Page 1

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări ianuarie ediție nouă Nr. 6/2014

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

24 ianuarie 1859 UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE


DIN SUMAR Cooperare româno-bulgară Ziua Internațională a Migrantului Implicaţii din punct de vedere al imigraţiei şi azilului în Bulgaria și România ”Niciodată nu este suficient să știm. Trebuie să și demonstrăm” Managementul documentelor Epigrame UNHCR consideră că transferurile către Bulgaria ar trebui să fie oprite

5 7 8 10 12 16 19


3

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial Ecourile Unirii Principatelor de la 1859 în Ţara Lăpuşului Către sfârşitul guvernării absolutiste, nemulţumirile maselor populare, precum şi eşecurile suferite pe plan extern, obligă Curtea de la Viena să adopte o nouă Constituţie. ,,Regimul liberal”, decretat prin diploma imperială din 20 octombrie 1860 şi Patenta din 26 februarie 1861, se anunţă încă de la început a fi un amestec hibrid de principii învechite pe fond feudalist şi reforme burgheze. Reprezentanţii progresişti ai burgheziei şi intelectualităţii din Transilvania, folosind acest nou prilej, continuă cu şi mai mare energie lupta pentru egalitate în drepturi, pentru recunoaşterea naţiunii, în vederea ocupării unor funcţii de conducere în administraţie. Unirea Principatelor Române a fost un mare impuls în acest sens şi a avut un ecou deosebit în Transilvania, implicit în Ţara Lăpuşului, iar ,,entuziasmul la românii din Transilvania era poate mai mare decât în Principate”. Stă mărturie adresa preotului şi dascălului greco-catolic Caba Laurenţiu din Târgu Lăpuş către secretarul metropolitan, Ştefan Manfi, prin care acesta este rugat să-i predea mitropolitului Suluţiu copiile a două materiale pe care românii din zona Lăpuşului le înaintaseră la Viena, prin episcopul Gherlei Ioan Alexei, şi care prevedeau: 1. condiţiile formulate la 10 noiembrie 1860, în care Transilvania se poate uni cu Ungaria; 2. memoriul din 15 noiembrie 1860 cu privire la drepturile naţiunii şi ale clerului unit din Transilvania. Redăm mai jos o parte a acestei scrisori: “Pe aici se aude că s-au trimis de la Sibiu patru inşi ca o comisie să stăruiască la maiestate pentru români în privinţa organizării Transilvaniei, de s-au dus dânşii e foarte bine, de nu s-au dus încă, aveţi bunătatea a mijloci calea dânşilor. Aveţi bunătatea ca cele elaborate, a le face cunoscute excelenţei sale mitropolit – precum cred că aţi primit mai înainte o copie din adresa ce s-a fost trimisă la senatorul imperial, baronul de Şaguna.

Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP

Scrisorile de acuma au mers subscrise de protopopul Dragomir și cantorul Raţiu, de subscrisul, de bravul român şi diregător adj. G. M. (Mihai Gojdu)... de la care ies mai toate aceste elaborate naţionale, alţi doi dregători cu nume de Hangia şi doi învăţători de aici, însă (şi de) protopopi în numele Transilvaniei și al familiilor. Numai de ar da Dumnezeu să fie toate spre bine... M. Lapoş, 19 noi. 1860. N.B. Foarte bine ar fi când acestea s-ar putea comunica şi cu fratele I. Popescu de Suciu”. Lăpuşenii au trimis ,,condiţiile sub care Transilvania, pe temeiul dreptului istoric, a dreptului natural, a egalităţii naţionale şi creştineşti-politice”, se poate uni cu Ungaria: a) Transilvania anexată la Ungaria să-şi rețină și pe mai departe titlu de mare principat al Transilvaniei; b) administraţia supremă politică să fie concentrată cu cea a Ungariei la ,,Cancelaria Ungaro-Transilvania-Aulica” în Viena, sub un cancelar, însă pentru Transilvania sub un vicecancelar transilvănean, cu un departament deosebit compus exclusiv din transilvăneni, într-un număr determinat… în funcţie de majoritatea naţională a locuitorilor Transilvaniei; c) pentru administraţia supremă din Transilvania să fie o locotenenţă sau un guvern propriu, cu un vicevoievod, locotenent sau guvernator în frunte”. Memoriul lăpuşenilor din 15 noiembrie 1860, cuprinde 12 puncte şi e scris pe baza dreptului istoric al românilor, cei mai vechi locuitori ai acestor meleaguri, făcându-se trimitere la drepturile românilor avute până la Răscola de la Bobâlna şi în timpul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. Lupta lăpuşenilor pentru drepturi continuă, ca o mărturie a acesteia fiind scrisoarea trimisă arhiepiscopului Şterca Suluţiu, pe care o redăm datorită frumuseţii şi conţinutului său:

continuare în pagina a 4-a


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial continuare din pagina a-3-a

,,...Sentimentul de recunoştinţă ce de la străbunii săi l-au moştenit şi-l nutresc în pieptul său fiecare român adevărat care a ajuns la maturitatea de a pricepe ce va să însemne «limba şi naţiunea», anume se impune ca o îndatorire sfântă şi totodată pe placul tău de a ne descoperi cea mai fierbinte şi mai profundă mulţunire pentru eroismul Excelenţei Voastre, desfăşurată în lupta din conferinţa de la Alba Iulia (din 11 – 12 februarie 1861, n.n.). Meritele Excelenţei Voastre care prin călătoria întreprinsă la Viena în fruntea deputaţiunii române cu periclitarea sănătăţii, le-aţi câştigat şi faptele neobosite, care le-aţi făcut acolo, căt şi după aceea în Adunarea Naţională la Blaj le-aţi dezvoltat şi pe fiecare cu o rară energie şi resemnaţiune le-aţi îndeplinit, vor rămâne una cu luptele cele măreţe ale prea generoşilor Domni, marilor şi adevăraţilor patrioţi şi naţionalişti: arhipastorul Andrei baron de Şaguna şi A. Mocioni din senatul imperial, nu numai în protocolul clerului şi al poporului din Valea Lăpuşului, trecute, ci se vor petrece şi în magistra vieţii externe, în istoria ginţii, acolo unde locuiesc Simion Bărnuţiu, numele pontificelui naţiunei române din Ardeal şi a judecătorului Câmpului Libertăţii, a cărui îndepărtare aşa îndelungată din cler, tot românul adevărat cu nespusă durere a inimii o jelesc până în ora prezentă şi rechemarea lui din inimă o doreşte. În ea va sta cu litere de aur scris GEORGE BARIŢIU, eroul zilei celei de la Zărneşti şi voi Excelenţă Prealuminată, vei înflori ca ,,finiculu” înaintea posterităţii. Posteritatea va să se desfăteze aflând cum îmbrăţişarea Arhiereilor cei din mai 1848 la Blaj s-a prefăcut în corp solid conceputul anilor 1861 la Sibiu şi s-a încoronat la Alba Iulia cu puteri unite, cu mână tare şi braţul înainte… Noi neavând mod de a ne manifesta cu demonstraţii

George Bariț sau Gheorghe Barițiu a fost un istoric și publicist român transilvănean

extraordinare, vă rugăm să binevoiţi aceste ordine de aderare pentru viitor “întru testimoniu” (pentru totdeauna), despre recunoştinţa din inima cea mai sinceră ce se poate spune de un fiu ce ar nutri în sine despre părinţi, primeşte! Repetându-mă Excelenţă, aceste ordine de recunoştinţă pentru

faptele şi meritele voastre cele nemuritoare, din a căror respectare lăsăm cu limbă de moarte posterităţii cu privire la acestea şi “tabsia” cea solidă a adunării noastre naţionale de la Blaj, ale cărei concluzii le preţuim şi le venerăm cu ale noastre propii şi le revedem şi adorăm ca cele mai sfinte dogne naţionale statornicite prin reprezentanţii naţiunii sub conducerea celor doi arhierei, urmaşi credincioşi ai lui Cristos, să le păstreze ca tot atâtea religii sfinte şi imaculate, cu care scop le înregistrăm în biblioteca suvenirei de alminterea rămânând cu necurmata veneraţiune până la respirarea finală a Excelenţei voastre. Băiuţ 10 martie 1861 Preaaplecaţi fii: Vasile Cosma, Ad. protopop, Samuel Kupşa, preot român, Iosif Lemeni, preot greco-catolic al Suciului Superior, Ioan Raţiu, cantor şi C. Reg. păstrătoriu de pădure, Ioan Dragomir paroh şi protopop greco-catolic Lăpuş, Gabriel Manu de Boiereni ca adjunct de prefectură, Laurenţiu Caba paroh roman, Ioan Guşiţă dascăl primar în Lăpuşul Românesc, Teodor Rotar, Ioan Cornin de Eadem, expeditor. Scrisă în numele clerului şi al poporului român din întreg cercul parohial al Lăpuşului, fără nici o alegere de confesiune, uniţi şi neuniţi, convişi cum că suntem români cu toţii”. Ca replică la această stare de spirit autorităţile habsburgice întăresc paza dinspre Moldova, dispunând să se facă severe percheziţii, cu confiscarea manifestelor trimise maramureşenilor prin care populaţia era chemată la o eventuală răscoală generală în momentul în care s-ar pune problema unirii Transilvaniei cu România.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

