Issuu on Google+

Newsletter Europarlamentar Februarie 2010

newsletter

PSD 2010: un nou lider, o noua etapa, o noua atitudine

Printre subiecte: * “Gustati Romania� * Rosia Montana * Educatia nutritionala * Eficienta energetica


Gustati Romania la Bruxelles Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de Agricultura din Parlamentul European, organizeaza pe 3 si 4 martie la Bruxelles evenimentul “Gustati Romania” (“A Taste of Romania”), in cadrul caruia colegii europeni sunt invitati sa cunoasca Romania prin intermediul uneia dintre valorile sale gastronomice – branza traditionala. Invitatul special este Dacian Ciolos, Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Expozitia si degustarea sunt organizate impreuna cu Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania si aduc in fata parlamentarilor europeni sortimente variate de branzeturi, produse dupa retete romanesti traditionale. Vor fi prezenti producatori din regiuni diverse ale tarii, unele renumite la nivel national precum Sibiu sau Bran, altele inca nedescoperite suficient, precum cele din judetele Constanta sau Timis. Evenimentul se doreste a fi un sprijin direct acordat crescatorilor de ovine, care nu au gasit pana acum cai de a patrunde pe piata europeana, desi calitatea produselor ii recomanda. In afara degustarii de branza in coaja de brad sau cas afumat, participantii vor primi si un pliant cu informatii despre acestea. In acelasi timp, organizatoarele urmaresc sa le prezinte colegilor o perspectiva culinara asupra Romaniei, care sa contribuie la conturarea mai clara a personalitatii acestui membru inca nou al UE.

“Se vorbeste mult, in tara, despre imaginea Romaniei, dar gesturile care conteaza cu adevarat nu sunt clipurile costisitoare, ci reperele concrete. Branza e un astfel de reper: noi am adus aici produse speciale, realizate dupa ritualuri foarte vechi, din ingredientele cele mai naturale. Gustul lor poate fi o pledoarie in favoarea Romaniei, mult mai convingatoare decat discursurile de la Bucuresti” (Daciana Sarbu)


Declaratie scrisa privind Rosia Montana

" In cazul in care va fi semnata, declaratia va ajunge la Comisia Europeana si de aici va fi trimisa autoritatilor romane, Parlamentului si guvernului, cu recomandarea sa se tina cont de pozitia executivului european" (Daciana Sarbu)

Foto: panasonic.ro

Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu si Catalin Ivan au initiat o declaratie scrisa privind amenintarea distrugerii patrimoniului national prin exploatarea miniera cu cianuri in zona Rosia Montana. Eurodeputatii solicita interventia Comisiei Europene pentru oprirea acestui tip de exploatare miniera care ar putea periclita o parte din patrimoniul antropic si natural european. Declaratia poate deveni pozitie a Parlamentului European, daca va fi semnata in termen de trei luni de cel putin jumatate dintre membrii PE (cel putin 376). In preambulul Declaratiei scrise se mentioneaza ca importanta economica, socio-culturala si istorica a zonei Rosia Montana este una inestimabila, atat pentru Romania, cat si pentru Uniunea Europeana. In acelasi timp, se atrage atentia ca folosirea tehnologiilor pe baza de cianuri si exploatarea la suprafata, pun in pericol mediul, sanatatea umana si vestigiile istorice. De asemenea, se afirma ca turismul poate fi o alternativa pentru valorificarea potentialului natural si antropic al zonei, in contextul in care, in urma sapaturilor arheologice, Rosia Montana se contureaza a fi unul dintre cele mai mari centre miniere ale lumii romane. Daciana Sarbu si Catalin Ivan considera ca “beneficiile comunitatii din zona, in cazul aprobarii proiectului de exploatare cu cianuri, sunt nesigure, iar efectele in termeni sociali ar fi imposibil de contrabalansat in conditiile in care numarul somerilor va creste masiv dupa finalizarea exploatarii“. Eurodeputatii romani solicita, prin Declaratia scrisa, interventia Comisiei Europene “pentru a se opri, si nu doar suspenda, acest tip de exploatare miniera care ar putea periclita o parte din patrimoniul antropic si natural european”. Totodata, executivul comunitar e indemnat sa monitorizeze evolutiile privind aprobarea proiectului Rosia Montana Gold Corporation si sa verifice pertinenta studiilor de impact. Declaratia va fi trimisa de Presedintele PE parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene.


