Page 1

Anul 1

Nr. 1

Preţ

9 lei

ŞOC PE PIAŢA AUTO: cum ar fi un Mercedes un pic mai scump decât Loganul?

CUM SĂ JONGLEZI CU BANII de pe cardul de credit, ca să câştigi încă jumătate de salariu pe an TE ÎNŢELEG, DECI EXIST… ca partener

EDIŢIE DE COLECŢIE

publi cat ă de revista ALL ABOUT MONEY


1

EDITORIAL

Eu Cum mi-am dat seama că un patron de firmă are un asociat, din genul celor care nu ies în faţă, silent partner?... Pentru că atunci când vorbea despre firma lui spunea tot timpul “NOI”. Ai un partener? Nu, zice el. Ba da, ai, pentru că eu când vorbesc despre firma mea spun EU, iar tu spui NOI. Bine, a recunoscut el, am un partener. N-am aflat totuşi cine e. Dar nu contează.

Radu Cristian Nicolae Idea Zone

Întrebarea mea este dacă poţi să construieşti ceva singur sau ai nevoie de ajutor. Şi mă refer la absolut toţi partenerii posibili. Angajaţii sunt parteneri sau nu? Banca îţi este partener sau nu?... Şi am tot încercat să trag o linie. Până la urmă este o alegerea ta să spui EU sau NOI. Nu poţi să tragi linie. Şi poate e plăcut să spui EU, dar acum aleg să spun NOI. NOI cu DailyBusiness.ro vom scoate un nou tip de revistă. NOI vom încerca să facem mai mult. Şi tot NOI vom spera să începem un nou business (cuvântul succes nu conţine EU sau NOI).

To print or not to print Mulţi dintre prietenii, colegii şi cunoscuţii mei vor rămâne „mască“ să vadă că am „trădat“ cauza internetului şi că, aşa cum vedeţi, deja am lansat pe hârtie, în parteneriat cu Radu, un produs media care s-a remarcat strict pe web în ultimii 3 ani de zile: DailyBusiness. De aceea vă spun că trădarea e trădare, dar trebuie s-o ştiţi şi voi. DailyBusiness - Best of the Month este de fapt o Revistă de Colecţie, care însumează cele mai bune materiale de pe portalul DailyBusiness.ro. Pentru că nici măcar Google nu e infailibil şi la un moment dat nu-şi va mai „aduce aminte“ de tonele de materiale super interesante scrise de colegii mei, cu mult efort şi dedicaţie, de-a lungul timpului. Şi-atunci e normal să avem la îndemână şi varianta bună de tipar a muncii noastre. Pentru ca „scripta manent“ făcea referire strict la hârtie şi nu la pixeli.

Val Voicu CEO Bazar Publishing www.dailybusiness.ro www.feminis.ro

Enjoy!

publicat de

E DITORIAL


2

SUMAR 1 EDITORIALE 4 BURSĂ

Cum poţi să faci bani din tranzacţiile pe cursul valutar Piaţa românească de capital: rulaje mai mari, profituri mai mici

8 10 FINANŢE-BĂNCI

Cum să jonglezi cu banii de pe cardul de credit, ca să câştigi încă jumătate de salariu pe an

12 REAL ESTATE

Incertitudini pe piaţa imobiliară Creşteri artificiale de preţ la apartamentele cu preţuri scăzute de criză

18 „BMW e de

cocalari, Coca-Cola îmbolnăveşte, McDonald’s îngraşă“ Marile branduri suferă atacuri puternice la imagine, în mass-media sau în discuţii libere. Unele acuze conţin un sâmbure de adevăr, altele cad ca o piatră aruncată de la etaj, fără nicio legătură cu fabricarea, comercializarea sau promovarea produsului. Ce pot face marile companii ca să se apere?...

18 MEDIA & MARKETING

„BMW e de cocalari, Coca-Cola îmbolnăveşte, McDonald’s îngraşă“ Cum îşi apără marile branduri imaginea?

22 AUTO

Şoc pe piaţa auto: cum ar fi un Mercedes un pic mai scump decât Loganul?

26 NEW MEDIA

Manager Google pe regiune: „România este o ţară superbă. Dacă ar fi bine promovată online...“

A LL A BOUT M ONE Y REDACŢIA| Str. Horaţiu nr. 12 sector 1, cod 010834, Bucureşti tel.: 031 405 6165; fax: 031 405 6166 www. idea-zone.ro DIRECTOR GENERAL Radu Cristian Nicolae

REDACTOR ŞEF

34 CARIERE

Topul celor mai frecvente minciuni din CV-urile românilor

36 Românii se bat pe joburile în străinătate 40 ANALIZĂ E vremea IMM-urilor (I) Eu vreau! Despre „dezgheţul“ imobiliar şi alte poveşti de adormit adulţii…

48 50 LIFESTYLE

C-aşa-i în tenis! Pescariu Sports & Spa: de la pasiune la business

54 STANDPOINT

Te înţeleg, deci exist... ca partener

56

I Came, I Saw, I Acquired S UMAR

Lia Buda

COLABORATORI A.A.M. Lidia Dilă, Felicia Rădulescu, Ion Nicolae, Mateo Urquijo

GRAFICĂ, LAYOUT & DTP, CORECTURĂ

Lia Buda, Florin Condoliu, Felicia Rădulescu

PUBLICITATE Florin Stăncescu

PR & EVENIMENTE Corina Cherecheş

TIPAR| Poligrafia Codex FOTO| Mediafax, Shutterstock publicat de


3

34 Topul celor mai

frecvente minciuni din CV-urile românilor

Până la 60% din CV-urile depuse pentru ocuparea posturilor low- sau entry-level conţin minciuni. Cu cât experienţa candidatului este mai mare, tendinţa de a ocoli adevărul este tot mai mică, astfel că falsurile şi exagerările sunt extrem de rare. Mai mulţi specialişti în resurse umane au enumerat pentru DailyBusiness.ro cele mai des întâlnite minciuni din CV-uri.

40 E vremea

IMM-urilor (I) Eu vreau!

La începutul crizei, un analist american făcea o radiografie justă a fenomenului din Statele Unite: 70% din bugetul Statelor Unite era asigurat de firmele din rândul IMM-urilor, iar doar 30% era suportat de giganţii recunoscuţi pe plan mondial. Surprinderea analistului era că statul alegea să-i susţină pe cei ce vărsau doar 30% din buget şi nu pe cei ce contribuiau cu 70%.

D AILY B USINESS.RO REDACŢIA| Str. Turturelelor nr. 11 C, sector 3, Bucureşti redactia@dailybusiness.ro www.dailybusiness.ro DIRECTOR GENERAL Val Voicu

REDACTOR ŞEF REDACTOR ŞEF-ADJUNCT Valentin Gros

REDACŢIA D.B. Raluca Florescu Alex Goagă Andra Gheorghe Ileana Ionescu Ramona Loznianu Cristina Mihai Adrian Negrescu Mădălina Pană Andreea Radu

publicat de

50 C-aşa-i în tenis!

Mediafax Foto

Mihai Muşătoiu

Pescariu Sports & Spa - de la pasiune la business

În România, numele unui mare tenisman este un brand întotdeauna credibil şi performant, o garanţie indiscutabilă a calităţii. Campioni români precum Ion Ţiriac şi Ilie Năstase n-au fost numai ambasadori ai sportului românesc în lume, ci au devenit influenţi oameni de afaceri.

S UMAR


4

CUM POŢI SĂ FACI BANI din tranzacţiile pe cursul valutar

Raluca Florescu În timp ce băncile îmbie clienţii cu câştiguri de 7-8% pe an la depozite, iar bursa cu câştiguri de câteva zeci de procente, există investitori care vin cu o supraofertă şi promit românilor multiplicarea de câteva ori pe an a sumei investite. Ei sunt intermediarii de tranzacţii pe piaţa valutară. Iată câteva sfaturi care te-ar putea ghida spre câştig. Românii au prins deja gustul tranzacţiilor valutare, iar piaţa este invadată de reclame care arată că drumul spre câştig este deschis oricui, indiferent de educaţie sau venituri. În realitate, tranzacţiile nu sunt tocmai simple. Ca să câştigi, trebuie să intuieşti cum vor evolua pieţele valutare. Specialiştii te pot consilia, însă ei nu îşi asumă şi riscul opţiunilor de investiţii pe care le faci. Acesta îţi aparţine B URSA

în totalitate. Eşti total singur când iei decizia de a intra sau ieşi din cursa pariurilor. Firma de intermediere oferă doar acces la platforma de tranzacţionare. Cel care apasă pe butoane, la propriu, de la computerul său, este însă clientul. Cât de mare este efortul pe care îl presupun investiţiile în cursul valutar? Trebuie să intuieşti exact cât va fi cotaţia euro/leu, de exemplu, pentru a ieşi în câştig? Potrivit lui Iulian Rizea, branch manager Deltastock AD sucursala Bucureşti, nu este nevoie de estimări atât de precise, fiind suficient să prevezi evoluţia perechii valutare, adică dacă aceasta va scădea sau va creşte. publicat de


5

Ce trebuie ştiut pentru a intui evoluţia unei anumite perechi valutare Investitorul trebuie să fie informat despre evenimentele macroeconomice care ar putea influenţa evoluţia valutelor. De exemplu, dacă investitorul anticipează că o anumită bancă centrală va creşte dobânda cheie, atunci înseamnă că randamentele oferite pentru moneda ţării respective vor creşte, ceea ce poate determina investitorii să cumpere valuta respectivă. Prin urmare, moneda ar putea să se întărească.

Un exemplu concret În primul trimestru au avut de câştigat cei care au prevăzut că leul îşi va continua întărirea faţă de euro (iniţiată anul trecut), datorită îmbunătăţirii climatului politic şi reluării acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). „Pe de altă parte, ca urmare a situaţiei complicate din Grecia, moneda unică europeană a avut foarte mult de suferit. Câştigător în această situaţie a fost dolarul american“, a comentat Iulian Rizea.

Evoluţia principalelor perechi de valute în primul trimestru al acestui an EUR/USD

-7,17

EUR/JPY

-6,67

GBP/USD

-6,30

USD/CHF

+3,27

USD/JPY

+0,94

EUR/GBP

+0,94

2010 până pe 24 martie cu 11,19%. Dintre perechile mai tranzacţionate, EUR/MXN a scăzut în aceeaşi perioadă cu 10,08%, iar EUR/CAD (euro-dolar canadian) cu 8,97%“, a declarat Cazacu.

De câţi bani este nevoie până la urmă pentru a face o investiţie? Iulian Rizea spune că 100 de euro este o sumă cu care cel mult se poate testa piaţa, nu şi realiza câştiguri prea mari. O investiţie cât de cât „serioasă“ începe de la 1.000-3.000 de euro.

Cum se tranzacţionează? Pieţele valutare utilizează tranzacţionarea „în marjă“. Ce înseamnă aceasta? Tranzacţiile pe pieţe valutare se fac în loturi care pot fi destul de mari, de 10.000-100.000 de euro. Ca să tranzacţioneze „în marjă“ un lot de 100.000 euro, un investitor care are disponibili pentru tranzacţie 1.000 de euro va fi completat cu 99.000 de euro, suma asigurată de broker, ca parte din serviciile oferite clientului. Să presupunem că investitorul mizează pe aprecierea leului. Asta înseamnă că va schimba suma în lei cât timp cursul leu/euro este destul de ridicat, să zicem 4,09 lei/ euro, şi va vinde leii pentru euro când moneda naţională s-a întărit pâna la, să zicem, 4,06 lei/euro. Astfel, pentru fiecare euro investit va câştiga 0,03 lei. Mai precis, prin investirea a 100.000 de euro realizează un câştig de 100.000 x 0,03 lei, adică 3.000 de lei, adică aproape îşi dublează întreaga sumă investită (1000 de euro = 4.000 de lei).

Cele mai mari variaţii, şi deci câştiguri sau pierderi în rândul jucătorilor, nu s-au obţinut însă pe perechile formate din valutele ţărilor dezvoltate, ci pe cele ale pieţelor emergente, spune Claudiu Cazacu, analist pieţe financiare la X-Trade Brokers Romania. „Incluzând perechile valutare exotice, GBP/MXN (lira sterlină - peso mexican) a scăzut de la 1 ianuarie publicat de

B URSA


6

Există însă riscul ca piaţa să evolueze contrar faţă de ce a prevăzut investitorul, iar câştigul de 3.000 de lei se va transforma în pierdere. Tocmai de aceea, pe lângă banii investiţi, clientul trebuie să aibă într-un cont, depusă sub formă de garanţie, o sumă care este de regulă de 5-10 ori mai mare decât plasamentul pe care îl face. Astfel, brokerii care ajută clienţii să tranzacţioneze în marjă se vor asigura că, dacă au un client care pierde mult, vor avea de unde să-şi recupereze banii. Câştigul companiei de brokeraj este asigurat de mici diferenţe între cursul oferit clientului şi cursul la care tranzacţionează ea pe piaţa valutară. Pentru exemplul de mai sus, marja utilizată este de 1%, ea reprezentând raportul dintre suma investită de client şi totalul sumei investite. La Deltastock, majoritatea trazacţiilor se fac în marjă, cel mai adesea cu un procent de 1%. X-Trade Brokers operează doar tranzacţii în marjă, a afirmat Claudiu Cazacu. Cele mai multe dintre tranzacţiile investitorilor au scadenţe scurte, fiind de regulă operaţiuni overnight.

În cât timp „creşte“ un investitor? „În câteva luni, un investitor se poate pune la curent cu evenimentele care trebuie urmărite pentru a face tranzacţii, iar în circa 6 luni - un an se capată suficientă experienţă. Însă investitorul trebuie să fie capabil să se disciplineze, deci să nu ia decizii pripite“, a afirmat Iulian Rizea. Reprezentantul Deltastock a adăugat că investitorii cei mai buni pot avea zile în care reuşesc de multe ori să îşi dubleze suma investită. De asemenea, ei pot obţine un câştig săptămânal de circa 5% pentru plasamente, ceea ce înseamnă că, ipotetic, ei şi-ar putea mutiplica de câteva ori investiţia într-un an. Câţi investitori buni sunt în portofoliile brokerilor? Rizea spune că mai mult de jumătate din investitori pierd, alţii se menţin pe linia de plutire, în timp ce un procent destul de mic face câştiguri consistente. Cum vor evolua pieţele valutare până la sfârşitul anului? Atât Iulian Rizea de la Deltastock, cât şi Claudiu Cazacu de la X-Trade Brokers consideră că acestea vor fi foarte volatile, ceea ce înseamnă că vor oferi destule oportunităţi de câştig. 

