Issuu on Google+

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări august/2013 ediție nouă Nr.2

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Echipele I.G.I. la cel de-al 14-lea Turneu de fotbal al serviciilor de imigraţie şi azil din Europa


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

3

Fonduri valorificate eficient pentru

DIN SUMAR Lecții despre cum să 4 reacționăm în fața unui val de imigranți Proiect în combaterii

domeniul 5 migraţiei

Pregătire în domeniul 6 combaterii imigraţiei ilegale şi al returnării „Sprijin pentru me- 7 canismul de cooperare cu instituţiile ţărilor terţe” ”Promovarea migrației 8 legale este în beneficiul tuturor” - declară domnul inspector general, chestor principal de poliţie dr. Nelu POP Căsătoriți pentru a onora 10 datoriile la întreținere Inițiere o l a n d e z ă - 11 austriacă în desfășurarea zborurilor operaționale comune de returnare ”Eldorado este acolo unde 12 ești iubit și apreciat” Direcția pentru Imigrări a 14 Municipiului București

ONU: aproximativ 35 de 16 milioane de imigranţi sunt sub 20 de ani Siria, țara care își alungă 16 cetățenii Echipele I.G.I. la cel de-al 17 14-lea Turneu de fotbal al serviciilor de imigraţie şi azil din Europa

integrarea imigranților

Inspector General Adjunct Chestor de poliție Zaharie-Ștefan POP Politicile de integrare a migranților au devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai discutate teme la nivelul statelor europene și nu numai. Orice cetățean străin care emigrează are nevoie de oportunități reale pentru a participa pe deplin la viața țării lor de rezidență și a comunităților locale de care aparțin, într-un mediu lipsit de discriminare. Din punct de vedere a contribuției pentru dezvoltare, imigrația este gestionată în beneficiul tuturor celor implicați: țara de origine, țara gazdă, străinul și familia sa. Apare și necesitatea implementării unor instrumente, standarde și etaloane precum și de a crește capacitatea de a evalua eficiența, eficacitatea, durabilitatea și impactul politicilor și practicilor de integrare a migranților. La nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, Serviciul Implementare Programe (S.I.P.) este structura care gestionează programele finanțate prin Fondul european de integrare a resortisanților țărilor terțe, Fondul european pentru refugiați și Fondul european de returnare. Misiunea lor este de a valorifica eficient fondurile puse la dispoziția statelor membre prin Programul general ”Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii”. În acest moment, S.I.P. gestionează nouă programe anuale aferente celor trei Fonduri. Acestea au ca obiective: asistență și facilități pentru solicitanții de azil, asistența juridică specializată, servicii de asistență integrată pentru asigurarea protecției și incluziunii sociale a refugiaților, coordonarea națională a acțiunii de integrare a resortisanților țărilor terțe, promovarea imaginii acestora și soluții eficiente pentru integrarea lor în societatea românească, servicii integrate de asistență juridică și socială pentru cetățenii din state terțe, crearea unui centru de cercetare și documentare cu scopul integrării imigranților. Alte proiecte vin în sprijinul programelor de returnare voluntară asistată și reintegrare în România sau oferă servicii de consiliere și asistență materială străinilor aflați în custodie publică, monitorizând activitățile de returnare forțată sub escortă. Alături de beneficiarii acestor programe, Inspectoratul General pentru Imigrări dorește ca politicile în domeniul migrației să fie mai bine coordonate în contextul provocărilor demografice majore cu care se va confrunta, în viitor, Uniunea. Cu siguranță că politicile flexibile în materie de imigrație vor avea o contribuție importantă și la performanțele economice pe termen lung ale Uniunii Europene.


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente Lecții despre cum să reacționăm în fața unui val de imigranți

Două instituţiii europene, respectiv Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (FRONTEX) şi Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA) s-au unit, în perioada 15 iulie -12 august 2013, pentru un exerciţiu de simulare a unei misiuni de sprijin pe teritoriul României, în contextul Operaţiunilor comune REX 2013. Organizat de agenţia FRONTEX, exerciţiul s-a desfăşurat în zona de frontieră a României cu Republica Serbia, pe raza de competenţă a I.J.P.F. Timiş şi a a urmărit simularea unei situaţii în care ţara noastră ar putea fi supusă la presiuni particulare ca urmare a sosirii unui număr ridicat de cetăţeni ai unor state terţe care pot fi în nevoie de protecţie internaţională. Scopul simulării a fost testarea modului de derulare a procedurilor BESA, de detaşare a echipelor de sprijin pentru azil în situaţii reale de urgenţă cu care se pot confrunta statele membre, precum şi cooperarea agenţiei cu FRONTEX. Experţii detaşaţi de BESA pe perioada exerciţiului au fost: Velibor Ljepoja (expert din Suedia) şi Lieselotte Deckers (expert din Belgia). Din partea Centrului regional de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, Timişoara a desemnat ca persoană de contact, inspector principal de poliţie Gabriel Vasilescu, împuternicit director adjunct al acestei structuri. La încheierea exerciţiului a avut loc, la Szeged (Ungaria), reuniunea regională consulară, întâlnire finală l-a care au participat inspector principal de poliţie Gabriel Vasilescu, alături de şeful resurselor cumulate ale FRONTEX - Rustmas Liubajevas, adjunctul şefului Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - comisar şef de poliţie Iliuţă Cumpănaşu, şeful operaţiunilor BESA - Eric Folden, şefa poliţiei de frontieră maghiare - colonel de poliţie Gisela Was. Toţi participanţii s-au arătat mulţumiţi de activitatea desfăşurată pe parcursul exerciţiului REX 2013, arătând că, în cel mai scurt timp, vor fi demarate alte acţiuni asemănătoare celei care s-a încheiat. Şeful operaţiunilor Biroului European de Sprijin pentru Azil a adresat mulţumiri Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Imigrări, domnului chestor principal de poliţie Dr. Nelu POP, pentru deschiderea şi colaborarea de pe parcursul întregii operaţiuni, precum şi conducerii Ministerului Afacerilor Interne, asigurând autorităţile române de întreaga sa consideraţie. De asemenea şi instituţia noastră a valorificat experienţa dobândită pe parcursul exerciţiului, în special pe linia coordonării cu agenţia BESA, în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii de reacţie rapidă şi gestionare corespunzătoare a situaţiilor de presiuni deosebite cu care s-ar putea confrunta ţara noastră. Şeful resurselor cumulate ale FRONTEX, Rustmas Liubajevas a arătat că acest plan a fost primul de această avengură care a reunit două institutii europene (FRONTEX si BESA) precum şi autorităţile locale din cele două ţări în care a avut loc exerciţiul propriu-zis. Reprezentantul Frontex s-a declarat mulţumit de colaborarea dintre instituţia pe care o conduce, autorităţile ungare şi române arătând că, în viitorul apropiat, va mai intreprinde astfel de acţiuni. Foarte încântată de exerciţiu a fost şi şefa departamentului poliţiei de frontieră maghiară, colonel de poliţie Gizela Was. Domnia sa a mai relatat faptul că, până la data curentă, Ungaria înregistrează un număr foarte mare de cereri de azil, fapt care a determinat legislativul de la Budapesta ca, începând cu data de 1 iulie 2013, să schimbe legislaţia în domeniul azilului. După acest moment, reprezentanta Ungariei a declarat că numărul cererilor de azil au început să scadă comparativ cu lunile trecute.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

