Issuu on Google+

Uniunea Europeană

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări Newsletter edited by General Inspectorate for Immigration

februarie ediție nouă Nr. 7/2014

MIGRAŢIA ŞI AZILUL MIGRATION AND ASYLUM

Românii și America

Romanians and America Programul General „Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii” FONDUL EUROPEAN PENTRU RETURNARE – RF/2012.02

Foto: Steve Given


2

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial Romanians and America

Police principal quaestor Ph.D. Nelu POP

As a human being, I have been thinking about what other human beings feel when leaving their home, carried by faith, only with one suitcase in his hands heading towards the horizon??!!! Hard to say, hard to understand, hard to bear, hard to self accept/ assume, hard for those leaving and harder for those remaining , difficult in any ways. When leaving their house, people become aware or at least should realize the fact that they have no idea if are going to come back, from one reason or another, like the miner, experience from which was held when entering the gallery the greeting “GOOD CHANCE!”. Do we really know where the roots are, from where comes the connection with the land that we have reached first? Do we? Why is so difficult to leave our home when going to high school or, other schools situated at hundred kilometers away inside our country, and step by step to get familiar with other community and not only. These feelings, these experiences are from inside the human being, from ancestors, from our universe and more important are inside us even if we physically leave somewhere else. Normally it should not be difficult anywhere on Earth as Earth is our home, aren’t we called Earthlings? I have been having these thoughts for a long time; I have been looking for answers for a long time; I have been thinking about Romanian travelling over the Ocean , in America, on what they felt at that time, because the world they were leaving in was a closed one and the horizon looked closer, because…??!! Romanians fought for land as other nations, the tremendous thing from behind the history of the land, the peasant’s love for land being describe with no resemblance by the Romanian writer Liviu Rebreanu in the novel “ION” or George Cosbuc in his poem “NOI VREM PAMANT” (WE DEMAND LAND). Thus Romanians, as other nations, dared and searched for, similar to continents discoverers, new lands or a better living in a NEW WORLD-AMERICA. It is clear that Romanians immigrated to America as a result of a desire for knowledge, but as clear as that is the fact that it was a mainly economical phenomenon. The first presence of a Romanian in America was recorded towards the middle of the XVIII th Century, the orthodox priest SAMUEL DAMIAN, mentioned in May 1755 by the illustrious scholar, diplomat and fighter for American Independence – BENJAMIN FRANKLIN whom supported him very much in his activities for travelling around the world. In 1888 USA statistics recorded first immigrants from Romania and in 1918 the number increased to 80.975 people, the majority coming from Transylvania and Moldova the number of those coming from Oltenia and Dobrogea reaching only few hundreds. Within the period 1899-1913 several workers and peasants left Transylvania, the majority coming from Tarnava Mare County – 20535, Fagaras County- 14888, Sibiu County-1425 etc. Between 1899-1944, 19.016 Romanians from Transylvania, Banat, Bucovina and also Macedonians immigrated in America. Romanians occupied almost all the American states: 39% New York, 12,7 Ohio, 10,9% Pennsylvania, 6,25% Michigan, 6,11% Dakota de Nord, 1,6% Montana, 1,4% Massachusetts and the rest, unequally in the other 36 states. Before the second world war in America lived 293.453 Romanians representing 0,24% of the population. Over 90% lived in cities, in connection with industrial jobs. American Romanians, as a result of their paid jobs, according to a report drafted on 15 th of February 1905 by the American consul in Vienna, sent to their relatives from Transylvania, Banat and Bucovina, 40-50 million Dollars. One of the Romanians settled in America, with a substantial military and diplomatic contribution to state of America was George POMUT. Grandparents of general Pomut were originally from Sacele, Brasov, a real Romanian even if he was born outside Transylvania’s borders. In 1894, after the Revolution, he moved to Italy then to Germany, leaving Hamburg together with 30 comrades reaching America, in New York, on 24th of February 1850, afterwards moving to Iowa, where he established a farm. On 15 th of March 1855, he becomes a citizen of America. Being a good entrepreneur, in 1860 his real-estate wealth reaches 1000 USD. In 1861, Pomut, being a lofty person, explained the necessity of Hungary to demonstrate a better treatment towards its ethnic minorities, also the need of cooperation with United Principalities of Moldova and Wallachia. These ideas could not be developed due to War of Secession from America (1861-1865). When War of Secession started, he voluntarily joined the Union Army (abolitionist North) for supporting his generous ideas. He became a living hero through his heroic acts while fighting at Shiloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta and Savannah. Other Romanians like Nicolae Dunga, Eugen Ghica and Emanoil Boteanu fought together with General Pomut. General Walter O. Gresham appreciated Pomut very much for being a great strategist, being very popular among his comrades, “a man of superior culture, and a gentleman with manners”. In 1865 American authorities confer him the rank of general of brigade as an acknowledgment of his military merits. On 16th of February 1866 he becomes Consul of USA in Sankt Petersburg; in 1874, the president Rutherford B. Hayes promotes him to General Consul. The documents show that general Pomut spoke 8 foreign languages and as a consul he participated at negotiations for buying Alaska Peninsula by USA from Russians. He never returned to USA, dying in Sankt Petersburg on 12th of October 1882, being buried at the cemetery from Smolensk, Russia’s capital at that time. In 1944, Americans whom originally were Romanians build a dreadnought out of public collect offered as a gift to federal government, being named symbolically “General George Pomut”. The American continued on page 4


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

3

Editorial Românii și America Ca om, m-am gândit de multe ori ce simte semenul nostru când pleacă de acasă, dus de soartă, cum se spune la români „ să-şi ia casa-n spate”, doar cu o valiză-n mână să se îndrepte „încotro vede lumea cu ochii” ??!!! Greu de spus, greu de înţeles, greu de suportat, greu de autoacceptat, greu pentru cei ce pleacă şi mai greu pentru cei ce rămân, greu în toate felurile. Orice om când iese pe uşa casei conştientizează sau aşa ar trebui să fie, faptul că nu se ştie dacă se mai întoarce, dintr-un motiv sau altul, precum minerul, trăiri din care s-a statuat şi salutul între ei la intrarea în galerie „NOROC BUN!”. De unde vine înrădăcinarea, legătura cu pământul pe care am călcat prima dată şi unde am văzut lumina ochilor, ştim noi oare? De ce atât de greu plecăm de la casa părintească în lume, la liceu, la alte şcoli, la sute de kilometri distanţă în ţară şi uşor, uşor ne obişnuim cu altă comunitate şi nu numai. Aceste sentimente, aceste trăiri, vin dinlăuntrul omului, vin de la strămoşi, vin din universul nostru şi la urma urmei, important este că acestea sunt în noi, chiar dacă, în timp, trăim fizic în altă parte.

Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP

În mod normal, nu ar trebui să ni se pară greu nicăieri pe Pământ, pentru că PĂMÂNTUL este casa noastră, a tuturor, nu ne numim noi oare, pământeni? De mult timp mă preocupă aceste gânduri, de multă vreme caut răspunsuri, de mult mă gândesc la plecarea românilor peste ocean, în AMERICA, la ce au simţit şi ei atunci, pentru că lumea în care trăiau era una mai închisă şi orizonturile li se păreau prea aproape – pentru că … ??!! Românii au luptat ca şi alte popoare pentru pământ, grozăvia ce se află în trecutul pământului, dragostea ţăranului pentru glie fiind fără asemănare descrisă la noi de către scriitorul Liviu Rebreanu în romanul „ION” sau de către George Coşbuc în poezia „ Noi vrem pământ”. Şi totuşi românii, ca şi alte naţii, au îndrăznit şi au căutat, precum descoperitorii de continente, ţinuturi noi ori un trai nou într-o LUME NOUĂ – AMERICA. Este clar faptul că românii au emigrat în America dintr-o dorinţă de cunoaştere, dar la fel de clar că a fost şi un fenomen esenţialmente economic. Către jumătatea secolului XVIII se înregistrează prima prezenţă a unui român în America, a preotului ortodox SAMUEL DAMIAN, consemnată în martie 1755 de către ilustrul savant, diplomat şi luptător pentru independenţa americană BENJAMIN FRANKLIN, care l-a sprijinit foarte mult în demersurile sale de a face o călătorie în jurul lumii. De la 1888, când statisticile din S.U.A au consemnat primii emigranţi din România antebelică, numărul acestora ridicându-se până în 1918 la 80.975 persoane, majoritatea acestora provenind din Transilvania şi Moldova, iar numărul celor din Oltenia şi Dobrogea doar la câteva sute. În perioada 1899-1913 au părăsit Transilvania numeroşi meseriaşi şi ţărani, majoritatea provenind din judeţele Târnava mare – 20535, Făgăraş-14888, Sibiu – 14245, etc. Între anii 1899-1944 au emigrat, în America, 19.016 români transilvăneni, bănăţeni, bucovineni şi macedoneni. Românii s-au aşezat în aproape toate statele americane 39% New York, 12,7% Ohio, 10,9% Pennsylvania,6,25 Michigan,6,11% North Dakota,1,6 % Montana, 1,4 % Massachusetts, iar restul inegal în alte 36 de state. Înaintea celui de-al doilea război mondial în America trăiau 293.453 români, 0,24% din populaţie. Peste 90 % locuiau în oraşe, fiind legaţi de ocupaţii industriale. Românii americani, ca urmare a muncii lor remunerate, potrivit unui raport întocmit şi înaintat la 15 februarie 1905 de către consulul american din Viena, doar în 1904, au trimis la rudele lor în Transilvania, Banat sau Bucovina între 40-45 milioane de dolari. Unul dintre românii stabiliţi în viitorul stat de peste ocean, care a avut o contribuţie substanţială pe linie militară şi diploma tică în statul American, a fost generalul George POMUŢ. Bunicii generalului Pomuţ proveneau din Săcele de Braşov, român neaoş, chiar dacă a văzut lumina zilei pe alte meleaguri în afara ţinuturilor Transilvănene. În 1849, după Revoluţie, s-a refugiat în Italia şi apoi în Germania, plecând din Hamburg cu 30 de camarazi şi ajungând în America, la New York, în 24 februarie 1850, ulterior stabilindu-se în statul Iowa, unde şi-a întemeiat o fermă. La 15 martie 1855, obţinea cetăţenia americană. Fiind un întreprinzător bun, ajunge ca în 1860 să aibă o avere imobiliară de 1000 de dolari. În 1861, Pomuţ, fiind un om elevat, explica necesitatea ca Ungaria să demonstreze un tratament mai bun faţă de minorităţile sale etnice, precum şi nevoia de cooperare cu Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei. Aceste idei nu au putut fi dezvoltate datorită izbucnirii Războiului de Secesiune din America (1861-1865). La izbucnirea Războiului de Secesiune s-a înrolat ca voluntar în Armata Uniunii (nordul aboliţionist) pentru a-şi susţine ideile sale generoase. A devenit erou în viaţă prin faptele sale de vitejie în luptele de la Shiloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta şi Savannah. Alături de Generalul Pomuţ au mai luptat şi alţi români, printre care şi căpitanul Nicolae Dunga, Eugen Ghica şi Emanoil Boteanu. Generalul Walter O. Gresham îl aprecia pe Pomuţ ca un mare strateg, având o mare popularitate în rândul camarazilor, „un om cu o cultură superioară, un gentleman manierat.” continuare în pagina a 4-a