Indiciile că o monedă are şanse de apreciere ■ Banca centrală din ţara unde circulă moneda intenţionează să majoreze dobânda-cheie; ■ Produsul intern brut (PIB) al ţării are un trend ascendent; ■ Consumul este în creştere; ■ Deficitele (bugetar, comercial, de cont curent) se află în scădere. B URSA

publicat de


7

publicat de


8

PIAŢA ROMÂNEASCĂ DE CAPITAL: rulaje mai mari, profituri mai mici

Adrian Negrescu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a crescut cu aproape 30% în primele trei luni ale anului, înregistrând a treia performanţă într-un clasament care include 81 de state, după pieţele de capital din Ucraina şi Estonia, potrivit datelor companiei britanice de cercetare Bespoke Investment Group. Cu toate acestea, Bursa de Valori Bucureşti se aşteaptă la rezultate mai slabe în 2010 faţă de anul trecut. Potrivit proiectului de buget, operatorul de piaţă estimează un profit brut de 5,7 milioane de lei, cu 40% mai mic, şi un rulaj zilnic de 6,5 milioane de euro. Locul trei într-un clasament privind evoluţia pieţelor Din cele 81 de ţări analizate de compania Bespoke, doar 12 au scăzut în 2010, cel mai mare declin, de 31,4%, fiind înregistrat de bursa din Bermude. Pieţele din Ucraina şi Estonia au avansat cu 58,87%, respectiv 41,36%, în perioada ianuarie-martie, scrie Mediafax. B URSA

În Europa Centrală şi de Est, bursa din Ungaria a crescut cu 17,26%, piaţa din Letonia cu 16,91%, iar cea din Cehia cu 9,44%. Rusia a avut cea mai bună evoluţie din rândul marilor economii emergente, cu o creştere de 11,38%, urmată de Brazilia – 3,61% şi India – 1,3%. Piaţa de capital chineză a coborât cu 3,96%. Cu o creştere de 5,27% de la începutul anului, SUA se situează sub media celor 81 de state, de 6,94%. Dintre ţările membre G7, Japonia a consemnat cea mai mare creştere, de 6,62%, urmată de Marea Britanie – 6,13%, SUA, Germania – 4,67%, Canada – 3,14%, Franţa – 2,49% şi Italia, în declin cu 0,18%.

Conducerea BVB estimează un profit brut de 5,7 milioane de lei în 2010 Conducerea Bursei de Valori Bucureşti estimează că va realiza în acest an venituri de aproape 21 de milioane de lei, publicat de


9

cu 12% mai mici faţă de cele realizate anul trecut. Ponderea cea mai mare în venituri, peste 60%, o vor avea sumele încasate din comisioanele de tranzacţionare, estimate la 12,6 milioane de lei. Din dobânzile bancare, bursa se aşteaptă să câştige aproape 4 milioane de lei, echivalentul a 27% din buget. BVB estimează că-şi va menţine lichidităţi de aproape 15 milioane de euro. Cheltuielile operatorului de piaţă sunt estimate să crească uşor, la aproape 15 milioane de lei, în condiţiile în care Bursa vrea să investească mai mult în marketing şi publicitate. În acest sens, BVB vrea să realizeze 3 road-showuri naţionale şi unul internaţional pentru a atrage noi emitenţi. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli, care va fi prezentat acţionarilor la finele lunii aprilie, profitul brut al operatorului de piaţă va fi de 5,7 milioane de lei, cu 40% mai mic faţă de cel din 2009. Bursa de Valori Bucureşti şi-a bugetat investiţii de peste 7 milioane de euro, care includ şi achiziţia unui nou sediu.

BVB are un capital de 76,7 milioane lei, divizat în 7,6 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei. La preţul cerut de firma de brokeraj, valoarea de piaţă a BVB ar fi de 345,3 milioane lei.

Proprietarul HTI Valori Mobiliare a ajuns cel mai mare acţionar al BVB Daniel Ţepeş, acţionarul majoritar al firmei de brokeraj HTI Valori Mobiliare şi membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a devenit luna aceasta cel mai mare acţionar al bursei, majorându-şi participaţia la 4,53% din capital. Înainte de AGA din februarie de la BVB, când acţionarii şi-au ales noul Consiliu de Administraţie, Ţepeş deţinea indirect 3,47% din acţiunile BVB, prin firma sa de brokeraj şi în nume propriu, potrivit Mediafax. În prezent, HTI Valori Mobiliare nu mai apare în structura acţionarilor de la Bursă. Pe locul secund în topul celor mai mari acţionari BVB se regăseşte Mircea-Nicolae Musgociu, om de afaceri din Târgu-Mureş, care deţine 4,34% din titluri. Mircea Musgociu, 46 de ani, supranumit „creatorul imperiului cauciucului“, controlează firma Sedcom Librării Mureş. El deţinea în 2008 şi circa 5% din fondul închis STK Emergent, listat la Bursă. 

Oricine poate cumpăra acţiuni BVB La BVB se derulează cinci oferte de vânzare a acţiunilor Bursei, la preţuri cuprinse între 45 şi 50 lei. De asemenea, pe partea de cumpărare sunt lansate patru oferte, la preţuri cuprinse între 26 lei şi 45 lei pe titlu. Firma de brokeraj Intercapital Invest a câştigat în aprilie licitaţia pentru intermedierea listării BVB pe piaţa de la Bucureşti. Anterior, conducerea BVB a stabilit că listarea acţiunilor proprii să fie realizată în termen de 90 de zile de la atribuirea contractului de intermediere. Începând din luna noiembrie a anului trecut, acţiunile BVB se pot tranzacţiona fără dreptul de preempţiune al celorlalţi acţionari ai operatorului de piaţă, astfel că orice persoană poate cumpăra titluri emise de Bursă. publicat de

B URSA


10

CUM SĂ JONGLEZI CU BANII DE PE CARDUL DE CREDIT, ca să câştigi încă jumătate de salariu pe an

Raluca Florescu Folosind deştept un card de credit şi utilizând la maxim facilităţile pe care băncile le oferă în prezent, poţi câştiga anual încă o jumătate de salariu, conform ofertelor pe care băncile le pun acum la dispoziţie. Regula de utilizare a banilor ar putea suna astfel: pune la lucru sumele câştigate lunar (investindu-le), iar de cheltuit, cheltuieşte de pe cardul de credit, cu condiţia să rambursezi sumele folosite în perioada de graţie, pentru a nu plăti dobândă.

cheltuite lunar de pe card. Ca să poată beneficia de cât mai multe dintre facilităţile cardului, clientul trebuie să se orienteze spre un card care are în reţeaua de parteneri magazine la care el apelează frecvent.

Urmăreşte bonusurile oferite de bănci

Pentru cardurile de credit, băncile au încheiat parteneriate cu supermarketuri, unităţi fast-food, magazine de IT&C, magazine de îmbrăcăminte, hoteluri, farmacii, firme de turism, deci cu furnizori de produse care răspund nevoilor de zi cu zi.

La rândul lor, unii finanţatori pun la dispoziţie facilităţi pe cardurile de credit, sub formă de bonusuri pentru cumpărăturile efectuate. Două produse care au această ofertă inclusă sunt Bonus Card de la Garanti Bank sau Punct Card de la BRD. Bonusurile pot fi folosite la achiziţii în magazine, obţinându-se astfel reduceri la cumpărături.

Urmărind promoţiile care există la comercianţii parteneri, sub formă de bonusuri sau de reduceri, posesorul cardului poate economisi 2-3% sau chiar mai mult din sumele

Sunt de asemenea carduri care înapoiază clientului un anumit procent din suma cheltuită. De exemplu, Cardul

Alege cardul de credit potrivit

F INANTE– B ANCI

publicat de


11

Deştept de la Banca Românească şi cardul RBS Visa de la Royal Bank of Scotland dau înapoi clienţilor până la 2% din cheltuieli, în funcţie de suma cheltuită lunar de pe card. Dacă, să presupunem, clientul ar cheltui lunar jumătate din salariu plătind cu cardul, ar reuşi să economisească pe an între 3 şi 12% dintr-un salariu, doar din beneficiul de 2% oferit de bănci.

Investeşte câştigul lunar Cât timp foloseşti cardul de credit ca principal mijloc de plată, „pune la lucru“ câştigul lunar, fie că e vorba de bani încasaţi cash sau pe card. Depune venitul lunar (mai puţin sumele de care ai nevoie pentru plăţile cash) într-un depozit la termen cu scadenţă mică. Să presupunem că dobânda depozitului este de circa 8-9% pe an, la lei. Anual, posesorul cardului va câştiga între 8 şi 40% dintr-un salariu doar din dobânzile din depozit, în funcţie de perioadă şi de suma pe care o păstrează în cont. În decursul lunii, clientul va

publicat de

cheltui bani doar de pe cardul de credit pe care îl deţine, urmând ca până la încheierea perioadei de graţie a cardului de credit să transfere înapoi banii din depozit pe acest card, aşa încât să achite toate sumele utilizate. Ca banii să poată fi menţinuţi cât mai mult în depozit, înainte de a fi transferaţi înapoi pe cel de credit, este bine ca acest card să aibă o perioadă de graţie cât mai mare. De regulă, aceasta variază între 40 şi 60 de zile. Cumulând sumele strânse din dobânzi şi pe cele acumulate din reducerile de pe cardurile de credit, clientul poate câştiga anual circa 50% din veniturile sale lunare. Dacă se foloseşte din plin de promoţiile băncilor şi comercianţilor, beneficiile pot fi însă mult mai mari. Costul anual de administrare al unui card de debit şi al unuia de credit este de circa 50 de lei anual, dar suma poate urca în funcţie de serviciile utilizate de client. Ca utilizator al cardului de credit, trebuie să înveţi să eviţi costurile penalizatoare ale produsului. Cardul de credit este conceput de bănci ca un instrument de plată. Băncile nu încurajează prin aceste produse retragerea de bani de la ATM, deci au fixat pentru aceste operaţiuni comisioane mari, care se învârt în jurul a 1% din suma utilizată, în cazul în care suma este retrasă de la un ATM din ţară, şi 3%, dacă retragerea de bani se face din străinătate. Totodată, pentru interogarea soldului, băncile percep comisioane de 1-2 lei. 

F INANTE– B ANCI


12

INCERTITUDINI PE PIAŢA IMOBILIARĂ Creşteri artificiale de preţ la apartamentele cu preţuri scăzute de criză

Cristina Mihai Începutul primăverii a adus o creştere neaşteptată a preţului mediu al locuinţelor vechi din Capitală, dar şi din alte oraşe mari, potrivit rapoartelor de monitorizare ale unora dintre cele mai importante site-uri de profil. Deşi reală statistic, potrivit analiştilor imobiliari, această creştere nu are nicio relevanţă. Creşterea statistică în luna martie nu este determinată de scumpiri ale apartamentelor deja scoase în vânzare, ci de noile oferte apărute pe piaţă - care intră intenţionat la preţuri mai mari pentru ca proprietarii să aibă de unde să mai scadă. Numărul ofertelor de pe piaţă a crescut în martie cu aproape 50%, faţă de februarie, conform unui raport al site-ului AnunturiParticulari.ro. „Este ca la piaţă“, explică Valentin Ilie, directorul executiv al agenţiei Coldwell Banker, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa de consultanţă imobiliară. „Nu există o creştere reală de preţ, ci o schimbare a balanţei de preţ ca urmare a ofertelor nou apărute. Astfel de oscilaţii lunare ale preţurilor medii (de +/–5%, chiar 10%) vor fi pe tot parcusul anului în funcţie de noile locuinţe scoase R eal E state

la vânzare. Este normal pe piaţa noastră“, a mai declarat Valentin Ilie. Directorul de la Coldwell Banker, ca şi reprezentanţii site-urilor Imobiliare.ro sau MagazinulDeCase.ro, mizează însă pe o stabilitate a preţurilor în acest an, chiar dacă aceste mici oscilaţii ale nivelului mediu de preţ vor rămane valabile în continuare. Reprezentanţii de la Anunturi Particulari.ro au interpretat creşterea preţurilor din martie ca un semn al stabilizării pieţei, după 2 ani în care s-au înregistrat deprecieri masive ale valorilor. „Cum vor fi preţurile luna viitoare nu poate nimeni să ştie, însă cu siguranţă nu vom mai asista nici la creşteri spectaculoase, dar nici la scăderi dramatice de preţuri“, se menţionează în raportul Anunturi Particulari.ro. Şi analiza portalului MagazinulDe Case.ro indică o stabilizare a preţurilor din Bucureşti la începutul anului, publicat de


13

în comparaţie cu sfârşitul lui 2009. Astfel, preţul de strigare pentru o garsonieră la sfârşitul anului 2009 era de 44.000 de euro, după care a scăzut la 42.000 de euro la începutul anului 2010, înregistrând o variaţie de doar –4,5%. În ceea ce priveşte nivelul cererii de locuinţe noi la început de an, analiştii spun că se vede o îmbunătăţire, dar cererea rămâne mult sub nivelul ofertei. „Începutul de an a fost foarte bun, clienţii sunt mai interesaţi să achiziţioneze locuinţe“, crede Valentin Ilie. Programul Prima Casă a determinat o revenire a cererii, chiar dacă nivelul tranzacţiilor încă nu este foarte mare. Totuşi, chiar dacă autoritaţile au modificat programul, astfel încât să atragă clienţi şi pentru locuinţele noi, agenţiile au probleme când vine vorba să aplice programul şi la aceste locuinţe. „Avem dificultăţi pentru că dezvoltatorii nu au scăzut foarte mult preţurile şi pentru că pe piaţă nu sunt proiecte noi care să intre în plafonul de 70.000 euro“, a mai precizat directorul de la Coldwell-Banker.

Dezvoltatorii vorbesc despre scumpiri, dar ieftinesc apartamentele În februarie, preţurile apartamentelor noi din Bucureşti şi majoritatea oraşelor au scăzut cu 2,2%, faţă de ianuarie. Apartamentele vechi din Capitală s-au ieftinit cu 1%. Ieftinirile calmează puţin spiritele, după ce unii dezvoltatori au vorbit de creşteri ale preţurilor în contextul majorării plafonului Prima Casă. Deoarece plafonul la Prima Casă nu s-a majorat pentru ce îşi doreau dezvoltatorii, adică pentru unităţi finalizate sau în construcţie, ci doar pentru locuinţe a căror construcţie încă nu a început, aceştia au fost nevoiţi să se replieze. Scăderile de preţ reliefează un grad de resemnare cu actualul context al pieţei. De altfel, analiştii imobiliari au declarat că, în ciuda interesului ridicat pentru achiziţiile de locuinţe, preţurile nu vor creşte în acest an, având în vedere faptul că stabilitatea economică este încă fragilă. publicat de

Preţul mediu al locuinţelor în marile oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov – a început să crească uşor în luna martie, după un declin consemnat până în februarie. Potrivit specialiştilor, pragul minim a fost depăşit deja. Locuinţe noi

1.500 euro/metru pătrat

Locuinţe vechi

1.241 euro/metru pătrat

Preţurile garsonierelor şi apartamentelor vechi din Bucureşti în 2010 Apartamentele cu 3 camere constituie singurul segment unde declinul preţului continuă. Preţul apartamentelor şi al garsonierelor are o tendinţă crescătoare, în ciuda creşterii cu 50% a ofertelor în luna martie comparativ cu luna anterioară. Tip locuinţă

februarie

martie

Garsonieră

42.303 euro

43.060 euro

Apartament cu 2 camere

66.395 euro

68.145 euro

Apartament cu 3 camere

94.228 euro

92.803 euro

Apartament cu 4 camere

+4%

Sursa: agenţiile imobiliare

R eal E state


14

în prezent, nu toate proprietăţile cu preţuri mici intră în această categorie. Pe site-urile imobiliare există zeci de oferte cu preţuri de circa 30.000 euro, pentru garsoniere la o calitate decentă, iar unele dintre ele sunt amplasate în zone bune. În zonele mai evitate de cumpărători, proprietarii grăbiţi sunt şi mai aprigi cu ieftinirile. Astfel, în zona Pieptănari o garsonieră de 16 mp costă 12.500 euro, pentru care, potrivit site-ului MagazinuldeCase.ro, proprietarul a scăzut preţul de la 30.000 euro, la cât a fost postat anunţul anterior. La 30.000 euro se găsesc în prezent şi garsoniere noi. Spre exemplu, pe imobiliare.ro sunt scoase la vânzare garsoniere noi, în zonele Vitan şi Berceni, la circa 30.000 euro plus TVA. Suprafeţele locuinţelor sunt de 20-25 mp. Unii proprietari din Ferentari îşi evaluează locuinţele ceva mai adaptat zonei, după ce criza le-a redus şansele de a vinde la preţurile iniţiale. Astfel, o garsonieră de 16 mp în această zonă este scoasă la vânzare pe Magazinul DeCase.ro la 15.000 euro, preţ scăzut de la 25.000 euro. Tot în această zonă, un apartament de 2 camere costă 27.000 euro, negociabil.

