Issuu on Google+

daciana

SARBU Newsletter Europarlamentar Iunie 2011

din cuprins: · Aviz privind materiile prime · Telefoanele mobile si cancerul · E.coli - lectii pentru Romania · Scrisoare catre Barroso · Migratia medicilor · Biodiversitate · Copiii si nutritia sanatoasa

&D

newsletter


Comisia de Agricultura si dezvoltare rurala (AGRI) a Parlamentului European a adoptat in luna iunie proiectul de aviz realizat de eurodeputata Daciana Sarbu (PSD) referitor la o strategie eficienta privind materiile prime pentru Europa. Avizul reprezinta punctul de vedere al Comisiei AGRI destinat Comisiei pentru Industrie, cercetare si energie (ITRE). Avizul are ca tema principala materiile prime agricole si rolul acestora in garantarea securitatii alimentare, documentul sustinand ca este nevoie de o strategie coerenta a forurilor europene in ceea ce priveste produsele agricole de baza. Eurodeputata subliniaza, in textul avizului realizat in numele Comisiei AGRI, ca agricultura europeana are putine sanse de supravietuire daca nu mentine o politica agricola comuna si un mecanism de sprijin direct. De asemenea, avizul abordeaza si tema speculatiilor de pe piata agricola, subliniind nevoia de combatere a volatilitatii extreme a preturilor si reamintind ca agricultura este un sector de interes strategic, iar functionarea sa nu poate fi lasata exclusiv in seama fortelor pietei.

cd „Asa cum afirmam si in raportul meu referitor la rolul strategic al agriculturii in contextul securitatii alimentare, este nevoie de instrumente pentru a combate volatilitatea extrema a preturilor, si sper ca noua Politica Agricola Comuna va contine instrumente de piata robuste pentru combaterea acestui fenomen”

cd

„Am dorit sa evidentiez si faptul ca nu intotdeauna cresterea preturilor la produsele agricole de baza inseamna venituri mai mari pentru fermieri, iar aceasta instabilitate a pietei aduce dezavantaje si consumatorilor, dar si producatorilor. O politica agricola comuna puternica trebuie sa functioneze in asa fel incat sa garanteze venituri decente pentru agricultori”

cd Avizul realizat de Daciana Sarbu urmeaza sa fie votat in Comisia ITRE, insotind raportul care exprima punctul de vedere al acestei comisii pe acelasi subiect. Daciana Sarbu activeaza in Comisia de Agricultura si dezvoltare rurala, precum si in Comisia de Mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European.


In contextul dezbaterilor tot mai intense despre bugetul agriculturii comunitare, Daciana Sarbu a solicitat, in plenul Parlamentului European, o politica agricola comuna echitabila si capabila sa asigure venituri decente pentru agricultori si alimente de calitate, la preturi accesibile, pentru toti cetatenii europeni. Eurodeputata a sustinut necesitatea unei politici agricole comune puternice, cu un buget adecvat: „Sunt foarte multe voci critice la adresa mentinerii unei politici agricole comune puternice. Insa as vrea sa atrag atentia asupra faptului ca fermierii muncesc din greu pentru a produce hrana de calitate, dar castiga doar 30% din media veniturilor din UE. Consider ca agricultorii au dreptul la venituri decente, iar acesta este un fundament al legitimitatii politicii agricole comune�. Daciana Sarbu a insistat, in special, asupra discrepantelor mari existente la nivelul fondurilor pentru agricultura si a oferit exemplul Romaniei, dezavantajata de inechitatea actuala: „Este nevoie de mai multa echitate in distribuirea ajutoarelor, atat intre statele membre, cat si intre fermieri. Spre exemplu, un fermier din tara mea, Romania, primeste plati directe in jur de 100 de euro la hectar, in timp ce pentru fermierii din vechile state membre plata la hectar poate fi de aproape 5 ori mai mare. Sper ca viitoare propunere legislativa sa ofere o solutie pentru acest decalaj nedrept�. In raportul sau, adoptat de Parlamentul European in luna ianuarie, europarlamentarul PSD a solicitat programe de sprijin pentru fermele mici (predominante in Romania), precum si pentru tinerii agricultori, iar ambele recomandari se regasesc in propunerea Comisiei Europene pentru reforma PAC. Eurodeputata Daciana Sarbu a multumit CE pentru includerea lor si a subliniat importanta acestor programe pentru viitorul agriculturii UE. Daciana Sarbu si-a exprimat speranta ca viitoarea politica agricola comuna va fi mai sustenabila si va contribui mai mult la protejarea mediului, asigurand in acelasi timp alimente de calitate la preturi accesibile pentru cetatenii europeni dar si venituri decente pentru toti agricultorii, indiferent de nationalitate sau tipul de exploatatie. Interventia Dacianei Sarbu a avut loc in cadrul dezbaterii privind reforma politicii agricole comune dupa anul 2013 (PAC).


