Page 1

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări Newsletter edited by General Inspectorate for Immigration

aprilie nr.9/2014

MIGRAŢIA ŞI AZILUL MIGRATION AND ASYLUM

Uniunea Europeană

7 aprilie Ziua Inspectoratului General pentru

PG SOLID Fondul European de Returnare – RF/2012.02

Imigrări General Inspectorate for Immigration Celebration


Anniversary

�The Importance of General Inspectorate for Immigration is Increasing� The message of the Vice-Prime Minister for National Security, Minister of Internal Affairs Ministry, Mr. Gabriel Oprea, on the occasion of GII celebration

In a changing world where mobility is increasingly emphasized, the importance of a structure as General Inspectorate for Immigration, is, as expected, increasing. Your institution's activity is practically, the measurement unit of the importance and the role that Romania had assumed, both regionally as well as internationally. Whether asymmetric threats, armed conflict more or less removed from our country, or any other reasons causing foreigners to seek specific international support, Romania, trough the General Inspectorate for Immigration, remains one of the institutions with European vocation able to provide real support to immigrants. Your efforts are appreciated, especially in terms of implementation management policies on migration and asylum. In this regard, I congratulate you for the way you are ready to act in situations of crisis, as an example of best practice for our international partners. On this occasion I wish to congratulate the 107 policemen rewarded by advancement in rank and award of diplomas and, especially the four officers who, for outstanding achievements have been awarded the title of "Cop of the Year�. I am aware that your work is an integrated part of the smooth running of the Ministry of Internal Affairs, an institution which is entirely at the service of citizens. I am an advocate of teamwork, both at management and execution level, so that for the future I would like to collaborate as well with other structures of the Ministry of Internal Affairs. You are an institution with a tradition of over 130 years, and this forces you to be strict with yourself and continue throughout the modernization and harmonization of the work with national and international realities. Dear colleagues, I appreciate and support professionalism and integrity. We therefore, propose to keep these criteria as benchmarks of your future activity. I promise, however, the support of the team of the Ministry of Internal Affairs.

On anniversary, I wish you health, strength, professional success!

Happy Birthday!


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Aniversare ”Importanța Inspectoratului General pentru Imigrări este în creștere” Mesajul domnului viceprim-ministru pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, de Ziua I.G.I.

Într-o lume în continuă schimbare, în care mobilitatea persoanelor este din ce în ce mai accentuată, importanța unei structuri ca Inspectoratul General pentru Imigrări, este, așa cum era de așteptat, în creștere. Activitatea instituției dumneavoastră este, practic, măsura importanței și a rolului pe care România și l-a asumat atât în plan regional, cât și în plan internațional. Fie că este vorba de amenințări asimetrice, de conflicte armate mai mult sau mai puțin îndepărtate de țara noastră, fie de orice alte motive care determină străinii să solicite sprijin internațional de specialitate, România, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, rămâne una dintre instituțiile cu vocație europeană capabile să acorde sprijin real imigranților. Sunt de apreciat demersurile dumneavoastră, în special în ceea ce privește managementul implementării politicilor referitoare la migrație și azil. În acest sens, vă felicit pentru modul în care sunteți pregătiți să acționați în situații de criză, aspect apreciat ca exemplu de bune practici și de către partenerii noștri internaționali. Cu acest prilej, doresc să îi felicit pe cei 107 polițiști recompensaţi prin avansarea în grad şi acordarea unor diplome de merit și, în mod special, pe cei patru ofițeri care, pentru rezultatele excepţionale obţinute, au fost distinși cu titlul de „Poliţist al Anului”. Sunt conștient că activitatea dumneavoastră este parte integrantă a bunului mers al Ministerului Afacerilor Interne, instituție aflată, în totalitate, în slujba cetățeanului. Sunt un susținător al muncii în echipă, atât la nivel managerial, cât și de execuție, de aceea doresc, ca și pe viitor, să colaborați la fel de bine cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. Sunteți o instituție cu tradiție de peste 130 de ani, iar acest lucru vă obligă să fiți exigenți cu dumneavoastră înșivă și să continuați parcursul de modernizare și armonizare a propriei activități raportat la realitățile naționale și internaționale. Stimați colegi, Apreciez și susțin, în mod deosebit, profesionalismul și integritatea. De aceea, vă propun să păstrați aceste criterii ca repere ale activității dumneavoastră viitoare. Vă promit, în schimb, sprijinul echipei aflate la conducerea Ministerului Afacerilor Interne.

La ceas aniversar, vă urez sănătate, putere de muncă, succese în plan profesional!

La mulți ani!

3


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Anniversary

133 de ani de atesare documentară 133 Years of Documentary Attestation ”...Străinul careʼși are domiciliul sau reședința sa în România, și care, prin purtarea sa, în timpul ședereĭ sale în țară, ar compromite siguranța interióră sau exterióră a statuluĭ, sau ar turbura liniștea publică, sau ar lua parte la lucrărĭ avênd de obiect rěsturnarea ordineĭ politice sau sociale în țară sau în străinătate, va putea fi constrîns de guvern, de a se depărta din locul în care se află, sau de a locui întrʼun loc anume determinat sau chiar de a părăsi țara.”... Așa prevedea articolul 1 din primul act juridic, care reglementa regimul străinilor în România, respectiv „Legea asupra străinilor“, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 07.04.1881. De la această atestare documentară au trecut 133 de ani, ziua de 7 aprilie rămânând un reper important în istoria Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.), devenind astfel Ziua Armei. This is what article 1 of first judicial act regarding foreigners’ regime in Romania stipulates, also known at that time as “Law on foreigners”, published on Official Monitor/ Gazette no 6 from 07.04.1881. 133 years have passed from this documentary attestation, the day of 7th of April remaining an important milestone in the history of General Inspectorate for Immigration (GII) remaining GII’s Anniversary Day. Și anul acesta, momentul aniversar a fost evocat, într-un cadru festiv, la Casa de Cultură a Ministerului Afacerilor Interne, dar și, prin prelegeri științifice, la Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”. ”Fie că este vorba de amenințări asimetrice, de conflicte armate mai mult sau mai puțin îndepărtate de țara noastră, sau de orice alte motive care determină străinii să solicite sprijin internațional de specialitate, România, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, rămâne una dintre instituțiile cu vocație europeană capabile să acorde sprijin real imigranților” – a transmis viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, prin intermediul Secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, general locotenent magistrat dr. Ilie Botoş, care a fost prezent la manifestarea prilejuită de Ziua I.G.I., alături de alți oficiali M.A.I., reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, parteneri şi colaboratori ai Inspectoratul General pentru Imigrări. În același context, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, chestor principal de poliţie dr. Nelu Pop a mulţumit, în alocuţiunea sa „tuturor poliţiştilor de la Imigrări care, prin aportul lor, au construit şi consolidat o imagine pozitivă a acestei structuri, devenind astfel o instituţie cu vocaţie europeană, plecând de la fundamente solide, principii corecte, oameni bine pregătiţi, oneşti, hotărâţi, dornici să se implice, care lucrează în echipa mare a Inspectoratului


