Issuu on Google+

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări

Ediția nr. 31/2016

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Fondul Azil, Migrație și Integrare Proiect: Implementarea operațiunilor de returnare forțată


Din

Sumar Ştiri

4 170 de posturi vacante sunt scoase la concurs 5 Vizită OSCE la Inspectoratul General pentru Imigrări Persoană indezirabilă îndepărtată sub escortă de polițiști de imigrări

Actualitate 8 Căsătoria de conveniență, formă de abuz la canalele de migrație legală 16 Eficientizarea serviciilor publice oferite de către IGI prin crearea site-ului public

Profesionişti 10 RoGendIntEx 2016

Interviu 12 Mattia, primul copil născut dintr-o familie de refugiați relocați

Legislaţie 17 Noi reglementări privind dreptul de muncă şi şedere al străinilor pe teritoriul României

Internaţional 6 Voluntarii din Grecia câștigă Premiul Nansen pentru refugiați 2016 14 Ziua Naţiunilor Unite 15 Euroscola

Timp liber I.S.S.N.- L 2344-5297

19 Platformă de evaluare psihologică

Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul Informare şi Relaţii Publice

“MIGRAŢIA ŞI AZILUL” Nr. 31/2016

Director onorific : Chestor principal de poliţie Viorel VASILE

Adresa redacţiei: Lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: presa.igi@mai.gov.ro

Redactori : Ermina MIHAI, Răzvan STEGARU, Mihai-Vladimir AGAPI, Ioana FEODOT

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în

Corectura : Andreea PANTEA

pentru articolele publicate. Comitetul de redacţie primește

Tehnoredactare : Anuţa IEUDEAN

exclusivitate autorilor. Aceștia păstrează drepturile de autor propuneri de contribuţii la Buletinul ”Migraţia și Azilul”.


de început... Au optat cu zecile pentru un post în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări. Cei mai mulţi pentru funcţiile de specialişti din cadrul aparatului central, dar şi pentru o meserie de poliţist în structurile operative de imigrări sau expert în procedura de azil şi integrare a străinilor. Prima ”sită” eliminatorie a cernut ceva. Aproximativ 70% dintre cei înscrişi au trecut testul examinării psihologice şi au rămas în cursă. Plini de speranţe şi cu sănătatea “aptă” se pregătesc acum pentru cea de-a doua sită:testele eliminatorii cu departajare la sutime.Grilele vor da verdictul. Nota de admitere începe de la 7. Finalul cursei ...împlinirea visului. Polițist de Imigrări!

NE MĂRIM ECHIPA de Ermina Mihai


Știri 

Și tu poți fi polițist de Imigrări! 170 de posturi vacante sunt scoase la concurs nspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a demarat, la data de 30 septembrie a.c., procedura de ocupare prin concurs a 170 de posturi vacante, dintre care 136 cu încadrare din sursă externă și 34 prin trecere în corpul ofițerilor a agenților cu studii superioare. Posturile scoase la concurs prin încadrare din sursă externă sunt repartizate astfel: 58 de posturi de agenți în structurile operative, 78 agenți și ofițeri în structurile de suport specializate pe diferite domenii de activitate: logistic, administrativ, financiar, IT, relații publice, asistență medicală și psihologică etc. De asemenea, 34 de posturi vor fi ocupate prin trecerea în corpul ofițerilor a agenților cu studii superioare. Pentru ocuparea celor 170 de funcții vacante poate candida orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Recrutarea și încadrarea se vor efectua, în conformitate cu prevederile art.9 și art.10 din Legea 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului, coroborate cu alte reglementări legale în domeniu. Posturile au fost alocate în urma unei analize privind necesitățile operative și de suport, de la nivelul structurilor centrale și teritoriale, în vederea reducerii deficitului de personal. Totodată, s-a avut în vedere obiectivul de creştere a gradului de siguranţă a cetăţeanului și a capacității de acțiune la nivelul structurilor teritoriale, prioritatea în combaterea migraţiei ilegale şi accesul persoanelor la procedura de azil. Astfel, polițiștii nou încadrați vor lucra în cadrul aparatului central al IGI, la structurile teritoriale pentru imigrări, precum și în cadrul centrelor specializate.

