Page 1

Uniunea Europeană

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări Newsletter edited by General Inspectorate

martie nr.8/2014

MIGRAŢIA ŞI AZILUL MIGRATION AND ASYLUM

8 Martie Ziua Femeilor de la Imigrări Immigration women's day

Programul General „Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii” FONDUL EUROPEAN PENTRU RETURNARE – RF/2012.02


2

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial Woman on Earth As I thought and looked through all the corners of memory to find a beginning regarding woman, I stopped again on EVA...! And if God made two people at the beginning of another world in EDEN, one of them was a woman. Lots of love, lots of attraction, and lots of temptation has spread Eve to Adam when they both heard the divine creator command to not touch the apple, and he, the man from the beginnings forgot her within the next moments. And how much agony followed, how much hard work after the expulsion from the Garden of Eden, how much

foto: terapress

sweat for finding food for the body made of earth clay?! All this were followed by the terrible tortures from "filthy garbage" where people serve their sins. Divine Love to man was so great, that he decided that eternal redemption of sins to be fulfill through the woman's hand, using divine power over of Mary of Nazareth for giving birth to a child , the Savior JESUS CHRIST. Two relevant-determining steps in human history EVA and MARIA, the first step representing people preading on earth and the second one salvation, the removal of agony to bring the light. Sure it is necessary to point out another wonder of the Creator of the universe: women’s perfection, harmony, her act of giving birth to children and then her role as MOTHER. Woman as a mother, woman as a lover, woman as a wife, woman as mother and engineer, wife and doctor, aviator, police woman, nun, here are a few of the wonderful roles that can not perform, biologically or otherwise by man. It is therefore appropriate to really appreciate and gratitude women, because she causes us joy, love, hope, patience, she gives us children, she makes us happy when us, men, want to return from exile to the balance of life necessary to go forward. This year, as nature comes back to life us, men-your colleagues would like to give you flowers, snowdrops and colchicum as spring symbol, admiring and appreciating you as mothers, wives, daughters, as professionals in areas where you work. Happy birthday women on Earth! With gratitude! GENERAL INSPECTOR Principal Police Quaestor 8th of March 2014

Ph.D. NELU POP


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial Femeia în lumea Pământului

Oricât m-am gândit şi am căutat prin toate ungherele memoriei şi nu numai pentru a mă putea agăţa de un fir de început legat de FEMEIE, m-am oprit tot la EVA…! Şi dacă DUMNEZEU a pus la un început de altă lume în EDEN doi oameni, unul dintre ei era femeie. Multă iubire, multă atracţie, multă ispită i-a răspândit Eva lui Adam, dacă amândoi au auzit porunca divinului creator de a nu pune mâna pe măr, iar el, omul dintru începuturi, a şi uitat-o în clipele următoare. Şi cât chin a urmat, câtă trudă după izgonirea din grădina raiului, cât a asudat omul pentru a-şi găsi hrana pentru trup din lutul pământului??!!! Toate acestea fiind urmate de chinurile groaznice din „ghena spurcată” unde-şi ispăşeau oameni după oameni păcatele. Iubirea Divină a fost atât de mare faţă de OM, încât a hotărât ca răscumpărarea de păcatele veşnice să se îndeplinească tot prin mâna femeii, aducând prunc făcut prin putere Dumnezeiască în trupul MARIEI din Nazaret, pe mântuitorul IISUS HRISTOS. Două etape relevante-determinante în istoria omenirii: EVA şi MARIA, prima de răspândire a omului pe Pământ, iar a doua de mântuire, de scoatere din agonie, de aducere la lumină. Sigur că se impune să scoatem în evidenţă şi o altă minune a Creatorului Universului: perfecţiunea femeii, armonia, fapta ei de a da naştere copiilor şi după aceea rolul ei de MAMĂ. Femeia ca mamă, femeia ca iubită, femeia ca soţie, femeia mamă şi inginer, femeia soţie şi medic, femeia aviator, femeia poliţist, femeia călugăriţă, iată numai câteva din locurile şi rolurile minunate pe care „unele” bărbatul nu le poate îndeplini nici biologic, nici altfel.

Inspector general Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP

Se cuvine aşadar să-i dăm femeii ce este al ei, ca apreciere şi recunoştinţă, pentru că ea ne produce bucurie, iubire, speranţă, răbdare, aşteptare, ea ne dăruieşte copii, ea ne face fericiţi atunci când noi, bărbaţii, dorim să revenim din surghiunul vieţii la echilibrul necesar pentru a merge înainte. În acest an, odată cu reînvierea naturii primăvăratice, noi, bărbaţii-colegi ai dumneavoastră, vă oferim tuturor ghioceii şi brânduşele pământului românesc, admirându-vă şi apreciindu-vă ca mame, soţii, fiice, ca profesioniste în domeniile în care vă desfăşuraţi activitatea. La mulţi ani femeilor din lumea Pământului! Cu gratitudine!

8 Martie 2014

3


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Topicality Şeful Agenţiei Europene de Sprijin pentru Azil în vizită la Inspectoratul General pentru Imigrări Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, chestor principal de poliţie dr. Nelu POP a primit, în data de 6 martie a.c., o delegaţie a Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA), condusă de către directorul executiv domnul dr. Robert K. Visser. Discuţiile de documentare s-au axat pe activităţile practice de cooperare dintre Agenţie şi autorităţile cu atribuţii pe linie de azil din România. Printre altele, a fost prezentată capacitatea României în ceea ce priveşte azilul şi recepţia solicitanţilor de azil. Programul a inclus o vizită la Direcţia Azil şi Integrare - Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti. În cursul vizitei, membrii delegaţiei au mai avut o întrevedere şi cu structurile Gărzii de Coastă în cadrul căreia au fost abordate teme privind cooperarea dintre Inspectoratul General pentru Imigrări şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. În cadrul întâlnirilor cu autorităţile române, dr. Robert K. Visser şi-a exprimat aprecierea cu privire la cooperarea foarte activă a României cu Agenţia şi la gama largă de activităţi realizate pentru sprijinirea altor state membre, apreciind că „România rămâne un actor activ în regiune şi un partener de implementare al B.E.S.A.” Istoric: Regulamentul nr.439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 mai 2010 privind înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil a intrat în vigoare pe 18 iunie 2010. Ceremonia de inaugurare a Biroului a avut loc la data de 19.06.2011. Misiunile Biroului European de Sprijin pentru Azil sunt următoarele: facilitarea şi coordonarea cooperării practice în materie de azil între statele membre, acordarea sprijinului operaţional eficient statelor membre care se confruntă cu presiuni deosebite în ceea ce priveşte sistemele naţionale de azil, furnizarea asistenţei ştiinţifice şi tehnice pentru elaborarea politicii şi legislaţiei UE, în toate domeniile care au un impact direct sau indirect asupra azilului. On 6th of March 2014, the Executive Director of EASO, dr. Robert K. Visser, visited the Asylum and Integration Directorate within the Romanian General Inspectorate for Immigration and was extensively briefed on the actual situation of asylum in Romania. Discussions focused on the practical cooperation activities between the Agency and the asylum authorities of Romania. Among others, a description of the Romanian capacity on asylum and reception as well as the national operational preparedness was presented. Programme included a visit of the premises of the Reception and Procedure Centre for Asylum Seekers in Bucharest, where the comprehensive chain of the asylum procedure was illustrated. The Executive Director of EASO also spoke with the Secretary of State for EU Affairs in the Ministry of Internal Affairs of Romania and visited the Constanta Harbour, where meetings with the Romanian Coast Guard and the Romanian Immigration General Inspectorate representatives were held. During his encounters with the authorities, dr. Robert K. Visser expressed his appreciation for the very active cooperation of Romania with the Agency and the wide-range of activities developed in support of other Member States. Romania remains an active


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

5

Actualitate În perioada 5 – 7 martie 2014, o delagție BESA, condusă de dl. dr. Robert Visser – director executiv a efectuat o vizită de documentare și evaluare la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Within 5 to 7 March 2014, an EASO delegation lead by Mr. Dr. Robert Visser – CEO, carried out a documentation and evaluation visit on the premises of General Inspectorate for Immigration.