5

Proiect în domeniul combaterii migraţiei ilegale „Consolidarea capacităţii operaţionale şi programe de pregătire în domeniul combaterii migraţiei ilegale la nivelul IGI” este titlul proiectului, desfăşurat la nivelul I. G.I., beneficiind de finanţare în cadrul Programului de Cooperare elveţiano-român privind reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul UE extinse. La conferinţa de închidere a proiectului, din 18 iulie a.c., au participat domnul Marc Bruchez, ataşat de afaceri interne în cadrul Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în România, doamna Giji Gya din partea Centrul Democratic pentru Controlul Forţelor Armate din Geneva şi cadrele Inspectoratului General pentru Imigrări care au fost implicate în procesul de gestionare al proiectului. La întâlnire a fost prezentat modul de desfăşurare a activităţilor derulate şi rezultatele obţinute, pe parcursul celor 15 luni de implementare. Principalele rezultate ale proiectului au constat în îmbunătăţirea cunoştinţelor de specialitate ale personalului operativ al I.G.I. pe linia tehnicilor de interviu pentru migranţii ilegali precum şi pe linia detectării documentelor falsificate, prin valorificarea expertizei elveţiene în domeniu. Consolidarea capacităţii operaţionale a I.G.I., prin dotarea a opt din structurile sale teritoriale cu mijloace de transport în vederea desfăşurării activităţilor de depistare a migranţilor ilegali. Urmare a prezentării rezultatelor proiectului, domnul Marc Bruchez şi-a exprimat aprecierea pentru buna implementare a programului de cooperare în România şi în special pentru eforturile autorităţilor române pentru atingerea unor rezultate excelente în acest prim proiect finalizat sub egida programului. Prin crearea Fondului de Contribuție, Elvetia, prin Agenția sa pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), s-a angajat să sprijine dezvoltarea celor douăsprezece țări care au aderat la UE în perioada 2004 și 2007. Inspectoratul General pentru Imigrări este agenţia executivă în cadrul acestui proiect gestionat de către Centrul Democratic pentru Controlul Forţelor Armate din Geneva (DCAF) ca organism intermediar în numele Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC). Inspectoratul General pentru Imigrări implementează, în prezent, un al doilea proiect, cu sprijinul contribuţiei elveţiene, în domeniul azilului, care are drept scop întărirea capacității I.G.I. în ceea ce priveşte procedurile de azil, prin schimbul de bune practici elvețiano-român. Proiectul urmează a fi încheiat în mai 2014.

Returnarea forțată a străinilor - proiect îndeplinit 176 la sută Returnarea forțată cu escortă a străinilor împotriva cărora a fost dispusă măsura de îndepărtare de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, este o practică, la nivelul I.G.I., care a fost ridicată la standardele europene. Posibilitatea de a obţine pentru această categorie de străini documente de călătorie şi vize de intrare în ţările respective, de la misiunile diplomatice care nu au sediul în România, a devenit reală după încheierea Programului anual 2011, acțiunea 2, ”Îmbunătățirea implementării operațiunilor de returnare forțată” din cadrul programului general ”Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”. Proiectul, finalizat la 27 iunie 2013, a fost implementat la nivel național și a implicat toate structurile teritoriale pentru imigrări ale I.G.I., inclusiv centrele de cazare a strainilor luați în custodie publică. Asigurarea unei logistici adecvate a constituit alt punct important al Programului, îmbunătățind capacitatea operațională a unităților I.G.I. din punct de vedere al mobilității. Acest lucru s-a realizat prin achizitionarea a trei autospeciale tip minivan, fapt ce va presupune, în viitor, un transport în condiții de siguranță a străinilor dar și a personalului de escortă. Totodată, a mai fost achiziționată și o autoutilitară, pentru transportul alimentelor necesare hrănirii străinilor cazați în Centrul Otopeni. Obiectivele proiectului au fost îndeplinite în proporţie de 176 la sută, având în vedere că, targhetul general propus a fost de 300 de străini îndepărtaţi de pe teritoriu şi, în fapt, au fost returnaţi din România 474. Tot în această perioadă, din cauza lipsei documentelor de călătorie sau a mijloacelor financiare necesare achiziţionării biletelor de călătorie, au fost luaţi în custodie publică 502 străini împotriva cărora a fost dispusă măsura îndepărtării sub escortă, dintre care 396 străini au fost îndepărtaţi sub escortă, restul de 68 fiind îndepărtați sub escortă de formatiunile teritoriale pentru imigrări, în termen de 24 de ore de la depistare. Străinii îndepărtaţi sub escortă au provenit din 40 de state terţe.


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente

Pregătire în domeniul combaterii imigraţiei ilegale şi al returnării Consolidarea capacităţii operaţionale a Inspectoratului General pentru Imigrări şi a structurilor partenere implicate în domeniul depistării şi returnării imigranţilor cu şedere ilegală în România este principalul obiectiv general al Proiectului „Cooperarea cu autorităţile române în domeniul combaterii imigraţiei ilegale şi al returnării” încheiat, recent, la nivelul I.G.I. Proiectul, derulat în cadrul Programului anual 2011 al Fondului European de Returnare, a urmărit, pe de o parte, dezvoltarea cunoştinţelor şi deprinderilor lucrătorilor IGI şi al altor autorităţi competente, precum Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) şi Inspectoratul general al Jandarmeriei Române (IGJR). Aceasta s-a realizat în cadrul a 12 sesiuni de instruire comune, la care au participat 240 de lucrători din cadrul structurilor partenere.

cooperare relevante” - fiind susţinute de opt formatori selectaţi dintre specialiştii Inspectoratului General pentru Imigrări: s u b c o m i sa r de poliţie D a n i e l T i t i r i g i (asistent de proiect), comisar şef de poliţie M ar ia na Dumitrache, comisar şef de poliţie N a r c i s Dumitru, co mi sar - şe f de poliţie Sorin Gaiţă, co mi sar - şe f de poliţie Sorin Giorgi, comisar-şef de poliţie Ionel Munteanu, subcomisar de poliţie Marius Mali şi subcomisar de poliţie Dan Cristian. Întreaga activitate a fost coordonată de managerul de proiect – comisar-şef de poliţie Dorin Ţepuşă.

Tematicile pregătirii au constat în „dezvoltarea cadrului legislativ, standardele şi procedurile comune aplicate pentru depistarea şi returnarea voluntară sau forţată a imigranţilor cu Pe de altă parte, proiectul a urmărit şedere ilegală, cele mai bune practici de îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a cooperare şi studierea unor cazuri de personalului IGI şi al altor autorităţi

relevante, prin efectuarea a trei vizite de studiu (Germania, Austria şi Cehia) la care au luat parte 12 reprezentanţi ai

Inspectoratului General pentru Imigrări şi câte un reprezentant din fiecare structură parteneră. Cu ocazia vizitelor de studiu, s-a realizat un schimb de expertiză şi au fost dezbătute cele mai bune practici cu autorităţile din statele membre vizitate cu atribuţii în domeniul depistării şi returnării imigranţilor cu şedere ilegală. Aderarea la spaţiul Schengen ne obligă să implementăm cu succes astfel de proiecte deoarece autorităţile române au rolul de a intensifica cooperarea în vederea creşterii eficienţei în domeniul combaterii imigraţiei ilegale pe teritoriul naţional. Rolul de coordonator îi revine, aşa cum este şi firesc, Inspectoratului General pentru Imigrări, structură specializată în domeniu. De aceea, activităţile de acest gen vor fi continuate şi pe viitor, atât în cadrul proiectelor finanţate din Fondul European pentru Returnare cât şi prin activităţile de instruire derulate de fiecare structură teritorială pentru imigrări, pe plan local. Comisar-șef Dorin ȚEPUȘĂ


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

„Sprijin pentru mecanismul de cooperare cu instituţiile ţărilor terţe”