Cele mai ieftine locuinţe din Bucureşti Pe piaţa rezidenţială din Bucureşti au apărut locuinţe la preţuri care păreau imposibile acum 2 ani. Astfel, proprietarii care acum un an scoteau pe piaţă garsoniere de 15 mp în Ferentari la 30.000 sau chiar 40.000 euro, acum au lăsat la preţ chiar până la jumătate. Însă nu numai zonele considerate „de mâna a doua“ au su-ferit ieftiniri drastice. Pe site-urile de profil se găsesc garso-niere şi în zone centrale, cum ar fi Calea Victoriei, la preţuri cu totul surprinzătoare. Pe piaţă au existat întotdeauna locuinţe la preţuri mult sub media pieţei, însă de o calitate îndoielnică. Totuşi, R eal E state

Nici locuinţele din zone foarte bune, ale căror proprietari doresc să vândă cât mai repede, nu au preţuri cu mult mai mari. Astfel, o garsonieră într-o clădire veche din zona Victoriei este scoasă la vânzare la 35.000 euro. Suprafaţa locuinţei este de 32 mp utili şi 40 mp construiţi. De asemenea, pe strada Brezoianu, în zona Cişmigiu, o garsonieră de 20 mp dintr-o clădire din 1936, dar renovată în 2009, costă puţin sub 30.000 euro. Pe piaţă sunt scoase la preţuri mici şi proprietăţi mai ieşite din comun. Spre exemplu, pe un site de profil este scoasă la vânzare o garsonieră la 12.500 euro. Garsoniera este de fapt o mică gheretă din lemn, care poate fi transportată pe terenul dorit de cumpărător. publicat de


15

Apartamentele din zonele periferice ale oraşului şi-au redus la jumătate preţul doar în ultimul an Zona

Suprafaţă Preţ utilă fără TVA (mp) (euro)

Pieptănari

16

12.500

Ferentari

16

15.000

20-25

30.000

Brezoianu

20

30.000

Victoriei

32

35.000

Vitan/Berceni

Sursa: agenţiile imobiliare

Taxele notariale pentru tranzacţii imobiliare arată scăderi de preţuri de 30-40% pentru 2010 în Bucureşti Notarii actualizează o dată pe an expertizele privind valoarea de circulaţie a imobilelor, grilă care este comunicată direcţiilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Ghidul urmăreşte stabilirea valorilor orientative pentru proprietăţi imobiliare de tip rezidenţial, comercial şi industrial pentru uzul birourilor notariale, reprezentând un studiu al pieţei imobiliare locale, bazat pe analiza tranzacţiilor efectuate în anii anteriori şi pe anticiparea evoluţiei viitoare. Grila pentru 2010 după care notarii calculează taxele şi impozitele minime pentru tranzacţiile cu apartamente în Bucureşti a fost stabilită la valori mai mici cu 30-40%, ajustarea fiind urmarea scăderii pieţei imobiliare în 2009. Astfel, în zona 0 din Capitală, preţurile stabilite de notari pentru acest an pentru un apartament cu două camere pornesc de la 40.833 euro pe Calea 13 Septembrie sau Calea Moşilor şi ajung la 116.667 euro pe Bulevardul Unirii. Faţă de grila din 2009, nivelul preţurilor este cu 30% mai redus, potrivit ghidului valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2010, citat de Mediafax. publicat de

R eal E state


16

În această zonă sunt încadrate bulevardele Unirii, Corneliu Coposu, Mircea Vodă, o parte din Splaiul Independenţei, Piaţa Alba Iulia, unele blocuri din Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Ştirbei Vodă, Luterană, Matei Millo, Ion Câmpineanu. Pentru apartamentele cu două camere de pe Calea Victoriei, Ştirbei Vodă, Luterană, Piaţa Amzei, Bulevardul Magheru, preţurile de bază stabilite de notari sunt cu 40% mai reduse faţă de 2009, respectiv 61.250 euro faţă de 87.500 în 2009. În zona 1, preţurile au fost stabilite la 84.000 euro pentru apartamentele cu două camere confort 1 de pe Bd. Ferdinand – între Piaţa Pache Protopopescu până la şoseaua Mihai Bravu – Calea Călăraşilor, Matei Basarab. Comparativ cu 2009, nivelul din acest an este mai mic cu 23%. Zona 1 mai include printre altele pe bulevardele Burebista, Decebal, Mărăşesti, Barbu Văcărescu, Ferdinand, Ion Mihalache sau Calea Călăraşilor. De asemenea, în Bulevardul Tineretului, inclus tot în zona 1, un apartament de acelaşi tip are un preţ minim de 70.000 de euro, faţă de 90.909 euro în 2009, iar pe Calea Văcăreşti de 63.000 euro comparativ cu 81.818 euro. Cele mai reduse preţuri rămân în zona 2 din Capitală, unde se

R eal E state

află cartierele Aviaţiei, Băneasa, Titan, Crângaşi, Drumul Taberei, Rahova sau Colentina. Aici cele mai ridicate grile au fost stabilite pentru zona Băneasa (Aerogării, Ficusului, Neagoe Vodă, Belizarie, Elena Văcărescu) la 77.000 euro, în condiţiile în care în 2009 nivelul minim luat în calcul de notari era de 104.762 euro, ceea ce reprezintă o scădere de 26%. În cartierul Drumul Taberei preţurile sunt cuprinse între 56.000 euro şi 66.500 euro, iar faţă de anul trecut, scăderea este în medie de 26%. În Berceni, preţul de bază este de 52.000-56.000 euro, comparativ cu 71.000-76.000 euro în 2009, iar în cartierul Militari, de la maximul de 88.000 de euro stabilit în grila din 2009, notarii au scăzut preţul la 65.000 euro. În cartierul Rahova cel mai mic preţ a fost stabilit la 52.500 euro, comparativ cu 71.429 în 2009. 

publicat de


17

publicat de


18

„BMW E DE COCALARI, COCA-COLA

ÎMBOLNĂVEŞTE, MCDONALD’S ÎNGRAŞĂ“ Cum îşi apără marile branduri imaginea?

Valentin Gros Marile branduri suferă atacuri puternice la imagine, în mass-media sau în discuţii libere. Unele acuze conţin un sâmbure de adevăr, altele cad ca o piatră aruncată de la etaj, fără nicio legătură cu fabricarea, comercializarea sau promovarea produsului. „BMW-ul este maşina cocalarilor“, „produsele de la McDonald’s îngraşă“, „Coca-Cola provoacă hipertensiune“ sunt numai câteva clişee. Ce pot face marile companii ca să se apere?... „Să zicem că sunt un brand de maşină. Maşină scumpă. Maşina asta scumpă produce frecvent accidente în trafic - omoruri pe trecerea de pietoni în special - cauzate de şoferii care mă cumpără ca să-şi etaleze statusul. Întrebare: eu, ca brand, am vreo treabă cu situaţia asta? Mă preocupă şoferii care omoară pietoni cu maşini pe a căror capotă mă aflu eu, brandul?“ Acest text a fost publicat pe internet de Eliza Rogalski managing partner la Rogalski Grigoriu Public Relations - la câteva zile după incidentul de la Craiova, în care un şofer a bătut un pieton care traversa regulamentar şi ulterior pietonul a decedat. Şoferul conducea un BMW, dar marca nu apare în textul de mai sus. Eliza Rogalski are multă experienţă în PR şi ştie că subiectul este unul delicat. Fără să-şi aprindă paie în cap, a semnalat un fenomen interesant: BMW, marcă auto renumită M EDIA & M ARKETING

la nivel mondial, înseamnă nu numai o maşină bună, ci şi un element de prestigiu. Mulţi români cu bani şi-au cumpărat automobile realizate de producătorul german tocmai pentru a căpăta acest prestigiu. Alţi români, poate mai mulţi, dar cu mai puţini bani, au observat însă că la volanele BMW-urilor se află uneori tipi îmbrăcaţi strident, cu lanţuri groase la gât şi ghiuluri pe degete, care dau muzica tare şi se comportă agresiv în trafic. Şi de aici ştampila: „BMW este maşina cocalarilor, a oamenilor cu gusturi dubioase, care provoacă bătăi sau accidente şi apoi fug de la locul faptei.“ Cazul de la Craiova a completat, aşadar, un lung şir de evenimente în care a fost implicat celebrul brand. Acele evenimente nu au rămas fără urmări. Printre altele, HappyFish.ro a publicat un clip cu mesaj social, reproducând nefericita întâmplare din Bănie. Maşina care apare în clip este chiar un BMW. Aceşti nemţi cu maşinile lor elegante au o problemă de imagine în România, spun specialiştii. Evident, nu e vina firmei că personaje dubioase îi preferă marca. publicat de


19

„Pentru BMW, problema nu este nici direcţia, nici motorizarea, nici designul, nici fiabilitatea, ci faptul că într-o ţară nici prea mare, nici prea mică din cele peste probabil aproape 200 ale globului unde marca este prezentă, personaje necivilizate şi mai puţin educate, dar foarte vizibile, se află printre utilizatori“, a declarat Crenguţa Roşu, managing partner DC Communication. „La nivel local, este probabil să se fi creat precepţia că marca este adesea utilizată de aceste personaje de condiţie îndoielnică. Este totuşi expresia unor cazuri, într-adevăr vizibile, dar punctuale. Reacţia este emoţională şi nu factuală. De altfel, dacă ne uităm în istorie, înainte au fost Merţanul, Audi, Jeep-ul şi probabil că se pregăteşte Bentley“, a mai spus Roşu.

„Campaniile noastre de imagine nu sunt o reacţie la problema semnalată, dar contribuie la prevenirea acesteia.“ Alexandru Şeremet, BMW Group Romania Dar ce ar trebui să facă grupurile auto, să lanseze o campanie de refacere a imaginii şifonate sau să evite subiectul, pentru a nu face scandalul şi mai mare? „Problema poate să apară atunci când BMW este asociat, la nivel de percepţie, exclusiv cu un anumit grup de clienţi. Aceasta poate îndepărta alte grupuri ţintă, care nu se regăsesc în aceeaşi categorie“, a declarat Alexandru Şeremet, Corporate Communication Manager la BMW Group România. El spune însă că afirmaţii de genul „în România, multe persoane de condiţie mai puţin bună şi-au cumpărat BMW tocmai pentru a face impresie“ nu au o bază statistică reală şi subliniază că „intelectuali de marcă au ales să cumpere BMW; printre exemplele de notorietate se numără Gabriel Liiceanu“. publicat de

Statutul mărcii este confirmat şi de studii independente precum cel realizat de revista BIZ împreună cu compania Synovate, care plasează BMW pe primul loc în ceea ce priveşte popularitatea, încrederea, prestigiul, inovaţia şi optimismul, a precizat Şeremet. BMW îşi construieşte imaginea în România printr-un procedeu utilizat şi la scară mondială: prin parteneriate cu celebrităţi. Dealerul mărcii, Automobile Bavaria, a reuşit să îşi apropie nume cu rezonanţă, precum Regele Mihai I, Ilie Năstase sau Gheorghe Hagi. De asemenea, Marcel Iureş îşi împrumută vocea pentru toate spoturile de televiziune BMW din România, cunoscutul actor alăturânduse celorlalţi artişti care au colaborat cu brandul - printre aceştia figurând nume ca Roy Lichtenstein, Andy Warhol, Jenny Holzer sau Frank Stella.

„Chiar şi cel mai absurd zvon poate provoca o criză de imagine.“ Răzvan Durlan, First Line Unii PR-işti recomandă o abordare cât mai tranşantă. „În cazul crizelor de imagine sunt de părere că trebuie acţionat imediat. E bine să fii primul care comunică“, a afirmat Răzvan Durlan, PR Advocate la First Line Company. „A tăcea reprezintă, din punctul meu de vedere, un dezavantaj şi în niciun caz o abordare sănătoasă. Până una-alta, tu trebuie să răspunzi interesului publicului, cel care în momentul declanşării crizei devine pe loc ştirbit de încredere. În momentul acela, el suferă o daună care trebuie reparată, iar acest lucru se poate face prin anumite mijloace, aşa cum se procedează şi în cazul maşinilor“, a adăugat Durlan. Mari grupuri ca McDonald’s şi Coca-Cola sunt atacate direct la produs. Lumea nu spune: „Coca-Cola este băutura celor cu gusturi îndoielnice“ sau „numai piţipoancele mănâncă la McDonald’s“, dar în presă - şi nu numai - auzim de multe ori că produsele acestor multinaţionale dăunează sănătăţii, pentru că provoacă obezitate, hipertensiune, diabet etc. DailyBusiness.ro a adresat companiilor McDonald’s şi Coca-Cola întrebări referitoare la modul cum îşi protejează imaginea faţă de asemenea atacuri. Mugurel Rădulescu, director de comunicare la Coca-Cola Hellenic Romania, a declarat: „Coca-Cola derulează de 50 de ani politici un marketing responsabil, prin care promovează un stil de viaţă sănătos şi nu încurajează consumul în exces“. Reprezentanţii McDonald’s nu au făcut comentarii. M EDIA & M ARKETING


20

caracter general, fiindcă nimeni nu poate să anticipeze absolut tot ce ar putea să apară. Atunci când apare o situaţie nedorită, lucrurile sunt foarte simple: se acţionează conform planului, la care se adaugă reacţii gândite pe moment“, a menţionat Durlan. „Mă preocupă şoferii care omoară pietoni cu maşini pe a căror capotă mă aflu eu, brandul?“ Eliza Rogalski, Rogalski Grigoriu Un exemplu de răspuns rapid a apărut pe site-ul DailyBusiness.ro. Producătorul de materiale de construcţii Lindab a fost acuzat de un comentator că, după ce a fuzionat prin absorbţie cu Rova România, a dezavantajat angajaţii şi partenerii de afaceri ai acestei companii. Conducerea Lindab a dat imediat replica.