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial continued from page 2

ship functioned until 1970. On 9th of July 1997 the American president Bill Clinton, on the occasion of his visit in Romania, evoked in his speech the personality of the American general originally from Romania, George Pomut, like somebody whom contributed on consolidating America from nowadays. In 2004, in front of Romanian Orthodox Cathedral “Adormirea Maicii Domnului”, from Cleveland, Ohio, a statue of general Pomut was unveiled. During the First World War, the Romanians from America were involved in building the unified Romanian state. In 1918, National Romanian League and National Romanian Committee from America actively acted for recognition of the lawful Romanian aspirations. This support was continuous, thus on the occasion of Pace Conference from Paris, a meeting of National Romanian League from America in Youngstown, Ohio, on 13th of February 1919, saluted the establishment of Romania based on the right of self determination. Romanians contribution on America’s development was admitted and appreciated by American authorities at that time. Our ancestors told us, during communist regime, about the desire and necessity of “waiting for Americans”. Even in our garden, at Tibles foothills in Maramures, my grandfather Maftei always said: …” My dear grandson, the communism will fall and Americans will come!!!”. Yes, my grandfather, like other Romanians, lived his dream – the odious regime fall and the grand- grand children of those who went to America in 1800, can today be proud that there, over the Ocean, and here also exists a human democratic and fruitful community. The American dream of Romanians from abroad is nowadays lived here in Romania by the partnerships signed and by the presence of the representatives of the biggest democracy of the world. It was a long wait but totally deserved and blessed! So long!

Bibliography: Romanians living abroad in the Treaty of History of the Romanian Academy, IIIrd Volume, author: George Zbuchea continuare din pagina a-3-a

Autorităţile americane în 1865 îi conferă gradul de general de brigadă ca o recunoaştere a meritelor sale militare. La 16 februarie 1866 este numit Consul al S.U.A. la Sankt Petersburg, iar în 1874, preşedintele Rutherford B. Hayes îl promovează Consul General. Documentele arată că generalul Pomuţ vorbea 8 limbi străine, iar în calitate de consul a participat la negocierile pentru cumpărarea peninsulei Alaska de către S.U.A. de la ruşi. Nu s-a mai întors în S.U.A., murind la Sankt Petersburg, pe 12 octombrie 1882, fiind înmormântat în cimitirul din Smolensk, capitala Rusiei de atunci. În anul 1944, cetăţeni americani de origine română au construit prin colectă publică, un cuirasat pe care l-au oferit guvernului federal, primind numele simbolic „General George Pomuţ”. Nava americană s-a aflat în funcţionare până în anul 1970. La 9 iulie 1997 preşedintele american BILL CLINTON, cu ocazia vizitei în România, a evocat în discursul său personalitatea generalului american de origine română, George Pomuţ, ca pe unul care a contribuit la făurirea Americii de astăzi. În 2004 a fost dezvelită o statuie a generalului Pomuţ în faţa Catedralei ortodoxe române cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din oraşul Cleveland, Ohio. În timpul primului război mondial, românii din America s-au implicat asiduu în cele mai diverse forme, pentru înfăptuirea statului român unificat. În 1918, Liga Naţională Română şi Comitetul Naţional Român din America au acţionat energic pentru recunoaşterea aspiraţiilor legitime româneşti. Acest sprijin a fost continuu, astfel cu ocazia Conferinţei de pace de la Paris, o adunare a Ligii Naţionale Române din America, întrunită la Youngstown, Ohio, la 13 februarie 1919, a salutat formarea, pe baza dreptului de autodeterminare, a României Mari. Contribuţia românilor la dezvoltarea Americii a fost recunoscută şi apreciată de către autorităţile americane de-a lungul acestor vremuri. Străbunii noştri ne-au povestit în timpul regimului comunist despre dorinţa şi necesitatea de a-i „aştepta pe americani”. Chiar şi în grădina casei noastre, la poalele Munţilor Ţibleş în Maramureş, bunicul meu Maftei îmi repeta mereu : … „Nepoate, comunismul va cădea şi vor veni americanii!!!” Da, bunicul, ca şi alţi români, şi-au văzut şi trăit visul cu ochii – odiosul regim a căzut, iar strănepoţii celor care au plecat la 1800, în America, astăzi se pot mândri că acolo peste ocean şi aici există o comuniune omenească democratică şi rodnică. Visul american al românilor plecaţi este trăit astăzi şi în România prin parteneriatele încheiate şi prin prezenţa reprezentanţilor celei mai mari democraţii a lumii la noi. A fost o aşteptare lungă, dar binemeritată şi binecuvântată! Să auzim de bine!

Bibliografie: ”Românii din afara granițelor țării în Tratatul de Istorie al Academiei Române”, vol.III, autor: Gheorghe Zbuchea


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

5

Actualitate Fondul pentru azil, migrație și integrare Asylum, Migration and Integration Fund European Union’s objective of building a space of freedom, security and justice should be accomplished, among others, by taking common measures for configuring a policy regarding asylum and immigration based on solidarity among Member States, which should be reasonable in regards to third countries and their nationals.

și a politicii comune în domeniul imigrației, respectând, în același timp, pe deplin, drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În cadrul obiectivului său general, fondul contribuie la următoarele obiective specifice comune: - consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe; - sprijinirea migrației legale către statele membre, în conformitate cu necesitățile economice și sociale ale acestora, precum necesitățile pieței forței de muncă, salvgardând în același timp integritatea sistemelor de imigrație ale statelor membre, precum și promovarea integrării efective a resortisanților din țărilor terțe;

- consolidarea unor strategii de returnare echitabile și eficace în statele membre, care să contribuie la combaterea imigrației ilegale, cu accent pe sustenabilitatea returnării și pe readmisia Pentru a contribui la efectivă în țările de origine și tranzit; dezvoltarea politicii Chestor de poliție dr. comune a Uniunii - consolidarea solidarității și a repartizării responsabilității Ștefan POP p ri vi n d a zi lu l și între statele membre, în special față de cele mai afectate de imigrația și l a fluxurile de migrație și azil, inclusiv prin cooperare la nivel consolidarea spațiului de libertate, securitate și justiție, practic. conform aplicării principiilor de solidaritate și de repartizare a responsabilității între statele membre și de cooperare cu țările În cadrul exercițiului financiar 2014 – 2020, Uniunea terțe, a fost instituit Fondul pentru azil, migrație și integrare. Europeană a alocat statelor membre un fond în valoare de Fondul pentru azil, migrație și integrare a fost instituit pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Fondul își propune să creeze un cadru flexibil care să permită statelor membre să primească resurse financiare în temeiul programelor lor naționale pentru a sprijini domeniile politice în cadrul acestui fond în funcție de situațiile și necesitățile lor specifice și din perspectiva obiectivelor generale și specifice ale fondului. Fondul ar trebui să exprime solidaritatea prin intermediul asistenței financiare acordate statelor membre. Acesta ar trebui să îmbunătățească gestionarea eficace a fluxurilor de migrație către Uniune, în domeniile în care Uniunea aduce o valoare adăugată maximă, în special prin repartizarea responsabilității între statele membre, precum și prin repartizarea responsabilității cu țările terțe și prin consolidarea cooperării cu acestea.

2.222.000.000 Euro din care România va beneficia de suma de 20.658.667 Euro.

Obiectivul general al fondului este de a contribui la gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație și la punerea în România, printre primele state membre a elaborat Programul aplicare, consolidarea și dezvoltarea politicii comune privind multianul 2014- 2020, care a fost transmis spre aprobare azilul, a protecției subsidiare și a protecției temporare, precum Comisiei Europene.


