Issuu on Google+

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări iunie/2013 Nr.1

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

20 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ A REFUGIATULUI


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

3

“Cele ce sunt cu neputinţă la oameni, sunt cu putinţă la Dumnezeu” Lc.18,27

DIN SUMAR

SCUTUM IN AUGUSTIIS Cooperare româno- 4 ungară în domeniul migraţiei şi azilului Proiect „face detection” finalizat

5

Asistenţă de reintegrare supervizată de I.G.I. în Filipine

6

“Centrul Regional 7 Bucureşti procesează numărul cel mai mare de cereri de azil” - declară directorul D.A.I., comisar şef Mircea BABĂU

Când am intrat prima dată în “noua casă de muncă” – Oficiul Român pentru Imigrări, după o analiză proprie, m-am gândit la ce aş putea să îmi trec în planul de muncă managerial pe termen scurt, mediu şi lung? Sigur că în mintea mea s-au născut şi dezvoltat cinci domenii importante care reprezentau o ţintă strategică: 1. Salvarea structurilor Oficiului Român pentru Imigrări pentru că la anumiţi colegi din alte arme niciodată nu “le-au ajuns” domeniile proprii de activitate şi doreau o anumită fuziune….; 2. Ranforsarea structurilor operative, dezvoltarea lor şi înfiinţarea de noi centre regionale;

„Refugiu şi subzistenţă” cu UNCHCR

8

3. Schimbarea numelui din Oficiul Român pentru Imigrări în Inspectorat General pentru Imigrări;

Ziua Refugiatului sărbătorită de I.G.I.

9

4. Dezvoltarea şi crearea unui climat de muncă bazat pe armonie şi încredere reciprocă;

Căsătorie de convenienţă 10 cu un cetăţean ghanez îndrăgostit de... alt bărbat „Pachet” nou în materie de azil

11

”Ziua Porților Deschise pentru Copii”

12

Un nou O.N.G. la Maramureş

13

Parlamentul European armonizează dreptul de azil în Europa

14

5. Propunerea şi avizarea de către Comisia de Heraldică a drapelului de armă al Inspectoratului General pentru Imigrări, cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. Iată că, după mai bine de trei ani, ce a fost cu neputinţă din partea unor colegi, a fost cu putinţă din partea Divinului Creator care a trecut peste minţile slabe ale unora şi puterile trecătoare ale altora întărindu-ne şi nu slăbindu-ne ca organizare, “botezându-ne” cu nume nou şi punându-ne în mâini un steag – drapel nou (primul)! Sigur că toate acestea s-au realizat cu sprijinul şi susţinerea permanentă a dumneavoastră colegi şi şefi, din toate ierarhiile, simţind mereu că dorinţa mea a fost şi din parte-vă aceeaşi, precum şi împlinirea acestor dorinţe! Noi, toţi lucrătorii din Inspectoratul General pentru Imigrări ne-am angajat prin atribuţiile pe care le avem să muncim în echipă, să avem armonie între noi, să îi ajutăm pe oamenii care vin de peste mări şi ţări să se simtă ca acasă şi nu străini în ţară străină, pentru că a ajuta, a integra, a-i face loc şi celuilalt lângă tine este şi nobil şi Dumnezeiesc! Să-i facem pe oameni să se simtă bine sub “SCUTUL ŢĂRII NOASTRE!”.

Deplasarea forţată a atins 15 un nivel record în ultimii 18 ani

Un vechi adagiu latin spune: “SI DEUS PRO NOBIS QUI CONTRA NOS”? Dacă Dumnezeu este cu noi, cine poate fi împotriva noastră? Să auzim de bine!

Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP


4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente Colaborare româno-franceză pentru combaterea imigraţiei ilegale

Inspectorul general adjunct al Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar şef de poliţie Iordache Păun şi ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti, Philippe Gustin au semnat, în luna aprilie 2013, Convenţia de Colaborare în domeniul combaterii imigraţiei ilegale, la sediul Ambasadei Franţei la Bucureşti. Obiectivul principal al Convenţiei de Cooperare îl reprezintă continuarea schimbului de experienţă şi bune practici în domeniul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, precum şi întărirea colaborării între cele două instituţii, în vederea proiectării durabile a unor viitoare acţiuni comune. Această oportunitate de colaborare a rezultat ca urmare a misiunilor pe care experţii Direcţiei Centrale a Poliţiei de Frontieră din Republica Franceză le-au desfăşurat la sediile centrale şi teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în perioada 01 martie - 18 mai 2012. Semnarea Convenţiei de Colaborare a mai avut drept scop final stabilirea de întâlniri de lucru comune între reprezentanţii părţilor semnatare cu scopul identificării celor mai bune soluţii de colaborare în domeniul combaterii imigraţiei ilegale; schimbul de experienţă prin prezentarea celor mai bune practici, standarde şi proceduri în domeniul de aplicare a convenţiei; furnizarea de expertiză din partea participanţilor francezi în domeniul migraţiei.

Cooperare româno-ungară în domeniul migraţiei şi azilului Ofiţerii români şi unguri se vor informa reciproc cu privire Cu prilejul semnării Declaraţiei, inspectorul general, la cele mai bune practici naţionale în domeniul chestor principal de poliţie dr. Nelu POP a propus directorului general dr. Zsuzsanna Végh, implementarea managementului migraţiei şi azilului. unei cooperări trilaterale România – Ungaria - Austria, în Inspectorul general al IGI, chestor de poliţie dr. Nelu Pop a sensul adoptării celor mai bune practici în domeniul semnat, la sfârşitul lunii mai a.c., o Declaraţie comună azilului şi combaterii migraţiei ilegale, propunere cu care privind cooperarea dintre cele două instituţii, cu omologul partea ungara a fost de acord. său maghiar, directorul general dr. Zsuzsanna Végh. Printre activităţile vizate, cu respectarea strictă a prevederilor legale ale legislaţiei naţionale aplicabile, partenerii de cooperare vor face schimb reciproc de informaţii cu privire la dezvoltările actuale din domeniul Procedurii Dublin şi procedurilor de acordare a statutului de refugiat, precum şi la prevederile legale naţionale în domeniul migraţiei şi azilului, al experienţei privind aplicarea/executarea practică. Vor exista, de asemenea, consultări regulate pe problematicile rezultate din activităţile GDISC şi EURASIL, precum şi cele ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA) şi Echipele de Sprijin pentru Azil. Facilitarea vizitelor de studii reciproce pentru perfecţionarea personalului specializat, intensificarea cooperării cu privire la implementarea proiectelor de twinning în statele terţe şi alte proiecte co-finanţate de Uniunea Europeană vor constitui alte puncte ale cooperării. La cerere, se vor transmite date statistice din sistemele naţionale IT de evidenţă a refugiaţilor, informaţii privind tendinţele migraţiei, puncte de vedere/opiniile statelor care sunt sursă de presiune migratoare ridicată, date privind cetăţenii terţi care nu pot fi returnaţi, cu respectarea principiului non-refoulement.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Copii şi adulţi RTT consiliaţi de ICAR şi Novapolis

