Issuu on Google+

uffi'/-*a'*o &'r,'L''

h,fitr'L Continuare marnrrisiri

De departe nu puteai deslugi dec|t spatele a doi c$ini ce aveau capetele aproape afirndate in mormanul de frunze maronii, negre, roqiatice, tiivdlite parcd una cflte una in noroi. Unul dintre cfiini avea coada scurtii, lisatii la pf,mfnt, albd spre capit, o patei maronie ce sembuca dintr-odatii cu spinarea neagrS pfnl sub gitut ce lega trupul de un cap mare, bonrl ugor aluogtt" tegit ca t5iat din brigca, urechile porneau din spatele ochilor, late, cldpduge, ca doufl brale frri articulatii. atirnind de-oparte qi de alta a capului osos, foarte scheletic. Ciinele se sprijinea pe labele din spate, lipite pnmfnnilui. Cele din fali scormoneau cu firie ftunzele. Cu ghearele se strlduiau sI descopere ceva bine ascuns acolo. C{nd ifi inIlta rmeori capul, se lingea cu voluptate pe bot, din nfui se ridicau printre crengile copaciloq aburi rari. Corpul celuilalt acoperit cu o blanl neagr5, doar picioarele rebegite, lungi cu labele bine ffipte in pimint aveau culoarea unui galben spdlicit, murdar. Pirea, cf, am$ndoi cautii cu incdpS$nare aceeaqi pradi, invizibilS, caci miriiau mai tot timpul, se impingeau, se mugcau, c$nd de urechi, c6nd se ingftcau de grumaz. Prin adulmecare, se lineau pe o bucatil bund de plmfint parcl delimitati, invizibil, simlitii doar de ei. Mai diideau ocol, pe o raz\, scurta insd de indatii reveneau gi rimineau lintuili de acelagi loc. Se intimpla si-qi incheie scormonihrl, aproape in acelap timp, asnlpau cu funzigul rAv[git locul faptei, igi lingeau botul cu limbile roqiatie la mijloc qi alburii pe margini, clscau guri mari, fllmtnde. Culoarea, forma gi mirimea dinlilor nldau o virstii inaintati. La capiml fiecirui ochi, spre nas, se scurgea o secretie gdlbuie de pe pleoape, ca gl cflinilor

urdurogi, neingrijili, murdari.

Locul se gdsea pe o pantzi lin5. AlSturi, se prelingea sorrnoros un padu, ugor gerpuiq ba chiar avea doar un cot c6t ai tiia un cerc in doui, de-ai fi zis c[-i o cocoagl. In dreapt4 pe mal puteai zdri mai int$i un scai vflnit, cu o ramuri aplecata in apd, iar celelate doui cu cfte o floare albdstruie in virf stiiteau drepte, de pazh, ca nu cumva cursul lin dar neincetat al pa$dui s-o ia pe sora lor mai mici. La doi paEi buni o palmi de mugchi se ?ntindea labaza trunchiului unui copac ciudat, care numai arin nu era, cu crengile at{mate, despuiate de frunze. Cu virful aplec* gi el. Un om care cergea, ziceai. Dupa el, pustiu, pand h5t departe. Pnteai urmnri hciul pirflului ce se pierdea sub un podeg pe care-l strdbdteai din $ase-$apte pagi, marginit doar pe-o partâ‚Ź cu cinci gipci de un negnr-cenugiu : doud aplecate spre dreapta, doud ugor inclinate spre sSnga, iar cea mijlocie pirea dreapti. Prima impresie era aceea a unor flicdi pringi in joc. Cel din mijloc ii suslinea parcl pe cei care pireau a se clitina. Dar, in singudhtea. ast4 semina mai degrab[ cu un joc al ielelor. Cel mai bizar era fapnrlc6, de cum apa trecea granita podegrlui, aceasta devenea rnaronig chiar intunecoasi, ca apoi si se piardl pe sub ramurile scdldate, zi gi noapte, ale unui grup de r[chitri pgngitoare, ce-gi ing6nau prin gopohrl apei, un cflntec niciodaui terminat gi pe care doar apa, gi ea plind de gdji il inlelegea. Poate.

Malul sting al piriului se deosebea mult de cel drept. Acesta avea l0nga apd o cdrdruig ce gerpuia pe lflngd podet, ii didea binele 6i se atrrnda spre rIchitrile plingltoare m4nggiate de apa maronie. Siluete intortocheate in fel gi chip ale copacilor cu ramuri ciuntite pfin5 aproape de vdrf, insoleau clriruia, podetrul, ca apoi, cei mai inalli sd se stingi pe plumburiul cerului ce dornnea tot peisajul, de dincolo de grupul de rdchi4i, gi continuind si-qi mai dezv5luie o patl ceva mai albdstrie, prin spatele copacului cersetor. DacI priveai mai atent, sub acest copac zireai un brldu{ qi-un brdzigor, ca doi copii docili, piti{i sub crengile sldbdnoage. Cdrdruia pirea o Sgie lata de p[rnfnt, greblatS, ca cea de la granile, sefiln cd nu era prea umblat?i. P04ul se formase undeva mai sus dintr-un ciuroi, un izvor condus poate pe jgheab, ca apoi, unl':lu-se cu altelg sI formeze acest pfr{u, care strdlucea, pe soare, la mijloc intr-o qloare

