Page 1

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări

decembrie ediție nouă Nr.5/2013

MIGRAŢIA ŞI AZILUL


DIN SUMAR Schimb de experiență România - Belarus Fenomenul migrației African convertit la credința strămoșească românească ”Respectăm un drept fundamental al individului” Modalități de inducere în eroare a polițiștilor de la imigrări.... Bucuria Crăciunului împărtăşită refugiaţilor şi solicitanţilor de azil Inscripție pe o frunză Polul bucuriei planetare Crăciunul în Orientul Mijlociu

5 6 8 10 12 13 14 16 18


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

3

Editorial

Crăciun Fericit! După naștere, copilăria și tinerețea au o poezie sfântă scrisă și trăită în casa sufletului nostru. Ne bucură fiecare sărbătoare, fiecare ”praznic împărătesc”, însă începutul de decembrie ne aduce parcă, de fiecare dată, mai repede în inimi și suflete, imaginea ieslei luminate de steaua călăuzitoare, care i-a adus pe magii și craii lumii să se închine la pruncul Iisus, încălzit doar de suflarea și privirea blândă a dobitoacelor și a mamei sale. De peste două mii de ani, oamenii pământului îl slăvesc pe Mântuitorul Iisus în priceasnă, colind, rugăciune, euharistie și, poate, în orice clipă a vieții lor. Dar, Crăciunul este aducător de slavă neîncetată, este bucuria anului de sfârșit și început, ducând colindul oamenilor de la PĂMÂNT la CER, la DUMNEZEU, la IISUS, la DUHUL SFÂNT, la FECIOARA MARIA, iar de acolo vine înapoi mireasmă divină, mângâiere, oblăduire, ascultare, răbdare și speranță. Dragi colegi, a trecut un an greu, social, structural și economic, obținând chiar și în aceste condiții rezultate bune în munca noastră și aducând un plus de imagine pozitivă chiar și în plan internațional. Am vrea să cunoașteți în aceste momente, că vă suntem alături și încercăm să vă înțelegem problemele, pentru că viața, în general, este făcută și din greutăți. Am vrea să înțelegeți că ne aveți aliați în rezolvarea lor, atât cât ne stă în putință. Vă felicităm pentru rezultate, vă mulțumim pentru răbdarea avută și sprijinul adus la clarificarea situațiilor mai dificile. SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI, cea mai frumoasă sărbătoare, să vă aducă bucurie în suflete, liniște-n colinde și armonie-n toate! NOUL AN să vă vină cu sănătate și prosperitate părinților, soților, soțiilor, copiilor, nepoților și tuturor celor dragi vouă!

Să aveți un Crăciun Fericit! La mulți ani! Inspector General Decembrie 2013

Chestor principal de poliție Dr. Nelu POP


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente Campania “Dăruieşte bucurie!” În fiecare zi, la ora 11.00, o femeie cu capul acoperit iese din Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil. Merge să-şi ia copilul de la grădiniţă. Ea are două fetiţe şi este dintr-o ţară în care teama reprezintă un mod de viaţă. Dragostea de mamă, războiul şi persecuţia au făcut-o să fugă cu copiii acolo unde a găsit siguranţă. A ajuns în România şi a solicitat o formă de protecţie. A fost primită cu căldură şi, cel mai important, i s-a dăruit speranţa unei vieţi noi. A urmat programul de integrare şi astăzi ea simte că face parte din societatea noastră, deşi nu ştia nimic despre România înainte să ajungă aici. Inspectoratul General pentru Imigrări a lansat, în perioada 2-23 decembrie 2013, campania „Dăruieşte bucurie! Poţi fi primul care aduce sărbătoare în sufletele lor!” Obiectivele campaniei au vizat creșterea nivelului de implicare a personalului din cadrul I.G.I. în activități de solidaritate, creșterea nivelului de informare a populației privind refugiații și solicitantii de azil din România și implicarea direct a acestora în procesul de integrare a refugiaților în comunitatea locală. Scopul acțiunii l-a reprezentat colectarea de bunuri constând în jucării, rechizite, hăinuțe sau alte articole folositoare pentru copii și adulți prin contribuțiile benevole ale personalului I.G.I. și membrilor comunității locale care s-au implicat printr-un gest de solidaritate pentru persoanele refugiaților și solicitante de azil. (Ermina MIHAI)

Expert pe termen scurt la Baku Subcomisar de poliţie Valentin Trandafir, expert în cadrul Serviciului Custodie Publică, Returnări şi Escorte, Direcţia Migraţie, s-a deplasat în Azerbaijan (Baku), în perioada 2428.11.2013, unde a luat parte, în calitate de expert pe termen scurt, la prima activitate în cadrul componentei 2, subcomponenta 2.2 a proiectului de Twinning AZ 12/ENP-PCA/JH/20 „Support to the professional development of the staff of the State Migration Service of the Republic of Azerbaijan”. La activitate a mai participat un expert pe termen scurt din Olanda, respectiv dl. Greg Pidakos din cadrul Serviciului de Imigrare şi Naturalizare, iar din partea Organizației Internaționale pentru Migrație, dna. Katarina Lughofer, coordonator regional pentru imigrare și management al frontierelor și dl. Adrian Loxton, consultant pentru managementul frontierelor. Activitatea a vizat participarea, în perioada 25-28.11.2013, la întâlnirile/vizitele de lucru organizate cu reprezentanţi ai autorităţilor azere cu competenţe în gestionarea centrelor de detenție a străinil or ilegali împotriva cărora a fost dispusă măsura îndepărtării de pe teritoriul Republicii Azerbaidjan, în vederea obţinerii informaţiilor relevante cu privire la cadrul instituţional, legislativ şi procedural în domeniu, precum și modul de cooperare inter-instituțională. În acest context, conform mandatului, a fost prezentată experienţa autorităţilor române în ceea ce priveşte sistemul de luare în custodie publică a străinilor, precum și funcționarea si organizarea centrelor de cazare a străinilor luați în custodie publică Arad și Otopeni. Prezentarea şi informaţiile suplimentare oferite de reprezentantul IGI au fost apreciate pozitiv de participanţi, aceştia arătându-se foarte interesaţi cu privire la procedurile şi cadrul instituţional şi legislativ aplicabil în domeniul imigraţiei în România. Urmare acestei activităţi, reprezentantul IGI, împreună cu expertul pe termen scurt din Olanda, va întocmi un raport de evaluare care va include descrierea situaţiei existente în Azerbaijan în domeniul gestionării centrelor de detenție a străinilor, concluzii şi recomandări cu privire la organizarea activităţilor ulterioare, astfel încât să fie atinse obiectivele proiectului (subcomponentei 2.2). Raportul va fi prezentat conducerii Serviciului de Stat pentru Migraţie din Azerbaijan.