20 de copii şi 40 de adulţi resortisanţi din ţări terţe, cu pe adulţi, din regiunile de maximă aglomerare, Bucureştişedere legală în România, au beneficiat, în perioada Ilfov. ianuarie-iunie 2013, de sprijin în domeniul educaţional şi Concluziile programului au scos în evidenţă multiplele sanitar. beneficii, cum ar fi: îmbunătățirea performanțelor școlare Proiectul, implementat de Fundaţia ICAR şi Asociaţia în rândul copiilor participanți la activitățile proiectului, Novapolis, a fost finanţat din Fondul European de creșterea nivelului de încredere în sine, îmbunătățirea Integrare a resortisanților țărilor terțe prin Programul abilităților de relaționare și lucru în echipă la activitățile General “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor educative, promovarea intervențiilor inovative de instruire migratorii” (ref: IF/11.02/02.02) al Uniunii Europene, etc. gestionat în România de Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Foarte bine primit a fost, de asemenea, şi „Ghidul practic Internaţionale, ca Autoritate Responsabilă, şi Inspectoratul pentru lucrul cu copii migranţi”cu o serie de modele de bune practici. Autorii broşurii, specialişti în General pentru Imigrări, ca Autoritate Contractantă. psihopedagogie, descriu tehnici de consiliere folosindu-se Intitulat generic „„Integrarea RTT cu ședere legală în de jocuri. Psihoterapeutul Anca Bucur spune că „jocul este România prin Educație și Sănătate”, proiectul de integrare pentru copii una dintre cele mai potrivite modalităţi de socială s-a axat pe categoria de copii şi tineri şi, secundar exprimare, antrenare şi dezvoltare a personalităţii”.

Proiect „face detection” finalizat 27 de luni de implementare – atât a durat proiectul în care au fost derulate activitățile de optimizare a bazei de date străini în vederea funcționării pe terminale mobile și inițierea aplicației ”face detection”. Inspectoratul General pentru Imigrări a marcat sfârșitul acestui proiect, în data de 23 mai a.c., la Bucureşti, cu o conferinţă intitulată „Modernizarea şi integrarea aplicaţiilor software din cadrul Inspectoratul General pentru Imigrări prin optimizarea Sistemului Informatic de Management a Străinilor” cod SMIS 32583. Obiectivul general al proiectului l-a constituit eficientizarea serviciilor publice oferite în vederea creşterii gradului de securitate socială prin optimizarea şi implementarea aplicaţiei de gestiune a Sistemului Informatic de Management al Străinilor, ca instrument integrat electronic pentru suportul decizional şi organizaţional al Inspectoratului General pentru Imigrări. Proiectul se adresează cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, ce vor beneficia de servicii publice mai eficiente şi mai rapide. Grupul ţintă este reprezentat de cei 6575 utilizatori ai sistemului informatic la nivel naţional, dintre care un număr de 107 au beneficiat de training specializat.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, Axa Prioritară 2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice şi are valoare totală de 13.437.120 lei.

5


6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente

În cadrul deplasării, ofiţerii IGI au mai avut întrevederi cu reprezentanţii OIM Filipine, la sediul organizaţiei din Manila, pentru a analiza modul de derulare a programului de reintegrare în Filipine şi de a găsi soluţii la problemele întâmpinate. De aici am aflat că s-au depus eforturi considerabile în acordarea şi sprijinirea procesului de reintegrare, utilizându-se şi alte resurse neprevăzute în proiect, în special la cheltuielile de transport şi subzistenţă.

Asistenţă de reintegrare supervizată de I.G.I. în Filipine

Ofiţeri din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări au plecat, în perioada 27.05-03.06.2013, în Filipine, pentru a se convinge de eficienţa şi eficacitatea asistenţei de reintegrare acordate persoanelor care au fost repatriate voluntar în această ţară, prin intermediul proiectului „Sprijinirea Programelor de Returnare Voluntară Asistată şi Reintegrare în România”, implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie - Biroul în România, finanţat din Fondul european de returnare – Programul anual 2011.

specialist în cadrul Serviciului Combaterea Şederii Ilegale şi Măsuri Restrictive. Împreună cu reprezentanţii OIM România şi Filipine, ofiţerii IGI au vizitat patru persoane care au beneficiat de asistenţă de reintegrare. Trei dintre acestea desfăşurau activităţi comerciale de vânzare cu amănuntul iar una avea un salon de coafură. Rezultatele interviurilor au fost consemnate de către reprezentanţii OIM în fişe de monitorizare.

Rezultatele proiectului sunt remarcabile: 400 de migranţi consiliaţi cu privire la repatrierea voluntară asistată, 200 de migranţi repatriaţi voluntar în țările de origine, 45 de migranți sprijiniți pentru reintegrare în ţara de origine, 45 de migranți participanți la cursuri vocaționale.

Concluziile nu au întârziat să apară: cu toate că asistenţa de reintegrare acordată este apreciată, plafonul valoric al sumelor fiind considerat suficient, se impune majorarea acestuia pentru asigurarea unei sustenabilităţi adecvate activităţilor. Reprezentanţii OIM au hotărât: „procesul de reintegrare ar fi mai bine susţinut prin mărirea plafonului valoric al sumelor la aproximativ 1500 USD /persoană”

Din delegaţia IGI au făcut parte: chestor de politie Ştefan POP – inspector general adjunct al IGI, comisar şef de poliţie Gabriel BARBATEI – şef Serviciu Implementare Programe şi subcomisar de poliţie Daniel TITIRIGI – ofiţer

Delegaţia IGI afirmă că toate cele patru cazuri studiate prezintă potenţial în sensul dezvoltării afacerilor, în două cazuri fiind utilă acordarea de consultanţă specializată cu privire la continuarea/dezvoltarea activităţilor comerciale.