5

Evenimente Colaborare româno-bulgară

În contextul bunelor relaţii de cooperare între Inspectoratului General pentru Imigrări şi Agenţia de Stat pentru Refugiaţi din cadrul Consiliului de Miniştri din Bulgaria, la 21 ianuarie a.c., la sediul Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil de la Giurgiu a avut loc întâlnirea de lucru, dintre reprezentanţii celor două instituţii. Activitatea a fost organizată la iniţiativa inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări, domnul chestor principal de poliţie dr. Nelu POP şi a vizat realizarea unui schimb de experienţă cu noul al şef al Agenţiei de Stat pentru Refugiaţi, domnul Nikolai TCHIRPANLIEV, în contextul situaţiei existente în gestionarea fenomenului migraţionist din Bulgaria. De asemenea, pe agenda discuţiilor oficiale au fost abordate aspecte privind organizarea instituţională a celor două structuri şi derularea mecanismului de cooperare existent între autorităţile competente din ambele ţări cât şi acordarea de expertiză părţii bulgare pe linie de azil, urmare a afluxului mare de migranţi ilegali din Bulgaria. Partea română a reiterat îmbunătăţirea cooperării pentru implementarea în continuare a activităţilor prevăzute în trilaterala Româno-Bulgară-Greacă. În cadrul întrevederii oficiale, inspectorul general, domnul chestor principal de poliţie dr. Nelu POP a asigurat partea bulgară de întreaga disponibilitate pentru continuarea bunei colaborări, precum şi de întregul sprijin pentru implementarea unor acţiuni menite să conducă la creşterea eficienţei în atingerea obiectivelor comune în domeniul azilului. Reamintim că la data de 29 noiembrie 2011, la Sofia, şefii structurilor de imigrări din România, Bulgaria şi Grecia au semnat o declaraţie comună de cooperare tripartită în domeniul azilului şi migraţiei, pentru un management eficient al fluxurilor migratorii la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Străinii vor primi, în acest an, 5500 autorizații de muncă Inspectoratul General pentru Imigrări va acorda, în 2014, 5.500 de autorizații de muncă cetățenilor străini care vor să lucreze în România. Astfel, potrivit HG nr. 992/2013 privind stabilirea numărului autorizațiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor în anul 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 791 din 17 decembrie 2013, 5.500 de autorizatii de munca vor fi emise cetățenilor străini care doresc să se încadreze în muncă sau să presteze munca în România, în baza deciziei de detașare a unui angajator persoană juridică străină. Conform actului normativ, tipurile şi numărul autorizaţiilor de muncă ce pot fi acordate cetățenilor străini sunt urmatoarele: pentru lucrători muncitorilor permanenți - 3.000; pentru lucrători înalt calificați - 800; pentru lucrători detașați – 900; pentru lucrători sezonieri - 100; autorizații de muncă nominale - 100; pentru lucrători stagiari - 200; pentru sportivi - 300; pentru lucrători transfrontalieri - 100. În situația în care numărul cererilor pentru eliberarea de autorizații de muncă este mai mare decât numărul menționat, acesta poate fi suplimentat prin Hotărare a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Prevederile au rămas neschimbate față de anul trecut, când a fost acordat același număr de autorizații străinilor. În cursul anului 2013, Inspectoratul General pentru Imigrari a emis un număr de 2131 autorizaţii de muncă cetățenilor străini. Cei mai mulți provin din state precum China, Turcia, Filipine, Vietnam, Serbia etc.


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente I.G.I. a ”dăruit bucurie” refugiaților și solicitanților de azil Campania umanitară ”Dăruieşte bucurie! Poţi fi primul care aduce sărbătoare în sufletele lor!” s-a încheiat, la 23 decembrie 2013, cu succes. Sute de refugiați și solicitanți de azil s-au bucurat de bunurile oferite de români cu atâta generozitate. S-au strâns hăinuțe, jucării, rechizite, produse alimentare ce cântăresc aproximativ 1800 kg. Activitatea a reprezentat un mijloc ideal de mediere a unei legături între persoanele refugiate, personalul Inspectoratului Român pentru Imigrări şi comunitate, reuşind să îmbunătăţească nivelul de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la situaţia refugiaţilor şi solicitanţii de azil şi implicarea activă a personalului într-o nouă cauză care solicită un gest de solidaritate. De remarcat, este contribuţia unor personalităţi publice şi politice care sau alăturat campaniei şi au oferit pachete cadou. De asemenea, instituții publice precum I.S.U. Suceava, Protoieria Municipiului Galaţi, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Maramureş, Caritas Satu Mare, ASSOC Baia Mare au fost alături de stucturile teritoriale în acest demers. Ecoul media a atras simpatia membrilor comunităţii locale, persoane fizice şi juridice, elevi, care au dăruit bunuri sub rezerva anonimatului, animaţi de gândul că le pasă. O contribuţie importantă a adus și deputatul Ovidiu Raetchi. Inspectoratului General pentru Imigrări mulțumește celor care s-au implicat în demersul campaniei şi au contribuit cu orice au considerat că poate aduce un strop de bucurie pe chipurile familiilor de refugiaţi. (Ermina MIHAI)