Discuțiile de documentare s-au axat pe activitățile practice de cooperare dintre Agenție și autoritățile cu atribuții pe linie de azil din România. Printre altele, au fost prezentate capacitatea României în ceea ce privește azilul și recepția solicitanților de azil.

Documenting discussions focused on practical cooperation activities between the Agency and the authorities dealing with asylum in Romania. Among other things, were presented Romania's capacity regarding asylum and reception of asylum seekers.

Programul a inclus o vizită la Direcția Azil și Integrare – Centrul de Cazare și Proceduri de Azil București.

The agenda included a visit to the Asylum and Integration Directorate Bucharest Accommodation and Asylum Procedures Center. European official also had a meeting with Secretary of State, coordinator of Schengen Department, on the premises of Ministry of Internal Affairs.

Oficialul European a avut de asemenea o întâlnire la MAI cu secretarul de stat care coordonează Departamentul Schengen. În cadrul întâlnirilor cu autoritățile române, dr. Robert Visser și-a exprimat aprecierea cu privire la cooperarea foarte activă a României cu Agenția și la gama largă de activități realizate pentru sprijinirea altor state, apreciind rolul activ al României în regiune și pregătirea structurilor de specialitate pentru gestionarea unui aflux mai mare de imigranți și solicitanți de azil.

During meetings with the Romanian authorities, Dr. Robert Visser expressed appreciation for the very active cooperation of Romania with the Agency and the wide range of activities undertaken to support other states appreciating Romania’s active role in the region and preparation of specialized structures to manage a large influx of immigrants and asylum seekers.

Stimate domnule Inspector General Pop, Stimate domnule director Babău, Vă scriu pentru a vă mulţumi pentru întâlnirea foarte interesantă pe care am avut-o săptămâna trecută când am vizitat sediul Direcţiei Azil şi Integrare din cadrul IGI. Am apreciat în mod special discuţiile bune şi constructive pe care le-am avut la Bucureşti, precum şi prezentarea detaliată cu privire la situaţia actuală în materie de azil din România. Am fost surprins, în mod pozitiv, şi mulţumit să constat existenţa unui plan detaliat în materie de urgenţe. Schimbul de opinii cu echipa dvs. mi-a confirmat convingerea că putem beneficia reciproc de schimbul de informaţii şi de identificarea şi punerea în comun a celor mai bune practici în domeniul azilului. Ca un pas următor, intenţionăm să organizăm un grup de lucru pe linie de cooperare practică pe tema planificării în materie de urgenţe în luna mai 2014, unde exemplul pregătirilor autorităţilor române din punct de vedere operaţional ar putea fi prezentate ca bună practică în domeniu. Aş dori sa-mi exprim mulţumirea pentru excelenta organizare şi întâmpinarea călduroasă de care am beneficiat pe parcursul vizitei în România. Aşa cum am menţionat, apreciez foarte mult contribuţia dvs. activă cu experţi înalt calificaţi la activităţile BESA, dezvoltată pentru sprijinul celorlalte state membre. România rămâne un actor activ în regiune şi un partener de implementare al BESA. În continuarea aceleiaşi colaborări excelente. Al dumneavoastră, Robert K. Visser - Director Executiv


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Events Rezultatele obţinute prin Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii The Outcomes of Solidarity and Management of Migratory Flows General Programme

Direcţia Schengen și Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.) au organizat, în data de 12 martie 2014, conferinţa pentru promovarea şi diseminarea rezultatelor obţinute prin implementarea Programelor anuale 2011 aferente Programului General „Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii”. Schengen Directorate and General Inspectorate for Immigration (GII) organised on 12th of March the conference for promoting and disseminating the outcomes of implementation of 2011 Annual Programmes afferent to “Solidarity and Management of Migratory Flows” General Programme. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Tohăneanu a afirmat, în acest cadru, că gradul de absorbție pentru Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii a fost de 73,51%, ceea ce reprezintă un procent foarte bun. Domnia sa a precizat că programul ne-a oferit ocazia de a avea schimburi de bune practici cu reprezentanți ai Germaniei și Poloniei - țări care au o bogată experiență în domeniul atragerii fondurilor europene, parteneriate pe care trebuie să le dezvoltăm. În ceea ce privește viitoarea perioadă de programare, 2014-2020, oficialul a menționat că România, prin Ministerul Afacerilor Interne, a fost primul stat din Uniunea Europeană care a trimis programele naționale către Comisia Europeană referitoare la componentele frontieră și vize, cooperare polițienească, precum și azil, migrație și integrare. La conferință au participat reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, ce au asigurat, împreună cu I.G.I. şi Direcţia Schengen, implementarea Programelor şi jurnalişti. Programele anuale 2011 aferente celor trei Fonduri au fost implementate prin intermediul a 20 de proiecte, fiind utilizate fonduri în valoarea totatlă de aproximativ 3,45 milioane euro. Durata de implementare a fost de 12 luni, respectiv 01.07.201230.06.2013. Din Fondul European pentru Refugiaţi au fost finanţate actiuni precum: acordarea de asistenţă juridică pe parcursul procedurii de determinare a unei forme de protecţie pentru 1218 solicitanţi de azil, acordarea de asistenţă şi servicii specifice integrării sociale pentru 370 beneficiari ai unei forme de protecţie în România, acordarea de asistenţă socială şi medicală pentru 761 solicitanţi de azil, sprijinirea mecanismului de gestionare a informaţiilor privind ţările de origine, prin administrarea și actualizarea portalului dedicat și instruirea utilizatorilor, dezvoltarea și actualizarea de pagini web dedicate proiectelor și problematicii azilului din Romania. Din Fondul European de Integrare a Resortisanţilor Ţărilor Terţe au fost finanţate acţiuni precum: acordarea de asistenţă şi servicii specifice integrării sociale pentru 656 străini cu şedere legală, sprijinirea activităților de cercetare în domeniul integrării sociale a străinilor din Romania prin realizarea unei campanii media (spot audio-video, bannere, afişe, panouri de tip city light, presă scrisă), publicarea și diseminarea în rândul comunităților de străini din România și autorităților/organizațiilor relevante a revistei ”Migrant în România” (32.000 ex.) și suplimentului ”Accent basarabean” (8.000 ex.), dezvoltarea și actualizarea de pagini web dedicate proiectelor și problematicii străinilor din România, sprijinirea activității de mediatori interculturali în medierea relațiilor între comunitățile de străini și autoritățile publice. Din Fondul European de Returnare au fost finanţate acţiuni precum: acordarea de asistenţă socială pentru 422 străini care au făcut obiectul unei decizii de returnare, acordarea de asistenţă juridică pentru 201 străini care au făcut obiectul unei decizii de returnare, acordarea de asistenţă specifică şi repatrierea voluntară asistată a 230 de străini care au făcut obiectul unei decizii de returnare sau care şi-au exprimat această opţiune, din care 45 de persoane au beneficiat de asistenţă de reintegrare în ţările de origine, returnarea forţată a 503 străini care au făcut obiectul unei decizii de returnare în 38 de ţări terţe, prin intermediul a 279 misiuni de escortare; 55 misiuni au fost de returnare voluntară asistată, instruirea a 530 de reprezentanți ai structurilor MAI, judecători, procurori, avocați, interpreți, precum și reprezentanți ai ONG-urilor, organizarea de consultări cu reprezentanții ambasadelor și autorităților relevante din nouă țări terțe, în susținerea mecanismului de cooperare cu ţările terţe, achizitia a patru autovehicule utilitare pentru deservirea centrelor de cazare a străinilor luaţi în custodie publică.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

7

Evenimente Vizită de studiu din Belarus privind exemplele de bune practici ale I.G.I. Study visit of Belarus on GII examples of good practice Inspectorul general adjunct al Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar şef de poliţie Păun Iordache a primit, în perioada 25—27 martie a.c., o delegație a Ministerului de Interne din Belarus, condusă de către domnul colonel Aleksey Begun, şeful Departamentului Cetăţenie şi Migraţie. Deputy General Inspector of the General Inspectorate for Immigration, Police Chief Commissioner Paun Iordache on March 25 to 27, received a delegation of the Belarusian Interior Ministry, headed by Colonel Aleksey Begun, Head of Citizenship and Migration Department. Vizita de documentare a avut ca obiectiv sprijinirea structurii de Cetăţenie şi Migraţie din Republica Belarus în procesul de armonizare a legislației privind azilul și migrația în concordanţă cu acquis-ul comunitar în domeniu. Membrii delegaţiei au vizitat direcţiile de profil din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, unde au făcut cunoștință cu procedurile de lucru în domeniu şi cu exemplele de bune practici derulate la nivelul instituţiei. Discuțiile s-au axat pe prezentarea experienței părții române, dobândită în activitatea de gestionare a fenomenului migraționist, cu accent pe aplicarea directivelor europene la nivel național privind azilul și migrația. Vizita de studiu se înscrie în cadrul cooperării bilaterale derulate sub egida Programului TAIEX al Comisiei Europene.