Studiul a mai reliefat că „este considerată utilă continuarea monitorizării cazurilor asistate şi, dacă se impune, acordarea de consultanţă în domeniul afacerilor întreprinse, pe o perioadă de minim 4 luni de la începerea procesului de reintegrare”.

La sosirea în ţară, delegaţia IGI a transmis Misiunii din România a OIM, pe lângă mulţumirile cuvenite un set de recomandări pentru îmbunătăţirea procesului de reintegrare a străinilor repatriaţi voluntar cum ar fi: „orientarea asistenţei în principal către ţările de origine în care reintegrarea are succes în proporţii semnificative; desfăşurarea viitoarelor misiuni de monitorizare, în Etapele a II-a şi a III-a, cu precădere în ţările de origine în care se oferă asistenţa de reintegrare unui număr semnificativ de persoane; identificarea de posibilităţi, tehnice şi/ sau financiare, pentru majorarea plafonului valoric al asistenţei de reintegrare; continuarea activităţilor de pregătire a persoanelor incluse în programul de repatriere voluntară cu accent pe dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale; asigurarea monitorizării și consilierii cazurilor asistate pe o perioadă de minim patru luni de la acordarea sprijinului de reintegrare; asigurarea resurselor necesare misiunilor OIM din ţările de origine pentru asigurarea unei monitorizări şi consilieri sporite a cazurilor asistate, inclusiv în situaţii neprevăzute care necesită acest lucru”.


7

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu

“Centrul Regional Bucureşti procesează numărul cel mai mare de cereri de azil” - declară directorul D.A.I., comisar şef Mircea BABĂU - Sunteti directorul Direcţiei Azil şi Integrare, de aproximativ doi ani, dar aveţi experienţă în cadrul acesti structuri de multă vreme. Ce înseamnă pentru dl. comisar şef Mircea Babău să îşi petreacă o mare parte din timp cu această categorie de oameni, care încearcă să îşi găsească o formă de protecţie în România? - La începutul lui august sărbătoresc majoratul, dacă pot să mă exprim aşa, în acest domeniu pentru că mi-am început activitatea cu solicitanţii de azil/refugiaţii la 01.08.1995. Este o activitate deosebită, interesantă şi extrem de dificilă pentru că permanent întâlneşti oameni care sunt în nevoie, care au suferit persecuţii, rele tratamente sau cel putin invocă aceste tratamente. Rolul nostru este să îi identificăm pe cei care sunt în nevoie de protecţie şi apoi să-i ajutăm să se integreze, să înceapă o viaţă nouă în România conform valorilor naţionale româneşti şi europene. - Cum percep oamenii, din afara instituţiei, activitatea dvs.? Vă aprobă? Vă sprijină într-un fel? - IGI este o structură extrem de apreciată atât la nivel naţional cât şi, în special, la nivel internaţional. Percepţia despre instituţie este pozitivă existând, bineînţeles, şi unele nemulţumiri sau critici care sunt normale având în vedere că suntem o instituţie publică care lucrează cu publicul. Aceste neajunsuri sunt în permanenţă în atenţia mare în acest an şi se datorează, după cum este managementului IGI. binecunoscut, problemelor din Siria. Această situaţie nu constituie niciun fel de ameninţare iar dreptul lor de a - În ultima perioadă, au apărut foarte multe solicita acordarea unei forme de protecţie în România este asociaţii, fundaţii etc, care derulează programe în garantat de legislaţia internaţională şi cea naţională. colaboare cu DAI. Cât de oportune sunt aceste implicări? Au reuşit să vă degreveze de o parte din - Puteţi să ne spuneţi în ce regiuni ale ţării este sarcini? concentrată cea mai mare parte a refugiaţilor şi - Direcţia Azil şi Integrare colaborează cu foarte multe organizaţii neguvernamentale care implementează proiecte finanţate prin Fondul European pentru Integrare şi Fondul European pentru Refugiaţi. Activităţile pe care aceste organizaţii le desfăşoară se regăsesc în Planurile Anuale ale celor două fonduri şi au fost stabilite în prealabil de către IGI pe baza nevoilor identificate în practica şi pe baza consultărilor cu organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu. Aceste activităţi nu degrevează IGI de sarcinile sale dar vin să susţină şi să completeze asistenta acordată solicitanţilor de azil, persoanelor cu o formă de protecţie şi străinilor cu drept de şedere.

solicitanţilor de azil? - Cea mai mare parte a persoanelor cu o forma de protectie se regaseşte in orasele care prezinta oportunitati crescute de integrare (locuri de munca, locuinta, universitati etc) cum ar fi Bucuresti, Timisoara, Iasi etc. Pentru asigurarea unei derulări efeciente a procedurii de azil, DAI coordonează distribuirea solicitanţilor de azil între centrele regionale ţinând cont de serviciile de interpretare, capacitatea de cazare, precum şi volumul de muncă al ofiţerilor de decizie. Centrul Regional Bucureşti este centrul care procesează numărul cel mai mare de cereri de azil.

- În activitatea dvs. aţi întâlnit unele neconcordanţe - Tot mai mult, posturile audio-vizuale vorbesc între tratatele internaţionale şi legile cu privire la despre problemele create de categoriile de cetăţeni drepturile omului? sirieni. Constituie o ameninţare la adresa ţării această situaţie? - Este greu de răspuns la această întrebare pentru că presupune, din punct de vedere juridic, un spectru foarte - Numărul de cereri de azil depuse de cetăţenii sirieni este