O stire alarmanta a dominat publicatiile europene la inceputul lunii iunie: legatura de cauzalitate intre cancer si utilizarea telefoanelor mobile era prezentata, pentru prima data, intr-o publicatie stiintifica drept o posibilitate reala. Daciana Sarbu a reactionat, la randul sau, la aceasta dezvaluire, solicitand Comisiei Europene sa actioneze cat mai urgent pentru protejarea sanatatii populatiei, in urma studiului publicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii care confirma potentialele efecte cancerigene ale utilizarii telefonului mobil. Eurodeputata insista in special in privinta protejarii copiilor fata de pericolele expunerii la campurile electromagnetice ale telefoanelor mobile.

cd

“Pentru prima data OMS afirma intr-un document oficial ca poate exista o legatura intre utilizarea telefoanelor mobile si cancer. Este un semnal la care autoritatile trebuie sa reactioneze cat se poate de rapid, informand si avertizand cetatenii. Copiii trebuie protejati in mod special, deoarece daca acest risc se adevereste, ei sunt categoria cea mai vulnerabila si mai afectata. Daca telefonul mobil este o amenintare pentru sanatatea noastra, atunci trebuie sa aflam cat mai rapid adevarul, pentru a ne putea apara sanatatea” Daciana Sarbu

cd

In acest sens, eurodeputata a solicitat Comisiei Europene sa realizeze cercetari suplimentare care sa verifice riscurile sugerate de OMS si sa continue, in acelasi timp, studiile privitoare la copii si vulnerabilitatea lor fata de radiatiile electromagnetice. Daciana Sarbu a mai interpelat CE pe aceasta tema, in 2009: “Am intrebat atunci de ce nu se ia in calcul interzicerea folosirii telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, din moment ce exista suspiciuni legate de efectul asupra sanatatii acestora. Mi s-a raspuns ca o astfel de interdictie nu poate fi adoptata decat la nivelul statelor membre. Acum insa, datele OMS pot constitui, in opinia mea, o dovada suficient de puternica pentru legiferare la nivelul UE”, adauga eurodeputata. Daciana Sarbu, membra in Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE, a mai cerut si investigarea altor posibile efecte negative asupra sanatatii care decurg din folosirea frecventa a telefonului mobil.


Una din premisele clasice ale unei categorii de filme horror este raspandirea, dincolo de controlul uman, a unui virus distructiv, care omoara tot ce e viu, se multiplica rapid si nu poate fi controlat sau anihilat cu mijloacele cunoscute. Episodul E.coli, pe care il traim live, seamana destul de bine cu acest scenariu. Avem o Uniune Europeana integrata, cu mecanisme comune de control si de reactie, care nu reuseste sa opreasca o bacterie care-i omoara cetatenii. Vorbim frecvent, si votam frecvent legi, pe subiectul trasabilitatii produselor alimentare, dar nu reusim sa ne dam seama ce aliment anume, si din ce regiune, a creat aceste efecte care nu pot fi stapanite. In fine, discutam la nesfarsit daca ar trebui sau nu sa punem pe etichetele alimentelor buline colorate cu tot felul de informatii, dar nu reusim sa facem un gest simplu de depistare a sursei unei boli noi. De fapt, ceea ce este cu adevarat socant in cazul E.coli este ca, dupa aproape doua saptamani de la izbucnirea acestei crize, inca nu am aflat nimic: nicio informatie utila pentru oprirea ei. In tot acest timp, tot mai multi europeni incep sa se teama sa mai manance legume si fructe crude – adica exact opusul recomandarilor de viata sanatoasa. Codul European impotriva Cancerului si predica sa in favoarea celor cinci portii de vegetale pe zi este acum contrazis de o frica pe cat de justificata, pe atat de nociva. Nu mai vorbim despre efectele greu de reparat asupra reputatiei legumelor bio, care isi cladisera un statut aparte in randul alimentelor – minune pentru sanatatea noastra. In plin efort de campanii pro alimentatie sanatoasa, un astfel de scandal – gestionat prea lent si ineficient de mecanismele comunitare – poate arunca in aer toate progresele facute de nutritionisti, medici, educatori, legislatori si decidenti deopotriva in legatura cu informarea publicului despre alimentatia corecta. Iata adevarata bacterie ucigasa, care face pe tacute sute de mii de victime. Semintele neincrederii au fost plantate deja.