Primul Centru Cultural Multifuncțional de integrare First Multifunctional Cultural Centre of Integration

Sub sloganul ”Locul în care ne întâlnim”, asociațiile JRS România și Novapolis au inaugurat, la data de 24 martie a.c., Centrul Cultural Multifuncțional ”My Place”. Under the umbrella of “The Place where We Meet”, JRS Romania and Novapolis, on 24 of March 2014 inaugurate the Multifunctional Cultural Centre “ My Place”. Deschis în sectorul 4 al Capitalei, în strada Mr. Ilie Opriș, nr.54, centrul cultural multifuncțional este primul de acest gen din România destinat comunităților de străini care susțin o gamă largă de activități în domeniul cultural, recreațional și educațional. Participanții vor avea ocazia să se alăture unor ateliere de creație, seminarii pe diferite teme de interes, activități sportive, expoziții, seri culinare, întâlniri tematice, alte evenimente la cerere. Toate demersurile întreprinse aici vor facilita integrarea străinilor în România și vor promova valorile acestora pentru construirea unei comunități solidare. Activitățile constituie, în același timp, un punct de sprijin pentru asociațiile și comunitățile de străini care activează în domeniul integrării. Evenimentul de promovare este organizat în cadrul proiectului ”My Place - Centrul Cultural Multifuncțional – o punte pentru integrarea RTT în România”, finanțat din Fondul European de Integrare a resortisanților țărilor terțe, prin Programul General ”Solidaritatea și Gestionarea fluxurilor migratorii” al Uniunii Europene, gestionat în România de Ministrul Afacerilor Interne - Direcția Schengen și Inspectoratul General pentru Imigrări. (Ermina MIHAI)


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Events

Integrarea - subiect de interes pentru comunitatea din Şomcuta Mare Integration – subject of interest for Somcuta Mare community

Între vis şi realitate, reprezintă o formulă care poate fi abordată diferit, în funcţie de interesul şi priceperea fiecăruia. Realitatea trăită/experimentată de unii poate reprezenta un vis pentru alţii. Liniştea şi bunăstarea din imediata apropiere este privită de unii ca fiind ceva normal şi firesc, în timp ce pentru alţii reprezintă un vis. Libertatea de mişcare, nepreţuită de unii, este considerată de alţii drept bunul cel mai de preţ. Şi exemplele ar putea continua. Aceste situaţii antitetice, omniprezente în relatările beneficiarilor unei forme de protecţie, au fost punctul de plecare pentru organizarea unei dezbateri pe tema integrării, găzduită de Centrul Regional Maramureş. Scopul a fost acela de a creşte şansele de integrare a beneficiarilor protecţiei internaţionale, printr-un dialog direct cu reprezentanţii comunităţii. Întâlnirea faţă în faţă şi percepţia reciprocă prin mesaj au fost considerate de cei prezenţi drept un experiment reuşit, dar şi o bună metodă de apropiere între comunitate şi beneficiarii protecţiei internaţionale. Definirea şi explicarea unor termeni precum solicitant de azil, refugiat, protecţie internaţională, integrare a stârnit interes pentru reprezentanţii administraţiei locale, jurnalişti, agenţi economici, profesori şi elevi ai Liceului “Ioan Butean” din Şomcuta Mare, însoţiţi de doamna director adjunct Claudia Dragoş. Răspunsuri pentru întrebările apărute în cadrul dezbaterii au oferit angajaţii Centrului Regional Maramureş, beneficiarii unei forme de protecţie şi solicitanţii de azil prezenţi la eveniment. Lecţia de integrare s-a transformat uşor, uşor într-o lecţie de viaţă, deoarece reprezentanţii comunităţii din Şomcuta Mare îi privesc pe beneficiarii protecţiei internaţionale cu alţi ochi şi nu doar ca simpli trecători prin localitatea lor de domiciliu. Beneficiul dialogului intercultural constă în acceptarea şi înţelegerea beneficiarilor protecţiei internaţionale şi implicit a solicitanţilor de azil ca oameni cu vise, speranţe şi dorinţe pentru o viaţa mai bună, mai liniştită. Invitaţia la dialog pe tema integrării a constituit un bun prilej de prezentare a centrului şi a unor date statistice înregistrate pe linie de integrare în perioada ianuarie – decembrie 2013. Astfel, în perioada de referinţă, instituţiile abilitate din Maramureş au acordat protecţie internaţională pentru 27 de persoane (20 de bărbaţi şi 7 femei), ceea ce înseamnă aproximativ 32% din totalul cererilor depuse. Cei prezenţi au apreciat procentul de admisibilitate de 32% ca fiind unul redus, în condiţiile în care, până să participe la dezbatere, informaţia generală era că statul român acordă protecţie internaţională tuturor celor care solicită acest lucru. (Simona CHIORAN)


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

8 Martie În luna martie, iubim femeile din I.G.I. On March, We Love G.I.I. Women Odinioară, se vorbea doar despre soție, mamă, iubită, soră... Cu timpul, tovarășa de viață s-a transformat și în cea de muncă. Pentru a câștiga acest loc în societate, femeia, căci despre ea este vorba, a muncit cot la cot cu barbatul, chiar dacă, în continuare, acasă o așteptau aceleași sarcini. Stau mărturie aducerile aminte ale colegelor noastre care și-au început cariera într-o structură militară, fiind înregistrate printre primele femei înscrise la Academia de Poliție. Una dintre acestea, comisar șef Rozina Cojoacă, ne spune povestea unei cariere în I.G.I. Once upon a time, there was a wife, a mother, a loved one, a sister…With time passing, the life comrade turned into work comrade also. In order to get this place within the society, women worked in the same conditions with men, even if at home she had further similar tasks. Our colleague’s memories, whom started their career in a military system, being one of the first woman attending Police Academy’s courses, prove it. One of them, Chief Commissioner Rozina Cojoaca, tells us the story of a carrier within G.I.I.. ”23 August 1985 - Academia de Poliţie Al.I.Cuza (pe atunci Școala Militară de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne) îşi deschide porţile pentru a doua promoţie de femei ofiţer. După trei ani de pregătire, un număr de 34 de tinere selectate din toate judeţele ţării, sunt repartizate în diferite structuri ale ministerului şi pornesc, cu elanul specific vârstei, să demonstreze că pot profesa într-un domeniu unde, la vremea aceea, părea imposibil de pătruns pentru o femeie. Şi multe dintre ele au reuşit, dovadă că şi în prezent această instituţie pregăteşte anual sute de fete. Pot spune că am fost una dintre fetele norocoase din această promoţie. Am fost repartizată la Serviciul Paşapoarte al Municipiului Bucureşti, o structură a M.A.I. cu un colectiv de oameni minunaţi şi faptul că eram femeie nu a fost niciodată un impediment. Îmi amintesc, cu plăcere, de ziua când m-am prezentat la acest serviciu – începea un capitol al vieţii mele, ce urma să mă definească. Pot spune că, în afara perioadei de pregătire, adică liceul şi şcoala militară, aproape toată viaţa mea s-a desfăşurat în cadrul acestei instituţii chiar dacă s-a numit Direcţia pentru Străini şi Probleme de Migrări, Autoritatea pentru Străini, Oficiul Român pentru Imigrări, şi, în fine, Inspectoratul General pentru Imigrări. Indiferent de schimbările din această unitate, muncind şi trăind corect am reuşit să-mi fac o carieră din care nu aş schimba nimic. La 24 de ani ştiam prea puţin despre viaţă dar îmi doream aşa de multe de la ea! Fiecare om are un drum în viaţă, cel hărăzit de Dumnezeu, trebuie să ţi-l faci cît mai neted şi să trăieşti cât mai frumos. Pentru că parfumul florilor nu izvorăşte din plante veştede, noi oamenii trebuie să ne menţinem sufletul viu, treaz, bogat în trăiri şi să dorim să aducem şi în sufletul celor din jurul nostru o rază de bucurie. Momentul decembrie 1989 m-a găsit tot aici şi s-a dovedit a fi începutul unei perioade foarte dificile pentru lucrătorii acestei instituţii. În timp ce toţi românii se bucurau de unul din drepturile câştigate la acel moment - libertatea deplină de a călători în afara graniţelor ţării, noi cu greu pridideam să le eliberăm documentele de călătorie, rămânându-ne din ce în ce mai puţin timp să ajungem acasă la familii (chiar şi pe perioada nopţii). Pentru a face faţă situaţiei, ne-am impus o muncă normată (cel puţin 100 de paşapoarte pe zi pentru fiecare lucrător) fără de care însă nu ne-am fi descurcat. Nimeni nu a cerut vreo compensaţie pentru aceste eforturi, totul a decurs de la sine chiar dacă nu au lipsit mici incidente sau ameninţări de genul ,,dacă nu-mi daţi paşaportul pe loc, îmi tai gâtul’’, provocate în general de cetăţenii romi. Astfel de situaţii ca şi multe altele