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Topicality

G.I.I. Annual Analysis In February on G.I.I. premises, having present the Undersecretary of State within Ministry of Interior, Mr. Lucian Guran, police quaestor, took place the evaluation of the 2013 work of General Inspectorate for Immigration. The general inspector, police quaestor, Phd. Nelu POP presented the work done and results achieved during 2013, noting, however, proactive management role in the implementation of the migration and asylum policies and standards of membership imposed by the European Union. Following the presentation of the analysis, the Undersecretary of State Mr. Lucian Guran, police quaestor appreciated the work done, the results and the professionalism of the police, reiterating the importance of cooperation with other state institutions with responsibilities in the management of migration. In the field of Immigration, General Inspectorate for Immigration assured the management of legal residence in the country for a total of 98 975 foreigners, of which 58497 from third countries (mostly from Moldova - 11699 , Turkey -9400 and China 7938) and 40478 from the EU Member States, EEA and Swiss Confederation (Italy - 10436, Germany - 5551 France - 4288). During 2013 were organized and carried out a number of 4584 operations and controls either with own forces or in cooperation with institutions carrying out tasks in the same field, based on bilateral cooperation protocols. On these occasions, 2318 illegally staying foreigners were caught. Most come from countries such as Moldova - 337 Turkey - 273, Syria - 251. During the reporting period, return decisions were issued to 2188 aliens detected as illegal ones (most of theme citizens from Turkey – 353, Moldova - 267, China - 167), with 17% fewer than last year. 84.29% out of the issued decisions were respected. A number of 292 aliens, 57% fewer than the previous year were apprehended and accommodated in Accommodation Centers for Foreigners for removal from the territory under escort. The decrease of the number of this category of people is given by the evolution of the phenomenon in the whole area of Balkan states, also by G.I.I. efforts to control the illegal immigration phenomenon in Romania. They also sent back under escort a number of 305 apprehended illegal foreigners (mostly from Pakistan - 35, Moldova - 33 Albania - 29), with 57% fewer than 2012. During 2013, the General Inspectorate for Immigration issued a number of 2093 work permits for foreigners. The majority was for the following types of authorization: 1557 for permanent work reasons, 163 for deployment reasons, 201 for sport reasons and 144 for highly qualification reasons. In regards to countering illegal work a number of 624 operations and controls were carried out, 211 with own forces, 413 in cooperation with the structures having competences in the same field. On these occasions, 58 foreigners were detected without meeting the statutory requirements for such activities. In the field of asylum, during 2013, a number of 1499 people accessed the asylum procedure seeking for a form of protection. Most of the asylum seekers came from Syria -1018, Iraq-46 and Algeria - 42. In 896 cases of requests, a form of protection was granted, 377 were granted refugee status and 519 subsidiary protection, representing a percentage rate of 58.86 % admissibility. There is a significant increase compared to the rate of admissibility of 9.27 % in 2012, when a form of protection was granted only in 216 cases. At the request of authorities from other states like Armenia, Belarus and Moldova, experts within Asylum and Integration Directorate were involved in several activities of providing expertise in order to strengthen and increase the capacity of processing asylum applications in the aforementioned countries. In 2013, G.I.I. focused on the development of inter-institutional cooperation with other authorities with tasks in the field of public order and safety system. In this context, G.I.I. coordinated nationwide implementation of an operation in the field of countering illegal immigration in Europe - Perkunas (chaired by Lithuania) with notable results. On the occasion of EU Council negotiations on some new legislation and also by participating in various committees of the European Contact Committees at the level of European Commission, was promoted Romania's position in the field of European Affaires. However, an active participation of IGI experts to international cooperation activities organized abroad: seminars, conferences, operations (within agencies like EASO, Frontex), external working groups etc... was ensured.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

7

Actualitate I.G.I. la ceas de bilanț În prezenţa domnului chestor principal de poliţie Lucian Guran, subsecretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la sediul I.G.I. a avut loc, în luna februarie a.c., evaluarea activităţii Inspectoratului General pentru Imigrări pe anul 2013. Inspectorul general, chestor principal de poliţie dr. Nelu POP a prezentat activităţiile desfășurate și rezultatele obținute în cursul anului 2013, menţionând, totodată, rolul managementului proactiv în implementarea politicilor în domeniul migraţiei şi azilului şi respectarea standardelor impuse de statutul de stat membru al Uniunii Europene. Urmare a prezentării analizei, subsecretarul de stat domnul chestor principal de poliţie Lucian Guran a apreciat activitatea desfăşurată, rezultatele obţinute şi profesionalismul poliţiştilor, reiterând importanţa cooperării cu alte instituţii ale statului cu atribuţii în gestionarea fenomenului migraţionist. În domeniul imigraţiei, Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat managementul şederii legale pe teritoriul ţării pentru un număr de 98975 cetățeni străini, dintre care 58497 din state terţe (cei mai mulţi provin din Moldova - 11699, Turcia -9400 şi China - 7938) şi 40478 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană ( Italia - 10436, Germania - 5551, Franţa – 4288). Pe parcursul anului 2013 au fost organizate şi desfăşurate un număr de 4584 acţiuni şi controale cu forţe proprii sau în cooperare cu instituţiile având atribuţii în domeniu, în baza protocoalelor de cooperare încheiate cu acestea. Cu aceste ocazii au fost depistaţi cu şedere ilegală un număr 2318 cetăţeni străini. Cei mai mulţi provin din state precum Moldova - 337, Turcia 273, Siria - 251. În perioada de referinţă, străinilor depistaţi cu şedere ilegală le-au fost emise 2188 decizii de returnare (cei mai mulţi cetățeni provin din Turcia - 353, Moldova - 267, China - 167), cu 17% mai puţine decât în anul trecut. Din totalul deciziilor emise un procent de 84,29% au fost respectate. Au fost luaţi în custodie publică şi cazaţi în Centrele de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică, în vederea îndepărtării de pe teritoriu sub escortă, un număr de 292 străini, cu 57% mai puţini decât în anul anterior. Scăderea numărului acestei categorii de persoane este dată de evoluţia fenomenului la nivelul statelor din Balcani în ansamblul său, dar şi de eforturile I.G.I. de a ţine sub control fenomenul imigraţiei ilegale pe teritoriul României. De asemenea, au fost returnaţi sub escortă un număr de 305 cetățeni străini depistaţi în situaţii ilegale (cei mai mulţi din Pakistan – 35, Moldova – 33 şi Albania - 29), cu 57% mai puţini decât în anul 2012. Pe parcursul anului 2013, Inspectoratul General pentru Imigrări a emis un număr de 2093 autorizaţii de muncă pentru cetăţenii străini. Dintre acestea cele mai multe au fost pentru tipul de autorizaţie: lucrător permanent 1557, detaşat 163, sportiv 201 şi înalt calificat 144. Pe segmentul de combatere al muncii ilegale a fost efectuat un număr de 624 acţiuni şi controale, 211 cu forţe proprii şi 413 în cooperare cu structuri având atribuţii în domeniu. Cu aceste ocazii au fost depistaţi 58 de cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile legale pentru a desfăşura astfel de activităţi. În domeniul azilului, pe parcursul anului 2013 a fost asigurat accesul la procedura de azil a unui număr de 1499 persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria 1018, Irak 46 şi Algeria 42. S-a acordat o formă de protecţie în 896 de cazuri, dintre care 377 au primit statut de refugiat şi 519 protecţie subsidiară, reprezentând un procent al ratei de admisibilitate de 58,86%. Se constată o creştere importantă în raport cu rata de admisibilitate de 9,27% înregistrată în anul 2012, când s-a acordat o formă de protecţie în 216 cazuri. Totodată, la solicitarea autorităţilor similare din alte state respectiv, Armenia, Belarus şi Republica Moldova experţii din cadrul Direcţiei Azil şi Integrare au fost angrenaţi în mai multe misiuni de furnizare de expertiză în scopul întăririi şi creşterii capacităţii de procesare a cererilor de azil din aceste ţări. În anul 2013, la nivelul IGI, s-a acordat o importanţă deosebită dezvoltării cooperării interinstituţionale cu celelalte autorităţi cu competenţe în domeniu din sistemul de ordine şi siguranţă publică. În acest context, IGI a coordonat implementarea la nivel naţional a unei operaţiuni în domeniul combaterii imigraţiei ilegale la nivel european – Perkunas (sub preşedenţia lituaniană) care a înregistrat rezultate notabile. Pe linie de afaceri europene s-a urmărit promovarea poziţiei României în cadrul grupurilor de lucru din domeniul de competenţă, cu ocazia negocierilor de la nivelul Consiliului UE pe marginea unor acte normative noi, dar și cu ocazia participării la diversele Comitete de Contact de la nivelul Comisiei Europene. Totodată, s-a asigurat o participare activă a specialiştilor IGI în activităţi pe linie de cooperare internaţională organizate în străinătate: seminarii, conferinţe, misiuni operative (în cadrul agenţiilor BESA, FRONTEX), grupuri de lucru externe etc. (Ermina MIHAI)


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Events Facilităţi la intrarea pe teritoriul României a cetăţenilor străini titulari ai unor documente eliberate de state Schengen Facilities for Foreigners Holding Documents Issued by Schengen States when Entering Romania În contextul unor modificări legislative, Inspectoratul General pentru Imigrări informează cu privire la punerea în aplicare, începând cu data de 1 februarie a.c., a OUG 109/2013 pentru completarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 17 decembrie 2013. Noile modificări legislative ceează cadrul juridic necesar acordării unor facilități la intrarea pe teritoriul României a cetățenilor străini, titulari ai unor documente eliberate de către state membre Schengen. Astfel, posesorii unor vize uniforme, ai unor vize de lungă şedere, sau ai permiselor de şedere emise de state membre ale Spaţiului Schengen, nu vor mai fi supuşi obligativităţii vizei de scurtă şedere pentru a intra pe teritoriul României, în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată să nu depăşească 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Pentru ca titularii documentelor sus-menţionate să poată beneficia de această facilitate este necesar ca numărul intrărilor şi durata şederii autorizate să nu fi fost epuizate. Totodată, dreptul de şedere al cetățeanului străin pe teritoriul României nu poate depăşi dreptul de şedere conferit prin vizele sau permisele de şedere acordate de statele membre Schengen. Prin intermediul acestor modificări se preconizează o creștere a afluxului de cetățeni proveniți din state terțe față de Uniunea Europeană care călătoresc în România, în principal în scop turistic sau în interes de afaceri, precum și o diminuare a numărului cererilor de viză depuse la misiunile diplomatice și oficile consulare române din străinătate.