- continuare în pagina a-8-a


8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate - continuare interviu din pagina a 7-a larg de abordat. În primul rând ca stat membru al UE suntem - Ştim că oamenii dvs. participă la o serie de grupuri într-un proces permanent de armonizare la Acquis-ul de lucru ale consiliului UE sau la nivelul Comisiei. Ne european. puteti spune mai multe pe acest subiect? - Ce presupune, din punct de vedere legislativ, noul - Experţii D.A.I. au participat la negocierile ce s-au purtat pe marginea sistemului comun european de azil, în unele cazuri sistem european comun de azil? prin participarea personală la grupurile de lucru ale - Noul sistem european comun de azil presupune adoptarea a Consiliului (Dublin III, Eurodac, Directiva privind recepţia, cinci acte normative noi cu privire la tot ceea ce înseamnă etc), iar de cele mai multe ori prin pregătirea elementelor problematica refugiaţilor, la nivel european şi internaţional. tehnice pentru mandatul reprezentantului României la aceste Pe lângă directive, ce vor trebui adaptate la cadrul legal grupuri de lucru (din Reprezentanţa Permanentă a României naţional, există şi două regulamente comunitare (Dublin III şi la Bruxelles, de la Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Eurodac), cu aplicabilitate directă, ce nu necesită Internaţionale a M.A.I. sau chiar din cadrul S.A.E.C.I. din transpunere. Desigur că, întreaga legislaţie naţională va I.G.I.). În prezent suntem în faza în care asteptăm publicarea suferi modificări, în parţile ce presupun armonizarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a actelor normative completă cu legislaţia comunitară, existând o serie de adoptate la nivelul Consiliului şi Parlamentului European, modificări privind garanţiile extinse acordate solicitanţilor de urmând a începe un îndelungat proces de transpunere a azil şi refugiaţilor, un statut mult mai bine reglementat şi legislaţiei comunitare în cea naţională, pe multiplele aspecte, drepturi suplimentare acordate, în acord cu standardele la care am făcut referire anterior. internaţionale în materie. - Dacă ar fi să transmiteţi un mesaj pentru lucrătorii - Cum sărbătoriţi Ziua Refugiatului? structurii pe care o conduceţi, care ar fi acela? - Ziua Refugiatului este întotdeauna o bucurie pentru lucrătorii din domeniul azilului. Este momentul din an care ne oferă prilejul de a ne aduce aminte de scopul nobil al Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor, de natura muncii pe care o desfăşurăm, venind în sprijinul unor oameni, cetăţeni ai altor state, care sunt vulnerabili la persecuţii şi acte inumane ori degradante venite din partea unor ’’agenţi de persecuţie’’, aşa cum ii denumim noi.

- DAI este o structură mică nevoită să acopere un spectru larg de problematică juridică, sociologică şi psihologică naţională şi internaţională dar prin valoarea oamenilor, înaltul grad de pregătire şi, în special prin modul în care abordează dialogul cu persoanele în nevoie de protecţie internaţională reuşeşte să păstreze un standard înalt de performanţă apreciat de către toţi partenerii şi actorii implicaţi în activitatea cu această categorie de persoane. Nu pot decât să le mulţumesc şi să le doresc ca şi pe viitor să menţină acelaşi standard cu care partenerii DAI sunt obişnuiţi.

„Refugiu şi subzistenţă” Ziua Mondială a Refugiatului a fost sărbătorită, şi la noi în ţară, de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) prin o proiecţie multimedia cu fotografie, muzică şi film, pe faţada clădirii istorice „Hanul Manuc”. Intitulat sugestiv, „Refugiu şi subzistenţă”, proiectul artisitic multimedia creat de Art Works for Human Rights New York, spune povestea familiilor nevoite să se refugieze, a drumului pe care l-au parcurs, a provocărilor pe care le au de înfruntat dar şi a şanselor de a-şi reface viaţa. Fotografiile sunt rezultatul muncii unor fotografi de renume mondial şi au ca temă, printre altele, accesul la adăpost şi hrană. Ele ţin să sublinieze că oricare dintre noi poate ajunge într-o astfel de situaţie şi că toţi

merităm un loc pe care să îl numim „acasă” şi hrana de care avem nevoie pentru a supravieţui. În plus faţă de fotografii, elementele grafice şi mărturiile refugiaţilor scot în evidenţă poveştile de viaţă şi provocările cu care aceştia se confruntă. De altfel, proiectul va mai fi proiectat în mai multe ţări, pe faţadele unor clădiri publice, centre comunitare, biserici şi alte lăcaşuri de cult cu tradiţie în a oferi adăpost şi alinare. Campaniile desfăşurate de UNHCR, începând cu anul 2011, pun mai degrabă accentul pe mărturiile personale ale refugiaţilor şi nu pe statistici, urmărind să crească gradul de conştientizare şi compasiune pentru cauza refugiaţilor.

„O familie destrămată de război este mult prea mult” are în centrul ei ideea de „1 minut”: Totul se poate schimba într-un singur minut – într-un singur minut, o familie poate fi destrămată de război, un copil poate fi separat de părinţi, munca de o viaţă poate fi distrusă. Dar în acelaşi singur minut, susţinătorii lor pot lua măsuri: donând bani, promovând un material video, sprijinind refugiaţii din propria comunitate, oferindu-se ca voluntari sau vorbind cu prietenii despre acest subiect. Campania „o familie” a fost lansată în săptămâna premergătoare Zilei Mondiale a Refugiatului şi va continua până la sfârşitul anului 2013.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Actualitate

Ziua Refugiatului sărbătorită de I.G.I.

Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din întreaga ţară, sub directa coordonare a Inspectoratului General pentru Imigrări s-au luat la întrecere cu seria de activităţi dedicate Zilei Mondiale a Refugiatului. Persoanele vizate: cele cazate în Centre şi din raza de competenţă. Astfel, la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil – Bucureşti au fost programate vizite la Palatul Parlamentului. La sosirea în Centru, toţi străinii au primit pachete cadou, acţiunea sprijinită de organizaţiile ICAR şi ORM.

artistice locale au susţinut un scurt program artistic.

Tot în incinta centrului au fost expuse fotografii reprezentând aspecte din viaţa refugiaţilor, precum şi desene, picturi sau sculpturi create de refugiaţii Meciuri demonstrative de cricket şi de cazaţi în centru de-a lungul timpului. fotbal au fost organizate în baza Perteneriatului încheiat între Centrul Regio- La fel ca şi alte Centre, personalul de la nal Rădăuţi şi O.N.G.-ul «Sportul pen- Timişoara a început seria de activităţi tru toţi», pe terenul din incinta Cole- dedicate Zilei Refugiatului, cu multe giului ,,Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi. Şi aici, la finalul acţiunii, persoanele refugiate au primit daruri oferite de organizaţiile p articipante: AIDRom şi ARCA, Salvaţi Copiii, JRS, ICAR şi Insula Speranţei. La eveniment au fost prezenţi 40 de refugiaţi cazaţi în centru, dar şi din afară. Ofiţerii de la Centrul din Timişoara s-au gândit să îi familiarizeze cu aspecte ale culturii şi tradiţiei româneşti şi au organizat o excursie, pe raza judeţului Arad, precum şi la «Muzeul Satului» din Timişoara. Tot aici, a mai avut loc un meci demonstrativ de fotbal între echipele solicitanţilor şi refugiaţilor şi cea a personalului centrului. În încheierea zilei, formaţiile

zile înainte. La data de 17 iunie 2013, străinii au vizionat proiecţia de film „Intouchables”, şi au purtat discuţii pe tema „să învăţăm din cultura fiecăruia”.