9


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

8 Martie au fost rezolvate cu mult tact şi diplomaţie din partea noastră a lucrătorilor, pentru că dacă nu te naşti sau nu poţi să-ţi cultivi aceste componente nu poţi lucra cu publicul. În plus, atâta vreme cât respecţi legea, ameninţările de orice natură nu au cum să te afecteze. Dacă, până în anul 1989, Serviciul Paşapoarte –Bucureşti avea un birou care desfăşura activităţi pe linie de străini format din câţiva lucrători şi cam tot atâţia străini în evidenţă, după anul 1990, şi aici s-au produs transformări instituţionale majore. Numărul străinilor a început să crească în mod simţitor şi lucrurile s-au complicat şi în acest domeniu, nu neapărat din cauza volumului de muncă ci mai mult a faptului că legislaţia în domeniu era una mai mult decât depăşită - Legea nr.25/1969. Pentru că şi aici era nevoie de ofiţeri cu experienţă, în anul 1991, am acceptat provocarea de a lucra şi în acest domeniu. Nu am ratat nicio categorie de străini - studenţi, rezidenţi, turişti, comercianţi, solicitanţi de azil, refugiaţi. Nu este deloc uşor să relaţionezi cu oameni de religii diferite, concepţii diferite, unii foarte tineri, alţii vârstnici şi să aplici o legislaţie cu mult depăşită. Până când s-a amenajat un spaţiu pentru cazarea temporară a străinilor depistaţi cu şedere ilegală care urmau să fie returnaţi, am împărţit cu aceştia spaţiul de lucru, de multe ori pachetul de mâncare de acasă şi am respirat acelaşi aer. Majoritatea erau oameni paşnici care, din diferite motive, îşi trăiau dramele departe de ţara şi familiile lor. Noţiunea de centru de cazare pentru străini la vremea respectivă era de domeniul viselor. Cu timpul s-au rezolvat toate neajunsurile iar legislaţia a fost modificată. În astfel de condiţii să tot lucrezi! Viaţa noastră este o ladă de zestre în care aşezăm, de-a lungul timpului, bucuriile şi tristeţile, victoriile şi înfrângerile, oamenii şi lucrurile, tot ce ne-a marcat anii şi, ca să nu se aşeze praful peste ele, mai scoatem din când în când o întâmplare. Alături de colegi am foarte multe amintiri plăcute chiar dacă la vremea respectivă nu mi se păreau deloc aşa. Nu de puţine ori m-am confruntat cu documente de călătorie false şi, pentru că nu exista o instituţie care să confirme oficial acest lucru, singura soluţie era să-l determin pe străin să recunoască. Nu era deloc uşor. Alteori, chiar dacă documentele erau originale, în mod vizibil ascundeau alte fapte infracţionale foarte greu de dovedit. Mi s-a prezentat de exemplu, în ghişeu, un document original cu fotografia persoanei aflată în faţa mea dar datele de identitate ale altei persoane. Ajunsesem la această concluzie după ce am verificat tot drumul parcurs de persoană, inclusiv punctele de frontieră prin care a trecut. Am determinat-o să–mi prezinte documentul cu adevărata ei identitate pe care îl avea asupra sa. Altă dată am primit un certificat de naştere absolut original dar care ascundea o tranzacţie de 3000 de mărci pentru cumpărarea unui copil, cetăţean român, în vârstă de numai 7 zile. Ca să evite parcursul greoi al unei adopţii, cetăţeanul german a recunoscut că este tatăl unui copil născut în România pe care dorea să-l scoată din ţară prezentând şi acceptul mamei. Aceasta era o tânără studentă care nu a ştiut că este victima unei escrocherii. I-am demonstrat că la momentul concepţiei copilului nu se afla în România iar mama copilului nu a părăsit niciodată teritoriul ţării (nu solicitase niciodată eliberarea unui paşaport). Exemplele pot continua. Chiar dacă aceste cazuri au fost preluate de alte instituţii cu atribuţii pe linia cercetărilor, contribuţia instituţiei noastre a fost recunoscută în articolele publicate pe această temă în presa din aceea perioadă. Aşa au apărut satisfacţiile şi am uitat greutăţile. Nu mi-am dorit niciodată să obţin o funcţie de conducere, tot ce mi-am dorit a fost ca la sfârşitul fiecărui an de activitate să obţin calificativul ,,foarte bine’’ şi să spun cât mai mult timp cu plăcere ,,lucrez tot la Imigrări’’. Satisfacţia mea este că întradevăr am reuşit! Din anul 2005 am părăsit ghişeul de lucru cu publicul, era cazul ca şi alţii să înveţe să lucreze cu factorul uman şi acest lucru nu se învaţă peste noapte. În prezent asigur activitatea permanentă a Grupului de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia și experienţa mă ajută să am un dialog profesional cu reprezentanţii unor instituții civile. În toată această perioadă a trebuit să mă achit şi de toate obligaţiile impuse de statutul de mamă, un statut care nu-ţi permite nici cea mai mică pauză. Astăzi, mă mândresc cu o fiică de 27 de ani care, chiar dacă nu a îmbrăţişat cariera militară ca şi părinţii ei, este un om împlinit în alt domeniu. Întreaga mea carieră a fost cladită pe principii de la care nu am abdicat niciodată, precum şi pe ideea că munca mea în cadrul instituţiei reprezintă cartea de vizita pe care să o pot prezenta mereu cu mândrie. Trenul ,,Imigraţiei’’ va trebui să oprească inevitabil şi pentru mine. Acel moment nu este foarte departe (data exactă o va stabili numai Dumnezeu), de un singur lucru sunt foarte sigură: voi coborî cu fruntea sus, cu conştiinţa împăcată că închei o carieră fără pată, iar în urma mea las o echipă de profesionişti, o mare calitate umană, alături de care am construit multe lucruri frumoase”.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Page 11

8 of March

Succesul unei meserii depinde, în mare măsură, de diversitatea de opinii acceptate. Precum în orice instituție publică care se respectă, și Inspectoratul General pentru Imigrări se poate lăuda cu femei de succes. Deciziile, cunoștințele și felul lor de a vedea lucrurile au contribuit substanțial la bunul mers al activității. Rezervăm acest loc pentru a vă face cunoștință cu reușitele câtorva dintre colegele noastre. Regretăm că spațiul revistei este mult prea sărac pentru a cuprinde activitatea întregului colectiv de sex feminin. The success of a job depends mostly on diversity of accepted opinions. As in all respectful public institutions GII is proud of its successful women. The decisions, the knowledge and their way of perception of things substantially contributed to the proper function of its activities. On this occasion we will get acquitted to a part of the success of our colleagues. We regret the fact that our editorial is to small for covering the activity of our entire female personnel.