Timp de aproape cinci luni, Inspectoratul General pentru Imigrări, în parteneriat cu Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a implementat cu succces proiectul „Sprijin pentru mecanismul de cooperare cu instituţiile ţărilor terţe”, proiect care avut ca obiectiv general dezvoltarea cooperării instituţiei noastre cu autorităţile ţărilor terţe. La finalul cooperării interinstituţionale, în data de 28 iunie a.c., a avut loc, la Bucureşti, închiderea proiectului desfăşurat în cadrul programului general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii”, Fondul European de Returnare/Programul anual 2011, program finanţat de către Uniunea Europeană. Au fost prezenţi reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare, respectiv ai Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Consular şi ai Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări, precum şi ai unor organizaţii neguvernamentale şi internaţionale ce au ca principal domeniu de activitate şi atribuţii domeniul străinilor şi al protecţiei acestora. Totodată, dintre statele terţe acreditate în România, participante la discuţiile bilaterale din cadrul proiectului, au fost prezente: Republica Algeriană, Democratică şi Populară, Republica Arabă Egipt, Republica Federală Nigeria, Republica Tunisiană, Republica Moldova, Statul Islamic Afganistan, Burkina Faso şi Republica Camerun. Proiectul a avut în vedere dezvoltarea cooperării IGI cu instituţiile ţărilor terţe, precum şi cu reprezentanţele diplomatice ale ţărilor cu potenţial migrator ridicat. În acest sens, s-a avut în vedere eficientizarea măsurilor de returnare, sprijinirea activităţilor de identificare şi colectare de date privind străinii cu şedere ilegală în România (inclusiv eliberarea documentelor de călătorie necesare), precum şi identificarea celor mai bune soluţii pentru îndeplinirea formalităţilor legale la sosirea persoanelor returnate în ţările de origine/destinaţie. Prin derularea acestui proiect, se aduce o contribuţie importantă la reducerea presiunii exercitate de fluxurile de migraţie ilegală asupra teritoriului naţional şi a spaţiului

comunitar, precum şi la uniformizarea modului de aplicare a legislaţiei relevante atât la nivel central, cât şi teritorial. Autorităţile române au redat, pe parcursul întâlnirilor bilaterale, scurte prezentări ale legislaţiei în domeniul protecţiei minorilor, în special cu privire la legislaţia în domeniul reunificării familiale a minorilor neînsoţiţi, depistaţi fără drept de şedere pe teritoriul României. Cu prilejul sesiunilor de lucru, autorităţile române au discutat şi alte aspecte relevante în relaţiile cu statele terţe invitate, respectiv legislaţia în domeniul cetăţeniei, emiterii paşapoartelor, actelor sau cărţilor de identitate, în domeniul aplicării statutului de persoană tolerată sau al vizelor de intrare. De asemenea, în plan bilateral, în relaţia cu fiecare stat participant la discuţii, au fost prezentate date statistice privind numărul naţionalilor cu şedere ilegală în România, numărul celor returnaţi, al celor aflaţi în centrele de cazare sau al solicitanţilor de azil. De asemenea, oficialii români au prezentat şi posibilităţile privind angajarea din fonduri financiare sau dezvoltarea unor programe de cooperare şi reintegrare socială a migranţilor repatriaţi voluntar de pe teritoriul României, derulate prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale sau internaţionale (ex. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie). Pe parcursul conferinţei finale, precum şi pe parcursul derulării proiectului european, participanţii au apreciat linia deschisă a dialogului bilateral și au mulţumit pentru invitaţiile adresate de a participa la proiectul european derulat, precum şi pentru demersurile autorităţilor române de a menţine şi întări relaţiile inter-instituţionale dintre autorităţile cu atribuţii în gestionarea fenomenului migraţionist, manifestându-şi întreaga disponibilitate pentru a sprijini autorităţile române în asigurarea interpretării, acolo unde necesitatea o impune, precum şi în stabilirea cu certitudine a identităţii persoanelor ce nu sunt în măsură să prezinte acte doveditoare ale identităţii lor. Subcomisar Valentin TRANDAFIR

7


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu ”Promovarea migrației legale este în beneficiul tuturor” - declară domnul inspector general, chestor principal de poliţie dr. Nelu POP

Instituţia pe care o conduceţi a trecut printr-o serie de fuziuni şi schimbări: ne amintim desigur de Autoritatea pentru Străini, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, Oficiul Român pentru Imigrări. Ce a însemnat pentru noi ridicarea instituţiei la rang de Inspectorat General? Necesitatea dezvoltării acestei structuri unice cu competențe în domeniul migrației și azilului a fost determinată de tendința de creștere, atât în volum, cât și în complexitate a fluxurilor de imigrație ilegală și azil, a evenimentelor care au loc pe plan mondial. De asemenea și creșterea capacității de cazare și îndepărtare a străinilor depistați cu ședere ilegală, de procesare a cererilor de azil, m-a determinat să propun conducerii M.A.I. o ranforsare, o întărire a structurilor prin remigrație și azil. În acest fel am devenit Inspectorat. A fost de fapt și o recunoaștere a activităților noastre. Sigur că toate s-au realizat cu sprijinul și susținerea permanentă a dumneavoastră colegi și șefi, din toate ierarhiile pentru că ne-am angajat, prin atribuțiile pe care le avem să muncim în echipă. În contextul aderării la Spaţiul Schengen dar şi a problemelor ridicate de imigraţia ilegală, consideraţi că avem oameni pregătiţi conform ce rinţelor europene să facă faţă situaţiilor care se vor ivi? Sunt convins că instituția noastră dispune de un personal cu experiență în domeniu. Toți ne-am asumat un rol activ în cadrul cooperării regionale și internaționale în domeniul migrației și azilului, contribuind astfel la dezvoltarea unor sisteme de azil funcționale în estul și sud-estul Europei. Totodată, lucrătorii acordă o importanță deosebită îmbunătățirii cooperarii cu celelalte autorități cu competențe în domeniu din sistemul de ordine și siguranță publică. În prezent, structurile naționale de azil și pentru combaterea migrației ilegale sunt pregătite pentru orice situație, chiar pentru situații de criză. Putem gestiona orice problemă de acest gen, iar structurile noastre sunt la nivelul celor mai competente instituţii din regiune. Menționăm doar colaborarea

excelentă care există cu vecinii din Bulgaria, Ungaria şi Grecia. Cum a fost primit de către utilizatori, atât intern, cât şi extern, noul S i s t e m Informatic de Management al Str ăi ni lor (S.I.M.S.)? Obiectivul general al proiectului privind noul Sistem l-a c o n s t i t u i t eficientizarea serviciilor publice oferite în vederea creşterii gradului de securitate socială prin optimizarea şi implementarea aplicaţiei de gestiune a Sistemului Informatic de Management al Străinilor, ca instrument integrat electronic pentru suportul decizional şi organizaţional al Inspectoratului General pentru Imigrări. Proiectul se adresează cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, ce vor beneficia de servicii publice mai eficiente şi mai rapide. Grupul ţintă este reprezentat de cei peste 6575 utilizatori ai sistemului informatic la nivel naţional. În cadrul proiectului, 107 participanţi, din care 80 de utilizatori din cadrul IGI și 27 de utilizatori din cadrul diferitelor structuri MAI care co-utilizează SIMS, au fost instruiți cu privire la noile funcţionalităţi ale aplicaţiei informatice. Proiectul a mai avut ca rezultate optimizarea sistemului informatic prin implementarea sistemului de „face detection” şi a funcţionalităţii de informaţii biometrice, scurtarea timpilor de răspuns la cererile cetăţenilor străini prin implementarea unui sistem centralizat şi integrat de utilizare a datelor, funcţionalitatea dosarului electronic precum și extinderea utilizării aplicaţiei prin adăugarea unui modul special care să permită utilizarea de terminale mobile.