Următoarea zi, pe 18 iunie, refugiaţii din Centrul de Tranzit au vizionat piesa de teatru «Regele Lear», pusă în scenă de Colegiul Bănăţean din Timişoara. Apoi, la 19 iunie, a fost organizată o excursie în comuna Putna, la Cabana Ursoaia unde, de asemenea, s-au desfăşurat activităţi sportive, culinare, jocuri de societate şi plimbări în aer liber. „Masa rotundă” cu tema „ce înseamnă să fii refugiat” şi „eu susţin refugiaţii” a strâns o seamă de reprezentanţi ai autorităţilor locale (primăria, prefectura, consiliul judeţean), societăţii civile (ONG-uri care activează în domeniul social) studenţi, media local şi refugiaţi. Participanţii au încercat să găsească răspunsuri la întrebarea „care ar fi acel lucru pe care l-ar lua cu ei dacă ar fi forţaţi să îşi abandoneze căminul ”. Nu în ultimul rând, copiii prezenţi au vizionat proiecţia de scurt metraj (desen animat) intitulată „Carlinette”- povestea unei fetiţe aflată într-o situaţie reprezentativă pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie. La Galaţi, activităţile s-au desfăşurat în colaborare cu Liceul Teoretic Dunărea Galaţi. Refugiaţii au participat la serbarea de sfârşit de an a şcolarilor şi au purtat meciuri de fotbal între solicitanţii de azil cazaţi la centru şi elevi, dar şi jocuri de şah şi tenis de câmp. Şi Centrul din Giurgiu a mers pe ideea de promovare a diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, a valorilor democratice, a nonviolenţei şi cetăţeniei active. Aici persoanele refugiate au organizat o masă festivă cu meniu tradiţional din ţările de origine. Activităţi sportive şi recreative au avut loc şi la Centrul din Şomcuta Mare. În numărul următor revenim cu detalii din toată ţara.

9


Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Reportaj Căsătorie de convenienţă cu un cetăţean ghanez îndrăgostit de... alt bărbat Pentru echipa de lucrători de la Serviciul Cetăţeni Comunitari, formată din comisar Radu Răileanu, inspector principal Gabriela Gheorghe, inspector Florin Gircoveanu şi agent şef adjunct Doru Negru, este un lucru firesc să primească cereri pentru obţinerea unor permise de şedere în scopul reîntregirii familiei. Procedura este aceeaşi: verificarea existenţei reale a căsătoriei. Dar acest lucru nu este tocmai simplu când întâlneşti un tânăr de culoare, cu drept de şedere expirat, căsătorit cu o româncă cu şapte ani mai în vârstă şi pe care îl mai suprinzi la vizita clasică la domiciliu cu un.... partener în aşternutul conjugal.

chiar mai mult: nici măcar în vizită nu până târziu, în club – încerca să se trecuse pe aici. disculpe soţul – şi de aceea am adormit amândoi în acelaşi pat”. Au existat, desigur, explicaţii şi pentru această situaţie: “Abossey preferă să Ar fi fost un moment bun ca Viorica să doarmă în altă parte pentru că umblă îi sară în braţe, să îi convingă pe ofiţeri noaptea prin cluburi cu prietenii lui”, a de dragostea lor, numai că cei doi au mormăit soţia, nici ea convinsă de început să îşi adreseze cuvinte urâte şi spusele sale. După îndelungi insistenţe, să se certe pe motive demult uitate şi Viorica a încuviinţat să deconspire nicidecum de momentul controlului. locuinţa unde se odihnea iubitul ei soţ. Nu şi-a imaginat, nici o secundă, că Cu toate probele administrate, afirmaţia ei involuntară a conturat specialiştii de la interviu le-a mai pentru ofiţerii IGI ipoteza că aceştia nu au acelaşi grup de prieteni şi nu au o viaţă socială comună.

“Trebuie să îl ajut să obţină dreptul de şedere şi-a început femeia seria de confesiuni, în timp ce mergeau spre domiciliul real al străinului. Ne-am cunoscut în Nigeria. Eu am ajuns acolo din greşeală. M-am trezit că făceam parte dintr-o reţea de traficanţi de carne vie. Nu ştiam cum să scap de acolo. M-a salvat Abossey. Şi, de când l-am cunoscut, numi mai doresc relaţii intime cu alţi bărbaţi. Îl iubesc sincer şi “M-am gândit imediat – ne spune chiar locuim împreună. Doar acuma s-a comisarul Radu Răileanu, că este vorba întâmplat că m-aţi găsit la casa despre un aranjament neonorat la părinţilor mei”. timp. Sunt clasice aceste cazuri şi, din păcate, nefiresc de dese.” Cu toate Declaraţiile curgeau şi erau aproape de acestea, cercetările trebuiau să îşi scopul atins: de a da crezare celor spuse. Numai că o altă surpriză îi urmeze cursul firesc. aştepta pe toţi la cealaltă adresă. Uşa Agentul şef adjunct Doru Negru şi părea ferecată pentru Viorica. Nu avea comisarul Radu Răileanu au demarat cheile nici la intrarea în bloc, nici la procedurile specifice care prevăd apartament. Eforturile ei disperate de a intervievarea soţilor şi verificări la părea familiară vecinilor, care o priveau reşedinţa declarată de cei doi. Undeva, cu reţinere, a atras şi mai mult atenţia în zona Baba Novac, ofiţerii au avut asupra spuselor ei. supriza să vadă doar uşa apartamentului. Viorica nu i-a lăsat să Uşa a cedat, în final, îndelungilor viziteze casa pe motiv că fiul ei, în apeluri. Echipa de la Serviciul Cetăţeni vârstă de 20 de ani, este răcit. Dar nu Comunitari a rămas mută: în acesta era aspectul de interes pentru garsonieră, în pat, alături de Abossey, echipa de control, ci faptul că, tânărul era un tânăr. Amândoi în ţinută ghanez nu locuia la adresa indicată, ba sumară. “Am jucat poker azi-noapte, Povestea cetăţeanului ghanez Abossey, în vârstă de 33 de ani, a început într-o zi de noiembrie, anul trecut. A fost momentul când a considerat că poate deveni legal, în România. Căsătoria cu Viorica, de 40 de ani, din Bucureşti însemna, din start, o afacere care i-a “deschis” drumurile spre sediul IGI din strada Nicolae Iorga. Trebuia să îşi ceară drepturile: un permis de şedere “în scopul reîntregirii familiei”. Şi-a ignorat toate antecedentele: şedere ilegală de aproximativ doi ani, decizie de returnare ca urmare a denunţului făcut de soţia sa.