”Bărbații crează prin imaginație, însă femeile crează prin iubire” “ Men create through imagination, women create through love” Rabindranath Tagore ”Fiecare cădere m-a făcut mai puternică” Prima purtătoare de cuvânt din Ministerul Afacerilor Interne, comisar șef Iulia Nastasia conduce, din septembrie 2007, Serviciul Autorizații și Permise de Ședere în Scop de Muncă. Se mândrește cu un colectiv unit care oricând ar face sacrificii pentru ea. A trecut însă și prin multe greutăți, dar a luptat mereu să o ia de la capăt, cu aceleași resurse. Prietenii și colegii i-au fost mereu alături, chiar dacă ea spune că ”unele uși le-a închis din orgoliu, altele pentru că nu duceau nicăieri”. A terminat Academia de Poliție, profil informații în 1988. Din 1992 s-a transferat de la S.R.I. la M.A.I., lucrând pe linie de străini, fie că erau imigrări, fie poliție de frontieră. În perioada 1996-2002 a fost purtătoare de cuvânt la Direcția pașapoarte, străini și poliție de frontieră. Consideră că această meserie i s-a potrivit ca o mănușă pentru că este extrem de comunicativă, prietenoasă și, peste toate, își dorea enorm o carieră. Numai că, pe linia de relații publice nu se mai întrevedea nici o scară care să o ajute să urce. Fire statornică, atât la serviciu, cât și în familie, și-a dorit să rămână în instituție. Așa se explică ascensiunea în meserie. În viața privată, nu este foarte convinsă de succes: ”de multe ori am trecut prin infern sau prin clipe de coșmar sperând că voi descoperi paradisul....” mărturisește doamna comisar șef. Totuși este o mamă fericită cu un băiat care a împrumutat de la ea talentul de a iubi frumosul, fiind student la arte plastice. Dacă o întreabați despre calități, nu prea știe să se laude. ”Sunt orgolioasă, încăpățânată, doresc să aflu adevărul cu orice preț, am nemulțumiri personale care nu îmi dau pace, am neîmpliniri.... Dar fiecare cădere m-a făcut mai puternică”. Pe scurt, este descrierea unei luptătoare care, deși nu vrea să recunoască, a răzbit în viață și... continuă să lupte. Când nu va mai avea unde să se refugieze, o va găzdui minunanta ei grădină cu zeci de specii de flori pe care și-a sădit-o cu dragostea cu care a construit totul.

”Familia este cel de-al doilea job unde nu eşti plătit cu bani, ci doar cu fericire” Absoventă a Facultății de Management, comisar șef Gabriela Vasile s-a desăvârșit ca ofițer, timp de zece ani, la Evidența Populației din cadrul D.G.P.M.B.. Din 2002 lucrează la imigrări, un domeniu care a atras-o mereu. A fost ofițer de interviu timp de patru ani, apoi șefă la Biroul Reîntregirea Familiei, iar din anul 2007 se află la comada Serviciului Cetăţeni Comunitari. Are în portofoliu mii de dosare rezolvate, de la cele mai simple, până la cele mai complexe. Colegii o admiră pentru că știe să asculte și cunoaște posibilitățile fiecăruia de a duce la bun sfârșit un caz. Pentru toate acestea este foarte iubită dar, în același timp, inspiră și teamă celor care nu o ascultă. Nu numai cariera este un motiv de laudă, ci și viața personală: ”Sunt căsătorită și am o fată studentă în anul I la U.M.F. – Medicină Generală de care sunt foarte mândră” recunoaște domana comisar șef. Discretă, cu un farmec aparte, răspunde cu mult drag când o întrebi despre carieră sau familie. ”Familia este cel de-al doilea job unde nu eşti plătit cu bani, ci doar cu fericire – mărturisește șefa Serviciului Cetățeni Cominitari. Ambele joburi necesită timp și energie, dar între ele trebuie să existe un echilibru pentru că fiecare sunt importante. Femeile sunt implicate la fel de mult în activităţile profesionale dar mai mult în viaţa de familie și au nevoie de sprijin. În tot ce am făcut am solicitat şi am primit sprijin din partea persoanelor dragi. Dacă la serviciu sunt nevoită să stabilesc şi să respect termene limită, aşa am făcut şi în viaţa personală”.


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interview Cu o experiență de 28 de ani, comisar șef Magda Ionescu este modelul multor tinere care lucrează în Inspectoratul General pentru Imigrări. Echilibrată, înțelegătoare, elegantă, șefa Serviciului Admisie a învățat, de-a lungul anilor, să nu renunţe la nimic, să lupte pentru a avea cea mai bună echipă de profesioniști și să se bucure pentru fiecare succes. Armonia care și-a creat-o între carieră și familie i-a asigurat un echilibru în viață și puterea de a trece peste orice obstacol.

”Educaţia şi disciplina contează enorm” “Education and discipline counts enormously”

With an experience of 28 years of work, chief commissionaire Magda Ionescu is the model of many young females within GII. Well balanced, understanding, elegant, the Head of Admission Service learned with time passing not to give up, to fight for the best professional team and to enjoy every success. The harmony, that she has created, between family and career, ensured equilibrium in life and the power of overcoming any obstacles.

Sunteţi managerul Serviciului Admisie de aproape 10 ani. Există vreo diferenţă între activitatea pe care o făceaţi cu zece ani în urmă şi acum? Da, există diferenţe majore, lucru sesizabil la întreaga activitate a IGI. În primul rând că această structură nu exista. Demersurile României de aderare la UE, recunoaşterea beneficiilor pe care le aduce economiei şi culturii unei ţări migraţia legală şi problematica conexă acestui fapt au constituit motive de reconsiderare a activităţilor desfăşurate la nivelul ApS, fapt ce a condus la crearea unor structuri funcţionale necesare punerii în practică unui management eficient al fenomenului imigraţiei pe teritoriul României. Având în vedere că actul normativ care stabileşte regimul juridic al străinilor a intrat în vigoare la începutul anului 2003, toate activităţile privind stabilirea condiţiilor de acordare a vizelor, desfăşurate de mine şi de colectivul pe care l-am condus, în această perioadă, au fost permanent adaptate actelor normative interne şi normelor europene. Prima categorie de evidenţe, în format electronic, din Sistemul informatic de management al străinilor (SIMS), a fost cea privind cererile de viză, astfel că am fost structura care a lucrat „on-line” încă de la crearea aplicaţiei. Ulterior, după cum ştiţi, aplicaţia sa dezvoltat continuu, astfel încât acum nu putem lucra fără SIMS, indiferent care este specificul muncii desfăşurate. Care este secretul unui manager bun, mereu tânăr? O „reţetă” sau o formulă standard pentru a fi un bun manager, nu cred că există. Stă în puterea fiecărui conducător să fie eficient, să găsească suficiente resurse interioare pentru acest lucru. Totuşi, respectarea conduitei profesionale, a unui set de principii şi a unor reguli de bun simţ îl ajută foarte mult pe manager în cariera sa. Aplicarea normelor moderne ale managementului, lucrul în echipă, apropierea de oameni, comunicarea permanentă, atât pe orizontală, dar şi pe verticală, încrederea în personalul din subordine, buna receptare a noutăţilor din domeniu, consultarea cu lucrătorii serviciului şi cu factorii de decizie pentru luarea hotărârilor importante bunului mers al structurii, experienţa în domeniu şi acordarea de credit tinerilor sunt tot atâtea motive ce pot asigura succesul unui manager. După cum ştiţi, în echipa mea lucrează omeneni tineri. Media de vârstă este de aprox. 35 de ani. Personalul tânăr care a venit să lucreze în acestă structură, fie absovenţi ai Academiei de Poliţie, fie tineri angajaţi din sursă externă, a fost încurajat, determinat să rămână în această echipă de atmosfera pe care au găsit-o, de atitudinea corectă/obiectivă faţă de principiile de muncă, de stilul de lucru al managerului. Important este ca într-o echipă să existe oameni cu experienţă, de la care cei tineri să poată învăţa, şi oameni noi, tineri, care să aducă dinamism. Să formezi o echipă este doar începutul, sa rămai să lucrezi în echipă cu persoane în care ai încredere, pe care să te bazezi şi cu care să colaborezi, este succesul. Numai printr-o activitate de grup se pot realiza lucruri semnificative.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