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

5

Aniversare General pentru Imigrări şi a Ministerului Afacerilor Interne”. De asemenea, evenimentul a fost un bun prilej pentru a oferi unui număr de patru ofițeri titlul onorific de ”Polițist al Anului”, iar 107 au fost recompensați pentru activitatea desfăşurată, prin avansarea în grad şi acordarea unor diplome de merit. Anterior aniversării Zilei I.G.I., la sediul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” s-a desfășurat, în data de 4 aprilie a.c., conferința științifică „Migraţia în contextul actual şi în perspectivă”, cu scopul de a face cunoscute prioritățile pe care le acordă Uniunea Europeană migraţiei controlate, rolul şi importanţa unei structuri unice în implementarea politicilor privind azilul şi migraţia în România, precum și contribuţia determinantă pe care o au structurile guvernamentale şi nonguvernamentale în gestionarea fenomenului. Cu un auditoriu format din studenți, oficiali M.A.I., delegați ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, inspectorul general adjunct al I.G.I., chestor de poliţie Ştefan Pop a spus că „...migraţia reprezintă o realitate care va continua să existe atâta timp cât vor exista discrepanţe din punct de vedere al bunăstării şi al dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii. Acest fenomen poate reprezenta o şansă, pentru că este un factor de schimburi umane şi economice şi, de asemenea, pentru că permite persoanelor să îşi realizeze aspiraţiile”. Reprezentantul UNHCR în România, Lorett Jesudoss, în România, a vorbit despre buna colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări în derularea activităţilor comune, făcând referire şi la eficacitatea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, dar și la bunele practici dezvoltate, în anii anteriori, împreună cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu. De la prima ”Lege asupra străinilor” până în prezent, legislaţia naţională s-a aflat într-un proces permanent de actualizare, în concordanţă cu exigenţele societăţii româneşti şi, mai apoi, de armonizare cu reglementările europene. Politicile actuale din domeniile migraţiei, azilului şi integrării cetăţenilor străini în România sunt elaborate, astfel încât, să asigure dezvoltarea cooperării dintre instituţiile care aplică legea într-un concept unitar. Acum, Inspectoratul General pentru Imigrări are în componenţă, la nivel central şi teritorial, servicii sau birouri care lucrează în interesul cetăţenilor străini şi al comunităţii, cu competenţe în admisie şi reglementarea dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, pe teritoriul României. De asemenea, instituţia administrează şase Centre Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil – la Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Giurgiu, precum şi două Centre de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică – Bucureşti şi Arad. Primul în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara a transpus în practică, la nivel internaţional, conceptul de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor aflaţi în pericol de a fi returnaţi din prima ţară de azil în ţara de origine. Statistic, la nivelul I.G.I., au fost înregistrați, la sfârșitul primului trimestru al anului 2014, 102.013 cetățeni străini, aflaţi pe teritoriul României. Dintre aceștia 60.358 provin din state terţe (Moldova - 11541, Turcia - 9666 şi China - 8123) şi 41.655 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană (Italia - 10811, Germania - 5640, Franţa – 4964). În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii, majoritatea se concentrează în mediul urban, indiferent de ţara/zona de provenienţă sau durata şederii. Astfel, capitala a atras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini din România, ocupând primul loc. Mulţi dintre străini locuiesc şi în judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Constanţa. Numărul străinilor din aceste judeţe depăşeşte cu puţin peste 7.000 în Ilfov şi este de 5.000 în cazul celorlalte judeţe. În perioada de referință, a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru un număr de 350 persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie internațională. Cei mai mulți provin din state precum Siria, Afganistan, Turcia şi Irak. Lucia TOCACI


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Events

„Şcoala altfel ” la Centrele Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil "School from a different approach” Regional Accommodation and Procedures Centers for Asylum Seekers În regiunile în care Inspectoratul General pentru Imigrări dispune de Centre de Cazare, elevii au putut afla, în cadrul programului „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, ce înseamnă să fii străin în România. In the regions where the General Inspectorate for Immigration has accommodation centers, students were given the opportunity to find out what means to be a stranger in Romania through learning program "School from a different approach: To know more, to be better" . Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti a primit, în data de 10 aprilie a.c., vizita elevilor Liceului Teoretic „Dante Aligheri”. Cu acest prilej, specialiștii i-au informat despre activităţile desfăşurate în centru şi importanţa programului de integrare în procesul de adaptare al refugiaţilor în societatea românească. Copiii au fost impresionați de cortul amplasat în cadrul Centrului, despre care au aflat că ar putea fi un simbol al problemelor cu care se confruntă refugiaţii, mai exact, necesitatea unui adăpost în care să îşi regăseasă liniştea şi siguranţa. Liceenii au vizitat locurile de cazare a copiilor refugiaţi, spaţiile destinate activităţilor educative și de recreere şi au admirat expoziţia de fotografie tematică reprezentând ilustrări ale refugiaţilor împreună cu cel mai important lucru pe care l-au adus de acasă, puse la dispoziţie de către UNHCR. În finalul vizitei, elevii au primit, din partea conducerii Inspectoratului General pentru Imigrări, diplome de participare pentru timpul petrecut alături de cei 22 de copii refugiaţi şi pentru zâmbetul adus pe chipul acestora. La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş, invitați au fost elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic ”Ioan Buteanu ” Şomcuta Mare. Un rol important l-a avut inspectorul şcolar, profesor Ligia Duruş, coordonator al activităţii de învăţare a limbii române de către adulţii imigranţi. Acțiunea, desfășurată în 8 aprilie a.c., a făcut parte din proiectul educațional ”Real Life Language Learning – Best practices of


7

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente ani de la înfiinţarea Centrului, eveniment la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai societăţii civile. În final, elevii au asistat la un moment impresionant în care a avut loc recompensarea unor poliţişti, prin avansarea în gradul profesional următor şi acordarea unor diplome de merit.

successful activities for immigrants to practice the language outside the school environment - Împreună vom reuşi”. Toți cei de față s-au delectat cu tradiţii şi obiceiuri de Paşte, din regiunea ”Chioar”, au admirat o expoziţie de costume şi obiecte casnice vechi, de peste o sută de ani, au ascultat un miniconcert de pricesne şi au deslușit semnificaţii ale Sărbătorilor Pascale. Școlarii din localitate au fost deosebit de încântaţi să prezinte participanţilor fiecare exponat şi să interpreteze cântece religioase. Un moment important al manifestării a fost cel al atelierului de încondeiat ouă, unde şi-au arătat măiestria în domeniu, solicitanţii de azil şi elevii Liceului Teoretic ”Ioan Buteanu” Şomcuta Mare. La finalul acţiunii, toţii participanţii au fost invitaţi la degustarea preparatelor culinare (pască, ouă încondeiate şi cozonaci), care au fost prezentate ca parte a obiceiurilor de Paşte. La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Timişoara, sărbătoarea celor 133 de ani de atesare documentară s-a desfășurat alături de un grup de elevi ai Şcolii Generale nr.7 din Timişoara. În contextul programului şcolar “Săptămâna Şcoala altfel”, copiii s-au familiarizat, și aici, cu noţiunile de “refugiat”, “solicitant de azil”, au înţeles nevoia de protecţie a acestor categorii de persoane, dificultăţile cu care se confruntă şi nevoia de sprijin din partea comunităţii unde aceştia încearcă integrarea. De asemenea, au avut loc prezentări tematice pe linia azilului şi integrării, avându-se în vedere şi împlinirea, tot în această zi, a 10

La Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Giurgiu a avut loc o serie de activități, la care au participat solicitanți de azil și persoane care au dobândit o formă de protecție în România împreună cu elevi de la Liceul Teoretic ”Tudor Vianu” și Liceul ”Ion Maiorescu”. La dezbaterile interactive, elevii au pus întrebări despre modul de viață în țările de origine, despre motivele care i-au determinat să vină în România sau despre ce doresc să facă în viitor. Sau urmărit și comentat

filme despre refugiați, iar la final, elevii au făcut un tur al Centrului. Activitatea s-a încheiat cu plantarea de pomi, obținuți prin grija Primăriei Municipiului Giurgiu, pe marginea Canalului Plantelor și în curtea Centrului. Ermina MIHAI


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Topicality Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situația respectării drepturilor omului în România Annual Report of the U.S. State Department on Human Rights Situation in Romania U.S. Department of State on 27 February 2014 published country reports on the situation of worldwide human rights for the year 2013. Documents were drawn from data and analysis made by U.S. embassies around the world and reflects conclusions on human rights practices for each country. The U.S. State Department material on respect for human rights in Romania is included in the Strategy of the General Immigration under „The protection of refugees."