I e,o'/- %/z


alb-alblstruie, mai spre margine in pete albastre, ca la mal sd fie inlesat cu pipirig inecat in apd, cu iarba fiarelor, o plan&i veninoasl cu flori de un alb-gdlbui. Ici-colo algele verzi formau mici mase rebele plutitoare. cu deosebire acolo unde aveai impresia &apanu sti locului. Petre cunogtea bine acest loc, cdci in spatele copacilor triqti, a copacilor cu crengile ciuntitg ale cdror v0rfuri doar aveau drepnl a se desena pe cer, el igi petrecea mare partl a vielii...niciodatii nu se gtia de unde vine gi unde se duce. Cei de-ai loeului il priviau cu nedumerire, manifestau fata de el un anume fel de compltimire, de inlelegere, dit ao.uu o r4inere aparse in a-l intreba cum o duce, cum nu obosegte bAtAnd drumudl; fir6 rost, cdci el rdspundea scurt la salutul celor care se incumetau sd i se adreseze, fie dand ciudat dincap, fie mormdind ceva de neinleles. Vorbea rar, doar cu oameni pe c:re ii bdga el ln seamd, pai"i. fi mult p[nrl. Barba gi-o tundea singur, c$nd credea el de cuviinla, la fel gl hustala. :rTc]rse Imbrlcat sumar, pe weme mai bpnd5, iar toamna, t{rziu, spre iarni, tua de te miri-unde ceva mai gros; nu se temea de vintul toamnei, nici de frigul iernii, nu-l supira clldura toridi, var4 iar primivara o slrea din calentanrl anotimpurilor. Pirea sd nu-l preocupe nimig degi el t5cut, mocnea de o durere ce-i s6sia sufletul, se simlea golit pe dinauntru, ca o buturugd scobitii. Capul ii vijaia atunci scrpgnea din dinti, il apuca Si dorul mersului acolo, in spatele copacilor ciuntili, unde se deschidea un luminig, infiurecos pentru inima luf se a$eza rezemat de trunchiul unui stejar uitat de vreme, lgi freca ochii afunda0 in orbite, igi trecea palmele uscate, cu degete subliri, apoi pleoapele rlm6neau multii vreme ca incremenite, mr ochii gi-i alintea spre un singur loc. Prin frt" l"i se perinda din timp in timp, silueta unei femei cu o desagd de lemne in bratre in jurul cdreia se u*e"t .uo zgomotos voci ie$ite din gftleje rdgugite, ale unor mongtri ce luau infiligari din cele mai ciudate, c:lre se nipusteau cu bra{e groase, lungi, lacome, asupra fiin1ei firave, asuprz! trupului tfuIr de femeie frumoasI.

Aici igi perecea veacul, Petre. Sd fi fost in ajun de Sdnz0iene, c6nd in sat femeile qi fetele impleteau cununi ce urmau sd fie aruncate peste case, sd-$i afle soarta, ori de Sf Ilie, cici el nu mai trinea limpede socoteala scurgerii timpulul, cAnd din senin, dintre crengile strambate de lreme, ori deurdt simli un fuior de aer lece, care-i pltrundea trupul chircit. Din instina, igi str{nse ificul di corp, i6i ridici ochii spre pakna de deasupra capulul, albasu:i la tnceput, ca apoi, de parci o *aoe nevdzutii ar

fi

dat drumul, ca din cutia Pandorei unor dihinii cenu6ii, care se-noelmi$eau ca

nebunii, ca bezmeticii, frc6ndu-li loc, incilecgndu-se. risipindu-se, adun6ndu-se ca la comanda Suieratului de vflnt, ce pdrea a fi stdpanul lor. Cdnd dihnniile nu-l asclltau, vantul nebun se intetea, sufla mai crr puterg rdscolea frunzigul amestecat printle crengile p"tr.o. rupte de furia vdnnrlui dezld4uit, fonnand un viirtej, chiar sub ochii lui, tocul ae undl petre nu-$i dezlipea privirea. Apucd o piatri mai mare gi o aqezd in mijlocul rritte.lotoi, w6nd parci sI-l Uni in loc, moment in care urechile ii $uiau, de parci v{ntrf gi-ar fi cerut acolo

asurzindu-l la inceput cu $oapte care s-au transforrnat ia firlgeml in urlete: Ianaaa! "rrt.uS Ianaaa... ! S-a culremuraf apds6.ndu-gi cu putere am{ndou5 paknele leste urechi. Cdoa s-a dezmeticit era ud leoarci, cu braple incol5cite in juml pietrei pe care o a$ezase in calea dezllnpirii diabolice a furnrnii- o str{ngea cu putere, gi lui i se petea caldd. Ca sAnul Ianei, ca p6ntecele rotun4 nelinigtit tn care zv{cnea trup$orul, rod al dragosei lor, pe care incepuse aninci, de-o weme sd-l m0ngaie seara c$nd se vdrau unul in celalalq se imbiatrigaq se sdmtau gi-gi 6ceau

planuri...

Norii

se rdzbunaserd,

wptade

cer deveni albastri, luminoasi.

Petâ‚Ź cobori spre r{u sr adune bolovani. Ii urcd umrl c6te und zile in gir, lgngn piatra albicioasd, pe carg la-nceput o ldsd la miiloc, ca apoi, s-o a$eze in cerc alaturi de ielelalte. Asta, cea dintdi, este lana. cele din jur sunt pruncii nostri. Mutli. cQp ne-ar dat Dumnezeu...

fi


Ceva misterios il atrlgea spre mijloc. Acolo, avea sentimenhrl cI plmintul il prime$te cu drag, cd odatii culcat, devenea una cu el, cd de se-nt{mpla sd adoarmi acolo, se scula mai linigtit. Pdnd.-n ziua tn care, dind sd se hâ‚Źzâ‚Źasci, ori trezit de cineva, simli pe obraji o mfng{iere moalg pldcutd, calda. Nu deschise ochii dintr-odatd parcd pentru a-qi prelungi durata plicerii. Apoi, genele i se dezlipir[ greoi, pleoapele s-au depdrtat, deschise ochii larg qi

privi injur.

