Page 1

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări Newsletter editet by General Inspectorate for Immigration

mai nr.10/2014

MIGRAŢIA ŞI AZILUL MIGRATION AND ASYLUM Voia cerului s-a împlinit: ”Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”. (Mt.22,39) Poporul român este credincios, tolerant și generos. The will of Heaven ... was fulfilled: "Thou shalt love thy neighbor as yourself. "(Mt.22 39) Romanian people are faithful, tolerant and generous. Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP

Uniunea Europeană

Centrul pentru Solicitanții de Azil Somcuta-Mare, Maramureș

PG SOLID Fondul European de Returnare – RF/2012.02


Editorial

„SALVE PARVA, NEPOS ROMULLI!”- GLORY TO YOU NEPHEWS OF ROME!

Police principal quaestor Ph.D. Nelu POP

In 2000, Prof. Dr. Vasile Cristea, one of the best specialists in botany at the University Babes -Bolyai from Cluj - admirer and lover of nature, with management responsibilities at the Botanical Garden of Cluj Napoca - protector of alpine flora reserves from Apuseni Mountains - Scarite, Ocolis boundary, the peony in the plains of Mures - and others, which with the results of academic departments, brought him great acclaim in scientific, met Mark Sâncrãianu, during one of his professional trips, an old man of 83 years, from Zau de Campie - Mures County. Many of the old man's words "Mures Dacian" pleased the professor, so one day, he decides to remain at home in the beautiful valley of the Mures. It was a big surprise, and admiration when entering Sâncrãianu's home, a simple house composed of two rooms. Porch and the "big house" - the big room that any Transylvanian preserves for celebration. There could be also found the big dowry chest for the daughter, where the whole family kept their woven garments - (tear) so patiently - by the older women from whom they have learned including how to teach their daughters. "Big House" (big room) in the house of badea Sâncrãianu had on the walls old icons painted on glass with biblical scenes, of which they could not miss "Jesus Crucifixion on Golgotha", the "Virgin Mary" and others. Among them, you could see in the old frame, two young well -dressed in the garb of Mures - Sâncrãianu family, when they "have got together" - that they like to say to those on the old Transylvania, when they marry. Then, among the icons you could see also pottery, traditional pottery, painted with floral, ethnographic or religious motifs. It is certain that the chamber ceiling was marked on the length of the support beam that local people call "craftsman beam" because of the large size and position that has resistance structure. But it also had another secular role - there, our elders have kept the Bible, history books, and contracts for sale of land and forests that have brought pride and dignity daylight after December '89. On one of the walls of the room, Sâncrãianu showed to the teacher more shelves - shelves on which were placed in an almost perfect order, about 7,000 volumes of books. How many animals have the old man sold, the trhings he had given up in a lifetime, in order to buy so many books? However, in his eyes you could read a great love for them. Professor Cristea asked a question in his eyes, and the old man's eyes were moist "I'm as pretty as peony flowers from our reservation." At thoese seen and heard, an idea came to Professor Cristea mind, and so began a dialogue between the two: Prof. Dr. Vasile Cristea: "Listen, Sâncrãianu? How about if I'd invite you to Rome at the International Congress called «NationalParcs for IIIrd millenium?» "Sâncrãianu "-Well, where did you go to Rome, I would be passing away, peacefully” Prof. Vasile Cristea: "Why would you go to Rome, Sâncrãianu?" Sâncrãianu "Because «Romanian people is the only nation in the world with the birth certificate written in stone: in Rome, on the columnn!!!» and that by the coming of the Apostle Peter in Rome, began our Christianization". A long pause followed for the teacher who left dumbfounded by hearsay, but she liked it so much that he approached "Badea Cartan" of Mures and kissed his forehead and whispered "SALVE PARVA NEPOS ROMULLI" - "Glory to you, nephews of Rome "- is and will remain in the minds and feelings of any of us and those that will follow now and forever. Then, the teacher's mind sprouted a new question: "Hear, Sâncrãianu tell me which is your dearest book from the library?" Sâncrãianu "-Well, sure, ABC. We have it from 1800. It was reference for father and and grandfather". "The road to Rome was not easy, but with Sâncrãianu not boring," says Prof. Dr. Vasile Cristea. Passing through the capitals of neighboring countries, Budapest and Vienna, and seeing the churches and the exceptional "lace" in their towers, the Dacian old man spoke again: " Hey, teacher? You should know yourself and others that here, in these walls is the Transylvanian peasant labor and sweat . " Arrived at Rome, at a late hour, Sâncrãianu asked again, Professor Cristea, one thing that by no means could be refused - "Mister teacher if we n0t reach now the Column I will certainly not sleep all night! " In less than a few tens of minutes in front of the famous columns bowing to the great emperor Traian, appeared an old man with white beard, dressed in famous popular robes celebration. Romanian Peasant Eyes, arrived at the monument of his soul were wet with tears - stood as a pillar of stone and caressing the battle scenes carved with such skill - they sure look for the Dacians and find them eventually. Within minutes, the continued on page 4


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

3

Editorial „SALVE PARVA, NEPOS ROMULLI!”- SLAVĂ VOUĂ, NEPOȚI AI ROMEI! În anul 2000, profesor doctor Vasile Cristea, unul din cei mai buni specialiști în botanică la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj – admirator și iubitor de natură, cu atribuții de conducere la Grădina Botanică din Cluj Napoca – protector al unor rezervații de floră alpină din Munții Apuseni – Scărite, la limita comunei Ocoliș, cea de bujor din zona de câmpie a Mureșului – și altele care, o dată cu rezultatele din catedra universitară, i -au adus aprecieri deosebite în materie științifică, l-a cunoscut în drumețiile sale profesionale pe Marcu Sâncrăianu, un bătrân de 83 ani, din Zau de Câmpie – județul Mureș. Multe din vorbele bătrânului „dac de Mureș” i -au plăcut domnului profesor, așa că, într-una din zile, se hotărăște să rămână la el acasă, în frumoasa vale a Mureșului. Mare-i fu mirarea, dar și admirația când intră în casa simplă a lui badea Sâncrăianu, casă compusă din două camere. Tinda și „casa mare” – camera mare pe care orice ardelean o ține de sărbătoare. Acolo se găsea și lada mare de zestre pentru fată, unde întreaga familie își ținea hainele de sărbătoare țesute în război – (teară) cu atâta răbdare – de către femeia cea mai în vârstă de la care învățau apoi, fetele, la rândul lor. „Casa mare” (camera mare) din casa lui badea Sâncrăianu avea pe pereți icoane vechi pictate pe sticlă cu scene biblice, dintre care nu puteau lipsi „Crucificarea Domnului Iisus de pe Golgota”, „Fecioara Maria” și altele. Printre ele, se putea observa, într-o ramă veche, doi tineri frumoși îmbrăcați în straie de Mureș – nu erau alții decât soții Sâncrăianu când s-au luat Inspector general „laolaltă” – că așa le plăcea să-și spună cei din bătrâna Transilvanie, când se Chestor principal de poliţie căsătoreau. Apoi, printre icoane, se mai putea observa blide din ceramică dr. Nelu POP tradițională, pictate cu motive florale, etnografice sau chiar religioase. Sigur că tavanul camerei era marcat pe lungime de grinda de susținere pe care oamenii de acolo o numesc „ meșter grinda” datorită dimensiunilor mari și poziției pe care o are în structura de rezistență. Dar aceasta mai avea și un alt rol secular – acolo bătrânii noștri și-au ținut Biblia, cărțile de istorie, dar și contractele de vânzare -cumpărare a pământurilor și pădurilor pe care le-au scos cu mândrie și demnitate la lumina zilei, după decembrie ’89. Pe unul din pereții camerei, badea Sâncrăianu i-a arătat profesorului mai multe stălaje – etajere pe care erau așezate, într-o ordine aproape desăvârsită, aproximativ 7000 volume de carte. Câte animale o fi vândut bătrânul, la câte o fi renunțat el, într o viață de om, pentru a-și cumpăra atâtea cărți? Oricum, în privirea lui se putea citi o dragoste mare pentru ele. Profesorul Cristea îi puse o întrebare din priviri, iar ochii bătrânului s -au umezit: „Îmi sunt la fel de dragi ca și florile de bujor din rezervația noastră ”. La cele văzute și auzite, profesorului Cristea i -a venit în minte o idee, și astfel a început un dialog între cei doi: Profesor doctor Vasile Cristea: „-Auzi, bade Sâncrăianu? Ce ai zice dacă te-aș invita la Roma, la Congresul Internațional numit «Parcurile naționale pentru mileniul III»?” Badea Sâncrăianu: „-Apăi, dacă m-ai duce la Roma, eu aș putea trece la cele veșnice, liniștit.” Prof.dr. Vasile Cristea: „-De ce vrei să mergi la Roma, bade Sâncrăianu?” Badea Sâncrăianu: „-Pentru că «poporul român este singurul popor din lume care are certificatul de naștere scris în piatră și nu oriunde: la Roma, pe columnă!!!» și pentru că, prin venirea Sfântului Apostol Petru la Roma, a început încreștinarea noastră”. Urmă o pauză lungă pentru profesor, care rămase înmărmurit de cele auzite, însă i -au plăcut atât de mult încât s-a apropiat de „BADEA CÂRȚAN” de Mureș și l-a sărutat pe frunte șoptindu -i: „SALVE PARVA NEPOS ROMULLI” – „Slavă vouă nepoți ai Romei” – este și va rămâne în mintea și trăirea oricăruia dintre noi și cei ce ne vor urma acum și o veșnicie. Atunci, în mintea profesorului încolți o nouă întrebare: „ -Auzi, bade Sâncrăianu, spune-mi care este cartea cea mai dragă dumitale din bibliotecă?” Badea Sâncrăianu: „-Apăi, sigur, abecedarul. Că-l avem de la 1800. După el o -nvățat și moșul și tata”. „Drumul până la Roma nu a fost ușor, dar cu badea Sâncrăianu nu te plictiseai”, povestește domnul profesor doctor Vasile Cristea. Trecând prin capitalele țărilor vecine, Budapesta și Viena, și văzând bătrânul dac bisericile cu „dantelăria” de excepție pe turlele lor, i se deschise din nou glasul: „Auzi, dom’ profesor? Să știi dumneata și să spui și la alții că aici, în aceste ziduri, este și sudoarea muncii țăranilor din Ardeal”. continuare în pagina a 4-a