Chestor de poliție dr. Ștefan POP

Libertatea de mişcare, persoanele strămutate pe plan intern, protecţia refugiaţilor şi apatrizii Constituţia şi dreptul intern asigură libertatea de mişcare pe plan intern, călătoriile externe, emigrarea şi repatrierea. Autorităţile respectă, în general, aceste drepturi. Ele cooperează cu Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi cu alte organizaţii umanitare pentru asigurarea protecţiei şi asistenţei refugiaţilor (inclusiv a persoanelor cu protecţie suplimentară), solicitanţilor de azil, apatrizilor şi altor persoane de interes.

Protecţia refugiaţilor — Solicitarea de azil: Legea prevede acordarea accesului la procedura de solicitare de azil pentru toate persoanele care au nevoie de protecţie internaţională şi asigură două forme de protecţie internaţională: statutul de refugiat şi protecţia suplimentară, cu drepturi similare cetăţenilor români, cu excepţia celor politice. Dreptul privind azilul, bazat pe legislaţia UE, interzice expulzarea, extrădarea sau returnarea forţată pentru orice persoană care solicită azil, aflată la graniţa ţării sau în interiorul ţării şi exclude acordarea protecţiei internaţionale străinilor şi apatrizilor care planifică, facilitează sau participă la activităţi teroriste, aşa cum sunt ele definite de către instrumentele internaţionale la care ţara este parte. Autorităţile îi cazează pe solicitanţii de azil în centre de primire special amenajate. Guvernul asigură 100 de paturi la Centrul din Giurgiu, 320 în Bucureşti, 250 în Galaţi, 100 în Șomcuta Mare şi 100 în Rădăuţi. Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Guvernul României asigură 250 de paturi de urgenţă în Centrul de Tranzit din Timişoara. Legislația privind străinii stipulează regimul străinilor şi apatrizilor din ţară, exceptând regimul care se aplică solicitanţilor de azil şi celor care beneficiază de o formă de protecţie. Autorităţile iau în custodie străinii care nu mai au dreptul de a sta în ţară, (detenţie administrativă) aflaţi în situaţia de a părăsi teritoriul României. Guvernul României asigură 100 de paturi în Centrul de la Otopeni şi 50 de paturi în Centrul de la Arad. Ţară sigură de origine/tranzit: Legea prevede conceptul de ţări de origine sigure, iar solicitanţii de azil care provin din astfel de ţări, beneficiază de proceduri accelerate pentru solicitările lor de azil. Guvernul consideră că, statele membre UE sunt ţări de origine sigure, aşa cum sunt şi alte state care întrunesc următoarele criterii: numărul cererilor solicitanţilor de azil cărora li se garantează protecţie; respectarea drepturilor omului; respectarea principiilor democratice, pluralismului politic şi alegerilor libere; existenţa instituţiilor democratice funcţionale care monitorizează respectarea drepturilor omului. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, nu au existat rapoarte privind respingerea solicitărilor de azil, în conformitate cu aceste prevederi. Returnare: Guvernul asigură protecţie refugiaţilor expulzaţi sau returnaţi către ţările în care vieţile lor sau libertatea le-ar fi ameninţate din cauza rasei, religiei, naţionalităţii sau apartenenţei la un grup social sau din cauza opiniilor politice. Ocupaţia: Legislația privind regimul străinilor asigură accesul la piaţa forţei de muncă pentru străinii cu statutul de ,,tolerat”. Solicitanţilor de azil li se acordă dreptul de a lucra dacă: (a) au o solicitare de azil în curs de aprobare de cel puţin un an; sau (b) li s-a acordat statutul de refugiat sau orice altă formă de protecţie între timp. Accesul la serviciile de bază: deşi condiţiile s-au mai îmbunătăţit faţă de anii anteriori, conform Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, condiţiile de primire pentru solicitanţii de azil s-au ameliorat, în special în ceea ce priveşte creşterea alocaţiei financiare, asigurării serviciilor de bază şi a asistenţei. Persoanele care beneficiază de o formă de protecţie se confruntă încă cu dificultăţi privind accesul la o locuinţă publică, la instruirea ocupaţională adaptată nevoilor specifice, la programele de consiliere şi la informaţii şi interviuri pentru obţinerea cetăţeniei. Asistenţa socială, psihologică şi medicală (în special, pentru victimele cazurilor de tortură şi ale altor traume) pentru solicitanţii de azil este insuficientă. – IGI. Nota: Acest material face parte din: Raportul anual al Departamentului de Stat SUA privind situația respectării drepturilor omului pentru Romania, pe anul 2013


9

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate Republica Moldova nu mai are nevoie de vize în Spațiul Schengen Moldova does not need Schengen visas La data de 3 aprilie a.c., Parlamentul European şi Consiliul au luat decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în Spaţiul Schengen, începând cu 28 aprilie a.c., conform unui comunicat al CE. European Parliament and the Council have taken on 3 April, the final decision on the inclusion of the Republic of Moldova on the list of countries whose citizens will no longer need visas to travel to the Schengen area since April 28th, according to a press release of the EC. Cetățenii Republicii Moldova, titulari de pașapoarte biometrice, pot intra și rămâne în România, fără a avea obligația de a deține viză, pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile, în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Măsura a intrat în vigoare, începând cu data de 28 aprilie 2014, ca urmare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 259/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listelor țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai caror resortisanți sunt exonerați de această obligație, Republica Moldova fiind introdusă în partea 1 din Anexa II a Regulamentului 539/2001. Conform Ordonanței Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Romania, cu modificările și completările ulterioare, (precum și a Regulamentului (CE) 562/2006), cetățenilor R. Moldova, posesori de pașapoarte biometrice, li se permite intrarea în România, fără viză, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. c-f din actul normativ sus-menționat: prezintă documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea; prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit; nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili; nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, ori nu au încercat să treacă frontiera României cu documente false; pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării; nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi viceministrul grec de Externe, Dimitris Kourkoulas, au semnat amendamentele la Regulamentul nr. 539/2001, prin care Republica Moldova este transferată pe lista ţărilor ai căror cetăţeni vor putea circula fără vize în Schengen, pentru o perioadă de 90 de zile. La 27 februarie a.c., Parlamentul European a aprobat aceste amendamente, iar la 14 martie a.c., Consiliul UE, în formatul miniştrilor pentru Transport, a aprobat propunerea Comisiei Europene de eliminare a vizelor pentru cetăţenii R.Moldova. Decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial, la 8 aprilie a.c.. "Până la sfârşitul lunii, cetăţenii moldoveni cu paşaport biometric nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în Spaţiul Schengen pentru perioade scurte de timp. Aceasta este o mare realizare şi începutul unui nou capitol în relaţiile noastre", a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström. Pentru a obţine un paşaport biometric, moldovenii trebuie să plătească 39 de euro şi să aştepte 30 de zile. Dacă doresc să-l obţină în trei ore, preţul este de 127 de euro. Ridicarea vizelor nu înseamnă că, moldovenii vor putea intra în Spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Negocierile dintre UE şi Republica Moldova pentru liberalizarea vizelor au început în iunie 2010. De asemenea, rămân în vigoare prevederile Acordulului privind micul trafic de frontieră încheiat între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, în sensul că, cetățenii Republicii Moldova, titulari ai unor permise de mic trafic eliberate de către autoritățile competente, pot călători și sta pe teritoriul României, având obligația de a nu depăși limita de 50 km de la linia de frontieră și de a respecta condițiile și scopul pentru care a fost eliberat un astfel de document. Lucia TOCACI