5

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente

Schimb de experiență România - Belarus O delegație din Belarus a vizitat, în luna decembrie a.c., Inspectoratul Român pentru Imigrări pentru a se documenta asupra celor mai bune practici referitoare la admisia și șederea cetățenilor statelor terțe, în scop de muncă, și pentru furnizarea de expertiză către reprezentanții autorității de profil din Belarus. Printre temele discutate, în cadrul întâlnirii, s-a amintit despre situația și tendințele actuale privind piața forței de muncă din România, accesul pe piața forței de muncă pentru străinii din statele terțe, drepturile lucrătorilor migranți, precum și a membrilor lor de familie. Au fost prezentate oaspeților Sistemul Informatic de Management al Străinilor din România, cadrul legal și instituțional național în domeniul migrației, problemele și provocările actuale și modalitățile practice de lucru. Experții au făcut schimb de informații și s-au identificat arii de cooperare care ar putea prezenta interes pentru autoritățile din Belarus. Delegația din Belarus a fost formată din expert șef al Departamentului Cooperare Internațională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din Belarus - d-na Tamara Nesterenko, directorul Direcției Migratie și Muncă în Străinătate - dl. Uladimir Marhevich și inspector șef în cadrul Direcției Migratie și Muncă în Străinătate din cadrul Departamentului pentru Cetățenie și Migrație - d-na Natallia Katsikava. Activitatea s-a desfășurat la sediul Direcției Migrație, sub directa coordonare a directorului Direcției Migrație și cu implicarea experților din cadrul Serviciului Rezidență/Ședere Cetățeni UE/SEE și State Terțe. Experții din Belarus au mai efectuat o vizită la Serviciul pentru Imigrări Ilfov. Aici au avut ocazia să vadă cum decurge procedura de preluare a unei cereri la ghişeu, dar și modalitatea de soluţionare a unei cereri, precum şi principalele modalităţi de acţiune ale lucrătorilor pe linia combaterii şederii ilegale şi a muncii la negru. La rândul lor, oaspeții au prezentat propriile proceduri şi sisteme de lucru, fiind efectuat un schimb de experienţă în acest sens între aceştia şi lucrătorii Serviciului pentru Imigrări Ilfov. Activitatea a fost o continuare a bunelor relații de cooperare dintre instituțiile noastre, anterior fiind înregistrate rezultate foarte bune cu privire la problemele de azil. Această vizită de studiu a fost urmarea misiunii de experți în domeniul migrației legale care a avut loc în această vară - cu accent pe migrația forței de muncă în cea mai mare parte - autoritățile din Belarus manifestând un mare interes în colectarea de mai multe informații și de bune practici din țările UE. Referitor la instituția parteneră, precizăm că Departamentului pentru Cetățenie și Migrație din Belarus este o instituție cu competențe foarte mari. Acesta se ocupă cu problemele de străini (două departamente - de muncă și de ședere legală ) și, de asemenea, cu proprii resortisanți în ceea ce privește aspectele legate de înregistrare acestora (emiterea pașapoartelor, singurele documente de identitate -nu au cărți de identitate sau alte documente echivalente) și, de asemenea, evidența și protecția lucrătorilor din afara Republicii Belarus . Anul viitor, autoritățile din Belarus vor să facă o importantă analiză a legislației lor din domeniul migrației în vederea demarării activității legislative de îmbunătățire a procedurilor de imigrare/emigrare a lucrătorilor și, de asemenea, pentru a îmbunătăți protecția acestor lucrători. Din acest considerent, oaspeții au manifestat un mare interes în colectarea de mai multe informații și de bune practici din țările UE și, de asemenea, o încercare de aliniere la aquis-ul comunitar. Prin urmare, experiența României, în aceste domenii, reprezintă o sursă foarte bună de informații și bune practici, mai ales pentru că țara noastră este una dintre cele mai recente țări care au aderat la UE iar legislația sa a transpus, relativ recent, directivele și regulamentele UE. Pentru colegii din Belarus, expertiza transmisă exprimă în modul cel mai real pașii urmați și măsurile luate pentru a ajunge în final stat membru UE. Ionuț CIRDEI


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate Fenomenul migrației Cu toţii ştim că migrația populației este un fenomen care a existat dintotdeauna, începând cu marea colonizare greacă şi cuceririle romane, la imperiile romane, la marile migrații ale secolului XIX şi începutul secolului XX, şi continuând în zilele noastre, fiind o provocare ce necesită o gestionare integrată din partea tuturor statelor lumii.

Chestor de poliție dr. Ștefan POP

Migraţia reprezintă o realitate care va continua să existe atât timp cât vor exista discrepanţe din punct de vedere al bunăstării şi al dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii. Acest fenomen poate reprezenta o şansă, pentru că este un factor de schimburi umane şi economice şi, de asemenea, pentru că permite persoanelor să îşi realizeze aspiraţiile.

De-a lungul timpului, migraţia s-a transformat dintr-un proces regional, determinat de factori economici, sociali, naturali sau politici, într-un fenomen glob al, în prezent fiind cuantificat la aproximativ 3% din populaţia totală. Deşi fluxuri migratorii importante întâlnim într-un număr relativ moderat de state ale lumii, nici o ţară nu se află în afara fluxurilor migratorii internaţionale, acestea având fie calitatea de loc de origine, de tranzit sau de destinaţie, sau, în unele cazuri, toate simultan. În prezent, se disting trei categorii de emigranţi, și anume: emigrantul care își manifestă dorința de a-și schimba țară și de a călători în alta într-un anumit scop și în final accede la o nouă cetățenie; persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din țara lor de origine; refugiații, persoane care au fost nevoite să-și părăsească țările lor. Migraţia internaţională (voluntară sau forţată) a devenit o parte importantă a existenţei globale. Astfel, se poate spune că un management eficient al migraţiei poate juca un rol important în ceea ce priveşte dezvoltarea şi reducerea sărăciei. Este vorba despre crearea unui spaţiu în care să se asigure protecţia individuală a cetăţenilor, respectarea drepturilor fundamentale şi libera circulaţie a acestora. Este vorba de un spaţiu în care securitatea cetăţenilor şi protecţia colectivă a acestora trebuie să fie asigurate prin măsuri corespunzătoare. Este vorba de un spaţiu în cadrul căruia deciziile de justiţie pot circula liber, iar cetăţenii pot avea acces mai uşor la justiţie. În cele din urmă, este vorba de un spaţiu care necesită o gestionare concertată în domeniul imigrării şi a azilului. Domeniul migrației este tot mai des menționat în documentele de politici și strategii ale UE, fiind considerat unul dintre elementele esențiale ale dezvoltării Uniunii pe termen mediu și lung. Un loc important în cadrul acestor politici și strategii este acordat cooperării indiferent de nivelul la care aceasta se exercită - între state, inter-guvernamentale, inter-instituționale sau agenții. Obiectivele fundamentale ale Europei nu s-au schimbat: un angajament puternic în favoarea unor societăţi armonioase, bazate pe coeziune şi incluziune care respectă drepturile fundamentale ale cetăţeanului, în cadrul unor economii sociale de piaţă solide, oferind cetăţenilor un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie fără frontiere interne. Experienţa dezvoltată de statele membre a demonstrat că eficienţa în gestionarea fenomenului imigraţiei este asigurată prin existenţa unei structuri specializate în problematica migraţiei şi azilului. Astfel, în 88% din statele membre există structuri strict specializate în domeniu. Acestea asigură, în acelaşi timp, compatibilitatea şi interoperabilitatea în implementarea politicilor europene comune. Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale specializate, asigură respectarea regimului frontierei de stat al României, a regimului străinilor în România, gestionează evidenţa străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere în România (Sistemul Informatic de Management al Străinilor), implementează politicile României în domeniul refugiaţilor, organizează şi coordonează activitatea de emitere şi evidenţă generală a documentelor de identitate şi de călătorie. În cadrul MAI instituţii cu atribuţii în sfera fenomenului migraţionist sunt: Poliţia de Frontieră Română, Direcţia Paşapoarte şi Inspectoratul General pentru Imigrări. Implementarea politicii comune în domeniul migraţiei şi azilului, prin asigurarea protecţiei internaţionale, gestionarea eficientă a fluxurilor de migraţie (admisie, şedere, îndepărtare, integrare), prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, sunt realizate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, ca instituţie ce gestionează unitar această problematică. Din punct de vedere al imigraţiei, în decursul istoriei România a fost şi este traversată de segmente din rutele cunoscute pe teritoriul european – sud-nord şi est-vest. Având în vedere aşezarea geografică a ţării, România se află la confluenţa rutelor de migraţie care au ca punct de pornire zona de sud a globului (ţările de pe continentul african), dar şi ţările din Asia şi Asia de sud-est. Totuşi, fluxurile migratorii care


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

7

Actualitate afectează teritoriul României, au ca punct de pornire zone diferite pentru imigraţia legală şi cea ilegală. Astfel, din analiza acestora, se poate concluziona că fluxurile de imigraţie legală provind din ţări cu care ţara noastră a dezvoltat şi contiuă să dezvolte relaţii de cooperare şi care imigrează cu consecvenţă în România, indiferent de modificările aduse regimului de călătorie aplicabil.

Principalele ţări de origine ale imigranţilor legali în România

În acest context se poate preciza că, începând din anul 2005, ţări precum Moldova, China sau Turcia au reprezentat ponderea cea mai mare a străinilor care au ales să îşi stabilească reşedinţa temporară sau permanentă pe teritoriul României.