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial continued from page 2

visitors of the area surrounded the old man, looking at him with admiration but with question marks on the clothes he wore and in their eyes a question was born: "Is it a Dacian, wo came down from the column?" The next day the old man come back with a request from his guide: "Sir, teacher, take me to the tomb of St. Peter." Inside the Cathedral, Sâncrãianu stood 60 minutes, marveling at the grandeur of the interior - latter he went to the tomb of St. Peter, which he achieved easily with his cane carved from oak at Zau de Campie. He thanked his guide and then said "Sir, teacher, I will tell to my people that my sheep stick now is holy and that when I will die, I would like to have it wityh me in the coffin - and again, the teacher kissed his forehead. Being there in the world of humanity sanctuary, Professor Vasile Cristea asked again the Dacian from Zau de Campie: "- Sâncrãianu what does Holy Trinity for you mean?" "- Well, for me, the Holy Trinity means that "I am a PEASANT, ROMANIAN and GREEK CATHOLIC. "All three of them are equal. White-bearded peasant resembles with the image, that us, humans have regarding the Creator, and thirdly the fact that I am Greek Catholic religious and I am bound by Saint Peter to Holy Spirit. " Professor Cristea whispered and mumbled a few words, and said, making up his cross, "Thank God that I met this old man."And, at the Congress, Sâncrãianu was admired for wise words coming out of his mouth, but also for his clothes that teachers and PhDs did not have where to hear and see them. The two friends returned home and, as life is with its tumult, followed a break of communication between them. In one day, the teacher from Cluj found a postcard in the mailbox, showing the castle of Grof from Zau de Campi, on which it was written: "Do not forget that it belonged to the grof, because you have to like everything that is beautiful" - signed Marcu Sâncrãianu. For months I thought about our millennial history, crammed with thousands and thousands of elderly people, full of love for the nation and the country that have not tarnished dignity for the world, so we dared to enter these lines after a talk for hour s with Prof. Dr. Vasile Cristea, Cluj -Napoca, whom I thank and inform that he entered and will remain in a place of honor of my soul. continuare din pagina a-3-a

Ajunși la Roma, la o oră târzie, badea Sâncrăianu l -a rugat, din nou, pe profesorul Cristea, un lucru care sub nici o formă nu-i putea fi refuzat – „Domnu’ profesor, dacă nu mi duce amu la columna noastră, eu sigur n-oi putea dormi toată noaptea!” În mai puțin de câteva zeci de minute, în fața vestitei columne închinată marelui împărat Traian, a apărut un bătrân cu barba albă, îmbrăcat în vestitele straie populare de sărbătoare. Ochii țăranului român, ajuns la monumentul sufletului său, s-au umezit de lacrimi – stătea ca un stâlp de piatră și mângâia cu privirea scenele de luptă sculptate cu atâta măiestrie – îi căuta pe daci și sigur că-i găsi în cele din urmă. În câteva minute, vizitatorii din zonă l-au înconjurat pe bătrân, privindu-l cu admirație dar și cu semne de întrebare pentru hainele ce le purta, iar în ochii lor se născu o întrebare: „O fi coborât un dac de pe columnă?” A doua zi bătrânul veni, din nou, cu o rugăminte la călăuza sa: „ -Domnule profesor, pe mine să mă duci la mormântul Sfântului Petru”. În Catedrală, badea Sâncrăianu a stat 60 de minute, minunându -se de grandoarea interioarelor – pe urmă a ajuns la mormântul Sfântului Petru, pe care l -a atins, ușor, cu bastonul său din lemn de stejar sculptat la Zau de Câmpie. Îi mulțămi frumos ghidului său și apoi îi spuse „-Domnule profesor, le-oi spune la ai mei că acest baston acum e sfânt și când m -oi duce la cele veșnice să-l pună cu mine în copârșeu (coșciug) – și, din nou, profesorul îl sărută pe frunte. Aflându-se acolo, în sanctuarul mondial al omenirii, profesorul Vasile Cristea îi puse din nou o întrebare dacului din Zau de Câmpie: „- Bade Sâncrăianu, ce înseamnă pentru dumneata Sfânta Treime?” „- Apăi, pentru mine, Sfânta Treime înseamnă că „EU SUNT ȚĂRAN, ROMÂN ȘI GRECO CATOLIC”. Toate trei sunt egale, nici una nu este mai sus. Țăranul cu barbă albă poate semăna cu imaginea pe care noi, oamenii, o avem asupra Creatorului, românul poate fi și este fiul țăranului, deci al Creatorului, iar în al treilea rând faptul că sunt greco-catolic de religie sunt legat prin Sfântul Petru de Spiritul Sfânt.” Profesorul Cristea îngăimă câteva cuvinte în șoaptă și -și spuse, făcându-și cruce: „Mulțumesc lui Dumnezeu că lam cunoscut pe acest bătrân”. Și la congres, badea Sâncrăianu a fost admirat pentru vorbele înțelepte scoase din gură, dar și pentru straiele sale pe care profesorii și docenții din sală nu au mai avut unde să le audă și să le vadă. Cei doi prieteni s au întors acasă și, după cum e viața cu tumultul său, a urmat între ei o pauză de comunicare. Într-una din zile, profesorul clujean găsi o ilustrată în cutia poștală, care reprezenta Castelul Grofului din Zau de Câmpie, pe care scria: „nu vă uitati că a fost a grofului, pentru că tot ceea ce este frumos trebuie să ne placă” - semnat badea Marcu Sâncrăianu. Luni de zile m-am gândit la istoria noastră milenară, presărată cu mii si mii de astfel de bătrâni, plini de dragoste de neam și țară care nu și-au pătat demnitatea pentru nimic în lume; astfel am îndrăznit să consemnez aceste rânduri, după o discuție de câteva ore cu domnul profesor doctor Vasile Cristea din Cluj -Napoca, căruia îi mulțumesc și îi transmit că l-am trecut și a rămas într-un loc de cinste al sufletului meu.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

5

Actualitate

40 de refugiaţi irakieni evacuaţi din Turcia în cadrul programului de relocare 40 Iraqi refugees deported from Turkey within the resettlement program 40 de refugiaţi irakieni, evacuaţi din Turcia, au sosit în România, în data de 29 mai, în cadrul programului de relocare, urmând a fi cazaţi în Bucureşti şi Timişoara, unde vor primi asistenţă din partea Inspectoratului General pentru Imigrări, timp de un an de zile, pentru integrare în societatea românească. 40 Iraqi refugees evacuated from Turkey, arrived in Romania on 29 May within the resettlement program, to be accommodated in Bucharest and Timisoara, where they will receive assistance from the General Inspectorate for Immigration, for one year for the purpose of integration into Romanian society.

Refugiaţii irakieni sunt printre grupurile de refugiaţi cele mai numeroase din Turcia. Aici, au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte întoarcerea în ţara de origine în condiţii de demnitate şi siguranţă, precum şi în a beneficia de oportunităţi de integrare. În acest context, singura soluţie durabilă pentru refugiaţi a fost relocarea pe teritoriul unui alt stat care le poate acorda protecţie, rezidenţă şi acces la aceleaşi drepturi ca şi pentru propriii cetăţeni. Urmare a procedurilor de selecţie şi a manifestării acceptului din partea acestora, cetăţenii irakieni au fost relocaţi în România, pentru a avea o şansă la o viaţă mai bună. Grupul, alcătuit din 40 de persoane – 22 de adulţi şi 18 minori, va parcurge, într-o primă etapă, procedurile de recepţie privind înregistrarea, controlul medical şi emiterea documentelor de şedere pe teritoriul românesc. Ulterior, vor fi incluşi în programul de integrare în scopul familiarizării cu specificul societăţii româneşti. Astfel, refugiaţii vor participa gratuit la cursuri de limbă română, sesiuni de acomodare culturală, asistenţă şi consiliere în vederea accesării drepturilor şi a modalităţilor de exercitare a acestora în ţara noastră. Transferul refugiaţilor irakieni, de astăzi, reprezintă cea de-a doua operaţiune de relocare, la care autorităţile statului român, prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări, răspund umanitar şi solidar nevoilor de protecţie ale acestor persoane, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România. Decizia privind relocarea refugiaţilor irakieni a fost luată avându–se în vedere criterii precum: necesităţile internaţionale de relocare a refugiaţilor stabilite de către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Uniunea Europeană şi politica externă a României. Acţiunea de transfer a grupului de 40 refugiaţi irakieni a fost organizată de către Inspectoratul General pentru Imigrări în colaborare cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), care a asigurat efectuarea operaţiunilor de ieşire şi transport a persoanelor din Turcia în România. Costurile necesare acestei activităţi sunt alocate de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Refugiaţi. (Ermina MIHAI) Galerie foto: pagina 20


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Events Autospecială donată de autorităţile olandeze pentru returnarea imigranţilor ilegali Special Vehicle Donated by the Dutch Authorities for Illegal Immigrants Return La sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, inspectorul general adjunct, chestor de poliţie Ştefan POP, şi domnul Erik de Borst, şeful unei delegaţii a Ministerului de Securitate şi Justiţie din Olanda, au semnat, la 16 mai a.c., contractul de donaţie a unei autospeciale, necesare activităţiilor operative, desfăşurate la Centrul de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică Otopeni. At the General Inspectorate Immigration deputy general inspector police quaestor Stefan POP, and Mr. Erik de Borst, head of a delegation of the Ministry of Security and Justice in the Netherlands, signed on 16 May, a donation contract for trucks, required to be used in operative activities held in Otopeni accommodation center for aliens.