Era singur. Visul a fost totu$i placut. Nu i s-a rnai intdmplat s-o viseze pe Iana. Cuprins de o pldcere greu de inleles igi trecu palmele peste obrajii mfingtiatr de rniinile atft de dragi lui, al cdror miros doar el il cunoqtea, a cdror cdlduri doar el o sim{ea. Igi privi apoi palmele sper$nd sd vadi insemnat pe ele chipul ei... Se qterse cu grabi de pantalonii incd umezi, cdci tn locul chipului dragzin d{re de sdnge. Bolovanii au fost grei. M-oi fi lovitfmd sd bag de seamd. $-apoi, atQtea crengi care-mi stdteau tn cale qi trebuia sd le tnldtur, m-or fi zgQriat. Duse firr voia lui, mijnile qne nas gi simli un miros ciudat... Dintre trunchiurile singuratice, se auzi un zgomot indepdrtat, care se apropia 6i se deslugea tncenrl cu incetul. Blrbanrl nu se clinti, mai intai fiindc5 el nu se temea de nimeni, apoi doar

curiozitatea

il

impingea

sr

ctre cine indrdzne$te

sI

calce pe-acolo, c6ci mul1i, de la

intamplarea cu uciderea nevestei lui, ocoleau locul. cine sd poatii gti din ce pricini? Zgomotr:l se invSlmdgi or cel al unei c[rule ce tocmai trecea pe drumul care inso{ea pidul: die! Ce-avetri? Nu mai cunoaqtetri drumul! Trap-trap! Trap-traap! MAnca-v-ar...se auzi glasului stiipdnutui. Apoi, vocea se pierdu in hdu. Silueta celui ce lnainti printre copaci se deslugi. Petre nu-i dddu imporaqa. Dac[vine spre el este treaba lui, dac6-l ocolegte, at$t mai bine, iqi zise Petre. Spre surprinderea lui, bdrbatul se apropie precaut, cdci il gtia bine pe omul ce stiitea linigtit in mijlocul micii imprejmuiri pe care qi-o frcuse 6i i se adresi cu un ton cakn: - S-a-mprospdtat aerul, cu plo4a asta Pefte. rosti brrbanrl inalt, ugor adus de spate. Omul cdruia i s-a adresat, nu-i rlspunse dec{t cu o privire de-o clipd, care pdrea a insemna cd

fl

este de accord. - S-a umflat dintr-rrna Si par0ul, continua cel venit.

Petre se frec[ pe fruntg igi impinse spre cre$tet plliiria pleoqtita gi-l privi pentru tntgia oar6. - E treaba naturii ca pfraiele sd se umfle dup[ ploaie gi sf, se sublieze pe vreme de secetii, rlspunse intr-o doari Petre. - $tii, Petre, pAdul Ssta porne$te de sus, de sus... COt de de sus? Se scdrpini pe ceafi bdrbanrl, care tot nu-l privea in ochi pe cel care-i vorbea. - Pdi...cum sf,-ti spun? ingrzie acesta cu explicatria. - Aqa ca sf,-n{eleagi tot omul, se risti ugor Petre, trecandu-$i palma dreapfii peste frunte qi uit$ndu-se de aceast?i datd la omul cu care-i vorbegte. - Domnule invl{5tor! Dumneata erai? Ce cauti pe-a;a vreme pe-aici? - Imi place s[ rni plimb prin locuri liniqtite. Uite, am cules cfl1iva bureli, citeva plopegti, cdci wemea bribilor e mai incolo, spre toamri. $i desfiicu o sacogd de rafie, sd-i arate recolta. Petre anrncl o privire lipsiti de interes, df,du din cap, igi d.[du la o parte plnrl ce-i acoperea fruntea gi-gi ingropl ochii in pam{nt. - De unde zicetri ci vine pi$ul Ssta? reveni Petre, nedumerit, cu privirea pierdutl, misur6nd inlllimea copaci lor din j ur

-

- Izvorul porne$e de sub cetate, gtii, v-am pomenit cu ani in urmn la gcoald. Doar erai gn copil harnic gi-1i pllcea sd pui mereu intrebdri. - cetate? care cetate? Doar tn poveEti existii cetii1i... $i cetatea asta are nume?


- Are. Zynyir, rdspunse invi{itorul, un om cu privirea seninS, p5trunzdtoare, cu fruntea latf pdrul scurt, rar, pieptiinat spre spatele creqtehrlui, pomelr ugor proeminentri, cu un zAmbet senin mai totdeauna pornit din collul drept al buzelor. Dar el simtrea cI nu l-a convins deloc pe consdteanul sAu, care avea privirea Si gflndurile departe. hea departe. Cu toate acestea, Petre il ascultl cu o atenlie inleleaptii, caracteristicd omului simplu inzestrat cu o inteligenli nativi. - Zinfu, ziceli? N-am alzit. Dar ce nume-i ista?l se uitii mirat spre invildtor. Tata nu mi-a vorbit niciodatd despre asta. Cat despre mama ea se pricepea sA se ocupe de casi, de noi, copiii, s6-l a$tepte pe tata cu mfncarg s5-i calce c[maqa cu care se ducea la biserici. Singura clmagd albb a tatei. Fierul de cdlcat il umplea cu jdratic, ll apuca de mflnenrl de lem, ii frcea vant h dreapta gi-n st$nga, sulfa prin glurile cllcitonrlui, ochii necurahrlui, sI nu se stingS qiinfierbdnta pe plita sobei de gltit pdni aranja frumos mdnecile, clrora le ficea dunga dreaptii, gulerul, il imindea cu grijA ca nu cumva si iasd cu pliuri. De la marna a invilat lana mea, multe... Duminica mfincam tntotdeauna irnprzutri, ?n resnrl zilelor m{ncam curn se nimerea. Mama nu ne llsa si ne culcdm inainte ca noi sI ne sp515m picioarele, gi inainte de a ne ruga. Incolo, ne mai spunea o poveste, de cele mai multe ori scorniti de ea, dar niciodat?i despre cetili ori castele, cdci pentru ea gi pentru noi cea mai frumoasi casi era a noastr5" cea din capdtul ulilei, cu malin bItut la poartii, cdci era curatS, micd precum in povegti, domnita de tihn5, casa celor s[raci. Nu degeaba, Rugosu, bogotanul din sat rostise cuvinte care l-au durut pe feciorul despre care se zvonea in sat c-ar wea si se-nsoare cu lana: Ce folos sd tensori, doar ca sd tnmultegti numdrul sdracilor! Petre s-a frcut atunci cd nu-l bagd in seam4 clci dragostea lui pentru Iana putea astupa gura intregului sat. Dar de uitaq n-a uiat Era a noastrS, cIsula aceea, lgi continul el gindurile, aceea'in care feciorul avea sd rlmanl

I

tqj

gheb{ndu-gi o familie.