13

Interviu Cum reuşiţi să împletiţi viaţa personală cu cea profesională, mai ales că cea din urmă presupune şi ore petrecute peste program la serviciu? Am ştiut, încă de la începutul carierei de ofiţer, ce mă aşteaptă. Nu m-a împins nimeni de la spate. În Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, pe care am absolvit-o în urmă cu 28 de ani, am învăţat că atribuţiile de serviciu trebuie să fie îndeplinite la cele mai ridicate standarde. Educaţia şi disciplina contează enorm. Pe de altă parte, armonia dintre carieră şi familie este foarte importantă. Îţi asigură un echilibru vital în viaţă. Te ajută să înaintezi şi să construieşti. Temelia armoniei respective o reprezintă, în primul rând, înţelegerea din căminul conjugal. Iubirea şi respectul reciproc sunt determinante. În decursul anilor, nu am fost nevoită să renunţ la nimic, ci doar să împart mai eficient timpul, aşa încât să am aceiaşi energie, atât acasă, cât şi în activitatea mea. Care este cea mai mare satisfacţie de când lucraţi? Nu putem vorbi de cea mai mare satisfacţie, pentru că, în decursul timpului, au fost mai multe momente când am fost mulţumită de ceea ce am reuşit. O mare bucurie simţi atunci când vezi că primeşti încredere, iar tu şi echipa ta sunteţi apreciaţi pentru muncă. Îmi vine în minte faptul că, în anul 2008, am obţinut diploma de cea mai bună structură centrală a ORI, fiind astfel recunoscut efortul şi profesionalismul personalului, întrucât în perioada 2007-2008 s-a înregistrat cel mai mare număr de cereri de viză, iar evaluarea condiţiilor de acordare a vizelor se făcea cu mare exigenţă, având în vedere noul statut pe care România îl avea de la data aderării la UE. O asemenea recunoaştere nu are cum să nu te sensibilizeze, mai ales când vezi pe chipul colegilor satisfacţia muncii depuse. Faptul că ideile, propunerile şi observaţiile făcute de mine la crearea/modernizarea sistemului informatic (acestea ca urmare a experienţei şi practicii avute în timp) au fost susţinute şi implementate ulterior de structurile responsabile, o privesc tot ca pe o satisfacţie profesională. Mulţumirile pe care le primim permanent din partea celor care beneficiază de serviciile noastre (solicitanţi de vize sau organizatori ai unor evenimente cu participare străină) este pentru noi, ca echipă, şi pentru mine, ca manager, cea mai frumoasă recompensă şi cea mai puternică motivaţie. Şi, dacă vreţi, orice reuşită a fiecărui membru al colectivului înseamnă satisfacţie pentru mine ca şi coordonator al structurii. Dar, orice recunoaştere a unui succes înseamnă o obligaţie, aceea de a menţine un anumit nivel al rezultatelor. Aveţi probleme cu care vă confruntaţi, zi de zi, şi la care nu aţi reuşit să găsiţi soluţii? Cred că la fiecare loc de muncă sunt şi probleme în atingerea obiectivelor pe care şi le propune. Rezolvarea lor înseamnă efort al întregului colectiv, dar şi satisfacţii. Ceea ce facem noi este să ne unim eforturile pentru a găsi soluţii. Poate mai sunt unele probleme pentru care încă nu avem rezolvare, dar asta nu înseamnă că renunţăm. Punând alături idei şi sugestii de la fiecare ajungem să eliminăm obstacolele şi să ne realizăm scopul. Faptul că Serviciul Admisie funcţionează singur, într-o locație a I.G.I., poate constitui, în unele situaţii, o problemă şi mă refer aici la cazurile complexe în care decizia este luată după consultarea altor structuri din cadrul direcţiei şi cu aprobarea directorului. Dar, important este să avem o atitudine proactivă, să fim deschişi realităţilor şi să vedem ce putem face pentru a fi mai simplu, mai bine. Cum vedeţi activitatea următorii ani ?

serviciului

în

Activităţile desfăşurate vor fi total informatizate iar personalul va fi în contact permanent cu instituţiile/ departamentele similare din statele membre UE/ Schengen, în condiţiile în care România, ca stat Schengen, va consulta şi va fi consultată la acordarea vizelor uniforme. Dezvoltarea turismului, a mediului de afaceri şi creşterea economică, pe care cu toţii o aşteptăm, sunt elemente care vor conduce la creşterea numărului de străini care vor solicita viză. Pe de altă parte, izbucnirea sau escaladarea unor conflicte în diferite zone ale globului pot fi motive care să-i determine pe străini să ajungă şi în România, fie legal, fie ilegal. În acest context, îmi doresc ca acestă structură să se dezvolte, să fie privită ca un etalon, să reflecte eforturile de ansamblu ale activităţilor la nivelul instituţiei . Lucia TOCACI


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Integrare

”România este țara care mi-a deschis ochii” “Romania is the country which opened my eyes.”

Prezentator T.V., fondator al unei trupe de muzică africană dar și al primului restaurant african, Nzuzi Mbela, de origine din Congo, a sosit, în România, în 1997, și consideră șederea în țara noastră ”o vacanță prelungită”. T.V. presenter, founder of an African music band and of the first African restaurant, Nzuzi Mbela, Congo native, came to Romania in 1997 and considers her stay in our country “A prolonged vacation”. Sunteți o vedetă în România. Este dificil pentru un cetățean străin să răzbată în această țară? Nu aș vrea să generalizez, ci aș prefera să vorbesc despre cazul meu. Recunosc că, la început, mi-a fost greu să mă adaptez cu mediul nou în care urma să trăiesc. Una dintre problemele cu care m-am confruntat era că nu știam limba română. A fost un handicap pentru mine fiindcă nu puteam comunica cu cei din jur și depindeam de alții ca să îmi rezolv problemele. Eu știam despre România că era o țară francofonă. Însă am rămas surprinsă când mi-am dat seama că majoritatea oamenilor nu vorbesc franceza. A trebuit să mă adaptez și cu vremea. Prima iarnă a fost îngrozitoare. Primul an a fost foarte greu fiindcă aveam de rezolvat cea mai importantă problemă: obținerea statutului de refugiat. Am avut noroc cu conaționalii care m-au ajutat ducându-mă acolo unde aveam treabă. Așa am aflat despre ONG-uri care m-au ajutat din punct de vedere material și psihologic. Am obținut statutul de refugiat în 1998, un an după sosirea mea în țară. Aș vrea să menționez ceva legat de primul contact cu autoritățile. Trebuie să recunosc că am fost reticentă la început pentru că am avut întotdeauna un sentiment de neliniște, de nesiguranță, de teamă atunci când vine vorba despre autorități. Însă surpriza a fost una plăcută. Ofițerii cu care m -am întâlnit, la O.N.R. de atunci, I.G.I. de acum, au fost foarte umani și s-au comportat cu mine cu multă răbdare, bunătate și profesionalism. De câți ani sunteți în Romania? De ce ați ales această țară? Sunt în România din 1997. Nu am ales România. De fapt nu am avut de ales. Cred că România m-a ales pe mine sau pur și simplu așa a fost să fie. Am venit împreună cu soțul meu care activa într-un partid de opoziție a căror membrii erau persecutați. A trebuit să plecăm de acolo ca să ne luăm viața de la capăt într-o țară în care puteam fi în siguranță. Ne-a fost mai ușor să venim în România fiindcă aveam prieteni care erau aici de ani de zile pentru studii. Regretați că v-ați părăsit țara natală? V-ați întoarce acolo? Îmi pare rău că a trebuit să îmi părăsesc țara natală pentru că acolo am istoria mea, rudele mele și multe amintiri. Însă iau