Donaţia constă într-un microbuz, compartimentat şi securizat, cu o capacitate de 14 locuri, echipat corespunzător pentru transportul migranţilor depistaţi cu şedere ilegală în România şi aflaţi în procedura de returnare sub escortă. Cu acest prilej, conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări şi-a exprimat convingerea că expertiza şi bunele practice furnizate de către autorităţile olandeze în domeniul returnării vor contribui la eficientizarea activităţilor aferente procedurilor de îndepărtare a imigranţilor ilegali de pe teritoriul naţional. La rândul său, în cadrul întâlnirii, şeful delegaţiei olandeze a apreciat cooperarea de lungă durată cu autorităţile române de resort, exprimându-şi încrederea că aceasta va continua, având la bază aceleaşi principii solide de colegialitate şi profesionalism. Acţiunea, în cadrul căreia a fost oferită cea de-a cincea autospecială, continuă ansamblul de activităţi derulate cu asistenţa autorităţilor olandeze, menite să contribuie la dezvoltarea instituţională şi operaţională a Inspectoratului General pentru Imigrări şi la întărirea relaţiilor de cooperare între cele două structuri.

Propuneri legislative privind condițiile de recepție a solicitanților de azil în România Legislative Proposals on Reception Conditions for Asylum Seekers in Romania

Directorul Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş, inspector de poliţie Simona Chioran a primit, în data de 12 mai a.c., la sediul Centrului, vizita unui grup, participanţi la seminarul cu tema „Condiţiile de recepţie a solicitanţilor de azil în România – Propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei şi practicii”, desfăşurat la Ocna Şugatag din judeţul Maramureş. Cu această ocazie, oaspeţii au vizitat Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş unde s-au identificat bunele practici în raport de asistenţa acordată refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, au fost discutate aspecte relevante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de recepţie pentru aceştia, în conformitate cu directivele europene. În acest context, elevi şi profesori ai Liceului „Ioan Buteanu” din Şomcuta Mare au susţinut un program artistic compus din dansuri populare reprezentative zonei şi un miniconcert de muzică uşoară în limbile engleză şi franceză.

De asemenea, invitaţilor le-au fost prezentate obiecte vechi de decoraţiune specifice locuinţelor din „chioar”, portul popular din zona, precum şi o prezentare tematică a activităţilor derulate în anii trecuţi în scopul integrării beneficiarilor unei forme de protecţie în România. La activitate, alături de participanţii la seminar şi invitaţii din partea autorităţilor locale, au fost prezenţi solicitanţii de azil şi refugiaţii cazaţi în centru şi cei din împrejurimile oraşului. Evenimentul a constituit un preambul al seminarului „Condiţiile de recepţie a solicitanţilor de azil în România – Propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei şi practicii”, organizat de către Asociaţia Serviciului Iezuiţilor pentru Refugiaţi, în cadrul unui proiect finanţat de către UNHCR-România şi s-a desfăşurat, în perioada 12-15 mai a.c, în judeţul Maramureş. La seminar au mai participat specialişti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări cu atribuţii pe linie de azil, reprezentanţi ai UNHCR şi Asociaţiei Serviciului Iezuiţilor pentru Refugiaţi. (Ermina MIHAI)


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

7

Evenimente

Ofițerii I.G.I. au învățat despre cele mai frecvente dificultăți în relaționarea străinilor cu instituțiile publice GII Officers Learned About the Most Common Difficulties Encountered by Aliens while dealing with Public Institutions Cadre din Inspectoratul General pentru Imigrări au participat, joi, 16 mai 2014, la „Seminarul tematic privind egalitatea de şanse, egalitatea de gen, nediscriminare, respectarea diversităţii”, organizat în cadrul proiectului “Consolidarea capacităţii administative a I.G.I. prin implementarea sistemului integrat de management al documentelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor” SMIS 34932, Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. Cu acest prilej, cei prezenţi la activitate s-au familiarizat cu conceptele de egalitate şi discriminare şi au identificat modalităţi de manifestare a discriminării la locul de muncă. De asemenea, prin jocuri de rol, au experimentat metode active de combatere a discriminării şi de promovare a diversităţii. Seminarul s-a desfăşurat pe două paliere: unul care priveşte discriminarea personală la locul de muncă sau în societate şi, cel de-al doilea, discriminarea cetăţenilor străini în diverse domenii. În cadrul dezbaterii s-a acordat un interes major discuţiilor privind efectele negative pe care discriminarea le poate produce la nivel de individ, grup, instituţie şi comunitate, printr-o serie de factori vizibili sau mai puţin vizibili. Pentru a limita aceste efecte a fost identificată ca soluţie de intervenţie promovarea unui management al diversităţii în organizaţie. Acesta promovează şi încurajează nevoile şi abilităţile individuale ale angajaţilor şi le transformă în valoare adăugată pentru organizaţie la nivelul capitalului uman și arată cum pot fi sporite oportunităţile pe care fiecare angajat le are pentru a creşte potenţialul propriu şi contribuţia sa la performanţa organizaţiei. Problematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socială, pentru ambele sexe, constituie o cerinţă esenţială pentru societatea românească, fiind considerată o componentă de bază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor. De aceea, stimularea în egală măsură a contribuţiei femeilor şi bărbaţilor la dezvoltarea durabilă şi la progresul societăţii a căpătat o importanţă crescândă, în ultimii ani. De la modul personal, dezbaterea a decurs, pe parcursul ei, la un mod mai aplicat şi au fost aduse în discuţie teme privind discriminarea străinilor în domeniile educaţional, sănătate, economic, public etc. Barierele de limbaj, lipsa informaţiilor privind cultura şi tradiţiile societăţii gazdă, atitudinea închisă şi descurajatoare a personalului care ar trebui să furnizeze informaţii sunt cele mai frecvente dificultăţi în relaţionarea străinilor cu instituţiile publice. Astfel, integrarea aspectelor privind egalitatea de şanse în serviciile şi acţiunile de care beneficiază străinii în România prin programul de integrare a fost una dintre măsurile identificate la această problematică. Pentru cei prezenţi la seminar, această dezbatere a constituit un nou început pentru combaterea stereotipiei şi promovarea diversităţii. Prin toleranţă şi respect vom reuşi să depăşim aceste bariere ale aparenţelor şi să pătrundem în sufletul şi în profunzimea persoanei de lângă noi, fără să ne intereseze anumite criterii care nu îl definesc şi nu îl evidenţiază ca om. În concluzie, libertatea de mişcare este esenţială pentru egalitatea de şanse şi dezvoltarea durabilă. În statele democraţiilor liberale funcționează principiul accesului la anumite poziţii sociale pe baza unor calităţi specifice, a unor aptitudini, a eforturilor intelectuale sau fizice, şi nu pe baza unor distincţii de rasă, origine, sex etc. Acest ideal de şanse egale derivă din faptul că toate fiinţele umane sunt nascute egale şi că nu există ierarhii naturale potrivit naşterii care să deschidă calea spre poziţii sociale. Libertatea de mişcare a cetăţenilor străini, prin aportul pe care aceştia îl aduc în societatea gazdă dar şi prin beneficiile pe care le aduc societăţi din care au plecat, contribuie la limitarea inegalităţilor sociale, culturale sau economice. (Ermina MIHAI)


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Topicality

Scurt istoric al managementului migrației la nivel european Chestor de poliție dr. Ștefan POP

