor inundaţii costale până în anul 2080. Aproximativ 20% din ţărmurile joase din zonele de coastă pot dispărea până în 2080, datorită creşterii nivelului mării.

5.2.1.3 Regiunile montane şi sub-arctice Regiunile muntoase, precum Alpii, sunt în mod special vulnerabile la schimbările climatice şi suferă deja de pe urma creşterilor mari de temperatură, faţă de cele medii. Este foarte probabil ca efectele creşterii temperaturii asupra stratului de zăpadă, asupra gheţarilor şi permafrost-ului17,) să influenţeze în mod negativ turismul din timpul iernii. Poate exista şi un risc crescut de producere a dezastrelor naturale, de dispariţie a speciilor de plante şi a habitatelor. În zona Alpilor, precipitaţiile în timpul iernii vor fi mai ales sub formă de ploi, ca urmare a temperaturilor mai ridicate. În cazul gheţarilor, cei de dimensiuni mai mici pot dispărea, în timp ce gheţarii mari îşi vor reduce volumul cu 30-70%, până în anul 2050. Modificările în structura păturilor de zăpadă şi a întinderii gheţarilor pot avea ca efect numeroase avalanşe şi căderi de gheaţă,

în

funcţie

de

un

complex

de

interacţiuni

între

suprafeţelor, regimul precipitaţiilor şi evoluţia temperaturilor. 17

) permafrost – strat de sol şi de roci, care nu se dezgheaţă nici în timpul verii

geometria


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

99

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Aceste modificări climatice pot afecta, de asemenea, flora şi fauna montană, ceea ce poate conduce la un dezechilibru natural al multor regiuni. Aceste procese de transformare a climei sunt deja în derulare în Scandinavia, Munţii Ural, vestul Carpaţilor şi în zonele montane mediteraneene.

5.2.1.4 Silvicultura Schimbările climatice vor avea probabil ca rezultat creşterea producţiei în pădurile comerciale din nordul Europei. Regiunile mediteraneene şi Europa continentală se vor confrunta cu scăderi ale producţiei provocate de secetele mai frecvente. În plus, în sudul Europei vor exista riscuri sporite de incendiu. Ecosistemul pădurilor în Europa va fi puternic înfluenţat de schimbările climatice şi de alte modificări globale. Până în anul 2100, zonele împădurite se estimează că se vor extinde către nord, cele cu tundră se vor compacta, iar pădurile de conifere vor fi înlocuite cu cele de foioase, în special în vestul şi centrul Europei. În Europa de Nord, schimbările climatice vor modifica concentraţia de fenol şi va majora substanţial productivitatea primară netă18) a biomasei şi a pădurilor. Până la sfărşitul secolului XXI (2071 – 2100) în zona continentală din centrul şi sudul Europei, productivitatea primară netă a coniferelor se va diminua, datorită resurselor de apă limitate. De asemenea, este posibil ca seceta să aibă un impact negativ asupra pădurilor de foioase. Lipsa apei din partea de sud poate fi parţial compensată de creşterea eficienţei folosirii resurselor existente. În Europa de Nord, păturile protectoare de zăpadă vor devenii din ce în ce mai rare, iar perioadele de răcire puternică a solului şi viscolul din timpul iernilor se vor intensifica, datorită exploatării masive a pădurilor şi a inundaţiilor din timpul iernii. Intensificarea procesului de îngheţ şi dezgheţ poate

afecta

serios

ecosistemul

pădurilor.

Pericolul

incendiilor,

periodicitatea producerii acestora, frecvenţa şi severitatea lor se poate accentua în zona mediteraneeană. Pericolul producerii incendiilor este mai

18

) Energia acumulată sub formă de combinaţii chimice, care servesc drept hrană nivelelor trofice superioare (în unitatea de timp şi pe unitatea de suprafaţă)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

100

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

pronunţat în centrul, estul şi nordul Europei, însă nu înseamnă neapărat o creştere a ocurenţei acestora sau a schimbării vegetaţiei.

5.2.1.5 Zonele umede şi ecosistemul acvatic Creşterea

temperaturii,

precum

şi

modificările

observate

în

modelul

de

precipitaţii, afectează deja diferite aspecte ale sistemelor naturale ale Europei. Cele mai vulnerabile ecosisteme sunt regiunile arctice şi muntoase ale Europei, regiunile umede de coastă şi ecosistemele din regiunea mediteraneană. Modificările climatice pot avea un impact negativ semnificativ asupra zonelor nordice cu turbă19). Topirea gheţarilor din Oceanul Arctic va putea cauza o reducere a zonelor umede în regiunile permanent îngheţate. În timpul anilor uscaţi, incendiile catastrofale se aşteaptă să usuce zonele cu turbă din Rusia europeană. Procesul de formare a mlaştinilor în zonele cu turbă se va accelera în nordul Europei, odată cu creşterea precipitaţiilor. Creşterea precipitaţiilor şi reducerea volumului gheţarilor pot duce la pierderea nutrienţilor din suprafeţele cultivate. În largul mărilor din sudul Europei volumul apei se poate reduce şi va creşte salinitatea. De asemenea, o accentuare a frecvenţei ploilor torenţiale poate creşte descărcarea nutrienţilor în unele zone umede. Creşterea temperaturii va diminua procesul de dizolvare a oxigenului la nivelele saturate şi va creşte riscul epuizării lui.

5.2.1.6 Biodiversitatea Modificările climatice afectează fiziologia, fenologia şi distribuţia europeană a speciilor de plante şi animale. Evaluarea pe termen lung a distribuţiei celor 1.350 de specii de plante (aproape 10% din flora Europei, făcută de diferite scenarii, indică că mai mult de jumătate din acestea pot devenii vulnerabile, puse în pericol sau chiar pe cale de dispariţie, până în 2080, dacă nu sunt dispersate. Se aşteaptă ca modificările climatice prevăzute să ducă la o dispariţie considerabilă a speciilor şi habitatelor în toată Europa. 19

) Varietate de cărbune inferior, format prin carbonizarea lentă a plantelor din mlaştini şi folosit îndeosebi ca şi combustibil sau îngrăşământ


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

101

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Conform celor mai pesimiste scenarii se admite că majoritatea speciilor se pot adapta prin dispersare, 22% din speciile analizate pot devenii critic puse în pericol, iar 2% vor fi pe cale de dispariţie. O evaluare a faunei din Europa, indică faptul că majoritatea speciilor de amfibii (între 45 şi 69%) şi reptile (61 şi 89%) îşi pot lărgi habitatul natural, dacă dispersia se va face necontrolat. În cazul în care dispersia nu este posibilă, atunci habitatul multor specii (peste 97%) se va restrânge, în special în Peninsula Iberică şi Franţa. În prezent, abundenţa speciilor din interiorul sistemelor de apă curgătoare de suprafaţă este mai mare în centrul Europei şi într-un proces de declin spre sudul şi nordul continentului, datorită secetelor periodice şi salinităţii apei. Previziunile privind creşterea în intensitate a precipitaţilor şi a riscului scăzut de secetă în nord vor fi benefice pentru fauna ecosistemelor din jurul apelor curgătoare, însă creşterea riscului de secetă din sud va avea un efect contrar. Temperaturile ridicate pot fi un factor important al abundenţei speciilor în ecosistemele apelor curgătoare de suprafaţă în nordul Europei şi de declin în partea de sud-vest. Creşterea nivelului mării poate avea un impact major asupra biodiversităţii. Reducerea nivelului apelor de suprafaţă şi drenarea apei din interiorul zonelor umede poate cauza probleme serioase pentru populaţiile de păsări migratoare, care folosesc aceste zone în timpul migraţiei în interiorul Europei sau între Europa şi Africa.