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Events

Cooperare interinstituţională în Republica Azerbaijan Inter-institutional cooperation in the Republic of Azerbaijan „Designing a future model of an inter-institutional mechanism and action plan for preventing and combating illegal immigration” este tema unei activități desfășurate, în perioada 30 martie – 4 aprilie 2014, la Baku, în Republica Azerbaijan, la care a participat şeful Serviciului Combaterea Şederii Ilegale şi Măsuri Restrictive, comisarul şef de poliţie Dorin Țepușă. ”Proiectarea unui viitor model de mecanism de cooperare inter-instituţională şi a unui plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale” face parte din Proiectul de Twinning AZ 12/ENP-PCA/JH/20 „Support to the professional development of the staff of the State Migration Service of the Republic of Azerbaijan. Doi experţi pe termen scurt din Olanda, – dl. Yuri Shutte din cadrul Serviciului de Repatriere şi Returnare şi dl. Jeroen De Graaf din cadrul Serviciului de Imigrare şi Naturalizare, au participat la această activitate. Conform obiectivului stabilit prin Convenţia de Twinning, evenimentul a vizat participarea, în perioada menţionată, la o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Serviciului de Stat pentru Migraţie şi ai altor autorităţi azere cu competenţe în prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru crearea unui mecanism eficient de cooperare interinstituţională pentru depistarea migranților ilegali, combaterea muncii nedeclarate a străinilor şi punerea în aplicare/executare a returnării migranților ilegali. În cadrul întâlnirilor, expertul român a prezentat experienţa României în domeniu, în special în ceea ce privește cadrul legal și institutional, cooperarea interinstituţională și protocoalele aferente încheiate în acest sens, procedurile, bazele de date, schimbul de informații etc. Bunele practici şi informaţiile furnizate de reprezentantul IGI au fost apreciate pozitiv de participanţi, aceştia arătându-se foarte interesaţi de procedurile şi cadrul de cooperare aplicabil în domeniul imigraţiei în România. În urma întâlnirilor de lucru desfăşurate, experţii au asistat reprezentanţii Serviciului de Stat pentru Migraţie, la elaborarea unui proiect de plan de acţiune pentru crearea unui mecanism de cooperare interinstituţională mai eficient, urmând ca acesta să fie finalizat în activitatea următoare, în baza propunerilor de modificare şi completare care vor apărea din partea instituţiilor implicate, în urma analizei efectuate pe proiect.

Certificat de Excelență pentru modernizarea și integrarea aplicațiilor software Certificate of Excellence for the modernization and integration of software applications Inspectoratul General pentru Imigrări a fost selectat, la data de 11 aprilie a.c., ca exemplu de bună practică pentru rezultatele obţinute în urma implementării proiectului “Modernizarea şi integrarea aplicaţiilor software din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări prin optimizarea sistemului Informatic de Management al Străinilor” - cod SMIS 32583. Evenimentul anual de informare privind stadiul îndeplinirii implementării Programului Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” a fost organizat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Certificatul de Excelenţă în Administraţie Publică i-a fost înmânat domnului chestor de poliţie dr. Ştefan POP. Laura MOINESCU


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Page 11

Interviu ”Dedic distincția întregii mele echipe” "I dedicate the distinction to my entire team” Domnule comisar șef Narcis D u mi t ru , pe n tr u re z u l ta t el e excepţionale obţinute în activitatea de combatere a migraţiei şi muncii ilegale, aţi fost desemnat, de ziua I.G.I., ”Poliţistul Anului”. Ce reprezintă pentru dumneavoastră această recu-noaştere a faptelor? Aş fi ipocrit să nu admit că mă onorează, dar aş vrea să profit de ocazia acestui interviu pentru a dedica distincţia ce mi-a fost conferită întregii mele echipe, fără de care nimic nu ar fi posibil. Şi pentru că împart totul cu colegii mei, va trebui să avem în vedere că această recunoaştere ne obligă într-o foarte mare măsură la menţinerea rezultatelor activităţii, cel puţin în parametrii de până acum. Care credeţi că este cheia succesului într-o meserie? Nu ştiu dacă mă pot exprima în termen de “reţetă a succesului” dar, după 18 ani de activitate, privind retrospectiv, consider că Comisarul șef de poliție Narcis DUMITRU, șeful Serviciului orice meserie ai practica nu poţi reuşi dacă nu combini chemarea pentru acea profesie Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor, cu foarte multă muncă, perseverenţă, primind distincția ”Polițistul Anului” de la inspectorul general consecvenţă şi respect pentru tine şi adjunct, comisar șef de poliție Păun IORDACHE pentru ceea ce faci. La toate aceste lucruri aş adăuga şi şansa – şansa de a cunoaşte oameni de la care să ai ce învăţa, de a cunoaşte oameni care să investească în tine încredere. De cât timp lucraţi la Imigrări? Regretaţi că nu aţi ales altă carieră? Lucrez în IGI din anul 2004, deci de aproximativ 11 ani, anterior fiind ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. De altfel, pentru multe dintre activităţile pe care le realizez, în prezent, mi-au folosit, într-o foarte mare măsură, cunoştinţele profesionale acumulate în perioada în care am activat la IGPF. De asemenea, relaţionarea cu foştii mei colegi mi-a facilitat extinderea colaborării pe speţe comune. Dacă regret că nu am ales altă carieră ? Cu siguranţă NU. Pe de altă parte, nu pot să nu recunosc că, au existat şi momente de dezamăgire şi de oboseală, momente în care mi-am pus, inclusiv, problema renunţării la profesia pentru care singur am optat dar, cumva, mi-am găsit întotdeauna resorturile pentru a continua. A fost, dacă vreţi, şi un fel de pariu cu mine însumi sau încăpăţânarea de a nu ceda în faţa unei profesii în care recunoaşterea se câştigă foarte greu, ca rod a nenumărare rezultate pozitive, dar se pierde mult mai uşor, prin prisma unei singure greşeli. Probabil că, un rol important l-a avut şi formaţia mea profesională. Sunt absolvent al Institutului Naţional de Informaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii, promoţia 1996, şi timp de patru ani, ca student, mi-au fost insuflate valori pe care le-am interiorizat profund şi de la care îmi este greu să abdic. Spuneați că fără echipă, nimic nu ar fi fost posibil. Ce ne puteţi spune despre oamenii cu care lucraţi? Aşa cum am precizat şi la debutul acestui interviu, rezultatele pe care le-am obţinut sunt rodul efortului colectiv al echipei cu care lucrez. Dinamica în care ne desfăşurăm activitatea, complexitatea sarcinilor pe care le avem de îndeplinit au făcut ca managerul de


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interview tip «combină», autocrat şi cu merite autoasumate să devină, sper eu, istorie. Este esenţial ca managementul aplicat, indiferent de palierul de responsabilitate, să fie participativ şi orientat către obiective. Această abordare conferă muncii flexibilitate, creşte capacitatea de adaptare în timp real şi, poate cel mai important, înlătură dependenţa unui colectiv de experienţa unei singure persoane. Echilibrează nivelul de expertiză şi facilitează transferul acesteia la nivelul echipei.

în cărţi», în sensul că varietatea speţelor cu care ne confruntăm depăşeşte, de regulă, ceea ce am inventariat până în prezent ca «lecţii învăţate» şi aici avem uneori probleme cu cadrul legislativ, insuficient de acoperitor, şi, de ce să nu recunoaştem, cu aplicarea acestuia, nu doar în litera ci şi în spiritul legii. Nici dotările nu sunt întotdeauna pe măsura necesităţilor noastre operative. Mă refer aici şi la infrastructura IT şi la cea auto, care ne mai creează uneori probleme de funcţionare în parametri. De asemenea, pregătirea oamenilor necesită o Oamenii cu care lucrez, deşi diferiţi ca formaţie şi ca upgradare permanentă pentru ca aceştia să poată face faţă experienţă, au în comun pasiunea pentru această meserie. Ne ritmului alert de diversificare a cazuisticii cu care ne cunoaştem foarte bine pentru că petrecem la locul de muncă confruntăm. mai mult timp decât petrecem în familii şi, atunci este firesc să ne considerăm, cumva, ... cealaltă familie. Relaţia noastră Cum reuşim să le surmontăm ? Nu este întotdeauna simplu, profesională se bazează pe respect reciproc, fără a înţelege prin dar cooperăm cu alte structuri şi învăţăm din bunele practici asta că nu avem, uneori, divergenţe de opinii sau că totul ale acestora, aşa cum şi ele învaţă de la noi, ne gospodărim mai funcţionează, întotdeauna, perfect. Dar reuşim prin forţa bine în ceea ce priveşte dotările pe care le avem, punem accent argumentului (şi nu prin argumentul forţei) să depăşim astfel pe pregătirea individuală – dincolo de formatele de pregătire de momente şi să redevenim o echipă unită. Oamenii acreditate la nivelul instituţiei. Ne orientăm de la caz la caz... reprezintă, din punctul meu de vedere, cea mai importantă resursă şi este firesc să ne aplecăm inclusiv asupra problemelor Există vreun lucru pe care vi-l reproşaţi adesea în lor personale. Climatul de muncă este un alt element la care munca pe care o desfăşuraţi ? lucrăm cu toţii permanent, fiind esenţial pentru stimularea performanţei profesionale. Ar fi foarte multe de spus despre oamenii cu care lucrez, însă probabil că acest interviu ar dura prea mult ...., context în care mă limitez la a afirma că, sunt mândru de ei, de felul în care au înţeles să-şi facă treaba, de bunul simţ care îi caracterizează !