Analiză pentru combaterea șederii ilegale a străinilor în Republica Moldova

O misiune de evaluare din cadrul proiectului ”Consolidarea și dezvoltarea capacităților instituționale ale Biroului Migrație și Azil – consolidarea cadrului legal și instituțional pentru o mai bună gestionare a sistemului migrației și azilului (SIR)” s-a desfășurat, în perioada 18-21 decembrie 2013, la Chișinău, Republica Moldova. Circumscrisă proiectului finanțat de România, prin intermediul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare, activitatea a avut ca scop analiza, împreună cu experții moldoveni, a cadrului legal, instituțional și procedural în domeniul combaterii șederii ilegale a străinilor aflați cu ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. Întâlnirea a constituit o etapă importantă în atingerea Obiectivului 1 al proiectului, respectiv îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional al Biroului Migrație și Azil (B.M.A.). Conform agendei stabilite anterior cu consultarea experţilor români, prima zi de activitate a început cu prezentarea de către un reprezentant al B.M.A. a cadrului legal şi instituţional al Republicii Moldova în domeniul combaterii şederii ilegale a străinilor, discuţii continuate de expertul I.G.I., comisar şef de poliţie Dorin Ţepuşă care a prezentat experienţa şi practica instituției române în acest domeniu. În partea a doua a zilei, ofițerii B.M.A. au prezentat cadrul legal şi instituţional în domeniul returnării străinilor cu şedere ilegală, din partea română, discuțiile fiind conduse de comisar şef de poliţie Adrian Raşcu, care a contribuit cu experienţa şi practica I.G.I. în acest domeniu. În a doua zi a activităţii, experţii români şi moldoveni au purtat discuţii pe marginea lacunelor existente în vederea identificării recomandărilor de întărire a cadrului instituţional, legislativ şi procedural în domeniul combaterii şederii ilegale a străinilor şi a returnării acestora. Următoarele activităţi în cadrul proiectului vor fi planificate de către I.C.M.P.D. Moldova, în funcţie de propunerile Biroului Migraţie şi Azil şi a celorlalte structuri moldovene implicate.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente Ziua Internațională a Migrantului Organizația Internațională pentru Migrație împreună cu Inspectoratul Român pentru Imigrări au celebrat, la 28 decembrie 2013, la Casa Națiunilor Unite, Ziua Internațională a Migrantului. Luând în considerare fenomenul din ce în ce mai amplu al migrației la nivel global, Organizația Națiunilor Unite a adoptat, la 18 decembrie 1990, Convenția Internațională pentru Protecția Drepturilor tuturor migranților și a familiilor lor. Această zi a fost totodată stabilită și ca Ziua Internațională a Migrantului. Peste două sute treizeci și două de milioane de oameni sunt plecați peste hotarele țării lor în căutarea unei vieți mai bune sau pentru a fugi din zone de conflict ori din calea unor dezastre naturale. România este și ea atât țară de origine a migrației cât și țară de destinație. Numeroși români au părăsit țara, fie temporar, fie definitiv, însă un număr semnificativ de străini și-au găsit în România un nou cămin. Aceste aspecte au fost discutate în cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaționale a Migrantului care a reunit, la o masa rotundă, reprezentanți ai I.G.I., O.I.M., O.N.G. dar și ai comunităților de străini. La eveniment au fost prezente și Kimia Azar și Mihaela Vrânceanu, două tinere de 16 ani, cu origini și povești diferite, dar pentru care România este acum acasă. Eleve la Liceul Jean Monnet din Capitală, cele două tinere și-au împărtășit experiențele prin care au trecut în România dar și sentimentele pe care le-au încercat în țara noastră. “În România – povestește Mihaela Vrânceanu din Republica Moldova - am ajuns în urmă cu trei ani de zile pentru a mă înscrie la liceu. Eram extrem de încrezătoare că acest drum pe care am pornit îmi va aduce oportunitățile pe care le-am dorit atât de mult. Dezamăgirea inițială a fost una imensă. Credeam că voi fi primită cu brațele deschise. În schimb, am avut parte de o atmosferă rece și distantă. Am aflat astfel că România, înainte de a te primi cu brațele deschise, trebuie înțeleasă și trebuie ca și tu însăți să te faci înțeleasă față de ceilalți. După nu foarte multă vreme, când am reușit să fac aceste lucruri, am descoperit că am o nouă casă. O casă plină de oameni pe care îi iubesc și care mă ocrotesc. Îi sfătuiesc pe toți cei aflați la început de drum în România și care poate simt că nu este casa pe care și-o doresc, să aibă puțină răbdare dar mai ales să fie deschiși să înțeleagă noua țară în care se află. Îi asigur că vor descoperi multe lucruri minunate.” Kimia Azar din Iran a povestit și ea cum vede România. “Părinții mei au plecat din Iran la scurtă vreme după

revoluția islamică. Deși m-am născut în România și nu am fost niciodată în Iran, am pendulat mereu între cele două lumi. De la părinții mei și de la comunitatea iraniană am aflat obiceiurile și tradițiile de acolo iar de la celelalte persoane din jurul meu am învățat ce înseamnă România. Nu am avut niciodată probleme în a spune dacă sunt româncă sau iraniancă pentru că mereu m-am considerat un cetățean al lumii. România mi-a dat posibilitatea de a fi ceea ce vreau, de a ma simți liberă și în siguranță fără însă a-mi abandona obiceiurile transmise de părinții mei.” La Ziua Internațională a Migrantului au mai fost prezentate filme documentare despre migraţie şi integrare, iar în holul Casei O.N.U. a fost expusă o colecție tematică de desene și picturi realizate de copii cu privire la migraţie. În final, coordonatorul de programe OIM, dna. Maria Voica a declarat că “OIM își dedicată întreaga activitate susținerii migrației reglementate, având ferma convingere că aceasta este benefică atât pentru individ cât și pentru societate. Acest eveniment este dedicat tuturor celor care, în căutarea unei vieți mai bune, au ales migrația, în ciuda riscurilor și greutăților pe care le au de înfruntat.” (Lavinia PREDA, Cătălin BERCARU, OIM)

7


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate

Implicaţii din punct de vedere al imigraţiei şi azilului în Bulgaria și România Situaţia din Bulgaria Conform informaţiilor disponibile, în ultima perioadă de timp, Bulgaria se confruntă cu un aflux masiv de cetăţeni sirieni care trec ilegal frontiera comună cu Turcia. Astfel, autorităţile de frontieră din Bulgaria raportează în anul 2012, depistatarea, săptămânal, a peste 300 de străini care trec ilegal frontiera verde cu Turcia, din care marea majoritate sunt cetăţeni sirieni. Informaţiile statistice publicate de Eurostat în ceea ce priveşte cererile de azil depuse de cetăţenii sirieni la autorităţile competente din Bulgaria arată o creştere importantă, pentru intervalul cuprins între 1 ianuarie 2013 şi 31 octombrie 2013, de la 90 de cereri, în luna ianuarie, la 930 în luna septembrie (în perioada similară din 2012 valorile înregistrate au fost cuprinse între 15 – ianuarie 2012 şi 120 – octombrie 2012).

Chestor de poliție dr. Ștefan POP

Datorită creşterii numărului de solicitanţi de azil, în special sirieni, a crescut și capacitatea de cazare în centrele specializate ale Agenţiei de Stat pentru Refugiaţi (agenţia dispune de o capacitate de cazare pentru refugiaţi de 1930 de paturi). Puse în fața acestei situații, autorităţile bulgare au adoptat o serie de măsuri în această problematică privind crearea unui Centru Naţional de Operaţiuni dar şi a unor centre locale la Elhovo şi Haskovo în vederea gestionării situaţiei refugiaţilor, deschiderea a trei noi centre de verificare a refugiaţilor în regiunea Burgas din sudul Bulgariei. Pentru menţinerea sub control a situaţiei au „convenit asupra sprijinului tehnic pentru cazarea refugiaţilor din partea organizaţiei europene responsabile” (Biroul European de Sprijin pentru Azil) şi vor analiza posibilitatea obţinerii unui „sprijin suplimentar şi din partea FRONTEX”. În situaţia în care afluxul de imigranţi ilegali continuă, autorităţile bulgare au identifcat probleme legate de menţinerea securităţii naţionale, identificând o serie de riscuri care apar din escaladarea acestei situaţii - criza umanitară, persoane care au legături cu organizaţiile teroriste, riscuri legate de sănătatea populaţiei (epidemii, molime, etc.) şi riscuri sociale (tensiune în rândul populaţiei locale, sistemul social supraîncărcat). Consideraţii generale Cu o situaţie similara cu cea din Bulgaria, dar la cote mai mici, a fost confruntată și ţara noastră în anii 2011 şi 2012, când la frontiera de sud-vest cu Serbia, am avut un aflux masiv de imigranţi ilegali şi solicitanţi de azil din statele din nordul Africii. În aceea perioadă, Inspectoratul General pentru Imigrări a luat măsurile necesare pentru a face faţă fenomenului, previzionând pe termen mediu si lung extinderea acestuia şi la alte state în care situaţia socio-economică şi politică era instabilă. Astfel din iniţiativa IGI a fost mărit numărul de locuri de cazare cu aproximativ 100 locuri, prin crearea şi darea în funcţiune a unui nou centru pentru cazarea solicitanţilor de azil şi procesarea cererilor, la Giurgiu (octombrie 2011). De asemenea, având în vedere menţinerea numărului mare de solicitanţi de azil care pătrundeau ilegal din Serbia, în scopul prevenirii unei posibile situaţii de criză, cauzată de epuizarea în totalitate a numărului de locuri de cazare disponibile, Inspectoratul General pentru Imigrari a iniţiat demersurile pentru identificarea unor spaţii suplimentare, unde ar fi putut fi amenajate spaţii de cazare. Tendinţe şi predicţii cu privire la fenomen Din informaţiile disponibile, pe teritoriul Turciei se află un număr mare de cetăţeni sirieni care s-au refugiat din faţa conflictului, cea mai mare parte dintre aceştia manifestându-şi intenţia de a părăsi această ţară cu destinaţia spaţiul Schengen, în special ţarile care au făcut cunoscut că vor acorda drept de azil şi rezidenţă permanentă tuturor cetăţenilor sirieni.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