5.2.1.7 Agricultura şi piscicultura Schimbările climatice şi concentraţiile sporite de CO2 ar putea avea un efect benefic asupra agriculturii şi creşterii animalelor în nordul Europei, datorită anotimpurilor din ce în ce mai lungi şi a productivităţii sporite a plantelor. În sudul şi în anumite zone din estul Europei, efectele vor fi probabil negative. În domeniul pescuitului, se aşteaptă modificări în tiparele de migraţie a peştilor. Exploatarea excesivă a resurselor este în prezent un factor mult mai presant care ameninţă durabilitatea pescuitului comercial în Europa.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

102

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Recoltele şi creşterea animalelor. Efectele schimbărilor climatice şi creşterea concentraţiei de bioxid de carbon din atmosferă vor influenţa uşor creşterea productivităţii agricole în Europa. Dezvoltarea tehnologică (noi varietăţi de cultură şi o mai bună practică de cultivare) ar putea compensa efectele schimbărilor climatice. În două dintre scenariile făcute de specialişti, creşterea productivităţii în cazul grâului poate ajunge până la 37 sau chiar la 101%, până în anul 2050. Majorarea randamentului recoltelor, declinul sau stagnarea cererii de hrană şi fibre pot duce la o reducere a suprafeţelor agricole din Europa. Majorarea randamentelor culturilor are o probabilitate mai mare de realizare în nordul Europei. În cazul grâului aceste creşteri vor fi de 2 – 9%, până în 2020, de 8-25%, până în 2050 şi de 10-30%, până în 2080, iar în cazul sfeclei de zahăr în Anglia şi Irlanda de 14-20%, până în anii 2050. Mari reduceri ale tuturor recoltelor sunt estimate în zona mediteraneeană, în sudvestul Balcanilor şi în sudul Rusiei europene. În sudul Europei se vor înregistra reduceri ale randamentelor şi cereri mai mari de apă pentru însămânţările de primăvară. Impactul asupra însămânţărilor culturilor de toamnă este variabil geografic, iar randamentul se estimează că va înregistra un declin puternic în multe zone sudice şi majorări în zonele reci din nord. Până în anul 2050, culturile energetice (rapiţă şi floarea soarelui), culturile produselor pe bază de amidon (cartofi), cereale (orz) şi culturile pe bază de biocombustibil solid (sorg) se vor extinde în zonele agricole din nordul continentului şi se vor reduce în sud. Creşterea evenimentelor meteo extreme, cum ar fi creşterea temperaturilor şi perioadele de secetă tot mai dese, va determina reducerea randamentelor medii. O creştere a frecvenţei temperaturilor foarte ridicate în Marea Britanie va intensifica riscul mortalităţii efectivelor de porcine şi de păsări. Creşterea frecvenţei perioadelor de secetă de-a lungul coastei Atlanticului (Irlanda) poate reduce productivitatea culturilor de furaje, va duce la imposibilitatea irigării acestor culturi, precum şi la reducerea masivă a stocurilor, ceea ce va determina o insuficineţă a hranei animalelor. Creşterea temperaturilor poate de asemenea,


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

103

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

să accentueze riscul îmbolnăvirii animalelor datorită dispersării şi înmulţirii insectelor. Piscicultura marină şi acvacultura O evaluare a vulnerabilităţii ecoregiunii din nord-estul Atlanticului concluzionează că modificările climatice pot avea un impact negativ asupra anumitor populaţii de peşti marini şi moluşte. Variabilitatea climatului pe termen lung este un factor important al producţiei de peşte la scară regională, cu efecte multiple, atât negative cât şi pozitive asupra ecosistemelor. Abilitatea specialiştilor este încă limitată în ce priveşte evaluarea impactului asupra biodiversităţii, a efectelor ecosistemului şi a costurilor socio-economice ale schimbărilor climatice în ecosistemele marine şi de coastă, însă poate fi substanţială pentru comunităţile şi companiile mari, dependente de acestea.

5.2.1.8 Energie şi transport Creşterea temperaturii va determina probabil o creştere a cererii de energie utilizată pe timpul verii pentru instalaţiile de climatizare, în special în sudul Europei. O astfel de suplimentare a cererii de energie, la care se adaugă o reducere a producţiei hidroenergetice cauzată de schimbările climatice şi de problemele cauzate de resursele limitate de răcire a apei, ar putea provoca întreruperi în furnizarea de energie. În perioada 1961 – 1990, sub impactul schimbărilor climatice, cererea pentru aeroterme s-a diminuat, iar cea pentru refrigeratoare s-a majorat. În Marea Britanie şi Rusia, creşterea temperaturilor medii anuale cu 20C, până în 2050, determină reducerea necesităţii pentru aparate de încălzire pe timpul iernii, ceea ce va conduce la o diminuare a cererii de combustibil fosil cu 5 – 10% şi a celei de electricitate cu 1-3%. În perioada 2021 – 2050, în Ungaria şi România cererea pentru aparate de încălzire se estimează că se va reduce cu 6 – 8%, iar în Finlanda cu 10%. Până în 2100, reducerea cererii pentru aeroterme din Finlanda va fi de 20-30%, iar în cazul construcţiilor rezidenţiale din Elveţia de 40%. Pe timpul verii creşterea utilizării aparatelor de aer condiţionat va afecta în special


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

104

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

cererea de electricitate care până în anii 2080 se va majora cu 50% în Italia şi Spania. Actualele surse de energie regenerabilă din Europa sunt energia hidro (19,8% din electricitatea generată) şi energia eoliană. Până în anii 2070, potenţialul energiei hidro pe întreg teritoriul european se estimează că se va reduce cu 6%, astfel: cu 20-50% în zona mediteraneeană, 15-30% în nord şi est şi va stagna în vestul şi centrul Europei. Producţia de biocombustibil este preponderent determinată de disponibilităţile de apă din perioada de dezvoltare a plantelor. Până în secolul XXII, în toate regiunile continentului european, suprafeţele folosite pentru producerea plantelor utilizate la producerea biocombustibilului vor fi de 2 – 3 ori mai mari decât în prezent. Disponibilităţile pentru energia solară sunt mai mari în regiunea mediteraneeană. Modificările climatice pot avea un impact negativ asupra producţiei de energie termală, odată cu reducerea disponibilităţilor de apă în zonele reci ale continentului. Această situaţie este determinată de modificările debitelor râurilor, ca urmare a lipsei precipitaţilor. În regiunile în care cantităţile de precipitaţii scad, iar verile secetoase devin mai frecvente, se vor reduce cantităţile de apă pentru răcirea centralelor termice şi nucleare şi pentru producerea de hidroelectricitate. De asemenea, procesul de răcire a apei va fi moderat, ca urmare a încălzirii generale a acesteia. Debitul cursurilor de apă se va modifica în urma schimbării regimurilor de precipitaţii (în zonele de munte) şi a reducerii cantităţilor de zăpadă; blocarea cu aluviuni a barajelor hidroelectrice s-ar putea accentua ca urmare a eroziunii în creştere a solului. Marile infrastructuri de

transport cu durată lungă de viaţă, cum sunt

autostrăzile, căile ferate, căile navigabile, aeroporturile, porturile şi gările, funcţionarea acestora şi a mijloacelor de transport aferente sunt influenţate de condiţiile meteorologice şi climatice şi, prin urmare, sunt, la rândul lor, afectate de schimbările climatice.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

105

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Temperaturile ridicate pot provoca distrugerea parţială sau totală a suprafeţelor de cale ferată sau rutieră şi pot afecta confortul călătorilor. Creşterea riscului de producere a evenimentelor meteo extreme poate cauza inundaţii în special în sistemul de transport rutier şi de cale ferată din subteran, dacă pasajele nu vor avea un sistem de drenare adecvat. Seceta şi reducerea precipitaţilor pot afecta navigaţia fluvială pe majoritatea canalelor şi pot cauza distrugerea infrastructurii.

5.2.1.9 Turism Turismul este o activitate dependentă de climat, în condiţiile în care ţările destinatare îşi promovează serviciile turistice în funcţie de perioadele sezoniere. În Europa diferenţa de temperatură între sezoane determină şi cererea pentru vacanţe. Variabilitatea stratului de zăpada rezultat în urma creşterii temperaturii va conduce probabil la o scădere a turismului în timpul iernii. Criza apei, problemele de calitate a apei şi valurile de căldură mai frecvente şi mai intense din sudul Europei ar putea cauza reduceri semnificative la nivelul turismului practicat în perioada de vară, în timp ce noi oportunităţi ar putea apărea în alte zone. Zonele montane din Franţa, Italia, Spania pot deveni mult mai populate datorită perioadelor relativ reci din sezonul de iarnă. Temperaturile mari din timpul verilor pot determina, până în 2030, o diminuare a turismului de sezon în zona mediteraneeană, dar şi o diminuare pe timpul primăverii şi a toamnei, mai ales în Spania şi Grecia. Gradele de ocupare asociate cu prelungirea sezoanelor turistice în ţările mediteraneeane va duce la dezvoltarea cererii pentru apă şi energie. Industria sporturilor de iarnă din centrul Europei poate fi distrusă de reducerile semnificative ale ninsorilor naturale, care până nu demult acopereau pârtiile, de la începutul şi până la sfârşitul sezonului. Specialiştii sunt de părere că o creştere a temperaturii aerului cu 2oC coroborată cu o lipsă de precipitaţii va reduce perioada de menţinere a zăpezii în Alpii eleveţieni cu 50 de zile pe an, iar o creştere a precipitaţiilor cu 50%, cu 30 de zile.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

106

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

5.2.1.10 Asigurări Sistemul asigurărilor diferă de la ţară la ţară (în multe state neexistând sisteme de asigurări pentru inundaţii, secetă sau alte calamităţi), iar aceasta determină vulnerabilitatea proprietăţilor rezidenţiale la schimbările climatice. Valoarea asigurărilor în caz de risc variază, de asemenea, de la o ţară la alta. Chiar dacă, în principiu, populaţia este dispusă să-şi încheie contracte de asigurare, adaptându-se astfel la noile riscuri ale schimbărilor climatice, incertitudinea producerii evenimentelor viitoare face dificilă acţiunea factorilor de decizie din sistemul asigurărilor de a răspunde acestor noi provocări. În viitor, costurile cu asigurările se vor majora semnificativ, dacă evenimentele meteo extreme rare în prezent vor avea un caracter permanent, deoarece costurile economice ale dezastrelor naturale întâmplătoare sunt mult mai mari faţă de cele care au loc frecvent.