Intensitatea fluxurilor de imigraţie legală a fost influenţată, de-a lungul timpului de factori economici şi sociali, atât din ţara de origine cât şi din România. Astfel, în perioada anilor ’90, România reprezentă o piaţă atractivă şi străinii se bucurau de anumite facilităţi în ceea ce priveşte intrarea, şederea sau derularea de activităţi comerciale, ceea ce a făcut ca în această perioadă să îşi stabilească reşedinţa un număr foarte mare de străini, mai ales în scopul desfăşurării de activităţi comerciale. Odată cu trecerea timpului, progresul în ceea ce priveşte normele legale aplicabile, atât în ceea ce priveşte derularea de activităţi economice pe teritoriul ţării, angajarea cât şi cele care stabileau regimul juridic al străinilor, precum şi procesul de armonizare legislativă cu normele de drept european, au făcut ca intensitatea fluxului de imigraţie legală să se menţină la un nivel mediu. O piatră de hotar în ceea ce priveşte imigraţia legală în România a constitut-o apariţia şi instaurarea crizei economice care a condus la scăderea în intensitate a fluxului de imigraţie legală, mai ales în ceea ce priveşte imigraţia econonică – desfăşurarea de activăţi comerciale sau angajare. În acelaşi mod sunt influenţate și fluxurile de imigrare ilegală, acestea fiind, la rândul lor, afectate de situaţia economică şi socială din ţările de origine, de poziţionarea geografică a României pe rutele de imigraţie ilegală având ca destinaţie ţările din vestul continentului european, precum şi de schimbările apărute în ceea ce priveşte rutele de imigrare urmare a măsurilor luate de autorităţile statelor traversate de acestea. O caracteristică a fenomenului imigraţiei ilegale pe teritoriul României o constituie bipolaritatea acestuia. Astfel, pe de o parte se poate vorbi de imigraţia ilegală a străinilor care provin, în cea mai mare parte, din ţările care reprezintă ponderea în ceea ce priveşte imigraţia legală (Moldova, Turcia, China). Această categorie este caracterizată de o oarecare continuitate şi de modalităţi de imigrare ilegală „convenţionale” reprezentate de depăşirea termenului de şedere conferit prin viza de intrare sau permisul de şedere. De cealaltă parte, putem vorbi de fluxuri de imigraţie ilegală temporară cauzate de evenimente socio-economice din ţările de origine şi care au reprezentat „valuri noi” pentru fiecare perioadă în parte. Astfel, în anii ’90 se pot menţiona fluxurile de imigraţie ilegală a străinilor din Asia de est, în Principalele ţări de origine ale imigranţilor ilegali în România special Bangladesh şi Pakistan care foloseau pentru a ajunge în ţările din vestul Europei ruta prin Rusia, Moldova sau Ucraina, România cu continuare către Ungaria. La începutul anilor 2000, datorită conflictului din Irak, îşi face simţită prezenţa imigraţia ilegală a cetăţenilor din acest stat care se deplasau pe ruta Turcia-Bulgaria-România şi mai departe către statele vest europene. O situaţie deosebită a fost înregistrată începând cu a doua jumătate a anului 2011, în contextul primăverii arabe şi al mişcărilor sociale din statele din nordul Africii. Astfel, pentru această perioadă se poate vorbi de un aflux masiv al străinilor din Algeria, Maroc, Tunisia şi Siria care au imigrat ilegal în România. Creşterea fluxului imigraţionist ilegal şi-a manifestat efectele atât asupra sistemului de migraţie, cât şi a celui de azil din România. Afirmaţia este susţinută de modi operandi care implicau încălcarea regimului frontierei de stat şi al străinilor (intrarea şi şederea ilegală), precum şi abuzul procedurii de azil – depunerea cererii, abandonarea procedurii şi încercarea de a părăsi fraudulos teritoriul României cu destinaţia Ungaria.


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu

African convertit la credința strămoșească românească Din categoria străinilor de succes în România, interviu cu Aime Lema din Republica Democrată Congo Aţi plecat, în 1990, din Republica Democrată Congo. Cum a fost despărțirea de țară și cum v-ați acomodat, după 22 de ani, cu stilul de viață românesc? Am plecat mai întâi în Egipt unde tatăl meu era diplomat din 1987. Am stat foarte puțin acolo pentru că am fost convins să urmez o facultate în România. Am ajuns aici pe 26 ianuarie 1991 și am făcut anul pregătitor la Pitești. Mi-a fost tare greu să mă obișnuiesc cu clima de aici. Am plecat din țara mea în perioada cea mai caldă, unde erau aproximativ 35, 37 grade și am ajuns în România când erau – 16 grade. Când am văzut un termometru de la Pitești că indica – 21 de grade, era cât pe ce să mă întorc acasă. Datorită meseriei tatălui meu, am călătorit mult și am amintiri din mai multe țări. Dintre toate, cel mai mult m-a dezamăgit țara mea deoarece nu am putut să accept niciodată acele diferențe dintre oameni: ori foarte bogați, ori foarte săraci. Am ajuns în țara dvs. cu paşaportulul diplomatic, am cerut protecţie şi statut de refugiat. După ce mi-am terminat facultatea nu m-am întors în ţară, căci apele erau tulburi şi am preferat să rămân aici până se liniştesc. Nu am mai plecat.... Ce a fost mai dificil: să învățați limba română sau să vă acomodați cu școlile de aici? Eram hotărât să fac cinci ani de facultate și să mă întorc în țară. Inițial am ales între medicină și petrochimie. Tata m-a sfătuit să fac Petrochimie. Era nevoie de ingineri la noi acasă şi pe atunci şcoală bună se făcea în 3 ţări: Irak, România şi Belgia. Am ajuns la Facultatea de Chimie Industrială în Bucureşti. În țara mea, sistemul școlar era la fel, numai că era mai greu de obținut diploma de bacalaureat. Aici, tinerii mai au o șansă în toamnă, acolo nu. Deși știam limba franceză, am preferat să fac facultatea în limba română pentru că trebuia să mă descurc singur în viața de zi cu zi. Nu mi-a fost greu deloc pentru că am avut niște colegi excepționali care la fiecare greșeală mă corectau. Făceam mereu eforturi să nu greșesc ca să nu mă mai corecteze.... Tot la facultate am început să joc fotbal cu colegii mei... Ați transformat fotbalul într-o pasiune care v-a ajutat să vă integrați și mai ușor? Cu fotbalul este o poveste lungă. Am fost solicitat în 1993 de Clubul Electra care nu mai există. Probabil că le-a surâs să mai aibă o ”pată de culoare” în teren. Așa a început o poveste lungă și frumoasă care m-a dus în multe zone frumoase din țară.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