9

Actualitate Având în vedere aşezarea geografică a Turciei posibilităţile de părăsire a acestei ţări sunt ruta „clasică”, pe cale terestră – prin tranzitarea teritoriului Greciei şi Bulgariei sau deschiderea unei noi rute – pe mare, către România. (Tot din Turcia, migranții mai folosesc Ruta est mediteraniană, Ruta Balcanilor de vest și Ruta maritimă din Turcia în Bulgaria sau România). Având în vedere măsurile stricte de control şi combatere a imigraţiei ilegale impuse de autorităţile elene la frontiera comună cu Turcia, care îngreunează tranzitul ilegal al acesteia, precum şi măsurile preconizate de autorităţile bulgare, coroborat cu intenţia străinilor aflaţi pe teritoriul acestei ţări de a ajunge în state membre ale UE, apare ca tot mai probabilă utilizarea rutei de imigraţie ilegală pe mare, între Turcia şi România. Confirmarea deschiderii rutei de imigraţie ilegală pe mare, între Turcia şi România, este dată de cele trei evenimente petrecute în lunile iulie şi septembrie și decembrie 2013 la frontiera maritimă a ţării noastre, când poliţia de frontieră a interceptat in colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrari patru ambarcaţiuni, sub pavilion turcesc, care transportau peste 120 de străini din care cetăţeni sirieni, afgani și alte naționalități. Pe frontiera de sud, în cursul lunii septembrie, a fost surprins în trecere ilegală, un grup format din cetăţeni străini, care au declarat că sunt sirieni și afgani – aceştia au fost predaţi autorităţilor bulgare în baza Acordului încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor. Având în vedere cele de mai sus, se pot face următoarele predicţii cu privire la tendinţele din perioada următoare:

utilizarea din ce în ce mai frecventă a rutei maritime din Turcia în România (atât timp cât condiţiile meteo vor fi favorabile) de cetăţeni sirieni aflaţi pe teritoriul Turciei, cu intenţia de a ajunge în state din spaţiul Schengen;

în cazul menţinerii presiunii asupra frontierei terestre a Bulgariei cu

Turcia,

există

posibilitatea ca autorităţile din această ţară să nu mai facă faţă situaţiei, ceea ce poate conduce la încercări de părăsire ilegală a teritorului statului vecin către România ceea ce va conduce la creşterea numărului de solicitări de azil, dar şi a numărului de

Figura 1: Rute de imigraţie ilegală care afectează teritoriul României nu pot fi puse în aplicare măsuri imigranţi ilegali împotriva cărora de îndepărtare de pe teritoriu;

în situaţia escaladării conflictului în Siria se preconizează o creştere a numărului de solicitări de repatriere a cetăţenilor români rezidenţi în aceată ţară, ceea ce va antrena, în mod subsecvent, o migraţie către România a sirienilor, rude ale acestora.


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Carte de vizită Dosare generoase îşi aşteaptă rezolvarea pe birourile lucrătorilor de la Serviciul Cetăţeni Comunitari din cadrul Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti (DIMB). Sunt poveşti de viaţă, iubiri sau speranţe care îşi aşteaptă „binecuvântarea”. Decizia ofiţerului de interviu este una foarte dificilă. Responsabilitatea are alte conotaţii aici: nu este vorba numai că dai socoteală şi răspunzi pentru faptele făcute. O singură greşeală poate distruge destinul unei familii. Ritmul este alert: sute de cereri simple, sute de interviuri, zeci de cereri de revocare a dreptului de şedere şi multe căsătorii de convenineţă. De această linie de muncă se ocupă trei ofițeri și doi subofițeri, respectiv: comisar-șef Radu Răileanu, inspector Sorin Enache, subinspector Christina Timofte, agent șef adjunct Doru-Ioan Negru și agent șef Iulia Milodin. Aceştia încearcă zilnic să discearnă dintre o relație de familie bazată pe sentimente frumoase şi una care ţine seama de alte interese decât cele fireşti. Simplu, probabil, la prima vedere, dar destul de complicat când pretinsul cuplu ajunge cu „rolurile” învăţate.

”Niciodată nu este suficient să știm. Trebuie să și demonstrăm”

„La interviu încercăm să adresăm întrebări diferite, de fiecare dată – ne spune comisarul-șef Răileanu. Străinii fac parte din comunități, vorbesc între ei şi ar afla repede la ce întrebări ar trebui să înveţe să răspundă. Sunt chiar și unii intermediari care asta fac, îi învață pe doritori cum să se descurce la interviuri”. De multe ori, o zi obişnuită din viaţa unui ofiţer, care lucrează în operativ, începe la ora şase dimineaţa. Interviurile sunt combinate cu vizitele inopinate la domiciliul conjugal. Dacă unii reuşesc să treacă proba întrebărilor, la vizită, cei mai mulţi se dau de gol: ba sunt luaţi prin surprindere că nu împart acelaşi spaţiu intim, ori comportamentul lor dă de bănuit. Doru-Ioan Negru, care lucreză aici de peste opt ani, ne împărtăşeşte din secretele meseriei: „de regulă, când mergem la cineva acasă, ştim la ce să ne aşteptăm. Singura noastră problemă constă în faptul că niciodată nu este suficient să ştim. Trebuie să şi demonstrăm”. Subofițerul este apreciat pentru abilitățile sale excelente de a face și cel mai secretos om să vorbească. Este o satisfacție pentru acești lucrători să intre mereu în contact cu alți oameni și să își testeze abilitățile privind ”prima impresie”. Cei mai mulți străini bravează la întâlnirea cu oamenii legii. Unii o fac doar din teamă de a nu fi refuzați să rămână pe teritoriul României, alții pentru că știu că cererea lor este nefondată. ”Nu adresăm niciodată întrebări privind viața intimă – declară Radu Răileanu, dar când intervievații încep să ne dea detalii picante din viața lor amoroasă, este clar că vor

Vizita ofițerilor la domiciliul conjugal


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Page 11

Carte de vizită să ne impresioneze”. Anul trecut a fost unul foarte greu. Din patru ofițeri de interviu, de la mijlocul anului, doi au ales să nu mai facă această meserie. Cu toate greutățile întâmpinate, s-au identificat 13 căsătorii de conveniență din aproximativ 600 de interviuri, s-a revocat dreptul de ședere pentru 55 de persoane și s-a anulat dreptul de ședere pentru alte patru. Deși lucrările se repartizează nominal, soluționarea e muncă de echipă, mai ales în cazul căsătoriilor de conveniență sau al revocării/ anulării dreptului de ședere. Traseul polițiștilor, într-o zi obişnuită, seamănă cu mersul la ”colindat” – glumește comisarul-șef. Într-o singură zi, au bătut la uşile unor cetăţeni din Egipt, Pakistan, Turcia, Irak, Albania. Doru Negru concluzionează că „mulţi dintre aceşti străini la care ajungem consideră că dacă îi găsim împreună, totul este ok. Nu realizează că noi putem sesiza mult mai multe aspecte care scot la iveală adevărul despre traiul lor în comun”. De asemenea, polițiștii nu reușesc să înțeleagă acele mame care se mută cu copii minori în casa străinului pe o perioadă nedeterminată sau chiar îi abandonează în case străine, numai pentru a impresiona oamenii legii la prima vizită. Ascultându-i, ai senzaţia că au urmat cursuri speciale pentru a face meseria asta. În realitate, supervisor-ul lor, Radu Răileanu, declară că au învăţat totul din experienţă. „În meseria asta – spune el, nu există nişte reguli clare şi, din câte ştim, nici şcoală pentru aşa ceva nu există. Este ca şi cum s-ar inventa un aparat cu care să măsurăm emoţiile celor care vin la interviu. Ochiul nostru este cel mai bun aparat. Şi pentru ca să fim siguri că am luat cea mai bună decizie, facem cu toţii „brainstorming” şi încercăm să luăm decizia cea mai apropiată de realitatea constatată de noi”. Întrebaţi dacă au emoţii când finalizează un caz mai sensibil, răspund hotărâţi: „după o perioadă te obișnuiești cu aproape orice, amenințări, ostilitate..., din fericire nu am avut parte de violențe până acum.” Cu toate acestea îi impresionează femeile credule care ajung la interviu gravide, căsătorite cu străini, până obţin permisul de şedere şi apoi obligate să facă avort, uneori chiar ameninţate. „Degeaba încercăm să le deschidem ochii că sunt păcălite – ne spune Răileanu, abia când le spunem decizia, vin la noi plângând că am avut dreptate. E prea târziu pentru ele”.

ajung chiar în instanţă. „Avem o colaborare foarte bună cu colegii de la Biroul Juridic al Inspectoratului General pentru Imigrări, care ne sprijină deciziile în instanță. Atâta vreme cât respectăm legea, n u n e impresionează n i c i o amenințare, nici măcar cei care pretind că au f u n c ț i i importante. Nu există categorii de oameni în care să ne încredem. De fapt, îi credem pe toți, însă trebuie să verificăm”.