„Neplăcut şi nu prea util este să taci fără să fi făcut o analiză, fără să îţi fi asumat întregul demers.“ Crenguţa Roşu, DC Communication La lovituri directe, reacţii indirecte. Unele dintre aceste mari companii, în loc să se certe cu atacatorii, îşi modifică oferta, distribuind şi promovând noi produse. „McDonald’s, având un impact mare şi serios în privinţa percepţiei, are deja - la nivel global - preocupări în sensul diminuării asocierilor negative privind nutriţia“, a spus Crenguţa Roşu de la DC Communication. „Dacă ne uităm la ce s-a făcut la ei în ultimii ani, vedem: introducerea tabelelor de calorii, apoi a salatelor şi a fructelor proaspete în oferta pentru consumatori, apoi campanii globale de informare pe aceste teme chiar în propriile restaurante. Sunt doar câteva din deciziile strategice care susţin preocuparea companiei de a oferi hrană potrivită din perspectiva nutriţiei“, a precizat Crenguţa Roşu. Ce trebuie făcut pentru a preîntâmpina o criză de imagine? Managementul va acţiona după principiul „văzând şi facând“ sau trebuie să aibă un plan pregătit din timp? „Chiar şi cel mai absurd zvon poate provoca o criză de imagine de proporţii“, a declarat Răzvan Durlan, de la First Line. „Marile companii au datoria, dacă nu chiar obligaţia, să aibă un plan de gestionare a crizelor. Unul cu M EDIA & M ARKETING

„Vă asigurăm că vom respecta întocmai legea în vigoare, contractul colectiv de muncă şi contractele de muncă individuale în ceea ce priveşte colegii disponibilizaţi de la Sibiu. În ceea ce priveşte clienţii (distribuitori, constructori, montatori, beneficiari finali), condiţiile contractuale vor rămâne neschimbate“, se arată în reacţia companiei, publicată sub formă de comentariu la articol. Crenguţa Roşu a schiţat un set de măsuri pentru gestionarea unei crize de imagine. Prima etapă ar fi o analiză de impact, urmată de verificarea acesteia cu obiectivele definite ale companiei. Apoi, managementul va stabili punctele sensibile şi va adopta unele decizii, cum ar fi lansări de noi produse, schimbări în produse, poziţionări, modificări de preţ. Ulterior vor fi comunicate toate aceste acţiuni, care susţin punctul de apărare al companiei. Iar campania de imagine nu se opreşte aici, pentru că efectele măsurilor trebuie verificate şi ajustate, iar la nevoie „traseul acţiune-comunicare“ va fi reluat, până la obţinerea schimbării de percepţie.  publicat de


21

publicat de


22

ŞOC PE PIAŢA AUTO: Cum ar fi un Mercedes un pic mai scump decât Loganul?

Adrian Negrescu Nemţii de la Daimler şi francezii de la RenaultNissan au ajuns recent la un acord privind dezvoltarea unui parteneriat pe piaţa auto. Alianţa lor ar putea aduce o ofertă şoc în industria auto - primul automobilul Mercedes de clasă mică şi ceva mai ieftin, menit să contracareze ofertele rivalilor - şi ar putea marca intrarea Daimler pe piaţa low-cost. Renault-Nissan şi Daimler vor lucra în comun, printre altele, pentru dezvoltarea noilor generaţii de maşini Renault Twingo şi Smart FortTwo, conform unui comunicat oficial al celor două companii. Acordul vizează şi colaborarea pe segmentul motoarelor ce vor fi folosite pe noua gamă Twingo şi adaptate pe viitoarele modele premium Mercedes. Cine s-ar fi gândit acum câţiva ani că Mercedes, simbolul calităţii şi luxului în industria germană, ar putea ajunge să concureze cu Kia, Dacia sau Geely? Şi cine şi-ar fi închipuit că nemţii vor colabora cu francezii pentru construcţia de automobile, având în vedere superioritatea pe care germanii o declarau (din multe puncte de Auto

vedere, pe bună dreptate), în privinţa calităţii şi fiabilităţii modelelor „made in Germany“? Criza a spulberat însă toate clasamentele şi percepţiile din piaţa auto. Renault a dat lovitura cu Loganul şi anticipează un nou succes cu modelul Duster, cel mai ieftin SUV din lume, potrivit World Records Academy. Sud-coreenii de la Kia au invadat piaţa cu C’eed-ul, indienii de la Tata Motors au preluat Jaguar şi l-au readus pe profit, iar chinezii de la Geely au cumpărat Volvo de la Ford şi pregătesc acum lansarea unui rival pentru Logan, cu tehnologie Volvo! Pe de altă parte, marele Toyota, în trecut liderul de necontestat al calităţii din industria auto, a ajuns în situaţia de a chema în service milioane de maşini pentru defecte de fabricaţie şi de a plăti, din această cauză, cea mai mare amendă din istoria industriei auto, de 16,4 milioane de dolari. publicat de


23

Renault-Nissan şi Daimler vor dezvolta în comun Renault Twingo şi Smart ForTwo Noul parteneriat dintre RenaultNissan şi Daimler va fi condus de un comitet strategic prezidat de directorul general al alianţei Renault-Nissan, Carlos Ghosn, şi de şeful Daimler, Dieter Zetsche. Renault-Nissan şi Daimler vor lucra în comun pentru dezvoltarea noilor generaţii de maşini Renault Twingo şi Smart FortTwo. Parteneriatul include, printre altele, folosirea motoarelor diesel şi transmisiei Renault-Nissan pentru Mercedes-Benz Vito. Pe de altă parte, acordul prevede susţinerea în comun a vânzărilor şi schimbul unor pachete de 3,1% din acţiuni. Presa internaţională afirmă că, urmare a acestui acord, Daimler va profita de pe urma experienţei Renault pe segmentul automobilelor mici, în timp ce Renault şi Nissan vor putea utiliza expertiza Daimler în domeniul motoarelor. Experţii spun că, urmare a acestui acord, Daimler şi Renault-Nissan vor avea capacitatea de a concura cu cei mai mari constructori auto din lume, Toyota şi Volkswagen. Vânzările cumulate ale celor trei constructori aliaţi s-au ridicat anul trecut la 6,7 milioane de automobile. Toyota a vândut aproape şapte milioane, iar Volkswagen 6,3 milioane de automobile.

deţin o cotă de numai 6%. Pe de altă parte, o colaborare cu Mercedes, dincolo de câştigurile financiare, ar contribui în mod pozitiv la creşterea prestigiului mărcii. Pentru nemţi, afacerea pare a fi chiar mai importantă. Izolată într-un adevărat turn de fildeş, cu o gamă de modele scumpe, neadaptată noilor realităţi din piaţa auto mondială, compania Daimler caută soluţii - după ce a eşuat în tentativa de a colabora cu Mitsubishi şi Hyundai şi după mariajul eşuat cu Chrysler. „Aveau nevoie de o soluţie, iar colaborarea cu Renault le vine ca o mănuşă. Renault are un cost de fabricaţie mult mai redus şi ştie cum să construiască modele de clasa mică“ – Daniel Costea, analist auto

Renault, Nissan şi Daimler vizează economii de miliarde de euro prin finanţarea comună Alianţa Renault, Nissan şi Daimler se aşteaptă să economisească „miliarde de euro“ prin contribuţia comună la costurile de dezvoltare, au declarat surse apropiate negocierilor dintre cei trei constructori auto, citate de Bloomberg. Acordul dintre cei trei constructori auto i-ar putea ajuta să economisească bani prin dezvoltarea de tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de carburant, precum şi a unor modele noi pentru pieţele emergente cum sunt China şi India. Înţelegerea vine după ce Volkswagen şi Suzuki sau Fiat şi Chrysler au încheiat acorduri similare. Renault, al doilea mare producător auto din Franţa, a cumpărat în 1999 o participaţie la Nissan care îi conferă controlul asupra producătorului auto nipon.

O alianţă cu avantaj pentru ambii jucători Într-o piaţă auto în care vânzările au ajuns să depindă, în mare parte, de programele de tip Rabla, marii jucători caută să se reinventeze, iar alianţa Renault-Nissan-Daimler este văzută de analiştii auto ca una dintre soluţiile anti-criză. Pentru francezi, o colaborare cu nemţii de la Daimler le-ar putea aduce, în primul rând, un acces mai bun pe piaţa germană, unde publicat de

Auto


24

Concurenţa – mult mai conectată la noua realitate VW a lansat noul Polo şi pregăteşte lansarea Up şi a unui model low-cost cu Suzuki, Audi abia a lansat A1, BMW propune viitorul City, Ford pregăteşte deja noul B Max la Craiova, iar Fiat lucrează la turaţie maximă la lansarea noii game de automobile Chrysler de clasă mică. În plus, indienii de la Tata şi chinezii de la Geely nu mai pot fi ignoraţi. Au intrat în liga mare, odată cu achiziţia Jaguar şi Volvo, iar acum vor să invadeze piaţa mondială cu noi modele, spun ei, ieftine şi fiabile. „Pe o piaţă în care noul trend este dat de maşinile mici, de soluţiile cât mai ieftine şi mai ecologice, Mercedes era prins descoperit“, spune analistul auto Daniel Costea. Vestitul Smart, un gadget de lux în industria auto, s-a transformat dintr-un model la modă într-un adevărat dezastru financiar. „Pentru nemţi, parteneriatul este absolut vital. Dacă nu reuşesc să facă rost rapid de tehnologie ieftină, vor avea mari probleme“, spune analistul Răzvan Marinescu, de la Auto Showroom. „Acţionarii arabi, care şi-au crescut anul trecut participaţia, nu cred că vor mai accepta mult timp ca Mercedes să rămână doar un jucător pe piaţa premium. În vremuri de criză, trebuie să gândeşti simplu. Vrea lumea maşini mici şi ieftine, de ce să nu le oferim noi (Daimler - n.r.), mai cu seamă că avem avantajul calităţii mărcii?“, adaugă Marinescu.

Auto

Analiştii estimează că Mercedes îşi va extinde gama în următorii 2-3 ani cu 1-2 modele de clasă mică, având elemente de tehnologie Renault. Ei nu exclud nici varianta ca Mercedes să propună şi un model low-cost. „În momentul de faţă, totul este posibil. Dacă criza se va dovedi sub formă de W, Mercedes va fi nevoită să îşi adapteze ofertele. Vor reduce costurile la minim şi vor încerca să producă mai ieftin. Cert este că noul trend din piaţa auto, confirmat la Geneva, vizează modelele de clasă mică, ieftine şi cu propulsie eco“, a mai spus analistul.

Nemţii vor rezultate încă din primul semestru 2010 Dincolo de speculaţiile legate de viitoarele modele, cert este că nemţii au intrat în criză de timp. Dovada este declaraţia directorului general al constructorului auto german, Dieter Zetsche, care a declarat recent că mizează pe realizarea unei cooperări cu Renault pe anumite modele încă din primul semestru. Potrivit Wall Street Journal, cooperarea lor ar putea să aducă economii de ordinul miliardelor de euro pentru cei doi giganţi din industria auto.

publicat de


25

Nemţii sunt optimişti, considerând că recesiunea economică va fi depăşită şi că vânzările modelelor premium vor reveni la nivelul din trecut. Joachim Schmidt, directorul de vânzări Mercedes-Benz, a declarat marţi pe 4wheelsnews.com că se aşteaptă ca vânzările din primul trimestru să marcheze o creştere de peste 10% la nivel mondial. Vânzările în urcare s-ar putea datora cererii din Statele Unite pentru modelele clasa E şi S. Potrivit jurnaliştilor, livrările Mercedes au crescut în SUA cu 26% în luna martie. Pe piaţa germană, însă, managerul de la Mercedes estimează că vânzările vor rămâne la nivelul de anul trecut, când au scăzut cu 14% faţă de 2008.

„Colaborarea între Renault şi Daimler este extrem de deplasată“ Un acţionar important al producătorului suedez de camioane Volvo consideră colaborarea între Renault şi Daimler „extrem de deplasată“. Pentru Volvo, Renault este cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 20,5%, în timp ce Daimler este cel mai mare concurent. publicat de

Alianţa va duce la un conflict de interese, a afirmat Christer Gardell, conducătorul fondului de investiţii Cevian, al treilea mare acţionar al Volvo, cu 5,3% din drepturile de vot, potrivit agenţiei AFP, citată de Mediafax. „Cred că este foarte important ca Renault să aleagă între Volvo şi Daimler“, primii doi mari producători de camioane la nivel mondial, a precizat Gardell, adăugând că grupul francez nu poate rămâne în ambele tabere. Gardell a mai spus că „Daimler este cel mai feroce concurent al Volvo pe piaţa camioanelor“, el considerând ca există un conflict de interese prin prezenţa reprezentanţilor Renault în consiliul de administraţie al Volvo. Purtătorul de cuvânt al Volvo, Kina Willeke, a subliniat că în acest stadiu acordul între Renault, Nissan şi Daimler nu reprezintă o problemă şi fiecare membru din consiliul de administraţie al Volvo se gândeşte în primul rând la interesul acestei companii. Gardell crede însă că Renault ar trebui să îşi retragă reprezentanţii din consiliul de administraţie al companiei suedeze şi a arătat ca mulţi dintre acţionarii Volvo sunt îngrijoraţi în privinţa problemei confidenţialităţii. „Consider că este deplasat ca Renault să rămană în consiliu, unde are acces la toate planurile strategice şi financiare ale Volvo, şi în acelaşi timp să construiască o relaţie cu Daimler“. În urma acordului făcut la începutul lui aprilie, Daimler va prelua participaţii de câte 3,1% la Nissan şi Renault. La rândul lor, Nissan şi Renault vor deţine fiecare câte 1,55% din acţiunile grupului german. Totodată, participaţia Renault la Nissan se va reduce de la 44,3% la 43,2%.  Auto


26

MANAGER GOOGLE PE REGIUNE: „România este o ţară superbă. Dacă ar fi bine promovată online, ar intra şi pe harta turismului.“

Alex Goagă România a reuşit „performanţa“ de a fi ultima ţară în UE în ceea ce priveşte numărul de cetăţeni străini veniţi în vizită în 2009. Internetul devine crucial pentru creşterea turismului românesc. „Vestea proastă este că România pierde vizibilitate pe internet. Vestea bună este că Google va pune la dispoziţie instrumentele necesare îndreptării acestei situaţii“, susţine Steffen Ehrhardt, şef regional al Google Inc. Gigantul Google devine din ce în ce mai interesat de România, deoarece a ajuns „la punctul la care ar trebui deja să avem o prezenţă locală (în România n.r.). Consider că ar trebui să ne grăbim şi în urmă cu doar două săptămâni am discutat cu superiorii mei pe această temă“, a adăugat Ehrhardt, specialist în promovare online şi manager de proiect pentru pieţe în expansiune al Google Inc. Compania americană Google Inc. a fost fondată în 1998 şi administrează cel mai mare motor de căutare online din lume. N EW M EDIA

Google ne învaţă cum să promovăm şi să vindem România pe internet Reprezentanţii companiei Google au susţinut în martie un seminar intitulat „Google şi turismul: Provocarea publicităţii şi vânzărilor în mediul online“, care a fost organizat la Palatul Parlamentului, în cadrul târgului de turism „Holiday Market“. În cadrul seminarului au fost dezbătute cele mai bune modalităţi de a promova şi de a distribui prin internet ofertele turistice. Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), a declarat că seminarul este organizat de ANAT în parteneriat cu Google Irlanda. „Este pentru prima oară când există în România un seminar Google dedicat promovării online a turismului românesc“, a spus Corina Martin. Seminarul a fost susţinut de trei reprezentanţi ai companiei publicat de


27

Google - Carmel Doherty, AdWords Manager Emerging Markets, EMEA Google Irlanda, Dublin, Google, Product Specialist & Project Manager Emerging Markets Google, Germania, şi Iulia Mihăilescu, Account Manager Emerging Markets EMEA, Google Irlanda, Dublin.