4 MIGRAŢIA ŞI AZILUL


entrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București a fost vizitat, în luna septembrie a.c., de o delegație a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), condusă de ambasadorul Madina Jarbussynova, reprezentant special și coordonator OSCE pentru combaterea traficului de persoane. În cadrul vizitei de studiu, reprezentanții IGI au prezentat membrilor delegației aspecte de natură legislativă și instituțională în domeniul azilului. De asemenea, au fost prezentate elemente de ordin statistic privind persoanele cazate, precum și aspecte de natură operațională pe linie de Madina Jarbussynova, Carmen Cristea, Tudor organizare și funcționare a Centrului Regional de Badea (de la stânga la dreapta) Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București. Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei pe care delegația OSCE o efectuează în România pentru a analiza progresul realizat de țara noastră, de la evaluarea anterioară, din anul 2013, în domeniul combaterii traficului de persoane.

Persoană indezirabilă îndepărtată sub escortă de polițiști de imigrări a data de 12 septembrie a.c., poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări au efectuat o misiune de îndepărtare sub escortă a cetăţeanului pakistanez S.A, declarat indezirabil de către Curtea de Apel Bucureşti în luna august. De la data pronunţării instanţei de judecată, bărbatul, în vârstă de 31 de ani, a fost luat în custodie publică și cazat într-unul dintre centrele specializate ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Cetățeanul pakistanez a fost îndepărtat din ţara noastră prin Punctul de Trecere a Frontierei Aeroportul Henri Coandă, de unde a părăsit România cu o cursă de linie către țara de origine. Totodată, la ieșirea din țară, pe numele cetățeanului pakistanez s-a instituit măsura de nepermitere a intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 10 ani. Inspectoratul General pentru Imigrări este structura care, potrivit atribuţiilor, pune în executare hotărârea instanţei prin care un cetăţean străin este declarat indezirabil.

5


chipa de Salvare Elenă (HRT) și Efi Latsoudi, martori la situația umanitară dramatică în plină desfășurare pe țărmul lor, au refuzat să stea deoparte și merită pe deplin Premiul Nansen pentru Refugiați. Eforturile lor caracterizează atât răspunsul copleșitor al publicului față de situația de urgență privind refugiații și migranții în Grecia și Europa-în care mii de oameni au dat dovadă de solidaritate față de cei obligați să se refugieze-cât și spiritul umanitar și generozitatea comunităților din întreaga lume, care și-au deschis inimile și casele primindu-i pe refugiați. Acest premiu înseamnă o recunoaștere a muncii voluntarilor dar și a ajutorului și asistenței oferite de oameni obișnuiți din Europa și din lume, anul trecut, și care continuă să-i primească pe refugiați în comunitățile lor, cu brațele deschise și să-i ajute să se integreze. În anul 2015, peste 850.000 de persoane au sosit în Grecia, pe mare, mai mult de 500.000 dintre acestea ajungând pe insula Lesbos. În luna octombrie 2015, sosirile au atins punctul culminant depășind 10.000 persoane pe zi, pe măsură ce conflictele din Siria, Afganistan și Irak au continuat să dezrădăcineze oameni, alungându-i din casele lor. Din păcate, peste 270 de oameni au murit în apele grecești pe parcursul anului.