Agent șef adjunct Doru-Ioan Negru în timpul verificărilor preliminare

Termenul de răspuns la solicitare este de maximum 90 de zile. Dacă primesc decizie de returnare, în 30 de zile, străinul trebuie să părăsească ţara. Din anul 2009, nici o contestaţie depusă la instanţă de cel vizat nu a primit răspuns pozitiv, toate au fost în favoarea autorităţilor. În general, aproximativ 90% dintre relațiile care ajung la verificări sunt reale. O parte dintre ele însă sfârșesc prin a deveni de conveniență, cel mai probabil din cauza diferențelor de mentalități, cultură sau orice alt motiv. În astfel de cazuri se impune intervenția specialiștilor I.G.I., pentru identificarea acestui tip de relații și adoptarea unor măsuri legale coerente și concrete. De cele mai multe ori, în cazul căsătoriilor devenite de conveniență tot cetățenii români devin agresivi cu autoritățile, suplinind necunoașterea legii cu atitudini "lipsite de eleganță". Un alt motiv al încheierii cu ușurință de către oricine a unor astfel de căsătorii ar putea fi şi legislaţia în domeniu, care, deși a fost completată recent, nu prevede sancţiuni de niciun fel pentru cetăţenii români identificați cu preocupări în acest sens, iar pentru străini sancțiunile sunt “destul de blânde” .

Din păcate, astfel de drame se întâmplă frecvent. Cele mai multe, însă, sunt din cauza sărăciei. „Înainte – îşi aduce aminte comisarul-șef – astfel de aranjamente aveau la bază câştiguri substanţiale. Îmi aduc aminte de un străin, decedat în prezent, care oferise cadou o maşină. Acum, aceste înțelegeri se încheie Până la o reglementare corectă, ofițerii de la interviuri se doar pentru sume infime, chiar şi de 200 de euro. Alţii doresc ghidează după ceea ce au învățat ei despre căsătorie de la doar să îşi plătească întreţinerea la apartament”. jurisconsultul roman Herenius Modestinus: ”este legătura Inventivitatea străinilor este nelimitată când vine vorba despre bărbatului şi a femeii prin însoţire pentru întreaga viaţă şi permisul de şedere obţinut printr-o căsătorie trucată. Dacă nu pentru a-şi împărtăşi reciproc drepturile dumnezeieşti şi reuşesc să falsifice o poză de nuntă sau licărul de iubire care ar omeneşti”. trebui să apară firesc la un cuplu proaspăt căsătorit, aceştia


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu ”Better for us all” - când pasiunea se îmbină cu profesia Interviu cu șeful Biroului pentru Imigrări al județului Neamț, comisarșef Mihai SESCIOREANU Imediat ce îi aud numele, lucrătorii de la Inspectoratul General pentru Imigrări se gândesc la aplicația ”FLUX”. A terminat Facultatea de Electronică la Timișoara. Repartiția l-a direcționat spre Arad, iar soția, mai târziu, înspre Moldova. Chiar dacă primele firme la care a lucrat au dat faliment, comisar-șef Mihai Sescioreanu a ”funcționat” la maxim, neavând, până în prezent, răgaz de o pauză în probleme de informatică, dar și de străini. ”Un coleg echilibrat care ajută pe toți indiferent de grad sau funcție” – se spune adesea despre domnia sa. Colegul și prietenul său, comisar șef Nicolae Marcel Marian îl apreciază drept ”un om calm care răspunde cu celeritate la solicitările venite atât de la conducerea I.G.I., cât și din teritoriu...Pe lângă faptul că este un foarte bun profesionist, este și un foarte bun softist având avantajul că poate îmbina partea profesională cu partea de I.T.”. Domnule comisar-șef Mihai Sescioreanu, de câtă vreme sunteți la cârma Biroului pentru Imigrări al județului Neamț și cum ați ajuns în acest județ? Sunt de aproape 13 ani aici. Am fost inițial, aproape 7 ani, la ”Evidența Populației” iar, din noiembrie 2001, la Direcția Străini și Probleme de Migrări. În 1988 am terminat, la Timișoara, Facultatea de E l e c tro n i c ă și Telecomunicații. Prin repartiție, am ajuns la Arad. Când Combinatul de Îngrășăminte Chimice Arad a dat faliment, în 1990, (soția fiind din Roman, județul Neamț), am luat decizia de a ne muta în Moldova. Aici am lucrat la Centrul de Calcul din Roman, una dintre aplicațiile importante în care am fost implicat fiind implementarea sistemului de evidența populației. Nu știu dacă știți, dar în perioada 1991-1992, Ministerul de Interne a luat decizia de a

crea un sistem informatic de evidența populației, culegând într-o bază de date toate fișele de evidența populației existente la acea dată. Neavând posibilități tehnice și specialiști în domeniu, s-a luat decizia de a culege aceste date cu ajutorul Centrelor de calcul, la acea dată acestea fiind societăți comerciale. De atunci a început ”colaborarea” mea cu Ministerul de Interne. După ce, în 1993, Centrul de Calcul a dat faliment m-am angajat la ”Nutrețuri concentrate”, analist programator. La scurt timp, și aceasta a intrat în insolvență. În timp ce lucram la această societate, Inspectoratul de Poliție Neamț mi-a propus să mă angajeze ca analist programator pentru a mă ocupa de baza de date a evidenței populației. În 1994 am dat concurs și așa am ajuns să lucrez în M.A.I.

fac tot ceea ce aș dori să fac, să pun în practică toate ideiile pe care le am. Am preluat această echipă din mers. Din oamenii cu care am pornit la drum în 2001, unul singur a mai rămas. Numai în ultimii doi ani am adus trei oameni noi, tineri. În total suntem șase. Și noi facem tot, ca moașele comunale. Depistări, depistarea unor căsătorii de conveniență, admisie, permise de ședere, returnare etc. Chiar dacă nu sunt așa multe cum sunt în București sau în județele mari, dacă nu le rezolvăm pe toate, la timp, ne trezim că vin lucrurile peste noi. De fiecare dată când se pomenește numele dvs., lumea vă asociază cu aplicația ”FLUX”. Ce puteți să ne spuneți despre aceasta?

Aplicația a pornit de la o idee destul de Sunteți mulțumit de colectivul cu simplă: de a identifica străinii cu posibilă ședere ilegală. Din anul 2008, toți care lucrați? lucrătorii de la Direcția Migrație, din Am avut norocul să am o echipă la toate județele, s-au folosit de această Neamț care m-a sprijinit întotdeauna și aplicație care chiar și-a făcut treaba. A au înțeles, de fiecare dată, când trebuia fost un instrument de lucru deosebit de să fiu în mai multe locuri. Toate acțiunile util. A stat la baza multor depistări... mele sunt benefice Inspectoratului Când străinul intra în ședere ilegală General pentru Imigrări și multe dintre mergeam direct la adresa lui. Punct lucrurile care trebuiau făcute de mine la ochit, punct lovit. În martie 2012 am fost Neamț, le-au făcut ei, astfel încât obligați, din motive obiective să activitatea să se desfășoare în bune închidem aplicația. Oricum această condiții. Așa că i-am format în așa fel facilitate a fost inclusă în noul SIMS încât să se descurce singuri. Și-au făcut (Sistemul Informatic de Management al mereu treaba bine, lucru pentru care le Străinilor). mulțumesc de câte ori am ocazia. Ce îmi pare rău este că nu am timpul necesar să Până să apară SIMS 2, știm că ați creat și alte aplicații care v-au


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

13

Interviu consacrat în acest domeniu. Puteți să le reamintiți? Desigur. Foartă multă lume avea nevoie de statistici. Așadar, le-am oferit instrumente care să îi ajute la statistici atât de necesare în analize, bilanțuri etc. Apoi au apărut registrele de riscuri - cel mare și cel pe anticorupție. Apoi de testare profesională în care lumea se putea autotesta permanent, aplicație care a stat doi ani la baza testării șefilor structurilor teritoriale. De asemenea o secțiune a acestei autotestări a fost și cea referitoare la Schengen – majoritatea testărilor naționale privind cunoștințele din domeniul Schengen s-au dat folosind această aplicație. Instituția noastră este singura care ține registrul de riscuri pe anticorupție în sistem informatic. Plecând de la această aplicație a noastră, cei de la Anticorupție, văzând-o prin 2011, s-au gândit să facă una la nivelul M.A.I. Au accesat fonduri europene și acum sunt la stadiul în care aplicația prinde contur. Noi, I.G.I., suntem prinși ca și colaboratori. Ei se folosesc de cunoștințele mele ca să o extindă la nivelul întregului minister. În curând, până la mijlocul acestui an, aplicația va fi gata și toate structurile din M.A.I. vor avea o aplicație de gestionare a registrului de riscuri pe aniticorupție care seamană cu a noastră. Apoi se pare că D.G.A. are în plan să extindă aplicația și la nivelul Ministerului Economiei, Ministerul Transporturilor. Suntem parteneri cu D.G.A. datorită acestei aplicații. Să îndrăznesc să vă întreb câte ceva și depre SIMS 2?