In vecini, mai pe la mijlocul

,

ogtdzii, rnarnra dacl avea gospodiiregti, mai sporoviia, elr cu o femeie singuratici. Ea nu semdna cu rnarna...

figaz dn pricina treburilor

Invd{atorul se ridicd pe nesimlite, igi apucd saco$a cu prinsorile innodate, numtri dupa ochi pulinele ciuperci gisite, daci-i vor fi indeajuns pentru un papricag gi se deplrtii, lisindu-l pe om si-gi depene gfndurile. Fdcdnd cfltiva pali, se sprijini cu un bdtr mai grosu[, cu multe noduri, socoti totugi ci burefii trebuiesc gatiti ori pe plita cu pulini sare, ori intr-o tigaie, ce-o pdstrase de la mama lui, in care-i ageza cu pdldria in jos, peste care presdra putrfund sare, c|teva bucd[ele de sldninl afumatii gi felii de ceapd. Intoarse privirea. Petre continua sI vorbeascl cu voce tare. Singur, singur. Doar Iana l-ar fi putut auzi gi tntrelege... Inv[{iton:l se pierdu ca o nllucd printre copacii singuratici, ca gi anrnci cflnd fiind dezertor declarat, clci a fost singurul care-a refuzat s[ se irnoleze, a trlit tot ca o fantomd ascuns de beuana Lena, c$nd in podul casei, cind intr-un cotlon al gurli, cand te miri unde, loc cunoscut doar de femeia care-l pre1uia muh gi care moqise pe tog pruncii din sat, copii care mai apoi deveneau invd(aceii lui. Uneori, bdu$na Lena se gfindea cd urmltoml copil ce se va na$te va fi cel al lui Petre. Dar n-a fost sd fie...


$ERPrr GORGONET

Toamnd.

v|ri cu pricepere vflrfirl coasei pe sub tulpinile pulinelor flori ce-Ei cdtau lumina rididndu-se ca-ndreptate de gale de zub lWojul de la marginea cu4ii, lugoj lntins de la un st{lp de beton la altul, pe sflrme simple, ori impletite pe care le avuse in spatele casei, adunate te miri de undg cu gandul c-or folosi cfndva, la ceva. $i coasa: hirs-hdrS, h6r5a-hir$a, h{rg. mAnuitii cu lndemfna omului crescut in lucru, reteza firele rare de iarb[.

Petre

Fusese secetii in vara aceea.

Din curte, vecina ii ceruse sI ias5 qi la drum sd coseascd marginea $antului, tn care crescuse mai mult pipirig decft iarba moale, cdci stipflna casei refirzase sd-l mai adgnceascd nevr{nd sd-i bilteascl ap4 s[ se adune ({ntarii gi muqtele mari, negre $i gretoase,care-i nlpddeau casa de indatii ce deschidea vreo fereastrd . Drept este c5, in gan[ nu era api decft dupa ploi. Apoi, dupl ce-gi ascutri coasa cu piatra ce-o purta in buzunarul din spate al pantalonilor degirag in genunchi, trecu in spatele casei, acolo unde cregtea gi trifoi buni pentm iepurii

vecinului" nu doar bilirii. Ocoli cu grijd un trandafir, care anul acela nu inflorise. Cfinele st?itu lini$tit ovreme, dar.aod auzi hfuqAittrl coasei mai aproape de cdsula lui, acoperiti cu o bucatii de tabli ruginitii, trase dupi el langrl lntirit pe alocuri cu sflrmi, cdci adesea rupea langrl 6i cfteva zile stiipfina nu-l vedea, intrd agitat ln cugc6, mffi, iegi din noq agitat. Langa adiipostul lui, un monnan de nisip ndpadit cu timpul, de te miri cate feluri de ierburi, cdci nu fusese folosit lncd la nimig se tasase mult sub bltaia ploilgr, iar acum areta pe jumfiate decdt la wemea cdnd fu ingrlmidit acolo, cu g0nd, firegte de a fi folosit la tencuitul unui zid al lemniriei. Ardta ca o cdpl$n[ ldtritii acoperit[ de ierburi ciudate in toate pi4ile ca gerpii de pe capul gorgonei, in loc de pdr. Petre i$i atunci, apucind mai vflrtos coasa, privirile spre cer la norii ca niqte ochi bulbucali ce se roteau pe albastnrl gters. - Poate dI Dumnezeu ploaie, iqi zise Petre. Prin Elapii de plastic rogii simli fierbinleala nisrpului 1166r$, hfrg, hif,rg, hf,rg4 coasa care atacd ciudatele ierburi de pe capul gorgonei, se auzea de lSngd uga casei.

Stlpana casei apuci o lavitri, cu picioare qi spltar de fier vopsite gndva ln maro, pe care se cldtinau doui sdnduri scorojite, desprinse pe jumdtate din qunrburile care le prindeau de schelet, o mutii cit la trei pa;i, sI-i facl loc, mai lfngd trandafir. Se gflndi o clipi si desprindi scindurile ce-ar putea folosi pe foc, iqi trecu palma uscatii, cu pielea increliti peste acestea, ezitii, apoi se socoti c-ar mai fi incd bune la 6ezut. Rezemi cu grijd lavila de gardul de sflrm6


chiar l$ngl caprifoiul ce se intinse pe o bunl parte din gard, pltrunzfind giret printre ochiurile de metal. Ca o femeie curioasd.