The background of the European Migration Management

Police Quaestor PhD Stefan Pop În Europa din perioada anilor 1950 până în anii 1970, imigranţii care soseau datorită dezvoltării economice, în special în Germania, Marea Britanie, proveneau din fostele colonii, sau din anumite state europene (Italia sau cele din blocul de est) și erau întotdeauna responsabilitatea statelor care îi găzduiau, fiind supuşi legilor acestor state în materie de cetăţenie şi naţionalitate. Odată cu formarea Uniunii Europene și aplicarea regulilor comunitare, modul de exercitare a suveranităţii de către fiecare stat membru al Comunităţii europene au creat condiţiile unui nou fenomen al migraţiei. Libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalurilor, pe lângă avantajul economic avut, a contribuit la dezvoltarea criminalității transfrontaliere și a traficului de ființe umane. În fața acestor provocări, Uniunea Europeană a fost pusă astfel în situația să găsească instrumentele necesare pentru realizarea unei politici unitare privind migraţia. Nu a fost ușor deoarece aceste reguli comunitare trebuiau implementate la nivelul mai multor state naționale și suverane cu vechi tradiții culturale și mentalități diferite privind străinii și migrația. În realizarea unui cadru legislativ comun, la nivelul UE au fost luate în calcul o serie de factori cum ar fi: controlul frontierelor, accesul migranților la piața muncii, imigrație, azil și cetățenie. Primul pas a fost făcut în anul 1985 prin adoptarea Actului Unic European, iar în anul 1996 au fost puse bazele unei politici comune în privinţa migraţiei de catre guvernele Germaniei, Franţei şi Ţărilor de Jos care au semnat Acordul Schengen, acord ce stabilea proceduri comune de lucru privind imigraţia în statele semnatare. De asemenea, acest acord este o garanție a liberei circulaţii a persoanelor, asigurarea securităţii cetăţenilor europeni, dar și o desființare a unor frontiere interne și focalizarea eforturilor de securizare a frontierei externe a țărilor semnatare a acordului. Prin Tratatul de la Maastricht, în 1992 a fost pusă baza celor trei piloni, politica migratiei, azilului, regulile privind trecerea frontierelor comune externe şi politica imigraţiei revenind celui de-al treile pilon -Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI). Pentru gestionarea comună a politicii de imigraţie în materie de azil şi frontiere, a necesităţii armonizării diferenţelor legislative dintre statele membre şi existenţei unor reguli şi norme a condus la necesitatea de a găsi un cadru comun al UE referitor la politica de migrație. Tratatul de la Amsterdam din anul 1997 reprezintă momentul în care politica migraţiei şi azilului a intrat sub incidenţa responsabilităţii comune a statelor membre, devenind o prioritate UE, iar iniţiativele de cooperare la nivel european în privinţa justiţiei, libertăţii şi securităţii devin subiect al legislaţiei comunitare. Acordarea vizelor, condiţiile de eliberare a permisului de rezidenţă pentru imigranţi, azilul fac obiectul reglementarilor la nivel comunitar. Tratatul de la Amsterdam a mai introdus prevederi referitoare la politica de ocupare şi de protecţie socială în vederea promovării unei forţe de muncă bine pregătite profesional, adaptabile şi a unei pieţe a muncii receptive la schimbările economice. Consiliul European de la Tampere, din anul 1999, decide crearea unei zone de libertate, securitate şi justiţie în UE, pe baza unui program de acţiune aprobat la Consiliul de la Viena în anul 1998. Acest program a introdus patru axe în politica privind migraţia: un sistem european comun privind azilul, o politică a migraţiei legale şi a integrării cetăţenilor din ţările ce nu sunt membre UE, lupta împotriva imigraţiei ilegale, cooperarea cu țările de origine şi de tranzit. În noiembrie 2000, Comisia Europeană a propus o Directivă privind condiţiile de intrare şi rezidenţă a imigranţilor în scopuri economice, prin care a reglementat canalele prin care imigranţii au primit drept de acces în statele membre UE în scopuri economice. Aceasta propunere acoperea două nevoi: găsirea de resurse umane pentru piaţa muncii din statele membre UE ce au experimentat diminuarea forţei de muncă în termeni de calitate şi cantitate; iar cea de-a doua, armonizarea regulilor de admisie şi de rezidenţă în Europa. Directiva 2000/43/EC10, care subliniază principiul tratamentului egal între persoane, indiferent de rasă sau origine etnică. Directivă, 2000/78/EC11, este documentul care prevede tratamentul egal în termeni de angajare şi condiţii de muncă, creată


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

9

Actualitate cu scopul de a combate discriminarea bazată pe vârstă, sex sau religie. În sens larg, problematica imigraţiei începe să fie privită din ce în ce mai des din punct de vedere regional, considerându-se că la acest nivel se pot elabora strategii şi se pot găsi soluţii care să ţină seama şi de particularităţile locale. Tratatul de la Nisa (decembrie 2000) a avut ca obiectiv pregătirea instituţiilor europene pentru sosirea de noi state membre, a pus din nou pe ordinea de zi rolul frontierei în contextul suveranităţii naţionale. Așa a apărut necesitatea introducerii pentru forțele de poliție din țările Schengen a unor reguli de supravegherea şi urmărire transfrontalieră și întărirea cooperării judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și crearea Sistemului Informatic Schengen (SIS). Strategia Lisabona are în vedere atingerea unor obiective precum: dezvoltarea durabilă a economiei, un grad înalt de ocupare şi de protecţie socială, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, un grad înalt al competitivităţii economice, creşterea calităţii vieţii precum şi coeziunea economică şi socială şi se punea accent pe cunoaştere, inovare şi optimizarea capitalului uman. Un aspect important al strategei îl reperezintă și atragerea forţei de muncă calificate pe continent. Pentru ieşirea din criza economică şi financiară, în anul 2010, Comisia Europeană propune strategia economică – Europa 2020, care marșează pentru creşteri economice. Strategia Europa 2020 scoate în evidență și importanţa legăturii dintre migraţie şi piaţa muncii, abordând integrarea în muncă a migranţilor cu statut legal. “Programul de la Haga”, din noiembrie 2004, care pune bazele unei politici comune în privinţa imigraţiei şi azilului. Un plan de acţiune comun al Consiliului şi Comisiei din anul 2005, care a definit priorităţile specifice ale Programului de la Haga, pentru perioada anilor 2005-2009, precum şi o strategie privind dimensiunea externă a spaţiului de libertate, de securitate şi de justiţie. De asemenea, programul tratează aspectele politicilor referitoare la spaţiul de libertate, de securitate şi de justiţie, inclusiv dimensiunea lor externă, mai precis: drepturile fundamentale şi cetăţenia, azilul şi imigraţia, gestionarea frontierelor, integrarea, lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate, cooperarea judiciară şi poliţienească, dreptul civil. Comunicarea Comisiei 2005/184 ce implementează Programul Haga identifică noi priorităţi care vizează controlul migraţiei şi fac apel la „o abordare echilibrată a controlului migraţiei prin dezvoltarea unei politici comune care să se adreseze migraţiei legale la nivelul Uniunii, dar şi printr-o intensificare a combaterii migraţiei ilegale, a traficului de ființe umane, în special femei şi copii”. Un alt instrument care să răspundă provocărilor economice şi demografice ale UE, dar şi să se controleze fenomenul migraţiei a fost Planul Strategic privind Migraţia Legală, Migrația și Azilul care a facut obiectul mai multor conferințe ministeriale care au contribuit la îmbunătăţirea cadrului normativ european privind imigraţia. Amintesc: Conferinţa Ministerială de la Groningen, din 2004, Întâlnirea Miniştrilor din 2007 de la Postdam şi continuând cu cea de-a treia Conferinţă Ministerială de la Vichy, din 2008, Conferinţa de evaluare a politicii de integrare de la Berlin, din iunie 2009 şi cea la Malmo din decembrie 2009, şi bineînţeles cea de-a patra Conferinţă Ministerială pe Intergrare ce s-a ţinut la Zaragoza, în aprilie 2010. Programul Stockholm (2010-2014), adoptat de către Consiliul European în decembrie 2009, stabilește priorităţile pentru dezvoltarea unei zone europene a libertăţii, securităţii şi justiţiei în decursul următorilor cinci ani. Programul Stockholm, în ceea ce priveşte migraţia, aduce ca noutate semnificativă stabilirea drept prioritate a Abordării Globală a Migraţiei sau dimensiunea externă a politicii europene de migraţie, iar măsurile programului vizează sprijinirea cetăţenilor din state terţe cu accent pe integrarea şi acordarea de drepturi acestora. Programul Stockholm susține necesitatea corelării şi creşterii coerenţei altor politici UE relevante cu politica europeană de imigraţie şi susţine luarea în considerare a obiectivelor din Strategia Europa 2020 şi o atenţie crescută acordată conexiunii între dezvoltare şi politicile de imigraţie şi agenda UE privind integrarea, iar obiectivul noului program este „construirea unei Europe a cetăţenilor”. Programul are următoarele priorităţi principale: 1. Promovarea drepturilor cetăţenilor – o Europă a drepturilor se vrea un spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie. Să fie un spaţiu unic de protejare a drepturilor fundamentale, unde respectul faţă de persoană şi demnitatea umană şi faţă de alte drepturi, consacrate în Carta drepturilor fundamentale, să constituie o valoare esenţială. 2. Facilitarea vieţii cetăţenilor – o Europă a justiţiei realizarea unui spaţiu european al justiţiei trebuie să depăşească fragmentarea actuală, prioritară fiind instituirea de mecanisme pentru facilitarea accesului persoanelor la justiţie pentru respectarea drepturile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 3. Protejarea cetăţenilor – o Europă care protejează se vrea o strategie de securitate internă pentru continuarea ameliorării securităţii în interiorul Uniunii pentru a putea proteja viaţa şi integritatea cetăţenilor europeni. Strategia de acţiune vizează consolidarea cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, precum şi creşterea siguranţei accesului pe teritoriul european. 4. Promovarea unei societăţi mai integrate pentru cetăţean – o Europă solidară va fi consolidată şi pusă în aplicare o politică de imigraţie şi de azil care este o prioritate importantă în anii care urmează și care trebuie să garanteze solidaritatea între statele membre şi parteneriatul cu ţările terţe. Prin aceasta se urmarește să se ofere un statut clar şi comun pentru imigranţii legali.