text aparut pe blogul Dacianei Sarbu, dacianasarbu.wordpress.com


Pe 14 iunie, Daciana Sarbu a fost invitata emisiunii radio „Profit sau pierdere”, realizata de Radio France International Romania si Institutul Qvorum la Bruxelles. Principalele teme discutate in cadrul emisiunii au fost noua Politica Agricola Comuna, criza E.coli, raportul Lepage privind cultivarea organismelor modificate genetic in UE, dosarul clonarii animalelor pentru producerea de alimente. Tema de interes a momentului a fost, bineinteles, criza E.coli, inca lipsita de o solutie din partea autoritatilor la momentul respectiv.

Principalele lectii pentru UE: Trasabilitatea alimentelor trebuie imbunatatita, inclusiv prin intermediul precizarilor de pe etichete Exista o diferenta intre transparenta si inducerea panicii; nu era cazul ca publicul sa fie terorizat cu jumatati de informatii inainte ca autoritatile sa fie sigure de ele Acuzele reciproce intre statele UE submineaza rezolvarea problemelor si pot produce si pagube uriase Gradul actual de coordonare a structurilor nationale si comunitare de sanatate publica nu este suficient Greselile si lentoarea institutiilor afecteaza producatorii agricoli, iar despagubirile nu vor compensa nici pierderile financiare, nici pierderile de credibilitate Lectii pentru Romania: Asa cum spunea comisarul Ciolos, despagubirile acordate producatorilor se vor supune unui criteriu important: producatorii organizati (afiliati unor asociatii) vor primi sume mai mari, cei individuali – sume mai mici. Va fi o ilustrare concreta a nevoii de organizare/asociere a producatorilor Romania ar fi trebuit sa solicite despagubiri preferentiale pentru statele unde nu s-au inregistrat nici cazuri de contaminare, nici suspiciuni – cum e cazul nostru. Producatorii nostri au de suferit in mod nejustificat. O lectie generala: Oamenii vor ramane cu teama si retinere fata de legumele si fructele crude – esentiale pentru o alimentatie sanatoasa. Reputatia produselor bio va avea si ea de suferit. Este de asteptat ca industrii precum cea a fungicidelor sa alimenteze aceste temeri, pentru a avea de castigat. Teme precum nevoia iradierii fructelor si legumelor pentru sterilizare, utilitatea fungicidelor pentru siguranta alimentara, sau chiar siguranta mai mare a alimentelor procesate fata de cele crude vor fi probabil tot mai prezente. Va fi nevoie de un efort si mai mare al promotorilor alimentatiei sanatoase pentru a ajuta publicul sa faca diferenta intre adevar si intoxicare. Va fi nevoie in special de un efort al autoritatilor care sa comunice diferenta uriasa dintre un caz particular (criza E.coli) si unul general (nevoia reala de a consuma fructe si legume crude).


Daciana Sarbu este semnatara unei scrisori adresate presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pe tema viitorului Programului de Sanatate Publica al Uniunii Europene. Alaturi de eurodeputata PSD, apelul este sustinut de alti 7 colegi de la principalele grupuri politice din Parlamentul European. Scrisoarea solicita un rol prioritar acordat sanatatii publice in proiectiile financiare ale Uniunii Europene. “Trebuie sa ne asiguram ca viitorul cadru financiar multianual garanteaza angajamentul UE fata de sanatatea publica si, mai ales, garanteaza finantarea adecvata a acestuia”, se arata in textul scrisorii.

Documentul subliniaza ca in domeniul sanatatii publice se regasesc o serie de provocari majore pentru viitorul UE, precum: obezitatea, consumul de alcool si tutun, imbatranirea populatiei si schimbarile demografice. Tocmai de aceea, locul acordat