Nu există zi din activitatea mea în care să nu îmi reproşez ceva – că poate pentru rezolvarea unei speţe ar fi fost mai bine dacă procedam în alt mod, că poate aveam mai multe opţiuni de acţiune, că poate dacă mă gândeam mai mult înainte .... Nu sunt chestiuni grave, cu implicaţii severe asupra rezultatelor muncii, ele ţin mai mult de modul de organizare, de variante de Schimbul de informaţii şi cooperarea sunt esenţiale în reflecţie, de dorinţa de a face azi mai bine un lucru pe care l-ai desfăşurarea activităţii, mai ales în situaţiile făcut ieri. operative ? Cum decurge acest aspect ? Ne spuneţi ceva şi despre omul Dumitru Narcis ? Sau Da, schimbul de informaţii şi cooperarea reprezintă fundamentul activităţii noastre, context în care, progresiv în ultimii ani, am depăşit conceptul de “need to now” (nevoia de a cunoaşte) în favoarea celui privind “need to share” (nevoia de a împărtăşi), un concept care se pliază mult mai bine pe realităţile în care operăm şi care reclamă, în cele mai multe situaţii, eforturi comune pentru soluţionarea speţelor cu care ne confruntăm. În aceste condiţii, cooperăm intensiv cu alte instituţii din Sistemul de Securitate Naţională însă, este loc şi de mai bine, uneori chiar în interiorul MAI.

cum reuşiţi să echilibraţi viaţa profesională cu cea personală ?

Omul Dumitru Narcis se identifică cu toţi poliţiştii şi, probabil, cu o mare parte a populaţiei României. Are o slujbă solicitantă care nu se traduce în termeni de opt ore de lucru, are un ritm de viaţă alert şi rate la bancă. Mai presus de orice, are o familie frumoasă, în care face echipă comună cu partenera de viaţă pentru rezolvarea problemelor domestice, şi o fiică adolescentă către, a cărei educaţie, se îndreaptă toată preocuparea. Nu realizez un echilibru perfect între cele două părţi ale existenţei Am făcut paşi importanţi în operaţionalizarea unor metodologii mele însă, ca familie, preţuim mai mult momentele petrecute de lucru privind culegerea şi schimbul de informaţii, cu atât împreună, tocmai pentru că sunt măsurate şi sunt obţinute cu mai mult, cu cât am pregătirea necesară în domeniu, dar eforturi. crearea infrastructurii specifice acestui mod de lucru, o În încheiere, dacă ar fi să vă facem o urare, ce aţi dori infrastructură de tip «reţea», necesită timp şi rezultate să vă transmitem? concrete, palpabile, care se vor vedea, probabil, în 2-3 ani. Până atunci, însă, ne concentrăm în continuare pe prioritizarea În primul rând, vă rog să-mi permiteţi să urez eu revistei activităţilor şi pe dezvoltarea comunicării directe, pe orizontală, dumneavoastră viaţă lungă, menţinerea ţinutei intelectuale pe cu toate structurile cu care interferăm în domeniul nostru de care o are şi multe subiecte pozitive despre activitatea activitate. poliţiştilor! În ceea ce mă priveşte, îmi este greu să mă gândesc la o urare anume aşa că, las la latitudinea dumneavoastră acest În activitatea dumneavoastră întâmpinați uneori şi aspect şi, orice îmi veţi dori, voi primi cu respect şi voi greutăţi, fie tehnice, fie din necunoaştere? Cum reuşiţi transmite către toţi colegii mei de echipă. să depăşiţi aceste probleme? Lucia TOCACI În primul rând, realitatea în care operăm nu este niciodată «ca


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Carte de vizită Campionii de lângă noi Champions Around Us Puţini dintre noi ştim că, în jurul nostru există colegi care au reprezentat, cu onoare, România la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale. Muncesc cot la cot cu noi chiar dacă au cunoscut cele mai înalte trepte ale podiumului și au ridicat o națiune întreagă în picioare la arborarea drapelului şi intonarea imnului naţional. Few of us know that around us there are colleagues who honorably represented Romania at national and international sports competitions. They work side by side with us even if they have experienced the highest steps of the podium and raised a whole nation standing at flying the flag and national anthem. Rezultatele acestor oameni ne onorează și pe noi, cei care muncim alături de ei, suntem mândri că îi avem ca modele de viață, chiar dacă nu au făcut din succesele lor un titlu de glorie. Mai mult, după lungi insistențe, am obținut câteva povești de viață și fotografii frumoase în spatele cărora se ascund mii de ore de antrenament, cantonamente lungi și obositoare, dăruire și, nu în ultimul rând, o voință de fier. Fără să se plângă, au relatat că nu le-a fost uşor să îmbrăţişeze cariera sportivă de la o vârstă fragedă, să ducă un regim de viaţă spartan, să lase în urmă familia şi micile bucurii ale tinereţii, pentru un ideal la care mulţi doresc să ajungă. Ei sunt oamenii pe care îi întâlnim sau auzim zilnic, a căror seriozitate şi putere de muncă o observăm cu plăcere, gata oricând să sară în sprijinul unui coleg, pentru că altruismul şi disciplina reprezintă un mod de a fi, iar în spiritul acesta au fost crescuţi şi educaţi. Pentru început, vă prezentăm patru dintre colegele noastre care au înscris rezultate remarcabile la canotaj. Este vorba despre comisarul șef Constanța Burcică de la Direcția Azil și Integrare - Serviciul Integrare, Asistență, Coordonare Centre și Relocare, comisarul şef Angela Alupei, ofiţer specialist în cadrul Serviciului Resurse Umane şi Asistenţă Psihologică, comisarul șef Adriana Bazon - ofiţer specialist în cadrul Serviciului Autorizaţii şi Permise în Scop de Muncă și comisarul şef Doina Şnep, de la Serviciul

Medaliatele cu aur, Constanța Burcică și Angela Alupei la Olimpiada de la Atena, Grecia 2004

13


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Business Card Cetăţeni State Terţe Bucureşti. Prima dintre acestea, ”Tanța”, cum îi spun colegii, se poate lăuda cu un palmares bogat: 5 medalii de aur la campionatele mondiale şi participarea la 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice (Barcelona 1992 medalie de argint, Atlanta 1996 medalie de aur, Sydney 2000 medalie de aur, Atena 2004 medalie de aur, Beijing 2008 medalie de bronz). Practică acest sport de la 15 ani, adică aproape de 22 de ani. Nu a căzut niciodată în capcana oamenilor care nu au mai știut ce să facă cu atâta succes, pentru că a fost mereu de părere că ”indiferent câte performanţe atingi în viaţă, trebuie să păstrezi un echilibru şi să rămâi cu picioarele pe pământ, altfel totul se poate nărui...”