Cum vedeţi strategia de dezvoltare a I.G.I. pentru perioada următoare, în raport de posibilitatea folosirii fondurilor struc tura l e ( c e le prevăzute prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative – PODCA)? Până la acest moment, la nivelul IGI au fost implementate cu succes două proiecte finanțate prin P.O.D.C.A. și încă unul este în desfășurare. Primul, derulat la nivelul anului 2011 („Dezvoltarea competențelor profesionale în vederea creșterii eficienței în plan organizational, cod SMIS 15126”) a urmărit îmbunătățirea capacității administrative a I.G.I. prin dezvoltarea abilităților profesionale ale personalului în vederea creșterii eficacității organizate prin dobândirea cunoștințelor și dezvoltarea practică în domeniul achizițiilor publice, limbilor străine și a relațiilor publice. Cel de al doilea proiect, finalizat cu succes în luna iulie a acestui an, („Modernizarea și integrarea aplicațiilor software din cadrul IGI prin optimizarea Sistemului Informatic de Management al Străinilor (SIMS), cod SMIS 32583”), a avut în vedere eficientizarea serviciilor publice oferite de către instituția noastră prin optimizarea și implementarea aplicației informatice SIMS ca instrument integrat electronic


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

9

Interviu

p e nt ru s u p o rt u l organizațional.

decizional

ș i Promovarea migrației legale este în beneficiul tuturor părților, respectiv a societății românești, a imigranților și a În ceea ce privește al treilea proiect, aflat țărilor lor de origine. Pentru acest lucru în prezent în implementare, acesta vizează am demarat acțiuni de informări consolidarea capacității administrative a permanente a străinilor privind I.G.I. prin implementarea unui sistem posibilităţile şi condiţiile de migraţie integrat de management al documentelor legală în România, dar și de diseminare a în vederea îmbunătățirii calității serviciilor informaţiilor referitoare la posibilităţile şi publice oferite. Implementarea celor trei condiţiile de migraţie legală a străinilor cu componente ale proiectului, Document prilejul participării României la şi misiunile pentru Management, Portal și Help Desk, are în parteneriatele vedere atât reducerea timpilor de migraţie organizate de Uniunea circulație și rezolvarea a sarcinilor în Europeană cu ţările terţe în cadrul interiorul instituției cât și funcționarea Abordării Globale a Migraţiei. Rezultatul unui sistem inovativ, accesibil online, care acestor demersuri nu poate fi altul decât o va permite cetățenilor străini să acceseze o informare permanentă a misiunilor diplomatice ale ţărilor terţe în România în parte a serviciilor oferite de IGI. cadrul întrevederilor/audienţelor de la În ceea ce privește exercițiul financiar sediul I.G.I. cu privire la modalităţile 2014-2020, având în vedere experiența legale de migraţie şi transmiterea unui deja dobândită prin implementarea celor mesaj de conştientizare asupra legislaţiei naţionale (în trei proiecte și a faptului că instituția prevederilor noastră acordă o atenție permanentă, atât aplicarea acquis-ului european). în dezvoltarea diferitelor structuri și mecanisme de eficientizare a serviciilor Concret, aș putea să menționez, printre oferite cât și în continua pregătire a activitățile întreprinse în legătură cu personalului propriu, vom urmări cererile de viză formulate de către elevii derularea noilor programe operaționale în care vin în România în scop de studii, în vederea obținerii de noi finanțări necesare special cei proveniți din Republica realizării obiectivelor noastre de Modova: instituția noastră acordă avizul aferent acestora într-un termen mai mic dezvoltare și modernizare. decat cel prevazut de lege, respectiv 10/15 Avem la dispoziţie Fondul European zile. Tot pentru promovarea și atragerea pentru migraţie şi azil. Există investițiilor străine în România, termenele posibilitatea să ne gândim ca de soluționare a cererilor de viză în scopul S t r a t e g i a N a ţ i o n a l ă p r i v i n d desfășurării de activități comerciale în Imigraţia pentru 2014-2020 să aibă România a fost redus la zece zile, față de termen prevăzut de OUG 194/2002, ca bază de resurse acest fond? respectiv de 30 de zile. Pentru asigurarea Fondurile necesare implementării desfășurării în condiții optime a Strategiei Naţionale privind Imigraţia, proiectelor de explorare/dezvoltare de pentru perioada 2011-2014, se planifică de hidrocarburi din zona Mării Negre și către fiecare instituţie cu atribuţii în implicit pentru atragerea de investiții realizarea obiectivelor, în bugetele proprii, străine a fost creat un cadru legal propice în raport cu priorităţile, resursele acestora în sensul acordării unor facilități disponibile şi etapele de realizare a pe termen scurt cu privire la obținerea acestora în perioada 2011-2014. Resursele vizelor de scurtă ședere pe teritoriul financiare necesare implementării Romaniei pentru anumite categorii de Strategiei naţionale privind imigraţia străini, materializat prin HG 530/2013. provin, în principal, din fonduri de la Acordarea unor facilități privind regimul bugetul de stat alocate fiecărui minister şi vizelor de scurtă ședere/C-A, în scop de fiecărei instituţii, din fonduri stabilite la afaceri pentru străinii proveniți din Turcia nivelul Uniunii Europene pentru și China. gestionarea imigraţiei la nivel european, din subîmprumuturi sau garanţii de stat în Anual, structurile pe linie de azil şi condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare migraţie din U.E se întâlnesc la o privind datoria publicã, din donaţii şi competiţie de fotbal, organizată de sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile statul care depune şi solicită o canditatură în acest sens. legii și, desigur, și din alte surse. Consideraţi că structura noastră Ce activităţi s-au întreprins la este în măsură să facă o astfel de nivelul instituţiei p e n t r u propunere în anul 2014? promovarea migraţiei legale ca obiectiv al strategiei naţionale Organizarea unui astfel de turneu implică pe lângă desfășurarea unui număr privind imigraţia?

impresionant de forțe umane și costuri considerabile. Pentru anul 2014, cred că este destul de prematur să vorbim despre organizarea unei competiții însă, pentru viitor suntem optimiști cu privire la posibilitatea noastră de a fi gazda Campionatului şi, cu siguranţă, la momentul oportun, o propunere va fi lansată și din partea Romaniei. Un eveniment de acest nivel la care participă structurile de azil si migrație, dintr-un număr considerabil de state europene, reprezintă, pe lângă dezvoltarea relațiilor de colaborare, şi un bun moment de prezentare turistică a frumuseţii ţării noastre. Lucrătorii din cadrul I.G.I. doresc să afle părerea dumneavoastră privind viitorul acestei instituţii. Unde ne vedeţi peste zece ani? Pentru a putea răspunde la această întrebare ar trebui să știm cum va evolua, în zece ani, problematica migrației la nivel european și național. Ar mai trebui să știm și resursele pe care le avem la dispoziție dar și potențialul economic, social și cultural al țării noastre în atragerea migranților. Personal, deşi eforturile noastre pentru a deveni o ţară de destinaţie sunt considerabile, totuşi suntem o țară de tranzit. Și, așa cum românii se deplasează și muncesc în alte state, probabil că și cetățeni din statele vecine, din state mai îndepărtate din U.E. sau din statele terțe vor veni să muncească la noi. Migraţia reprezintă o realitate care va continua să existe atât timp cât vor exista discrepanţe din punct de vedere al bunăstării şi al dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii. Acest fenomen poate reprezenta o şansă, pentru că este un factor de schimburi umane şi economice şi, de asemenea, pentru că permite persoanelor să îşi realizeze aspiraţiile. Polițistul de la imigrări va deveni la fel de cunoscut ca orice om al legii și va avea un statut special pentru că activitățile noastre vor avea un caracter preventiv, informativ dar și de control. Activitățile U.N.H.C.R – ului, ale O.I.M.-ului dar și ale altor O.N.G.uri vor fi prezente în toate activitățile noastre de comunicare, de cooperare, începând de la cele mai simple și până la cele mai complexe. Și, nu în ultimul rând, vreau să cred că peste zece ani nu ne vom mai confrunta cu probleme care țin de lipsă de personal, dotare a polițiștilor din operativ sau lacune în sistemul informatic.