programelor de sanatate in bugetul UE trebuie sa reflecte corect importanta si impactul real al acestor fenomene la nivel social si economic. “Investitiile pe termen scurt in tratamente si inovatie sunt vitale, dar investitiile pe termen lung in preventie vor avea beneficii mult mai mari atat pentru pacienti, cat si pentru economia statelor europene. Daca facem eforturi mai mari pentru a preveni bolile si afectiunile, atunci ajutam oamenii sa evite durerea, ajutam familiile sa nu se mai confrunte cu suferinta, si micsoram, in acelasi timp, presiunea asupra sistemelor de sanatate ale statelor membre”, se subliniaza in textul scrisorii. Autorii scrisorii solicita sefului CE precizari referitoare la planurile Comisiei privind viitorul Programului de Sanatate Publica al UE, ca parte a urmatorului cadru financiar multianual. Alaturi de Daciana Sarbu, scrisoarea este semnata de Glenis Willmott (S&D, Marea Britanie), Alojz Peterle (PPE, Slovenia), Kartika Liotard (GUE/NGL, Olanda), Carl Schlyter (Greens/EFA, Suedia), Corinne Lepage (ALDE, Franta), Nessa Childers (S&D, Irlanda) si Antonyia Parvanova (ALDE, Bulgaria). Daciana Sarbu a initiat recent la Bruxelles mai multe demersuri in domeniul sanatatii publice, pe teme precum migratia medicilor, inchiderea spitalelor din Romania, alimentatia nesanatoasa si obezitatea. In tara, eurodeputata a infiintat, alaturi de un medic si un consultant nutritionist, Asociatia Scoala pentru Sanatate, menita sa sprijine parintii sa invete principiile nutritiei sanatoase in beneficiul copiilor.


Migratia personalului medical este o problema intens discutat in ultimii ani, fiindca a devenit din ce in ce mai presanta la nivel global, nu doar in UE. Marea problema apare, bineinteles, atunci cand medicii pleaca din tari cu venituri reduse si cu sisteme de sanatate deja fragile, asa cum e si cazul Romaniei. Tocmai de aceea, ca masura la nivel global, in 2010 Organizatia Mondiala a Sanatatii a adoptat WHO Global Code of Practice on the International Recruitment of Health Personnel – un cod care stabileste si promoveaza o serie de principii si practici voluntare pentru recrutarea etica a personalului din sanatate; obiectivul codului este acela ca sistemele de sanatate sa fie intarite, si nu slabite de migratia de personal. De altfel, pana pe 30 iunie 2011 fiecare stat membru OMS trebuie sa desemneze o autoritate pentru implementarea acestui cod. In 2009, Comisia Europeana a lansat un proiect de cercetare in domeniul mobilitatii personalului medical – PROMETHEUS – care are exact menirea de a completa golurile informationale la acest capitol in plan comunitar (nu poti gandi si lansa politici daca nu cunosti mai intai cu exactitate situatia cu care te confrunti). Primele date din acest proiect au fost publicate la inceputul lunii aprilie, de catre European Observatory on Health

Systems and Policies, in cadrul unei reuniuni a ministrilor sanatatii din UE. S-au prezentat date din 17 state membre, iar cifrele sunt socante: in 10 state UE medicii de provenienta straina depasesc 10% din total, iar in Marea Britanie procentul ajunge la 36,8%! In cazul asistentilor medicali, procentul de 10% este depasit in Italia, Marea Britanie, Austria si Irlanda (unde cota se siteaza la 47%). Aceleasi date indica faptul ca, dupa 2008, a existat un val puternic de migratie din state precum Estonia, Ungaria si Romania. In acelasi timp, Polonia cunoaste un val opus, de intoarcere acasa a medicilor care initial au migrat catre alte state. Cauzele sunt evidente, si citez cauzele fiindca ele ne indica si solutiile cele mai eficiente: salariile reduse, mediul de lucru, oportunitatile de instruire si dezvoltare a carierei, recunoasterea profesionala. Daca vorbim de cazul Romaniei, faptul ca personalul medical nu gaseste acasa niciuna dintre aceste conditii este din ce in ce mai evident, iar fluxul crescut de emigratie de dupa 2008 este de asemenea explicabil prin efectele crizei economice, coroborate cu lipsa de reactie a guvernului si, ulterior, politicile anti-criza care au fost mai degraba politici anti-populatie.