Mai incolo, trunchiul intortocheat al vilei de vie nu rodise dedt un ciorchine. Nici asta nu rodise anul acesta, g$ndi femeia urmirind migcdrile regulate ale mflinilor birbatului, ce pdrea cd n-o bagd in seami. Mic de statur4 pdr ld{os, ochii negri, ffisituri frumoase incd, buza de sus ugor coborftii deasupra celei dejos, nasul drept, supt la fali cu barbia ronrnjitii, bdrbatul igi vedea de reaba lui. Buruienile se retezeau iute sub tiiigul lucitor al coasei, culc$ndu-se in urma ei ca soldalii frrI aplrare, cirora li s-au epuizat muniliile. Femeia pierduse din vedere silueta omrlui; ea urmnrea doar drumul coasei cu vfrfirl foarte ascutit. Igi aminti dintr-odati 6 amiaza trecuse demult 6iar fi vremea sI imbuce c{te ceva. Il 16sd pe birbat sl-gi termine lucrul, ea se apropie de un prun albiu[ aplecd o creangi rnai joas5, i6i umplu buzunarul ldsat al go4ului, urcd treptele din lespezi ugor ad{ncite mai pe la mijloc, bdtdtorite de pagii, nu pu{ini ai celor de-ai casei, de-atita amar de vreme, trecu cl} grijl pragul, hsflnd u$a larg deschisi, clci afar5, degi toa:mna sosise, era o cuptu$eal[ greu de suportat. Inluntru era mai rlcoare. Se strecurl ca o ndlucd in bucdtiria cu fereastra ce dddea spre locul unde putea vedea doar larna coasei in continua migcare de du-te-vino, de la dreapta spre st{nga, de la s$nga spre dreapta gi picioarele u$or depertate ale lui Petg cu spinarea lin

incovoiatii.

Dintr-un cog impletit din pinugi sdltd un Stergar din pdnza tesutii des, desfrgurd ritualic col|rile gi scoase o jumdtate de p{ine. Pe un blid lgi tiie o rogie gras5, apucati din gridinA, inaintea de a-gi indesa prunele, apoi cu un culit cu lama lati gi pleasa de lemn maro, prinsi cu nituri galbene, igi croi o felie latd, o unse sublire cu unsoiuea de pe fundul unui borcan acoperit la gurd cu o hOrtie alb-gllbuie gi legatil cu sfoard. Pe blidul scos din bufetut verzui. rupse rogia ce mai rdmase, in patru, presdrd sare cdt ai cuprinde cu doud degete, trase scaunul de lemn de sub masii, se agez6, igi frcu cruce, mugci voluptos din pdinea unsd, gi din cite o bucat?i de rogie clrnoasd, frinoasi" gi-l {inti cu privirea de la celdlalt co( al ferestrei pe bdrbatul, care numai cf,-gi gterse fruntea asudal6, cu dosul mainii. Ea goli blidul, iqi pipli buzunarul scoase pmnele alb6u{e, le gterse cu palma culcati pe rotunjimea lor, cripi una, puse sdmburele h blid, apoi alta, g-apoi alta pana buzunarul se ugur6. Igi gterse gura cu dosul palmei, fiicu semnul crucii, apoi, brusc se indlta pe virfuri, cdci pe bdrbat il vlar oprit din lucru, cu privirea atrintitd tnspre ridicltura de nisip. Ieqi degrab6, aranj{ndu-gi qoryrl, tegindu-$i buzunarul cdscat ca o gurl flSmdndn de om s5rac. Cu pagi mlruntri 6i iu1i, pe cdrarea ce despfl4ea dou6 palme de plmdnt, inaint[ curioasi spre bIrbat. Nu-i vorbi. Apropie picioarele caprei de tiiat lemne de lingd bocul de crdpat

lemne, gi-i mai fiicu loc cosaqului. Numai ce-l aude scuipfind $i zicdnd:

- Na, uite unde gi-a ascuns ouilg nemernicul! Femeii fi scdp[ bocul pe care abia-l urnise; sub el iarba opdriti de clldurl gi furnici, multe furnici $r goange de multe feluri. Se trezi in spalele omului care se-ntoarse miraq inciudal spre e:l.

Aceasta se trase in spate, irnpreunfndu-qi pumnii in fata gurii, tiiindu-i respiratria. Nu putu scoate o vorb[, doar privi inmnrmurit5: $apte oud, fiecare cflt o alunr mai mdrigoar4 mai rotunjoard" mai burtoasi, unul l6ngd celdlalg formflnd o grlmajoarl. - Doarnne, nu mi ldsa, guierr femeia printre dintri, cu groazi. Doar n-or fi oui de gerpe?! - Clrm nu? s-a cuiblrit aici cd-i fierbinte nisipul qi-i ferit de ierburile astea, rlsprmse blrtanrl neintorcfndu-gi privirea spre femeie, uitindu-se in jur, atent de parcd s-ar fi temut ca gerpoaica s[ nu apard dintre ierburile dobordte la pamgnt. - g-acum? innebA Lugca. Ce-om face?

ci


- Asta facem, rdspunse bfubanrl intorcdnd coasa gi zdrobind pe rand fiecare ou, alb, cu pete foarte marunte, aproape minuscule stropituri de culoarea cenugii. Peste nisipul uscat gi fierbinte, stropi de lichid gllbejit, ugor verzui se impr[gtiau acoperind parte din frunzele de brusnrri, de cicoare, de pir gi pe alte ierburi ce-or mai fi fost acolo. Speriatil, cu ochii atmti! asupra a ceea ce mai rlmas din cele qapte oui, femeia num[rd in gdnd Sapte pui de gerpi mici, apoi gapte de gerpi mari, apoi inmultr cu $apte, gi dintr-odatn in fap ei migunar5, ba lenegi, ba mai iuli arltiirile care luau propo4ii din ce in ce mai mari. Se Edndi ingrozita de cate ori nu cdlcase peste nisip, iand incd nu fusese nepadit de buruieni, era inlemni! firi niciun mugum$. LAngI el, plitntute de alteea, un arbust ornamental, dimpotrivtr, dtrdea frunz[ dupl frunztr, gi ea se bucura cdci fiiceau flori rozii, albe sau violete. Deodatii, igi vlzu toati curtea mustitii de tirdtoarele de care, inc[ de copil, avea o teamtr

unnirind unbutuc mic de vi{n de vie, care, parcl

ingrozitoare.

Btrrbanl apdsa cu tirie capul de fier al coasei peste fiecare ou, asigurflndu-se cd nu-i

scapd

niciunul nespart. Semn rtru la cas6, gerpii... se intoarse spre Lugca, piezig, scuipind de trei ori in palmele uscate

Apoi,

:

- Din

astea n-or iegi ln vecii vecilor gerpi, fii linigtitii nan[ Lugcd! $i-gi apuce coasa de minerul de lemn. In esta nu dii fulgerul, cd-i de lemq gfndi Petre, cici, ca o pedeapsi de sus se auzird tunete scurte gi dese, cerul fu strlbetut de firlgere ciudate,urmate de stropi mari, nebuni, de ploaie - $i dac-or mai fi pe undeva? gopti femeia, temflndu-se parcf, sd nu fie auzitil de garpele mare, mamtr.