Raspunsul CE privind ajutoarele pentru irigatii Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiilor pentru Mediu, respectiv Agricultura ale Parlamentului European, a primit raspunsul Comisiei Europene la intrebarea sa scrisa privind sprijinul acordat de Uniunea Europeana pentru irigatii. Daciana Sarbu interpelase executivul comunitar privind un sprijin, la nivel

european, care sa suplineasca ajutoarele de stat pentru irigatii , dar si cu privire la ajutoarele pe termen scurt prevazute de Comisie pentru a veni in sprijinul fermierilor in lupta cu efectele schimbarilor climatice. In raspunsul CE, se arata ca executivul comunitar este pe deplin constient de problemele generate de seceta in Romania. “Schema de ajutoare pentru irigatii, care a prevazut finantarea costului apei suportat de fermieri, nu a putut fi mentinuta si nici prelungita in 2010, deoarece constituie un ajutor pentru costurile de exploatare, care este interzis de normele UE privind ajutoarele de stat. Acelasi lucru este valabil si pentru schema de ajutoare pentru energie. Normele UE privind ajutoarele de stat permit insa Romaniei sa acorde

ajutoare pentru investitii destinate sistemelor de irigatii si sistemelor de furnizare a energiei“, se arata in raspuns. “De asemenea, pot fi acordate fermierilor ajutoare pentru sistemele de irigatii prin intermediul politicii UE de dezvoltare rurala. In conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, astfel de ajutoare sunt insa limitate la ajutoarele pentru investitii, cele pentru costurile de intretinere si exploatare fiind excluse”, precizeaza executivul UE. In acest context, se mentioneaza ca pentru orice ajutoare destinate sistemelor de irigatii este necesara o evaluare a impactului asupra mediului. Potrivit CE, Uniunea asigura, in actuala perioada de programare (2007–2013), un buget de 8,022 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala pentru sprijinul financiar destinat masurilor de dezvoltare rurala din Romania. Aceasta suma a fost suplimentata cu 102 milioane euro in urma adoptarii Pachetului de redresare. “In plus, Comisia ar dori sa sublinieze ca irigatiile nu pot constitui unica solutie pentru a face fata secetei. Pentru

adaptarea la conditiile climatice si de aprovizionare cu apa viitoare, s-ar putea sa fie necesare si schimbari ale practicilor agricole si ale tipurilor de culturi. Al doilea pilon al Politicii agricole comune cuprinde, de asemenea, instrumente care pot contribui la atingerea acestui obiectiv, de exemplu masurile de agromediu care sprijina conversia terenului arabil in pasune, reducand astfel consumul de apa pe terenurile agricole. Mai mult, comunicarea Comisiei privind deficitul de apa si seceta cuprinde, de asemenea, optiuni de politica prin care se contureaza posibile cai de adaptare la lipsa de apa si de imbunatatire a gestionarii apei”, se conchide in raspunsul Comisiei.


Inghitim orice? "Cinismul guvernantilor, care camufleaza nevoia de fonduri bugetare intr-o noua taxa, va lovi nu numai in buzunarele romanilor, ci si in credibilitatea subiectului legat de pericolele fast-food. Sustin preocuparea pentru alimentatie sanatoasa, dar condamn folosirea acesteia drept pretext pentru un truc fiscal" (Daciana Sarbu)