Google vine în România să o promoveze „Trebuie să alocăm resurse, sunt şi câţiva paşi legali care trebuie urmaţi. România este una dintre ţările în care avansăm foarte rapid din Europa Centrală şi de Est şi eu personal consider că deja trebuia să fim prezenţi printr-un birou local aici“, mai spune Steffen Ehrhardt. Acesta s-a ferit însă să speculeze în ceea ce priveşte data cât mai exactă când Google ar putea intra în mod direct în România. În prezent, acţiunile companiei în România sunt coordonate de echipe din Dublin şi din Zurich. În cea mai recentă acţiune de marketing organizată de Google în România, compania americană s-a adresat în mod special firmelor româneşti de turism. Temele discuţiei au fost importanţa crucială pe care o are internetul asupra afacerilor firmelor ce acoperă acest domeniu, dar şi asupra turismului românesc, în general. „România este o ţară superbă. Din păcate, lipsa de promovare eficientă online a dus la scăderea interesului străinilor, dar şi al românilor, de a călători între aceste graniţe. Dacă ar fi bine promovată pe internet, România ar intra pe harta turistică a lumii“, subliniază Ehrhardt.

Turismul se face online Şeful regional al Google şi-a susţinut afirmaţiile folosindu-se de date statistice ale companiilor de cercetare, precum şi cu date proprii. Astfel, conform unui studiu Forrester Research realizat în 2009, 86% dintre oameni îşi plănuiesc călătoriile pe internet, în timp publicat de

ce doar 56% se interesează la familie, prieteni sau colegi şi doar 38% îşi plănuiesc excursiile pe baza informaţiilor din broşuri. De asemenea, penetrarea rezervărilor de bilete pe internet a crescut în Europa de la 5% în 2005 la 41% în 2008. Totodată, numărul de căutări ce conţin cuvinte cheie specifice activităţilor turistice au crescut în regiune cu circa 60% în 2009 faţă de 2007, conform oficialului Google. 18% dintre oameni ajung să fie interesaţi de a călători într-un anumit stat datorită internetului, iar 67% dintre aceştia se informează online. N EW M EDIA


28

„Aceste date atestă faptul că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de internet şi ceea ce poate oferi acest mediu. Şi în România numărul de căutări turistice a crescut foarte mult în 2009 şi, cu toate acestea, ţara este pe ultimul loc în Europa ca număr al străinilor ce au ales această destinaţie şi ca număr al nopţilor petrecute aici“, spune Steffen Ehrhardt. „Având în vedere importanţa internetului în alegerea destinaţiilor, sfatul meu pentru companiile de turism este: marşaţi pe online, trebuie să vă faceţi ţara cunoscută! Nu se poate ca în 2010 să nu existaţi pe internet“.

Sfaturile expertului Google Primul sfat oferit de oficialul Google este promovarea site-ului companiei şi a serviciilor în deplină cunoştinţă de cauză şi cât mai targetat. În acest sens, Google şi-a promovat în faţa unei audienţe de circa 150 de oameni serviciul InsightForSearch.com - instrument care măsoară numărul de căutări şi regiunea din care acestea se realizează, pe anumite cuvinte-cheie. Astfel, cuvântul „ski“ a fost căutat în ultimele 90 de zile în special de internauţii din Maramureş sau Braşov. „Aceste date permit companiilor ce oferă servicii turistice să targeteze prin publicitate comunităţi din regiuni cât mai restrânse şi să îşi crească astfel eficienţa“, spune Ehrhardt. La o comparaţie între căutările „ski în România“ şi „ski în Bulgaria“, rezultă faptul că prima sintagmă a fost căutată de peste 10 ori mai puţin decât cea de-a doua: „România pierde foarte mult teren în faţa Bulgariei sau Austriei, luând în considerare aceste căutări“, mai subliniază Ehrhardt. „Deşi există cerere pe internet, România nu se află printre destinaţiile căutate“. Directorul regional al Google menţionează că interesul pentru servicii turistice creşte cel mai puternic în luna noiembrie. „Campaniile online ar trebui deci începute încă din august, pentru a fi eficiente“. De asemenea, un rezultat al crizei este faptul că, spre deosebire de anii anteriori, oamenii iniţiază căutări turistice din ce în ce mai aproape de data la care aceştia au zile libere, cum ar fi Paştele. Al doilea sfat, esenţial în succesul unei companii turistice, este promovarea pe internet. Google a pus accent în acest sens pe serviciul de publicitate Google AdWords: „La ieşire vă vom ruga să lăsaţi cărţile de vizită, pentru a vă putea trimite gratuit pachete promoţionale şi a beneficia astfel de acest serviciu“, a spus Ehrhardt. Compania a început să trimită astfel de pachete încă din 2009 şi va continua

N EW M EDIA

publicat de


29

publicat de


30

această strategie. Oficialii Google nu au dorit să precizeze câte astfel de pachete AdWords gratuite au trimis până în prezent. Pe lângă AdWords, Ehrhardt declară că este important ca firmele de turism să facă pe cât posibil şi clipuri video de prezentare, pe care să le încarce pe site-uri precum YouTube. Reclamele AdWords care atrag cel mai multe click-uri sunt cele care includ în scurta descriere cuvintele „discount pentru zboruri“, „discount pentru hoteluri“ şi „pachete all inclusive“, spune el. „Nu le includeţi însă doar de dragul de a le scrie. Odată ajuns pe site, dacă utilizatorii nu regăsesc ofertele aşa cum sunt descrise în AdWords, pleacă şi sunt slabe speranţe să mai revină“.

Odată ajuns pe site-ul companiilor turistice, potenţialul client trebuie convins să cumpere. Cu cât site-ul arată mai bine, este mai uşor de folosit, mai atractiv, cu atât creşte rata de conversie. În acest sens, Google şi-a promovat serviciul Google Website Optimizer: „Acest instrument a fost folosit de Barack Obama în campania prezidenţială din SUA. Practic, staff-ul lui Obama a modificat bannerele în trei feluri, folosind Google Website Optimizer, au observat ce rezultate au avut toate trei şi apoi l-au ales pe cel mai eficient“, exemplifică Ehrhardt una dintre opţiunile de bază ale serviciului gratuit al companiei Google. „Chiar noi am folosit în cazul Gmail serviciul Website Optimizer. Am încercat două variante ale paginii de înregistrare şi am observat că, dacă facem bullets-urile mai vizibile, introducem cuvântul free înainte de «mail from Google» şi facem mai colorat butonul «înregistrează-te», atragem cu 20% mai mulţi useri. Google Website Optimizer poate calcula aceste procente“, declară Ehrhardt.

Polonezii de la NetMedia s-au prins că România are potenţial turistic online Grupul polonez cu activităţi online NetMedia a achiziţionat în martie 70% din compania românească de turism C&D Solutions, proprietar al site-urilor turistice AllSeasons.ro şi TourismGuide.ro. NetMedia, companie cu venituri de 30 milioane de euro, este la prima achiziţie internaţională, scrie presa poloneză. Firma românească a fost înfiinţată în 2003, are sediul în Braşov şi activează în domeniul rezervărilor hoteliere online, precum şi în vânzarea de bilete de avion şi pachete turistice. După achiziţia din 31 martie, compania îşi va schimba numele în NetMedia România. Michael Bee, vicepreşedinte al NetMedia, companie ce activează N EW M EDIA

publicat de


31

în domeniul comerţului electronic şi al serviciilor turistice, subliniază: „Nu ar trebui să avem probleme în transferul modelului de afaceri pe piaţa din România. Pe parcursul unui an am observat cu atenţie dezvoltarea turismului din România, precum şi a activităţilor site-urilor de profil. Acesta este un moment foarte bun pentru a investi în online-ul românesc“. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. Capitalul va fi utilizat în dezvoltarea tehnologică a C&D, inclusiv crearea unui sistem de rezervare online mai performant, scrie presa poloneză. Site-ul românesc TourismGuide.ro a înregistrat în martie 375.000 de vizitatori unici, fiind cotat ca unul dintre cele mai mari business-uri de acest gen din online-ul românesc. NetMedia a prezentat în 2009 o creştere de 53% a numărului de rezervări hoteliere, până la aproape 110.000. „Piaţa românească de rezervări online este încă în fază incipientă. Ne aşteptăm la venituri în creştere din această nişă şi în România“, a declarat Andrzej Wierzba, CEO NetMedia. Polonezii de la Netmedia nu se vor opri aici – în doi ani vor dezvolta afaceri de 2 milioane de euro în România, urmărind totodată achiziţionarea altor firme locale de profil. Presa din Polonia subliniază că, deşi accesul la internet în banda largă din România este la un nivel similar cu cel din Polonia, ponderea internauţilor din întreaga populaţie este mai redusă în ţara noastră şi cu toate acestea este în creştere importantă.

Numărul turiştilor care au petrecut Paştele în ţară a scăzut cu 25% Numărul persoanelor care şi-au petrecut sărbătorile de Paşte într-o structură omologată de primire turistică din ţară s-a redus cu aproape 25% în acest an, la circa 37.500, iar preţul publicat de

mediu achitat de un turist a scăzut cu peste 20%, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. Preţul unui sejur achitat de un turist român a fost în medie de 405 lei, scrie Mediafax. Primul loc în topul preferinţelor românilor privind petrecerea sărbătorilor pascale a fost ocupat şi anul acesta de pensiunile rurale, unde au fost înregistrate 18.000 de cazări oficiale. Pe locul doi se află staţiunile montane, iar dintre acestea cele mai solicitate au fost locaţiile de pe Valea Prahovei, unde gradul de ocupare a ajuns cu greu la 40%. În alte staţiuni montane s-a înregistrat un grad de ocupare de 25% din capacitatea de cazare. Cele mai solicitate destinaţii externe au fost cele din apropierea ţării, respectiv Bulgaria şi Grecia. În cele două ţări şi-au au petrecut sărbătorile de Paşte aproximativ 4.000 de turişti români, care au cheltuit în medie 120 de euro de persoană. N EW M EDIA


32

„România este cu 7-8 ani în urma Bulgariei, ca dezvoltare turistică“ „România este cu 7-8 ani în urma Bulgariei, în ceea ce priveşte dezvoltarea turistică şi nu atrage investitori străini“, apreciază Detlev Hohne, directorul tur-operatorului german TUI pentru Maroc, România şi Bulgaria. „Bulgaria a făcut progrese semnificative în urma procesului de privatizare, dar România, din păcate, nu reuşeşte să atragă investitori străini. În ceea ce priveşte dezvoltarea turistică, România este cu 7-8 ani în urma Bulgariei“, a declarat Hohne luna trecută. Reprezentantul TUI consideră că România îndeplineşte toate condiţiile naturale necesare pentru a fi o destinaţie turistică de succes, însă nu îşi promovează corespunzător oferta turistică, relatează Mediafax. „În România se găseşte tot ceea ce ar putea să-l intereseze pe un turist din altă ţară. Pentru germani, în special,

N EW M EDIA

sunt atractive oraşele din Transilvania (Sibiu, Braşov), care arată absolut minunat. Dar Sibiul a fost în 2007 Capitala Culturală Europeană, iar România nu s-a folosit îndeajuns, din păcate, nici măcar de un astfel de eveniment pentru a-şi promova oferta turistică. Ne-am fi dorit mai multă activitate în 2007 din acest punct de vedere“, a adăugat Hohne. În luna februarie, Tim Grosse, directorul general al TUI Romania, a declarat că bugetul de promovare turistică externă al României pentru anul 2010, care se ridică la circa 5 milioane de euro, este unul auster şi ar trebui majorat pentru a obţine rezultate

publicat de


33

satisfăcătoare. Opinia lui este susţinută şi de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism. Grosse apreciază că numărul turiştilor germani care vin în România prin intermediul TUI ar putea creşte, dacă şi statul român ar face investiţii mai mari de promovare pe piaţa germană.

OMT prevede creşterea turismului internaţional cu 3%-4% Un oficial al Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO) a declarat că, după o scădere la nivel global de 4% în 2009, sectorul turismului va creşte în 2010 cu 3%-4%, la 880 milioane

publicat de

de sosiri internaţionale. Însă în ultimele trei luni din 2009 industria turismului internaţional a revenit pe creştere, în principal datorită cererii ridicate din regiunile AsiaPacific şi Orientul Mijlociu. Europa a fost însă unul dintre cele mai afectate continente în 2009 şi va reuşi cu greutate să relanseze turismul în acest an, a susţinut oficialul, conform Mediafax. „Criza economică globală şi incertitudinea din jurul pandemiei AH1N1 au transformat 2009 într-unul dintre cei mai grei ani pentru sectorul turismului. Totuşi, rezultatele din ultimele luni sugerează ca relansarea a început, chiar ceva mai devreme şi mai decisiv decât ne aşteptam iniţial“, a declarat Taleb Rifai, secretarul general al UNWTO. Între timp în România, chiar şi Legea turismului este blocată, deoarece facilităţile fiscale pe care le prevede nu sunt agreate de Ministerul Finanţelor. 