Constanța Burcică la noul loc de muncă

Despre viața de cantonament pe care o aseamănă cu cea de cazarmă, marea canotoare ne povestește: ”Te trezești foarte devreme, sunt trei antrenamente de vâslit a câte cel puțin o oră, plus antrenamente de alergare şi forţă, în fiecare zi. Este, într-adevăr, epuizant, dar dacă practici acest sport, în mod profesionist, satisfacţiile sunt pe măsură. Viața de sportivă m-a ajutat să fiu mai puternică, mai încrezătoare. De mică, am fost educată că, nimic nu se câştigă uşor în viaţă şi, aşa am ajuns să fac performanţă...”. Cu toate că și-a pierdut copilăria, tinerețea și tot ce implică asta, Constanța Burcică regretă doar clipele pe care nu le-a petrecut cu familia: ”primii pași, primele cuvinte ale copiilor mei sunt momente care nu se mai pot recupera”.

Primul ei contact cu cariera militară a fost în 1997 când a fost repartizată la Oficiul Național pentru Refugiați. A renunțat la cariera sportivă pentru a câștiga cât mai multe momente alături de familie. A avut norocul, în noua profesie, să întâlnească oameni deosebiți care au învățat-o să își creeze noi ”performanțe”. Colega ei, comisarul șef Angela Alupei a fost alături de ea și în competițiile sportive. Tot de la o vârstă fragedă, Angela a practicat acest sport de la 16 ani și a atins cel mai înalt nivel pe care poate să și-l dorească un sportiv de mare performanță, și anume, câștigarea unor medalii la Jocurile Olimpice. ”Eu am reușit două din cele mai strălucitoare la acest nivel” ne spune mândră marea canotoare. Orele de antrenament epuizante și viața dură de sportiv au învățat-o și pe ea să fie mai organizată, să își planifice lucrurile din timp, iar în momentul în care nu au ieșit cum trebuia, a învățat să nu se dea bătută, să lupte până la capăt. ”Fiecare lucru – mărturisește sportiva, trebuie tratat cu maximă seriozitate și dus la bun sfârșit. De multe ori se întâmplă ca oamenii să dea greș tocmai în aspectele pe care le consideră mărunte, iar acestea să le atragă necazuri mari”. La fel ca și Constanța Burcică, și Angela a renunțat la multe pentru cariera sportivă. A suferit pe moment, dar a trecut mai departe și nu are regrete. ”Îmi amintesc că, la un moment dat, un tânăr cu inițiativă mi-a propus să mă căsătoresc cu el, cu condiția să renunț la sport. Eram la începutul carierei, doar cu câteva titluri naționale. Am ales sportul și bine am făcut, în acel moment”. În prezent este căsătorită și are două fete. Încântată de ambele cariere, atât cea sportivă, cât și cea militară, Angela Alupei trăiește fiecare satisfacție cu farmecul și povestea ei. Pentru ea sunt asemănătoare, întrucât ambele îi solicită ”disciplină, lucrul în echipă și încrederea în partenerii de echipă”. Ultima satisfacție a fost avansarea în gradul de comisar șef: ”Am întâlnit la I.G.I. oameni deosebiți care m-au ajutat și m-au Angela Alupei la finalul cursei de la Atena îndrumat la început. Faptul că am fost primită în echipă și tratată ca parte integrantă mi-a oferit încredere și curaj. Când faci lucrurile cu plăcere și atmosfera e destinsă, parcă nu se simte nici oboseala” – ne mai spune marea canotoare. În anul 1980, în urma unei selecții riguroase efectuate la Complexul Sportiv Snagov, colega noastră, Adriana Bazon și-a început cariera sportivă. Avea 17 ani. Pentru ea, medaliile olimpice și mondiale înseamnă ”o mândrie, o realizare a muncii depuse și o frumoasă amintire”. A fost învățată cu munca, de copil, astfel încât, atunci când au început orele de antrenament, singurul lucru pe care a trebuit să îl perfecționeze a fost tehnica. Nu a obținut niciodată lucruri fără muncă și nu a așteptat de la nimeni ajutor, nici chiar de la părinți. Adeptă a lozincii ”performanța cere sacrificii și numai cei care își doresc reușesc s-o atingă”, canotoarea mărturisește că într-o carieră, de orice fel, trebuie să renunți la ceva. ”Eu am renunțat la copilărie” spune Adriana, cu avertisment pentru cei care doresc să urmeze calea aleasă de ea: ”dacă vrei să faci performanță trebuie să accepți faptul că viața ta nu va mai fi, cu siguranță


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Carte de vizită la Seul, în 1984, la Los Angeles. Pentru cei care nu știu, alături de noi muncesc colegi, care au fost campioni naționali și internaționali la lupte greco -romane. Fără a trece în revistă rezultatele lor răsunătoare despre care promitem să revenim, îi menționăm aici pe: comisarul şef Petru Sudureac, ofiţer specialist în cadrul Centrului pentru Cazarea Străinilor luaţi în Custodie Publică Otopeni, agentul şef principal Constantin Dodiţă, din cadrul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti, comisarul şef de poliţie Gheorghe Bica, ofiţer specialist în Adriana Bazon cu Elisabeta Lipă cadrul Serviciului Resurse Umane şi Asistenţă Psihologică, agentul şef principal Marian Petroi din cadrul la fel, ca viața altor tineri de vârsta ta”. Însă satisfacțiile trăite Biroului pentru Imigrări al judeţului Caraş-Severin, agentul şef la decernarea medaliilor de aur la Campionatele Mondiale, Jocurile Olimpice și sărbătoarea de după încheierea acestor obiective, nu egalează cu nimic, iar efortul și momentele epuizante sunt uitate repede. Adriana Bazon a făcut echipă, de multe ori, cu colega noastră Doina Șnep. În 1990, în Tasmania – Australia, împreună, au obținut medalia de aur la Campionatele Mondiale, la echipaj de 4 rame fără cîrmaci și ”8+”. Apoi, în 1989, același loc I la Bled, în Iugoslavia. Ofițerul specialist din cadrul Serviciului Cetățeni State Terțe este, de asemenea, celebră, prin multiplele medalii la Cupa Mondială, regate internaționale, campionate naționale. Dintre acestea amintim: în 1986, locul I la Nottingham, Anglia (echipaj de patru rame cu cârmaci), în 1992, locul II la Barcelona, în 1988,

Medaliatele cu aur, Adriana Bazon, Doina Șnep, alături de coechipiere, în 1989, la Campionatul Mondial de la Bled

principal Alberto Simion din cadrul Serviciului Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor București. Rezultate notabile la ciclism, a obținut inspectorul principal Adrian Nica, ofiţer specialist în cadrul Serviciului Juridic, iar directorul Direcţiei Logistice, comisarul şef Leonard Medrega s-a remarcat, în perioada 1991-1998, în cadrul Secţiei de Volei a Clubului Rapid Bucureşti. Nu în ultimul rând, inspectorul general adjunct, chestor Ştefan POP, a practicat artele marţiale, fiind posesorul centurii negre cu doi dani, iar în perioada 2004-2008 şi în anul 2013 a obţinut locul I, proba slalom, schi, la Cupa Poliţiei Criminale din Austria. Inspectorul general adjunct, chestor Ștefan Pop, alături de ceilalți concurenți, la Cupa poliției Criminale din Austria

Cornel COLEA Lucia TOCACI


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Traditions

Taina Învierii Domnului în lumea întreagă Worldwide Mystery of the Resurrection Indiferent de așezare geografică, nație, rasă, limbă, cultură și tradiții, oamenii de pretutindeni devin un tot unitar în preajma sărbătorii Învierii Domnului. Unele tradiții se mențin în cea mai mare parte a lumii, în timp ce altele se modifică, în funcție de specificul fiecărei țări și de istoria acesteia. Regardless of geography, nation, race, language, culture and traditions, people everywhere become a whole. Some traditions are maintained in most of parts of the world, while other ones change depending on the specifics of each country and its history. În câteva țări din America de Sud precum și în câteva regiuni din Grecia, credincioșii sărbătoresc Paștele arzându-l pe Iuda, pedepsindu-l pentru trădarea ce a dus la răstignirea Mântuitorului. Bineînteles, Iuda nu e altceva decât o păpușă din cârpe, de cele mai multe ori umplută cu artificii, căreia localnicii îi dau foc, scandând urale. Pe lângă ouă, în Grecia se mănâncă friptură de miel sau ied și magiritsa (o ciorbă făcută din măruntaiele și intestinele mielului). Ouăle nu se ciocnesc între ele, ci fiecare încearcă să spargă oul roșu al vecinului cu cele trei degete unite ca pentru a-și face cruce. Bisericile sunt decorate de sărbătoare, oamenii sosesc pe înserat, având lumânări, iar la miezul nopții iau lumină și își spun "Hristos a înviat!" (în limba greacă, "Christos anesti!")