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interview

Centrul Regional Galați înseamnă ”casa pierdută în țara de origine” 

afirmă directorul Centrului, comisar șef Dorinel Geru

Regional Centre Galati means “the lost house from origin country" - says the Director of the Centre, Chief Commissioner Dorinel Geru Domnule comisar șef, Dorinel Geru, vă rugăm să reamintiți cititorilor noștri ce sărbătoriți, în acest an, la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Galați?

reproșuri sau să nu observe că s-ar fi putut rezolva anumite probleme și altfel. Preluarea conducerii Centrului a avut loc într -un moment destul de dificil, atât pentru instituția noastră, cât și pentru întreaga societate. Mă refer la criza economică cu tot ce a însemnat ea, restructurări de personal, fonduri insuficiente, suprapus cu “valul” de solicitanți de azil din Africa de Nord, proveniți din revoltele “primăverii arabe”. Am reușit să trecem peste toate acestea, cu succes spun eu, ieșind cu un grad sporit de coeziune și cu o serie de lecții învățate, care ne sunt extrem de folositoare în activitatea de zi cu zi. Ce reprezintă acest Centru pentru străinii din zonă?

În această lună, am “împlinit” 10 ani. Mai precis, pe 06 mai 2004, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, a șefului reprezentanței în România al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, a secretarului de stat M.A.I., din acea perioadă, și a oficialităților locale a fost inaugurat Centrul de Cazare pentru Solicitanții de Azil Galați. Clădirile și spațiul au fost preluate de la Inspectoratul Județean de Frontieră Galați și reabilitate cu sprijinul Uniunii Europene, prin programul PHARE, valoarea contractului fiind undeva în jurul sumei de un milion de euro. De cât timp sunteți responsabil de bunul mers al activității în acest Centru? Aveți vreun reproș? Au trecut aproximativ patru ani. Ca să fiu mai riguros, de la 1 februarie 2010 am fost numit la conducerea Centrului. Nu cred că există cineva, care, privind retrospectiv, să nu-și facă

Nu cred că greșesc în momentul în care afirm că, pentru unii dintre ei, înseamnă “acasă” sau casa pierdută în țara de origine. E locul la care se întorc de la serviciu, de la grădiniță sau școală, locul în care se roagă, locul în care li s-au născut și au făcut primii pași copiii. Aici mă refer la persoanele cu o formă de protecție internațională sau la solicitanții de azil aflați în procedură și cazați în Centru. Vorbind însă la modul general despre străini, cu sau fără un drept de ședere, Centrul reprezintă locul în care, pe lângă analizarea cererilor de azil, se desfășoară activități de integrare cu tot ceea ce înseamnă acest concept, respectiv acomodare culturală, învățarea limbii române, obținerea de documente de ședere sau călătorie, consiliere și sprijin în rezolvarea multitudinii de probleme pe care o persoană le întâmpină îintr-o țară străină. Și, să stiți că


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Page 11

Interviu nu sunt puține sau ușor de rezolvat. Care era capacitatea Centrului la deschidere și care este acuma? Ați făcut îmbunătățiri pe parcursul timpului privind condițiile de cazare? Capacitatea Centrului nu a suferit modificări de la inaugurare, fiind, și în prezent, de 250 locuri. În ceea ce privește partea a doua a întrebării, chiar la momentul actual se implementează proiectul “Modernizare-reabilitare termică a Centrului Regional Galați”, finanțat de Programul general “Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” - Fondul European pentru Refugiați, gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări și a cărui valoare de finanțare este de aproximativ de 500.000 lei. Acest proiect, după cum rezultă și din titlu, are ca scop reabilitarea termică prin executarea de lucrări de izolații și înlocuire a tămplăriei existente și va avea ca efect creșterea gradului de confort termic al celor trei clădiri ale Centrului. Este de menționat că îmbunătățirea condițiilor de recepție și cazare a solicitanților de azil constituie unul din obiectivele Direcției Azil și Integrare iar, de-a lungul celor zece ani de existență, au existat mai multe proiecte care au vizat acest obiectiv. Pentru un lucrător operativ, ce înseamnă cele opt ore de lucru? Când încep și când se sfârșesc? E dificil de răspuns la această întrebare. Primirea cererilor de azil nu se face după un anumit program, de aceea, pentru anumite activități, suntem diponibili 24 de ore din 24, inclusiv sâmbăta și duminica sau sărbătorile legale. Competența teritorială a Centrului Galați este suprapusă peste județele Galați, Constanța, Brăila, Tulcea, Vrancea, Vaslui, Bacău și punctele de frontieră aferente zonei de responsabilitate. Analizarea unei cereri de azil, depusă într-unul din aceste puncte, implică deplasarea în punct a unui ofițer de decizie și rezolvarea acesteia, într-un timp extrem de scurt. Transferul solicitanților de la un Centru la altul, în funcție de situația operativă, implică deplasări, care uneori au avut frecvență săptămânală. O deplasare Galați-Timișoara implică un efort uman care ne face să nu putem să ne limităm la un program clasic de opt ore. În mod cert, programul începe la ora 8, dar, de multe ori, nu poți ști când se termină.... Vă amintiți vreo activitate de care v-ați simțiți foarte mândru? Nu aș putea identifica o anume activitate. Spre deosebire de munca de poliție, pe care am desfășurat-o aproximativ 18 ani, relaționarea cu cetățenii străini și, în special, cu solicitanții de azil implică extrem de mult latura umanitară existentă, în stare latentă, în fiecare din noi. Poate faptul că am reușit să capacitez societatea civilă a orașului în activități cu caracter umanitar în favoarea solicitanților de azil sau a beneficiarilor unei forme de protecție mi-a creat un sentiment destul de greu de definit, dar cu siguranță plăcut. Încercând totuși să dau un răspuns punctual, dacă sentimentul că faci bine poate fi asimilat cu cel de mândrie, atunci cred că am fost mândru în momentul în care am reușit să-l invit pe preasfinția sa Casian Gălățeanul, arhiepiscopul Dunării de Jos în mijlocul nostru, cu ocazia Crăciunului anului 2012. Deși poate părea ciudat, dat fiind faptul că marea majoritate a persoanelor cazate în Centru împărtășesc alte convingeri religioase, activitatea s-a bucurat de un impact deosebit de favorabil în rândul comunității din cadrul Centrului. Permanentizarea acestor relații și activități, cu respectarea libertății religioase a individului, reușesc să crească prestigiul instituției pe care aș putea spune că o conduc cu mândrie. Aveți o relație bună cu organizațiile care monitorizează drepturile străinilor din Centru? Dar cu asociațiile care doresc să vă sprijine în activitatea dvs? Aceasta relație este fundamentală pentru buna funcționare a Centrului. Pe lângă monitorizarea existentă din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați care, periodic, prin personalul propriu realizează așa numită “evaluare participativă” în care persoanele cazate în Centru sunt chestionate pe diferite aspecte legate de condiții de locuit, comportament al personalului pe parcursul procedurii, în cadrul Centrului se deruleaza mai multe proiecte implementate de organizațiile neguvernamentale. Aceste proiecte vizează, în special, consilierea solicitanților pe diferite domenii, consiliere care ne ușurează nouă considerabil activitatea. Consiliul Național Român pentru Refugiați asigură consilierea și asistența juridică a solicitanților de azil, organizația “Salvați Copiii”, în parteneriat cu “Serviciul Iezuiților din România” implementează proiecte de consiliere a persoanelor cu o formă de protecție, iar “Asociația Ecumenică a Bisericilor din România” în parteneriat cu ARCA- Forumul Român pentru


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interview Refugiați și Migranți oferă asistență socială și cursuri de învățare a limbii române. O serie de activități complementare celor menționate anterior sunt derulate de către Asociația ”Salvați Copiii” în parteneriat cu “Serviciul Iezuiților din România”.

guvernamentale. Părinții urmează sfaturile specialiștilor în ceea ce privește tratamentul și exercițiile de recuperare stabilite.

S-au întreprins demersurile necesare și, la acest moment, fetița primește alocația de stat pentru copii și ajutorul Sunteți mulțumit de activitatea echipei de lucrători de nerambursabil. Am văzut la aceasta familie puterea de a merge la centru? mai departe în ciuda greutăților întâmpinate. La tată, am văzut dorința de a se schimba deoarece, inițial, educația și convingerile religioase nu-i permiteau să se implice în creșterea și educarea copilului. Destinul acestei familii, pe lângă tragismul situației, ne arată că nu contează mediul în care ai trăit, nivelul de cultură, religia sau alte asemenea aspecte, ci dorința de a depăși o barieră culturală, de a te integra într-un nou mediu, de a continua viața și a învăța pe parcurs cum să fii mai bun. Cum vedeți activitatea de la Centru peste 5 ani? Comparând situația de acum cinci ani cu cea din prezent, ținând cont de continua schimbare a lumii, de situația internațională și poziționarea geografică, aș putea spune că, în mod sigur, activitatea Centrului Regional Galați va crește atât ca volum, cât și ca vizibilitate. Integrarea României în spațiul Schengen va produce o reconfigurare a rutelor de migrație. De aceea cred că, în viitorul apropiat, vom crește capacitatea de cazare și de Rezultatele pe care le-am obținut reprezintă rodul efortului procesare pentru a face față unui eventual aflux masiv de colectiv al echipei cu care lucrez. Activitatea desfășurată de solicitanți de protecție internațională. personalul Centrului a fost apreciată permanent de conducerea Direcției Azil și Integrare și a Inspectoratului Interviu realizat de Lucia TOCACI General pentru Imigrări, care știu că la Galați au un colectiv pe care se pot baza. Greutățile, peste care am trecut împreună, în anul 2011, au contribuit la sudarea echipei și, pot spune, fără a exagera, că am colegi profesioniști care iubesc ceea ce fac și mă fac în permanență să fiu mândru și onorat că lucrăm împreună. În această perioadă, de când sunteți directorul Centrului, v-a impresionat destinul vreunei familii de străini cazate aici? E dificil de ales o poveste. Totuși pot spune că am fost impresionat de destinul unei familii mixte (o solicitantă din B. căsătorită cu un solicitant din S.). În România au ajuns din Libia, unde soția a rămas însărcinată. Când era în luna a șaptea de sarcină, a născut o fetiță de 1,6 kg. Urmare a prematurității, copilul are probleme medicale și necesită un regim alimentar și medical special. Fetița a fost spitalizată, în diverse rânduri, fiind suspectată de sindromul Down. Ambii părinți încearcă să îi ofere fetiței tot ceea ce are nevoie, aceștia fiind susținuti atât moral cât și financiar atât de instituțiile statului cât și de organizațiile non-