9

Interviu Am jucat apoi la Coresi, Acumulatorul București, Rova Roșiori, Dacia Unirea, Brăila, Vulcan. La F.C. Onești m-am accidentat grav și am renunțat la fotbalul de performanță, urmând după o pauză lungă să mă întorc la actuala F.C. Frăția unde și acuma joc la ”oldboy” și antrenez copii de 8,9,10 ani. A fost greu să vă faceți o carieră profesională? După ce m-am lăsat de fotbal, am lucrat în diverse domenii: ospătar, agent de vânzare imobiliară, director de vânzare directă la o firmă de mobilă, consultant media. În final, un prieten mi-a propus o colaborare în construcții, propunere care m-a dus la Suceava și ulterior am ajuns la Mănăstirea Petru Vodă, unde am stat ceva timp. Aici m-am întâlnit cu cel pe care l-am considerat și îl consider un sfânt: Părintele Iustin Pârvu. La mănăstire începuse, mai jos, la Paltin, construcția unui cămin. Părintele nu era mulțumit de cum ies treburile. Am ajuns prin zonă cu alți prieteni români și, din vorbă în vorbă i-am zis că am firmă de profil. M-a întrebat niște lucruri, i-am răspuns. Au urmat câteva clipe de tăcere. Apoi a zis către cei cu care era el: ”Vreau să facă mai departe lucrarea omul acesta!”. În două zile eram cu echipa de muncitori, cu utilaje, cu tot, la Petru Vodă. Luni de zile, aproximativ un an, doar în week-end plecam la București. Eram cu soția mea dar nu eram căsătoriți”. După ce am terminat lucrările la mănăstire, am construit în diferite zone ale țării. În momentul de față comercializez diferite produse de piele și artizanat. Chiar dacă am altă culoare a pielii, unii nu înțeleg că aici e casa mea. Dar poate că e vina mea, eu am răbdare, o să le explic la toți până înțeleg. Aici trăiesc. Aici muncesc și plătesc impozite. Eu mai zic, așa în glumă, că, pe partea mea de activitate, la mine e permisă munca la negru. În paralel cu afacerile, lupt și pentru ca africanii ajunși în România să se integreze mai ușor. Le spun mereu că românii pot trece peste barierile culturale și că integrarea depinde doar de ei. Cum să vrei să trăiești în România, să muncești aici fără să înveți limba? Păi dacă unul vrea să lucreze ca ospătar, cum ia comanda, cum înțelege ce vrea clientul?”. Înțeleg că ați reușit să vă întemeiați chiar și o familie aici? Da, sunt căsătorit cu o româncă și am doi copii: o fată de 13 ani și jumătate și un baiat de 11 ani și jumătate. Amândoi fac sport de performanță: fata handbal și băiatul fotbal. În prag de sărbători creștine, ne spuneți ce a însemnat pentru dvs. întâlnirea cu părintele Iustin Pârvu? Dumnezeu m-a trimis la mănăstirea unde l-am întâlnit pe părintele Iustin. Am vrut să știu de ce atât de multă lume merge la slujba părintelui și, într-o joi, m-am dus și eu. Nu știu de ce, dar am simțit că mi se ridică părul pe mâini. Dumnezeu lucrează indiferent de culoare pielii. Sfinția sa m-a făcut să mă convertesc la ortodoxism în 2007, mi-a fost naș de botez. A iubit și iubește și de acolo unde este acest popor… Când am hotărât să mă căsătoresc, am ales tot cununia ortodoxă. Nu știam ce să fac pentru că unii preoți spuneau că trebuie măcar o mirungere înainte. Părintele Iustin m-a ținut în suspans câteva zile și apoi mi-a dat vestea cea mare că mă botează chiar el. Copiii i-am botezat tot în credință ortodoxă. Mă bucur enorm că așa s-a întâmplat și sper ca Dumnzeu să îmi dea putere de muncă să pot să îmi cresc cum se cuvine copiii.


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Carte de vizită

”Respectăm un drept fundamental al individului” - declară medicul Centrului pentru Cazarea Străinilor Luaţi în Custodie Publică Otopeni, comisarul Iulian Nastasă V-ați întrebat vreodată ce calități trebuie să aibă un doctor de la un centru pentru cazarea străinilor? Probabil că aceleași pe care le îndeplinește un doctor obișnuit de familie. În plus, el mai trebuie să se și înțeleagă cu pacienții, deci automat fișa postului va cuprinde cunoașterea unor limbi străine, ca să nu mai vorbim de problematica bolilor tropicale sau altele legate de diferențele culturale. Printre consultații și alte sarcini prioritare, comisarul Iulian Nastasă, medicul Centrului pentru Cazarea Străinilor Luaţi în Custodie Publică Otopeni și-a făcut timp să ne dezvăluie câteva lucruri din meseria lui de zi cu zi. ”În cei nouă ani în care mi-am desfășurat activitatea de medic în centru – își amintește doctorul, au existat multe momente delicate pe care le-am depăşit cu brio, îmi place să cred”. Un exemplu foarte bun ar fi valurile epidemice care doar au trecut pe lângă acest centru, chiar și în momentele când era la capacitatea maximă. Nu ar fi fost oricum de condamnat având în vedere că instituția se află, de cele mai multe ori, în prima linie de contact cu fluxurile de migranți. ”Nu am avut cazuri netratate la timp sau superficial – continuă comisarul Nastasă. Au existat însă situații în care străinii au declarat refuz de hrană şi a fost necesară monitorizarea lor permanentă, uneori multe zile, chiar săptămâni în şir, şi nu am înregistrat repercusiuni majore. Am reuşit să înregistrăm succese chiar în cazul unor situaţii care ar fi părut iniţial de nesurmontat. Ca să dau un exemplu concret, mulţi dintre cetăţeni străini luaţi în custodie publică şi cazaţi în centru provin din state sau medii sociale în care abuzul de medicamente psihotrope este facil şi cultural acceptat, datorită probabil reglementărior insuficiente. Surprinzător, uneori este vorba chiar de persoane care anterior intrării în centru au petrecut ani buni în Uniunea Europeană. Odată ajunşi în centre, au tendinţa de a continua acest comportament nociv, iar pentru continuarea acestuia apelează la orice mijloc, de la insistenţa permanentă şi simularea de simptome până la ameninţări cu suicid sau provocarea personalului de pază”. Prin combinarea unei atitudini terapeutice ferme, cooperarea cu serviciile specializate de psihiatrie şi elemente de terapie comportamentală, doctorul a reuşit reducerea acestui fenomen. Printre persoanele introduse în centru au existat şi toxicomani. În două dintre aceste cazuri, până la returnarea în ţara de origine, s-au reuşit progrese majore în tratarea dependenţei lor, dându-li-se astfel o şansă pentru începerea unei vieţi normale. Activitatea medicilor şi asistenţilor centrelor de

cazare include şi aspecte separate de pură aplicare a actul medical. Ca exemplu, străinii luaţi în custodie publică nu au, prin însăşi natura acestei măsuri restrictive, o viaţă deosebit de bogată în evenimente, astfel încât consultul medical poate constitui, alături de programul în aer liber şi cele trei mese, singurul „eveniment” din cadrul unei zile. De aceea, foarte mulţi îl solicită, chiar pentru motive în sine minore. De fapt, are loc un fenomen socio-cultural interesant, medicul considerând că ”aceste consultaţii pentru motive care frizează ipohondria au un efect benefic asupra psihicului şi moralului celor aflaţi în centre”. Cum spuneam și la început, datorită specificului activităţii de asigurare a asistenţei medicale pentru cetăţenii străini se impune ca medicii şi asistenţii să manifeste aptitudini de comunicare superioare şi cunoaşterea cât mai aprofundată a cât mai multor limbi străine. Aceeași părere ne-o împărtășește și doctorul: ”înţelegerea subtilităţilor de limbaj într-o discuţie cu o persoană care încearcă să exprime cât mai fidel particularităţile suferinţei sale este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic corect şi pentru înţelegerea indicaţiilor terapeutice de către pacientul în cauză. Am întâlnit persoane care nu numai că nu înţelegeau conceptul, dar nu văzuseră în viaţa lor un supozitor sau un spray-inhalator. Nesesizarea sau ignorarea hiatusurilor de comunicare la momentul respectiv ar fi dus la momente în care comicul burlesc ar fi fost cu siguranţă depăşit de consecinţele mai degrabă dramatice ale confuziilor posibile”. Din fericire, tot personalul medical al Centrului Otopeni deţine aceste calităţi profesionale. Toţi asistenţii medicali sunt cunoscători de limbi străine. Comisarul Nastasă vorbește patru limbi de circulaţie internaţională. Printre ei există şi un cunoscător de limba arabă, agent principal Marilena Ene, una dintre asistentele medicale urmează cursuri particulare în acest sens. Echipa mai este alcătuită din agent şef principal Dan Rasnoveanu și agent şef adjunct Elena Ivan.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