Punct de informare deschis la sediul Serviciului pentru Imigrări Braşov Information Point Opened on the Premises of Brasov Immigration Service Inspectoratul General pentru Imigrări - Serviciul pentru Imigrări Braşov, în colaborare cu Centrul de Informare şi Consiliere pentru Străini Braşov din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Calităţii şi Practicilor de Succes (ARPCPS), au deschis, la 3 februarie a.c., un punct de informare pentru cetăţenii proveniţi din ţări terţe (non UE) amplasat la sediul Serviciului pentru Imigrări Braşov. Scopul acestui demers este de a veni în sprijinul cetăţenilor terţi şi de a le oferi a c e s t o r a informaţii privind integrarea în s o c i e t a t e a românească. La punctul de informare, cei interesaţi pot găsi pliante, broşuri, reviste cu informaţii referitoare la organizarea unor cursuri de limba română, activităţi multiculturale, aspecte legislative etc. De asemenea, sunt oferite informaţii despre activitatea centrului unde străinii pot beneficia de informare, consiliere şi asistenţă

financiară pentru persoanele vulnerabile, cu nevoi speciale sau aflate în dificultate (fără loc de muncă, cu venit foarte mic, familii monoparentale, minori etc.) . Organizarea punctului de informare este rezultatul unei bune colaborări dintre Serviciul pentru Imigrări Braşov şi Centrul de Informare şi Consiliere pentru Străini Braşov şi a fost finanţat din fondurile proprii ale Asociaţiei Române pentru Promovarea Calităţii şi Practicilor de Succes. Centrul de Informare şi Consiliere pentru Străini Braşov face parte dintr-o reţea naţională de 15 centre finanţate de Organizația Internațională pentru Migrație prin Fondul European de Integrare a Resortisanţilor Ţărilor Terţe, Programul anual 2011. (Ermina MIHAI)


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

9

Evenimente În perioada 27 – Instruire în domeniul operaţiunilor comune de returnare pe 31.01.2014, calea aerului inspector principal de poliţie George Training in the Field of Air Joint Return Operations IANA, din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, a participat, în Amsterdam, la stagiul de pregătire organizat de Agenţia Frontex, în cadrul proiectului Training For Trainers In The Field Of Return O p er a t i o ns (pregătirea instructorilor în d o m e n i u l operaţiunilor comune de returnare pe calea aerului). Şedinţele de pregătire s-au desfăşurat în cadrul Academiei Koninklijke Marechausse din Olanda şi au fost structurate pe două componente: pregătirea teoretică a instructorilor cu privire la modul de predare în domeniul misiunilor de returnare forţată comune pe calea aerului; pregătire practică a instructorilor cu privire la modul de predare în domeniul misiunilor de returnare forţată comune pe calea aerului. Sesiunile de pregătire au fost susţinute de: Ivana Petrickova – Cehia – Frontex Training Unit/manager în proiectele de pregătire ale Frontex, Riccardo Proverbio – Italia – Frontex Sector Unit, Nico Van Der Kerkhoff – Olanda, Heinz Schneider – Austria, Frank Gergaard– Danermarca. La cursul de pregătire au participat 13 poliţişti din cadrul serviciilor operaţionale ale structurilor pentru imigrări, ale poliţiei de frontieră sau ale poliţiei naţionale din: Germania, Franţa, Austria, Italia, Grecia, Romania, Portugalia, Polonia și Norvegia. Cursul s-a desfăşurat pe perioada a cinci zile şi a constat atât în sesiuni de prezentare, cât şi în activităţi practice, desfăşurate pe grupuri de lucru, formate din reprezentanţi ai ţărilor participante.

Proiecte implementate în Kenya și Algeria împreună cu partenerii maghiari Reprezentantul I.G.I., comisar şef de poliţie Octavian PREDESCU, şeful Serviciului Afaceri Europene şi Cooperare Internaţională din cadrul Direcţia Resurse şi Cooperare Internaţională, a participat, la Budapesta, în perioada 22 23.01.2014, la întâlnirea cu o delegație a Oficiului pentru Imigrație și Cetățenie (OIN) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Ungariei. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre modalitatea de implementare a două proiecte în Kenya și Algeria, în cadrul căreia I.G.I. este partener de implementare a părții maghiare – OIN (proiectele sunt finanţate prin intermediul Fondului Frontierelor Externe – Acţiuni Comunitare). În Ungaria funcţionează şi sunt implementate instituţia „I.L.O. – Immigration Liaison Officer” şi cea a „Migration Consular Officers (M.C.O.)”, acestea având sarcini şi responsabilităţi diferite pe linia activităţilor derulate în ţările terţe. Astfel, la eveniment s-a amintit necesitatea existenței reprezentanţilor I.L.O. și M.C.O. în ţările terţe cu potenţial migrator pentru Ungaria. În acest monet, Ungaria are 13 reprezentanți în 12 țări iar până în anul 2020 se dorește ca acest număr să crească cu încă șapte persoane în zonele Orientului Mijlociu, Liban, Iordania și Tunisia. Din modalitatea în care vor fi implementate cele două proiecte s-a convenit ca, periodic, O.I.N. să trimită I.G.I. rapoarte cu privire la activitățile de implementare a proiectelor. De asemenea, I.L.O. va sprijini I.G.I când va fi nevoie, pe linie operațională sau în activitățilele de returnare forțată, întâlniri cu autoritățile naționale competente pentru eliberarea documentelor de identitate, precum și în activitățile de natură consulară. (Lucia TOCACI)


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Business Card Cu mult înainte de-a se deschide ghișeul din strada Eforie, cetățenii din afara spațiului european se încolonează pe holurile Direcției pentru Imigrari a Municipiului București (D.I.M.B.) în speranța unei prelungiri a dreptului de ședere în România. Unii doresc să se își întregească familia, alții să stea o perioadă cu colegii întâlniți la studii prin străinătate... Fiecare are o poveste pe care lucrătorii de la Serviciul State Terțe trebuie să o asculte, să o înregistreze, sa o analizeze și să ia o hotărâre. Anul trecut, aproximativ opt mii de străini au ajuns aici, situând astfel serviciul în topul celui mai încărcat din punct de vedere al volumului de activitate. Pe agenții de poliție Andrei Gabriel Vasile și Ana Moldovanu i-am întâlnit chiar la ghișeu. Cu multă răbdare, cu prestanță dar și cu zâmbetul mereu pe față răspund sutelor de întrebări. Au învățat să își lase la intrare toate “I believe we have done our job” problemele acumulate de acasă, de peste zi. ”Cei mai mulți sunt stresați că nu au - declară șeful Serviciului State Terțe, comisar șef înțeles exact documentele pe care să le Cristian Stoica prezinte și atunci noi, dacă îi întâmpinăm la fel de închistați, nu - states the Head of Third Country Service, chief facem decât să tensionăm și mai mult commissionaire Cristian Stoica situația” – mărturisește agentul Ana Moldoveanu. Văzând-o, ai crede că fața ei nu a cunoscut niciodată supărarea. ”Trebuie să mai și glumim, dar mai ales să avem multă răbdare” – completează agentul Andrei Vasile ”Fiind un număr foarte mare de lucrări și activitățile care se care parcă ne molipsește cu energia sa pozitivă. desfășoară în spatele acestor solicitări este deosebit” – afirmă

”Cred că ne-am făcut datoria”

De bunul mers al activității serviciului din cadrul Direcției pentru Imigrări a Municipiului București este direct răspunzător comisar șef de poliție Cristian Stoica. Acesta împreună cu alți zece oameni încearcă să facă față ritmului alert de primire a cererilor reprezentând prelungirea dreptului de ședere temporară și pe termen lung, emiterea permiselor de ședere, pentru admisia în scopul reîntregirii familiei, invitații. Munca este compartimentată exact pentru că la modul alert în care se lucrează nu poate exista nici cea mai mică neglijență în serviciu.

șeful serviciului. Mai există și acele controale sau verificări în teren care, uneori se execută cu forțe proprii sau în colaborare cu colegii de la Serviciul Depistări și Combaterea Muncii Ilegale a Străinilor din cadrul D.I.M.B. La primul compartiment, Admisia și Prelungirea Dreptului de Ședere în scopul Reîntregirii Familiei, activitatea decurge pe trei linii de muncă: admisia în scopul reîntregirii familiei, prelungirea dreptului de ședere temporară în același scop și invitațiile. Prima este o activitate mai mult de analiză a dosarului, a documentelor existente la dosar și, în unele cazuri, coroborat cu verificarea în te-ren a unor aspecte insuficient demonstrate. ”Un singur ofițer răspunde de această ramură – spune comisar șef Stoica, întrucât nu prezintă complexitate, însă presupune atenție și un anume discernământ în ceea ce privește luarea unei decizii corecte”. Pasul următor, după o eventuală avizare a unei astfel de cereri, este obținerea vizei de la misiunea diplomatică și prezentarea