Cei peste 2.000 de voluntari ce alcătuiesc HRT continuă să salveaze oamenii aflați în pericol pe Marea Egee și munții din Grecia încă din 1978. În anul 2015, voluntarii au lucrat 24 de ore pe zi, răspunzând la apelurile de salvare fără sfârșit. În acest timp, au desfășurat 1.035 operațiuni de salvare, au salvat 2.500 de vieți și au ajutat peste 7.000 de oameni să ajungă la mal în siguranță. Satul PIKPA aflat pe insula Lesbos oferă un mediu sigur și primitor refugiaților aflați în situații deosebit de vulnerabile, inclusiv femeilor care și-au pierdut copiii în timpul traversării pe mare dar și adulților și copiilor cu dizabilități fizice. Efi Latsoudi, psiholog de profesie și activist pentru drepturile omului, este forța motrice din spatele satului PIKPA. Efi este unul dintre voluntarii care, în anul 2012, cu ajutorul autorităților locale, a transformat o fostă tabăra de vară pentru copii într-un loc de refugiu."Sprijinirea refugiaților nu este ceva excepțional pentru mine, este ceva ce trebuie să facem. Cred că motivul pentru care voluntari greci și internaționali vin pe insulă, în fiecare zi, are de a face cu solidaritatea. Cred că avem solidaritatea în sângele nostru. Există o față a Europei foarte umană, ceea ce este uimitor.Poate face minuni și acest lucru este un miracol”.În perioada de vârf a crizei, PIKPA a găzduit aproximativ 600 de refugiați pe zi deși avea capacitatea de doar 150 locuri, și a oferit peste 2.000 de mese în fiecare zi. Konstantinos Mitragas, căpitan de vas și secretar general al Echipei de Salvare Elene este un om de afaceri din Salonic, care a declarat "2015 a fost cel mai dificil an cu care ne-am confruntat vreodată ca echipă de salvare. Am trăit momente de groază absolută. Au existat multe victime, printre care mulți copii, lucrul care te afecteaza cel mai mult". Anunțarea câștigătorilor Premiul Nansen pentru Refugiați din acest an vine într-un moment în care UNHCR, prin intermediul Petiției #AlăturiDeRefugiați (#WithRefugees) ajunsă la peste 700.000 semnături, îndeamnă guvernele lumii să lucreze împreună și să găsească soluții comune pentru actuala a criza a refugiaților la nivel mondial. Premiul Nansen pentru Refugiați al UNHCR onorează serviciul extraordinar în beneficiul persoanelor strămutate forțat, iar nume precum Eleanor Roosevelt, Graça Machel și Luciano Pavarotti se află printre laureați. Ceremonia a avut loc, pe data de 3 octombrie 2016, la Geneva. Gabi Leu—UNHCR


Actualitate 

ibertatea de circulație și de ședere a persoanelor în Uniunea Europeană reprezintă piatra de temelie a cetățeniei Uniunii și a fost instituită de Tratatul de la Maastricht în 1992. Punerea sa în practică în dreptul Uniunii nu a fost însă directă. Ea a implicat, mai întâi, eliminarea treptată a frontierelor interne, în conformitate cu Acordurile Schengen, inițial numai în câteva dintre statele membre. În prezent, libera circulație a persoanelor este reglementată de Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, deși continuă să existe obstacole substanțiale în ceea ce privește punerea sa în aplicare. Uniunea Europeană și statele membre recunosc faptul că este important să asigure protecția vieții de familie prin eliminarea obstacolelor ce ar putea împiedica exercitarea dreptului fundamental la liberă circulație. Dacă cetățenilor UE nu li s-ar permite să aibă o viață de familie normală într-o țară-gazdă membră, această libertate fundamentală ar fi grav subminată. Astfel, într-un context de normalitate, cetățenii UE care se deplasează pe teritoriul comunitar și care își exercită cu bună credință drepturile conferite de legislația UE sunt protejați pe deplin de aceste norme. Cu toate acestea, este evident că, la fel ca în orice alt domeniu al justiției, vor exista cazuri în care anumite persoane pot încerca să profite în mod abuziv de libertatea de circulație, cu scopul de a eluda legislația națională în materie de imigrație. Utilizarea abuzivă a dreptului la liberă circulație subminează acest drept fundamental al cetățenilor UE. Prin urmare, combaterea în mod eficace a acestor abuzuri este esențială pentru asigurarea respectării acestui drept. 8 MIGRAŢIA ŞI AZILUL