numărul specialiștilor noștrii în IT&C este foarte mic. Tocmai de aceea am încercat să instruim o parte dintre cadrele noastre care au cât de cât veleități în domeniu, pentru a putea descongestiona Centrul de Comunicații și Informatică de problemele mai ușoare ce ar putea fi rezolvate de acești „mici administratori”. Din această pepinieră proprie au fost selectați încă trei administratori teritoriali care să îi secondeze pe cei deja existenți. Trebuie să înțelegem că, fără specialiști în domeniul IT&C, în condițiile în care majoritatea activităților cadrelor IGI se desfășoară cu ajutorul tehnicii de calcul, ne va fi din ce în ce mai greu. Am avut un an 2013 foarte greu. Cel puțin o săptămână pe lună eram pe la București. Mă uitam în bilanțul de anul acesta că am avut 13,14 deplasări numai pentru SIMS2 după care a urmat Proiectul Managementul Documentelor... Întradevăr, o altă aplicație ambițioasă care a pornit tot de la dvs. Când va fi funcțional Proiectul Managementul Documentelor? E foarte mult spus că această aplicație a pornit de la mine. Într-adevăr, în anul 2011 am dezvoltat o aplicație de secretariat care, în primă fază și-a propus să țină o evidență a tuturor operațiunilor de secretariat: înregistrarea și evidența documentelor neclasificate gestionate de o formațiune teritorială. Încet, încet această aplicație a crescut, ea fiind folosită cu succes la Neamț până în prezent. Prin anul 2012, am prezentat această aplicație colegilor de la Serviciul Cabinet, aceștia fiind foarte încântați de facilitățile ei. Din motive obiective, aplicația nu a putut fi implementată la nivel național – poate că nu venise încă timpul unei astfel de aplicații. Probabil că în acea perioadă s-a constatat că ar fi foarte utilă o astfel de aplicație la nivelul întregului IGI. Ideea a venit cumva din partea tuturor. Eu am testat-o trei ani. Lumea știa de ea. Încet, încet a prins viață. Centrul de Calcul a scris proiectul și eu îl susțin. Ideea unei astfel de aplicații a plecat și de aici. Susțin sută la sută acest proiect în care sunt la fel de implicat, așa cum am fost și în SIMS 2. Îmi doresc foarte mult ca toate aceste proiecte să fie bune și să folosească oamenilor.

Implementarea noului SIMS a început în cursul lunii iunie 2012. Până în noiembrie 2012, firmele implementatoare au făcut analiza și au creionat o formă a noii aplicații. Acesta a fost momentul în care am fost chemați și noi (cei trei administratori locali și cu mine) pentru a ni se arăta ce s-a făcut. Impresia a fost dezastruoasă – nu mergea mai nimic. Colac peste pupăză, chiar în acea perioadă apăruse o dispoziție prin care cadrele noastre erau chemate în cursul lunii ianuarie 2013 pentru a fi instruite cu privire la utilizarea noii aplicații: cum să fie instruiți pe ceva care nu mergea? Am raportat conducerii I.G.I. acest lucru, decizia luată fiind una destul de dură: constituirea unei celule de criză care să poată lua toate măsurile pentru remedierea tuturor problemelor La data când acest articol va apărea (n.r. sfârșitul lunii apărute. De atunci și până acum am făcut naveta între Piatra Neamț și București. În prezent, am adus SIMS2 într-un stadiu în care este funcțional și lumea îl poate utiliza. Nu a fost așa ușor mai ales că a început foarte greu. Echipa care l-a implementat inițial, ori nu a înțeles ce vrem noi, ori nu s-a implicat prea tare. Spre sfârșitul anului 2013, SIMS2 a trecut prin momente foarte grele: performanța sistemului lăsa foarte mult de dorit, aceasta și pe fondul creșterii volumului de muncă odată cu prelungirea dreptului de ședere pentru studenți. Au fost contactate firmele implementatoare pentru a rezolva problemele apărute. Cu eforturi deosebite, am reușit ca, în prezent, sistemul să funcționeze rezonabil, însă fără specialiști I.T. care să gestioneze permanent această aplicație, în curând, o să avem din nou probleme. Nu știu dacă știți, dar


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu ianuarie 2014) toate cadrele IGI vor fi deja instruite cu privire la modul de utilizare al acestei aplicații. În perioada imediat următoare (luna februarie 2014) echipa tehnică va testa toate facilitățile aplicației, iar în cazul în care aceasta va trece un test pilot efectuat pe două județe (Neamț și Cluj), se va trece în “producție” (cum spunem noi). Se spune că un sistem informatic nou atrage multe opoziții. Credeți că așa se va întâmpla și în acest caz? Întotdeauna unii oameni s-au opus la nou. Specialiștii spun că trebuie să treacă o anumită perioadă, de la unu la trei ani de zile, ca lumea să accepte un sistem informatic nou, indiferent cât de bun este acesta. La același lucru mă aștept și cu managementul documentelor. Acesta este un proiect cu un impact și mai mare asupra mentalității oamenilor. Există tot felul de teorii care circulă prin IGI legat de acest proiect: unii sunt foarte

entuziaști, consideră că ne vom ușura munca și vom pune ordine în hârtii. Pe de altă parte, tabăra pesimiștilor, nu dau niciun fel de credit acestei aplicații: ba că e prea complicată, ba că ne facem de lucru fără să avem nevoie. Părerea mea este că acest concept va prinde din ce în ce mai mult în instituțiile publice. Desigur, noi fiind pioneri în domeniu, o să trebuiască să rezolvăm o serie de probleme cu care nu s-a mai confruntat nicio structură din cadrul MAI. Amintesc aici doar câteva: i mp l e m en tar ea c o n c eptu l u i de