5.2.1.11 Sănătatea umană Modificările în frecvenţa şi intensitatea evenimentelor meteorologice şi climatice extreme ar putea reprezenta o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii umane. Îndeosebi persoanele în vârstă, cu acces limitat la serviciile de sănătate, ar reprezenta un segment vulnerabil al populaţiei. Schimbările climatice vor avea efecte directe şi indirecte asupra sănătăţii umane şi a animalelor. Efectele fenomenelor meteorologice extreme şi creşterea incidenţei bolilor infecţioase sunt printre cele mai importante riscuri care trebuie luate în considerare. În întreaga lume maladiile determinate de factorii climatici sunt printre cele cu riscul cel mai mare de mortalitate. Ţările europene au trecut deja prin experienţa mortalităţii cauzată de temperaturi extreme. În decursul secolulului 21, valurile de căldură vor fi din ce în ce mai dese şi mai severe, iar numărul deceselor din această cauză va creşte, în ciuda folosirii mai dese a sistemelor de climatizare. Schimbările climatice vor determina creşterea riscului mortalităţii şi a pagubelor produse de furtuni şi inundaţii.

Tinerii, oamenii cu


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

107

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

dizabilităţi, copii, femeile, minorităţile etnice şi persoanele cu venituri mici sunt mult mai vulnerabile şi necesită o atenţie specială. Schimbările

climatice

pot

afecta

calitatea

şi

cantitatea

apei

în

Europa,

intensificând riscul contaminării disponibilităţilor publice şi private de apă. Inundaţiile puternice şi seceta pot creşte nivelul total al microbilor din apa potabilă şi pot avea implicaţii asupra erupţiilor de boli şi a monitorizării calităţii apei.

5.2.2 Adaptarea la impactul schimbărilor climatice şi măsurile luate pentru atenuarea efectelor Măsurile de adaptare se iau pentru a face faţă schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitaţii, temperaturi mai ridicate, resurse de apă mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are obiectivul de a reduce riscurile şi pagubele provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau de a exploata potenţialele beneficii. Exemple de astfel de măsuri includ utilizarea mai raţională a resurselor limitate de apă, adaptarea codurilor de construcţie existente pentru a face faţă schimbărilor climatice viitoare şi fenomenelor meteorologice extreme, construcţia de dispozitive de protecţie împotriva inundaţiilor şi ridicarea nivelului digurilor împotriva creşterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecţia speciilor şi practicilor forestiere mai puţin vulnerabile la furtuni şi incendii, crearea de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor. Adaptarea poate cuprinde strategii naţionale sau regionale, precum şi măsuri practice luate la nivel de comunitate sau individual. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor naturale şi umane. Investiţiile a căror durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viaţă, ţinând cont în mod explicit de schimbările climatice, sunt adesea numite „imune la schimbările climatice”. Principalele provocări ale schimbărilor climatice din acest moment: Efectele grave ale schimbărilor climatice şi ale dezastrelor naturale induse de acestea pot fi evitate doar prin reducerea drastică, din


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

108

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

timp, a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Politica integrată a Uniunii Europene privind schimbările climatice şi energia are ca element central trecerea rapidă la o economie cu emisii scăzute de carbon, atât la nivel european cât şi global, în vederea atingerii obiectivului de a menţine creşterea temperaturii medii globale sub 2°C în comparaţie cu nivelurile perioadei preindustriale. În cazul depăşirii celor 2°C, riscul apariţiei unor schimbări

climatice

periculoase

şi

imprevizibile

creşte

considerabil,

determinând o creştere exponenţială a costurilor adaptării. Din

acest

motiv,

atenuarea

efectelor

schimbărilor

climatice

reprezintă

o

necesitate imperioasă pentru comunitatea internaţională, iar şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au decis unanim la Consiliul de primăvară din 2007 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în anul 2020, iar în cazul încheierii unui acord mondial global, cu 30% până în anul 2020 şi au subliniat importanţa unei reduceri, până în anul 2050, cu până la 50% faţă de nivelurile din anul 1990. Dat fiind că, într-o anumită măsură, schimbările climatice par deja inevitabile în acest secol, societăţile din întreaga lume se confruntă cu provocarea de a se adapta la consecinţele schimbărilor climatice, chiar dacă eforturile de atenuare întreprinse la nivel internaţional în următoarele decenii se dovedesc eficiente. Deşi măsurile de adaptare au devenit, în consecinţă, un complement inevitabil şi indispensabil al măsurilor de atenuare, acestea nu sunt o alternativă la reducerea emisiilor de GES. Ele au limitele proprii. Se preconizează că, odată depăşite anumite

praguri

înalte

de

temperatură,

anumite

consecinţe

ale

schimbărilor climatice-de exemplu, deplasări masive de populaţii- vor deveni grave şi ireversibile.

5.2.3 Concluzii Comisia Europeană se străduieşte permanent să îmbunătăţească modul de elaborare şi de punere în aplicare a politicii de mediu. Politicile sunt


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

109

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

aplicate în prezent la scară largă şi sunt adecvate pentru o abordare de reglementare mai organizată, păstrând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie. Schimbările climatice se află pe prima pagină a agendei politice. Comisia va continua să elaboreze propuneri de transformare a UE într-o economie cu consum redus de carbon şi de a atinge obiective pe termen lung care vizează reducerea consumului de CO2 în cadrul UE şi la

nivel mondial.

Dar, în ciuda reducerii emisiilor, trebuie să se anticipeze posibilele efecte ale schimbărilor climatice precum şi să se întreprindă acţiuni în vederea micşorării daunelor. De aceea, Comisia va lansa o dezbatere privind o politică de adaptare a UE. Reducerea pierderii biodiversităţii face parte, de asemenea, dintre primele priorităţi ale Uniunii. S-au propus măsuri importante care trebuie, acum, să fie puse în aplicare. La nivel internaţional se va pune un accent deosebit pe gestionarea durabilă a pădurilor şi pe lupta împotriva exploatării forestiere ilegale şi a comerţului asociat. Modelele de consum şi de producţie trebuie să fie mai solide. Comisia va propune modalităţi de promovare a eficienţei energetice, a proiectării ecologice, a inovării ecologice şi a tehnologiilor curate. Se vor depune mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a legislaţiei de mediu. Provocările pe care le aduce mediul înconjurător pătrund, în prezent, în toate sectoarele politicii. Trebuie să se acorde o atenţie permanentă modului în care

politicile

sectoriale

interacţionează

cu

mediul

şi

îl

afectează.

Asigurarea unei pieţe mondiale deschise tehnologiilor de mediu, investiţiilor şi expertizei constituie un exemplu despre modul în care pot contribui alte domenii ale politicii. Cooperarea cu parteneri internaţionali şi acţiunile multilaterale sunt esenţiale pentru a ne putea păstra resursele comune şi sistemele

de sprijinire a vieţii.

angajamentul nostru, al tuturor.