11

Carte de vizită Diferențele culturale îi pun doctorului o serie de piedici în meseria sa. Administrarea unui tratament cu antibiotic la şase ore unei persoane care se află în postul Ramadanului și care refuză să înghită orice pe toată durata zilei, şi nu acceptă nici calea injectabilă, reprezintă o provocare pentru medic. Nu numai că trebuie să aibă multă răbdare și forță de convingere, dar, de multe ori, este pus chiar în situația de a vindeca și depresiile pasagere specifice anumite tipuri populaţionale din Orientul Îndepărtat. Din experiența sa cu străinii a învățat că ”particularităţile fiziologice şi biologice ale diferitelor grupuri impun subtilitate şi atenţie la detaliu în însăşi aplicarea actului medical – ca exemplu, durerile articulare matinale orientează diagnosticul către poliartrită reumatoidă în cazul unui caucazian sau, dimpotrivă, către reumatism articular acut în cazul unui african”. Importanța asigurării cu profesionalism a asistenței medicale în centrele de cazare a străinilor nu pare o misiune prea simplă. De aceea, medicul Centrului salută, de fiecare dată, sprijinul reciproc al polițiștilor din diferite compartimente. Pentru a se face și mai bine înțeles, comisarul Nastasă ne citează un laureat la Premiul Nobel pentru Medicină din 1957, Daniel Bovet, care spunea «chirurgii buni merită anestezişti buni, ceilalţi au nevoie disperată de ei». Se pare că asistența medicală a Centrului și-a înțeles pe deplin rolul, acest lucru fiindu-ne confirmat și de doctor ”încercăm să respectăm un drept fundamental al individului şi să creăm o stare de fapt ce se constituie automat într-un element de echilibru şi normalitate. Iar asta se traduc e mai departe în îndeplinirea coerentă şi eficientă a misiunilor zilnice”. Dacă ar fi să analizăm mai în amănunt activitatea comisarului Iulian Nastasă, am înțelege de unde vine dorința lui de a face totul ca la carte. Pentru cine nu îl cunoaște încă, vom face o scurtă prezentare a trecutului său. Datorită aprecierii deosebite pe care a avut-o întotdeauna pentru opera lui von Clausewitz, dublată pentru pasiunea pentru etologie (ştiinţa modelelor comportamentale, fie ele umane sau animale), colegul nostru a devenit doctor în științe militare. Și nu numai... Ar mai fi cultura generală şi, mai ales, concursurile de acest gen, la care se declară ”veteran”. A participat la peste treizeci de astfel de concursuri televizate, din care a pierdut numai cinci. ”Este o experienţa interesantă, care combină setea de cunoaştere, curiozitatea şi spiritul competitiv” – afirmă comisarul. Cu toate acestea, el consideră acea perioadă a concursurilor TV ca fiind una „barbară” și ne dă și o explicație: ”Din păcate, cvasi-necunoscut în ţara noastră, dar extrem de popular în ţări ca Marea Britanie, India, Belgia, Statele Unite, quizul este un sport al minţii, fenomen aflat în plină dezvoltare în a doua jumătate a secolului XX. Acest „quiz” este de fapt ceea ce în ţara noastră numim „concurs de cultură generală”, numai că nivelul de complexitate şi detaliu este crescut exponenţial, necesitând, ca în orice sport, al minţii sau nu, pregătire continuă. Dacă în cazul concursurilor de televiziune, de multe ori accentul se pune pe spectaculos, rezultând uneori situaţii arbitrare, în care

valoarea intrinsecă a competitorilor nu este evaluată suficient de limpede, în quiz-ul «oficial»”, datorită sistemului specific, elementul de hazard care este posibil să intervină în evaluarea comparativă a concurenţilor este mult reprimat”. ”Sunt mândru că am făcut parte din grupul de pasionaţi care a reuşit să creeze o federaţie naţională de profil şi, din 2012, să «pună România pe harta acestui sport al minţii»” – ne declară doctorul Iulian Nastasă. Nu numai atât, dar are deja două participări la Campionatul mondial şi două la Campionatul european, unde s-a clasat cu echipa naţională de fiecare dată pe locul 13. ”Poate că la prima vedere nu e impresionant – adaugă medicul Centrului, dar ca începători într-o companie selectă dominată de «giganţi» în domeniu, este mai mult decât meritoriu. Un argument că am avut un început promiţător este şi faptul că România este prima favorită în desemnarea ţării organizatoare a viitoarei ediţii a Campionatului european. Ca să precizez, vorbesc la persoana întâia întrucât fac parte din echipa naţională de quiz. Şi încă un amănunt: sunt mulţumit să fiu campionul en titre al României la cultură generală, titlu pe care l -am obţinut la ultima ediţie a Campionatului naţional – septembrie 2013. Nu mă aşteptam la un rezultat atât de bun (îmi propusesem cel mult să-mi apăr titlul de vice-campion obţinut anterior), întrucât avem în ţară mulţi concurenţi redutabili, dar această victorie a venit ca o încununare a unei preocupări «veche de aproape o viaţă».” Şi întrucât pasiunile frumoase merită să fie promovate, iar cultura generală ajută sigur în activităţile noastre cotidiene, comisarul Iulian Nastasă face colegilor din Inspectoratul Român pentru Imigrări care ar putea fi interesaţi, următoarea invitaţie: ”alcătuiţi o echipă (sau mai multe) şi vă aştept cu drag la pubquizurile organizate în fiecare zi de luni şi la care, de multe ori, sunt quizmaster (adică persoana care alcătuieşte seturile de întrebări şi are rol de arbitru). «Pubquizul» este o formă de petrecere a timpului liber care oglindeşte pe scară redusă concursurile oficiale de cultură generală, oferind simultan provocare şi destindere. Sau, dacă suficient de mulţi dintre voi sunt interesaţi, putem oricând organiza un campionat intern al instituţiei noastre. Pentru orice detalii sau informaţii suplimentare, vă stau oricând la dispoziţie”.


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Reportaj Modalități de inducere în eroare a polițiștilor de la imigrări.... Unii dintre străinii care intră în România ajung la Inspectoratul General pentru Imigrări, de cele mai multe ori, fără documente de identitate. Aceștia își imaginează că în acest fel vor avea mai multe șanse să rămână pe teritoriul țării noastre, sau măcar, vor tergiversa întoarcerea. Serviciului Custodie Publică, Returnări și Escorte îi revine sarcina nu numai de a returna aceste persoane, ci de a le stabili, în primul rând, identitatea. Care sunt procedeele de urmat și ce riscuri presupun aceste activități, veți afla în cazurile ce urmează, rememorate de ofițerii serviciului menționat. Congolez cu pașaport de angolez ”La o primă vedere, pentru noi era doar un caz clasic al unui străin, intrat ilegal la noi în țară, din Republica Moldova. Întrucât avem o colaborare foarte bună cu Biroul Migrație și Azil din Republica Moldova, i-am întrebat dacă știu ceva despre acest străin. Colegii ne-au pus la dispoziție pașaportul acestuia din care rezulta că este cetățean angolez. Din experiența noastră, ceva îmi spunea că documentul pe care îl aveam în față nu era foarte credibil iar din cele susținute de străin, acesta era suspect. Pe acest motiv am dispus o expertiză criminalistică și, în mod straniu, rezultatul a fost pozitiv. Drept urmare, am luat legătura cu Consulatul Onorific al Angolei la București pentru a organiza misiunea de escortă. Cu formalitățile de plecare întocmite, neam gândit că s-ar impune totuși încă o verificare. Am cerut Ambasadei Angolei la Belgrad, care a fost invitată în cadrul unui proiect de-al nostru, să verifice acest pașaport și să ne spună exact dacă poate fi returnat sau nu în țara de origine. Ei ne-au răspuns clar că este fals. Era chiar un fals intelectual, foarte greu de dovedit. Fotografia din pașaport semăna perfect cu străinul. Dacă îl escortam până în Angola, ne-am fi întors cu el în țară, pentru că nu ar fi fost primit de autoritățile angoleze. Vă imaginați câte cheltuieli, nu mai vorbesc de timp pierdut, am fi irosit în această misiune.... Pașaportul fiind proprietatea guvernului angolez, a fost reținut pentru a face investigații asupra modului în care a fost obținut. Reprezentanții misiunii diplomatice angoleze au fost aici, au discutat cu străinul. În acest fel s-a descoperit o adevărată rețea a falsificatorilor de pașapoarte angoleze. Un întreg lot de acte au fost furate, în alb, din Angola..... După ceva timp, oficialitățile din Angola ne-au mulțumit pentru că le-am demascat un caz foarte bun. În final, serviciul nostru a diversificat activitățile de identificare și astfel am constatat să este cetățean din R.D. Congo. Orice informație pe care o primim de acum în legătură cu acest străin o verificăm dublu. În prezent, suntem chiar în posesia certificatului de naștere congolez. Pentru moment, străinul este cazat în Centrul de custodie de la Otopeni și ne pregătim, din nou, de o misiune de escortă, de data asta în țara de origine”. (Alin Vicoleanu) Cetățean român indezirabil sub identitate moldovenească ”Un bărbat în vărstă de 40 de ani a fost depistat de colegii noștri de la Serviciul pentru Imigrări Brașov conducând un autovehicul cu numere de înmatriculare false și cu documente false privind identitatea. Potrivit pașaportului de care s-a folosit, rezulta că străinul era din Tiraspol, Republica Moldova iar în evidențele noastre figura cu dispoziție de depistare, întrucât de la respingerea cererii de azil nu părăsise România în termen de 15 zile. Următorul pas care se impunea, era îndepărtarea sub escortă. Potrivit procedurilor, a fost luat în custodie publică și cazat în Centrul de custodie de la Otopeni, pentru a întreprinde demersurile obținerii unui document de călătorie necesar returnării sale. Ambasada Republicii Moldova la București a răspuns promt și a emis pe numele străinului un titlu de călătorie valabil 30 zile, fiind ulterior escortat până la PTF Galați Rutier și returnat în țara sa. Deși i s-a instituit interdicție de a mai intra în România pe o perioadă de cinci ani, la câteva luni, Serviciul pentru Imigrări Brașov, l-a depistat din nou pe raza județului, de această dată pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune. Surpriza cea mare a venit în momentul în care unul dintre lucrătorii care l-au reținut, l-a identificat în albumul fotografic al persoanelor suspecte de comiterea unor infracțiuni sau date în urmărire. Efectiv i-a atras atenția fotografia unui cetățean român, născut la Cehul Silvaniei din județul Sălaj, care era dat în urmărire pentru executarea unei pedepse cu închisoarea. Fotografia respectivă semăna izbitor cu figura cetățeanului moldovean pe care tocmai îl reținuseră. ”Străinul” nu a recunoscut sub nici o formă că ar fi aceeași persoană. Nu a avut încotro în momentul în care s-a efectuat o recunoaștere în grup, mama și soția acestuia indicând ”originea cât se poate de română” a cetățeanului moldovean. În prezent, acesta își ispășește pedeapsa într-un penitenciar din România, dar sub adevărata sa identitate”. (Adrian Rașcu)