semnătură electronică, constituirea unei oameni. O structură de organizare destul arhive electronice în adevăratul sens al de clară și bine definită în care poți să acestei noțiuni. teoretizezi un astfel de proiect și să îl pui și în practică. Sunt convins că după ce Ce ne dorim să facem prin acest vom implementa acest proiect, foarte nou Management al documentelor? multe din structurile din M.A.I. vor merge pe ideea noastră. Deja sunt cel Ce ne dorim? Să dispară hârtiile. Dar nu puțin două structuri, Direcția Generală știm în ce măsură vom reuși pentru că ne de Comunicații și Informatică și lovim de niște probleme care par de Evidența Populației care au demarat nerezolvat. Să sperăm că le vom depăși. procedura de implementare a unor astfel Nu numai că dispar hârtiile dar este de proiecte. vorba de un management mai bun al timpului lucrătorului și controlul acestui Cum vedeți pe viitor activitatea timp. Vom ști ce face fiecare și când face, Inspectoratului General pentru cum muncește, cât muncește. Un control Imigrări atât din punct de vedere mai strict al documentelor. Vom face informatic, cât și al problematicii ordine și în acest circuit al lucrărilor, de străinilor? multe ori aparent haotic. Am reglementat în această aplicație să După perioada 2008-2011 în care în punem ordine în acele hârtii care nu vor I.G.I. s-au produs transformări mai fi. Și înseamnă automat lucrul instituționale majore, perioada 2012efectiv pe calculator. Cei care se temeau 2014 a fost (și este încă) una de de el, de acuma nu vor mai avea încotro. transformări majore în ceea ce privește Vor fi obligați să lucreze pe calculator. intrumentele informatice pe care le Nu va mai veni nimeni să îi aducă hârtii folosim. După o perioadă de aproximativ 10 ani (2003-2012), în care sistemul informatic de evidență a străinilor nu s-a mai dezvoltat aproape deloc (cu excepția implementării unor documente noi – cărți de rezidență, certificate de înregistrare sau permise de mic trafic), începând cu anul 2012, prin cele două proiecte majore – SIMS2 și eDoc – demarăm o perioadă în care tehnica de calcul ne va marca major activitatea de zi cu zi. Trebuie să fim pregătiți – logistic și profesional – să utilizăm aceste instrumente la capacitate maximă. Pentru acesta avem nevoie de pregătire suplimentară în domeniul IT&C, de sesiuni suplimentare de instruire a cadrelor pentru o mai bună utilizare a noilor instrumente. În ceea ce privește activitatea de relaționare cu străinii, gândiți-vă doar la facilitățile pe care le oferim acestora prin depunerea cererilor on-line. A doua categorie de străini aflați în evidența sau să semneze în condică de primire- I.G.I. este cea a celor veniți în România predare. Deschizi calculatorul și găsești la studii: aceștia sunt tineri, utilizează trei lucrări cu termen. Vezi de unde ți-au frecvent tehnica de calcul. Cu certitudine venit, cui trebuie să le dai mai departe. aceștia vor apela la această facilitate, Șeful are oricând pe ecran posibilitatea lucru ce va descongestiona activitatea de de a vedea unde sunt lucrările, mai ales primire a cererilor la ghișeu. Aminteam cele cu termen expirat. Totul va fi ceva mai sus de faptul că în perioada ordonat și controlabil. sfarșitului de an am avut probleme cu Nu suntem o instituție foarte mare. De performanța aplicației SIMS2, acest asta se și pretează un astfel de proiect. lucru afectând destul de serios Eram cea mai indicată dintre toate programul de lucru la ghișeu: timpi mai structurile M.A.I.. să implementăm un mari de așteptare pentru străini etc. Prin astfel de program. Pentru că suntem o această nouă facilitate oferită, încercăm structură mică, avem maxim 1000 de să rezolvăm inclusiv această problemă.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Tradiții Azilanții de la Centrele Regionale I.G.I. au ”gustat” din bucuria sărbătorilor românești Sărbătorile de iarnă au decurs într-un mod foarte plăcut pentru azilanții și persoanele cu o formă de protecție de la Centrul Regional Galați. Intenția a fost de a-i familiariza cu datinile şi cu bucatele pe care românii le pregătesc cu ocazia Crăciunului, Anului Nou. Toate organizaţiile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Centrului de la Galaţi au contribuit la reușita acțiunii care a constat în prepararea de bucate tradiţionale cu persoanele cazate în centru cum ar fi ciorba de pui, salata de boeuf, sărmăluţe cu mămăliguţă şi prăjituri de sezon. O.N.G.urile au cumpărat ingredientele necesare iar personalul I.G.I. a pus la dispoziție vase de gătit, dar și sprijin efectiv. Cadourile au fost înmânate cu urările tradiționale în limba română, străinii au interpretat colinde românești și cei mai mulți au recunoscut că a fost prima dată când au mâncat bucate pregătite cu specific românesc. Nu putea să lipsească din context Moș Crăciun care a sosit cu tolba plină de fructe, dulciuri, iar pentru familiile cu copii mici cu scutece și lapte praf. De toate acestea s-au îngrijit următoarele organizații: AIDRom-ARCA (pentru azilanţi), OSC/JRS (pentru persoanele cu o formă de protecţie) şi OSC/JRS-UNHCR. La Giurgiu, solicitanții de azil și persoanele cu o formă de protecție au participat la Ateneul “Nicolae Bălănescu” şi la Casa de Cultură din municipiu, la spectacole dedicate sărbătorilor de iarnă ale elevilor de la licee. Și la Centrul Regional Giurgiu au avut loc activități specifice Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, ocazie cu care solicitanții de azil și străinii cu o formă de protecție în România, cazați în centru, au degustat produse tradiționale românești, au primit daruri și au ascultat colinde.


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Timp liber

Epigrame

Pagină realizată de comisar Sorin Gabriel Vlad cu sprijinul revistei LUMEA EPIGRAMEI

Începând din acest număr o să vă prezint câteva dintre epigramele unora dintre cei mai mari epigramiști români din toate timpurile. Am să încep cu, deja celebrul, Nicolae Bunduri din Brașov, un foarte talentat epigramist, născut la 3 decembrie 1951 în Homorod, jud. Brașov, de profesie inginer, membru fondator al Cenaclului "Anton Pann" Braşov 1987 și al Uniunii Epigramiştilor din România - 1990.

25 de ani cu soția

Autoepitaf

Am rezistat mâncând

În fine, sunt mai fericit

Mereu aceeași "ciorbă":

Şi soarta nu-mi mai este acră

Ea nu-mi ieșea din gând,

Că jos în iad am întâlnit,

Eu nu-i ieșeam din vorbă.

Un car de draci... dar nicio soacră!

"Coșul" zilei

Rugăciunea la masă

De pe la trei Alimentare

Copil fiind, plecat de-acasă,

Se întorcea acasă Mona

Păstrez canonul strămoșesc:

Şi-avea un coș extrem de mare...

Mă rog la fiecare masă...

Scuzați, dar nu pot spune zona!

Da' chelnerii mă fugăresc!

La mormântul soacrei

Pe telefonul meu mobil

Zace-aicea soacra mea,

Factura, soacra mi-o încarcă

Până ieri omniprezentă,

De în curând voi da şi chix:

A avut o viață grea

Vorbește pe MOBIL de parcă

Dar o moarte... excelentă!

Ar fi sărită de pe FIX.

Dispută

Femeia la 40 de ani

Cu soacra nu prea sunt fairplay

E ca şi vinul bun, sadea,

Şi-mi cere-ntruna să accept

Din viță nobilă şi pură.

Că va veni şi vremea ei...

Ce mulți bărbați ar vrea să-l bea...

(Să vină, eu abia aștept.)

Dar nu toți țin la băutură!

Aventurile mele Văzând cum coarda o întind, Soţia mea cu chip distins, Mi-a zis direct: - "Să nu te prind!" ... şi nu m-a prins.

Eu, optimistul Cuprins de marile nevoi Şi-un trai precar, de n-am cuvinte, Mă-ndrept spre viaţa de apoi... C-așa sunt eu... merg înainte!

De-o curge pe Târnave vin... Mă rog la spiritul divin, Pios - şi martori mi-s confraţii: De-o curge pe Târnave vin... Dă Doamne niște inundații!

Ideea (definiţie) E gândul care are-un ţel Ce numai şeful îl deţine: Când este bună-i de la el, În caz contrar e de la mine.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

17

Timp liber O picătură de viață, de înțelepciune, de frumusețe de la psihologul I.G.I., comisar-șef Manuela PETRE 

Ceea ce am cunoscut până acum în viaţă nu este tot ce putem cunoaşte. Profunzimile vieţii ni se revelează pe măsură ce ne apropiem de centrul fiinţei noastre;

Să transformăm provocările în oportunităţi;

Nu contează ce ştii. Contează cât din ceea ce ştii este oferit sau pus în slujba celorlalţi;

Când trecutul se redeschide, o face pentru că prezentul nu poate continua cu găuri negre la activ;

Adevărul fiecăruia suportă îmbunătăţiri succesive;

De multe ori, oamenii văd în tine fragmente din ei înşişi;

Sufletul nu te cheamă decât acolo unde ai nevoie să-ţi descoperi propriile comori;

Şi durerea are nevoie să fie respectată, onorată... şi abia apoi vindecată.

Sunteți în ”Pro Siguranță”? Probabil că toți ne-am gândit cum am putea salva lumea dacă mâine ar veni un cutremur și noi am fi fericiții supraviețuitori. Pentru a se asigura că viața își va urma cursul ei firesc dar și dintr-o ”deformație” profesională, colegii noștri comisar-șef Radu Răileanu și comisar Ionuț Cîrdei s-au gândit să înființeze Asociația ”Pro Siguranța”. Deocamdată este doar la stadiul unor reguli, cu caracter general, de reacție individuală la dezastre, calamități sau alte crize sociale. Dar se dorește a fi și un program de instruire a preșcolarilor și școlarilor cu privire la reguli minimale de evitarea infracțiunilor comise cu violență împotriva lor. ”Vreau ca toți copiii să știe ceea ce îl învăț mereu și pe fiul meu: să se ferească de oamenii răi” – ne mărturisește președintele Asociației, Răileanu. Constituirea unui ”depozit de urgență” este altă prioritate care constă într-un stoc de bunuri de larg consum care să poată fi distribuit la nevoie victimelor unor calamități sau dezastre, de la incendii de locuințe și până la victimele inundațiilor, cutremurelor etc. Ar mai putea fi și o mână întinsă membrilor serviciilor publice de urgență: Pompieri, Poliție, Jandarmerie, Ambulanță, S.M.U.R.D. Anul acesta, de exemplu, colegii noștri doresc să editeze un ”Mini-ghid de supraviețuire” care să conțină un set de reguli minimale generale și specifice de reacție la dezastre. Chiar dacă Asociația este la început de drum, le dorim să funcționeze fără calamități, dezastre sau alte pericole!