Mediul înconjurător are

nevoie

de


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

110

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

5.3 Abordarea integrată a măsurilor pentru prevenirea secetelor în viitor şi diminuarea deficitului de apă în Uniunea Europeană

Deficitul de apă şi secetele constituie o problemă transfrontalieră esenţială pentru mediu şi un factor de influenţă asupra creşterii economice durabile în cadrul Uniunii Europene. Secetele sunt fenomene naturale care pot să se producă, prin definiţie, oriunde în Europa, atât în zone cu precipitaţii reduse, cât şi în zone cu un nivel ridicat al precipitaţiilor şi în orice sezon. Impactul secetei poate fi exacerbat atunci când se produce într-o regiune unde resursele de apă sunt deja scăzute, unde nu există un management adecvat al acestor resurse şi se întregistrează dezechilibre între cererea de apă şi capacitatea de furnizare a sistemului natural. În unele regiuni, severitatea şi frecvenţa secetelor pot conduce în viitor la un deficit al apei, ca urmare a exploatării excesive a resurselor de apă disponibile. În consecinţă, Comisia Europeană are în vedere să se acorde atenţie sinergiilor între cele două fenomene - secetă şi deficit de apă - în special în bazinele râurilor care sunt afectate de un nivel scăzut al resurselor de apă. Frecvenţa secetelor reacţionează sensibil la schimbările climatice şi consumul de apă. Scenariile previzionează, în general, o creştere a frecvenţei secetelor pentru aproape toate regiunile Europei20. Rezultatele scenariilor pentru următorii 70 de ani arată că influenţa antropogenică directă asupra viitoarelor secete generată de consumul de apă va fi de magnitudine similară cu cea a impactului simulat al schimbărilor climatice. În special, creşterea substanţială previzibilă a consumului de apă în ţările est-europene ca urmare a intensificării activităţii economice ar putea să cauzeze sau să intensifice secete severe în aceste zone, în viitor.

20

EuroWasser: Europe's droughts today and in the future, 2007.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

111

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Comisia Europeană

21

identifică un set de opţiuni de politică şi orientări

concrete referitoare la provocările majore generate de deficitul resurselor de apă şi de secete în cadrul Uniunii Europene, care sunt supuse unei ample dezbateri privind măsurile necesare pentru elaborarea unei strategii la nivel european, pentru adaptarea la provocările foarte serioase generate de aceste două fenomene care au un potenţial ridicat de creştere în contextul modificării climei. În acest sens, Comisia consideră că este important ca procesul decizional să ţină seama de rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate de specialiştii în domeniu. Comisia va evalua progresul către orientările stabilite şi va prezenta în 2008 un raport Consiliului şi Parlamentului European, urmând să decidă iniţiativele şi acţiunile pentru următorii ani. Potrivit Comisiei Europene, în acest context este mai adecvată o abordare integrată, care se bazează pe o combinaţie de opţiuni, comparativ cu abordarea alternativă bazată doar pe măsuri privind furnizarea apei sau pe instrumente economice.

Comisia acordă o importanţă specială măsurilor pentru

economisirea apei şi creşterea eficienţei în utilizarea apei. În abordarea integrată, aceste măsuri trebuie să fie considerate prioritare, înainte de introducerea altor măsuri noi privind furnizarea apei.

5.3.1 Un sistem adecvat de tarifare a apei Acţiunea Comisiei pentru promovarea instrumentelor de piaţă în contextul aplicării politicii de protecţie a mediului şi a altor politici conexe mediului este evidenţiată de Cartea Verde prezentată Consiliului UE la 28 martie 200722. Directiva Cadru privind Apa (Water Framework Directive -WFD)23 oferă un cadru legal favorabil pentru folosirea instrumentelor de piaţă cu scopul de a

21

Commission of the European Communities, Communication from the Commission to the European Parliament and the Council, Addressing the challenge of water scarcity and droughts in the European Union (Text with EEA relevance), Brussels, 18.7.2007. 22 Commission of the European Commmunities, Green Paper on market-based instruments for environment and related policy purposes, Bruxelles, 28.03.2007. 23 Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council of 23 October 2000 establishing a framework for Community action in the field of water policy (OJ L 327, 22.12.2000).


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

112

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

stimula gospodărirea apei într-o manieră durabilă. În pofida cerinţelor directivei cadru referitoare la aplicarea unui control sistematic asupra captării şi utilizării apei, până în prezent cea mai mare parte a apei captate şi folosite în diferite sectoare nu este înregistrată de autorităţile naţionale. Politicile de stabilire a preţurilor pot fi total ineficiente dacă instrumentele economice sunt utilizate insuficient de statele membre. În conformitate cu WFD, statele membre trebuie să introducă până în 2010 tarife pentru consumul de apă bazate pe o evaluare economică riguroasă

a

consumului şi valorii apei, care să conţină stimulente adecvate pentru încurajarea utilizării eficiente a resurselor de apă şi care să asigure o contribuţie adecvată a deferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor specifice. Toţi consumatorii vor suporta costurile (inclusiv costurile externe de mediu şi costurile privind resursele) în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”. Consumatorii individuali trebuie să aibă un acces corespunzător la resursele de apă, indiferent de resursele lor financiare disponibile. Statele membre trebuie să raporteze cu privire la paşii pe care îi fac pentru a pune în aplicare aceste prevederi în planurile lor de gospodărire a bazinelor hidrografice până în 2009. Mai multe state membre aplică deja impozite sau taxe asupra captării apelor subterane şi/sau a apelor de suprafaţă sau asupra consumului de apă, ceea ce a determinat reducerea consumului, a pierderilor şi a poluării. Comisia solicită statelor membre să implementeze în totalitate WFD în legislaţia naţională, pentru a garanta sau recupera resursele de apă sustenabile. Va fi menţinută cooperarea strânsă cu statele membre pentru a asigura punerea în aplicare, în cel mai eficient mod, a politicilor de tarifare a apei stabilite în WFD şi a analiza opţiunile pentru a consolida legătura dintre investiţiile în proiectele naţionale din domeniul apei şi introducerea unei tarifări corespunzătoare, în scopul de a oferi stimulente pentru utilizatori şi de a evita denaturarea concurenţei.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

113

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

5.3.2 Măsuri pentru prevenirea secetelor Măsurile de prevenire sunt esenţiale pentru a combate în mod eficient efectele secetelor în viitor. În această categorie de măsuri sunt incluse cartografierea, sistemele de avertizare timpurie, limitările şi restricţiile în utilizarea apei în cazul secetelor severe. Acestea pot fi incorporate în planurile de management al secetelor pentru a fi introduse ca parte a planurilor de management al bazinelor rîurilor din Directiva Cadru privind Apa, asigurând coerenţa între măsurile de prevenire şi cele de diminuare a efectelor secetelor. Statele membre au posibilitatea să elaboreze astfel de planuri, care să fie adoptate până la sfârşitul anului 2009. Există interes pentru a dezvolta schimbul de informaţii la nivel european privind aceste probleme, care să stea la baza recomandărilor şi celor mai bune practici ce vor fi prezentate de Comisie. Experienţa acumulată până în prezent pe plan internaţional arată că sistemele de avertizare timpurie s-au dezvoltat considerabil în ultimele două decenii şi pot să îmbunătăţească semnificativ prevenirea evenimentelor climatice severe, constituind şi o modalitate de acţiune eficientă din punct de vedere al costurilor în cazul potenţialelor dezastre. Sistemele de avertizare timpurie oferă la timp informaţiile necesare comunităţilor pentru a se pregăti înainte de evenimentul climatic anticipat şi în timpul acestuia, dar funcţionarea lor implică şi costuri de dezvoltare şi management. O soluţie eficientă poate fi includerea acestor sisteme în

structurile

organizaţionale

şi

capacităţile

tehnice

existente,

asigurând

coordonarea şi funcţionarea lor coerentă. Pierderile economice pot fi reduse considerabil dacă este introdusă o cultură a acţiunii preventive la toate nivelurile, în cadrul societăţii. În opinia Comisiei, crearea, pe termen scurt, a unui sistem operaţional de avertizare timpurie la nivelul UE va ajuta statele membre să îşi îmbunătăţească nivelul de pregătire pentru a reacţiona eficient în scopul prevenirii, adaptării sau diminuării impactului secetelor.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