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

13

De Sărbătoare

Bucuria Crăciunului împărtăşită refugiaţilor şi solicitanţilor de azil Refugiaţii şi solicitanţii de azil cazaţi la Centrul Regional Maramureş au fost colindaţi, în data de 17 decembrie a.c., de elevii şi profesorii Liceului Teoretic “Ioan Butean” din Şomcuta Mare, însoţiţi de domnul director Vladimir Mureşan. Peste 50 de elevi ai liceului, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei “chioar” au oferit celor prezenţi un spectacolul de datini şi obiceiuri de Crăciun păstrate de zeci şi sute de ani la Şomcuta Mare, Valea Chioarului şi Finteuşu Mare. Colindele tradiţionale româneşti şi scenetele cu tematică de Crăciun au fost armonios completate de colinde în limba franceză şi engleză. Oaspeţii şi gazdele au colindat împreună atât în limba română, cât şi în limba franceză. Colindătorii au fost ”cinstiţi”, conform tradiţiei, cu nuci, mere şi cozonaci. Invitaţi de onoare au fost doamnele Corina Popa şi Gabriela Leu din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi doamna Gina Răduţ din partea Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi. Activitatea propriu-zisă a fost realizată conform programului activităţilor menţionate în Acordul de Parteneriat încheiat între Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Liceul Teoretic “Ioan Butean” din Şomcuta Mare şi Centrul Regional Maramureş. În ciclul activităţilor realizate în cadrul acestui parteneriat se numără participarea la deschiderea anului şcolar 2013 – 2014 şi participarea refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil la procesul instructiv – educativ derulat de Liceul Teoretic “Ioan Butean” din Şomcuta Mare. Pentru reuşita evenimentului şi-au dat concursul domnii profesori Anca Păscui, Ionel Coteţ şi Rodica Dod, precum şi angajaţii Centrului Regional Maramureş şi reprezentanţii ONG-urilor partenere care îşi desfaşoară activitatea în beneficiul solicitanţilor de azil şi a celor care au obţinut o formă de protecţie. Popularizarea evenimentului a fost asigurată de doamna Alina Talpoş din partea cotidianului “Glasul Maramureşului” şi doamna Maria Stoica din partea cotidianului “Graiul Maramureşului”.

Moș Crăciun a sosit deja și pentru cei 23 de străini cazați la Centrul Regional de la Rădăuți. Ca în fiecare an, se împodobesc doi brazi: unul în interior și celălalt afară, în curte. Toți participă la acest eveniment. Adică 19 solicitanți de azil, patru străini aflați în protecție subsidiară și patru refugiați. Zona lor de provenineță este Afganistan, Camerun, Pakistan, R.D. Congo, Siria, Egipt, Palestina, Iran, Guineea. Pentru aceștia au colindat elevi de la Colegiul Tehnic Rădăuți, Liceul Agricol Rădăuți și Colegiul Eudoxiu Hurmuzachi. Străinii au primit, de la Moșul, nu numai dulciuri și alimente, dar și obiecte necesare pentru gospodăria lor din centru.


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Debut

Inscripție pe o frunză Comisar de poliție Cornel COLEA

Există oameni şi întâmplări care ne pot influenţa, arăta o altă cale sau chiar schimba destinul în mod pozitiv. Dar sunt momente în care rutina, greutăţile şi încercările vieţii ne transformă în persoanele pe care, în mod normal, nu le-am fi dorit niciodată în preajma noastră.

Privesc din cot, spre lumea asta mică…. Şi mă întreb, socot şi mă gândesc… De ce există îngeri, harpe, nemurire? Când noi primim doar ce e omenesc!

Şi în acest noian de lucruri ne-nţelese… O singură idee-mi vine acum în minte, Cum aş putea pricepe ce nimeni nu-nţelege? Şi în acelaşi timp, să mă împac cu mine.

Iar faptele se-aşează, şi mai ales în vise.... Înţelesul lor lăuntric e clar şi pentru mine, Dar când se arată zorii şi liniştea se rupe, Aş vrea să ştiu mai multe din cele neştiute!

Încet, timid dar sigur, mă-ntorc acum spre tine, Şi te întreb în şoaptă, sfios şi mai cuminte! E oare un miracol că pot să cuget liber? Şi pot să sorb din cupa ce mi-ai păstrat-o mie?

Dimineaţa, observ oameni grăbiţi cu figuri monolitice, care se pierd într-un şir lung şi nesfârşit de locuitori ai unui mare furnicar, ale căror priviri nu transmit nimic, cel mult îndîrjirea de a ajunge undeva anume, sau a devansa persoana aflată în imediata apropiere. Mi se întâmplă să mă enervez datorită aglomeraţiei sau a unui şofer neatent şi trec pe lângă mine, fără să aud, exclamaţiile pline de încântare ale copilului care-mi arată un pom înflorit, o pasăre sau cercul de foc care se ridică deasupra oraşului. Sunt prea ocupat să ţin cont de asemenea lucruri mărunte. “Tati uite……!” “Da, aşa este…”, “Dar nici nu te-ai uitat ca să vezi!”, îmi reproşează piticul… Atunci îi răspund rece şi absent “mai lasă-mă cu prostiile, n-ai altceva de făcut, m-am uitat dar nu m-ai văzut!”, şi observ în acelaşi timp cum strălucirea şi exaltarea din privirea lui nevinovată se sting. Încerc să repar greşeala dar copilul se uită în altă parte şi, probabil, o fărâmă din sufletul lui s-a schimbat. În fiecare zi, în care trecem nepăsători pe lângă caractere, întâmplări şi lucruri frumoase, când datorită problemelor sau egoismului ignorăm micile bucurii, o parte din noi se transformă în ceva ce nu neam dorit niciodată. Cineva relata o experienţă care l-a marcat, i-a arătat o altă perspectivă asupra vieţii, în momentul în care a întâlnit un bolnav incurabil. Pacea şi bunătatea din privirea acelui om care avea puterea să accepte marea trecere în nefiinţă senin şi resemnat, i-a stins îndârjirea, făcându-l să preţuiască fiecare moment, mai mult sau mai puţin fericit al vieţii sale. Probabil, când vom înţelege că marele arhitect ne-a rezervat tuturor un rol în creaţia sa, iar fiecare zi a existenţei noastre este o minune şi o binecuvântare, în acelaşi timp, vom deveni mai buni, asemenea mesajului de pace, linişte şi sănătate pe care îl transmitem, cu toate că nu îl simţim de fiecare dată, acum în prag de sărbători.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Timp liber O picătură de viață, de înțelepciune, de frumusețe de la psihologul I.G.I., comisar-șef Manuela PETRE