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Reportaj

Căsătoriți pentru a onora datoriile la întreținere Pentru unii dintre semenii noștri din lucra. Așa le-a venit ideea ofițerilor că alte țări, totul se rezumă la obținerea e posibil să se fi căsătorit să își acopere unui permis de ședere românesc, datoriile. inclusiv să își lase copiii printre străini. Cu această ipoteză s-au prezentat la Este și cazul cetățenei moldovene, B.O., birou și, împreună cu coordonatorul în vârstă de 26 de ani, care a solicitat, activității, au întreprins un “brain potrivit legii române, un permis de storming” pentru a elucida situația. Pe ședere în calitate de soţie a românului, de o parte, aveau constatările din teren, B. I., de 49 de ani. Doar era dreptul ei. unde toți fuseseră găsiți acasă și totul Chiar si documentele prezentate, din era conform procedurilor în vigoare, iar care reiesea că inclusiv copiii săi, din pe de altă parte, era intuiția care, de altă relație, locuiau in casa sotului “de puține ori, dăduse greș până în acel imprumut”, aveau menirea de a moment și cele câteva semnale privind convinge ofiterii de interviu. o eventuală căsătorie încheiată pe bani. Cu toate acestea, lucrătorii de la “Serviciul Cetăţeni Comunitari” nu s-au lăsat ușor păcăliți. Formând o echipă de control, s-au deplasat la adresa “tinerilor soți”. Cele constatate aveau rolul de a –i convinge de bunele intenții și de veridicitatea relației celor doi soți: copiii moldovencei traiau sub același acoperiș cu cetățeanul român și mama acestuia. Aveau locul lor în casă, jucăriile împrăștiate peste tot. Chiar și bărbatului român îi spuneau “tată”. Bunica avea numai vorbe frumoase despre noră. Cu toate acestea, echipa de control nu era convinsă de veridicitatea relației și bunele intenții ale celor doi. Parcă atitudinea și reacțiile unia față de celalalt aveau ceva fals, dinainte programat. Era ceea ce numim “lipsa normalului sau prezența anormalului”. În cazul lor, era ciudat cum o femeie de aproximativ 75 de ani, adică mama lui B.I., accepta să locuiască în trei camere cu doi copii, care nu erau ai fiului ei. Și nici un cuvânt rău de spus despre nora sa… parcă nici nu era soacră. Plus că nu era clar din ce se întrețineau cele cinci persoane. Niciunul dintre adulți nu lucra. Oare bătrâna îi ținea pe toți din pensia ei? O discuție întâmplătoare cu un vecin ia determinat pe cei doi polițiști să continuie investigația. Așa au aflat că, până de curând, B.I. și mama lui aveau mari datorii la întreținere pentru că bătrâna avea o pensie mică, iar fiul nu

de ședere, a mai fost efectuată o investigație la domiciliu, iar ei au fost reprogramați pentru discuții. Se spune că “gura lumii nu o astupă nici pământul”. Așa a fost și în cazul celor doi, unde vecina de la etajul șapte știa mai multe. Spre ghinionul lor a fost și cooperantă cu echipa de control. Așa s-a aflat că străina își lăsa copiii cu B.I. și mama sa, lipsind zile întregi de acasă.

La interviu, în urma unor discuții, cele declarate separat de fiecare dintre cei doi au avut darul de a confirma o nouă Din verificări mai aprofundate în bazele căsătorie de conveniență. de date s-a constatat că B.I. mai fusese Străina a declarat că s-a casatorit cu B.I. pentru permisul de ședere, pentru că avea de gând să plece la muncă în vest. Îi platise acestuia datoria la întreținere și o parte din cheltuielile casnice pe perioada șederii în apartament. Știind că vor fi făcute controale, se mutase împreună cu cei doi copii în apartament, deși nu avea cu bărbatul nici un fel de relație. În realitate, era într-o relație cu un bărbat necăsătorit, căsătorit cu o altă femeie din Moldova, domiciliat în județul Dâmbovița, cu o căsătorie încheiată suspect, sub care își dorea să plece în Italia, la verii bănuiala de căsătorie de conveniență. ei. Și acest bărbat a locuit în Atunci totul a devenit clar și niciunul apartament, o bună perioadă de timp, dintre ofițerii de interviu nu a mai stat “cu tinerii soți”. Întrebată de ce nu s-a pe gânduri… vor fi continuate căsătorit cu concubinul real, femeia a verificările cu interviul și alte vizite la afirmat că la momentul la care a căutat un soț pentru viză, numai pe B.I. l-a adresă. găsit disponibil. De cealaltă parte, soțul Polițiștii au pregătit documentația de conveniență a mărturisit: ”știți și necesară pentru intervievarea celor doi dumneavoastră că e sărăcie în soți. Înainte de data stabilită pentru România, aveam nevoie de bani să discuții, cuplul s-a prezentat la sediul plătesc întreținerea.” serviciului, solicitând pe un ton imperativ să discute cu echipa de Din păcate, astfel de cazuri sunt destul control. Discuțiile ar fi trebuit să aibă de dese, în mare parte, lipsa mijloacelor rolul de a “grăbi” acordarea permisului financiare fiind mobilul încheierii de ședere, pe motiv că ”trebuie înscriși acestora. Deși legislația în materie de urgent copiii la școală și nu se poate străini a fost completată recent, încă nu fără permis”. Cu toate acestea, modul prevede sancțiuni de niciun fel pentru în care au reacționat cei doi, în special cetățenii români dovediți cu preocupari străina, au avut darul de a întări în acest sens, iar sancțiunile pentru ipoteza că totuși cei doi au ceva de străini sunt “destul de blânde”. ascuns. Așa că, pe lângă faptul că Comisar Radu RĂILEANU străinei nu i-a mai fost emis permisul


Page 11

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate

Inițiere olandeză-austriacă în desfășurarea zborurilor operaționale comune de returnare