- Apoi, dac-or mai fi, tot dsta le-a fi capdtul. $i aiEul coasei alunecd lucind prin trifoigtea de $ngtr capra de lernn rczematlde cotel: gleap, gleap! gleep! Femeia se depdrt?i sffibtrtutii de frica. De-a lungul spinnrii simtri un firicel de sudoare prelingindu-i-se pflne b briu. Se grdbi si intre ln cas[, cdldnd cu spaim[ pe cdrare, unde i se nizrreau Eerpi mici, mari, subtriri, gro$i, alungtg incoldcili, ficand opturi, inalt4nd capetele, cu ochi qireli, prldatnici, privind-o pe furig, amenin$nd-o. cdlca rar, pe $i dacd stiipfina oudlor o age,pta in casr, cu g6.nd de rrzbunare, s-o pentru pnrncilor? Se gindi urdnd treptele gi tregfnd re@e uga dupd uciderea @epseascl ea, dar abia o inchise cI, printr-o migcare firlgerdtoare o deschise. Dacf, s-o fi furigat induntru inaintea ei, str poattr iegi..., gdndi ea. Ficu ocol cu privirea prin ungherele casei, ridicl c1 virfirl sandalelor pregul de la intarg un covora$ lunguie{, colorag tesut de bunica ei, din buctrtri de cdrpe Si fire de rafie, ca sI fnn cflt de mult. Auzi deodatd un sasait, un fel de $uierat gi incremeni locului, ascufindu-gi urechile; o linigte infricogitoare domnea ln casd. PIgi spre cdmar[. Prin uga intredeschis[, o adiere rlcoroas6 pdtnrnse prin feresruica deschistr. Mirosea a umed, a rece, semn de ploaig igi zise gi inchise gi ferestruica gi uga. Afar5, blrbanrl igi qtergea coasa cu un gomoiog de iarbd trecfndu-l de-a lungul de-o parte gi de alta a liamei metalice al cIrui v|rf, de subfre ce era abia c5-l rnai zdreai pe fundalul cerului inseninat. Igi trecu bralul plros peste frunte, lud coasa de-a umir, deschise portita gardului ce desp64ea curtea de livada fiicu doi pa$r, dar se opri strigfndu-i Luqcai: - Na, pentru azi arn grtat, miine, ori cdnd oi avea vreme, tri-oi cosi gi cealalti parte. $i se pierdu printre cele trei randuri de pruni, meri, peri, iar nr,ai in ml1 se opri t6ngi un mogmon, ce cre$tea foarte rlmuros gi de pe care, in primul an de rod, Lugca il lasase se ia c41iva mogmoni, aga e bine, se zice, cf, atunci ponriUorul va rodi mult. Allii spunean cd e bine sn dai din primul rod unei femei cu mulli copiii...de fiecare datii ochii lui Petre se opreau pe o buc[1ic5 lunguiala de carton, prins[ de o riimurâ‚Źa, cici pomul nu avea srcngi groase, gi silabisea: ne-

vffiri.


fli-er . De mai multe ori intoarse

cartonaEul pe o parte gi pe alta, se mirI, iqi trecp degetele obosite prin p5rul asudat, stiitea cfteva chpe pe ganduri, nedumerit. IncI n-am auzit de a5a nume depom. - Ala-i adus de departg ii trecu pe l|ngd urechi vocea Lugctri, din curte, inchizdnd portita cu

un cdrlig in uma lui. - D-apoi de unde, doamne o fi fost adus, de n-am auzit gi eu de el? Bine, bine ci-i de departe, dar pe la noi cum i se zice? - Mogmon, Petre, mog-mon... - Aga, da mie aga sI-mi spui, rom6neqte, c-aga pricep. $i intrd in casi dup[ ce-gi puse coasit-n cui, in grajdul mic unde-gi cre$tea ojunincd. Lugca scutrri portita s[ se asigure ctr-i bine inchisl, se-ndreptii spre casi., intrtr cu fricd, se dezbrdc[, igi desfrcu pnrul irryletit cummi peste cre$tetul capului, impletitm[ in care, vara igi

floricic[, gi de cum atripi, capul gorgonei cu pfu in formd de gerpi i se pitura peste cap gi-qi incepu ruglciunea de seard . . . Liz ii asculti in$mplarea, o privi sfredelitor pe Lu$c4 iSi strdnse bine halanrl in talie, ii ura punea c0te-o ardtii.

.

.

trase

noapte bunn qi deschise cu oarecare tearrtr uga canerei, unde avea patul s[r1 cu a$ternut curat ce locuia de ani de zile in casa bunicilor ei, qi care gtia bine cd Doamna igi petrece doud-trei zile, de la s$rgiurl verii, aici in casa btrtrfineascd. Il visd pe Doctoq birbanrl pe care-l mai iubea...