Foto: Episcopia Greco-Catolică Oradea

În partea de nord a Argentinei se organizează un carnaval. Toată lumea se pregătește de sărbătoare în sunetul muzicii, se consumă două tipuri de băuturi – aloja și chicha – iar oamenii se îmbracă în poncho-uri și poarta pălării, în credința că astfel se vor feri de duhurile malefice. În ziua de marți, care precede Miercurea Cenușie (prima zi a Postului Paștelui), se desfășoară ceremonia "tincunoaco". Mamele și bunicile se adună, așezându-se pe două rânduri în jurul unei arcade făcute din ramuri de salcie și decorate cu flori, fructe, dulciuri și lanterne micuțe. Cele două grupuri se întâlnesc apoi sub această arcadă și își dăruiesc câte o păpușă, pe care în prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacră, despre care se consideră că semnifică legătura indestructibilă care le unește pe femei și pe care nu o poate desface decât moartea. În Sâmbăta Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, îmbrăcate în cămăși largi, poncho-uri viu colorate și purtând pălării albe, interpretează cântece folclorice și dansează în onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune că este spiritul întregului carnaval). După încheierea ceremoniei, se sacrifică o oaie, ceea ce simbolizează sfârșitul carnavalului. În Brazilia, carnavalul de la Rio de Janeiro precede intrarea în postul Paștelui, când, în mod firesc, nu se mai organizează nici o manifestare de acest gen. Săptămâna Mare începe cu o ceremonie de binecuvântare a ramurilor de palmier, care sunt împletite în diferite modele complicate, reprezentând cruci, steaguri, litere și alte obiecte asemănătoare. Străzile sunt împodobite, iar o procesiune de oameni circulă încet prin tot orașul, purtând statuete reprezentând pe Fecioara Maria și Iisus Hristos. În aceste zile, se consumă o anumită mâncare, denumită pacoca, care este servită oricărui musafir care intră în casă. În Sâmbăta Mare, se celebrează un mic ritual care evoca sinuciderea, prin spânzurare, a lui Iuda. În Statele Unite, sărbătoarea este dominată de acest iepuraș (Easter Bunny), care aduce copiilor dulciuri și alte mici cadouri. Tradiția a impus deja, ca pe peluza din fața Casei Albe, însuși președintele să organizeze pentru prichindei ”White House Easter Egg Roll”, adică marea căutare a ouălor de Paști. Superstiția potrivit căreia hainele noi îmbrăcate de Paști aduc noroc pe tot parcursul anului, a luat, se pare, naștere în înalta societate a New York-ului, pe la mijlocul secolului XIX. În duminica Paștelui, cetățenii de onoare ai orașului ieșeau din bisericile de pe Fifth Avenue la țol festiv, lăsându-i cu gura căscată pe reprezentanții clasei sociale de mijloc, ca și cum aceștia din urmă ar fi asistat la o paradă. Aceasta se ține, anual, în duminica Paștelui pe Fifth Avenue, costumele fiind de la an la an mai trăznite.

Tatuaj cu henna

În Finlanda, copiii merg pe la vecini, deghizați, de obicei, în femei bătrâne sau chiar în vrăjitoare. Se vopesesc pe față cu funingene și merg cu ”colindatul” din casa în casă. Sunt răsplătiți cu bomboane și cu ciocolată, iar această tradiție (Virpominen) vine de la credința că, duhurile și vrăjitoarele își fac apariția între Vinerea Mare și noaptea de Paști. Această credință este, de fapt, relativ comună tuturor țărilor nordice, la fel ca și aceea că trebuie să te scoli foarte devreme în ziua de


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

17

Tradiții Paști pentru a vedea Soarele dansând. Din acest motiv, culoarea galbenă este cea mai folosită pentru decorațiunile pascale. Norvegienii au şi ei o tradiţie specială. În timpul sărbătorilor Pascale, aceştia citesc romane poliţiste. Editurile de presă tipăresc, din acest motiv, cărţi „de sezon”, în colecţia „Easter Thriller”. Unii locuitori din Franţa, prepară în cea de-a doua zi de Paşte o omletă uriaşă. Se folosesc, pentru asta, peste 4.500 de ouă. Toate magazinele și sediile comerciale sunt împodobite cu iepurași, pui, clopoței, pești din ciocolată. "Pești de aprilie" - în Franța, iepurașul este înlocuit cu pești și clopoței. Acesti pești își fac apariția în casele franceze încă de la 1 aprilie, copiii încercând să îi păcălească pe adulți lipindu-le pe spate hârtii cu pești desenați. "Clopotele zburătoare" este o altă tradiție importantă. Catolicii francezi cred că, în Vinerea Mare, toate clopotele zboară la Vatican, întorcându-se în prima zi de Paște, aducând cu ele o mulțime de ouă de ciocolată. Respectând această tradiție, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare și până în prima zi de Paște. Copiii se implică într-un joc în care aruncă ouăle în aer. Primul care a scăpat oul, a pierdut concursul. În anumite regiuni franceze, se spune că, iepurașul este cel care caută ouăle prin grădină și le aduce în cuiburile pregătite de copii în ajun. În Republica Cehă, a doua zi de Paşte este cunoscută drept „Lunea biciuirii”. Cu această ocazie, băieţii lovesc picioarele fetelor cu un bici împletit din nuiele. Se spune că, astfel, tinerele vor avea parte de sănătate şi frumuseţe. În schimb, fetele le oferă băieţilor ouă pictate şi leagă panglici în jurul biciului. „Scoppio del Carro” sau „Explozia căruţei” este o tradiţie din Florenţa, Italia. O căruţă veche este umplută cu artificii şi purtată pe străzile oraşului de 150 de soldaţi, muzicieni şi oameni ce poartă costume din secolul al XV-lea. În cea de-a doua zi a Paştelui, cardinalul Florenţei aprinde artificiile din căruţă. În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălării picioarelor. Se aleg 12 bărbați săraci din parohie, care simbolizează cei 12 apostoli, iar preotul, acționând ca Iisus Hristos, le spală picioarele. În Germania, se crede că termenul german ”Ostern” vine de la o zeiță anglo-saxonă din antichitate. De Paști, copiii rostogolesc ouă colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuțite ale fiecărui ou nespart. Tradiția cere să decorezi un copac (sau un arbust) cu ouă (Osterbaum). În noaptea de Paști, familia se strânge în jurul unui foc, simbol al soarelui și al primăverii. Și tot aici se consideră că a apărut iepurașul de Paști (Osterhase), care ascunde ouăle și ciocolata pe care cei mici trebuie să le caute în ziua de duminică. A doua zi de Paști, în Ungaria, băieții stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată și își urează noroc unii altora, iar fetele îi răsplătesc cu ouă vopsite în diverse culori sau pictate de mână cu motive geometrice și florale. Ouăle de Paști se vopsesc, în Bulgaria, în Joia Mare. Atunci, fiecare creștin duce un ou la biserică pentru a fi sfințit. Gospodarii își îngroapă acest ou în vie, despărțindu-se astfel, simbolic, de toate relele și necazurile pe care le-a avut în anul trecut. În Vinerea Mare se cumpără oale și farfurii noi, se plantează Foto:obiectiv.info dovlecei, pentru ca noua recoltă se fie mai ”dulce”. După Liturghia de Înviere, fiecare sparge câte un ou roșu de zidurile bisericii, ritual care continuă acasă, unde ouale sunt ciocnite de către membrii familiei. Se spune că, acela care a rămas, până la sfârșit, cu oul intact, va avea un an norocos, plin de bucurii. Pentru australieni, Sfintele Paști marchează sfârșitul sezonului de vară. Iepurașul a fost alungat din Australia din cauza pagubelor provocate de aceste rozătoare pe continentul sudic, fiind înlocuit, încet-încet, cu Bilby, un marsupial care a devenit, astăzi, simbolul acestei sărbători creștine. În Polonia, apa este elementul cel mai important. În a doua zi de Paști, prietenii se stropesc între ei cu apă, pentru spălarea păcatelor. Din această cauză, ziua mai e cunoscută și ca Śmigus-Dyngus, lunea udă. O altă tradiție poloneză este ca ouăle să nu fie doar vopsite, ci și decorate cu fire de lână. În Egipt, Postul Mare dureaza 55 de zile. În acest interval, nefiind îngăduit să se mănânce carne, pește, ouă sau lapte. Principalele alimente care se consumă sunt fructele și legumele. Duminica, bisericile sunt împodobite cu ramuri de palmier și flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apă sfintită, pe care le duc acasă și le păstrează pe întreg parcursul anului. Luni, în cea de-a doua zi de Paște, se sărbătorește un vechi festival al primăverii - oamenii ies în parc, în grădinile publice și fac schimb de ouă colorate.