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

13

Reportaj Ofițerul I.G.I., scms. Cristian Dan, alături de interpretul de limba arabă, Rustam, stabilit în Olanda, de origine din Kurdistan-Irak la operațiunea din Creta, aprilie 2014 G.I.I. officer Mr. Cristian Dan, together with Rustam, an Arabic interpreter, established in the Netherlands, originary from Kurdistan-Iraq participating within the operation in Crete, April 2014

Misiuni dificile ale ofițerilor I.G.I., sub egida FRONTEX Subcomisarul de poliţie Cristian Dan, ofiţer specialist în cadrul Direcţiei Migraţie – Serviciul Custodie Publică, Returnări şi Escorte a participat, în perioada 4.11.2013 – 30.04.2014, în calitate de Seconded Guest Officer (SGO) – screening expert, în cadrul Proiectelor Attica 2013 și Attica 2014, desfășurând activități în Atena, la Aliens Directorate of Attica – Return Coordination Office (RCO), cu responsabilitate în provincia Attica. De asemenea, în aceeași perioadă, ofițerul a fost solicitat de Agenția Frontex pentru operațiuni de screening în Mitilini, insula Lesvos (06.01.-17.01.2014) și în Chania, insula Creta (01.04.04.04.2014).

G.I.I. officers challenging missions under FRONTEX umbrella

Atribuţiile expertului român au fost clar delimitate: a reprezentat Agenția Frontex în zona operațională, a menținut contactul cu echipa de management a Proiectului Attica, a coordonat activitatea interpreților detașați, a menținut o bună colaborare cu autoritățile din zona operațională cu atribuții pe linia migrației; a sprijinit activitățile de returnare prin efectuarea interviurilor de screening în cooperare cu reprezentanţii poliţiei elene în vederea prezumării naţionalităţii migranţilor aflați în situații ilegale pe teritoriul Greciei, a întocmit rapoartele de activitate zilnice și transmiterea acestora către Frontex. O misiune dificilă dacă nu reușești să treci de latura emoțională. Imunizarea expertului I.G.I. s-a produs, după cum mărturisește chiar el, în prima sa detașare în Grecia (ianuarie-februarie 2012): ”o zi friguroasă din ianuarie 2012, la o secție de poliție cu dotări minime din localitatea Evros. Încă de dimineață a sosit o familie de migranți adusă de poliția elenă. Fuseseră reținuți imediat după ce au traversat cu barca râul Evros, un râu care reprezintă frontiera dintre Grecia și Turcia. Părinții aveau trei copii, dintre care unul sugar. Cei mari erau desculți pe cimentul din holul unității de poliție. Toți aveau hainele ude, la limita hipotermiei. Copiii plângeau și tremurau din cauza frigului și lipsei hranei – plecaseră din Afganistan și erau pe drum de prea mult timp. Imaginea lor a fost șocantă, dar, în același timp, m-a pregătit pentru ceea ce avea să urmeze.... ” povestește ofițerul român, impresionat încă de dramele pe care mulți nu și le imaginează. Un alt caz pe care nu poate să îl uite prea ușor este o familie de afgani care și-a pierdut copiii minori în apele râului Evros: ”Era tot în ianuarie – își Copii afgani dupa ce au trecut frontiera dintre Turcia și Grecia începe subcomisarul istorisirea. După topirea zăpezilor din Bulgaria, râul se umflă și devine periculos. Facilitatorii, cum sunt numiți cei care înlesnesc aceste transporturi, i-au lovit și i-au obligat să urce într-o barcă gonflabilă. Fiind supraîncărcată, s-a răsturnat. Tatăl a declarat interpretului că, în momentul răsturnării bărcii, au intrat în panică și s-au zbătut să iasă la suprafață. Au reușit în cele din urmă, numai că au pierdut un copil pe care îl țineau înfășurat la piept. Avea doar câteva luni. Tot în acea noapte, și-au mai pierdut și fiica care s-a rătăcit cu bunicul ei în lunca râului. Nu au mai fost găsiți... O altă familie de afgani, ajunsă ulterior în Centrul de Cazare, au spus că au găsit sugarul și l-au predat polițiștilor. L-au transportat, în stare gravă, la un spital din Aldexandroupoli, aflat la 140 km de Centru. În ce privește procedura de lucru, ofițerul român afirmă că trebuie să dovedească o mare flexibilitate și adaptabilitate la situațiile care apar pe tot parcursul. Activitățile de screening sunt desfășurate zilnic, în funcție de prioritățile stabilite de Return Coordination Center – Aliens Division, în diferite locații din provincia Attica, în care se află reținuți migranți. ”După primirea listei cu migranți, locația acestora și cetățenia pe care au declarat-o în momentul reținerii – povestește subcomisarul Cristian Dan


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Reportaj – se impune formarea echipelor de polițiști screeneri și interpreți care se vor deplasa la locațiile de pe listă. Este o aventură să identifici secțiile de poliție având în vedere că în Atena locuiesc peste șase milioane de oameni, iar pentru a traversa orașul de la un capăt la altul, trebuie parcurși mai mult de 50 de km. Avem noroc cu tehnologia și GPS-ul care este de un real folos, mai ales pentru cineva care se află pentru prima dată aici”. În același timp, locurile de desfășurare a interviurilor nu sunt dintre cele mai îmbietoare, fiind vorba despre aresturile secțiilor de poliție. Sunt condițiile pe care statul elen le poate oferi în raport cu situația economică, dar și cu numărul mare de migranți (20247 migranți intervievați în scopul prezumării cetățeniei, pe parcursul anului trecut, în Grecia). Iar greutățile nu se opresc aici. Flexibilitatea și abilitățile unui ofițer sunt puse la grea încercare când vine vorba de susținerea interviurilor. Pentru a ne convinge de acest lucru, ofițerul I.G.I. ne oferă un exemplu: ”Migrant reținut imediat după trecerea frontierei, fără documente, vorbitor de limba engleză, atletic, nas turtit, cap rotund, păr creț, nu cunoaște nimic despre țara din care pretinde că vine. Aspectul fizic și limba vorbită ne îndreptățea să credem că avem în față un cetățean nigerian. Lam rugat să se concentreze și să asculte trei imnuri naționale ale unor țări africane, printre care și cea din care pretindea că provine. Cum era de așteptat, nu își cunoștea imnul. La al treilea, imnul Nigeriei, încă de la primele note muzicale, expresia feței i s-a schimbat, iar comisurile ochilor au început să tremure. Abia după o oră a recunoscut că este nigerian. A venit la mine, a căzut în genunchi și și-a cerut iertare. Se vedea clar că îi era foarte frică de repercursiunile care își imagina că vor urma din cauză că a mințit”.

migrantul, prin verificarea spațiului în care lucrează, să asigure atât protecția sa cât și pe cea a interpretului. Și totodată, important este să adopte o atitudine echidistantă față de migrant, fără a-l discrimina în vreun fel, indiferent de problemele acestuia, să urmărească obținerea și selectarea informațiilor necesare atingerii scopului interviului”. Ultima misiune a subcomisarului, a început, la 4 noiembrie 2013, în Atena, la sediul Aliens Directorate of Attica – Return Coordination Office și s-a finalizat pe 30 aprilie 2014. În această locație, la solicitarea autorităților elene, Agenția Frontex a dispus detașarea ofițerului român și a doi interpreți (limbile arabă, kurda, dari/farsi, pashtu) pentru acordarea de sprijin în derularea activităților de screening. A existat, pe toată perioada detășării, o bună colaborare cu polițiștii greci. Mai precis, toată munca s-a desfășurat în centrele de cazare pentru migranți, aflate în provincia Attica (Atena), în CorinthPelopones și în secțiile de poliție din Atena (aici, migranții depistați în situații ilegale sunt reținuți și în secțiile de poliție pe perioada derularii procesului de returnare – până la 18 luni). Pentru fiecare caz în parte, rezultatele intervievării migranților au fost implementate în evidența informatică a RCO, urmând ca datele să fie exploatate ulterior pentru contactarea reprezentanței diplomatice responsabilă în vederea emiterii documentelor de călătorie și a returnării străinilor. Potrivit datelor din evidența informatică a RCO, ofițerul român a intervievat în medie, lunar, 100 de migranți, numărul total, pe întreaga perioada de șase luni și cumulând locațiile în care și-a desfășurat activitatea, depășind 600 de interviuri.