114

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

5.3.3 Măsuri pentru sprijinirea alocării eficiente a apei Trebuie să se acorde atenţie politicilor sectoriale existente în UE şi instrumentelor lor financiare aplicate la nivel comunitar şi naţional, acordând prioritate deficienţelor identificate până în prezent. Comisia are în vedere ca priorităţi dezvoltarea unor instrumente economice eficiente, care trebuie să fie acompaniate de măsuri suplimentare, precum şi îmbunătăţirea legislaţiei existente. În ceea ce priveşte alocarea bugetelor pentru problemele legate de cantitatea resurselor de apă, este necesar să se analizeze cum poate să crească contribuţia politicilor sectoriale la managementul eficient al apei, utilizând la maximum fondurile asociate pentru a stimula utilizatorii de apă să asigure servicii ecologice eficiente. Până în prezent, în alocarea bugetelor s-a acordat prioritate în principal problemelor privind calitatea apei. La nivel naţional pot fi luate măsuri suplimentare pentru a stimula îmbunătăţirea politicilor la nivelul UE sau pot fi create

stimulente

speciale

pentru

a

sprijini

generalizarea

practicilor

de

management durabil al apei. a) Finanţarea eficienţei în utilizarea apei Abordarea consecinţelor schimbărilor climatice, în special deficitul de apă şi secetele, este una din priorităţile politicii regionale a UE în perioada 2007-2011. Noul cadru legislativ comunitar este favorabil investiţiilor în infrastructură legate de managementul apei (stocare, distribuţie, tratament), tehnologii pentru curăţarea apei şi creşterea eficienţei, precum şi măsurilor de prevenire a riscurilor. Fondurile europene şi ajutoarele de stat oferă oportunităţi semnificative pentru a răspunde acestor provocări, dar bugetele sunt insuficiente pentru a acoperi în totalitate problemele specifice. Priorităţile naţionale pot să fie şi contraproductive, atunci când este promovată ca opţiune primară realizarea unor infrastructuri suplimentare de furnizare a apei, în detrimentul necesităţii de a sprijini măsurile pentru economisirea apei şi creşterea eficienţei. Este esenţială condiţionarea în continuare a


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

115

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

alocării fondurilor de prezentarea unor dovezi independente, ex-ante, că sunt asigurate în totalitate cerinţele privind economisirea apei şi eficienţa, o politică eficace de stabilire a preţurilor apei, o performanţă minimă a reţelelor publice de furnizare a apei sau recuperarea costurilor proiectelor de către respectivii utilizatori ai apei. Măsurile naţionale de sprijin trebuie să respecte în totalitate reglementările UE în domeniul ajutorului de stat, în cazurile în care acestea sunt aplicabile. b) Efectele stimulentelor la nivel naţional Sectorul energiei din UE este mai avansat decât altele în aplicarea unor stimulente pentru reducerea consumului de energie. Evaluarea acestor instrumente oferă informaţii utile despre posibila eficacitate a aplicării lor în sectorul apei. Un exemplu concludent sunt rezultatele introducerii unor credite fiscale pentru încurajarea economisirii energiei în Franţa: în 2005 şi 2006 s-au dublat vânzările de boilere încălzite prin arderea lemnelor, iar vânzările de echipamente individuale pentru încălzirea apei pe baza energiei solare au crescut cu 710% în perioada 2002-2006. Ca reacţie la seceta apărută în 2006, guvernul Franţei a decis să introducă o nouă măsură de credit fiscal (40% pentru un nivel maxim al cheltuielilor de 5.000 de euro) pentru a încuraja achiziţionarea unor sisteme de colectare a apei de ploaie. Campanii ample de promovare a economisirii apei au fost desfăşurate în bazinul Loire-Bretagne. Peste 60% din subvenţiile împărţite între Ministerul Mediului, autorităţile regionale şi locale au avut scopul de a sprijini implementarea a şapte tipuri de acţiuni pentru economisirea apei în şapte municipalităţi reprezentând 600.000 de locuitori. Rezultatele acestor acţiuni au fost creşterea conştientizării a circa 15.000 de cetăţeni şi economisirea apei în proporţie de 8% până la 97%, în funcţie de tipul de măsură24. În Germania, au fost aplicate o serie de măsuri pentru a încuraja economisirea apei şi respectarea unor considerente ecologice în construirea clădirilor. De 24

Economiser l'eau dans la ville et l'habitat, guide méthodologique, Région Bretagne, Agence de l'Eau Loire-Bretagne, martie 1999.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

116

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

exemplu, autoritaţile Landului Hamburg au acordat un grant de până la 50% pentru achiziţionarea a 1.500 de dispozitive pentru economisirea şi reciclarea apei. Introducarea

stimulentelor

poate

fi

decisă

de

autorităţile

publice

sau

întreprinderile private. Când sunt adoptate de autorităţile publice, fondurile necesare pot să provină din taxele plătite de utilizatorii apei. O astfel de redistribuire

încurajează

contribuabilii

se

reorienteze

către

echipamentele pentru utilizarea eficientă a apei. Şi întreprinderile private ar putea să fie interesate în introducerea unor rabaturi speciale pentru astfel de echipamente, ca o modalitate de a atrage atenţia publicului şi a beneficia de o piaţă cu potenţial de dezvoltare în viitor în toate sectoarele din UE.

5.3.4 Măsuri privind dezvoltarea tehnologiilor şi practicilor pentru utilizarea eficientă a apei S-a constatat că, deseori, managementul cererii de apă este mai avantajos din punct de vedere economic decât creşterea resurselor de apă utilizate. Studiile care fac această analiză comparativă arată diferenţe de 1-3 sau chiar 1-10 între costul pe metru cub “economisit” şi “furnizat”. În ceea ce priveşte impactul economic, este clar că încurajarea dezvoltării tehnologiilor şi produselor pentru utilizarea eficientă a apei stimulează piaţa şi creşte competitivitatea industriei europene, aşa cum este deja evident în sectorul energiei. a)Impactul stabilirii ţintelor obligatorii de performanţă la nivel naţional În Marea Britanie sunt aplicate în prezent ţinte obligatorii de performanţă pentru noile clădiri, fiind prevăzută economisirea apei în proporţie de 10%-20%. Evaluarea impactului arată beneficii clare, cu o rată cost-beneficiu situată între 6 şi 25, în funcţie de ţintă. Pierderile în reţelele de apă publice din unele oraşe mai vechi pot să depăşească 50%. Economisirea potenţială a apei în sistemele de irigaţii din ţările din nordul Mediteranei reprezintă 15% din cererea totală de apă şi 45% din totalul economisirii potenţiale a apei.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

117

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Limitarea pierderilor de apă are un impact economic direct. Pentru marile zone urbane, reducerea pierderilor s-a dovedit a fi o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor la mobilizarea unei noi resurse. b)Impactul instrumentelor de monitorizare şi luare a deciziilor În regiunea Aquitaine din Franţa, folosirea frecventă a sistemului de irigaţii pentru culturile de porumb conduce la creşterea consumului de apă. Studiile au evidenţiat efectele benefice importante ale managementului şi tehnologiilor inovatoare în irigarea culturilor. A fost constatată reducerea consumului de apă în proporţie de 30%-40% printr-un management mai bun al aplicării programului de irigare, fără a se reduce randamentele. În plus, reorientarea către technologii noi mai eficiente pentru reducerea consumului de apă atât în ferme, cât şi în localităţi aduce beneficii economice importante. Extinderea unor măsuri privind dezvoltarea tehnologiilor şi practicilor pentru utilizarea eficientă a apei va avea rezultate semnificative în ceea ce priveşte eficienţa şi economisirea apei. La acestea pot fi asociate măsuri privind

implementarea

în

continuare

sau

îmbunătăţirea

legislaţiei

comunitare existente (de exemplu, posibilitatea introducerii în directivele pentru unele produse de uz casnic sau din construcţii a unor standarde de mediu sau privind eficienţa utilizării apei. Pot fi introduse noi măsuri pentru a asigura minimizarea consumului de apă în toate clădirile publice şi private, inclusiv prin stabilirea unor criterii de economisire a apei aplicabile tuturor instalaţiilor din aceste clădiri. Evaluarea

potenţialului

de

economisire

a

apei

în

Europa

ca

rezultat

al

implementării unor măsuri adecvate arată că apa poate fi economisită în proporţie de 20%25. În regiunea Mediteranei, pierderile sau ineficienţa în

25

Commission of the European Communities, Accompanying document to the Communication from the Commission to the European Parliament and the Council, Addressing the challenge of water scarcity and droughts in the European Union - Impact Assessment, Brussels, 18.7.2007.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

118

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

utilizarea apei reprezintă 44% din apa extrasă în această regiune, existând posibilitatea de a îmbunătăţi eficienţa consumului de apă. Volumul de apă economisit ar putea să constituie o potenţială nouă resursă de apă în viitor. Analizele curente pentru perioada 2000-2025 concluzionează că economisirea apei ar putea să totalizeze 86 km³/an, depăşind nivelul aşteptat al cererii totale de apă (estimată până la 51 km³/an).