acordat o şansă. Ba chiar două. A urmat interviul în care amândoi au făcut declaraţii care nu aveau nimic comun cu viaţa lor. Chiar şi a doua vizită la domiciliu a fost un eşec. “Nedumeriţi” de ce li se întâmplă tocmai lor, amândoi au reacţionat cu ameninţări în momentul în care le-a fost înmânată decizia de returnare. “Cum puteţi să ne spuneţi că avem o căsătorie de convenineţă?” – au strigat amândoi. “Habar nu aveţi cu cine aţi stat de vorbă: cu un om care a făcut cursuri la Uniunea Europeană!!” – a vociferat şi străinul, adăugând: “vă vom da în judecată!!!”. Probabil că marea majoritate a căsătoriilor de convenineţă se încheie în acest mod. O gramada de resurse financiare irosite. Dacă dragoste nu e....


Page 11

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Legislaţie

„Pachet” nou în materie de azil etapele iniţiale şi calitatea deciziilor, o mai riguroasă reglementare a custodiei publice, accesul la piaţa muncii pentru solicitanţii de azil, garanţii mai extinse pentru persoanele vulnerabile, avertizarea timpurie, pregătirea şi gestionarea crizelor, o mai bună aplicare a criteriilor Dublin, egalizarea drepturilor între beneficiarii protecţiei internaţionale şi refugiaţi, criterii pentru protecţia internaţională, accesul la datele EURODAC.

UNHCR salută adoptarea, după un proces îndelungat şi complex de negociere, a legislaţiei modificate a UE, în materie de azil, se arată într-o declaraţie a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi privind pachetul legislativ, din iunie 2013, fiind considerat „un pas important înspre stabilirea unui Sistem European Comun de Azil (SECA)”. „Pachetul în materie de azil” modificat (inclusiv Procedurile de azil, Directivele p r iv i n d r e c ep ţi a m od i fi c at e ş i Regulamentele Dublin şi Eurodac modificate, împreună cu Directiva privind calificarea adoptată în anul 2011), au potenţialul de a îmbunătăţi standardele şi practicile în materie de protecţie în întreaga Uniune. Legislaţia naţională corect promulgată şi pusă în aplicare în conformitate cu principiile protecţiei internaţionale care guvernează SCEA, prevederile modificate pot duce la identificarea timpurie şi recunoaşterea persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Acest lucru poate duce la economii de resurse, prin intermediul unor sisteme de azil mai eficiente care să funcţioneze la standarde mai înalte de calitate. Odat ă c u ad op tar ea mă sur i l or modificate de către UE, statele membre vor intra într-un nou proces de

Recunoscând importanta realizare reprezentată de modificare a legislaţiilor naţionale adoptarea legislaţiei modificate, pentru a reflecta modificările negociate. UNHCR ia notă de faptul că anumite UNHCR, din postura de parte a prevederi modificate pot ridica procesului permanent de colaborare cu guvernele şi în exercitarea funcţiei provocări legale de interpretare şi proprii de supraveghere în legătură cu implementare. Concentrarea pe Convenţia din 1951, oferă asistenţă obiectivele de protecţie care susţin statelor membre şi altor factori BESA şi pe sisteme de azil de înaltă “To catch the reader's attention, place an interesting sentence or quote from the story here.” interesaţi în procesul de transpunere calitate va fi necesară şi în continuare legislativă. Pe măsura ce pentru a se asigura că litera şi implementarea noilor spiritului Tratatelor şi ale norme este demarată, Comisia Europeană va juca un rol foarte “Pe măsura ce implementarea noilor norme imp or t a nt în este demarată, Comisia Europeană va juca monitorizarea legislaţiei un rol foarte important în monitorizarea şi practicii naţionale legislaţiei şi practicii naţionale pentru a pentru a asigura conformitate cu acquisasigura conformitate cu acquis-ul”. ul. Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA) va avea la rândul său o responsabilitate vitală de a susţine implementarea efectivă, inclusiv prin coordonarea cooperării practice în activităţi de formare, calitate Convenţiei din 1951 sunt respectate. În şi funcţionarea noului Mecanism de acest sens, UNHCR încurajează statele Avertizare Timpurie şi Pregătire membre să beneficieze de pe urma prevăzut în Regulamentul Dublin. procesului de transpunere legislativă pentru a aplica standarde mai Printre prevederile care au potenţialul favorabile care să fie în linie cu să îmbunătăţească practica şi cadrul existent, UNHCR apreciază următoarele prevederile dreptului internaţional, elemente ale legislaţiei modificate: acolo unde se pretează. „acumularea” necesarului de resurse în


12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Divertisment ”Ziua Porților Deschise pentru Copii” Preșcolari, elevi de liceu au luat cu asalt, de Ziua Internațională a Copilului, sediul Ministerului Afacerilor Interne. Intitulată ”Ziua Porților Deschie pentru Copii”, manifestarea a strâns peste 1700 de copii, însoțiți de părinți și cadre didactice. Fiecare a sosit la eveniment, împins de curiozitatea de a afla cât mai multe din secretele polițiștilor. Printre punctele de atracţie care au stârnit entuziasmul copiilor au fost autospecialele şi echipamentele performante folosite de Poliția Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, precum și unul dintre elicopterele Inspectoratului General de Aviație. Și Inspectoratul General pentru Imigrări a fost reprezentat

de copii, veniți să cunoască istoricul și structurile componente ale MAI. Alături de alți tineri, ei au vizitat cele mai importante încăperi ale instituției - Sala de Marmură, Sala de Colegiu, Sala de Briefing, Cabinetul ministrului, precum şi celebrul balcon al Revoluţiei din 1989. La standurile expoziţionale amenajate au fost prezentate vizitatorilor uniforme şi documente de epocă, reprezentative pentru istoria şi tradiţiile principalelor structuri ale MAI. Toți cei prezenţi au avut ocazia să se informeze asupra specificului activităţilor desfăşurate de Poliţie, Jandarmerie, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, vizitând standurile expoziţionale amenajate de către aceste structuri ale MAI. Tinerii interesați să urmeze o carieră în cadrul Ministerului Afacerilor Interne au putut afla informații privind oferta educațională a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” , chiar de la studenții acestei instituții.