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Integration șederea mea în România ca o vacanță prelungită, o perioadă care mă ajută să mă cunosc mai bine, să învăț multe lucruri pe care le voi investi într-o zi când mă voi întoarce la mine. Nu îmi place să mă gândesc la situația mea cu regret. Dimpotrivă mă consider o persoană norocoasă pentru că am reușit să plec de acolo, să trăiesc în liniște și siguranță. Mulți nu au avut această șansă și nu se mai află printre noi ca urmare a nesiguranței și a conflictelor armate care sunt la noi în ultimii ani. Aveți vreo amintire plăcută legată de țara dvs.? Una dintre amintirile plăcute pe care o am legată de țara mea este legată de copilăria mea. Am crescut într-o familie numeroasă. Suntem 10 copii la părinți iar casa noastră era mereu într-o agitație frumoasă. Nu ne plictiseam deloc. Îmi aduc aminte de momentele în care mă jucam cu alți copii în curte... când savuram fructele pe care le culegeam direct din pom (multe sortimente de mango, de exemplu, erau preferatele mele). Ce vă leagă cel mai mult de România? Ați reușit să vă faceți, pe lângă carieră, și o viață personală, la fel de frumoasă? Multe lucruri mă leagă de România. În România am învățat multe lucruri despre propria persoană. Aici am avut primul meu loc de muncă. Am fost lucrător comunitar în cadrul organizației Arca-Forumul Român pentru Refugiați și Migranți (ArcaFRRM). Când m-a prins dorul de casă, împreună cu alți prieteni am înființat o trupă de muzică africană, în cadrul căreia organizam evenimente socio-culturale cu scopul de a promova tradițiile și cultura africană și a păstra o legatură constantă cu țările noastre de proveniență. Am înființat cu sprijinul Agenției O.N.U. pentru Refugiați Organizația Femeilor Refugiate în România (O.F.R.R.). O altă experiență plăcută a fost faptul că am intrat în media, lucrând la televiziune din anul 2005. În momentul de față nu lucrez la televiziune însă sper să mă întorc curând. Mă întreb mereu dacă puteam face aceste lucruri dacă eram în Congo. Adevărul este că nevoia te învață și pentru mine România este țara care mi-a deschis ochii, mi-a deschis multe uși și o consider cea de a doua casă. O parte din sufletul meu va fi mereu în România chiar dacă mă întorc la mine sau mă duc în altă parte, într-o zi. Iubesc această țară, oamenii sunt minunați și cel mai important este faptul că trăiesc în siguranță. Dacă ați avea puterea să schimbați ceva în legislația română în materie de străini, care ar fi acel lucru? Am participat, din partea Romaniei, la mai multe conferințe și seminari în alte țări europene și sunt mândră de faptul că stăm foarte bine cu privire la legislația și practica legată de străini. Rugăciunea mea cea de toate zilele este să ieșim din criza prin care trecem de ani de zile în așa fel încât condițiile de viață ale străinilor stabiliți în România să fie mai bune din punct de vedere social. România este deschisă și dispusă să îi ajute pe toți cei care aleg sau ajung să se stabilească aici, însă există probleme chiar și pentru cetățenii români legate de accesarea anumitor drepturi sociale, așa cum se întâmplă în alte state europene. În proiectele de viitor ați inclus și România? În proiectele mele actuale și viitoare este inclusă România ținând cont de faptul că tot ce fac este legat de România. Îmi doresc foarte mult să dobândesc cetățenia română și să îi ajut în continuare pe cei care vin în România și întâmpină probleme de integrare. Vreau de asemenea să promovez în continuare tradițiile și cultura continentului meu drag. Am deschis primul restaurant african din România și sper să reușim, pe această cale, să ne apropiem mai mult de cetățenii români care se pot transforma în sprijinitorii imigranților stabiliți aici. Am colaborat, în ultimii ani, cu Institutul Intercultural Timișoara în cadrul proiectului “Migrant în România” iar în momentul de față colaborez cu Serviciul Iezuiților pentru Refugiați (JRS – România). Vreau să activez mereu în domeniul umanitar pentru că este nevoie de contribuția fiecăruia ca să avem România pe care ne-o dorim și pe care o merităm. Profit de această ocazie pentru a transmite sincere mulțumiri pentru toate persoanele și organizațiile care activează în sprijinirea imigranților în România. Felicitări pentru munca frumoasă pe care o depuneți și mult succes în continuare. Nu pot să nu fac o mențiune specială pentru I.G.I. și alte instituții ale statului care au avut grijă de-a lungul anilor să îmbunătățească legislația și practica în domeniul migrației. Am trăit destui ani în România ca să pot observa o evoluție remarcabilă în acest sens. Să dea Dumnezeu să avem acea Românie în care să ne simțim cu toții ca acasă și să existe o reală coeziune și armonie între imigranți și populația locală! Doamne ajută! (Lucia TOCACI)


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Traditions Solicitanții de azil au învățat despre obiceiurile românilor de mărțișor Asylum Seekers Studied Romanian Habits/Accustoms on 1st of March Ziua mărțișorului și venirea primăverii au fost întâmpinate prin activități specifice în centrele regionale de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil din Galați și Rădăuți. În toate acțiunile au fost implicați străinii—solicitanți de azil. 1st of March and spring were welcomed through specific activities within Galati and Radauti regional accommodation and proceedings centres for asylum seekers. Foreigners - asylum seekers were involved in all the activities. La inițiativa conducerii centrului de la Galați și cu sprijinul ofițerului de integrare, împreună cu organizațiile ARCA-AIDRom au fost organizate activități de acomodare culturală. Asistentul local și lectorul ARCA au confecționat mărțișoare împreună cu azilanții. Imaginația a jucat un rol activ în realizarea simbolului primăverii în sensul că au fost folosite paste făinoase sub formă de fundițe care au fost colorate cu ojă de diverse culori. Acestea au fost aplicate pe felicitări din hârtie colorată în care participanții au compus mesaje de primăvară. Pentru ca atmosfera să fie festivă, solicitanții de azil au fost serviți cu ceai și sucuri în timp ce lectorul le-a descris, în câteva cuvinte, simbolistica mărțișoarelor și a șnurului alb-roșu.

La Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Rădăuți, pregătirile de mărțișor au constat în plantarea a 30 de pomi fructiferi, trandafiri și alte flori perene. Directorul centrului, comisar șef Ioan Redniciuc a mobilizat întregul personal precum și pe solicitanții de azil pentru a contribui la crearea unei atmosfere premergătoare reînvierii naturii.