Şi totuşi, ce soluţii au fost identificate la nivel european? Un prim pas la nivel european a fost făcut. Astfel, în cadrul reuniunii din 26-27 aprilie 2012, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a aprobat foaia de parcurs „Acțiunea UE privind presiunile exercitate de migrație - Un răspuns strategic”, care citează căsătoriile de conveniență drept un mijloc de facilitare a intrării și a șederii ilegale în Uniune a resortisanților unor țări terțe. Foaia de parcurs enumeră o serie de acțiuni pe care Comisia și/sau statele membre trebuie să le întreprindă pentru a înțelege mai bine modul în care se abuzează de drepturile la liberă circulație, pe de o parte, de către resortisanții țărilor terțe și, pe de altă parte, de rețelele de crimă organizată care au drept scop facilitarea imigrației ilegale. Una dintre aceste acțiuni este pregătirea unui „manual privind căsătoriile de conveniență, care să includă criterii de referință menite să contribuie la identificarea acestor căsătorii de formă”. Prin urmare, ca răspuns la solicitarea statelor membre și în strânsă colaborare cu acestea, serviciile Comisiei au elaborat un manual p r i v i n d abordarea problemei presupuselor căsătorii de conveniență între cetățeni ai UE și resortisanți ai unor țări terțe, în contextul legislației UE referitoare la l i b e r a circulație a cetățenilor țărilor membre. Manualul este folosit ca document de lucru al serviciilor Comisiei. Scopul acestuia este de a ajuta autoritățile naționale să abordeze în mod eficace cazurile individuale de abuz sub forma căsătoriilor de conveniență, fără a compromite însă obiectivul fundamental de a garanta și de a facilita libera circulație a cetățenilor comunitari și a membrilor familiilor acestora care utilizează cu bună-credință prevederile legislației UE. Datele transmise de către statele membre, printre care şi România, privind căsătoriile de conveniență recent identificate între resortisanți ai țărilor terțe și cetățeni ai UE

care își exercită dreptul la liberă circulație în cadrul Uniunii arată că acest fenomen există, dar variază într-o măsură importantă de la un stat membru la altul. În ciuda numărului restrâns de cazuri, implicarea rețelelor de crimă organizată este îngrijorătoare, astfel cum reiese din rapoartele realizate recent de Europol Soluţii identificate la nivel naţional Este evident faptul că nu poţi menţine nivelul de eficienţă în combaterea acestui fenomen de imigraţie ilegală mascată dacă nu există o corelare a palierelor de acţiune, naţional şi european. În acest context, este obligatoriu ca Inspectoratului General pentru Imigrări să asigure funcţionalitatea unui mecanism eficient de adoptare, implementare şi aplicare a unui cadru legislativ şi procedural adecvat, raportat la necesităţile actuale. Această funcţionalitate poate fi menţinută prin acţiuni concrete, simultane pe toate palierele legislativ, logistic şi de personal. O contracarare eficientă a fenomenului în cauză necesită măsuri concrete de întărire a capacității de reacție a Inspectoratului General pentru Imigrări în domeniu. Un prim pas a fost făcut prin intermediul proeictului RO FAMI2016OS2P01 Proiectul în cauză u r m ă r e ş t e sprijinirea imigrației legale către Statele Membre conform nevoilor economice și sociale ale acestora, cum ar fi nevoile privind piața muncii, precum și protejarea integrității sistemelor de imigrație ale Statelor Membre, și promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe. Însă, acest obiectiv al IGI nu poate fi posibil fără a exista o finalitate a activităţilor circumscrise proiectului în pregătirea personalului specializat și crearea infrastructurii IT necesare pentru combaterea fraudei și abuzului la metodele de imigrație legală concomitent cu adaptarea, revizuirea cadrului procedural și dezvoltarea de practici și standarde unitare prin cooperare între actorii naționali și autoritățile din alte State Membre. Razvan Stegaru 9


olițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări au participat la cea de-a şasea ediţie a exerciţiului internaţional de stat major cu forţe în teren – RoGendIntEx 2016, organizat de Jandarmeria Română. Exercițiul s-a desfășurat în baza unor scenarii adaptate după fapte reale și a pus accent pe asigurarea coeziunii participanţilor pentru realizarea interoperabilităţii acestora, precum şi pentru stabilirea unor proceduri comune de lucru, cu respectarea prevederilor legislaţiei interne și internaţionale, în special în ceea ce priveşte drepturile omului. În cadrul unui astfel de scenariu a fost simulată o situație de criză cu un număr mare de migranți. Rolul polițiștilor de imigrări a constat în trierea și repartizarea migranților în solicitanți de protecție internațională și persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită. Profesionalismul și experiența polițiștilor de imigrări, în ceea ce priveşte lucrul într-un mediu internaţional şi gestionarea situaţiilor de criză, au fost apreciate pozitiv de către participanții la acest exercițiu, fapt ce reiese și din scrisoarea de mulțumire adresată Inspectoratului General pentru Imigrări de către organizatori.