N EW M EDIA


34

TOPUL CELOR MAI FRECVENTE MINCIUNI din CV-urile românilor

Cristina Mihai Până la 60% din CV-urile depuse pentru ocuparea posturilor low- sau entry-level conţin minciuni. Pe măsură ce experienţa candidatului este mai mare, tendinţa de a ocoli adevărul este tot mai mică, astfel că, la nivel de top-management, falsurile şi exagerările sunt extrem de rare. Mai mulţi specialişti în resurse umane au enumerat pentru DailyBusiness. ro cele mai des întâlnite minciuni din CV-uri. Pe prima poziţie în topul minciunilor de CV se află de departe cea referitoare la limbile străine. Cei mai mulţi candidaţi bifează „nivel avansat“, deşi ei se află la nivel mediu sau nici nu ştiu să vorbească acea limbă străină. „În ceea ce priveşte limbile străine, se minte încontinuu în CV-uri, de la candidaţi entry-level până la manageri. Toţi trebuie testaţi“, a spus Oana Datki, country manager al firmei de recrutare Consulteam. Deşi de cele mai multe ori minciunile legate de cunoştinţele de limbi străine sunt mai degrabă nişte supralicitări ale competenţelor, sunt şi cazuri în care candidaţii la job au minţit cu neruşinare. „Am avut un candidat pe al cărui CV scria că ştie engleză avansat, iar la interviu am avut surpriza să observăm că CARIERE

nu ştie nici să se prezinte în engleză“, a declarat Corina Diaconu, managing director al firmei ABC Human Capital. După limbile străine, candidaţii la joburi exagerează cel mai des în ceea ce priveşte denumirile funcţiilor ocupate anterior sau ale poziţiilor ocupate în cadrul unor proiecte, spun specialiştii în resurse umane. „Sunt situaţii în care scrie că a realizat proiectul X, iar la interviu afli că proiectul era coordonat şi propus de altcineva, iar candidatul doar a făcut parte din echipa de implementare“, a precizat Oana Datki. De asemenea, minciunile legate de denumirea funcţiei mai sunt prezente şi în cazul persoanelor care au ocupat poziţii de middle-management în companii mici şi care, de fapt, nu coordonau o echipă. Această situaţie este prezentă şi în cazul recrutărilor de manageri de top, unde exagerările din CV sunt, de obicei, doar cazuri izolate. publicat de


35

„Se întâmplă să apară în CV că a fost CEO la firma X, dar aceasta să fie, de fapt, o companie mică. Nu aş spune că se minte, însă se exagerează pentru a înfrumuseţa titlurile joburilor“, a declarat Mihaela Damian, country manager la firma Spengler Fox. Aceasta menţionează că, în cazul posturilor de top management, candidatul are tendinţa să ascundă motivul pentru care a plecat de la vechea companie. „Este nevoie de transparenţă totală. Motivul plecării de la locul de muncă anterior nu intră la rubricile CV-ului, dar este un aspect care se discută la interviu, şi pentru a putea să îmi susţin candidatul, am nevoie să ştiu exact ce s-a întâmplat”, a mai spus Damian. Dacă în CV-urile top managerilor apar de obicei doar mici exagerări, candidaţii pentru poziţii mai joase mint mai des şi mai diversificat, uneori fără a realiza importanţa a ceea ce scriu.

în CV ca angajaţi la firme ale prietenilor sau ale rudelor, ca să nu se vadă că nu mai lucrează“, spune Diaconu.

Ce consecinţe au minciunile din CV Ce riscă un candidat la job care minte în CV? În primul rând, să intre pe lista neagră a angajatorului şi a firmei de HR, asta pe lângă timpul pierdut pentru toate părţile implicate. În cazul în care minciunile trec neobservate şi este acceptat, viaţa proaspătului angajat nu va fi prea simplă, dacă nu va face faţă jobului şi se va vedea că nu are abilităţile pe care a spus că le are. „Nu am întâlnit cazuri, dar, ipotetic vorbind, acesta îşi pierde credibilitatea în faţa şefului şi a colegilor, asta în cazul fericit în care nu este dat afară imediat“, mai spune Corina Diaconu. Devierile de la adevăr în CV sunt frecvente şi în cazurile ţărilor din Vest. Studiile arată că în Marea Britanie, spre exemplu, un sfert dintre candidaţii la job-uri mint sau exagerează în CV-uri, potrivit The Guardian. Printre cele mai frecvente minciuni din Occident se numără cele legate de nivelul salarial sau calificările pe care le declară candidaţii. 

Astfel, o altă „scăpare“ a candidaţilor la job este eludarea unor informaţii. „Am întâlnit cazuri unde, la experienţa anterioară scria director de vânzări la firma X, din 1998 până în 2006, când, de fapt, candidatul a ajuns director de vânzari abia în 2002, iar până atunci a fost doar consultant de vânzări“, a exemplificat Corina Diaconu. Odată cu criza, o nouă minciună îşi face loc în CV-uri: unii dintre candidaţii rămaşi fără joburi mint că au joburi. „Se întâlnesc minciuni de acest gen, pentru că atunci când eşti liber de contract porneşti de la o valoare mai joasă când îţi negociezi salariul“, a afirmat Oana Datki de la Consulteam. Corina Diaconu de la ABC Human Capital mai spune că aceste minciuni sunt determinate şi de faptul că unii angajatori sunt sceptici cu candidaţii care au fost disponibilizaţi, plecând de la premiza că nimeni nu dă afară cei mai buni oameni. „Sunt persoane care nu mai lucrează de un an şi care se trec publicat de

CARIERE


36

ROMÂNII SE BAT PE JOBURILE ÎN STRĂINĂTATE Peste 350.000 de joburi disponibile pentru români până la sfârşitul anului

Alex Goagă Numărul de români care pleacă să lucreze cu contract în străinătate se va dubla în acest an până la circa 500.000, conform reprezentanţilor site-ului specializat pe recrutarea internaţională Tjobs.ro. Concurenţa pentru locuri de muncă în afara României aproape s-a triplat în ultimele trei luni. Cele mai căutate posturi în prima parte a anului 2010 au fost în construcţii, agricultură, industrie, transport şi hotel-restaurant. În primele trei luni ale acestui an au fost ocupate deja 100.000 de locuri de muncă, după ce în întreg anul 2009 circa 250.000 de români au plecat să lucreze cu contract în străinătate, a declarat Călin Ştefănescu. „De exemplu, în luna ianuarie concurenţa a fost de patru persoane pentru un loc de muncă, în februarie a crescut la şase persoane, iar în martie, la zece“, a precizat Călin Ştefănescu, managing director al Net Revelation, cel care deţine site-ul de recrutare pentru companii internaţionale Tjobs.ro. CARIERE

Alte 200.000 de job-uri vor fi ocupate în cursul verii, având caracter sezonier, urmând ca restul de 200.000 de locuri de muncă disponibile în acest an să fie semnate pentru poziţii permanente, pe domenii precum IT, vânzări, medical, curăţenie, întreţinere, vase de croazieră. În prezent, ţările cu cele mai multe oferte sunt Germania, Italia, Grecia şi Marea Britanie. „Va fi o creştere semnificativă către mijlocul anului pentru Danemarca, deoarece vor ridica restricţiile privind dreptul la muncă pentru cetăţenii români. De asemenea, o creştere semnificativă a ofertei va fi pentru Marea Britanie şi pentru vasele de croazieră în Europa. Oferta pentru Grecia şi Cipru va scădea după luna august, deoarece se vor încheia recrutările pentru sezonul turistic“, susţine Ştefănescu. publicat de


37

Medicii câştigă cel mai bine peste hotare Media salarială în construcţii a fost anul trecut, potrivit Tjobs, de 1.330 de euro; în sectorul hoteluri-restaurante românii plecaţi afară au câştigat în medie 1.200, media salarială a fost în industrie de 1.340, iar românii care au lucrat în transporturi au câştigat aproape 1.500 de euro. Printre cei mai bine plătiţi români în străinătate sunt medicii. Aceştia pot câştiga până la 12.000 de euro lunar, în funcţie de specializare. Medicii seniori pot obţine salarii care ajung şi la 10.000-12.000 de euro pe lună în Marea Britanie şi ţările scandinave.

■ experienţă profesională anterioară de lucru pentru departamentul în care este oferit postul - cu toate acestea, nu se cere experienţă în cazul muncitorilor necalificaţi şi al persoanelor care lucrează în domeniile îngrijire copii/bătrâni şi în agricultură;

■ experienţa cerută de angajator nu trebuie să fie neapărat şi în concordanţă cu experienţa de pe cartea de muncă, deoarece, de cele mai multe ori, persoanele care aplică pentru un job sunt testate şi evaluate în funcţie de postul pentru care aplică;

■ cunoaşterea unei limbi străine, mai ales în domeniile în care comunicarea cu angajatorul sau cu clienţii acestuia este necesară. Site-ul Tjobs.ro cumulează în prezent oferta a peste 430 de firme de recrutare din România, în creştere de la 410 în ianuarie. Recrutorii din România au contracte cu angajatori şi agenţii din străinătate. 

În următoarele două luni, românii pot aplica pentru 90.000 de locuri de muncă în străinătate, potrivit site-ului de recrutare Tjobs. Numărul de joburi disponibile pentru români în alte state ar putea depăşi 350.000 până la sfârşitul anului.

În martie, circa 134.200 de români au aplicat pentru un job în străinătate Numărul românilor care au aplicat pentru un loc de muncă în afara ţării a crescut, în martie, cu aproape 30% faţă de luna precedentă. În luna martie aproximativ 134.200 de români au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate, potrivit unei statistici a site-ului de recrutare Tjobs, care reuneşte ofertele de locuri de muncă în afara ţării a peste 400 de agenţii de recrutare. Românii care vor să aplice pentru un loc de muncă în afara ţării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

■ trebuie să aibă o vârstă cuprinsă între 18-50 de ani; unele oferte acceptă şi persoane cu vârsta de peste 50 de ani, dar numai dacă au experienţa necesară în domeniul pentru care au aplicat sau dacă au o stare bună de sănătate; publicat de

CARIERE


38

publicat de


39

publicat de


40

E VREMEA IMM-URILOR (I) Eu vreau!

Felicia Rădulescu La începutul crizei, un analist american făcea o radiografie justă a următorului fenomen din Statele Unite: 70% din bugetul Statelor Unite era asigurat de firmele din rândul IMM-urilor, iar doar 30% era suportat de giganţii recunoscuţi pe plan mondial. Surprinderea analistului era că statul alegea să-i susţină pe cei ce vărsau doar 30% din buget (aceştia se lamentau prin campanii media, pentru ca apoi să-şi acorde bonusuri exorbitante) şi nu pe cei ce contribuiau cu 70%. La polul opus, am putut citi în declaraţiile domnului Gabriel Răsvan Toader, director al Direcţiei Generale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ Interior şi Cooperaţie, că accentul în economia modernă se pune pe IMM-uri, care vor A NALIZA

duce greul în aceasta perioadă. Măsurile de ajutor ce vin din partea guvernului sunt notabile, iar absorbţia fondurilor europene alocate prin intermediul programelor desfăşurate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) este mai ridicat decât în cadrul altor ministere. Astfel, revenind la analistul american, măsura pe care acesta o propunea se referea în primul rând la încurajarea spiritului liberal, care se poate constitui prin el însuşi într-un mecanism anticriză - ceea ce la noi s-ar traduce prin „Eu vreau”.


41

Măsuri ministeriale concrete pentru mai puţină birocraţie şi fiscalitate

are un buget de 5,1 milioane de lei, finanţat în proporţie de 85% din Fondul Social European, iar restul de la bugetul de stat.

Poate în lumina acestei orientări către antreprenoriat capată o altă valoare declaraţiile domnului Răsvan Toader făcute acum ceva vreme: „Avem nevoie de sprijinul oamenilor de afaceri din România, de experienţele şi problemele lor, de nevoile şi idealurile lor de business, pentru a le aplica peste strategia concepută de experţi şi în felul acesta de a ne armoniza spre un final comun: o Românie prosperă, bazată pe competitivitate, gestionarea corectă a resurselor umane şi materiale, descentralizare şi alocarea corectă a fondurilor.“

Obiectivul proiectului este înfiinţarea unui model-pilot al unui astfel de birou până la sfârşitul anului, iar în funcţie de reacţia firmelor mici şi mijlocii, să fie duplicat. Biroul unic va răspunde în mod adecvat nevoilor de ordin general al IMM-urilor, dar va ţine cont de particularităţile mediului de afaceri local.

Astfel, printre primele măsuri adoptate pentru sprijinirea spiritului antreprenorial s-a numărat şi proiectul One -Stop Shop, care a devenit un obiectiv strategic pentru MECMA, după cum afirmau oficialii ministerului vorbind despre încercarea de diminuare a birocraţiei, corupţiei, a poverii administrative şi fiscale şi a parafiscalităţii.

„Practic, prin înfiinţarea acestui birou unic, întreprinzătorii vor fi ajutaţi de funcţionari ai instituţiei să rezolve problemele legate de activitatea firmei. Vor exista un birou fizic şi unul virtual. Firmele nu vor mai bate la 20 de uşi pentru 20 de aprobări, ci va fi un funcţionar care le va rezolva aceste probleme. Virtual, firmele vor merge pe culoarele ministerului până la funcţionarii care vor prelua solicitările. Practic, întreprinzătorii nu vor mai sta la coadă“, a declarat directorul general al IMM-urilor.

Este ştiut că în România inţiativele antreprenoriale sunt descurajate de lipsa fondurilor structurale de susţinere a IMM-urilor, de fiscalitatea ridicată, în special de numărul mare al taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, al autorizaţiilor, licenţelor şi permiselor. One-Stop Shop reprezintă doar un prim pas din cadru unei serii de măsuri şi programe lansate recent de MECMA, care încearcă să rezolve mare parte din problemele fiscalităţii şi birocraţiei cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii.

„One-Stop Shop“ sau biroul unic - proiectul de simplificare a procedurilor administrative pentru IMM MECMA a lansat în ianuarie un proiect prin care se urmăreşte simplificarea procedurilor administrative pentru IMM-uri, prin înfiinţarea de birouri unice „One-Stop Shop“. Proiectul A NALIZA


42

Ministerul urmăreşte ca prin această structură să se realizeze cât mai multe operaţiuni necesare diferitelor etape ale derulării unei afaceri, respectiv: înmatriculare, plata impozitelor şi taxelor, mărire de capital, accesarea de finanţare, precum şi radierea sau transferul afacerii.

bancare, informaţiile insuficiente, dar mai ales de întocmirea efectivă a dosarelor ce trebuie depuse, unde sunt cerute tot felul de avize şi autorizaţii ale firmei.

În vederea identificării procedurilor şi formalităţilor administrative cu care se confruntă firmele în desfăşurarea activităţii şi, implicit, a serviciilor publice pe care le va oferi biroul unic pentru IMM - One-Stop Shop, s-a organizat o serie de sesiuni de consultare şi dezbatere, ce au început la Bucureşti şi sunt continuate în alte localităţi din ţară, pentru definirea celei mai bune soluţii de birou unic pentru IMM-urile din România. Discuţiile se vor axa pe procedurile şi formalităţile care îngreunează cel mai mult iniţierea şi desfăşurarea sau dezvoltarea afacerilor.

Proceduri simplificate de accesare a banilor europeni

Organismul intermediar care gestionează cele cinci scheme de finanţare destinate IMM-urilor a simplificat procedurile de accesare a fondurilor europene. În primul rând, avizele, acordurile şi autorizaţiile de la autorităţile responsabile nu se mai depun decât după aprobarea proiectelor, adică la semnarea contractelor de finanţare. Documentele care erau solicitate la depunerea cererii de finanţare au fost înlocuite cu declaraţii pe propria răspundere.

Poate cea mai importantă măsură o reprezintă simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. Când vine vorba de accesarea fondurilor europene nerambursabile, mulţi întreprinzători sunt descurajaţi de procedurile birocratice şi greoaie în accesarea creditelor, accesul dificil la garantarea creditelor, accesul dificil la creditele

În al doilea rând, perioada de evaluare a dosarelor s-a redus de la 6 la 2 luni. În plus, printr-un ordin ministerial din august 2009, au fost eliminate studiul de fezabilitate şi garanţia bancară de 20% din valoarea sprijinului financiar.