La eveniment au participat și tineri din cadrul Centrului pentru copii cu dizabilități „Domnița Bălașa”, aceștia primind cadouri din partea conducerii Ministerului Afacerilor Interne cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Inaugurare

Un nou O.N.G. la Maramureş Sub sigla „Siguranţa unui nou viitor”, reprezentanţii Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pe ntr u S o li cit an ţii de Az il Maramureş au participat, în data de 30.05.2013, la deschiderea oficială a „Asociaţiei Nord pentru Cooperare şi Integrare” (ANCI) în Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, ne informează inspector principal de poliţie Simona Chioran, împuternicit director la acest Centru.

apropierea dintre România şi ţările din Orientul Mijlociu şi Asia în diverse domenii, precum cel social, cultural, educaţional şi al învăţământului universitar. La festivitatea de inaugurare a sediului au participat reprezentanţi ai unor universităţi de prestigiu din ţară şi of i c ia li tă ţi loc a le pr e c u m preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, primarul oraşului Şomcuta Mare, Florin Talpoş, directorul Liceului „Ioan Buteanu” din Şomcuta Mare, Ioan Coteţ. Au mai fost invitaţi şi şefi ai misiunilor diplomatice din regiunea Orientului Mijlociu şi Asia, acreditaţi în ţara noastră, reprezentanţi ai conducerilor Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaţiei Naţionale, Direcţiei Generale pentru Relaţii Consulare.

Organizaţia non-guvernamentală, care va funcţiona într-un sediu modern utilat şi echipat, îşi propune să fie un liant între România şi Orient, prin oferirea unei şanse tinerilor din lumea arabă de a urma studii universitare şi de masterat la diverse instituţii de învăţământ superior din România. De asemenea, asociaţia pune la dispoziţia solicitanţilor de azil din Centrul Regional Maramureş o conexiune gratuită şi nelimitată la servicii de internet şi programe de televiziune în limba Reprezentanţii celor opt instituţii de învăţământ superior din Bucureşti, Cluj, Sibiu, Alba, Galaţi şi Brăila au fost arabă. primiţi pentru discuţii de primarul Municipiului Baia Preşedintele organizaţiei, Emanuel Peterliceanu, bun Mare, Cătălin Chercheş. Farmecul întâlnirii l-a reprezentat cunoscător al limbii şi tradiţiei arabe, dobândite în studiile solicitanţii de azil, cazaţi în Centrul Regional Maramureş, sale la Bagdad, ne spune cu ce gând a iniţiat acest proiect: care au fost special invitaţi să participe la acest eveniment. „dorim ca principalul domeniu de activitate să îl constituie

13


14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Internaţional Parlamentul European armonizează dreptul de azil în Europa Solicitarea dreptului de azil în Europa nu ar trebui să mai semene cu o loterie în funcţie de statul membru în care este depusă cererea, a decis miercuri Parlamentul European care a votat o rezoluţie ce prevede instituirea unui regim european comun de azil, informează AFP.

Printre îmbunătăţirile sistemului existent, noul sistem prevede de asemenea o armonizare a normelor în materie de locuinţe, ajutoare de subzistenţă şi de sănătate. Accesul pe piaţa muncii va fi permis după nouă luni, nu doisprezece, de prezenţă pe teritoriul statului respectiv. Persoanele aflate în situaţii vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate, minorii şi victimele torturii, trebuie identificaţi şi vor face obiectul Noul sistem, deja aprobat de cele 27 de state membre ale unor propuneri adecvate nevoilor lor. UE, ar trebui să înceapă să funcţioneze în cel de-al doilea În caz de recurs, va fi introdus dreptul de a rămâne pe semestru al anului 2015. teritoriu. În caz de dubiu cu privire la vârsta unui tânăr Circa 330.000 de solicitări de azil au fost înregistrate în UE izolat, acesta va fi considerat minor. Celor sub 18 ani li se va în 2012, însă ratele de admitere sunt extrem de diferite de la atribui un reprezentant pentru a-i însoţi în demersurile lor. un stat la altul. Mai puţin de 1% din solicitări sunt admise în Persoanele care au nevoie de un ajutor special (orientare Grecia, care se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi, faţă sexuală, dizabilitate, boală etc.) vor dispune de mai mult de 14,5% în Franţa şi 30% în Germania. timp pentru a-şi prezenta cererea. Pentru a reduce aceste diferenţe, textul prevede termene comune pentru procesarea cererilor de azil şi reguli mai stricte cu privire la formarea profesională a personalului care se ocupă de solicitanţii de azil.

De asemenea, noul regulament autorizează detenţia solicitanţilor de azil, inclusiv a minorilor în ‘circumstanţe excepţionale’, precizând însă că această măsură coercitivă trebuie să se limiteze la cazuri speciale şi să fie însoţită de garanţii.

Elveţia - o ţară generoasă cândva

Elveţienii au plebiscitat, în luna iunie, la referendum, cu o amplă majoritate (79%), o înăsprire a legii azilului. Elveţia a fost în mod tradiţional o ţară foarte generoasă la ora primirii refugiaţilor politici în comparaţie cu ţările UE. Referendumul ce a avut loc este doar un pas dintr-o serie de iniţiative cu care clasa politică încearcă să dea un răspuns anxietăţii crescânde a cetăţenilor, se arată în cotidianul „Le Temps”. Cu o proporţie de 79%, elveţienii au votat "cele şapte măsuri contestate, decretate drept urgente de către Parlament şi în vigoare deja de la sfârşitul lunii septembrie", explică cotidianul din Geneva, reamintindu-le pe cele mai importante: cererile de azil nu vor mai putea fi depuse în ambasade, dezertarea nu mai este recunoscută drept singur temei pentru azil iar solicitanţii ‘recalcitranţi’ vor putea fi plasaţi şi izolaţi în centre speciale. Măsura cea mai radicală, şi care a supărat autorităţile de la Bruxelles a fost activarea aşa-numitei clauze de salvgardare, în virtutea căreia Elveţia a restrâns permisele de lungă durată ale muncitorilor din Uniunea Europeană, inclusiv pe ale spaniolilor.

frunte) au fost în mod istoric motorul economiei.