“De cand sunt europarlamentar, m-am exprimat public, in tara, mai ales pe teme de mediu. A contat si faptul ca Romania are foarte multi pasi de facut pentru a ajunge din urma UE la capitolul protejarea mediului – institutional, dar si la nivel de constiinta ecologica. A contat, de asemenea, ca au tot aparut subiecte importante si presante de mediu care au privit Romania – Rosia Montana este cel mai cunoscut. Insa comisia din care fac parte la PE se ocupa, alaturi de mediu, si de siguranta alimentara si sanatate publica. Iar o parte din demersurile mele au privit alimentatia sanatoasa si combaterea bolilor provocate de obezitate. Observ cu multa bucurie ca acest subiect cucereste teren si in presa de la noi. Cu cativa ani in urma, cand vorbeai de nutritie in Romania, predicai in desert. In 2008, am vorbit in plenul PE despre nevoia unei actiuni mult mai ferme in privinta alimentatiei nesanatoase. “Pentru a promova o societate mai sanatoasa, Comisia Europeana trebuie sa se implice in mod activm ajutand statele membre sa reduca efectele periculoase ale dezechilibrului nutritional si ale sedentarismului. Insa nu e suficient sa promovam un stil de viata sanatos in randul cetatenilor UE; trebuie sa le oferim, in acelasi timp, motivatia si infrastructura de care au nevoie. Ar trebui sa existe mai multe masuri la nivel local pentru descurajarea utilizarii automobilului si promovarea mersului pe jos; ar trebui sa fie mai multe parcuri si piste pentru biciclete. Politicile pentru combaterea obezitatii ar trebui corelate cu dezvoltarea urbana si politicile de transport. Ar trebui sa avem mai multa grija pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social si eco nomic, care sunta fectate de cresterile de preturi ale alimentelor. Promovarea educatiei nutritionale in scoli si interzicerea comercializarii alimentelor cu continut ridicat de grasimi, zahar si sare in scoli si gradinite va ajuta la cresterea unor generatii sanatoase”. Am sprijinit si schema UE de incurajare a consumului de fructe in scoli, care din pacate nu functioneaza in Romania, si am insistat ca ea trebuie extinsa si dublata de introducerea unui program de educatie nutritionala in institutiile de invatamant. Evident, ideile de atunci sunt la fel de valabile astazi si cred la fel de mult ca e nevoie de mult mai mult dinamism si initiativa. Cinismul guvernantilor, care camufleaza nevoia de fonduri bugetare intr-o noua taxa, va lovi nu numai in buzunarele romanilor, ci si in credibilitatea subiectului legat de pericolele fast-food. Sustin preocuparea pentru alimentatie sanatoasa, dar condamn folosirea acesteia drept pretext pentru un truc fiscal”. (Daciana Sarbu pe dacianasarbu.wordpress.com)


Nutritia – probleme si solutii “As sintetiza asa problemele Romaniei la capitolul “alimentatie (ne)sanatoasa”:  Saracia. Foarte multe familii nu-si permit sa aleaga variantele mai putin procesate, mai “curate” nutritional, mai proaspete. Nu trebuie ignorata nici trista traditie a saraciei care afecteaza de asemenea multe familii: chiar daca astazi mai instarite, ele au ramas cu obiceiurile alimentare mostenite din vremuri mai grele (din tranzitie sau din comunism chiar).  Lipsa de informare. Chiar daca generatiei conectate la internet ii va veni greu sa creada, foarte multi parinti si bunici nu cunosc principii elementare ale alimentatiei sanatoase. Fiindca nu le-au invatat la scoala, nu le afla de la TV, nu-si permit sa-si cumpere carti sau sunt, pur si simplu, dezorientati de multitudinea de sfaturi adesea contradictorii.  Lipsa de educatie nutritionala, care inseamna ca nimeni – nici macar generatiile care se formeaza acum in scoala – nu invata, alaturi de informatii importante precum capitalele lumii, date la fel de vitale precum nocivitatea zaharului I sau a grasimilor consumate in exces.  Publicitatea mincinoasa. Folosesc un termen dur si mi-l asum pe deplin, mai ales ca am mai purtat lupte cu industria advertising-ului. Insa cum altfel s-ar putea numi promovarea unor produse bogate in zahar (precum iaurturile cu fructe) sau grasimi hidrogenate (precum margarina) drept alimente sanatoase?” (dacianasarbu.wordpress.com) n aceste saptamani

“Prioritatile sunt clare, in opinia mea:

Invatarea in scoala a unor elemente de nutritie, de la cea mai mica varsta la care copilul poate intelege cum functioneaza corpul sau si cum si-l poate proteja de imbolnavire. Promovarea alimentatiei sanatoase in randul copiilor, inclusiv in forme amuzante, care sa le incite atentia si interesul si sa-i ajute sa inteleaga ca fructele si legumele sunt la fel de simpatice precum ciocolata sau sucurile dulci. Avertismente mai clare in privinta continutului alimentelor, pe pachetul acestora. Controlul mult mai strict al publicitatii destinate copiilor. Voi adresa Comisiei Europene o interpelare pe tema publicitatii la produsele promovate catre copii, solicitand o reglementare mult mai stricta a continutului acestora. Multi ar spune “cenzura” daca as vorbi despre reducerea numarului acestor reclame sau chiar interzicerea lor. Cum s-ar numi insa tentarea cu buna stiinta a unor copii neinformati, cu alimente care ii vor imbolnavi si ii pot chiar ucide, in timp? Citind discutiile referitoare la hrana din gradinitele bucurestene (si avand acasa o fetita de aproape doi ani), cred, de asemenea, ca hrana prescolarilor trebuie tratata cu mult mai multa grija. Iar daca parintii nu pot sau nu stiu, statul are aceasta obligatie. Aplicand ferm legile existente, controland si pedepsind abaterile, alocand sume mai mari. Stiu, e criza, dar daca se gasesc bani pentru primele uriase din administratie sau clipuri de promovare a Romaniei, nu vad de ce nu s-ar gasi si pentru a finanta un “detaliu minor” precum sanatatea generatiilor tinere. UE ar trebui, dupa parerea mea, sa realizeze un ghid al alimentatiei prescolarului , valabil in unitatile scolare de pe intreg teritoriul comunitar, si sa-l aplice foarte drastic, cu sanctiuni acordate statelor care il ignora”.


“Nu sunt de acord cu taxa fast-food� Pentru ca isi doreste ca fetita ei Irina, de 2 ani, sa aiba un stil de viata sanatos europarlamentarul PSD Daciana Sarbu a spus la televiziunea Ziare.com ca lupta pentru introducerea educatiei ecologice in scoli, pentru promovarea alimentatiei sanatoase si impotriva proiectului Rosia Montana.

"Nu sunt de acord cu taxa fast food deoarece nu asa se face educatie nutritionala si este evident ca se doresc doar niste bani in plus la bugetul de stat. E ca si cum ai vrea sa reduci poluarea interzicandu-le oamenilor sa mearga cu masinile fara a le oferi o alta solutie. Ar fi mai bine sa verifice calitatea produselor. Sper ca prin etichetarea produselor sa rezolvam o mare parte din aceste probleme. Etichetarea va spune ce contin produsele, ce inseamna pentru organism daca le mananci si ce cantitati trebuie sa consumi. Eu incerc sa promovez ideea de educatie nutritionala, mai ales in scoli, astfel incat copiii sa inteleaga ce inseamna sa mananci sanatos", a declarat europarlamentarul PSD. Daciana Sarbu mai spune ca in Romania mai exista si problema reclamelor mincinoase, pentru ca populatia se lasa pacalita si consuma alimente fara sa stie ca sunt daunatoare. "Daca lasam sa fie data orice fel de reclama, copiii si parintii pot fi tentati. De exemplu nu se spune ca iaurtul cu fructe are zahar care este foarte daunator. Ca europarlamentar am facut niste pasi pentru promovarea alimentatiei sanatoase, am intrebat comisia de sanatate daca are o strategie pentru un astfel de proiect, daca exista bani, iar daca nu, Uniunea Europeana vrea sa investeasca bani in promovarea educatiei nutritionale si in cursuri dedicate parintilor, profesorilor si copiilor", a mai precizat social democrata. Daciana Sarbu a anuntat ca in luna aprilie, producatorii de branza din Romania vor avea o expozitie la Bruxelles, iar invitatul de onoare va fi comisarul UE pentru agricultura, Dacian Ciolos. "Sper si cred ca voi reusi sa merg mai departe fara sa ma abat de la principiile mele. Voi colabora cu Dacian Ciolos si este invitatul de onoare al evenimentului cu producatorii de branza din Romania. Dupa audierea lui Dacian Ciolos am avut un sentiment de mandrie, desi am fost putin sceptica la inceput", a mai spus aceasta. Romania are avantajul de a mai putea face agricultura biologica Daciana Sarbu a mai spus ca, din fericire, in Romania inca se poate face agricultura biologica pentru ca avem terenuri necontaminate. Dar in acelasi timp intervine problema costurilor. "Avem marele avantaj de a face agricultura bio deoarece avem inca terenuri necontaminate. Din pacate costurile sunt foarte mari si nu exista piata de desfacere. Cam tot ce se face bio in Romania se exporta. Statul nu incurajeaza acest domeniu si sper ca nu este ceva intentionat", a mai precizat europarlamentarul PSD. Daciana Sarbu a reamintit ca promoveaza de asemenea si introducerea in clasele primare si in scoli a fructelor, pe langa corn si lapte, si de preferinta aceste sa fie productie romaneasca. "Ar fi foarte important ca macar parintii sa stie, ca din putinul pe care il au, ce inseamna sa iti hranesti copilul sanatos. Eu vorbesc aici de niste principii de baza pe care fiecare dintre noi trebuie sa le avem atunci cand pornim sa punem bazele unei alimentatii sanatoase.. Sper ca fetita mea sa invete la scoala lucruri care sa ii foloseasca in viata", a mai spus aceasta. (Fragmente din articolul aparut pe ziare.com)