Cand pasiunea și ințelepciunea se regăsesc în ceea ce faci, viața îți deschide drumuri nebănuite. În spatele luptei cu ceilalţi se ascunde lupta cu propria acceptare/înţelegere. Viaţa noastră serveşte unui scop mai înalt decât cel pe care îl vedem noi. Să înveţi să fii liber înseamnă să înveţi să oferi libertate. Nu poţi învăţa nimic dintr-o experienţă pe care nu ţi-o asumi. Viaţa transformată în obligaţie şi datorie devine sufocantă şi anchilozantă. Ne facem planuri cu viaţa noastră. Dar şi viaţa îşi face planuri cu noi. Şi uneori nu coincid cu ale noastre.

Alcoolul bată-l vina! Grupaj realizat de comisar VLAD SORIN GABRIEL cu sprijinul revistei LUMEA EPIGRAMEI Pradox

Bețivul

Am constatat de-atâtea ori Dar mai ales de sărbători Când este vorba despre vin Și de e mult, e prea puțin. Eugen Albu

Nedumerire Pe dealuri, sterpe până ieri Azi s-au plantat livezi cu meri Se tot întreabă doi cheflii - De ce nu vii??? …. De ce nu vii?? Florentin Florescu

Nimic nu se pierde Am câștigat în luna asta Mai mult decât spera nevasta Și am băut, că nu e greu Mai mult decât sperasem eu. Ioan Pop

Un cetățean plin de arțag De-un caragelian calibru La care mersul în zigzag E starea lui de echilibru. Valerian Lică Unde duce băutura Venind beat mort în ziua de chenzină, Greşind şi uşa, ce mai tura vura, Am nimerit în pat la o vecină! Deci, uite unde duce băutura... George Petrone


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Praznic Împărătesc

Polul bucuriei planetare Dintre toate mișcările sufletești de amploare, Nașterea Domnului este cu siguranță cea dintâi. Bucuria magnetică pe care această sărbătoare o aduce în sufletele credincioșilor creștini a depășit granițele religiosului, făcând ca întreg cortegiul sărbătorilor de iarnă să graviteze planetar, în jurul acestui pol al bucuriei…. Spații necreștine și chiar continente în care Hristos era prigonit altă dată, sunt acum firesc cucerite de Nașterea lui Mesia. Venit în lume și oferindu-Se ca Jertfă pentru mântuirea noastră, Hristos este inițial respins de o umanitate nepregătită pentru un Dumnezeu smerit, Care nu găsește pe pământ loc de Naștere potrivit. Dar atat de puternic avea sa fie mesajul Său și forța Jertfei Sale încât întreg edificiul creștinismului avea să se ridice pe Jertfa Sa și a urmașilor Lui: Apostoli, Ucenici, Mucenici și Sfinți. Un univers nou se naște acum în care binele, adevărul, iubirea de aproape, milostenia, pacea, frumosul biruie acolo unde altă dată biruia doar sabia. Ieșit din catacombele începuturilor prigonite, creștinismul se întinde încet și sigur peste un pământ în care păcatul se mișcă în voie. Mesajul de iubire este așteptat și căutat pretutindeni. Forța mesajului de iubire, cât și feeria sărbătorilor care îmbrățișază Nașterea Domnului se extinde, de la an la an, cucerind locuri neașteptate. Și, dincolo de convingerile și credințele religioase, ”spiritul Crăciunului” cucerește suflete necreștine: ”nu suntem catolici și nu sărbătorim Crăciunul, însă iubim spiritul acestei sărbători” spune un bărbat vietnamez care se fotografia cu nepoțica sa de patru ani între ghirlande de becuri colorate cu care vietnamezii din orașul Ho Shi Min întâmpina Crăciunul. Crăciunul înseamnă iubire de ceilalți, generozitate, bucurie, grija pentru cei necăjiți, comuniune sufletească, faptă și gând bun. Din sărbătoarea Crăciunului oamenii ies mai buni, mai generoși, mai întăriți sufletește, mai înțelepți, mai aproape de Dumnezeu și de om. La multi ani tuturor celor ce s-au născut oameni! Preot Niculae CONSTANTIN

O, ce veste minunată

Că la Vitleem, Maria

Pe Fiul, în al Său nume,

În Vitleem ni s-arată

Săvârşind călătoria,

Astăzi S-a născut

Într-un mic sălaş,

Tatăl L-a trimis în lume

Cel făr' de-nceput

Lângă-acel oraş,

Cum au zis prorocii.

A născut pe Mesia.

Să Se nască Şi Să crească, Să ne mântuiască.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Praznic Împărătesc

Mesaje de Crăciun ”Colinda nu se ascultă la CD și la aparat: se cântă, se colindă cu propria voce. Dacă tu însuți, ființă umană, nu adresezi lauda și iubirea ta către Domnul, nimic n-are valoare. Nu trebuie să facă altul pentru tine acest lucru, trebuie să-l faci tu. Poți să spui că ăla cântă frumos și tu cânți urât. Nu e vorba de a cânta, nu e o dexteritate, e vorba de datoria ta de a adresa iubirea ta Celui de Sus, Domnului. Nu asculta pe unul care cântă frumos, că asta poți să vezi și să asculți când e un spectacol: te duci acolo să asculți, pentru că acei cântăreți cântă frumos… Nu. Colinda e altceva. E cu totul altceva, nu-i un cântec. E o laudă către Domnul. Să nu confundăm lucrurile! A ajuns un motiv de distracție: Hai să bem, și să mâncăm, și să curgă colindele! Nu-i așa. Colinda trebuie să o faci tu și nu altul pentru tine. Asta e ceea ce le transmit eu creștinilor Bisericii noastre: să colinde ei inșiși, cu tot sufletul lor!” (actorul Mircea Diaconu) “Învăţaţi din aceste sărbători nu aspectul comercial, nu să dai un dar cât mai scump unuia! Poţi să-i dai darul cel mai scump, dacă n-ai pus dragostea ta în acel dar, nimic nu este! Mă uitam la copii în casele în care intru: sunt zeci şi sute de jucării. Copilul nici nu are timp să se joace cu toate, nu are timp să le ofere afecţiune. El nu iubeşte nici o jucărie. Dacă face zgomot, o pune să facă zgomot. Dacă merge, o pune să meargă. Dar nu îi oferă afecţiune. Sufletul lui este rece. Noi creştem în felul acesta nişte copii cu suflete moarte. Mă gândesc câtă dragoste puneam noi într-o jucărie de lemn pe care ne-o făceam noi, sau ne-o făceau alţii mai mari, şi care un an de zile era jucăria noastră! O iubeam şi o comparam cu a celorlalţi şi spuneam că a mea e mai frumoasă, că a mea e mai nouă, că e mai mare. Jucăriile deveneau lucruri însufleţite de intimitatea dragostei. Şi eram bucuroşi şi fericiţi. Acum copiii iau o jucărie, se joacă o zi, sau nici o zi, dacă îi aduci cincizeci dintr-o dată… Rupem cu darurile materiale relaţia sufletească. Ca şi cum am putea cumpăra cu o jucărie inima copilului nostru. Ca şi cum am putea cumpăra cu un cadou inima vecinului, sau a mamei, sau a tatălui. Pentru că ceea ce trebuie să puneţi în jucăria voastră este dragostea pe care Iisus a pus-o în toate darurile pe care le-a făcut El. Că dacă respirăm, respirăm prin bunătatea lui Iisus. Dacă vedem, vedem prin bunătatea lui Iisus. Dacă ieşind afară pot să pun un picior pe stradă fără să mă calce o maşină, fără să cad sau să păţesc altceva, e pentru că Hristos are grijă de mine. Şi are grijă de fiecare dintre noi. El păzeşte copiii, El îmbunează inima oamenilor, El aduce pacea caselor, El ne face adeseori să iertăm. Deşi iertăm cu greu, dar prin El iertăm. Prin El nu mai ţinem minte răul ori răzbunarea. Iată învăţămintele adevărate pentru sărbătoarea Crăciunului”. (Părintele Gheorghe Calciu, ”Cuvinte vii”, Editura Bonifaciu, 2009 ) Colind din Libotin (jud Maramures)

Nici o sărbătoare nu-i Ca Nașterea Domnului Așa binecuvântată Și de creștini așteptată. Părinții noștri-n vecie Așteptau postul să vie În tot postul să colinde.