10 MIGRAŢIA ŞI AZILUL


Profesionişti 

Ermina Mihai

11


Interviu

n după-amiaza zilei de 4 octombrie, numărul persoanelor din Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Rădăuți a crescut cu încă unul. O femeie din Iran a născut la Spitalul din Rădăuţi un băiețel sănătos cu o greutate de 3,5 kg. Mattia este primul copil refugiat născut în România dintr-o familie de persoane transferate din Grecia în cadrul programului de relocare intra UE. Părinţii – tatăl din Irak şi mama din Iran se află în România din luna august, perioadă în care au parcurs procedurile privind acordarea unei forme de protecţie internaţională, cererile lor fiind soluţionate prin acordarea statutului de refugiat. După zilele necesare de spitalizare, Mattia împreună cu mama lui se vor întoarce în Centru, unde sunt așteptați de tată, nou-născutul urmând a fi înregistrat drept cel mai tânăr solicitant de azil din România. Evenimentul a creat bucurie în rândul persoanelor cazate și al personalului Centrului, care sunt nerăbdători să-l cunoscă pe cel mai tânăr locatar. După fericitul eveniment am stat de vorbă cu părinţii lui şi iată ce am aflat pentru dumneavoastră. Pentru început, vă rog să ne povestiţi câte ceva despre dumneavoastră şi familia dumneavoastră? Mă numesc Ahmed Hayman Sardar Ahmed şi sunt din Irak, iar soţia mea se numeşte Nik Eteghad Somayeh şi este din Iran. Suntem căsătoriţi din anul 2014 şi împreună avem un copil, un băiat - Ahmed Mattia, născut anul acesta în România. In Irak, aveam o mică firmă cu 11 angajaţi. Firma era în domeniul IT, mai exact efectuam mentenanţă pentru imprimante şi multifuncţionale ale diferitelor instituţii publice precum şi pentru persoane fizice de pe raza oraşului Suleimani. 12 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Soţia a lucrat ca inginer proiectant în TeheranIran. Ce v-a determinat să vă părăsiţi ţările de origine? Atât eu cât şi soţia mea am luat decizia de a ne părăsi ţările de origine din cauza problemelor apărute datorită credințelor religioase.

Cât de greu a fost să vă ascundeţi şi să fugiţi din Irak / Iran? Cum a fost călătoria până în Grecia ? Decizia am luat-o la aproximativ 8 zile de la data căsătoriei. Atunci au început problemele pentru


de cazare din Rădăuţi. Până în prezent, totul decurge foarte bine. Problemele sau întrebările aduse la cunoştinţa conducerii Centrului au fost rezolvate. Am fost consiliaţi în prezenţa unui translator în fiecare etapă importantă din procesul de determinare a formei de protecţie internaţională, precum şi pe întreaga perioadă programului de integrare parcurs până în prezent. Care sunt greutăţile pe care le întâmpinaţi? Cea mai mare problemă este limba. În general, nu am întâlnit probleme deosebite pe care să nu le rezolv împreună cu reprezentanţii Centrului sau cu cei de la ONG-uri. mine cauzate de faptul că m-am căsătorit cu o femeie din Iran. Spre Grecia am plecat legal, trecând prin Turcia.

Cum vă simţiţi aici? Credeţi că România reprezintă pentru familia dumneavoastră o alternativă la o viaţă normală?

Ce regretaţi cel mai mult acum când vă aflaţi departe de casă?

Până în prezent nu cunosc îndeajuns de bine România încât să mă pot pronunţa. Poate, după o perioadă mai îndelungată petrecută în România, mă voi putea pronunţa cu exactitate.

Regret faptul că nu-mi pot vedea familia, nu-mi pot ajuta părinţii, fratele şi surorile. Totodată, îmi pare nespus de rău că am pierdut afacerea, care îmi asigura un trai decent în ţara mea de origine. Aţi ajuns în România prin programul de relocare intra UE din Grecia. Cum aţi descrie dumneavoastră experienţa în acest mecanism? E benefică pentru noi, deoarece ne redă siguranţa. Una dintre problemele acestui program ar fi că nu se ţine cont de opţiunea noastră făcută în momentul preselecţiei. Alegi o ţară şi te trezeşti că ei te trimit în cu totul alta. Cum aţi fost primiţi în România? Cum decurg întâlnirile dumneavoastră cu specialiştii Centrului? Am fost foarte bine primiţi în România. După aterizare, autorităţile din România ne-au pus la dispoziţie un microbuz care ne-a adus la centrul