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Page 11

Carte de vizită ulterioară la sediul nostru în vederea prelungirii dreptului de simplul fapt că documentele prezentate de străini sunt ședere. ”În ultima perioadă de timp – completează șeful ser- ”sumare”. Pe lângă documentele clasice, lucrătorii de la Serviciului – pe fondul crizelor socio-politice din zona Orientului viciul State Terțe solicită persoanelor fizice sau juridice, o declarație despre persoana invitată, de unde o cunoaște, scopul călătoriei în România, câte zile va sta și în ce perioadă. În situația în care declarația este evazivă, cel care invită poate fi chemat la interviu sau se pot face verificări în teren. ”De cele mai multe ori, relația pe care o invocă invitatorul este de prietenie, cunoștință, colegi de școală, persoane întâlnite în cadrul unor călătorii în alte țări – explică comisarul Stoica. Este foarte greu de demonstrat dacă este așa sau nu. De multe ori trebuie să mergem pe flerul lucrătorului. Se întâmplă adesea să fim puși în situația (și noi toți știm asta), să fim mințiți sau induși în eroare de cel care solicită avizarea invitației. Ne rămâne să punem accent pe datele din S.I.M.S., pe aspectele rezultate în urma interviului și pe eventuale verificări în teren. Dar acestea se fac vis-a-vis de invitator, nicidecum la invitat. Dat fiind contextul internațional, consider că este nevoie de mai multă siguranță. Riscăm altfel să primim persoane care nu își respectă dreptul de ședere, rămân în ședere ilegală sau folosesc România ca țară de tranzit. Nu am înregistrat decât un apropiat, s-a înregistrat o creștere a numărului de persoane astfel de caz cu o familie de iranieni...” care vin și solicită prelungirea dreptului de ședere în scopul reîntregirii familiei”. Un singur cetățean își poate aduce chiar Aflăm că există cetățeni sirieni care au obținut viză pe bază de și șapte rude, începând cu soț, soție, copii (care de obicei sunt invitație, au intrat în Romania, iar în prezent sunt în ședere în număr mare, nu mai puțin de doi), plus cele de gradul I: ilegală. Cu toate acestea, românii și străinii nu contenesc să mamă, tată, socru, soacră. invite cetățeni sirieni. Toți invocă situația militară, conflictul Șeful structurii ne detaliază din munca efectivă: ”din punct de armat ori că sunt persoane refugiate în alte țări. Unii spun că vedere al analizei și al studierii documentelor, nu avem sunt veri, alții că sunt prieteni și că vin să facă o investiție. Este probleme deosebite. Problemele sunt legate mai mult de forma firesc, în astfel de cazuri, să existe mai multe întrebări și o și conținutul documentelor care fac dovada legăturii de rude- atenție sporită la analiza dosarului cu toate că petentul este nie. Ceritificatul de naștere sau de căsătorie eliberate de către nemulțumit că durează foarte mult și vrea un răspuns rapid. autoritățile țărilor respective trebuie să fie apostilate sau supralegalizate, depinde de forma în care trebuie prezentate, traduse în limba română și verificate în cadrul instituției noastre. Conform procedurii, există și posibilitatea efectuării unui interviu sau a unui control în teren, în funcție de situație, pentru a constata dacă sponsorul sau membrii de familie locuiesc efectiv la adresa declarată în documente sau dacă există elemente care pot conduce la ideea că ar putea exista o căsătorie de conveniență”. Până în prezent nu s-au înre-gistrat căsătorii de conveniență între cetățenii din țările terțe. Depunerea și analizarea invitațiilor este o altă linie de muncă, la fel de importantă. În acest domeniu, comisarul Stoica - din punctul de vedere al lucrătorului care este cel mai implicat în astfel de probleme— simte că ar trebui modificat ceva: ”în momentul de față, obținerea vizelor de scurtă ședere pe bază de invitație, este cea mai facilă modalitate de intrare în România a cetățeanului străin”. Șeful își motivează afirmația prin


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Business Card ”Ce să-i spui acelui om care face acest gest din motive umanitare? – întreabă retoric șeful serviciului. Cândva, cel care invita trebuia să prezinte o garanție bancară în valoare de 1500 sau 2000 de dolari care se dupunea la bancă. Acuma, atragem atenția invitatorilor chiar de la ghișeu cu privire la riscurile la care se expun. Dacă cineva nu respectă dreptul de ședere și instituția noastră face cheltuieli dovedite cu depistarea, cazarea, hrana, asistența medicală și returnarea în țara de origine, la sfârșit cheltuielile pot fi imputate persoanei fizice sau juridice care a făcut invitația, aceasta putând constitui și titlu executoriu”.

Nu a ezitat niciodată să lucreze cot la cot cu oamenii lui. ”Este o muncă foarte frumoasă însă intervin pe parcurs multe probleme pe care încercăm să le rezolvăm ca într-o familie” – mărturisește șeful structurii.

Una dintre cele mai presante situații, cauzată de fluctuația perso nalului și bugetul în continuă scădere, este problema lucrătorilor. Deși serviciul înregistrează, conform ștatului de organizare, un număr de 19 persoane, numai 12, cu tot cu șeful de serviciu și compartimente, lucrează efectiv. În plus mai există concedii medicale, concedii de odihnă, se execută servicii de permanență după care oamenii beneficiază de zile libere. Așa Raportat la numărul de invitații avute pe anul 2013, în jur de ajungi să lucrezi cu și mai puțini. Uzura este extrem de mare. 1600, și făcând verificări pe parcursul întregului an, numărul Toți angajații lucrează prin rotație și la ghișeu și în birou. celor care nu au respectat dreptul de ședere acordat este oarecum mic, undeva în jur de 50 de persoane. Toți acești ”Știu – spune comisarul șef Stoica – trebuie să facem mereu străini sunt identificați și ținuți sub observație. Majoritatea echipă dar trebuie să ne și raportăm la ce avem. Noi știm ce cererilor de avizare a invitatiilor sunt soluționate, în present, de eforturi facem. Nu-mi este foarte ușor să le cer uneori colegilor doi lucratori: agent Luminița Nedelcu și subinspector Andreea mei să vină înainte de program sau să mai rămână peste proElena Gherghel. Agentul lucrează de multă vreme aici, iar gram... Fiind așa puțini, intervine oboseala, rutina, ofițerul este doar de un an, însă adaptarea la condițiile de nemulțumirile pe care fiecare le are în plan personal sau profesional. Mă străduiesc să îi motivez în fiecare zi, dar fizic, nu știu muncă a fost foarte rapida. cât vor rezista. Și, cu toate acestea, cred ca ne-am făcut daDacă înainte volumul cel mai mare de muncă se desfășura pe toria. linia activităților comerciale, din Ceea ce ne displace este faptul că momentul apariției crizei economstrăinii au început să simtă aceste ice, cu fiecare zi, numărul lor a neajunsuri și, de multe ori, chiar le scăzut. De la 4000 de străini care exploatează. Precum la omul erau în evidență numai pe afaceri, sărac, și noi ne lovim exact în cele s-a ajuns acum la vreo 700. Doar mai sensibile momente, fie de munca la acest serviciu a rămas probleme de ordin logistic, fie de constantă întrucât a crescut voluneînțelegere din partea străinilor. mul pe alte categorii de viză. De Iar noi trebuie să găsim modalități exemplu, studiile și activitățile de eliberare la timp a documenreligioase înregistrează creșteri de tului solicitat sau, în caz contrar, la un an la altul. Solicitările în scop să identificăm acele soluții prin de voluntariat dau alte bătăi de cap care să nu le îngrădim dreptul la personalului care analizează liberă circulație. cererile, mai ales acelea în care cetățenii nord-africani doresc să vină în țară îndemnați de răspândirea credinței sau pentru a desfașura activități de voluntariat. Sunt mai puțin credibile decât cele formulate de cetățenii arabi.

Dacă nu ar fi munca în echipă, nimeni nu ar fi făcut față. Sunt oameni care fac eforturi pentru ași putea îndeplini sarcinile de serviciu la timp, dar puțini sunt cei care cunosc acest lucru”.

Și în acest domeniu, cadrul legislaPentru efortul pe care îl depun zi tiv este destul de permisiv însă de zi merită să fie menționați aici: fiecare caz este analizat cu multă atenție chiar dacă, de cele comisar-șef Doina Șnep, inspector principal Claudia Popa, mai multe ori, ofițerii de la imigrări se lovesc de lipsa de coopsubinspector Andreea Elena Gherghel, agenții Ana Moldovanu, erare a reprezentanților persoanelor juridice. Mariana Bușcă, Monica Georgiana Szabo, Victoria Elena Din anul 2003 și până în prezent, comisarul șef Cristian Stoica Mardare, Claudia Carmen Bidirel, Adriana Niță, Iulian a știut mereu cum să își motiveze oamenii să facă față la toate Măndică, Andrei Vasile, Luminița Nedelcu, Ciprian Corneliu problemele. A înțeles că este foarte importantă munca în Ghiță. echipă și a încurajat-o mereu. Nu este doar șef pentru toți tinerii care au lucrat și lucrează aici, ci și un bun coleg si sfătuitor.

Lucia TOCACI


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

13

Interviu ”Orice manager ar trebui să fie încântat de un asemenea colectiv” “Any Manager Should Be Thrilled by a Team Like This”