Polițiștii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări alături de cei ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în calitate de parteneri de proiect, au participat, în decursul acestui an, la stagii de pregătire, în Olanda și Austria, în cadrul Proiectului ”Consolidarea capacității operaționale a I.G.I. pentru desfășurarea zborurilor operaționale comune de returnare”. Specialiștii olandezi și austrieci ne-au împărtășit din experiența lor privind organizarea zborurilor comune pentru returnarea forțată a străinilor depistați cu ședere ilegală. Printre diversele activități prezentate de escortele olandeze, delegația română a avut ocazia să participe la un antrenament specific pe o aeronavă-simulator, parcurgând toate procedurile folosite în cazul părăsirii aeronavei în caz de aterizare forțată și modalitățile de acțiune în cazul escortelor cu returnați imobilizați. De asemenea, prin bunăvoința polițiștilor olandezi, s-a permis unor reprezentanți ai delegației române să asiste la toate procedurile premergătoare legate de zborul comun organizat de Olanda, chiar în perioada cât polițiștii români se aflau în stagiul de pregătire. Astfel, s-a putut observa modul în care escortele olandeze au preluat returnații și i-au îmbarcat în mijlocul de transport securizat destinat pentru transportul la aeronavă, dar și procedura de debarcare a acestora, pentru ca mai apoi să fie reîmbarcați în aeronava cu care s-a făcut zborul comun. Am fost onorați să constatăm că, o astfel de activitate este apreciată la cel mai înalt nivel, întrucât la toate aceste proceduri a fost prezent pe aeroport chiar ministrul de justitie olandez, împreună cu alți factori de răspundere din ministerul de justiție, interne și cei din conducerea aeroportului. În desfășurarea zborurilor comune de returnare austriece, am aflat că sunt aplicate prevederile Codului de conduită elaborat de către Agenția Frontex, Cod care cuprinde reguli și obligații ce trebuie respectate pe întreaga perioadă de derulare a activității de către toți participanții. Specialiștii din țara muzicii spun că derularea și organizarea unui zbor comun este direct proporțională cu gradul de cooperare cu autoritățile statului de destinație, sens în care pot fi încheiate acorduri de readmisie, înțelegeri bilaterale, memorandumuri de colaborare etc. Obiectivul general al derulării acestui proiect a constat în pregătirea personalului dedicat al Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea organizării și implementării efective a zborurilor comune pentru returnarea forțată din România și alte state membre UE, a străinilor depistați cu ședere ilegală, în conformitate cu standardele europene în domeniu. Comisar-șef Mirela PIROI


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu

”Eldorado este acolo unde ești iubit și apreciat” Din categoria străinilor de succes în România, interviu cu un ”maramureșan” imigrant din Coasta de Fildeș

Student la Facultatea de Criminalistică, Yeboua Moussa Ouattara a venit în România, în anul 2008, să termine studiile. În țara lui, Coasta de Fildeș, conflictele dintre musulmani și creștini i-au adus numai necazuri. Gonit de părinți pentru că a renunțat la religia sa de musulman spre a deveni creștin, rănit grav de rebelii din sudul țării, a ajuns în România, mai exact în Maramureș. Aici simte că este locul lui unde își dorește să trăiască, să se căsătorească și să moară. ”Eldorado – mărturisește el – nu este în Occident. Este acolo unde ești bine primit, iubit și apreciat”. Aici dorește să ajungă un avocat de renume, să se căsătorească cu Raluca și să aibă copii. Cum ai reușit să ajungi în România? Am intrat, prima dată, în această țară, la 8 august 2008. În țara mea, în Coasta de Fildeș, făceam parte din Organizația Tineretului și lucram cu călugări români greco-catolici. Aceștia m-au sfătuit să plec din țara mea pentru că altfel nu reușeam să termin studiile. Mergeam căteva luni la școală și apoi se întrerupea activitatea peste tot pentru că intrau rebelii în țară și se dădeau alarme. Apoi, următorul an, o luam de la capăt, tot în primul an de facultate. Așa au trecut cinci ani. Călugării mi-au spus, prima dată, că aș putea să ajung în Italia, prin intermediul misionarilor italieni. Dar eu am ales să rămân în România. Aici am început procedura de azil, șase luni, apoi cinci ani, iar acuma am permis de rezident pe termen lung. Înțeleg că ai avut o copilărie zbuciumată. Îți amintești și lucruri frumoase din țara unde te-ai născut? Nu au fost vremuri prea frumoase. La 14 ani, părinții mei m-au dat afară din casă pentru că am trecut de la musulmani la creștini. A fost alegerea mea. Eu așa am simțit că trebuie să fac. Însă pentru părinții mei a fost o rușine. M-a adoptat o familie de creștini care mai avea șapte


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

copii. Ei m-au îmbrăcat, mi-au dat să mănânc și m-au ținut la școală. Trăiam foarte bine acolo. Eu sunt un om credincios și am încredere în mine. Asta m-a întărit să dau la Facultatea de Criminalistică. Numai că în scurt timp, a început criza. Adevărata criză nu era religioasă, ci una politică, chiar dacă neînțelegerile erau între musulmani și creștini. Rebelii s-au inflitrat printre oameni. Nimeni nu-i cunoștea pentru că nu purtau uniforme. Doar auzeam, în fiecare dimineață, că a mai murit cineva. Așa am fost și eu rănit. Numai Dumnezeu m-a ajutat să supraviețuiesc și să ajung în Europa. Nici nu am sperat că voi reuși.

bea cu noi numai în română. M-am înscris apoi șase luni, la Centru, la cursuri de limbă română. După ce am primit atestat de limba română, m-am înscris la Facultatea de Drept Vasile Goldiș din Baia Mare. În prima zi de școală, toți se uitau ciudat la mine. Unii mi-au spus că am nimerit greșit aici pentru că nu sunt în clasa de limba engleză. Leam explicat că asta e dorința mea, să învăț dreptul în limba română pentru că vreau să rămân să profesez în România. Mi-a fost un pic greu în primele zile de școală pentru că profesorii vorbeau repede și nu stăteau după mine să înțeleg și eu. Fetelor le era rușine să se apropie de mine să nu cumva să spună colegii lor că s-au combinat cu un negru.

Cum ai reușit să te integrezi? A fost dificil să înveți Cu toate acestea, ai reușit să îți faci o prietenă limba română? româncă.... Nu înțelegeam nimic la biserică. Auzeam doar niște sunete și înțelegeam doar când își făcea lume cruce și se ridica să A fost un pic dificil. Unii oamenii de aici au multe plece. Am început apoi cu cuvinte simple ”buna ziua, mulțu- prejudecăți. Iar fetelor le era rușine să vorbească cu mine. mesc etc”, apoi mi-am cumpărat un dicționar român- Totuși, la școală, într-o zi, a venit o fată la mine și m-a întrefrancez, câteva cărți de franceză de reguli gramaticale. M- bat brusc: ”vrei să bei o cafea cu noi?” și așa au prins toate am ascuns trei luni să învăț limba. După asta, părintele vor- curaj să intre în vorbă cu mine. Mai întâi am fost prieten cu o fată care, în momentul în care au aflat părinții ei că suntem amici, m-am trezit amenințat și înjosit, cu toate că părinții ei erau intelectuali. În ciuda împotrivirii lor, fata a vrut să rămână prietenă cu mine și să uite că are părinți. Iam explicat că și eu am făcut gestul ăsta cu ani în urmă și că acuma îmi este foarte dor de părinții mei. M-am împrietenit apoi cu Raluca. Părinții ei sunt foarte înțelepți. S-au interesat mai întâi despre trecutul meu de la Mănăstire de la Prislop. Acuma mă simt ca și cum fac parte din familia lor. Tatăl Ralucăi mă încurajează să ajung un avocat de succes și mă sprijină cu orice am nevoie. Mama nu contenește să se mire ce influență bună am asupra fiicei lor. Îmi spune mereu ”Moise, ce-ai făcut cu fata mea de se poartă așa frumos cu noi și are atâta răbdare?”. Abia aștept să îmi dau licența și s-o cer de soție. Atunci va fi momentul când mă voi întoarce acasă doar ca să o prezint părinților. Ce sfaturi adresezi tinerilor străini care ajung în România? În prezent stau la o familie în Șomcuta Mare care are o pensiune. Îi ajut la curățenie, la tăiat lemne, dar fac și traduceri când vin străini aici, pentru că știu franceză, engleză, spaniolă. Așa că intru mereu în contact și cu străinii. Apoi, de Ziua Refugiatului, particip la toate evenimentele organizate la Centru în parteneriat cu Liceul Ioan Buteanu din Șomcuta Mare. Și le spun tuturor că și România este o țară din Europa. Eldorado nu este în Occident. Eldorado este acolo unde ești bine primit, iubit și apreciat. Pentru asta nu este nevoie de bani mulți. Trebuie doar să fim oameni și să avem sentimente. Și aici se poate trăi. Oamenii sunt deosebiți și toți vor să ne ajute. Ce folos că plecăm în Occident și câștigăm bani mulți dacă nu avem pe nimeni drag lângă noi?