18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su Internaţional

Imigrația clandestină ar putea să nu mai fie un delict pentru italieni Tragediile de tipul celei în care s-au înecat imigranții în largul insulei Lampedusa a determinat Parlamentul European să solicite sprijin pentru prevenirea tragediilor create de migrația clandestină. Primii care au început demersurile în acest sens au fost italienii. La începutul acestui an, în Senatul din Italia s-a votat în favoarea abrogării legii care incrimina intrarea clandestină pe teritoriul de peninsulă, informează agenţia de ştiri Reuters. Decizia luată marţi de camera superioara din Italia trebuie să treacă şi prin votul Camerei Deputaţilor pentru a intra în vigoare şi să scoată din corpul normativ legea adoptată în timpul guvernării Berlusconi care prevedea faptul că fiecare migrant ajuns clandestin în peninsulă este un delincvent. Legea adoptată în anul 2009 specifica faptul că toţi imigranţii care intră în Italia fără actele necesare sunt consideraţi delincvenţi, putându-le fi aplicată o amendă de 5.000 de euro înainte de a fi expulzaţi. În noul proiect de lege, imigranţii clandestini urmează a fi mai bine protejaţi în faţa şefilor pentru care lucrează, fie şi în condiţii de muncă ilegale, dacă aceştia încearcă exploatarea celor defavorizaţi, asigurându-le imigranţilor condiţii inumane. Pe de altă parte, proiectul de lege prevede şi pedepsirea imigranţilor clandestini care revin în Italia după ce au fost arestaţi şi expulzaţi sau cei care nu se prezintă în faţa autorităţilor când li se cere acest lucru. Proiectul adoptat de senat este rezultatul unui compromis între forţele de dreapta şi stânga care formează coaliţia de guvernare din Italia, dar, în aceeaşi măsură, este ţinta atacurilor Ligii Nordului. Viitoare lege a fost calificată de ministrul italian cu origini congololeze Cecile Kyence „drept un progres” care îi apropie pe italieni de Europa şi care dovedeşte că „Italia este o ţară privilegiată. Reamintim că la la 3 octombrie 2013, în urma unui naufragiu în largul insulei italiene Lampedusa, și-au pierdut viața aproape 300 de imigranți. Printre victime se aflau multe femei și copii. Potrivit autorităților, nava a plecat din Libia și transporta 450—500 de imigranți. Vaporul plin cu imigranți, în mare parte somalezi, s-a scufundat după ce pasagerii au dat foc unor paturi pentru a semnala prezența lor vaselor comerciale. Președintele Italiei, Giorgio Napolitano a cerut ca "Europa să oprească traficul criminal de fiinte umane, în cooperare cu țările de origine" și a facut apel la "supravegherea atentă a regiunilor de coastă de unde încep aceste călătorii ale disperării și morții." Papa Francisc, care a fost la Lampedusa, a reacționat dur. Suveranul Pontif a declarat: "Nu pot să nu evoc numeroasele victime ale acestui naufragiu. Cuvântul care-mi vine în minte este "rușinea". Aceasta este o rușine”. Potrivit datelor organizatiilor non-guvernamentale, în 20 de ani, 17.000 de imigranți au murit încercând să ajungă în Europa. Intitulat ”un cimitir numit Mediterană”, site-ul ”Fortress Europe” a numărat 6 825 de morţi din 1994 încoace, dintre care 2 352 doar în 2011. Punând la socoteală întreaga frontieră europeană, de la Insulele Canare în Turcia, numărul de morţi din 1988 încoace este de 19 142.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

Internaţional

unt sub 20 de ani

UNHCR consideră că transferurile către Bulgaria ar trebui să fie oprite

Agenția ONU pentru refugiați a publicat, la începutul acestui an, poziția sa oficială, într-un document ce îndeamnă statele membre ale Protocolului de la Dublin să suspende temporar transferul solicitanţilor de azil înapoi în Bulgaria.

© UNHCR/D. Kashavelov

UNHCR a concluzionat că, în Bulgaria, solicitanţii de azil riscă într-adevăr să fie supuşi unor tratam ente inumane sau degradante, datorită unor deficienţe sistemice care privesc condiţiile de recepţie şi procedurile de azil.

Familiile de refugiaţi din Centrul de Cazare Voenna Rampa, din Sofia, trăiesc într-o “cameră” separată de ceilalţi doar printr-o pătură sau cearşafuri. „UNHCR consideră că solicitanții de azil din Bulgaria se confruntă cu un risc real de tratamente inumane sau degradante , din cauza deficiențelor sistemice în condițiile de primire și procedurile de azil din țară. Baza principală pentru această concluzie o reprezintă condițiile de primire deplorabile, care, în plus față de nivelul tratamentelor inumane sau degradante, vin, de asemenea, în contradicție cu dreptul la demnitate umană și respectarea vieții private. În plus, solicitanții de azil din Bulgaria sunt în prezent expuşi riscului de detenție arbitrară, având în vedere lipsa unui temei juridic clar pentru detenție în dreptul bulgar, având în vedere şi întârzierile care pot determina o detenție continuă pentru perioade incerte și de multe ori lungi. În plus, deşi potrivit informațiilor deţinute de UNHCR, solicitanții de azil nu sunt în acest moment returnaţi forțat în practică din Bulgaria către alte țări în care ar putea fi expuşi la un risc de persecuție sau vătămări grave, totuşi persoanelor în cauză li se refuză accesul la o procedură de azil echitabilă și eficientă, fapt ce vine în contradicție cu dreptul la azil și cu numeroase dispoziții ale acquis-ului comunitar. Aceste aspecte pun serioase probleme persoanelor transferate în Bulgaria în temeiul Regulamentului Dublin. Returnarea în aceste condiții ar putea crea un risc de refoulement. În aceste condiții UNHCR consideră , astfel, că transferurile către Bulgaria ar trebui să fie oprite. Această cerință rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum și în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) al Regulamentului Dublin republicat pentru cererile de azil la care se aplică varianta republicată. UNHCR amintește, de asemenea, de principiul solidarității, faţă de care UE și statele membre și-au subliniat angajamentul și constată că abținerea de la transferuri și asumarea responsabilităţii pentru cererile de azil în acest context ar reprezenta o demonstrație importantă a acestei solidarităţi. În același timp, cu această ocazie se oferă Bulgariei oportunitatea de a-şi recunoaște obligațiile legale clare ce îi revin, de a lua măsuri asigurându-se că este în măsură să şi le îndeplinească cât mai curând posibil. UNHCR constată, de asemenea că pot exista şi alte circumstanțe în care transferul din partea altui stat prin Dublin poate fi exclus, ca urmare a unui risc real de încălcare a drepturilor individuale, chiar și în absența unor deficiențe sistemice. UNHCR propune să se reexamineze situația și să se efectueze o reevaluare a celor de mai sus începând cu 1 aprilie 2014. Acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate Bulgariei și partenerilor săi, inclusiv EASO și UNHCR , să depună eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor de primire și a situației sistemului naţional de azil și să consolideze capacitatea SAR și a altor organisme competente să-şi îndeplinească obligațiile. Acesta permite, de asemenea, posibilitatea asigurării, în cooperare cu alte state europene, a accesului persoanelor în nevoie de protecție internaţională la tratamente și condiții adecvate, precum și la o determinare a statutului în cadrul unei proceduri de azil echitabile și eficiente, în conformitate cu drepturile lor în temeiul prevederilor internaționale și a legislației UE.” (UN High Commissioner for Refugees (UNHCR), UNHCR observations on the current asylum system in Bulgaria, 2 January 2014) (Felix DAVID)


REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Comisar de poliţie Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE Inspector de poliţie Ermina MIHAI, comisar-şef de poliţie Cristina PĂUN Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro I.S.S.N.- 2344-5297, L 2344-5297

Bi006