de vedere tehnic, nivelul elementar de cunoştinţe în utilizarea unui computer este în cazul IGI ridicat, ceea ce reclamă o bună pregătire şi în această direcţie. Mai mult, comunicarea cu cetăţenii străini se realizează de cele mai multe ori pe calea dialogului direct, astfel încât cunoaşterea a cel puţin o limbă străină de largă circulaţie internaţională şi utilizată efectiv ca atare este de asemenea o cerinţă elementară pentru un poliţist la imigrări. Am precizat aceasta deoarece cea mai vorbită limbă din lume nu este engleza, ci chineza. Aşadar, poliţistul de imigrări trebuie să fie racordat în Domnule comisar-şef Marius Luduşan, sunteţi în permanenţă la toate aceste repere normative şi procedurale, fruntea Serviciului pentru Imigrări Cluj de 18 ani. astfel încât orice măsură să fie luată în deplin acord cu legea. Cum priviţi, astăzi, evoluţia migraţiei în acest răstimp? Pentru acest deziderat este realmente nevoie de o pregatire personală serioasă, clădită pe noţiuni elementare de drept, Da, 18 ani e o perioadă foarte lungă de timp. În tot acest temeinic însuşite, deoarece orice derapaj poate fi, şi în viaţa interval am asistat ori am participat direct la transformări reală chiar este, speculat fără nici o reţinere. IN DUBIO PRO instituţionale, modificări legislative, profunde schimbări de REO. direcţie şi practică, multiple evenimente care au marcat modul în care statul român îşi exercită prerogativa de control a Judeţul Cluj deţine un loc important din punct de străinilor aflaţi pe teritoriul său. vedere al migraţiei cetăţenilor străini. Cine sunt aceştia şi de ce aleg să vină aici? Da, putem vorbi de o evoluţie, diferenţele dintre conjunctura anilor 90’ şi starea de lucruri din prezent sunt, într-adevăr, Interesele cetăţenilor străini în această arie geografică sunt uriaşe. explicabile şi se reflectă direct din punct de vedere al scopului şederii acestora în România, pe mai multe paliere: afaceri, Înţeleg că experienţa şi-a spus cuvântul în decursul angajare în muncă, reunificare familială, voluntariat – judeţul acestor ani. Ce sfaturi aţi da unui tânăr care abia s-ar Cluj în general şi municipiul Cluj-Napoca în special sunt angaja la I.G.I.? cunoscute ca arii de interes maxim din punct de vedere al Aparent, sfaturile constituie cel mai uşor sprijin şi la îndemâna oportunităţilor de afaceri, din cele mai variate domenii, oricui. Eu însă consider că orice sfat acordat într-o anume racordate mai nou şi la sectoarele specifice dezvoltării calitate îl angajează pe sfătuitor direct, chiar dacă răspunderea regionale: producţie, marile şantiere adiacente, servicii, retail este doar morală. Acesta este şi motivul pentru care, de obicei, etc. mă feresc să dau sfaturi şi încerc ca atunci când recomand Studii – municipiul Cluj-Napoca este un centru universitar cuiva ceva să apreciez situaţia dată în ansamblu şi racordat la o puternic şi de referinţă în sistemul educaţional european şi a minimă previziune. constituit dintotdeauna o atracţie puternică pentru tinerii De aceea, pentru cei ce doresc să se angajeze în IGI, sau chiar aflaţi în plin proces de instruire. Cetăţenii străini au găsit tot pentru colegii mai tineri, am următorul mesaj: cadrul timpul aici un loc familiar în care îşi pot continua şi definitiva normativ incident domeniului imigrări are în prezent valenţe studiile, un mediu calm dar efervescent, modern şi conservator multiple şi este structurat pe trei niveluri principale: cadrul totodată, deschis dar criptic, extrem şi echilibrat în acelaşi normativ intern (proceduri, dispoziţii de linie etc.), dreptul timp, un oraş care oferă posibilităţi multiple, conectat la pozitiv românesc (inclusiv normele legale incidente datorită majoritatea realităţilor contemporane. calităţii statului român de membru sau partener în diferite Serviciul pentru Imigrări al judeţului Cluj are în evidenţa sa înţelegeri, acorduri etc.) şi dreptul comunitar, care la rândul cetăţeni din 111 state. Sub acest aspect, în ultimii ani, se lui se divide în acquis-ul UE şi acquis-ul Schengen. Din punct


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interview constată o creştere a numărului de cetăţeni din statele Cu toate acestea, există situaţii în care un manager este limitat membre UE/SEE şi o diminuare a numărului de cetăţeni din peste puterile lui şi atunci creşte turaţia motoarelor, pentru asigurarea aceluiaşi randament, pentru susţinerea aceluiaşi volum de activităţi, ori poate chiar a unuia crescut. Avem în vedere, de exemplu, evenimentele fără precedent din vara anului 2011 când, la Cluj, ne-am despărţit în circumstanţe nefireşti de trei colegi, membri ai echipei. Efectele restructurărilor sunt în general seismice şi extrem de demoralizante. Dar asemenea momente sunt de regulă rare, colectivul a dat dovadă de rezistenţă structurală şi până la urmă a depăşit situaţia. Vă amintiţi un caz impresionant, în cariera dumneavostră, privind situaţia unui străin? Orice ajutor acordat străinilor este subsecvent posibilităţii de acţionare în limitele prevăzute de cadrul legal în vigoare. Aşadar, evenimentele procedurale percepute negativ de străinii subiecţi ai unor măsuri poliţieneşti nu constituie neapărat un eşec al instituţiei sau al unui anume membru al echipei. Dimpotrivă, din punct de vedere legal, poate fi apreciat drept un rezultat pozitiv, chiar dacă uneori până şi omul din spatele lucrătorului de poliţie are unele îndoieli cu privire la justeţea soluţiei, în raport cu valenţele umanităţii dreptului. DURA LEX, SED LEX.

state terţe. În acest sens, trebuie precizat că o pondere masivă din numărul total al persoanelor din evidenţă este localizată în mediul academic (elevi, studenţi, studii postuniversitare – master, doctorat etc.) şi reunificarea familială în ambele sale variante: străin – străin şi străin – român, inclusiv cetăţenii din UE/SEE şi asimiaţi. Însă, am convingerea şi constat mereu că suntem un colectiv de profesionişti care acţionează în conformitate cu dispoziţiile Aveţi probleme în gestionarea fenomenului legale, indiferent de trăirile şi părerile personale. De aceea, o migraţionist? V-aţi simţit vreodată depăşit având în să relatez cazuri pozitive, deosebite, petrecute cu timp în vedere resursele de care dispuneţi? urmă: În primul rând trebuie să amintim diferenţa dintre lider şi manager: liderul este cel care ştie cum trebuie făcut, iar managerul este cel care ştie ce (şi cum) trebuie făcut. Astfel, managerul are datoria şi, spre deosebire de lider, are şi responsabilitatea asigurării îndeplinirii obiectivelor unităţii pe care o conduce cu resursele de care dispune. Aceasta este, dincolo de aparenţa de frazeologie, o realitate extrem de contondentă, deoarece managerului îi revine practic rolul principal în organizarea timpului, a echipei şi a capacităţilor auxiliare de suport, în aşa fel încât sarcinile de serviciu să fie îndeplinite fără sincope, angajându-şi răspunderea direct şi personal. Prezenţa constantă a unui mare număr de migranţi pe raza de competenţă nu constituie în sine o provocare, singurele momente de aflux sporit fiind ciclice şi determinate de începutul noului an univesitar, respectiv şcolar. În privinţa realizării celor propuse ori dispuse resursele, sau mai degrabă insuficienţa lor, eventual au limitat uneori capacităţile formaţiunii la nivelul minim al potenţialului, fără însă a se ajunge vreodată la situaţii de neîndeplinire a sarcinilor de serviciu. În acest sens, am observat că previziunea şi anticiparea joacă un rol important în arealul posibilităţilor managerului (mai ales în situaţiile repetitive), iar o minimă accesare a acestei pârghii poate face diferenţa între succes şi eşec.

(1) Ambasada S.U.A. la Bucureşti a stabilit la un moment dat că un cetăţean american, condamnat în S.U.A. pentru jaf armat la o bancă (tot în S.U.A.), de unde a sustras 2.000.000 dolari, (depuşi ulterior la o bancă într-un paradis fiscal), se află pe teritoriul României, fiind evadat dintr-o închisoare din S.U.A. Ambasada a colaborat iniţial cu formaţiunea locală de crimă orgnizată, însă au ajuns la un impas datorat faptului că cetăţeanul suspectat se legitima cu un paşaport canadian (care s-a dovedit ulterior ca fiind falsificat prin inlocuirea fotografiei). Am fost contactaţi, am stabilit o primă întâlnire dar după multe ore de discuţii şi ipoteze de lucru, am constatat că solicitanţii erau extrem de precauţi, datorită incertitudinii identităţii persoanei, riscând ca pe teritoriul american să ajungă în mod forţat o persoană de altă cetăţenie. În acest sens, cu toate că aveau nevoie de sprijin calificat pentru identificarea persoanei, furnizau indicii foarte vagi. În final, discuţia a fost tranşată în sensul dorit de noi, persoana a fost localizată, s-a aflat inclusiv faptul că avea rezervat un zbor spre Bucuresti chiar de pe aeroportul din Cluj -Napoca. Astfel în cooperare cu poliţia de frontieră, persoana a fost legitimată de lucrătorii de imigrări cu ocazia prezentarii pentru îmbarcare, oprită şi condusă la sediul poliţiei pentru cercetari, iar împreună cu cei de la crimă orgnizată am


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Interviu procedat la efectuarea tuturor activităţilor procedurale pentru Cum reușiți să împăcaţi viaţa personală cu activitatea escortarea la Centrul Otopeni. solicitantă de la serviciu? Concomitent cu derularea acestor activităţi au sosit în România şeriful care îl arestase şi judecătorul american care îl condamnase. La aterizarea pe Aeroportul Otopeni, cei doi oficiali l-au recunoscut, iar respectivul a fost returnat în S.U.A. de o echipă de imigrări română pentru finalizarea procedurilor penale de executare a pedepselor.

Eu sunt căsătorit din anul 1990 şi sunt adeptul sacralităţii familiei, iar familia mea ştie asta şi şi-a conştientizat dintotdeauna poziţia principală în ierarhia sistemului meu de valori. Familia este o constantă determinantă în viaţa omului ca fiinţă socială şi trebuie tratată ca atare. Odată rolul principal al familiei fiind stabilit, recunoscut şi perceput ca atare de membrii ei, va fi mult mai uşor pentru un poliţist să gestioneze aproape orice criză generată de fluctuaţiile diverse specifice muncii cu incidenţă directă în unele planuri familiale: misiuni, necesitatea prelungirii programului, momente sau perioade tensionate etc.