pregltit de femeia


In luminigul din padure bErbanrl Ianei se simlea mai bine decdt orirmde, degi se-ndrepta intr- acolo cu suflehrl fremantat gi cu mintea dusd. Pietrele, pe care le agezase sub forma unui cerc le gdsi mi$cate de la locul lor, dar le puse din nou la loc, cu deosebirea cd pe cea mai marg pe prima o puse la mijloc gi hofti s-o lase acolo, numai cI vru s-o insemne cu ceva, de aceea l1i roti privirea qi ochii i se oprirl asupra unui capat de lemn cu virfirl mai ascutit pe care-l apucI, il muie intro balta micd de alifi]ri, infig|ndu-l bine in apa noroioasi ce se ficu peste noapte, cici plouase. Mare-i fu mirare4 c$nd dupd ce trase doun linii pe supraftla pietrei, culoarea crucii nlscute avea culoarea roqiatici gi nu galbenl ca cea a tinei. Semn de la Dumnezeu. igi zise. $i din aceastl clipd se uita la ea cu alte ganduri. Primil gest pe care-l fiicu a fost acela sd se inchine. O finigtire ciudati ii cuprinse sufletul. Nurnai cI dupd doud zile, cflnd i;i pusese in g6nd si aqeze incd un €nd de pietre deasupra primului, gisi tonrl rdvagit, pietrele din nou nelalocul lor, dar mare minune, cea din mijloc nu era clintitii. Acest lucm il ficu sI nu-gi piard?i cumplnrl; le recl[di, se propti la mijloc qi se simli ferit, privindu-gi munca. Hotjiri sd innopteze acolo, ba p{na sI se-nsereze de-a binelea, mai aduni bolovani, gi de pe marginea dnrmului, carg inillate peste celelalte pireau un zid. Mirosul culcugului frcut din crengl il atrige4 se ghemui, igi roti privirea, mai int$i cuprins de un fel de tearnii, apoi pleoapele i se apropiarl obositg a sorln. A1ipi. Auzi mai intii fognet de frunze, apoi mffit de animale, dar nu-gi frcu griji, decit in clipa cind simli rm abur cald ce se dspindea in aer, aproape de el. Stf,tu nemiqcat o wemg panl cand pagi mirunti se frcur6 simltr chiar in lmprejmuirea ridicatd de el. Un miros ciudat ii izbi narile, un miros de piele udd $ murdara. Se simli adulmecat dix toat€ parfile. De aceastd datd, deschise un ochi 5i v5zu, ingrozit doul potiii nelinigtite ce sconnoneau pdminil cu ghearele mari, groase, cu botul aproape infipt in sftatul subtrre de noroi ce se formase in urma ploii scurte din ziua trecutii, Prinil gdnd care-l firlgerl exa ce-o fi cdut{nd, ce-o fi glsit? La un moment dat s-au oprit qi, bdrbatul le deslugi limbile rogiatice rnai la margini qi gllbui spre mijloc ce lingeau cu nesat pem$nUl noroios, carc, cu cflt il rlscoleau cu atflt parea rnai rogiatic. Unul dintre cfinii scflrbos de murdari gi slabi ce eraq se apropie, la-nceput cu ozrecare relinere, ca apoi dintr-un salt scurt sd fie chiar l{ngd fap lui pe care incepu s-o lingd. Ca triz,ntt, Petre sdri drept in picioare, apuci lemmrl cu care insemni pe piatra de mijloc, crucea, 6i-l roti cu furie deasuprapotiilor, carq speriate o luarl la fugi. Mintea i se lumind dintr-odatd. In noaptea aceea de dinainte... el trdi o himer6, crear cu adevirat in visul in care o minl moale, calde ii m|ngaia obrajii. Atunci se bucuri cn in s€nit o visase pe Iana. Incercd sd scape de cogrnar, o ciudi gi un gffi de rdzbunare ii umplu sufletul gi mintea. $i pata aceea rogiaticd de pe obrajii lui...doamne! Era sfingele ingropat in locul unde Iana fusese omorftii. Poate amestecat cu cel al b[rbatului cdruia ii scosese un ochi cu.. . lemnul asculit la un capit, cu care el ficu semnul crucii pe prima piatr5...

ii atrdgea incl pe cflinii niminui, flnmanzi. ca prinnegurf, pe cei doi c{ini cdrora le lipsea c$te un ochi, dar imaginea se contopi gi tohrl se transform[ tn cea a unui monstru cu un singur ochi. Pe acesta trebuia el sd-l giseasc5. Se aplecd, se apropie cu nasul in pemin! gi mirosul de s4nge ii nipidi ndrile. Sfingele

Ii vdzu

Vdrfurile copacilor ce ldsau loc petecului de cer, se rotir[, se rotfuA pdnl c{nd omul vdzu negru in fala ochilor. Se

pdbuqi.

comm€rtlFll:


il? Spre dimineali burnrta, iar peste zi cerul se lega de pdm|nt cu fire subliri, subliri abia vizibile pltlndea in suflet cu frig $i durere. Durerea care se instalase incet, apisdtor, de parcd wemii i-ar fi scdpat ideea cI un lucru pornit ar trebui si qi ia capdt de ploaie m5runtji gi rece, de-{i odatA.

Pe ulila care incepea cu o cotire spre stang4 peste un pod, mai adesea inirndat cu tot ce puteau trimite la vale rdurile pornite de sub dealurile tdcute, singuratice, invdluite de o marami suri" I^Iptoasd ce se ridicau greoi, siluete gribite, zgribulite se indreptau mute spre intorsdtur4 iar in unna lor se tr$nteau pe rdnd portile de lenuU sau po4i rtari din fier forjat, la casele mai avute.Ulila conducea tot spre deal. Dealul o primea in tiicerea unui stapin intelept a tot ceea ce vietruia injur. Perdeaua ferestrei dinspre ulip se dtrdu u$or, discret, la o partg de mdna femeii, o m|nd cu pielea catifelat5, arimie de sub mflneca de satin rogu rubiniu. Niciodati doctorul, frSmAntat de dorin{e, nu avusese prilejul s-o vadd. imbrdcati in luciosul neglije;tot mai ad[sta cu gflndul $ inirna; ea, femeia ifiAffzia dinadins... Cu vflrfurile degetelor linu c$teva clipe perdeaua de nrl cu flori aurii cu cinci petale, o codilI

cu trei frunzulite, flori in;irate pe orizontald, transpa.rendi. Din depdrare se auzea surd troponrl calului abia umit, tnc5lecat de fata cu pdml zbfirlit intotdeauna, spdldcit, firl cfuare, decoloraq sau mai degrabd tn culorile naturale, de o ciud{enie aparte. $i copitele calului, se pare oboist- ptlac-ptlac, ptic-ptic- rezonau pe asfaltul de cudnd a$ternut, aburind sub clldura lui gi rlcoarea stropilor reci. Pdrea ci se-ndrepta spre niciunde, ci pe fatl n-o zorealatll, de aceastii data clci cel mai adesea tropoml calului se pierdea cu repeziciune sub indemnarea