Pentru menținerea continuității activităților proiectului, ținând cont de caracterul flexibil al echipei de screening din Atena, ofițerul român a fost solicitat ca, în perioada 06-17 ianuarie Pentru că screening-ul este, în majoritatea cazurilor, primul 2014, să asigure reprezentarea Agenției Frontex în localitatea Mitilini, de pe insula Lesvos. Aici, acesta a menținut contactul cu autoritățile locale competente pe linia combaterii migrației ilegale și returnării (Poliția locală și Garda de Coastă – Local Coordination Center), a organizat activitatea interpreților detașați de Frontex în perioada respectivă și a desfășurat activități de screening în colaborare cu screenerii greci din cadrul poliției locale. În intervalul de timp cât s-a aflat în Mitilini, Centrul de cazare Amygdaleza, la 30 km de Atena, are o capacitate de aproximativ 2000 locuri autoritățile locale au reținut un număr de 102 migranți care au ajuns pe insulă, în trei zile contact al migranților cu autoritățile, imediat dupa reținere, și, diferite, cu bărci gonflabile. De precizat este faptul că pe insula pentru că au ocazia să vorbească în propria limbă cu Lesvos se afla în curs de construcție un centru de cazare pentru interpretul, nu de puține ori se întâmplă ca aceștia să caute să migranți cu o capacitate de aprox 1000 locuri. mărturisească motivele care i-au determinat să își părăsească țara natală, deși nu acesta este scopul interviului. Însă, în acest Tot în această perioadă, expertul I.G.I. a participat la o situație mod, explică Cristian Dan, ”se întâmplă ca, printre altele, să operațională deosebită, pe perioada detașării în Atena. La stai de vorbă cu persoane care suferă de boli atât de natură nivelul Aliens Directorate of Attica s-a primit informația că un psihică dar și de natură contagioasă, cum sunt TBC, HIV etc. vas cu aproximativ 350 de migranți ilegali se află pe mare și De aceea se impune ca polițistul să conștientizeze permanent urmează să fie condus de Garda de Coastă pe insula Creta. riscurile la care este expus și să caute ca, pe toată durata Întreaga echipă de screening de la Atena s-a deplasat la Chania interviului, prin poziția pe care o adoptă în relația cu -Creta, în perioada 01-04 aprilie 2014, pentru intervievarea


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Reportaj migranților implicați și stabilirea naționalității acestora. Transportul fusese bine organizat, de această dată, cu îmbarcarea migranților (186 egipteni, 153 sirieni) din trei locații diferite din Egipt, cu destinația finală Italia. Ambarcațiunea a fost interceptată de Garda de Coastă, în apropierea insulei Creta. În gestionarea situației a fost de apreciat implicarea autorităților locale de pe insulă, care, deși nu dețineau spațiu de cazare pentru un număr atât de mare de migranți, le-au oferit condițiile minime (o hală a unui vechi depozit cu acces la utilități) iar cu ajutorul Crucii Roșii s-a asigurat hrană pentru migranți. Finalitatea cazului a constat în eliberarea cetățenilor sirieni în câteva zile și începerea demersurilor pentru returnarea cetățenilor egipteni.

De asemenea, ofițerul român a participat la o situație operațională deosebită pe perioada detașării în Atena. De această dată, Aliens Directorate of Attica a primit informația că un vas cu aproximativ 147 de migranți ilegali se află pe mare și urmează să fie condus de Garda de Coastă în Portul Piraeus din Atena. Vasul plutea în derivă pe mare, de aproximativ cinci zile, iar starea de sănătate a migranților a impus deplasarea echipei de screening de la Atena în Portul Piraeus și finalizarea activităților specifice, într-un timp cât mai scurt, care să permită adoptarea măsurilor specifice față de persoanele aflate la bordul ambarcațiunii. Transportul era foarte bine organizat, cu îmbarcarea migranților (egipteni – marea majoritate minori și sirieni-familii) din Egipt cu destinația finală Italia, însă ambarcațiunea s-a defectat și ulterior a fost interceptată de Ca reprezentare statistică, pe perioada derulării Proiectului Garda de Coastă Elenă. În final, cetățenii sirieni au fost Attica 2013 (27.03.2013 – 26.03.2014) au fost realizate un eliberați iar egiptenilor le-au fost demarate procedurile pentru număr de 20.247 de interviuri (screening), în scopul returnare voluntară. prezumării naționalității migranților aflați în situații ilegale. Tot în calitate de Seconded Guest Officer (SGO) - screening expert, comisarul de poliţie Alin Vicoleanu, ofiţer specialist în cadrul Direcţiei Migraţie – Serviciul Custodie Publică, Returnări şi Escorte, a participat, în perioada 13.01.2014 – 09.05.2014, la aceleași Proiecte Attica 2013 și Attica 2014, desfășurând activități în Insula Samos (13 ianuarie – 11 aprilie 2014) la sediul Gărzii de Coastă și al Poliției Elene (inclusiv în Centrul de Recepție Migranți). De asemenea, în perioada 11 aprilie – 09 mai 2014, ofițerul a fost solicitat de Agenția Frontex pentru activități de screening și în Atena, la Aliens Directorate of Attica – Return Coordination Office (RCO), cu responsabilitate în provincia Attica. Misiunea reprezentantului I.G.I. a început în insula Samos unde acesta a lucrat împreună cu trei ofițeri de poliție greci și doi interpreți, din Olanda și Italia (limbile araba, kurda, dari/ farsi, pashtu). Activitatea ofițerului român a continuat la Atena, sediul Aliens Directorate of Attica – Return Coordination Office. Pe perioada detașării, ofițerul român a avut o bună colaborare cu polițiștii greci din cadrul instituțiilor elene cu atribuții în combaterea migrației ilegale și a desfășurat activități de screening în centrele de cazare pentru migranți aflate în Insula Samos, în provincia Attica (zona Atena) și în secțiile de poliție din Atena.

Proiectul pilot „Attica” a fost lansat de FRONTEX în luna

Operațiunea din Chania - Creta octombrie 2009, ca urmare a solicitării adresate de autorităţile din Grecia privind acordarea de asistenţă în identificarea şi returnarea migranţilor ilegali și a fost continuat cu Proiectele Attica 2010, Attica 2011, Attica 2012, Attica 2013, iar în prezent, începând cu data de 26.03.2014, se află în derulare Proiectul Attica 2014. Principalele obiective ale acestui ultim proiect constă în acordarea de sprijin Greciei și Bulgariei în dezvoltarea capacității de returnare, în ceea ce privește screeningul (intervievarea migranților depistați fără documente pentru prezumarea naționalității acestora) la frontiera terestră Bulgaria – Turcia, Grecia – Turcia și la frontiera maritimă Grecia – Turcia, activități derulate în strânsă cooperare cu Proiectele Posseidon Land și Posseidon Sea. De asemenea, alte obiective sunt acoperirea zonei operaționale Grecia și Bulgaria întrucât, în prezent, sunt detașări la frontiera maritimă Grecia – Turcia și la frontiera terestră Grecia – Turcia și Bulgaria – Turcia, și trimiterea unei echipe flexibile în Atena care desfășoară activități de screening în locații în care statul gazdă constată că se impune intensificarea sprijinului. (Lucia TOCACI)


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Traditions

Sikhismul

”Trufia îl face pe om să cadă pradă fericirii. Și astfel își petrece viața într-o cumplită tulburare. Trufia este o boală grea, din cauza căreia el moare, renaște și continuă să vină și să plece (prin ciclul nesfârșit al nașterii și morții)”. Adi Granth 592 "The pride makes a man to become a victim of happiness. And so he spends his life in a terrible disorder. Pride is a serious illness because of which a man dies, is reborn and continues to come and go (the endless cycle of birth and death). "Adi Granth 592

foto: wikipedia.org.

Istoria sikhismului a fost întotdeauna legată de regiunea Punjab, leagănul acestei religii. Această regiune este situată în nordvestul subcontinentului indian și a fost mereu prima expusă cuceririlor succesive ale invadatorilor care traversau munții pe rute precum trecătoarea Khyber. Guru Nanak (1469-1539) este venerat de toate ramurile acestei religii ca fiind primul guru al sikhiștilor (termen din limba punjabi care înseamnă ”discipoli”). La naștere, acesta a fost hindus din casta Khatri. Nanak era căsătorit, avea familie și lucra ca administrator pentru un nobil musulman. Adevărata sa misiune a început în jurul vârstei de 30 de ani, când a fost transformat de realitatea divină care a pogorât asupra sa când a intrat într-un râu să se scalde. După trei zile de la dispariția sa misterioasă ce a urmat acestui eveniment, el a apărut rostind cuvintele ”Nu există hindus, nu există musulman”. Aceste cuvinte au fost preluate ca formule de bază pentru noua religie. Învățăturile Gurului Nanak se regăsesc în versurile, imnurile și operele sale poetice, care formează acum o colecție ce stă la baza scripturilor sikhiste. Imnurile cuprind laude repetate la adresa ordinii divine a creatorului, unica Ființă Nemuritoare (Akal Purakh) și o analiză amănunțită a condiției umane care este condamnată din cauza voinței egoiste (haumai), la succesiunea mecanică de suferință și renașteri la nesfârșit, într-o inconștiență oarbă a acestei ordini. Ceilalți guru care i-au urmat au manifestat aceeași iluminare divină în timpul conducerii. În 1699, al zecelea Guru a înființat comunitatea de sikhiști inițiați (amridhari). Conform tradiției, Guru Gobind Singh a instaurat un nou cod de disciplină pentru membrii Khalsa. Acesta consta în purtarea a cinci embleme numite panji kakke (cinci ”k”), deoarece fiecare cuvânt începea cu litera ”kakka” din alfabetul gurmukhi: kes (părul netuns), kangha (un mic pieptăn de lemn purtat în păr), kirpan (o sabie, astăzi este una mică), kacha (o pereche de pantaloni până la genunchi), kara (o brățară de oțel purtată la încheietura dreaptă”. Se spune că Gobind Singh a dispus, de asemenea, ca membrii Khalsa să nu fumeze sau să mestece tutun și nici să consume alcool. Ei nu trebuie să mănânce carne provenind de la un animal sacrificat conform obiceiului musulman și nici să hărțuiască femeile musulmane. Deși turbanul nu se află printre emblemele obligatorii, acesta este mai important decât orice alt tip de acoperământ al capului. Bărbaților sikhiști li se cere să poarte turbanul în public, ca simbol al onoarei. ”Oricine se consideră un discipol al Adevăratului Guru trebuie să se trezească dis-de-dimineață și să mediteze numele lui Dumnezeu. Trebuie să caute să se îmbăieze în Bazinul cu Nectar în zorii zilei. Repetând numele lui Dumnezeu sub călăuzirea unui Guru, se va spăla de păcate. Apoi, la răsăritul soarelui va trebui să cânte gurbani (cuvântul lui Guru) și să mediteteze numele Domnului în timp ce muncește și se odihnește”. Adi Granth 305