Autorităţile canadiene au confirmat faptul că paşaportul utilizat a fost declarat furat în urmă cu un an pe aeroportul din Budapesta. Cazul a fost foarte interesant din punct de vedere profesional, însă în contextul anilor 90’ impactul a fost extrem de percutant: imaginaţi-vă că din momentul primului contact cu cetăţeanul până la întoarcerea escortei în Cluj-Napoca au Sunteţi mulţumit de colectivul format la Cluj? trecut 12 ore. Serviciul pentru imigrări al judeţului Cluj este în prezent (2) În baza unei informaţii a fost depistată într-un sat din încadrat 100%. Structura sa este echilibrată din punct de judeţul Cluj o cetăţeană din Republica Moldova, căsătorită cu vedere al necesităţii operaţionale şi îndeplinirii obiectivelor un cetăţean român (cu capacităţi de muncă foarte limitate) şi sale. În cele două compartimente există ofiţeri cu experienţă în însoţită de fiica ei minoră, tot cetăţean din Republica Moldova, domeniu, dar şi colegi tineri cărora le-am urat cu drag „bun rezultată dintr-o relaţie anterioară. Şederea celor două în venit!” şi „la treabă!”, astfel încât, în prezent, acest colectiv este România era ilegală la momentul respectiv. puternic şi are capacitatea de a gestiona aproape orice situaţie previzibilă circumscrisă domeniului imigrări. Încă de la primul contact cu această familie lucrătorii de imigrări au fost profund impresionaţi de simplitatea, curăţenia sufletească şi decenţa ce caracteriza întregul comportament al celor două, fetiţa fiind foarte bine educată, extrem de interesată de procesul de instruire (era înscrisă la şcoala primară din localitate) şi bunul simţ al întregii familii, cu toate că nivelul lor de trai era şi este unul precar, fiind oameni care nu au depăşit pregătirea şcolară de nivel mediu. Practic, sursa principală de venit a întregii familii era la acel moment o indemnizaţie socială. O problemă de nerezolvat pentru ei a fost lipsa documentelor de călătorie şi lipsa banilor indispensabili pentru toate demersurile necesare reglementării situaţiei: deplasarea până la Bucureşti (pentru a obţine de la Ambasada Republicii Moldova a unui titlu de călătorie), în Republica Moldova (pentru obţinerea unui nou document de identitate, respectiv un nou paşaport), întoarcerea în România şi întreprinderea formalităţilor în vederea obţinerii rezidenţei. În consecinţă, au fost contactate ONG-uri locale de profil, voluntarii s-au mobilizat exemplar şi într-un timp record au reuşit să asigure necesarul bănesc. Ulterior, familia a făcut obiectul unui proiect OIM coordonat de un asemenea ONG, prin intermediul căruia a fost sprijinită pentru achiziţionarea de bunuri casnice, iar colegii din Serviciul pentru Imigrări Cluj au organizat din proprie iniţiativă o colectă constând în bunuri materiale, dulciuri, jucării şi alimente de bază, care au fost predate familiei cu ocazia sărbătorii Crăciunului din acel an, gest umanitar benevol care a fost reluat ulterior. Toate acestea, deoarece bunul simţ şi decenţa au fost întotdeauna şi vor rămâne valori universale care vor impresiona, vor străluci şi vor înnobila, indiferent de circumstanţe.

În privinţa caracterului direct al întrebării, consider că aprecierile mele personale pot fi influenţate de subiectivism, astfel încât propun o abordare diferită, obiectivă, din perspectiva capacităţilor echipei: în repetate rânduri şi în situaţii din cele mai diferite am constatat că lipsa mea nu a generat automat o paralizare a activităţilor curente, ori vreo incapacitate de rezolvare a unor cazuri atipice. Dimpotrivă, potenţialul nivelului profesional şi abilităţile de comunicare, interacţiune şi sprijin reciproc în vederea depăşirii oricărui obstacol au constituit liantul ce a permis găsirea celei mai juste soluţii, indiferent de circumstanţe. În consecinţă, orice manager ar trebui să fie încântat de un asemenea colectiv. Lucia TOCACI


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Traditions ”Coranul privește căminul ca fiind un microcosmos al comunității locale și globale. El evidențiază cât este de important să facem din cămin o «casă a păcii», ducând o viață decentă”, Riffat Hassan Familia reprezintă elementul de bază al vieții și societății musulmane, fiind una dintre pietrele de temelie ale stabilității și siguranței comunității (ummah). Coranul și Hadithul abundă în reglementări, critici aspre și avertismente privitoare la organizarea și comportamentul familiei musulmane, iar legăturile între membrii acesteia reprezintă cele mai puternice relații sociale. Loialitatea și angajamentul față de familie au întâietate asupra tuturor celorlalte angajamente de loialitate socială.

Familia la musulmani The Muslim Family

Anastasia Familia musulmană se formează numai în urma căsătoriei, religia islamică dezaprobând relațiile extraconjugale între bărbați și femei. Actul procreării are loc numai în cadrul familiei, iar concubinajul și adulterul (zinah) sunt considerate păcate pentru care legea islamică prevede cele mai aspre pedepse. Asemenea încălcări sunt privite ca sursă a haosului (fitnah). Intimitatea și modestia sunt esențiale pentru procrearea și creșterea core ctă a copiilor. Căsătoria Atât în Coran, cât și în Hadith, se recomandă insistent căsătoria. Celibatul nu este considerat o virtute, decât în cazuri speciale, precum incapacitatea de a întreține cum se cuvine o soție. Deși căsătoria (nikah) este considerată mai degrabă un contract social și juridic, decât o sfântă taină, așa cum se întâmplă în alte religii, în Coran și Hadith există numeroase precepte și legi care certifică faptul că acest act este consfințit de Dumezeu și de profetul Său Mahomed. Contrar concepției greșite ce domnește în Occident, pentru o căsătorie musulmană (nikah) este nevoie de consimțământul ambilor parteneri. Conform legii islamice, întâlnirea mirelui și a miresei înainte de nuntă nu este numai permisă, ci este și recomandată. În cărțile sfinte nu există nici o prevedere favorabilă căsătoriei forțate sau ”uciderii în numele onoarei”. Dincolo de esența sa tainică și intimă, căsătoria este un act public. Potrivit președintelui Asociației Românilor Convertiți la Islam, Daniel CÎNIPARU, femeile creştine trebuie să ştie că soţul musulman nu le poate obliga să își schimbe religia. În Islam, nu este permisă silirea la credinţă!O femeie, care se căsătoreşte cu un musulman, primeşte zestre de la mire, o zestre – (mahr) - care este proprietatea ei exclusivă. Cu tot respectul faţă de dragostea dintre miri şi credinţa lor, înainte de nuntă ar trebui să se negocieze asupra a trei probleme importante: zestrea (mahr), căsătoria poligamă şi suma în caz de divorţ. Atât contractul cât şi ceremonia de căsătorie trebuie să se desfăşoare într-o limbă înțeleasă de ambii parteneri. Nu trebuie să se accepte un contract sau o ceremonie pe care nu o înțelegeți. La căsătorie, trebuie să fie de faţă doi martori bărbaţi sau un bărbat şi două femei sau patru femei. Martorii trebuie să fie musulmani/musulmane practicante. Clauzele contractuale nu pot fi în contradicţie cu Islamul, asta Wikipedia este normal şi firesc, dar chiar dacă mireasa este creştină nu pierde absolut nimic din drepturi în cazul unei căsătorii islamice. Dacă mireasa vrea să rămână creştină, este alegerea ei şi nu poate să fie obligată să-şi schimbe religia. Noaptea hennei este un obicei de nuntă obligatoriu la arabi, fiind strâns legat de vechile credințe conform cărora henna are puterea de a purifica și proteja mireasa de rău. Unii specialiști consideră că acest obicei este cel mai vechi ritual arab de nuntă aflat încă în existență, având la bază practicile de magie albă realizate pentru a aduce fericire în viața de cuplu. În acestă noapte, se cântă și se dansează, iar o femeie pictează arăbescuri cu henna pe mâinile miresei și aruncă monede primite de la femeile prezente într-un vas cu apă. În tradiția islamică, apa simbolizează puritatea și viața însăși. La Bgdad și Tatuaj cu henna Kirkuk, femeia care pictează mâinile și picioarele miresei trebuie să fie respectată în comunitate, fericită în căsătorie, iar primul ei născut să fie băiat deoarece se crede că viața ei exemplară se va transmite și la mireasă. Seara, mirele și mireasa sunt conduși în camera nupțială. Pentru verificarea virginității fetei încă se mai pune o pânză albă pe