Tatuaj


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

17

Cooperare

Implementarea Directivei privind libera circulație și rezidență a cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie The Implementation of Directive on Free Movement and Residence of EU Citizens and Family Members A 20-a Reuniune a Grupului de lucru FREEMO pentru implementarea Directivei 2004/38/CE privind libera circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre s-a desfăşurat, la 3 februarie 2014, în Bruxelles, Belgia. On 3rd of February 2014, in Brussels, Belgium took place the 20th reunion of FREEMO Working Group regarding the implementation of Directive/200/38/CE on free movement and residence of EU citizens and family members on the territory of Member St Comisia Europeană a prezentat, cu această ocazie, liniile directoare cu privire la modalitatea de implementare a acțiunilor prevăzute în Comunicarea Comisiei "Libera circulație a persoanelor/cetățenilor UE și al familiilor acestora: Cinci acțiuni pentru a face diferenţa” (combaterea căsătoriilor de conveniență, aplicarea normelor UE de coordonare a securității sociale, soluţionarea problemelor legate de incluziunea socială, promovarea schimbului de bune practici între autoritățile locale, asigurarea aplicării „pe teren” a normelor UE privind libera circulație). Este evident că mecanismul de implementare al acţiunilor este unul complex, de durată şi nu poate funcţiona fără implicarea factorilor responsabili naţionali şi implicit fără consolidarea cooperării între autorităţile Statelor Membre. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că segmentul „căsătoriilor de convenienţă” prezintă un interes deosebit, contextul includerii acestuia în domeniul abuz şi fraudă în aplicarea actelor comunitare în materie de liberă circulaţie şi rezidenţă, activitatea ofiţerilor specialişti intensificându-se odată cu adoptarea la nivelul Uniunii a „Ghidului de bune practici în combaterea căsătoriilor de convenienţă”, document aşteptat cu interes de IGI, la elaborarea căruia şi-a adus contribuţia, conform competenţelor. Şi, ca să rămânem tot aici la segmentul căsătoriilor de convenienţă, delegaţia Ungariei a prezentat un caz de abuz în domeniu. Aceştia au precizat că, în cooperare cu autorităţile sârbe şi germane, au destructurat o reţea care se ocupa cu aranjarea căsătoriilor între cetăţeni sârbi şi femei maghiare contra unor sume de bani, în scopul facilitării unei rezidenţe aparent legale a cetăţenilor sârbi pe teritoriul altor state membre, în special Germania. Reţeaua şi-a început activitatea în anul 2013, sub coordonarea unui cetăţean sârb. În fapt, femeile se deplasau în Serbia unde avea loc căsătoria, iar apoi plecau cu soţul, cetăţean sârb, pe teritoriul Germaniei. Ulterior, aceştia solicitau autorităților germane eliberarea documentelor care să ateste o rezidenţă în calitate de membrii de familie ai unui cetăţean al Uniunii. În urma desfășurării acţiunilor în cooperare au fost detectate 200 de astfel de cazuri. Totodată, în contextul discuţiilor purtate pe domeniul „abuz şi fraudă”, reprezentantul instituţiei noastre a solicitat reprezentanţilor Comisiei Europene un punct de vedere cu privire la un posibil caz de abuz în aplicarea art.7, alin.1 din Directiva 2004/38/CE. În fapt, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost obţinute date şi informaţii din care rezultă prefigurarea unui fenomen prin care cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, SEE şi Confederaţiei Elveţiene încearcă să eludeze legislaţia aplicabilă în domeniul înregistrării rezidenţei. Acestea au reliefat faptul că au un număr relativ mare de cetăţeni comunitari (italieni, polonezi, bulgari, olandezi), după îndeplinirea formalităţilor de înregistrare a rezidenţei şi obţinerea certificatului de înregistrare părăsesc teritoriul naţional având ca destinaţie alte state membre. Pentru verificarea primară a acestor informaţii, la data de 26.02.2014 au fost dispuse simultan controale la sediile şi punctele de lucru a patru societăţi comerciale de pe raza municipiilor Bucureşti şi Braşov. Din evidenţele IGI rezultă că la societăţile comerciale verificate, au fost angajaţi un număr de 139 cetăţeni UE care au obţinut certificate de înregistrare în scopul desfăşurării de activităţi lucrative. Acţiunile au fost desfăşurate în cooperare cu structurile teritoriale ale Inspecţiei Muncii. În urma activităţilor de control au rezultat, în principal următoarele aspecte de interes: o parte din cetăţenii UE angajaţi nu au desfăşurat activităţi lucrative la sediile şi punctele de lucru ale societăţilor comerciale controlate şi nici nu au locuit la adresele declarate la obţinerea certificatelor de înregistrare, existând suspiciunea că aceştia au plecat să desfăşoare activităţi lucrative pentru beneficiari din spaţiul comunitar; pentru 94 dintre aceştia au fost reziliate contractele de muncă. Informaţia se află în curs de verificare, fiind solicitat sprijinul Inspecţiei Muncii. În cazul confirmării situaţiei, după coroborarea informaţiilor deţinute la nivelul IGI cu cele furnizate de Inspecţia Muncii, va fi informată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar instituţia noastră va dispune măsurile legale în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la liberă circulaţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, SEE şi Confederaţiei Elveţiene pe teritoriul României. (Răzvan STEGARU)


18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su International

Uniunea Europeană a semnat acordul de participare a Liechtenstein-ului în activitățile BESA EU Signed Liechtenstein’s Agreement of Participation in EASO’s Activities. Biroul European de Sprijin pentru Azil salută acordul, semnat la data de 3 martie 2014, în cadrul consiliului J.A.I. în Bruxelles, între Uniunea Europeană și Principatul Liechtenstein, privind modalitățile de participare a acestuia la BESA. The European Asylum Support Office (EASO) welcomes the arrangement, signed in the margins of the JHA Council in Brussels, between the European Union and the Principality of Liechtenstein on the modalities of its participation in EASO. Acordul va permite Liechtenstein-ului să participe la activități și să primească sprijin din partea BESA. Mai mult, resortisanții Liechtenstein-ului pot fi angajați prin contract de către BESA și vor participa în Consiliul de administrație al BESA ca observatori. Parlamentul European va vota în curând acest acord. Convenția se înscrie în seria celor patru acorduri de lucru cu privire la participarea țărilor asociate în activitatea BESA (Norvegia, Elveția, Liechtenstein și Islanda). Comisia Europeană a primit mandat, încă din 12 ianuarie 2012, din partea Consiliului de a intra în negocieri privind un acord de lucru pentru participarea țărilor asociate: Norvegia, Elveția, Liechtenstein și Islanda. În cadrul acestor negocieri, BESA a participat ca observator. Prima rundă de negocieri oficiale între Comisia Europeană și țările asociate a avut loc la 21 mai 2012. Potrivit Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 mai 2010 privind înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil, ”Biroul de sprijin este deschis participării Elveției, Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei în calitate de observatori. Se elaborează proceduri care prevăd, în special, natura participării, nivelul și modul de participare ale acestor țări la activitatea biroului de sprijin. Aceste acorduri includ dispoziții legate de participarea la inițiativele asumate de biroul de sprijin, de contribuțiile financiare și de personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, acordurile menționate respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor”. Biroul European de Sprijin pentru Azil ajută ţările UE ale căror sisteme de azil şi de primire sunt supuse unei presiuni deosebite şi disproporţionate, cauzată în special de situaţia lor geografică sau demografică sau de sosirea neprevăzută a unui număr mare de resortisanţi ai ţărilor terţe care necesită protecţie internaţională. Pentru a putea evalua nevoile acestor ţări UE, biroul colectează informaţii cu privire la măsurile de urgenţă care trebuie întreprinse pentru a face faţă presiunilor deosebite; identifică şi analizează informaţiile privind structurile, personalul, asistenţa la gestionarea cazurilor de azil, precum şi capacităţile de primire în materie de azil ale ţărilor UE; analizează datele referitoare la sosirea unui număr mare de resortisanţi ai ţărilor terţe care pot cauza o presiune deosebită asupra unei ţări. La cerere, biroul sprijină ţările UE prin coordonarea echipelor de sprijin pentru azil şi acţiunilor care vizează facilitarea analizei iniţiale a cererilor de azil şi crearea rapidă de infrastructuri de primire corespunzătoare. (Gabriel STĂNESCU)


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

unt sub 20 de ani

Sumar Femeia în lumea Pământului

3

Şeful Agenţiei Europene de Sprijin pentru Azil în vizită la I. G.I.

4

Integrarea - subiect de interes pentru comunitatea din Şomcuta Mare 8 În luna martie, iubim femeile din I.G.I

9

”Educaţia şi disciplina contează enorm”

12

”România este țara care mi-a deschis ochii”

14

Solicitanții de azil au învățat despre obiceiurile românilor de mărțișor 16 Uniunea Europeană a semnat acordul de participare a Liechtenstein-ului în activitățile BESA 18

REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Cms. Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE insp. Ermina MIHAI, ag. pr. Mădălina NEAȚĂ (traducător), insp. pr. Andreea PANTEA (corectură) Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro I.S.S.N.- L 2344-5297

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine în e x c l u s i v i t a t e autorilor. Aceștia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate. Comitetul de redacție primește propuneri de contribuții la Revista ”Migrația și Azilul”.


Bi008  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you