5.3.5 Măsuri pentru crearea în Europa a unei culturi în domeniul economisirii apei În general, publicul nu este conştient de impactul deficitului de apă şi secetelor până când este afectat în mod direct de restricţiile cauzate de insuficienţa resurselor de apă. Această situaţie impune o serie de măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare şi încurajarea tuturor actorilor economici şi a publicului pentru a face eforturi de economisire şi folosire mai eficientă a apei. Măsurile prevăzute de Comisie se referă la îmbunătăţirea legislaţiei şi reglementărilor existente: - introducerea unei scheme de etichetare la nivelul UE pentru utilizarea eficientă a apei, după modelul celei aplicate pentru energie, care şi-a dovedit eficacitatea; - includerea unor reguli privind managementul eficient al cererii de apă în actualele şi viitoarele scheme de calitate şi certificare. Sunt necesare şi alte măsuri la nivel naţional pentru a sprijini diseminarea largă a informaţiilor referirtoare la efectele deficitului de apă şi secetelor şi la bunele practici ce trebuie să fie adoptate pentru a diminua aceste efecte la toate nivelurile. O prioritate în acest sens sunt programele educaţionale şi campanile ample de informare pentru anumite categorii ţintă. Se estimează că programele educaţionale privind economisirea apei desfăşurate până în prezent au condus la reducerea cu până la 30% a cantităţii de apă utilizate.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

119

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

5.3.6 Măsuri pentru noi resurse de apă Comisia

are

în

vedere

îmbunătăţirea

actualelor

linii

directoare

pentru

infrastructurile în domeniul apei, pentru a asigura că proiectele sunt conforme cu reglementările privind managementul apei. În contextul viitoarei revizuiri a politicii regionale şi a politicii de dezvoltare rurală, trebuie să se analizeze dacă este necesară îmbunătătirea precondiţiilor de protecţie a mediului legate de practicile de management eficient al apei. Alte acţiuni noi pe care Comisia le are în vedere la nivel european vizează evaluarea pe termen scurt a opţiunilor alternative, cum este desalinizarea sau reciclarea apelor uzate.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

120

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

BIBLIOGRAFIE 1. Albala-Bertrand, J. M.: Political Economy of Large Natural Disasters With Special Reference to Developing Countries, Oxford 1993 2. Alessandro Colombo şi Ana Lisa Vetere Arellano; European Commission; Joint Research Centre; Institute for the Protection and Security of the citizen; Technological and Economic Risk Management Unit; Natural Risk Sector – Nedies Project – Lessons learnt from flood disasters; 2002 3. Angeles Arenas, Local governance for disaster risk reduction, UNDP, septembrie, 2006 4. Artan, G., J. Verdin, and K. Asante: A Wide-Area Flood Risk Monitoring Model. Proceedings of the Fifth International Workshop on Application of Remote Sensing in Hydrology, Montpellier, France, 2001. 5. Benson, C. and E J Clay: ‘Developing countries and the economic impacts of natural disasters’. In. Kreimer, A. and M. Arnold (ed.) Managing disaster risk in emerging economies. Disaster Risk Management Series 2. Washington, D.C.: World Bank 2000. 6. Benson, Charlotte and Edward J. Clay: Understanding the Economic and Financial Impacts of Natural Disasters, The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank, Washington, SUA 2004 7. Denison, E F.: Why Economic Growth Rates Differ: Postwar Experience in Nine Western Countries. Washington, DC: Brookings Institution, 1967. 8. Freeman, Paul K.: International Financial Institutions and Disaster Risk Management: An Overview, Kobe, Japan, January 20, 2005 9. Freeman, P.K., L. A. Martin, R. Mechler and K. Warner: ‘Catastrophes and Development:

Integrating

Natural

Catastrophes

into

Development

Planning’. Draft. Laxenburg: International Institute for Applied Systems Analysis, August 2001.


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

121

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

10.Landacino, Paul A., “World out of Balance. Navigating Global Risks to Seize Competitive Advantage”, october 2004, 256, Editor: The McGrawHill Companies. (ISBN 0071439188) 11.Lee, B. and I Davis: Forecasts and Warnings: Programme Overview. UK National Coordination Committee for the IDNDR. London: Thomas Telford, 1998. 12.Munich Re: ‘A Year, a Century, and a Millennium of Natural Catastrophes are all nearing their End’. Press release of 20 December 1999. 13.Action Programme for Sustainable Flood Protection in the Danube River Basin – Flood Action Programme, International Commission for the Protection of the Danube River Viena, decembrie 2004 14.Activities of European Union: Fonds de solidarité de l'Union européenne 15.Activities of European Union: State aid in the agricultural sector 16.Activities of European Union: The guidelines for State aid in the agricultural sector apply from 1 January 2000 17.Climate

Change

2007:

Climate

Change

Impacts,

Adaptation

and

Vulnerability, Intergovernmental Panel on Climate Change, April 2007 18.Disaster Reduction and Sustainable Development: Understanding the links between vulnerability and risk to disasters related to development and environment, United Nations International Strategy for Disaster Reduction

(UNISDR),

background

paper

to

the

World

Summit

"Sustainable Development", Johannesburg 26 August – 4 September 2002. 19.DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the assessment and management of floods, Brussels, 18.01.2006, COM(2006) 15 final, 2006/0005(COD) 20.European Commission – Evaluation of the impact of floods and associated protection policies, Draft final report; aprilie 2005;


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

122

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

21.European Commission, Communication from the Commission to the European Parliament and the Council, Addressing the challenge of water scarcity and droughts in the European Union (Text with EEA relevance), Brussels, 18.7.2007. 22.European Commission, Accompanying document to the Communication from the Commission to the European Parliament and the Council, Addressing the challenge of water scarcity and droughts in the European Union - Impact Assessment, Brussels, 18.7.2007. 23.EuroWasser: Europe's droughts today and in the future, 2007. 24.Global Warming Causing More Destructive Wildfires, Michael Renner – August 10, 2006 25.Implementation of the International Strategy for Disaster Reduction, Report of the Secretary-General, ONU, 1 august 2005 26.International cooperation on humanitarian assistance in the field of natural disasters, from relief to development, Report of the SecretaryGeneral of United Nations, septembrie, 2006 27.Investing in Development. A Practical Plan to Achieve the Millennium Development Goals. Overview. New York, UNDP, 2005 28.IIASA-DPRI Meeting on Integrated Disaster Risk Management: Reducing Socio-Economic Vulnerability, International Institute of Applied Systems Analysis (IIASA), Laxenburg 1-4 August 2001; 29.International Commission for the Protection of the Danube River; Action Programme for Sustainable Flood Protection in the Danube River Basin – Flood Action Programme, Viena, decembrie 2004 30.International Commission for the protection of the Rhin - Non Structural Flood Plain Management - Measures and their Effectiveness, 2002 31.International Strategy for Disaster Reduction; World Conference on Disaster Reduction 18-22 January 2005, Kobe, Hyogo, Japan Hyogo


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

123

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Framework for Action 2005-2015: Building the Resilience of Nations and Communities to Disasters 32.Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Strategia naţională de management al riscului la inundaţii - Prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor; 2005 33.Non

Structural

Flood

Plain

Management

-

Measures

and

their

Effectiveness, International Commission for the protection of the Rhin, 2002 34.Raport de evaluare a impactului activităţilor umane asupra procesului global de modificare a climei, Intergovernmental Panel on Climate Change – IPPC, Paris, 6 aprile 2007 35.Sixth Framework Programme Priority: ERA-NET; Coordination of National and Regional Activities (ERA-NET scheme); Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe; Report on the current state of National Research Programmes on Climate Change Impacts and Adaptation in Europe; Extended Country Report; mai 2006 36.The Intergovernmental Panel on Climate Change - Climate Change 2001: Impacts, Adaptation and Vulnerability; 2001 37.The United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific (ESCAP); Integrating Environmental Considerations into the Economic

Decision-Making

Process;

Modalities

for

environmental

assessment: flood loss reduction in Bangladesh; 2003 38.United Nations - Guidelines for Reducing Flood Losses 39.United Nations Development Programme; Bureau for Crisis Prevention and Recovery - Reducing disaster risk a challenge for development A global report; 2004 40.United Nations Environment Programme GEO Year Book An Overview of Our Changing Environment, 2006