Daca ne gandim la decizia de reducere a salariilor pesonalului medical (odata cu ale altor categorii de bugetari), putem crede ca asistam chiar la o politica de stimulare a emigratiei medicilor, din partea guvernului Boc, nicidecum de stopare a acesteia! Recent la Londra presedintele Basescu aproape ca a certat autoritatile britanice pentru faptul ca recruteaza medici din Romania; cu alte cuvinte, pentru ca le ofera salarii bune si conditii de lucru decente, pe masura pregatirii lor! Fenomenul migratiei medicilor dinspre Romania spre alte state UE afecteaza in mod evident pacientii (in special din zonele rurale, oricum slab acoperite de sistemul sanitar), afecteaza sistemul medical in ansamblu, fragilizandu-l si subminandu-i calitatea, si ii afecteaza implicit si pe cei care pleaca, fiindca ei se vad nevoiti sa-si caute un trai decent in afara tarii lor, departe de casa si de familie. Insa vina apartine in totalitate guvernului care nu se dovedeste capabil sa inteleaga ca sanatatea, alaturi de educatie, raman prioritati absolute ale guvernarii, inclusiv – sau mai ales – in perioade de criza economica. Inchiderea spitalelor nu a fost decat o lovitura in plus, al carei impact nu a fost, in mod evident, calculat sau evaluat de nimeni – nici asupra populatiei, nici asupra medicilor. In plan comunitar, Presedintia maghiara a UE – care tocmai s-a incheiat – si-a stabilit, in ianuarie, printre prioritati abordarea problemei migratiei medicilor, deci autoritatile trateaza tema cu multa seriozitate. Deocamdata, la nivel de obiective concrete, exista strangerea si completarea informatiilor legate de acest fenomen (proiect aflat in curs), precum si coordonarea politicilor si proiectelor nationale si facilitarea schimburilor de bune practici intre state.

Personal, cred ca autoritatile comunitare trebuie sa intervina si sa se implice mai mult (chiar daca politicile de sanatate sunt vazute de obiei ca un prerogativ al statelor membre), mai ales in situatia in care gestiunea deficitara a unui stat membru este pe cale sa distruga un intreg sistem de sanatate, asa cum este cazul Romaniei. Chiar in luna martie am interpelat Comisia Europeana, solicitand sa ia masuri in privinta migratiei medicilor, intervenind pentru a se asigura ca statele membre nu iau decizii care sa provoace sau sa accentueze acest fenomen. Am sustinut chiar impunerea unui numar standard de medici la mia de locuitori, ca masura de imbunatatire a functionarii sistemelor de sanatate din UE. Potrivit statisticilor, Romania are 1,9 medici la 1000 de locuitori, fata de media de 3,5 medici la 1000 de locuitori din celelalte tari europene.

Daciana Sarbu


Eurodeputatele Daciana Sarbu (PSD) si Adina Valean (PNL) au initiat, alaturi de alti doi europarlamentari, o declaratie scrisa privind „gestionarea populatiei canine in Uniunea Europeana” solicitand, printre altele, statelor UE sa adopte strategii corespunzatoare in acest sens, care sa cuprinda „masuri cum ar fi sterilizarea animalelor cu si fara stapan, legi privind controlul cainilor si promovarea principiului detinerii responsabile de animale de companie”.

trebuie sa fie implementat in cel mai scurt timp posibil, aplicand o lege corecta, echilibrata, de inspiratie europeana, insa o astfel de lege nu poate fi bazata pe brutalitatea fata de animale”.

Declaratia atage atentia ca „in unele state membre, animalele fara stapan reprezinta o amenintare la adresa sanatatii si sigurantei publice” si ca unele dintre aceste tari „aplica masuri extreme impotriva animalelor fara stapan”. De altfel, Daciana Sarbu a mai scris, pe blogul sau, ca maidanezii sunt o amenintare care trebuie gestionata rapid si eficient, pentru a proteja cetatenii: „Siguranta cetatenilor este un obiectiv esential pentru oricare stat membru al UE. Nu trebuie sa mai existe oameni ucisi sau raniti pe strazi de cainii comunitari, iar acest lucru

Eurodeputatii recomanda statelor membre sa adopte strategii privind gestionarea populatiei canine, care sa cuprinda masuri precum sterilizarea animalelor cu si fara stapan, legi privind controlul cainilor si promovarea principiului detinerii responsabile de animale de companie.