A NALIZA


43


44

Prefinanţarea în procent de maxim 35% din valoarea sumei solicitate este asigurată inclusiv pentru apelurile din 2008.

Taxele şi tarifele birocratice s-au redus mai mult de jumătate

Banii ieftini, nerambursabili, de la Uniunea Europeană pot reprezenta o atracţie pentru companii, însă acestea nu dau buzna la bănci, în condiţii economice de criză şi de reticenţă privind lansarea de noi investiţii. Există însă domenii de afaceri cu un potenţial foarte ridicat, precum proiectele de protecţie a mediului, de eficienţă energetică sau cele agricole, prea puţin cunoscute în România şi pe care băncile sunt dispuse să le finanţeze, însă proiectele se lasă aşteptate.

În scopul reducerii parafiscalităţii, Direcţia Mediu de Afaceri a MECMA a participat în 2009 la proiectul iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice, prin care s-a finalizat un vast program de inventariere a tuturor taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal. În etapa următoare, cele 44 de taxe şi tarife inventariate au fost eliminate sau comasate astfel încât numărul lor a ajuns la jumătate. La începutul acestui an, după etapa a doua de reducere, din cele 22 rămase, MECMA a mai eliminat sau comasat încă cinci, numărul taxelor şi tarifelor ajungând astfel la un mai rezonabil număr 17. Conform sarcinilor asumate de Guvernul României prin memorandumul semnat cu FMI şi Comisia Europeană, nu numai taxele şi tarifele nefiscale au fost inventariate şi reduse la număr, ci şi autorizaţiile, licenţele şi permisele, adică aşa-numitele proceduri administrative. Dintr-un număr de 275 de categorii identificate, planul elaborat de simplificare a MECMA a cuprins 49 de măsuri asumate de instituţii pentru a fi eliminate sau simplificate. Dintre acestea, 13 au fost eliminate sau simplificate deja, nouă se află în stadiu avansat de simplificare sau eliminare, iar 27 de măsuri sunt cuprinse în acelaşi scop într-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. „Toate aceste măsuri ale ministerului au ca scop stimularea economiei româneşti din aria IMM-urilor. Pe lângă meritul de a fi contribuit la apariţia unui sector privat din ce în ce mai puternic, unele IMM-uri se caracterizează printr-o deosebită flexibilitate şi capacitate de adaptare la nou, manifestându-se ca o forţă motrice remarcabilă a progresului economic în România“, a precizat Răsvan Toader, şeful Direcţiei generale pentru IMM-uri.

A NALIZA


45


46

Planurile IMM-urilor au fost busculate de criză, dar a scăzut birocraţia În prezent, există în România circa 600.000 de firme mici şi mijlocii. Anul 2009 a dat peste cap multe dintre strategiile IMM-urilor, din cauza crizei economice mondiale. Potrivit studiului „Cartea Albă a IMM-urilor din România 2009“, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), în 2009 s-a schimbat optica IMM-urilor despre dificultăţile cu care se con fruntă pe piaţă. Astfel, principala problemă este scăderea cererii inter ne, care afectează 62% din IMM-uri. În schimb, a scăzut numărul IMM-urilor afectate de birocraţie, de la 47% la 36%, scădere ce se poate pune pe seama măsurilor luate de Guvern în privinţa IMM-urilor. Mai mult de jumătate dintre ele se aşteptau în 2009 să aibă rezultate inferioare faţă de anul anterior, comparativ cu 2008, când doar 6,5% din aceste firme credeau că vor termina cu cifre de afaceri şi profit în scădere, se arată în studiul realizat de CNIPMMR. Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primul semestru al anului 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008, numărul societăţilor comerciale înmatriculate a scăzut cu 19,32%, iar cel al societăţilor radiate a crescut cu 26,11%. Pe parcursul primului semestru al anului 2009, comparativ cu perioada similară din 2008, cifra de afaceri a IMM-urilor a scăzut în medie cu 9%, iar profitul acestora a scăzut cu aproximativ 12%. Păstrând comparaţia, în semestrul I din 2009, numărul de salariaţi din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii a scăzut în medie cu 9%, la fel ca şi investiţiile efectuate de IMM-uri.

51 45 35

semestrul I 2009

6 semestrul I 2005

semestrul I 2006

semestrul I 2007

semestrul I 2008

-53

Indicele aprecierii situaţiei economice a firmelor proprii de către întreprinzători

Prin însumarea scorurilor obţinute de fiecare din cei 11 indicatori economici, indicele evoluţiei IMM-urilor a înregistrat valoarea de -28 de puncte, ceea ce reflectă o evoluţie de ansamblu foarte nesatisfăcatoare a sectorului IMM. În semestrul întâi din 2008 acest indice a înregistrat valoarea de 38 de puncte. Singura veste bună a analizei este că numărul de impozite şi taxe din Codul Fiscal s-a redus semnificativ. (continuare în numărul următor)

A NALIZA


47

A NALIZA


48

DESPRE „DEZGHEŢUL“ IMOBILIAR şi alte poveşti de adormit adulţii… Daniel Tudor Head of VB Services Volksbank România

„Voieşti să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape. Vrei să-ţi placă? Priveşte-le de departe.“ (I.L.Caragiale) O privire de ansamblu întotdeauna va omite deficienţele şi viciile ascunse. Mai ales dacă în subconştient doreşti să îţi autoinduci o perspectivă pozitivă şi să laşi la o parte părţile negative. La aceasta s-ar reduce toate articolele apărute în ultima vreme în presă despre piaţa imobiliară şi „dezgheţul“ ei apărut subit. Într-adevăr, piaţa imobiliară în general este foarte sensibilă la schimbările economice, doar a fost prima care a căzut la începutul crizei, nu?... De aici pornind, am urmărit un îndelung travaliu de dezintoxicare a pieţei, în slow-motion. Natura şi-a urmat cursul printr-o selecţie atentă, normală pentru jungla haotică ce se crease în anii de glorie 2007-2008. Lianele şi arbuştii se usucă în majoritate, rămân în general copacii cu scoarţa fermă şi, mai ales, cu tulpina dreaptă - care îşi văd în continuare de creşterea lentă, sustenabilă, pornind de la rădăcini puternice. Ieşind din sfera metaforică, „criza“ - aşa hulită cum a fost - a adus multiple beneficii imaginii pieţei imobiliare: echilibrarea raportului calitate-preţ, selecţia pe criterii calitative a oamenilor ce activează în această piaţă (agenţi imobiliari, dezvoltatori, constructori), dezvoltarea de noi nişe de piaţă, îmbunătăţirea percepţiei clienţilor asupra serviciului imobiliar. Este greu însă să crezi că procesul de reconfigurare şi stabilizare a acestui ecosistem a fost finalizat, amploarea lui fiind una destul de mare, iar timpul prea scurt pentru o asemenea anvergură. Putem să ne autoinoculăm însă această credinţă pozitivă, pentru că astfel este mult mai posibil să atragem fizic, într-un final, lucrurile la care reflectăm... anume „dezgheţul“ pieţei. România oricum este o ţară al cărei principiu de dezvoltare şi organizare este zvonistica. Toată lumea se pricepe la fotbal, politică şi imobiliare şi fiecare îşi dă cu părerea încercând să devină un formator de opinie. Mulţi dintre ei plătiţi pentru a influenţa consumatorul de rând prin perspective absolut părtinitoare (vă spun ceva cuvintele: „trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul”?). Totuşi... care fotbal? Care politică? Ce imobiliare? Este uşor să devii un formator de opinie prin referirea la un domeniu a cărui imagine este puternic pătată, exploatând la maxim spiritul fatalist al românilor de la Mioriţa încoace. A NALIZA

Să nu ne îmbătăm însă cu apă rece sau cuburi de gheaţă... „dezgheţate“. Piaţa imobiliară nu s-a stabilizat, iar procesul său de reconfigurare continuă. De un lucru însă putem fi siguri: preţurile şi-au atins minimul pe anumite nişe de piaţă, în special pe segmentul de rezidenţial nou. De aici însă şi până la a face estimări de creştere este cale lungă, aşa că, stimaţi colegi de breaslă, calmaţi-vă spiritele. Nota pozitivă imprimată pieţei în ultima vreme este binevenită, dar haideţi să nu depăşim deocamdată această barieră, pentru că încrederea şi siguranţa din piaţă depind de fiecare amănunt din atitudinea noastră. Procesul de îngheţ-dezgheţ are cea mai mare putere de eroziune (scuza perfectă a politicienilor noştri pentru gropile din asfalt), aşa că orientarea primordială trebuie să fie spre a ne astupa „gropile“ şi a asigura o cale de rulare cât mai lină mai departe. Fără pante şi rampe abrupte, cu o declivitate de maxim 4% în stil Autobahn. E momentul să ne inspirăm din poveştile de succes occidentale: povestea perfecţiunii autostrăzilor nemţeşti, povestea preciziei ceasurilor elveţiene, povestea dezvoltării turistice a Austriei, povestea încurajării imigrării şi toleranţei sociale din Suedia, povestea dezvoltării economice sustenabile a Poloniei ş.a.m.d. Concluzionând, sectorul de imobiliare şi construcţii a fost şi va fi un motor al dezvoltării economice, iar într-un moment de răscruce economică este un sector care trebuie să se bazeze pe un background pozitiv şi sustenabil. Backgroundul pozitiv, după cum spuneam, începe să se construiască prin această atitudine pozitivă a oamenilor ce activează în piaţă. Pentru a asigura sustenabilitatea, mai trebuie lucrat la fundaţie şi la structura de rezistenţă, după care am putea să ne lansăm în estimări de creştere şi dezvoltarea întregului ecosistem.  www.vbservices.ro/blog


49

A NALIZA


50

C-AŞA-I ÎN TENIS! Pescariu Sports & Spa: de la pasiune la business

Felicia Rădulescu În România, numele unui mare tenisman este un brand întotdeauna credibil şi performant, o garanţie indiscutabilă a calităţii. Campioni români precum Ion Ţiriac şi Ilie Năstase n-au fost numai ambasadori ai sportului românesc în lume, ci au devenit influenţi oameni de afaceri în România şi în străinătate. Se pare că istoria se repetă... Tenismanul Dinu Pescariu a reuşit să transforme pasiunea sa pentru sport într-o afacere înfloritoare şi să dezvolte cel mai elitist club sportiv din Bucureşti şi din ţară. Din 2009, Tenis Club Bucureşti a devenit Pescariu Sports & Spa. Elitistul complex sportiv şi de agrement a fost reinventat începând cu vara anului trecut pentru a satisface cele mai mari aşteptări ale membrilor şi potenţialilor clienţi. Lovitură cu efect... în afaceri „Imediat ce mi-am terminat cariera sportivă, am început să caut o locaţie pentru a-mi pune în aplicare ideile. Am avut şansa să dau peste acest loc“, îşi aminteşte Dinu Pescariu. Povestea clubului a început în anul 2001, când Fundaţia Dinu Pescariu a încheiat un parteneriat cu Ministerul Educaţiei, obţinând 57.000 de metri pătraţi în zona de nord a Bucureştiului, pe malul Lacului Tei. L IFESTYLE

Pentru Tenis Club Bucureşti, cum a rebotezat amplasamentul imediat după preluarea acestuia, Pescariu a împrumutat conceptul de sport and leisure, după care funcţionează majoritatea cluburilor occidentale: locul în care poţi să te relaxezi, să discuţi afaceri, să faci sport şi să te simţi bine împreună cu familia. Atunci când oamenii de afaceri, principalii clienţi ai clubului, joacă tenis, fotbal sau înoată, soţiile acestora pot face spa, fitness sau aerobic, iar copiii se pot juca pe terenul special amenajat. „Conceptul clubului nostru este acela de sănătate a trupului, a minţii şi a spiritului. Pentru a-l susţine, am creat în inima Bucureştiului o oază verde în care vă puteţi antrena sau relaxa în cele mai diverse moduri. La Pescariu Sports & Spa poţi veni singur, cu prietenii ori cu familia. Poţi veni în timpul săptămânii sau în week-end. Poţi face sport, poţi să te relaxezi, poţi să mănânci. Încercăm să oferim o gamă cât mai largă de opţiuni. Dacă iniţial am vrut un club sportiv, mai târziu am realizat că este nevoie şi de alte facilităţi“, mai spune fostul tenisman.


51

Numărul 1 naţional... în sport & spa „Anul trecut am deschis porţile noului complex de agrement - o clădire ridicată de la zero, proiectată special pentru a deveni cel mai mare şi mai modern centru sportiv şi de relaxare. Avem un număr de membri care ne sunt alături de la început, avem şi numeroşi noi clienţi care ni s-au alăturat pe parcurs, iar noi ne dorim să le oferim servicii la cele mai înalte standarde. Numele de Pescariu Sports & Spa a fost propus de agenţia de publicitate cu care am colaborat pentru lansarea noului proiect. Ei au considerat că acesta ne reprezintă mult mai bine, iar noi am avut încredere în ideea lor“, declară Pescariu în calitate de preşedinte al clubului. „Este adevărat că am făcut o investiţie importantă, care se va amortiza destul de greu. Însă eu mi-am propus să fac acest club tocmai pentru a le putea oferi clienţilor noştri un produs pe care nu îl vor mai găsi în altă parte. Sunt oameni pasionaţi de sport, care încearcă să strecoare o oră în programul lor încărcat pentru a se ocupa de sine într-un cadru intim si relaxant, oameni care apreciază lucrul bine făcut“, afirmă Dinu Pescariu.

L IFESTYLE


52

Avantaj... Pescariu

■ un centru spa cu saună finlande-

Accesul la Pescariu Sports & Spa se face direct din bulevardul Barbu Văcărescu, iar parcarea nu este o problemă, deoarece există peste 300 de locuri supravegheate de parcare.

■ vestiare cu duş emoţional şi saună

Pe cei 57.000 de metri pătraţi clubul are de departe cea mai mare concentrare de facilităţi sportive şi de agrement din România, fiind singurul centru sportiv şi de relaxare unde se găsesc în acelaşi loc:

■ cea mai mare sală de fitness dotată cu aparate Technogym de ultimă generaţie; ■ sală de spinning cu 25 de biciclete; ■ sală de aerobic cu o suprafaţă de 130 mp cu un pro-

ză, hammam, duş emoţional, circuit Kneipp, frigidarium, jacuzzi, zonă de relaxare, masaj; individuală;

■ un bar-restaurant cu o terasă imensă către Lacul Tei, unde se asigură zilnic o nutriţie echilibrată şi sănătoasă; aici se pot organiza evenimente speciale, iar clienţii pot lua parte la brunch-ul organizat de club sâmbătă şi duminica între orele 12:00-16:00;

gram diversificat şi atractiv (step it, bosu, just butt, power yoga, Pilates, tae-bo, tai chi, easyline toning, stretching sunt doar câteva din cursurile pe care le oferă);

■ spaţiu de joacă pentru copii, cu

■ sală de kinesis – un sistem de aparate inven-

sintetică şi iluminare nocturnă;

tat de Technogym, care antrenează în acelaşi timp echilibrul, mobilitatea şi forţa, face posibil antrenamentul în circuit şi permite mai mult de 400 de mişcări diferite şi peste 250 de tipuri de exerciţii;

■ 6 terenuri de tenis cu zgură, acce-

■ sală de box. Toate cele 5 săli amintite au pereţii în întregime din sticlă şi beneficiază de deschidere către Lacul Tei. În perioada primăvară-toamnă se pot ţine orele în aer liber. La aceste săli se adaugă:

■ un bazin de înot semiolimpic acoperit şi un bazin de înot în aer liber;

L IFESTYLE

supraveghere asigurată;

■ un teren de fotbal cu suprafaţă

sibile 16 ore pe zi;

■ un teren de tenis cu suprafaţă rapidă – Green Set (terenurile de tenis sunt acoperite pe timp de iarnă şi accesibile astfel pe toată perioada anului);

■ facilităţi pentru evenimente speciale: petreceri private, lansări inedite şi diverse acţiuni personalizate.