Trenuri, WIFI si eficienta energetica „Am prezentat in cadrul comisiei ENVI avizul „Mobilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor in vederea facilitarii tranzitiei spre o economie eficienta din punct de vedere energetic, cu emisii scazute de dioxid de carbon”. Am avut rolul de raportor de aviz din partea Comisiei de Mediu pentru raportul pe aceasta tema discutat in cadrul Comisiei de Industrie si Cercetare. Cu alte cuvinte, am redactat un punct de vedere din perspectiva protectiei mediului, care sa fie luat in calcul de colegii nostri in textul legislativ dedicat acestei teme. Concluziile avizului, pe care le voi detalia mai jos, pot parea tehnice si indepartate de realitatea romaneasca, dar numai la prima vedere. Eficienta energetica este o tema vitala a dezbaterii la nivel european, si ea nu este legata numai de protejaera mediului, ci si de nevoia de economisire intr-o perioada de criza. Imi doresc sa aud asemenea discutii si la Bucuresti. Din pacate, nici macar apelul meu, vechi de vreo trei ani, de reducere a consumului de resurse al Palatului Parlamentului, nu a primit vreun raspuns pana astazi. Ar fi fost un gest simplu: integrarea acestei cladiri in sistemul EMAS, dupa modelul cladirii Parlamentului European de la Bruxelles si a multor cladiri din UE. Tehnologiile informatiilor si comunicatiilor (ICT) pot ajuta enorm, in foarte multe domenii, la folosirea eficienta a energiei, la economisirea acesteia si la „inverzirea” accentuata a unor domenii de activitate. Ele pot avea o contributie importanta la atingerea tintelor de eficienta energetice pe care UE si le-a propus. Evident, aceste tehnologii insele trebuie sa treaca printr-un audit al eficientei energetice, mai ales fiindca cererea pentru ele se afla in crestere. Zonele unde implicarea lor poate transforma modul in care consumam energia sunt mai multe decat ne imaginam: distributia energiei, transporturi, eficienta energetica a cladirilor. In privinta distributiei energiei, smart grids (sistemele de rețele energetice inteligente) sunt foarte utile in incorporarea surselor de energie regenerabila in retele si, in acelasi timp, coordoneaza mai bine cererea si oferta, evitand pierderile. Smart metering (contorizarea inteligenta) utilizeaza acelasi principiu si poate fi o solutie pentru economisirea de energie, deoarece indica unde anume economisirea este posibila, si in ce maniera (iar sistemul poate fi utilizat si in locuinte). In privinta transporturilor, tehnologiile informatiilor si comunicatiilor pot reduce nevoia de a calatori prin oferirea de servicii precum video-conferintele, online banking sau cursuri universitare online, insa aceasta presupune acces la internet de calitate pentru cat mai multi cetateni europeni. Aceste tehnologii