13


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Carte de vizită În scopul informării universităţilor şi mai ales a studenţilor străini, Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti a început, din anul 2012, o activitate susţinută de colaborare cu acestea, realizând mai multe întâlniri bi- sau multilaterale cu reprezentanții acestora sau susținând activități directe de informare a studenților străini. Datorită implicării ambelor părți, s-a putut realiza, în anii 2012/2013, comunicări curente pe problematica studenților străini și o mai bună gestionare a situației acestora.

Direcția pentru Imigrări a Municipiului București

Direcția pentru Imigrări a Municipiului București (D.I.M.B.) este o structură teritorială complexă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care are ca misiune realizarea unui serviciu public, de calitate, a cetăţenilor străini sau din comunitatea europeană, prin admisia, înregistrarea sau prelungirea şederii acestora pe teritoriul Romaniei ori prin desfăşurarea activităţilor de prevenire şi combatere a şederilor ilegale, migraţiei ilegale etc. la nivelul municipiului Bucureşti.

Nevoia de informare a străinilor cu privire la reglementările juridice în vigoare a reieșit și cu prilejul participării la diverse activităţi organizate de organizațiile neguvernamentale privind integrarea străinilor în comunităţile locale. Cu acest prilej s-a discutat despre rolul societății civile și al autorităţilor în stimularea inserţiei sociale a străinilor, inclusiv în municipiul București, accentuându-se aspectele de legalitate, transparență și respect reciproc în executarea actului public.

Concluziile noastre sunt că este nevoie de mai multă informare publică pentru străini, în special în limbi de circulație internațională. Indiferent că sunt turiști, studenți, angajați sau oameni de afaceri, aceștia trebuie să găsească o cale de comunicare facilă cu autorităţile pentru informare sau realizarea scopurilor legale pentru care se află în România.

Un alt aspect de menționat este prezenţa, în creştere, a Potrivit evidenţelor I.G.I, la sfărșitul anului 2012, Direcţia cetăţenilor din Uniunea Europeană, care sunt înregistraţi și pentru Imigrări a Municipiului București avea în evidenţe desfăşoară diverse activităţi pe raza municipiului București. 30.941 persoane din care 19.288 cetățeni străini din state Aminteam anterior o cifră de 11.653 cetăţeni comunitari terțe şi 11.653 cetăţeni din Uniunea Europeană. Pe lângă numărul celor evidenţiaţi, putem adăuga şi numărul celor invitaţi în scop de vizită, turism sau afaceri de către cetăţenii români sau străini, cu reşedinţa în Bucureşti, care în acest an înregistrează peste 1100 de persoane. De asemenea, ţinând seama de dezvoltarea unor zone atractive din municipiul Bucureşti - precum Centrul istoric - se simte o creştere a numărului de turişti proveniti din Israel, Marea Britanie, Germania, care aleg Capitala pentru a petrece sfârşitul de săptămână. Prin urmare, numărul străinilor atraşi de România începe să crească şi acest lucru se observă cel mai bine la nivelul municipiului București. Acordarea unei anumite autonomii universităţilor în atragerea studenţilor străini şi taxele mai scăzute în România decât în alte state europene va conduce implicit şi la o creştere a numărului de studenţi străini care vor studia în Bucureşti. În evidenţele Direcţiei pentru Imigrări a municipiului Bucureşti sunt înregistraţi 2078 înregistrată la finalul anului 2012. În general, acestea studenţi străini, ponderea fiind dată de cetăţenii din desfăşoară activităţi în cadrul unor firme multinaționale dar sunt și întreprinzători, profesori etc. Republica Moldova, Turcia, Israel și Tunisia.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

În ceea ce privește activităţile de prevenire și combatere a șederilor ilegale a străinilor, la nivelul municipiului putem spune că acestea se desfăşoară în mod curent cu resursele proprii, dar există instrumente de cooperare încheiate cu toate structurile de ordine și siguranță publică ce acționează la nivelul municipiului Bucuresti. Mai mult, am răspuns prezent la orice solicitare operativă venită din parte structurilor de p o l i ț i e , jandarmi, S.R.I., D.I.P.I. sau poliție de frontieră. Activităţile de instruire a polițiștilor și jandarmilor au continuat să se desfăşoare în a c e i a ş i parametri, în primele șase luni din anul 2013 f ii n d instruiți 572 de politiști cu privire la regimul aplicat străinilor în România, instituția noastră fiind consecventă în ceea ce privește pregătirea altor structuri din domeniul ordinii și siguranței publice pentru momentul accederii României în spațiul Schengen.

15

intra în țară pentru o perioadă de șase luni. În multe situații străinii depistați sunt conduși sub escortă la frontieră și scoși din țară. Alții, fără documente, sunt conduși la Centrul de Cazare Otopeni pentru a fi luati în custodie publică până la îndepărtarea lor. În unele cazuri, ofițerii și agenții Direcției au escortat aceste persoane până în țările lor de origine. Putem vorbi despre misiunile executate în Senegal, Nigeria, Pakistan, Maroc, Tunisia, Algeria. În total șapte misiuni. Sunt lucrători cu experiență și nu au avut probleme în executarea misiunilor. S-au întors toţi cu fruntea sus și cu conștiinţa datoriei împlinite. Tăcuți, disciplinați și mereu la datorie, aceștia sunt polițiștii Serviciului Depistări, Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor.

Pe lângă aspectele de reglementare și cele de natură operativă trebuie să amintim și o serie de inconveniențe cu Pe lângă activităţile de prevenire desfăşurate, încercăm să care se confruntă Direcția și cadrele acesteia. dezvoltăm mai mult activitatea de culegere și exploatare a datelor despre străinii ilegali direct din teren, dar mai avem Lipsa unui sediu unic –în prezent funcționăm în două sedii – încă de muncă, deși câţiva pași au fost făcuți în acest sens. ridică probleme în desfăşurarea, coordonarea și executarea Ofițerii și agenții din cadrul Direcției au început să activităţilor curente, deplasările zilnice de la un sediu la altul conștientizeze faptul că, fără o activitate de documentare, de nefăcând decăt să îngreuneze întreaga activitate a Direcției. informare, o muncă de teren permanentă, este greu să obții Activităţile de secretariat, corespondentă, coordonare au de rezultate. Este elocvent, în acest sens, documentarea făcută suferit datorită acestei situatii. în cazul unui cetăţean pakistanez care urmărea să ajungă cu documente false în Italia și care a fost documentat în Lipsa unei reglementări privind standardul de dotare a București, iar printr-o comunicare operativă cu poliția de polițistului de imigrări aflat în misiune– indiferent că vorbim frontieră a fost prins la Nădlac cu documente false, pe când de control, escortă sau alt tip de verificare - și aici mă refer la insignă, dotări de apărare/imobilizare, semne de armă încerca să iasă din țară. distinctive (specifice I.G.I. veste, etc.) este un inconvenient cu Un alt caz este legat de depistarea unei cetăţene moldovene care se confruntă toate structurile teritoriale pentru imigrări. aflată în ședere ilegală și pe numele căreia fusese emisă o Peste toate aceste realizări sau neajunsuri ale Direcției, decizie de returnare. Pentru depistarea celei în cauză, ofițerii rămâne un adevăr care nu poate fi atins și pe care toţi D.I.M.B. au utilizat o legendă, care în final, s-a concretizat cu lucrătorii DIMB ar trebui să-l poarte în inimă: dacă vreau ca depistarea acesteia. La legitimarea sa, persoana în cauză și instituția mea să fie respectată trebuie să fiu primul care să însoțitorul acesteia au opus rezistență, fiind nevoie de o respecte. imobilizarea lor și conducerea la sediul D.I.M.B. Cetăţeana Comisar-șef Ioan PUHACE moldoveană a fost condusă cu escortă direct la frontieră, împotriva ei fiind dispusă și măsura interdicției de a mai