Ce vă place cel mai mult în România, din câte aţi putut vedea până acum? Deocamdată nu am reuşit să vizitez multe, dar ospitalitatea poporului român este de apreciat. V-aţi dori ceva în special pentru copilul dumneavoastră? Tot ce-mi doresc este să-i fie bine copilului meu, să-i asigur un trai decent şi o educaţie bună. Agapi Mihai-Vladimir 13


n fiecare an, la 24 octombrie, se celebrează Ziua Națiunilor Unite pentru a marca intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei Organizației Națiunilor Unite (ONU). Prin ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi, inclusiv a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, Organizația Națiunilor Unite și-a început oficial activitatea. Organizația Națiunilor Unite a fost fondată de către 51 de țări care și-au luat angajamentul să mențină pacea și securitatea la nivel internațional, prin dezvoltarea relațiilor de prietenie și promovarea progresului social, a standardelor mai bune de viață și a drepturilor omului. România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1946, dar a fost admisă în data de 14 decembrie 1955, împreună cu alte 15 state. În mesajul din acest an, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, afirma: ''Omenirea a intrat în epoca durabilității, cu un angajament global de a îndeplini marea promisiune a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. În cel de-al 71-lea an al existenței acestei organizații, avem 17 obiective pentru a ne propulsa spre un viitor mai bun pentru toți pe o planetă sănătoasă''. Actualul secretar general al ONU, sud-coreeanul Ban Ki-moon, a fost ales de Adunarea Generală la 1 ianuarie 2007, la recomandarea Consiliului de Securitate, pentru un mandat de cinci ani, reînnoit în iunie 2011. Cel deal doilea mandat acoperă perioada 1 ianuarie 2012 — 31 decembrie 2016. La 13 octombrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite l-a desemnat oficial pe fostul premier portughez Antonio Guterres drept succesorul secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, pentru un mandat de 5 ani. Mandatul noului secretar general al ONU va începe la 1 ianuarie 2017. În anul 2010, Antonio Guterres în calitate de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați a vizitat Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara. Oficialul a petrecut o zi în această locație unde s-a întâlnit cu refugiați și factori de decizie din IGI și MAI. În cadrul întâlnirii s-a marcat dialogul aprofundat și substanțial dintre România și UNHCR.

Antonio Guterres în vizită la Centrul de Tranzit–Timișoara

Anuţa Ieudean

14 MIGRAŢIA ŞI AZILUL


Internaţional 

entrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București a fost vizitat, în luna septembrie, de către un grup de liceeni ai Colegiului Național Al. D. Ghica din Alexandria în scopul unei documentări cu privire la persoanele beneficiare ale unei forme de protecție internațională. Activitatea vine în contextul în care anul acesta Parlamentul European a ales ca temă ”Criza refugiaților întro Europă a valorilor”, pentru cea de-a IX-a ediție a concursului național pentru licee, Euroscola 2016. Cu acest prilej, liceenii s-au familiarizat cu aspecte privind regimul juridic al refugiaților și au purtat discuții cu aceștia despre poveștile și experiențele de viață ale unui refugiat.

În cadrul proiectului elevii sunt invitaţi să conceapă, pornind de la o idee originală, scenariul unei scurte piese de teatru pe o temă legată de criza refugiaților Alina Marin