Tatuaj cu Modelul de henna venerație individuală este prescris în codul sikhist de disciplină aprobat de Comitetul Suprem al Administrației Templelor în 1945 și publicat în 1951. Rutina zilnică constă în texte din Adi Granth și reguli de purificare personală: un credincios sikhist trebuie să se trezească devreme și să se spele, după care să recite imnurile Japji, Jap și Ten Sawayyas; la apusul Soarelui trebuie să recite imnul Rahiras, la culcare, imnul Sohila, la sfârșitul fiecărui imn se rostește rugăciunea ardas.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

17

Tradiții Venerația poate avea loc oriunde, în liniște și pace iar luptă între două grupuri de voluntari sikhiști și i-a antrenat în majoritatea familiilor sikhiste au în casă o culegere de imnuri artele marțiale. Numele festivalului a fost schimbat în Hola, iar recitate de obicei în timpul ritualului de venerare, pe care o tradiția artelor marțiale rămâne asociată cu ea. păstrează învelită într-o pânză, într-un loc sigur. Diwali este unul dintre festivalurile tradiționale din India, Sikhiștii din lumea întreagă sărbătoresc patru gurpurburi cunoscut drept sărbătoarea luminilor. Aceasta își are orginile (sărbătorile de pomenire pentru Guru): Nașterea Gurului în reîntoarcerea Stăpânului Rama din exil. Hindușii își Nank: 26 noiembrie; Nașterea Gurului Gobind Singh: 5 iluminează casele și templele și fac schimburi de daruri sau ianuarie; comemorarea martiriului Gurului Arjan: 16 iunie, dulciuri cu prietenii și rudele. Pentru sikhiști, sărbătoarea are o Comemorarea martiriului Gurului Tegh Bahadur: 24 altă semnificație. Aceasta este asociată cu eliberarea celui de-al noiembrie. șaselea Guru, Hargobind, din închisoarea din Fortul Gowalior, unde fusese închis de împăratul mogul Jahangir. Sărbătoarea Baisakhi are loc în prima zi a lunii Baisakh din calendarul Punjabi și are, în zilele noastre, o însemnătate Prima zi a fiecărei luni din calendarul hindus poartă numele specială pentru sikhiști. În regiunea Punjab, agricultorii încep Sangrand (de la cuvântul din limba sanscrită sangkrant, care se să recolteze grâul după această sărbătoare. Pe lângă referă la intrarea Soarelui într-o nouă zodie). În religia ceremoniile religioase, mai sunt organizate și alte activități sikhistă, este privită drept cea mai favorabilă zi a lunii și este sărbătorită cu o slujbă specială în gurdwara, în care numele noii luni este anunțat ritualic din scriptură. Guru Arjan a compus ”imnul celor 12 luni” (Bara Maha). Fiecare dintre aceste 12 părți ilustrează câte o etapă a vieții și a călătoriei sufletului și, în același timp, îi îndeamnă pe sikhiști să se conformeze codului de conduită corespunzător fiecărei luni. Material preluat din ”Religiile lumii”, Christopher Partridge

culturale precum kabadi, partide de fotbal, hochei și lupte. Punctul culminant al sărbătorii îl constituie dansul Bhangra (atunci când dansatorii se îmbracă cu costume viu colorate tradiționale din Punjab). Denumirea Zilei Hola provine de la sărbătoarea tradițională hindusă Holi, cu prilejul căreia se cântă, se dansează și se aruncă prafuri colorate pe oameni, indiferent de castă, sex sau statut. Guru Gobind Singh nu era de acord cu natura sărbătorii Holi, considerând-o o practică inutilă și degradantă. El și-a convocat adepții la Anandpur pentru a sărbători Holi într-un alt mod. În loc de petreceri, el a organizat simulacre de


18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su International Pe continentul european, Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Sunt două date pentru sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană (UE), potrivit Wikipedia. Pentru UE, această zi este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman.

Ziua Europei Europe’s Day

La 9 mai 1950 s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi. În acea zi, la Paris, pe fundalul pericolului izbucnirii unui al treilea război mondial în Europa, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert foto:evz.md Schuman, a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene. De fapt, ministrul francez a propus crearea unei instituţii europene supranaţionale, care să gestioneze industria cărbunelui şi oţelului - sector care constituia baza întregii puteri militare. Iar ţările cărora le fusese adresat apelul aproape că se distruseseră reciproc într-un conflict ce a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare. Prin urmare, totul a început în acea zi. Iată de ce, în 1985, liderii UE întruniţi la summitul de la Milano au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. Ziua Consiliului Europei reflectă propria înființare, în 1949, în timp ce Uniunea Europeană celebrează propunerea CECO în 1950. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor. Orice ţară care alege în mod democratic să adere la UE preia şi valorile fundamentale de pace şi solidaritate ale Uniunii. Aceste valori prind contur prin dezvoltarea economică şi socială (care însă ţine cont de dimensiunile de mediu şi regională) şi prin garantarea unui nivel de viaţă decent pentru toţi cetăţenii. Ziua Europei a fost instituită de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei în 1964 ca 5 Mai, se arată în ”Calendarul intercultural”. Consiliul Europei, cu sediul în Strasbourg, este prima organizaţie Europeană şi s-a născut - la ideea premierului britanic Winston Churchill - în 5 Mai 1949 prin actul a 10 state / în prezent având 47 de state membre, alfabetic: Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Marea Britanie, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria. Consiliul Europei tratează toate chestiunile majore cu care se confruntă societatea Europeană (cu excepţia celor ce privesc apărarea), acţionează pe continent în sensul promovării democraţiei şi drepturilor omului şi are ca structuri principale Comitetul Miniştrilor (de externe a ţărilor membre) ca instanţă de decizie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - ce reprezintă forţele politice ale parlamentelor statelor membre - iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, formată din câte un judecător din partea fiecărui stat membru, este un exerciţiu unic în lume deocamdată (deoarece nu există Consiliul Asiei, al Africii sau Americii şi nici Curtea Asiatică, Africană sau Americană a Drepturilor Omului). Consiliul Europei este finanţat de guvernele statelor membre, ale căror contribuţii sunt proporţionale cu populaţia şi bogăţia lor. Europa are drapelul său: un cerc format din 12 stele aurii pe fond azuriu; această emblemă a fost adoptată în 1955 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la propunerea Adunării Parlamentare (formată din delegaţii parlamentelor naţionale, nu europarlamentari); prin dispunerea lor, stelele simbolizează uniunea popoarelor Europei - iar în ceea ce priveşte numărul lor, el este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii şi al plenitudinii. Din 1986, drapelul European este şi emblema oficială a Uniunii Europene (care a preluat de la Consiliul Europei şi Imnul Europei, Oda Bucuriei de Beethoven toate cele 27 de state ale Uniunii Europene fiind membre ale Consiliului Europei). Aşadar, Ziua Europei este în a cincea zi din a cincea lună – în 9 Mai fiind Ziua Uniunii Europene. (Lucia TOCACI)


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

unt sub 20 de ani

Sumar „SALVE PARVA, NEPOS ROMULLI!”SLAVĂ VOUĂ, NEPOȚI AI ROMEI!

3

40 de refugiaţi irakieni evacuaţi din Turcia în cadrul programului de relocare

5

Autospecială donată de autorităţile olandeze pentru returnarea imigranţilor ilegali

6

Scurt istoric al managementului migrației la nivel european

8

Centrul Regional Galați înseamnă ”casa pierdută în țara de origine”

10

Misiuni dificile ale ofițerilor I.G.I., sub egida FRONTEX

13

Sikhismul

16

Ziua Europei

18

REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Cms. șef Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE : insp. Ermina MIHAI, ag. pr. Mădălina NEAȚĂ (traducător), insp. pr. Andreea PANTEA (corectură), cms.șef Lucia TOCACI (tehnoredactare), ag.pr. Lavinia PREDA (fotoreporter). Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro I.S.S.N.- L 2344-5297

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine în e x c l u s i v i t a t e autorilor. Aceștia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate. Comitetul de redacție primește propuneri de contribuții la Revista ”Migrația și Azilul”.


Bi010  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you