18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su International

Reuniune strategică a experților la Malta Strategic meeting of experts to Malta Ultimele realizări pe plan strategic, în domeniul cercetării informaţiilor din ţara de origine, la nivelul BESA şi al Statelor Membre, au fost aduse la cunoștință în cadrul unei reuniuni strategice a experţilor, care s-a desfășurat, în perioada 09 - 10 aprilie 2014, la MALTA (La Valletta). Din partea instituției noastre, în calitate de expert, a participat subcomisarul de poliţie Felix David, coordonator naţional pe linia ”Informații în Țara de Origine” (ITO), din cadrul Direcţiei Azil şi Integrare. Prima zi a reuniunii a constat într-o trecere în revistă a rezultatelor activităţii Portalului european ITO, a modului de pregătire pe linia cercetării informaţiilor din ţara de origine din cadrul Curriculei Europene în domeniul Azilului şi, nu în ultimul rând, a rezultatelor misiunilor de asistenţă pentru Italia şi Bulgaria. La nivelul Biroului European de Sprijin privind Azilul au fost constituite patru reţele strategice pentru urmărirea evoluţiilor nivelului de securitate şi al respectării drepturilor omului din ţările de origine Siria, Somalia, Irak şi Pakistan. Nivelul de implicare al fiecărui Stat Membru a fost determinat de situaţia operativă, iar în acest caz România a optat să participe în cadrul reţelelor de experţi pentru Siria, Irak şi Pakistan, având în vedere că volumul practicii de la noi ar putea identifica tendinţe doar pentru aceste ţări. Încurajaţi fiind de posibile rezultate practice, responsabilii BESA au anunţat deschiderea de noi reţele pentru Afganistan (septembrie 2014), Iran (mai 2014) şi Federaţia Rusă (iunie 2014). Având în vedere ultimele evoluţii operative, România a manifestat interes în participarea cu experţi şi în cadrul reţelei strategice pentru Afganistan. În ce priveşte activitatea desfășurată până în prezent, toţi participanţii au manifestat o mulţumire faţă de rezultatele soluţiilor practice ale acestor reţele Doar poziţia Olandei a fost una sceptică, criticând lipsa de consistenţă sau de implicare a anumitor state. Trebuie subliniat totuşi că gradul de contribuţie al fiecărui Stat Membru în cadrul reţelei de experţi este direct proporţional cu nivelul de capacitate instituţională şi resurse umane, grad ce reflectă practica de la nivelul fiecărui stat membru. Câtă vreme cinci State Membre gestionează 75% din numărul total al solicitanţilor de azil este evidentă diferenţa de capacitate faţă de restul sistemelor naţionale de azil. Soluţia cu care au fost de acord toţi participanţii este creşterea gradului de implicare şi accentuarea eforturilor Statelor Membre în cadrul acestor reţele pentru unificarea practicii şi pentru rezultate concrete. Misiunile de cercetare la faţa locului, reuniunile de experţi bazate pe chestionarele privind practica fiecărui membru, listele de surse de informare şi informarea cu privire la diferitele produse de informaţii sunt tot atâtea soluţii care pot înlocui elaborarea unui raport de ţară de către BESA. În ideea continuării elaborării unor analize pe ţări de origine de către BESA, majoritatea statelor membre şi-au declarat dorinţa de implicare în procesul de elaborare a termenilor de referinţă şi de evaluare finală a publicaţiilor pe viitor, deşi aceste produse vor respecta drepturile de autor şi vor fi întocmite sub egida BESA. Deşi a fost susținută de Olanda, România, Cehia şi Irlanda, propunerea de implicare a societăţii civile în procesul de elaborare a unor rapoarte de ţară publice şi transparente emise de BESA, a fost respinsă de Franţa şi Germania, care au invocat faptul că, nivelul presiunilor exercitate de fenomenul azilului în ţările lor, ar determina influenţe nedorite, inclusiv în procesul de gestionare a politicilor privind azilul. Colaborarea cu societatea civilă asigură un grad necesar de legitimitate şi echilibru acordând acces egal la toate părţile implicate în procedura de azil, iar, în plus, resursele pe care societatea civilă le poate angaja, scutesc statele de cheltuieli suplimentare. Soluţia finală unanim acceptată, care are şi girul Comisiei Europene, este de confruntare a cuprinsului şi surselor materialului final, în cadrul unui grup de referinţă din care să facă parte reprezentanţi UNHCR, OIM şi ECRE. Analizând rezultatele utilizării Portalului European cu Informaţii din Ţara de Origine, la nivelul agenţiei europene BESA, există patru asistenţi tehnici care au reuşit conectarea bazelor de date din cadrul a şase state membre: Germania, Suedia, Franţa, Finlanda, Norvegia şi Danemarca. Până în prezent, portalul dispune de 106000 de documente informative şi 550 de utilizatori pe întreg continentul european. Se aşteaptă interconectarea bazei de date a Irlandei, în prima parte a anului 2014. O altă temă discutată, a fost activitatea de pregătire în cadrul Curriculei Europene în domeniul Azilului pe linia cercetării informaţiilor din ţara de origine. O serie de reprezentanţi au remarcat utilitatea modului ITO disponibil pe platforma electronică. În perioada 3 martie – 4 aprilie a.c., România a organizat, prin trainerul naţional, o sesiune de pregătire monitorizată de BESA în care au fost implicate cadre IGI, consilieri juridici ai Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi, ai ARCA, ai Serviciului Iezuit din România şi 3 specialişti din Republica Moldova. Reprezentanţii BESA au salutat implicarea României în desfăşurarea de astfel de sesiuni. Cristina PĂUNESCU


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

unt sub 20 de ani

Sumar ”Importanța Inspectoratului General pentru Imigrări este în creștere”

3

133 de ani de atesare documentară

4

„Şcoala altfel ” la Centrele Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil 6 Raport anual al Departamentului de Stat al SUA privind situația respectării drepturilor omului în România

8

”Dedic distincția întregii mele echipe”

11

Campionii de lângă noi

14

Taina Învierii Domnului în lumea întreagă

16

Reuniune strategică a experților la Malta

18

REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Cms. șef Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE insp. Ermina MIHAI, ag. pr. Mădălina NEAȚĂ (traducător), cms. șef Veronica Bălău (corectură) Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro I.S.S.N.- L 2344-5297

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine în e x c l u s i v i t a t e autorilor. Aceștia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate. Comitetul de redacție primește propuneri de contribuții la Revista ”Migrația și Azilul”.


Bi009  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you