15


Actualitate 

nspectoratul General pentru Imigrări (IGI) desfăşoară, în perioada septembrie 2016 – februarie 2017, activități în cadrul proiectului „Eficientizarea serviciilor publice oferite de către IGI prin crearea site-ului public". Proiectul este finanțat prin Programul Naţional aferent Fondului pentru Azil, Migraţie şi Integrare, iar valoarea totală a acestuia este de 69.145 lei. Obiectivul general al proiectului îl constituie eficientizarea serviciilor publice oferite de IGI prin crearea platformei on-line, cu scopul creşterii gradului de informare publică și a transparenţei instituţionale. Noua pagină de internet va avea o interfaţă prietenoasă, o arhitectură simplă şi modernă, executată întro cromatică plăcută, ce va permite accesarea și navigarea cu ușurință de către utilizatori a conținutului online. Secţiunile informative ale site-ului vor fi construite astfel încât, la un click distanţă, toate persoanele interesate, cetățeni români sau străini, să beneficieze de un acces facil și rapid la informații, atât în limba română cât şi în alte limbi de circulaţie internaţională. Totodată, site-ul va avea un caracter interactiv ce va permite utilizarea formularelor on-line pentru accesul la informaţiile de interes public, precum şi pentru transmiterea unor petiţii sau dovezi de achitare a amenzilor aplicate de către poliţiştii de imigrări. De altfel, se are în vedere dezvoltarea unei versiuni optimizate pentru dispozitive mobile şi asigurarea unor legături către canalele de comunicare ale instituţiei pe principalele reţele de socializare și aplicații. Site-ul va promova, prin secţiunea de ştiri şi evenimente, acţiunile şi rezultatele poliţiştilor de imigrări, desfăşurate în plan intern şi internaţional, cu accent pe ilustrarea cazurilor cu fotografii şi imagini video. Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului vor conduce la eficientizarea serviciilor publice. Ermina Mihai

16 MIGRAŢIA ŞI AZILUL


Legislaţie 

n Monitorul Oficial din 31 august a.c. a fost publicată Ordonanța Guvernului nr. 25 din 24 august 2016 pentru modificarea și completarea următoarelor acte normative: OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României precum şi OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu privire la: Dreptul de muncă și de ședere în România al cetățenilor din state terțe în contextul transferului în cadrul aceleiași companii sau al aceluiași grup de companii OG nr. 25/2016 introduce noțiunea de „lucrător ICT” ca fiind străinul transferat pentru o perioadă de până la trei ani în calitate de cadru de conducere/specialist, respectiv pentru o perioadă de până la un an în calitate de stagiar, de către un angajator stabilit într-un stat terț, la una sau mai multe entități care aparțin acelei companii sau aceluiași grup de companii, dintre care cel puțin una este situată pe teritoriul României. Actul normativ reglementează dreptul de muncă şi de ședere al lucrătorilor ICT în două situații: când transferul se face de la compania angajatoare stabilită într-un stat terț la o companie din România, care aparține fie primei companii, fie aceluiași grup de companii; când străinul este lucrător ICT într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi este detașat pe teritoriul României, fie pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, denumită „mobilitate pe termen scurt”, fie pentru o perioadă ce depășește 90 de zile, denumită „mobilitate pe termen lung”. 17


Conform noului act normativ: obținerea dreptului de muncă pentru lucrătorii ICT sau pentru lucrătorii ICT în cadrul unei mobilități, şi implicit eliberarea avizului de detașare necesar, depinde de îndeplinirea unor condiții generale şi a unor condiții speciale, expres prevăzute de lege; dreptul de muncă şi de ședere al lucrătorilor ICT este conferit de viza de lungă ședere pentru detașare, iar prelungirea ulterioară a dreptului de ședere pe teritoriul României se face prin obținerea „permisului ICT”, valabil pentru o perioadă de până la trei ani în cazul cadrelor de conducere și al specialiștilor, respectiv pentru o perioadă de până la un an în cazul stagiarilor; în mod excepțional, titularii unui permis ICT eliberat de alt stat al Uniunii Europene pot desfășura activități în muncă pe teritoriul României, în cadrul unei mobilități, de la data solicitării avizului de detașare și condiționat de obținerea acestuia, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru detașare; dreptul de ședere pe teritoriul României al lucrătorilor ICT în cadrul unei mobilități pe termen lung este atestat prin permisul pentru mobilitate pe termen lung, denumit permis „mobile ICT”. în cazul lucrătorilor ICT în cadrul unei mobilități, se iau în calcul și perioadele anterioare de ședere ale străinilor, în calitate de lucrători ICT, pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de muncă și de ședere pentru lucrătorii sezonieri lucrătorii sezonieri pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României, cu condiția obținerii avizului de muncă, pentru o perioada determinată de timp, pentru a presta activități desfășurate în funcție de succesiunea anotimpurilor; când este cazul, avizul de angajare pentru lucrători sezonieri va reflecta faptul că angajatorii asigură cazarea străinilor, iar nerespectarea de către angajatori a obligațiilor asumate cu privire la asigurarea cazării străinilor constituie contravenție sancționată cu amendă de la 2.000 până la 5.000 de lei; viza de lungă ședere pentru lucrătorii sezonieri se eliberează pe o perioadă egală cu durata contractului de muncă, plus cinci zile, dar nu mai mult de 90 de zile; la data emiterii vizei de lungă ședere pentru muncă, lucrătorii sezonieri primesc o informare scrisă cu privire la drepturile şi obligațiile care le revin, inclusiv proceduri de reclamație. Alte modificări: străinii titulari al dreptului de ședere temporară în scop de muncă pot fi exceptați de la obținerea unui nou aviz de muncă pentru încadrarea la un alt angajator, cu contract de muncă cu timp parțial, în anumite condiții; stabilirea obligației de returnare a străinilor atrage suspendarea de drept a contractului de muncă de la data la care angajatorii sunt informați de autorități cu privire la acest aspect; se introduc obligații suplimentare pentru beneficiarii prestărilor de servicii, şi anume de a informa autoritățile cu privire la modificarea elementelor care au stat la baza eliberării avizului de detașare; nerespectarea acestor obligații constituie contravenție sancționată cu amendă de la 1.000 până la 2.000 de lei; titularii unui permis de ședere în calitate de lucrători ICT sau lucrători ICT în cadrul unei mobilități pot solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului de ședere este de până la un an. Noua Ordonanţă de Guvern transpune prevederile Directivei 2014/66/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii şi pe cele ale Directivei 2014/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri. Alina Marin