16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su

Internaţional Siria, țara care își alungă cetățenii Situația din Siria se agravează pe zi ce trece. Cifrele avansate de ONU arată că din această țară au plecat nu mai puțin de două milioane de oameni care s-au refugiat în țările vecine. În jur de 5.000 de oameni pleacă în fiecare zi din Siria de teama razboiului. Conform ONU, până acum au murit peste 100.000 de sirieni, scrie NBC News. "Siria a devenit marea tragedie a acestui secol - o tragedie umanitară uriașă cu atât de multă suferință și refugiați, fără egal în întreaga istorie", a descris situația Antonio Guterres, reprezentant al ONU pentru refugiați. În ultimele luni, această criză s-a înrăutățit în mod dramatic, arată agenția pentru reugiați a ONU. De la începutul acestui an, peste un milion de refugiați sirieni au fost înregistrați oficial. Peste 97% dintre cei refugiați au ajuns în Irak, Turcia și Egipt. Între granițele Siriei s-au mutat 4,25 de milioane de persoane. Reprezentanții statelor vecine Siriei se vor întâlni la Geneva pentru a discuta despre presiunea

exercitată de numărul mare de refugiați asupra lor. UNICEF a anunțat recent că va lansa un program de sprijinire a copiilor sirieni pentru a-i ajuta să își continue studiile, în condițiile în care aproape două milioane de elevi au renunțat la școală din cauza razboiului civil care a izbucnit în 2011. Este vorba despre un program prin care copiii pot învăța singuri acasă. Marixie Mercado, purtătorul de cuvânt al UNICEF, a declarat că programul va fi lansat în luna septembrie împreună cu Ministerul Educației din Siria și că proiectul va ajuta peste 400.000 de copii să continue să învețe acasă, urmând programa națională. Cele mai recente date arată că peste 1,9 milioane de elevi din clasele I - XI, adică 39% dintre copiii care frecventau cursurile unei instituții de învățământ, au renunțat la studii în ultimul an școlar. De asemenea, mai mult de 3.000 de școli au fost distruse sau afectate parțial în urma conflictelor de stradă, în timp ce peste 930 de clădiri ale unităților școlare sunt folosite pe post de refugii pentru persoanele strămutate.

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi sunt sub 20 de ani

Israel va deporta 55.000 de imigranți africani în Uganda

Naţiunile Unite au declarat, luni, că migraţia internaţională a devenit o problemă-cheie în viaţa tinerilor în timp ce datele preliminare cele mai recente arată că aproximativ 35 de milioane de imigranţi sunt sub 20 de ani, informează Associated Press, citat de Agerpres. Directorul adjunct al UNICEF, Christian Salazar a precizat că datele colectate de agenţia ONU pentru copii şi Departamentul ONU pentru Afaceri Economice şi Sociale arată că 62% din tineri trăiesc în ţările în curs de dezvoltare. "Fie singuri sau împreună cu familia, adolescenţii şi tinerii migrează din ce în ce mai mult în căutarea unui loc de muncă, a educaţiei, avantajelor culturale şi unor standarde mai bune de trai", a spus el. "Dar pentru mulţi, migraţia tinerilor reprezintă de asemenea o cale de ieşire din insecuritate, discriminare sau abuzuri". Salazar s-a exprimat la un eveniment special asupra migraţiei tinerilor pentru a comemora

Israel și Uganda au semnat un acord potrivit căruia zeci de mii de imigranți ilegali din Africa vor fi repatriați din Israel în țara estafricană, potrivit France-Presse. Potrivit presei israelienă, statul evreu va plăti pentru biletul de avion și va înmâna fiecărui imigrant ilegal câte 1.500 de dolari. Se așteaptă ca expulzarea imigranților ilegali să înceapă la sfârșitul lunii septembrie a acestui an. Potrivit autorităților, vor fi deportați circa 55.000 de africani care în diferite moduri au reușit să se strecoare în Israel. Potrivit ziarului "Haaretz", în schimbul acceptului de a găzdui zecile de mii de imigranți ilegali, Uganda va primi de la Israel arme și muniție de ultimă generație, forțele aeriene ale Ugandei vor fi modernizate, iar piloții instruiți în academiile militare israeliene. În ultimele decenii, Israel și Uganda au menținut relații strânse. Cele două țări cooperează nu doar în domeniul tehnico-militar dar, de asemenea, în zonele medicină, educație și agricultură. În ultimii ani, în Israel a început o amplă campanie împotriva imigranților africani ilegali, pe care localnicii îi acuză de creșterea criminalității, răspândirea bolilor și neconformarea cu obiceiurile legile locale.


17

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

unt sub 20 de ani

Timp liber

Echipele I.G.I. la cel de-al 14-lea Turneu de fotbal al serviciilor de imigraţie şi azil din Europa

După o absenţă de 3 ani, IGI a fost reprezentată din nou la un Turneu de fotbal al serviciilor de imigraţie şi azil din Europa. Cel de-al 14-lea Turneu de fotbal al serviciilor de imigraţie şi azil din Europa s-a desfăşurat în perioada 28-30 august la Miskolc, în organizarea Oficiului pentru Imigraţie şi Cetăţenie din Ungaria. Competiţia a fost deschisă la trei categorii: masculin, feminin şi mixt, I.G.I. fiind reprezentată de două echipe în competiţia masculină. Alături de cele două echipe ale IGI, în această competiţie au mai participat 24 de echipe ale instituţiilor cu competenţe în domeniul imigrăţiei şi azilului din 18 ţări din Europa. Competiţia masculină a fost organizată după un sistem propriu, echipele participante disputând partide în grupe preliminare, primele 12 clasate calificându se în „Champions League”, restul disputându-şi „Europa League”.

-

În faza grupelor, cele două echipe ale IGI (Romania I şi Romania II) au jucat împotriva reprezentativelor Bulgariei, Elveţiei II, Austriei, respectiv Italiei şi Bosniei-Herţegovina. Urmare a jocurilor bune, cele două echipe au obţinut calificarea în faza următoare, la categoria „Champions League”. În această fază a competiţiei, cele două echipe au întâlnit echipe mai puternice, în final reprezentantele IGI ocupând locurile 6 şi 12. Turneul a fost câştigat de echipa Bulgariei, celelalte poziţii ale podiumului fiind ocupate de Norvegia şi Ungaria II. Al 15-lea turneu va fi organizat, în 2014, de Oficiul pentru Migraţie şi Azil din Germania, la Nurnberg. Comisar-șef Emil NICULESCU


REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Comisar de poliţie Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE Inspector de poliţie Ermina MIHAI, comisar-şef de poliţie Cristina PĂUN, agent principal Lavinia PREDA Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro


Bi002