Cât despre clauza de salvgardare...va afecta doar 3 000 de muncitori din UE, care în orice caz ar putea solicita un permis de scurtă durată până când expiră restricţia anul viitor. Era vorba, după cum recunosc proprii guvernanţi, de a calma populaţia şi de a demonstra că sunt capabili să ia În următoarele 18 luni, trei referendumuri vor decide în decizii pentru a controla intrarea şi ieşirea muncitorilor. privinţa intrării străinilor în ţară şi vor contribui la redefinirea identităţii unei ţări în care imigranţii (23% din populaţie, majoritatea dintre ei europeni, cu germanii în


MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Internaţional

Deplasarea forţată a atins un nivel record în ultimii 18 ani Un nou raport dat publicităţii, în luna iunie, de UNHCR, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, arată că în acest moment există cel mai mare număr de refugiaţi sau alte persoane deplasate intern din 1994, criza din Siria afirmându -se ca un nou factor esenţial în deplasarea persoanelor la nivel global.

numeroase aspecte, unul dintre acestea fiind ritmul în care anumite persoane sunt forţate în prezent spre situaţii de deplasare. În decursul anului 2012, rândurile persoanelor deplasate forţat au fost îngroşate de aproximativ 7,6 milioane de noi cazuri, dintre care 1,1 milioane ca refugiaţi şi 6,5 milioane de persoane deplasate intern. Asta înseamnă ca o persoană a devenit refugiat sau a fost deplasată intern la Raportul anual fiecare 4,1 secunde. U N H C R , i n t i t u l a t Copiii cu vârsta de sub 18 ani reprezintă 46% din numărul T e n d i n ţ e total de refugiaţi. În plus, în anul 2012 un număr record de G l o b a l e , cereri de azil, şi anume 21.300, a provenit din partea a n a l i z e a z ă minorilor care erau neînsoţiţi sau separaţi de părinţi. Acesta f e n o m e n u l este cel mai mare număr de minori neînsoţiţi sau separaţi deplasării în înregistrat vreodată de UNHCR. anul 2012, pornind de la Fenomenul global al deplasării din acest an este suma date furnizate tuturor noilor cazuri de deplasare, situaţiilor de deplasare de guvernele deja existente, dar nesoluţionate, precum şi a celor naţionale şi soluţionate (o valoare negativă) – spre exemplu, persoane O N G - u r i l e care se întorc acasă sau care primesc dreptul de şedere p a r t e n e r e , permanentă în afara ţării de origine, fie prin dobândirea precum şi de la cetăţeniei unei ţări, fie prin intermediul altor soluţii. datele proprii Activitatea UNHCR este îndreptată înspre ajutorarea ale UNHCR. Raportul arată că la finalul anului 2012, mai peroanelor care sunt deplasate forţat, inclusiv prin acordarea bine de 45,2 milioane de oameni se aflau în situaţii de de ajutoare şi asistenţă practică imediată sau prin deplasare, faţă de 42,5 milioane la finalul anului 2011. Cifrele identificarea de soluţii pentru situaţia acestora. Anul 2012 a includ şi 15,4 milioane de refugiaţi, 937.000 de solicitanţi de marcat sfârşitul situaţiei de deplasare pentru 2,7 milioane de azil şi 28,8 milioane de persoane forţate să se refugieze în peroane, inclusiv 560.000 de refugiaţi şi 2,1 milioane de persoane deplasate intern. Printre cei pentru care s-au găsit interiorul graniţelor propriilor ţări. soluţii, există şi 74.800 de persoane propuse de UNHCR Cu un număr de 1,262 refugiaţi înregistraţi la sfârşitul anului pentru relocare în ţări terţe. 2012, România se află pe locul 5 din cele şapte ţări centraleuropene ce constituie Reprezentanţa Regională cu sediul la Anul trecut a înregistrat o oarecare modificare faţă de 2011 Budapesta. Polonia a înregistrat cel mai mare număr de în clasamentul celor mai importante ţări gazdă pentru refugiaţi la finalul lui 2012 în timp ce Slovenia a găzduit cel refugiaţi. Pakistanul a continuat să fie gazda unui număr mai mai mic număr de refugiaţi. Polonia a avut 15,911 refugiaţi, mare de refugiaţi decât în orice altă ţară (1,6 milioane), Ungaria 4,054, Bugaria 2,288 şi Republica Cehă 2,805 refu- urmat de Iran (868.200) şi Germania (589.700). giaţi. Slovacia şi Slovenia au înregistrat cel mai mic număr cu 662 şi respectiv 176 refugiaţi. Aceste cifre reprezintă Afganistan rămâne principalul „producător mondial” de numărul de persoane care au primit statut de refugiat în refugiaţi, nefiind detronat de pe acest loc de 32 de ani. În ultimele două decenii şi care se mai aflau în ţările respective medie, unul din patru refugiaţi din lume este afgan, 95% dintre aceştia fiind localizaţi în Pakistan sau Iran. Somalia, o la finalul anului 2012. Războiul rămâne principala cauză. 55% din numărul total de altă ţară afectată de un conflict prelungit, s-a situat pe locul refugiaţi la care raportul UNHCR face referire provin din doi în acest clasament în anul 2012, însă cu o oarecare doar 5 ţări afectate de război, şi anume Afganistan, Somalia, diminuare a fluxurilor de refugiaţi generate. Irakienii Irak, Siria şi Sudan. Raportul se opreşte şi asupra noilor formează al treilea mare grup (764.700 de persoane), urmaţi situaţii de deplasare forţată din Mali spre Republica de sirieni (471.400). Democratică Congo, precum şi în Sudan, având ca destinaţii În cazul persoanelor deplasate în interiorul propriilor ţări, Sudanul de Sud şi Etiopia. numărul de 28,8 milioane înregistrat în 2012 reprezintă o „Avem de-a face cu nişte cifre alarmante. Ele reflectă atât o valoare record pentru mai bine de două decenii. Aici sunt suferinţă individuală la scară uriaşă, precum şi dificultăţile incluse şi cele 17,7 milioane care beneficiază de ajutorul cu care se confruntă comunitatea internaţională în agenţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi. Asistenţa acordată prevenirea conflictelor şi promovarea de soluţii prompte de UNHCR persoanelor deplasate intern nu are un caracter pentru persoanele afectate”, spune António Guterres, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi conducătorul automat, ci se produce la cererea guverneelor. Situaţii noi şi importante de deplasare au fost constatate în Republica UNHCR. Democratică Congo şi în Siria. Raportul scoate la lumină tendinţe îngrijorătoare în


REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Comisar de poliţie Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE Inspector de poliţie Ermina MIHAI, inspector principal de poliţie Simona Chioran, comisar şef de poliţie Cristina PĂUN, comisar de poliţie Radu RĂILEANU Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro


Bi001