53

În 2010 mai sunt programate şi alte inaugurări: cea mai mare piscină exterioară din ţară (1.500 mp), dotată cu zonă pentru copii, zonă de agrement, zonă de înot pe culoare şi o plajă cu şezlonguri pentru bronzat şi relaxare. „Ne-am propus să diversificăm serviciile pe care le punem la dispoziţie, abordând acestă nouă identitate: Pescariu Sports & Spa. Cursurile de tenis cu antrenori profesionişti, atât pentru jucătorii începători, cât şi pentru cei avansaţi, programele excelente de înot, gimnastică aerobică şi masaj, programele personalizate de fitness şi tonifiere, asistate de instructori cu vastă experienţă, se aliniază perfect tendinţelor occidentale, Pescariu Sports & Spa devenind locul ideal pentru a savura clipe de răsfăţ binemeritat“, spune Dinu Pescariu.

peste 1.100 de euro pe an pentru o singură facilitate, dar clubul este mereu plin de clienţi. Totul are o explicaţie logică, mai ales la vreme de criză, când oamenii caută oaze de relaxare cu asemenea oferte. Clienţii sunt la fel de selectivi şi perfecţionişti ca şi proprietarul clubului. Iar la acest nivel de ofertă, tenismanul nu prea are concurenţă în Bucureşti, în ţară nici nu se pune problema... „Aprecierea publică şi feedback-ul pozitiv de la membrii şi invitaţii clubului nostru ne determină să continuăm ce am început, să ne dorim şi mai mult. Sper că peste un an, poate un an şi jumătate, să reuşim să ajungem la standardele pe care ni le-am propus. Competiţia suntem noi înşine“, conchide Dinu Pescariu. 

Pescariu la serviciu... pentru copii Prin Fundaţia Dinu Pescariu, o parte din banii încasaţi pe abonamente sunt folosiţi pentru descoperirea de noi talente. Fundaţia are în desfăşurare cu Primăria Sectorului 2 şi cu Inspectoratul Şcolar al Sectorului 2 un proiect care susţine tenisul de performanţă. „Împreună cu Primăria Sectorului 2 şi cu Inspectoratul Şcolar al Sectorului organizăm anual preselecţii pentru tenis în rândul copiilor din clasele întâi şi a doua. Copiii care au fost astfel selectaţi se antrenează la noi şi au deja rezultate“, precizează Pescariu. Mai mult decât atât, copiii clienţilor se pot juca în Spaţiul special amenajat sau pot lua parte la clasele de înot, dansuri sau karate organizate de clubul ce promovează performanţa în sport. Cei mai talentaţi copii pot deveni înotători sau jucători de tenis de performanţă. Alexandra Dulgheru, numărul 49 în clasamentul WTA la începutul anului, se antrenează la Pescariu Sports & Spa.

C-aşa-i în tenis... adversari puţini în top Abonamentul la Pescariu Sports & Spa este la fel ca şi serviciile, de înaltă clasă – 2.000 de euro pe an, all inclusive, şi

Dinu Pescariu, proprietar Pescariu SPA & Sport

L IFESTYLE


54

TE ÎNŢELEG, DECI EXIST... ca partener

Lidia Dilă „Dacă există o formulă a succesului, atunci ea se găseşte în abilitatea de a înţelege punctul de vedere al celuilalt şi de a vedea lucrurile în acelaşi timp prin ochii tăi şi prin ai lui.“ Henry Ford

Cât poţi fi de injust, ipocrit, manipulator/răbdător, altruist, empatic faţă de partenerul de viaţă, care este gradul de suportabilitate până la un eventual „divorţ“? Unde poate fi calea de mijloc? Este ea de dorit sau este pură mediocritate? Cine hotărăşte?

Ce fel de parteneriate încheiem în viaţă?

Cum stau lucrurile în afaceri?

Ce fel de parteneri avem?

La ce se gândesc în primul rând „partenerii“?

Ce fel de parteneri şi parteneriate ne-am dori, ce fel de parteneri suntem?

Ce idei preconcepute avem şi ce ne-au învăţat societatea şi experienţele să credem despre acest lucru?

Este vizibil scopul pentru care faci această construcţie? „Banii“ să fie răspunsul? Sau e doar partea vizibilă, detectabilă, vârful icebergului? Merită să ne întrebăm de ce unele parteneriate rezistă şi altele, nu?

Ce este mit şi ce este realitate?

Ce ingredient le-a lipsit?

A cui realitate, a noastră, produsul minţii noastre, idei fixe, pe care le tot rulăm, de care ne-am ataşat sau care de fapt ne ţin prizonieri şi ne produc o teamă bine întreţinută, neîncredere - „ştiu eu cum e cu parteneriatele astea...“?

Ce aţi spune să introducem termeni precum viziune, misiune, cooperare şi consolidare…

Ce gândim atunci când auzim de un parteneriat? Dar când acesta se rupe?

P UNCTE

DE VEDERE

Deşi poate nu este aşa de cunoscut sau de recunoscut, numeroase cercetări demonstrează faptul că, pentru a avea succes, oamenii trebuie să fie mai mult înclinaţi spre cooperare decât spre competiţie.


55

Una dintre cele mai interesante cercetări în acest domeniu s-a fundamentat pe baza unui joc numit „Dilema prizonierului“ (Andy Szekely – „NLP - Calea succesului“): „Imaginează-ţi că eşti un luptător pentru libertate, într-un regim de opresiune. Te aliezi cu un nou partener pe care abia l-ai cunoscut. Într-o zi cădeţi amândoi într-o ambuscadă a poliţiei secrete şi sunteţi arestaţi. Fiind interogaţi în celule separate, nu aveţi cum să comunicaţi unul cu celălalt. Poliţistul care te interoghează îţi face o propunere diabolică: „«Toarnă-l» pe partenerul tău şi câştigi imunitate, eşti lăsat să pleci şi mai primeşti şi o recompensă. Partenerul tău va face puşcărie pe viaţă.“ Ţi se mai spune că, dacă vă turnaţi reciproc, nici unul nu primeşte nicio recompensă şi amândoi mergeţi la închisoare. De asemenea, mai ştii că poliţiştii nu au nici o dovadă împotriva voastră şi nu vă pot acuza decât pe bază de mărturie. Deci dacă tu şi partenerul tău păstraţi tăcerea veţi fi eliberaţi amândoi din lipsă de probe.

Iată şi dilema: poliţistul îţi spune că i-a făcut şi partenerului tău exact aceeaşi propunere. Tu ce alegi să faci? Cea mai bună variantă pare să fie ca amândoi să păstraţi tăcerea. Dar ai încredere în partenerul tău?” Este empatia o valoare pe care o împărtăşesc oamenii de afaceri de succes? Situarea pe poziţia celuilalt, capacitatea de adopta poziţia celuilalt este deosebit de importantă şi utilă atunci când există neînţelegeri sau conflicte, astfel încât, la final, să poată fi înţeles şi punctul de vedere al celuilalt. (Steve Andreas, Charles Faulkner - „NLP şi Succesul“). Aceasta nu înseamnă renunţarea la propria perspectivă, la propriul mod de a gândi, nu înseamnă nici să fii de acord cu părerea celuilalt, este doar un exerciţiu prin care poţi să-ţi dai seama cum gândeşte celălalt, ce valori, ce nevoi are, înseamnă a vedea situaţia în modul în care o face celălalt. Aceasta poate fi informaţia suplimentară, vitală, de care este nevoie pentru a găsi o bază comună în scopul rezolvării problemelor care pot dezbina. Din fericire, aceste atuuri nu trebuie să fie neapărat native, ele se pot învăţa deliberat, atunci când sistemul educaţional, de formare „ştie“ că nu trebuie să lipsească din „bagajul“ niciunui aspirant la antreprenoriat sau, ca în societăţile „mai tinere“, odată cu experienţa. 

P UNCTE

DE VEDERE


56

I CAME, I SAW, I ACQUIRED

Mateo Urquijo On the topic of mergers and acquisitions, I would like to consider the formation of my home country, the United States of America. Business language seems very appropriate in describing this history; the country’s name itself indicates a merger somewhere in its past. Actually, it was thirteen colonies that formed this merger in an effort at a collective demerger from Great Britain, which was formally declared on July 4, 1776. Since then, the country’s growth has been the result of a series of mostly acquisitions, although there are some smaller mergers and even an attempted spin-off or two. Napoleon Bonaparte, faced with a hostile takeover situation involving Great Britain, sold his interests in North America in 1803 to then US President Jefferson, remarking, “This accession of territory affirms forever the power of the United States, and I have given England a maritime rival who sooner or later will humble her pride.” British pride is another topic entirely, but this buyout did double the size of the US and lend it terrific P UNCTE

DE VEDERE

leverage for further acquisitions from Britain, Spain, Texas (then independent), and Mexico. The last formal US acquisition was also a hostile takeover of sorts, when it annexed and then admitted Hawaii in 1959. One could therefore argue that the American people are no strangers to this business or even life-philosophy of takeovers, which makes the so-called ‘American Dream’ seem somewhat ironic, considering its focus on selfmade-manship. In fact, with few exceptions, holding on to innovations in the face of buyouts and hostile takeovers has proved, especially recently, to be almost impossible. Everyone can name a handful of successful innovators that were able to merge fame and fortune: Bill Gates, Larry Page and Sergey Brin, Richard Branson. But, what of great innovators who are not able to fully capitalise on their innovations?


57

This is a question that many individuals as well as small businesses are faced with every year. They have a terrific idea or product they’ve developed, only to be bought out, or out-funded by larger corporations. Bill Gates was able to hold on to Microsoft, but take the case of Alexander Fleming, whose serendipitous discovery of penicillin in 1928 marked the modern starting point for antibiotics and is considered by many to be the most important discovery of the millennium. You would think that after such a discovery his wealth would be beyond imagination. Even if the story is more complicated than that (it was the combined efforts of Fleming, Chain, Florey and Heatley that lead to its practical application as a drug), it seems odd that we don’t know the name Fleming as a source of endless income as we do Bill Gates’. If Fleming et al. had been able to capitalise on their work, through the

formation of modern corporate structures and patent law, it is likely they would be enormously wealthy; by some estimates, the antibiotics market will reach $25 billion this year alone. But most innovators, those of penicillin included, have neither the means nor the expertise to take the product to the world markets. Enter large corporations. In an attempt to avoid the enormous costs of research and development, many large corporations will simply acquire smaller companies that come up with such innovations. In the case of many small engineering firms, however, this can be a terrific. I spoke with Joe Page, an American who has worked for several major electronics firms, who told me that this trend was great for independent innovators who don’t want to work under the directions of big corporations. “They can simply innovate and then sell the innovations,” he says. Do this two or three times in a career, and you have made yourself a fortune. “Otherwise, you just end up working in an R&D lab with the corporations pushing you to get as many patents as possible,” Page explains, “In this way, the major firms can trade them with competitors in new technology development in the future; so, when it comes time to develop HDTV the real power lies in who has the patents.”

P UNCTE

DE VEDERE


58

Of course there is a flip side to this for the small innovators too; it is not always a win-win situation. Among many similar examples, a new Hollywood film called Flash of Genius highlights Robert Kearns’ (who invented the intermittent windshield wiper in the 1960s) years-long struggle to receive compensation and recognition from the Ford Motor Company for use of his design in their cars. Relatively recently, companies have received the right in the US to acquire patents for genetically modified organisms, or GMOs. The most famous of these are perhaps food crops. For the companies that produce such crops, the rewards are incredible. Crop production is much higher than with traditional crops and methods, revenue streams are increasing every year, and everyone seems happy. Everyone except today’s small farmers, that is. According to the Institute for Agriculture and Trade Policy, prices in the 1980s had dropped below the price of production, and family farms were told “get big or get out [of the business]”. Modern technology, they argue, has continued to compound the problem, the blame for which is set squarely on the shoulders of large corporations and governments’ policies in dealing with international trade. In response, the customers of these corporations might simply buy from another company. After all, it is a free market. But with even surface level investigations, one can

P UNCTE

DE VEDERE

see the complications with this; many of the major seed producers in the US and abroad have been acquired by the same companies selling the GMO products. It might well turn out that the free market is wearing a mask. Being a savvy customer today is therefore a very real challenge. Aside from governmental protections like antitrust laws, it is up to the individual to know what they are buying. Let’s say you are against cigarettes. You can choose not to support big tobacco by not buying cigarettes and other tobacco products. But, let’s you say you are a big fan of drinking beer and supporting your favourite brewery. Well, you might be helping both without realising it: Altria Group owns Philip Morris USA as well as a nearly 29% share of SAB Miller. So even if you dislike Marlboro cigarettes, your drinking Pilsner Urquell is still good for Altria. It was even more complicated when Philip Morris owned


59


60

Kraft Foods, the second largest company in its sector after Nestlé. Then, you might have been against cigarettes but still in support of Phillip Morris when you ate your Jell-O. Furthermore, you might be a very savvy consumer and still be in the dark if you don’t make keeping up on global mergers and acquisitions your full time job. Buying local or bio (‘organic’ in the US) products, you might run into the same dilemma as in the previous example. One company may own two competing product types. At this point some might argue that it doesn’t matter if both products are owned by one company since ultimately, the product with the better sales record will eventually win out. But that isn’t the only concern. Consumers should also be aware of whether they are buying locally or internationally. Romanian businesses that are doing very well in Romania for many years might be bought out tomorrow by an Israeli or German company. Likewise, an international brand you’ve been avoiding in favour of a Romanian one might be purchased by a Romanian firm today. So, yes of course it is difficult to tell what one should or should not buy. And who has time to think about all of the economic and moral implications when you have so many choices in the stores to begin with? If the average consumer cannot decide between chocolate and vanilla, how are they supposed to navigate between the subsidiaries of global supergiants? But in the end, who cares, really? Let the companies merge. Let them acquire. As long as the consumers are served, where is the problem? And can’t the same be said of governments? In fact, considering the success of this business philosophy in its major corporations and history, I am a bit surprised that the US hasn’t had a formal acquisition in nearly 51 years now; even the EU acquired Romania and Bulgaria in the last three.  P UNCTE

DE VEDERE


DailyBusiness.ro - Editie lunara de Colectie (nr. 1)  

Probabil singurul ziar online care se extinde in print.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you