pot, de asemenea, sa reduca emisiile de carbon, poluarea, zgomotul si sa imbunatateasca semnificativ calitatea calatoriilor, prin fluidizarea traficului sau managementul mai atent al transporturilor comerciale. Un punct interesant al discutiei din Comisia ENVI a fost faptul ca, in societatile care folosesc intensiv tehnologii informatice, oamenii se bucura de o mobilitate mult mai mare. Sunt zone ale Europei unde contributia in acest sens este dificil de imaginat in Romania: oamenii tind sa opteze pentru transportul feroviar atunci cand fac naveta la serviciu, deoarece li se ofera internet WIFI si pot lucra in drum spre birou. Inutil de spus ca noi suntem inca departe de o astfel de optiune; nu fiindca nu am avea WIFI gratuit in trenuri, ci fiindca nu avem trenuri. Sau cai ferate... Imi propun sa adresez Comisiei Europene o intrebare pe aceasta tema; mai exact, sa aflu care sunt modalitatile prin care executivul comunitar isi propune sa incurajeze dezvoltarea transportului feroviar in statele membre deficitare la acest capitol. Un impuls in acest sens de la Bruxelles poate indrepta autoritatile de acasa pe un drum potrivit. In privinta locuintelor, solutiile derivate din aceste tehnologii pot interveni la foarte multe niveluri pentru reducerea consumului de energie – de exemplu, prin contorizare sau folosirea sistemelor inteligente de iluminare (bazate pe senzori). Nu putem vorbi insa de constientizarea pe scara larga a nevoii de eficienta energetica fara a aduce in discutie educatia. Oamenii fac greseli simple sau rateaza ocazii de a economisi energia mai ales fiindca nu sunt constienti de ele. De aceea, potentialul de a economisi energie este imens, dar el poate fi atins doar prin educatie. Intentionez sa aduc in atentia CE ideea unei campanii de constientizare, la nivel comunitar, in privinta gesturilor simple prin care putem evita risipa de energie. Multe categorii de populatie – de la elevi la cei care lucreaza in birouri – trebuie sa stie ca gesturi care nu-i costa nimic pot pune frana risipei de energie. Comisia insista asupra faptului ca sectorul ICT trebuie sa gaseasca o metodologie armonizata in masurarea eficientei energetice, pentru a putea face comparatii viabile intre solutiile de economisire a energiei, dar est eun proces dificil si de lunga durata. S-a vorbit, de asemenea, ca statele membre sa introduca anumite criterii legate de eficienta energetica in cadrul contractelor guvernamentale, precum si despre nevoia de finantare a cercetarii in domeniul ICT, in Uniunea Europeana. In saptamanile urmatoare, avizul va fi imbogatit cu amendamente, urmand ca pe 16 martie sa se voteze in comisia ENVI, si ulterior sa fie integrat raportului pe acelasi subiect al Comisiei de Industrie si Cercetare”. Daciana Sarbu