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

17

Tradiții pat, special pregătită și examinată cu atenție după noaptea nunții de două sau trei femei în vârstă din ambele familii. Ele vor anunța public dacă mireasa a fost sau nu virgină. Bărbații nu trebuie să vadă pânza pătată cu sînge, mărturia femeilor fiind de ajuns. Acest obicei s-a păstrat din trecut când exista teama că un posibil adulter ar duce la slăbirea relațiilor de familie și în cele din urmă la distrugerea unității și coeziunii tribului. Acest obicei se regăsește cu precădere în sudul Irakului unde mirele pune un pumnal sub așternuturi în camera nupțială, semn că mireasa va muri dacă se demonstrează că nu a fost virgină Poligamia Coranul permite poligamia, dar prevede anumite limitări: un bărbat musulman poate avea maxim patru soții. „Luaţi de soţii pe acelea care vă plac dintre femei – două, trei sau patru, dar dacă vă temeţi că nu veţi fi drepţi, atunci luaţi una singură.” (Coran 4: 3). O femeie nu se poate căsători decât cu un singur bărbat. Poligamia permisă de Coran nu trebuie privită ca o incitare la promiscuitate, ci a fost determinată de necesitatea de a asigura protecția văduvelor sau orfanilor numeroșilor bărbați musulmani care mureau în timpul războaielor. Însuși profetul Mahomed – deși avusese o relație monogamă, de la vârsta de 25 de ani până la 52 (când soția sa Kadijah a murit) s-a căsătorit cu văduve de război și a adoptat copii orfani, pentru a da un exemplu discipolilor săi. Autorizarea poligamiei a fost însoțită de o serie de prevederi care indicau în mod clar că idealul pentru bărbatul musulman trebuie să fie totuși, monogamia. Porunca privitoare la faptul că toate soțiile trebuie tratate în mod egal, este însoțită de avertismentul că acest lucru este imposibil pentru un om. (”Nu veți putea să vă purtați întocmai la fel cu toate soațele, chiar dacă ați voi cu tot dinadinsul”. Coranul, surat 4:129) Dacă soțiile consideră că nu pot suporta un menaj în trei sau patru, este mai bine să solicite, de la început, ca o condiție a căsătoriei, ca mirele să nu se mai căsătorească cu o altă femeie. Bineînţeles că această condiţie poate fi retractată, se poate renunţa la ea, în timp. Divorțul Divorțul (talaq – dezlegarea) este permis în legea islamică, însă profetul Mahomed a spus că Dumnezeu nu privește deloc cu ochi bun acest lucru. Bărbații au o mai mare libertate de a intenta un divorț, însă versetele coranice care le acordă această putere îi îndeamnă totodată să fie miloși, îndurători și drepți față de femei. Înainte de pronunțarea divorțului, este prevăzută o perioadă de așteptare de trei luni (idda) pentru a fi siguri că soția nu este însărcinată, timp în care divorțul poate fi revocat. Pentru ca divorțul să devină definitiv, soțul trebuie să pronunțe talaq de trei ori. Deși toate cele trei declarații de repudiere pot fi făcute la o singură înfățișare, o asemenea modalitate de desfacere a căsătoriei este considerată neregulamentară sau ieșită din comun, fiind privită ca ceva jignitor. Recăsătorirea soților care tocmai au divorțat este permisă, cu excepția cazurilor în care hotărârea de divorț a devenit definitivă și irevocabilă. În acest caz, soțul nu se poate recăsători cu fosta soție decât după ce aceasta se va fi căsătorit cu altcineva și va fi divorțat din nou. Dacă peste 5 sau 10 ani, soţul vrea o altă soţie, s-a terminat dragostea, iubirea, şi pur şi simplu vrea să divorţeze, atunci el trebuie să plătească o despăgubire, o sumă de bani pe care soţia o primeşte. Această despăgubire se face numai în cazul în care divorţul nu este din cauze imputabile ei. În cazul în care divorţul este din vina soţiei, aceasta nu primeşte despăgubirea. Suma se stabileşte tot înainte de căsătorie şi trebuie specificată în contractul de căsătorie. Președintele Asociației Românilor Convertiți la Islam sfătuiește femeile să se gândească ca această sumă să fie destul de mare, să le permită doamnelor să se deplaseze până la viitorul domiciliu, poate în altă ţară, şi să poată să își plătească tot ceea ce este necesar traiului pentru cel puţin un an, adică undeva la minim de 7-8 mii de euro sau chiar mai mult. În legislaţia islamică, în caz de divorţ, bunurile nu se împart, nu există partaj. Asta se poate întâmpla în cazul divorţului civil şi în funcţie de ţara unde locuiţi. Copiii Numeroasele prevederi referitoare la copii, cuprinse în Coran, Hadith și Shari´a (legea islamică) dovedesc importanța creșterii lor. În Coran se acordă o atenție specială îngrijirii orfanilor. Copiii trebuie crescuți cu grijă, dragoste și responsabilitate. La rândul lor, aceștia trebuie să își iubească, să își respecte și să își asculte părinții (”și să nu vă apropiați de averea orfanului, decât cu ceea ce ați putea s-o faceți și mai bună, până când el nu ajunge la maturitate....” Coranul, surat 6:152). Contrar concepției greșite din Occident, părinții musulmani își prețuiesc în mod egal atât fiii, cât și fiicele. Copiii sunt un dar de la Dumnezeu iar în Coran există interdicții exprese privind maltratarea acestora, făcându-se o referire specială la practica pre-islamică a îngropării de vii în nisip a fiicelor. Îndatorirea de a-și întreține copiii îi revine în primul rând tatălui, dar, în cazul unui divorț, copiii rămân în îngrijirea mamei. Concluzie Așa cum o dovedesc și versetele 187 și 228 ale suratului 2, în ceea ce privește viața în cuplu, un accent deosebit se pune pe egalitate și reciprocitate, îndemnurile cuprinse aici fiind reluate de Mahomed în cuvântul său de rămas-bun de pe Muntele Arafat. Cu toate acestea, obligațiile bărbaților și ale femeilor nu sunt aceleași. Soțul este cel care trebuie să își întrețină soția și copiii, asigurându-le hrana și îmbrăcămintea, în timp ce soția trebuie să aibă grijă de casă și să se implice direct în creșterea celor mici. (Bibliografie: Religiile Lumii – Christopher Partridge, Wikipedia) Lucia TOCACI


18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su Internaţional

În Bagdad a devenit mult mai dificil de purtat o cameră video sau foto la vedere decât un pistol automat Evoluția situației din Irak, clarificarea profilului solicitanţilor de azil la nivelul celorlalte State Membre, motivele cel mai des invocate de către aceştia, precum şi impactul deteriorării situaţiei din Irak pe care l-ar putea avea asupra practicii au constituit scopul întâlnirii de la La Valetta (Malta), în perioada 22 – 23.01.2014. Organizat de către Biroul de Sprijin pentru Azil (BESA), prima reuniune a Grupului de lucru privind cooperarea practică în ceea ce priveşte Irakul a reunit o seamă de experți din mai multe țări. Din partea I.G.I. a participat subinspector de poliţie Alexandru Necula – expert în cadrul Direcţiei Azil şi Integrare - ofiţer cercetător pe linia informaţiilor din ţara de origine. Potrivit termenilor de referinţă, stabiliţi de către BESA, în ce priveşte funcţionarea reţelelor de specialişti pe linia cercetării informaţiilor din ţările de origine, urmează ca nucleul de lucru să se reunească ori de câte ori Statele Membre vor simți nevoia de a reacţiona faţă de fluctuaţiile nivelului de securitate din această ţară. Cu privire la situaţia actuală şi evoluţia evenimentelor recente din ţara de origine Irak, reprezentantul Suediei a prezentat un material informativ elaborat în urma misiunii de cercetare la faţa locului din această ţară, organizată în decursul lunii noiembrie 2013 şi prin care s-a reţinut o înrăutăţire a nivelului de securitate, fiind înregistrate nu mai puţin de 8000 de decese, situaţia generală depreciindu -se până la nivelul celei din anul 2008.

prezintă jurnaliştii, în Irak libertatea presei fiind aproape inexistentă, de cele mai multe ori neavând permisiunea sau accesul din partea autorităţilor de a pătrunde sau de a relata despre zonele afectate de violenţe. Pentru a evidenţia gravitatea situaţiei specialistul a remarcat faptul că „în Bagdad a devenit mult mai dificil de purtat o cameră video sau foto la vedere decât un pistol automat”. Reprezentantul Consiliului European pentru Relaţii Externe a prezentat situaţia cu privire la capacitatea instituţională din Irak, evidenţiind existenţa unor mari disfuncţionalităţi în cadrul instituţiilor, o centralizare excesivă în subordinea premierului, precum şi un nivel ridicat al corupţiei. Următoarele alegeri vor avea loc în aprilie 2014, dar în situaţia de faţă, ca urmare a violenţelor sectare tot mai intense, neîntrevăzându-se vreo îmbunătăţire, pune serios sub semnul întrebării organizarea acestora. Scepticismul reprezentantului CE a fost confirmat şi de alţi experţi participanţi. În cadrul întâlnirii au mai fost prezentate şi date statistice de către un reprezentant al proiectului Iraq Body Count – gestionat de către Conflict Casualties Monitor, o organizaţie de profil din Marea Novanews Britanie, care a menţionat faptul că în anul 2013 violenţele au luat amploare, numărul victimelor dublându-se faţă de anul precedent. Provinciile cele mai afectate de violenţe sunt: Tameem, Diyala, Salah Al Din, Baghdad, Anbar, Kerbala şi Najah.

Trecând la următorul punct de pe agenda reuniunii, un reprezentant al BESA a expus, în urma chestionarului completat de fiecare stat membru, datele referitoare la solicitanţii de azil irakieni şi practica la nivel european privitoare la această ţară. Astfel, deciziile pozitive în acordarea unei forme de protecţie la nivel european reprezintă aproximativ 50%. Din restul statelor membre se fac remarcate politicile Franţei şi Italiei. Franţa având o rata de recunoaştere de 70-80%, pentru statutul de refugiat, nu a acordat în 2013 protecţie subsidiară. La polul opus, Italia are o rata de recunoaştere prin protecţie subsidiară de 80%. Cu privire la profilul solicitanţilor de azil principalele motive pentru acordarea unei forme de protecţie au fost situaţia minorităţilor religioase, situaţia persoanelor angajate în cadrul structurilor guvernamentale şi cea a categoriilor vulnerabile victime ale În Parlamentul de la Bagdad se depun eforturi în ceea ce conflictului. Majoritatea solicitanţilor de azil au pătruns ilegal priveşte tema centrală a Irakului, anume reconcilierea dintre în Uniunea Europeană. sunniţi şi şiiţi, elementele minoritare fiind nevoite să părăsească regiunile majoritare. O altă categorie de risc o Alexandru NECULA Violențele se află pe o pantă ascendentă, în special în provincia Anbar şi Ninewa unde gruparea Al-Qaeda devine tot mai puternică. Reprezentantul Suediei a mai precizat că trendul atacurilor sinucigaşe pare a fi în scădere şi că o soluţie pentru minoritatea creştină ar fi alternativa refugiului intern în Regiunea Autonomă Kurdistan, din nordul Irakului, precizând totodată că sărbătoarea Crăciunului a fost celebrată de către creştini în 2013 pentru prima dată în public, în ultimii trei ani. Referitor la minorităţile naţionale, acestea devin din ce în ce mai vulnerabile în momentul de faţă, un exemplu fiind, comunitatea şabacă ai cărei membri au fost nevoiţi să părăsească oraşul Mosul şi să se mute în sate locuite de creştini.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

unt sub 20 de ani

Sumar Românii și America

3

Fondul pentru azil, migrație și integrare 5 I.G.I. la ceas de bilanț

7

Punct de informare deschis la sediul Serviciului pentru Imigrări Braşov

8

”Cred că ne-am făcut datoria” - declară șeful Serviciului State Terțe, comisar șef Cristian Stoica 10 Interviu: ”Orice manager ar trebui să fie încântat de un asemenea colectiv” 13 Familia la musulmani

16

REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Cms. Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE insp. Ermina MIHAI, ag. pr. Mădălina NEAȚĂ (traducător), insp. pr. Andreea PANTEA (corectură) Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro I.S.S.N.- L 2344-5297

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine în e x c l u s i v i t a t e autorilor. Aceștia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate. Comitetul de redacție primește propuneri de contribuții la Revista ”Migrația și Azilul”.



Bi007