lnciudatii a fetei. Ea n-avea nici duminici, zilele ei de lucru num5rau o sdpamanl rotunjitii de cele $apte zile. Rareori o puteai vedea pe jos. Atunci intr-adevdr se ducea la biserici. Dupi imbriciminte, pentru ea era tot o zi de lucru. Zgomotul pagilor se apropia din nou, din ce in ce, femeia il privi indelung trecfind prin dreptul casei sale. El nechezd scurt in loc de: "gtiu cd egti acolo", qi-gi continua mersul sub stropii degi ca ochii unei site, igi scutura coama sur5, din ere se-mpr5;tia apa ca $r c6nd ai zbici o haind udd prin migclri scurte, repetate, ferindu-1i ochii. Dintr-odati, femeia auzi un:"Hei, pta-pta, ce-ar, tri-a intrat gi 1ie boala-n oase? Prr-he!". $i calul o lu[ la trap, vr$nd si-i arate c[ nu-i nici bIftaq nici c[ i-ar fi intrat boala-n oase. Fata silti pe spatele l6sat la mrjloc ca o covatii, pdrul unsuros se zburli, trupul i se aplecd in fata $i arnindoi se pierdurl pinl la celdlalt caplt al ulilei;calul n-avea hamuri, fata n-avea fr6ie, il conducea cu m|inile qi cu migcdrile corpului. Degetele femeii scdpard marginea perdelei, ea se opri in mijlocul camerei, rdmasd cu gAndul la imaginea cdldregrlui, imaginea fetei-ndlucI, ce dispdnr doar din campul vizual real, dar s-a inti pdrit puternic in memoria sa. Pentru a cdta oari? Ramurile sdlciilor din fala casei se indllau spre cerul plumburiu de inceput de iarnd, pe cdnd frunzele intfurziate de pe merilor ionatani gi belles-fleurs, femurau singuratice in bltaia vantuhi gi-n tremurul lor se atingeau ca doi tineri stingheri, deplrtgndu-se uqor gi apropiinduse iard. Un perpetuum- mobile, aizice^ Felul in care se mporta lumii inconjuritoare, trebuie si fie cu siguranla, cel gregit. Scuturd din cap, spre a-gi alunga g$ndurile, iqi acoperi ochii cu m{inile, cu degete subtriri gi lungi, unghiile ingrij ite intotdeauna. O disperare excesivd ii indbugea energia spiritului, in parte deoarece o cuprinse o vinovdlie a deciziei luate cu citeva lrrni inainte, cdtiva ani foarte indepdrtati, decizie legatd de evenimente pe carc nu le dorea, dar gi de teama ca ele s5 nu se-n6mple. Incerci sf, se impace cu sine; obstacole asemeni unui zid ce incercuia un zid medieval, solid, ftcut sd dureze, o impiedicau. Ii era greu qi tearnd sd priveascd in interionrl sf,u. Se concensd.

vffil


Era pe punctual de a-gi gdsi rispunsuri unor frf,mSntiiri sufletegti, cfnd tropotul patrupedului, ce frcea cale-ntoarsd o frcu sd se indrepte dintr-o singuri mi;care spre fereastrl. Pirul l51os al coamei se ridica gi cobora sub indemnul furios al fetei. Gesturi largi, vorbe bolborosite, corpul una cu trupul vflnjos al calului, insotreau trapul. Imaginea obsesivl se perinda pe ulila ingopati in t?icere grea. Tannxa fatii era in plin extaz, calul o asculta, o intelegea qi-i oferea o stare de eliberare, rnai ales cdnd ea-gi desfrcea larg bralelq privea drept spre cer, pfuAnd un crucifix. Intre cele doul fiin{e se instalase demult o simbiozi extrem de puternic[. Era cuprinsd de un optimism al unei copile imbltrfnite, era zborul sdu spre libertate, spre ?naltul deah.rlui ce se indlla la capatul ulilei, nu departe de casa ei, umbritii gi chiar intunecatii de un nuc prea bltrin, prea umbros, prea rlmuros. Pentru ea, de pe deal, de veacuri ruinele cet5lii erau locul unde simli viala gi

presimli moartea. Cealalt6 parte a dealului, pentu ea era o lume nicicind v5LanlF., imaginati poate, clci ea trdia intr-un segment limitat al universului; ignora existenla celor din jur: familia, fra1ii, tatiil ale cdrui porunci le executa ortegte, de fricr. Inafari de mama ei. Se ducea tiptil, dar neascunzflndu-se de nimeni, deschidea uga grajdului prin care te ndpadea mirosul stdtut, o miasmi greu de suportat, aerul cald care-i umfla nirile cu gusnrl acriu aI tulpinilor de porumb dincare se hr5neauvitele gi calul. Intuneric. Dareao g[seaindatl, chircitiilingaiesle, unde-i linea cald suflarea dobitoacelor, invelitl cu fln coborlt din podul gurii. Avea umerii stâ‚Źngi, mflinile vflrdte sub mOnecile prea lungi ale unui palton ponosit, cu buzunare mari, ruptg o basma veche gi rar5, frrr coltruri, pe capul mic ascuns intre umeri, gi privea spre u$a intredeschisd prin care se prelingeau singurele dire de luminl oarbi. Fata scoase de sub jacheta-i scurtii, prea strdmt[ o grdmrjoar[ cu de toate: p{ine, br{nzd, o bucati foarte sublire de sldnind, Ei i le intinse, urmirindu-i reacqia"De la mine..., ia-le!" Pleoapele grele se dezlipir[ gi de sub ele, ochi trigi obiqnuiti greu cr] lumina se oprirl asupra fiicei. Intinse apoi o mini osoasS, cu pete maronii, tremurflndr, apucd mfncarea gi o vfiri in buzunarele rupte. Se ghemui mai aproape de iesle, absentii. Fata trase uga in urma ei, impingfind incuietoarea de lemn, se furi5d in casd prin curtea plinl de obiecte vechi, frri s5-l bage in seamd pe tatdl sdrl care bodoganea rdsturnand cu picioarelq in ciudi, a$tea lucruri folositoare odatii... Liz ava, bine intipirite aceste imagini. Casa bltrflnd, in care-gi petrecea parte din lunile verii, la prd" avea ogmda al[turi.

1l


Betty Kirmajer