18 MIGRAŢIA ŞI AZILUL


Timp liber 

ncepând cu luna septembrie a.c, Compartimentul Asistenţă Psihologică din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări utilizează, în evaluarea psihologică a personalului, cea mai performantă platformă de evaluare psihologică CAS++, Cognitrom Assessment System, o dezvoltare recentă a CAS, prima platformă de evaluare psihologică computerizată din România. În raport cu CAS, CAS++ oferă: reetalonarea şi revalidarea tuturor testelor existente deja în CAS; noi teste de atenţie (TCA), de personalitate (CP5F, Autonomie personală, Scalele de optimism), de emoţii (Scalele de anxietate EMAS, Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric PDSQ, scale de evaluare a copingului – SACS şi CERQ, scale de evaluare a tulburărilor de comportament alimentar EDI-3);

Lector univ. dr. psiholog Ioana Feodot utilizează platforma CAS++ în baza certificatului de licenţă

un modul nou de teste de cunoştinţe, care permite utilizatorului să construiască, să administreze, să evalueze şi să analizeze performanţele subiectului testat în privinţa cunoştinţelor, nu numai în privinţa factorilor psihologici; un modul nou de gestiune a datelor, în care informațiile obținute la o evaluare pot fi arhivate/dezarhivate, importate/exportate. Utilizatorii pot pune toate datele de testare într -un format Excel, pentru a realiza etaloane pe populaţii specifice sau pentru a face alte procesări statistice avansate; materiale informative şi resurse teoretice suplimentare. Întrucât expertiza este dată atât de calitatea instrumentelor, cât şi de calitatea cunoştinţelor utilizatorilor, resursele informative şi teoretice sunt menite să sporească valoarea adăugată a instrumentelor.

CAS++, ca şi varianta iniţială a CAS, este o platformă deschisă, ceea ce înseamnă că permite actualizarea permanentă atât a itemilor sau etaloanelor pentru testele existente, cât şi adăugarea de noi teste pentru diagnoza tuturor tulburărilor emoţionale şi de personalitate din DSM-IV, teste de evaluare a deteriorării neurocognitive în boala Alzheimer, de stres şi autoreglare emoţională. Testele cuprinse în platformă se bazează pe cercetări riguroase de psihologie şi ştiinţe cognitive. Întemeierea ştiinţifică vizează nu numai testele psihologice, ci şi construcţia profilelor de post şi construcţia testelor de cunoştinţe. S-a realizat o trecere în revistă a literaturii ştiinţifice actuale, în urma căreia s-au decantat cele mai viabile soluţii care, ulterior, au fost implementate tehnic. Întemeierea ştiinţifică e necesară nu numai pentru a compatibiliza instrumentele de evaluare cu cercetarea ştiinţifică, ci şi pentru a conferi siguranţă utilizatorului. 19



Bi031