“In martie voi vizita ferme spaniole unde lucreaza romani� In Parlamentul European, pe ce teme insistati mai mult ? Fac parte din Comisia de Mediu si Agricultura asa ca imi concentrez atentia pe marginea subiectelor legate de mediu si agricultura. Ma intereseaza si temele care vizeaza protectia animalelor pentru ca detin si functia de vicepresedinte al inter-grupului pentru protectia animalelor. In aceasta comisie se mai pune accentul, in afara de cele enumerate mai sus, si pe agricultura de tip bio, facute prin metode ecologice. Eu cred ca aceste teme sunt destul de importante si pentru cetatenii romani doarece legislatia europeana se decide la Bruxelles si implicit are efecte si in Romania. De asemenea, desfasor foarte multe activitati in sprijinul romanilor din afara ... Ce fel de activitati, explicati-ne mai pe larg, va rog. Am avut o serie de activitati in Italia, iar acum in martie voi pleca in Spania cu colegii mei de la alte grupuri politice pentru a vizita fermele in care lucreaza muncitorii romani, in special cele in care nu sunt respectate drepturile acestora. Va spun ca am primit zeci de telefoane si solicitari pe internet de la oameni care doreau sa intrebe cine se mai ocupa si de acest subiect. Practic, erau oameni care treceau prin situatii foarte dificile si care nu stiau la cine sa apeleze pentru a le vorbi despre nevoile lor. Evident, autoritatile locale din aceste tari nu ii sprijina pentru ca nu au niciun interes. Cei de la misiunile diplomatice nu pot actiona, din pacate, decat intr-un cadru legislativ restrans pentru acesti oameni. De exemplu, a fost o familie de romani din Italia care a stat doua saptamani in fata cladirii PE de la Bruxelles si pe care i-am ajutat personal impreuna cu un coleg italian. Sotul fusese disponibilizat pe fondul acestei crize financiare si nu i-au mai fost platite niste indemnizatii si nici nu benefecia de somaj sau de ajutor pentru cresterea copilului din partea statului italian. Bineinteles ca l-am ajutat pentru a pune capat unor astfel de abuzuri. As dori sa va mai spun ca pe 3-4 martie vom organiza o expozitie cu produse lactate romanesti la care comisarul pentru Agricultura, Dacian Ciolos, ne-a asigurat ca va fi prezent. Practic, la o intalnire anterioara din campanie cu Asociatia Oierilor din Romania le-am promis acest lucru si acum speram ca acest eveniment sa fie un succes. Doamna Sarbu, spuneti-ne va rog daca exista evolutii la nivel european vizavi de dosarul Rosia Montana? Din pacate la ultimul seminar organizat de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) si desfasurat pe aceasta tema la Bruxelles, nu mi-am putut exprima punctul de vedere referitor la acest subiect, dar acest lucru nu m-a impiedicat sa o fac inafara salii. Pur si simplu nu vi s-a dat voie sa luati cuvantul? Nu. Ni se explicat ca acolo este un seminar unde se prezinta proiectul minier de la Rosia Montana. Eu le-am explicat colegilor romani care s-au ocupat de acest seminar ca nu o sa-mi schimb niciodata parerea, in ciuda faptului ca am fost acuzata de subiectivism. Eu sunt o ecologista convinsa si tin la viata mea ca cetatean si a copiilor mei si nu cred ca avem nevoie de problemele pe care ni le poate da exploatarea aurului de la Rosia Montana prin metoda cianurilor. Nu cred in acest lucru, cum nu cred nici in taxa pe fast-food. Cred ca la Rosia Montana am putea mai degraba promova turismul ecologic. (Fragmente din interviul acordat ziarului Curentul)


Mediul in cifre

In 2009, Romania a instalat surse de energie eoliana cu o

3

Cum puteti vorbi cu Daciana:

Scrieti-i pe adresa:

capacitate de (trei) megawati. Totalul a ajuns astfel la 14 megawati, afirma un studiu realizat de EWEA (Asociatia Europeana pentru Energie Eoliana). Spre comparatie, Germania a instalat in acelasi an 1.917 megawati, ajungand la un total de 25.777. Poate e nedrept sa ne comparam cu liderul european in domeniu. Sa analizam in schimb peformanta Poloniei: 181 – capacitatea construita in 2009, 725 – capacitatea totala. Bulgaria a ajuns, de asemenea, la o capacitate de 117 megawati din surse eoliene. Dar nu acestea sunt datele care ar trebui sa ne ingrozeasca cel mai tare. Anul acesta, Romania va fi obligata, in virtutea angajamentelor de mediu asumate ca membru UE, sa asigure 33% din consumul brut de energie electrica din surse regenerabile.

Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles (Grupul Socialist din Parlamentul European) Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com


Newsletter Februarie 2010 - Daciana Sarbu