Astazi nu colindă nimeni, Nu colindă, nu postesc

Varsă-n inimile lor

Numai rele săvârșesc.

Varsă bunătatea Ta

Suduiește fiecare,

Să-Ți cinstească Nașterea

Și cel bun, ca și cel mare.

Varsă-Ți bunătatea Ta

Scumpule Mântuitor,

Sa-Ți cinsteasca nașterea.

17


18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su

Internaţional

Crăciunul în Orientul Mijlociu Două orașe sfinte din Israel, Ierusalim și Nazareth, se pregătesc de cea mai îndrăgită și așteptată sărbătoare a anului: Crăciunul sau Nașterea Domnului Isus. Unul dintre cele mai magice locuri din lume, locul Patimilor lui Isus atrage, în fiecare an, milioane de pelerini din lumea creștină. La Bethleem, în Israel, acolo unde Iisus s-a născut într-o iesle și i s-au închinat păstori și magi, procesiunea de Crăciun se desfăşoară la Biserica Naşterii Domnului. Mii de pelerini vin anual să se bucure de sărbătoare. Oameni călare conduc parada pentru a deschide calea unui singuratic ce transportă o cruce, aşezat fiind pe un armăsar negru precum cărbunele. Urmează preoţii şi reprezentanţii autorităţilor, procesiunea intrând în biserică pentru a lăsa acolo o efigie antică a Copilului Sfânt. Câteva scări duc la o grotă unde vizitatorii găsesc o stea de argint ce marchează locul naşterii lui Iisus. Chiar dacă Nașterea Domnului este percepută diferit în fiecare colțișor al lumii, la toți există un punct comun atunci când se sărbătorește: se strâng toți împreună și se bucură. Pentru că Orientul Mijlociu este spațiul unde a apărut Creștinismul și locul unde a trăit Isus, ne-am propus să vedem prin ce se deosebesc aceste zile sfinte de cele pe care le petrecem noi, în spațiul românesc. Creștinii arabi sărbătoresc Crăciunul în Israel și în teritoriile palestiniene, unii pe 25 decembrie, alții pe 7 ianuarie, conform ritului vechi. Festivitățile încep în Bethleem cu nouă zile înainte de Crăciun, prin rugăciuni și colinde. Potrivit site-ului ”Oriens”, în dimineața de Crăciun, palestinienii scufundă o cruce în apă și beau apă sfințită înainte de a mânca, pentru a se purifica. Masa tradițională în Palestina include miel fript, castane prăjite, clătite cu alune și brânză, sirop de trandafiri, și alte dulciuri cu susan și nuga. Zguduit de război și de instabilitate, Irakul marchează Crăciunul ca sărbătoare oficială din anul 2008. Creștinii irakieni omagiază nașterea lui Iisus în liniște, participând la slujbele religioase. În noaptea de 24 decembrie, copiii creștini din Irak citesc povestea nașterii pruncului din Bibliile scrise în limba arabă. O tradiție locală este aceea a arderii unui tufiș de mărăcini în noaptea de Ajun. Dacă mărăcinii ard complet, familia va avea un an bun și plin de fericire. Creștinii irakieni sar peste cenușa ce rezultă din arderea mărăcinilor și își pun dorințe. În Liban atmosfera de Crăciun este probabil cea mai prezentă din Orientul Mijlociu. Casele sunt decorate cu


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

Internaţional

unt sub 20 de ani

luminițe, iar magazinele din cartierele creștine sunt pline de cadouri și obiecte de sezon. Cu două săptămâni înainte de Craciun, creștinii libanezi însămânțează semințe de năut, fasole, boabe de grâu sau linte în vată, pe care le așează apoi sub Bradul de Craciun. În dimineața de 25 decembrie, libanezii creștini se trezesc devreme pentru a oferi rudelor și prietenilor cafea și migdale. Masa de Crăciun este compusă din kibbeh (miel cu orez) și burghul cu tabbouleh (salată de pătrunjel). Serile de Crăciun sunt sărbătorite în centrul orașelor libaneze prin focuri de tabăra, dansuri și cântece. Aceste festivități continuă până la Anul Nou. În Iordania, Crăciunul este un moment de reîntregirea familei, de vizitat rudele și prietenii. Vedeta mesei de Crăciun este tortul, al cărui preparare începe la începutul lunii decembrie, prin înmuierea fructelor uscate în brandy, rom sau coniac. Alături de făina, ouă și pudră de copt, aceste fructe sunt folosite pentru pregătirea tortului de Crăciun, nelipsit de pe mesele iordanienilor. Crăciunul este sărbatorit pe 7 ianuarie de Biserica Copta din Egipt, potrivit ritului vechi. Postul Crăciunului durează 40 de zile, perioada în care creștinii nu consumă carne sau lactate. În noaptea de Ajun, creștinii merg la biserică pentru a participa la slubja religioasă. Când se întorc de la biserica, ei consumă “fata“, un preparat tradițional compus din pâine, orez, usturoi și carne fiartă. În dimineața de Craciun, creștinii își vizitează rudele și prietenii, carora le oferă o pâinică numita “kaik“, care se consumă alături de “shorba“, un tip de supă. Spre deosebire de alte locuri din lume, în Siria cadourile nu sunt aduse de Moș Crăciun. Aici, locul bătrânelului îmbrăcat în roșu este luat de cel mai tânăr dintre cei trei magi care l-au vizitat pe pruncul Iisus în Bethleem. Micuții sirieni lasă apă și fân în fața caselor, destinate camilelor magului. Masa de Craciun conține friptura de pui, nuci, portocale și produse de patiserie. La fel ca și în Europa, în Siria se cântă colinde, iar tinerii citesc cu voce tare povești pe care bătrânii le asculta. În Emiratele Arabe Unite și în Qatar, Crăciunul este sărbătorit cu mare fast. Deși Islamul este religia oficială în Emirate și Qatar, festivitățile de Crăciun sunt pline de culoare și exotism. În Mallul Emiratelor din Dubai, în fiecare an se realizează cel mai mare tort de Crăciun. Magazinele sunt decorate cu brazi și luminițe colorate, iar oferta de cadouri este una foarte mare. În ziua de Crăciun, creștinii care locuiesc în Emirate și în Qatar iau parte la slujbele religioase oficiate în biserici și catedrale. Masa tradițională de Craciun în Qatar este compusă din curcan, tort, plăcintă și pudding. Crăciunul este sărbătorit și în Republica Islamică Iran, chiar dacă nu este o sărbătoare oficială. Postul Crăciunului aici durează doar 25 de zile, fiind numit “Micul Post“, perioadă în care creștinii se abțin de la consumul de carne, ouă, lapte sau brânzeturi. Comunitatea creștină armenească, majoritară în Isfahan, participă la slujbele de Crăciun oficiate în catedrala Vank și în biserica Kelisaye Maryam. În Iran cadourile nu sunt aduse de Moș Crăciun, fiind oferite copiilor direct de părinți. Principalul preparat al mesei tradiționale de Crăciun este tocana de pui, gătită în cantități mari.


REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Comisar de poliţie Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE Inspector de poliţie Ermina MIHAI, comisar-şef de poliţie Cristina PĂUN, inspector principal de poliție Simona CHIORAN. Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro I.S.S.N.- 2344-5297, L 2344-5297

Bi005  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you