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

124

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

41.Uniunea Europeană; Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est Biroul Local România; Directiva cadru privind apa – contribuţii la aplicarea ei Ghid de implementare a directivei în bazinele hidrografice Prut şi Siret; Editura „Ars Docendi” a Universităţii din Bucureşti 42.The Arid Lands Newsletter: Drought rates have more than doubled since the 1970s 43.United Nations Development Programme, March 2000. „World Resources 2000-2001: People and Ecosystems, The Fraying Web of Life, Worldwatch magazine, No 1-6/2005, revista a Worldwatch Institute, Washington D.C. Angiolillo, Nick, Wildfire News and Notes: Emergency Management at the Community Level, American Perspectives on the Wildland Urban Interface, 2005 44.World Disaster Report 2004, Report of the World Conference on Disaster Reduction, Kobe, Hyogo, Japan, 18-22 January 2005 45.EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, Université catholique de Louvain - Brussels – Belgium 46.Eurostat 47.Groningen Growth and Development Centre and the Conference Board, Total Economy Database, January 2007 48.Fonds de solidarite de l’Union Europeene, http://europa.eu.int/comm/regional _policy/funds/solidar/solid_fr.htm


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

125

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Anexa 1: Impactul social la nivel micro-economic (zonă) pe termen scurt (pe eveniment) al inundaţiilor în ţările europene An 2000

2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2001 2001 2001

Persoane afectate

Persoane fără adăpost

Efecte

Ţară

Ploi puternice

Declarţii/Intervenţii

Croatia

0

600

0

600

Daune Declarţii/Intervenţii Daune Daune Declarţii/Intervenţii Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune

Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Grecia Grecia Ungaria Italia Italia

1 2 1 0 0 1 0 1 1 16 0

200 0 600 600 600 300 600 6 2 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

201 12 601 600 600 303 600 6.001 2.001 38 1

Distrugeri

Italia

29

43

0

43.029

Declarţii/Intervenţii Daune Daune Daune Declarţii/Intervenţii Declarţii/Intervenţii

Italia Norvegia România România Serbia Muntenegru Serbia Muntenegru

5 0 0 9 0 0

2 600 3 60 4 2

0 0 0 431 0 0

2.005 600 3 6.044 4 2

Daune

Spania

16

500

0

516

Daune Daune Daune Daune Daune Daune

Turcia M. Britanie M. Britanie M. Britanie Bosnia-Herţegovina Croaţia

2 0 0 0 0 0

1 200 240 1 9 12

0 0 0 0 0 0

1.002 200 240 1 9 39.114

Daune

Franţa

0

390

0

390

2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000

Persoane decedate

Origine

Ploi torenţiale de scurtă durată

Topirea zăpezii Ploi puternice Ploi torenţiale de scurtă durată Ploi puternice

Ploi puternice

Ploi torenţiale de scurtă durată

TOTAL


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

126

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001

Origine

Efecte

Ţară

Ploi puternice Ploi puternice

Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune Daune

Franţa Franţa Franţa Franţa Grecia Grecia Ungaria

Declarţii/Intervenţii

Ploi puternice Ploi puternice Ploi torenţiale de scurtă durată

2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002

Ploi torenţiale de scurtă durată Ploi Ploi Ploi Ploi Ploi Ploi Ploi

puternice puternice puternice puternice puternice puternice puternice

Ploi puternice

Ploi puternice

Ploi puternice

Persoane decedate

Persoane afectate

Persoane fără adăpost

TOTAL

3 0 0 0 11 0 0

81 7.371 720 300 450 600 10

0 0 0 0 0 0 0

8.103 7.371 721 300 461 600 10

Italia

2

0

0

2

Daune

Norvegia

0

15

0

39.203

Distrugeri

Polonia

27

15

0

15.027

Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Repercursiuni Daune Repercursiuni Daune Daune Daune Distrugeri

Portugalia România România Turcia Turcia Turcia Ucraina M. Britanie Albania Austria Belgia Belgia Belgia Belgia Rep. Cehă Franţa Franţa Franţa

6 0 7 4 3 5 9 0 0 7 0 0 0 2 18 0 0 23

0 4 108 450 15 570 300 150 66.884 60 600 12 600 0 200 180 800 25

200 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

206 4 29.860 454 1.503 575 300.009 150 66.884 60.007 600 39.114 600 2 200.018 180 800 2.523


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

127

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003

Origine

Ploi Ploi Ploi Ploi

puternice puternice puternice puternice

Ploi puternice Ploi puternice

Ploi musonice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi şi vânturi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi torenţiale Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Topire zăpadă Ploi puternice

Efecte

Ţară

Distrugeri Distrugeri Daune Daune Daune Daune Daune Daune Repercusiuni Daune Daune Daune Daune Repercusiuni Repercusiuni Distrugeri Daune Daune Daune Repercusiuni

Germania Grecia Grecia Ungaria Irlanda Italia Macedonia Rep. Moldova Portugalia România România România Serbia Muntenegru Elveţia Elveţia Turcia M. Britanie M. Britanie M. Britanie Franţa

Daune Repercusiuni Daune Daune Daune Daune Daune Repercusiuni Daune Repercusiuni

Persoane decedate

Persoane afectate

Persoane fără adăpost

TOTAL

27 0 0 0 0 2 0 1 1 4 4 1 0 3 0 39 1 0 0 1

330 210 180 143 300 10 15 500 0 45 0 300 24 50 231 0 200 250 300 0

0 0 0 0 0 0 150 0 60 0 39 0 0 0 0 0 0 0 0 0

330.135 210 180 15.707 300 10.002 23.743 501 61 4.504 3.904 302 39.174 53 231 39 201 250 300 1

Franţa

9

27

0

27.009

Germania Grecia Italia Italia Macedonia Macedonia Portugalia România Turcia

7 0 1 2 2 0 0 3 8

1 450 1 350 4 750 36 0 0

0 0 0 0 0 0 0 600 0

1.027 450 1.001 352 4.002 750 36 603 8


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

128

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2004 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005

Origine

Efecte

Ţară

Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi torenţiale Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice, topirea zăpezii Ploi puternice Ploi torenţiale Ploi torenţiale Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Vijelii Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice şi topirea zăpezii Vijelii violente Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice

Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune

Albania Bosnia Bosnia Ungaria Italia Macedonia Polonia România România Slovacia Spania

Distrugeri

Persoane decedate

Persoane afectate

Persoane fără adăpost

TOTAL

0 0 0 0 2 0 0 4 6 1 0

25 275 3.000 384 200 100.000 600 14.128 14.000 230 600

0 0 0 9 0 0 0 0 0 0 0

39.204 275 3.000 393 202 100.000 600 14.132 14.006 231 600

Turcia

15

0

50.000

50.015

Repercusiuni Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune Daune Declarat Repercusiuni Daune Daune Daune

Turcia Turcia M. Britanie Albania Austria Austria Belgia Bosnia Bulgaria Bulgaria Bulgaria Bulgaria Croatia

6 2 0 3 0 4 0 0 6 17 2 7 0

0 100 1.000 500 900 0 210 3.100 0 200 0 12.000 250

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 102 1.008 503 900 4 210 3.100 6 217 2 12.007 250

Daune

Rep. Cehă

1

0

0

1

Distrugeri Daune Daune Distrugeri

Franţa Franţa Germania Germania

1 2 0 1

3.000 1.000 450 0

0 0 0 0

3.001 1.002 450 1


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

129

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005

Origine

Efecte

Ţară

Ploi Ploi Ploi Ploi Ploi Ploi Ploi

Daune Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune Distrugeri Distrugeri Daune Daune

Macedonia Polonia România România România România România România România România Serbia Muntenegru

Distrugeri Daune Distrugeri

puternice puternice puternice puternice puternice puternice puternice

Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice şi topirea zăpezii Ploi puternice

Persoane decedate

Persoane afectate

Persoane fără adăpost

TOTAL

0 2 2 2 8 24 0 18 33 10 2

2.000 3.600 600 3.400 5.100 14.669 300 1.140 2.000 30.000 2.100

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 650

2.000 3.602 602 3.402 5.110 14.693 300 1.158 2.033 30.010 2.752

Elveţia

6

2.500

0

2.506

Turcia Turcia

0 7

3.000 0

0 0

3.000 7

Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, Université catholique de Louvain - Brussels - Belgium"


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

130

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

Anexa 2: Inundaţii în ţările europene: impact social şi economic, la nivel micro, pe termen scurt, 2000-2005

An 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000

Origine

Efecte imediate

Ţară

Ploi puternice

Declaraţii/Intervenţii Daune Declarţaii/Intervenţii Daune Daune Declaraţii/Intervenţii Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune

Croatia Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Grecia Grecia Ungaria Italia Italia

Distrugeri

Italia

Declaraţii/Intervenţii Daune Daune Daune

Ploi torenţiale de scurtă durată

2000 2000 2000 2000

Topirea zăpezii

2000 2000 2000 2000 2000

Ploi torenţiale de scurtă durată Ploi puternice

600 201 12 601 600 600 303 600 6.001 2.001 38 1

Suprafaţă Inundată (km2)

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstr. (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 36.036 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

43.029

434.143

0

0

Italia Norvegia România

2.005 600 3

50 0 0

0 0 0

0 0 0

România

6.044

932

100

0

0

4

100

0

0

0

30

25

2

0

0

0

Daune

Serbia Muntenegru Serbia Muntenegru Spania

516

0

0

0

Daune

Spania

155

2.669

0

0

0

Daune

Turcia

1.002

17

40

0

0

Declaraţii/Intervenţii Ploi puternice

TOTAL Persoane Afectate

Declaraţii/Intervenţii

Contribuţie Ajutoare (mii $)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

131

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An 2000 2000

Efecte imediate

Ţară

Ploi puternice

Daune Daune

440 1

Daune

M. Britanie M. Britanie Bosnia HerţegovinaHerţegovina Croatia

Daune

Franţa

390

Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune Daune Repercusiuni

Franţa Franţa Franţa Franţa Grecia Grecia Ungaria Italia

Declaraţii/Intervenţii

Italia

Daune

Norvegia

Distrugeri

Polonia

Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune Daune

Portugalia România România Turcia Turcia Turcia Ukraine M. Britanie

2001

Daune

2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001

Ploi torenţiale de scurtă durată Ploi puternice Ploi puternice

Ploi puternice Ploi puternice Ploi torenţiale de scurtă durată

2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001 2001

TOTAL Persoane Afectate

Origine

Ploi torenţiale de scurtă durată Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice

Suprafaţă Inundată (km2)

53

9 12

100

8.103 7.371 721 300 461 600 10 0

781 921

2

69

480

15

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstr. (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

1.815 5.900.000

0 0

0 0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

13.235 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

100

0

0

0

0

0

15.027

4.789

700

0

30

206 4 1.081 454 1.503 575 300.009 150

106 124 1.427 49 161 1.488

0 266 0 0 0 25 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

Contribuţie Ajutoare (mii $)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

132

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An

2001 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2002

Origine Ploi torenţiale de scurtă durată Ploi puternice

Ploi puternice

Ploi puternice

Ploi puternice

Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice

2002 2002 2002 2002 2002 2002

Ploi puternice

Suprafaţă Inundată (km2)

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstr. (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

Ţară

Distrugeri semnificative

M. Britanie

0

568

0

0

0

Albania Austria Belgia Belgia Belgia Belgia Bulgaria Rep. Cehă Franţa Franţa Franţa Germania Grecia Grecia Grecia Grecia Ungaria Irlanda Italia Italia Macedonia Rep. Rep. Moldova Portugalia România România România Serbia

66.884 60.007 600 12 600 2 0 200.018 180 800 2.523 330.135 210 0 180 0 143 300 0 10.002 165

1.192

299 0

175 2.046.707 0 0 0 0 323 2.000.000 0 0 1.190.000 ###### 0 0 0 0 0 0 1.058 370.209 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 398 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

501

47

832

0

0

61 4.504 3.904 302 24

0 542 40 1.641

0 0 0 290 0

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0

Daune Daune Daune Repercusiuni Daune Repercusiuni Regional Daune Daune Daune Distrugeri Distrugeri Distrugeri Declaraţii/Intervenţii Daune Declaraţii/Intervenţii Daune Daune Daune semnificative Daune Daune Daune

Ploi puternice

TOTAL Persoane Afectate

Efecte imediate

Repercusiuni Daune Daune Daune Daune

0 8

1.048

0 0 0

Contribuţie Ajutoare (mii $)

1.203

8.207


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

133

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An

Origine

Efecte imediate

Ţară

TOTAL Persoane Afectate

Suprafaţă Inundată (km2)

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstr. (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

Contribuţie Ajutoare (mii $)

Muntenegru 2002 2002 2002 2002 2002 2002 2003 2003

Distrugeri semnificative Repercusiuni Repercusiuni Distrugeri Daune Daune Repercusiuni Repercusiuni

2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2004

Ploi musonice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi şi vânturi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi torenţiale Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Melting snow Ploi puternice Ploi puternice

2004

Ploi puternice

Daune

2004

Ploi puternice

Daune

2004 2004 2004 2004

Ploi Ploi Ploi Ploi

Daune Daune Daune Daune

2003

puternice puternice puternice puternice

Slovacia Elveţia Elveţia Turcia M. Britanie M. Britanie Belgia Franţa

Daune

Franţa

Repercusiuni Daune Declaraţii/Intervenţii Daune Daune Daune Daune Repercusiuni Daune Repercusiuni Daune

Germania Grecia Grecia Italia Italia Macedonia Macedonia Portugalia România Turcia Albania Bosnia Herţegovina Bosnia Herţegovina Ungaria Italia Macedonia Polonia

0

2.554

0

0

0 26.806 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

27.009

1.500.000

0

1.010.000

1.027 450 0 1.001 352 4.002 750 36 603 8 25

0 0 13 430

675 0 656.218 150 91.449 0 0 0 0 0 173

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 100 0 0 0 0 0 0 0

275

204

0

0

0

3.000

47.170

0

0

0

0 0 3.600 0

0 0 0 0

0 0 0 0

53 231 39 450 300 0 1

393 202 100.000 600

0 1.513 60 0

0 0 2.876 11 880

14.370

45

30


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

134

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An

TOTAL Persoane Afectate

Origine

Efecte imediate

Ţară

Daune Daune Daune Daune

România România Slovacia Spania

14.132 14.006 231 600

Distrugeri

Turcia

50.015

2004 2004 2004 2005 2005 2005 2005

Ploi puternice Ploi torenţiale Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice, topirea zăpezii Ploi puternice Ploi torenţiale Ploi torenţiale Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Vijelii

Repercusiuni Daune Daune Daune Daune Distrugeri Daune

2005

Ploi puternice

Daune

2005 2005 2005 2005 2005 2005

Ploi puternice Ploi puternice

Declaraţii Repercusiuni Distrugeri Daune Daune Daune

Turcia Turcia M. Britanie Albania Austria Austria Belgia Bosnia Herţegovina Bulgaria Bulgaria Bulgaria Bulgaria Bulgaria Croatia

Daune

Rep. Cehă

Daune

Finlanda

Distrugeri

Franţa

2004 2004 2004 2004 2004

2005

2005

2005

Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice şi topirea zăpezii Dezgheţarea cantităţii mari de zăpadă acumulată în seyonul rece Vijelii violente

6 102 1.008 503 900 4 210

Suprafaţă Inundată (km2) 3.540

16.750 10.410

3.100 6 217 0 2 12.007 250

71.250

44.210

1

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstr. (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

0 0 0 14.285

0 0 0 0

0 0 0 0

0

0

0

0 0 96.000 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0

0

0

10.000 247.000 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

0

0

0

400

24.900

0

0

0

3.001

9.810

0

0

0

Contribuţie Ajutoare (mii $)


Impactul dezastrelor asupra economiilor europene

135

SECETA ŞI INUNDAŢIILE

An 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005

Origine

Efecte imediate

Ţară

Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice şi topirea zăpezii Ploi puternice Ploi puternice şi furtuni Ploi puternice şi topirea zăpezii Ploi puternice şi topirea zăpezii Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice Ploi puternice

Daune Daune Distrugeri

Franţa Germania Germania

Daune

Ungaria

Daune

Macedonia

Daune

TOTAL Persoane Afectate

Suprafaţă Inundată (km2)

Pagube Materiale (mii $)

Cost Reconstr. (mii $)

Cost Asigurare (mii $)

1.002 450 1

2.000

0 0 126.572

0 0 0

0 0 0

0

940

0

0

0

2.000

0

0

0

Rep. Moldova

6.500

7.752

0

0

Daune

Polonia

3.602

0

0

0

Daune

România

602

0

0

0

Ploi puternice Ploi puternice

Daune Daune Distrugeri Daune Distrugeri Distrugeri Daune

3.402 5.110 14.693 300 1.158 2.033 30.010

596.000 0 824.887 0 0 313.000 0

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

Ploi puternice

Daune

România România România România România România România Serbia Muntenegru

2.752

0

0

0

1

0

0

0

2.506 3.000

1.096.954 0

795.000 0

0 0

Ploi puternice şi topirea zăpezii Ploi puternice

Daune

Slovacia

Distrugeri Daune

Elveţia Turcia

110

40.040

Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, Université catholique de Louvain - Brussels - Belgium"

Contribuţie Ajutoare (mii $)

10

674 2.020

333

Drought and Floods  

Economic and social impact of two types of natural disasters in Europe and in Romania

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you