Atunci cand am initiat – Adina Valean si cu mine, alaturi de alti doi colegi, Elisabeth Jeggle si Janusz Wojciechowski - declaratia scrisa privind cainii fara stapan, am avut in vedere o realitate simpla: vorbim de o problema intalnita in mai multe tari membre UE, si de un fenomen care afecteaza major sanatatea si siguranta publica. Prin urmare, e nevoie de masuri coordonate la nivelul UE, de politici comune, eficiente, concordante cu legile comunitare si ferite de excese. Am cerut, prin intermediul acestui instrument europarlamentar, ca statele membre sa adopte strategii privind gestionarea populatiei canine, care sa cuprinda masuri precum sterilizarea animalelor cu si fara stapan, legi privind controlul cainilor si promovarea principiului detinerii responsabile de animale de companie. Se stie ca una din cauzele iesirii de sub control a acestui fenomen este abandonarea cainilor de catre fostii lor stapani – de aceea reglementarea ferma a limitelor si exigentelor pe care le presupune detinerea unui animal de companie face parte, obligatoriu, dintre masurile necesare, ca si informarea publica a oamenilor cu privire la aceste reguli. Mai mult, am sugerat Comisiei sa recomande statelor membre, ca masura de a evita raspandirea bolilor, identificarea si inregistrarea obligatorie a fiecarui caine, prin sisteme compatibile la nivelul UE. Nu este un demers pro-caini: este inainte de toate un gest pro-oameni. Gestionarea eficienta a problemei animalelor fara stapan ne protejeaza sanatatea, ne apara copiii, ne mentine strazile sigure si curate si, in acelasi timp, ne permite sa ne comportam fara brutalitate fata de animale. Daciana Sarbu


“Agentia Europeana de Mediu coordoneaza, in prezent, initiativa SIBE 2010, care a stabilit 26 de indicatori privind biodiversitatea. Raportul AEM pentru 2009 a aratat ca statele membre dispun de date pentru diferiti

indicatori, dar ca niciun stat membru nu dispune de date pentru toti cei 26 de indicatori. Ca urmare, conturarea unei imagini complete a situatiei din statele membre in ceea ce priveste biodiversitatea - si o comparatie edificatoare intre acestea - nu este inca posibila�, a subliniat eurodeputata in cadrul intrebarii scrise. Executivul comunitar este chestionat cu privire la intentiile sale de a adopta initiativa SIBE 2010 pentru a monitoriza biodiversitatea in intreaga Uniune Europeana si pentru o mai buna informare cu privire la politica in materie de biodiversitate la nivel regional, national si comunitar.

Photograf: Srdjan Zivulovic/Reuters

Desi desfasoara anual campanii de constientizare a populatiei in privinta biodiversitatii, Comisia Europeana nu detine totusi date complete cu privire la situatia acesteia la nivelul tuturor statelor membre. Din acest motiv, Daciana Sarbu a adresat Comisiei o interpelare, solicitand conturarea unei imagini mai complete la nivel comunitar, prin instrumente concrete.


Abia acum, in ultimii ani, Comisia a solicitat rapoarte din partea statelor membre pentru a construi un tablou de ansamblu asupra biodiversitatii si speciilor periclitate din cele 27 de state membre. Si in prezent, exista inca lipsuri mari la nivelul informatiilor – statutul de conservare pentru 18% dintre habitate si 31% dintre specii nu este cunoscut. Este suficient sa studiem perceptia cetatenilor europeni asupra acestui subiect pentru a vedea ca biodiversitatea nu trebuie lasata pe ultimele locuri in listele noastre de prioritati. Intr-un Eurobarometru din 2010, intrebati fiind cat de serios este afectata biodiversitatea in propria lor tara, 75% dintre portughezi, 62% dintre italieni, 52% dintre romani si greci au raspuns ca e vorba de o problema “foarte grava”. Cu siguranta ca sunt multi factori care influenteaza aceste perceptii, de la gradul de informare, la amploarea discutiilor despre biodiversitate sau chiar contactul direct cu ariile protejate – de ce nu, chiar si increderea in autoritati poate juca aici un rol important. Insa ceea ce conteaza este faptul ca un numar foarte mare de europeni sunt constienti de amenintarile la adresa biodiversitatii si le iau in serios. In total, aproape 90% dintre cetatenii UE considera ca amenintarile la adresa biodiversitatii sunt o problema serioasa sau foarte serioasa. Este un punct de plecare foarte bun pentru aplicarea strategiilor Comisiei. Sunt sute de specii de animale si numeroase specii de plante amenintate cu disparitia in Uniunea Europeana. Totul se leaga in mediul natural: daca dispar albinele, polenizarea este perturbata; daca dispar pasarile, insectele se inmultesc excesiv si afecteaza recoltele, si asa mai departe. Deocamdata doar 17% din speciile si habitatele vulnerabile ale Uniunii Europene se afla in situatia conservarii sau protejarii adecvate – ceea ce inseamna ca numai o specie periclitata din sase este protejata in acest moment. Oamenii inteleg, autoritatile comunitare inteleg, planurile exista – si totusi, tintele in privinta biodiversitatii stabilite de UE pentru 2010 nu au fost atinse. Iar fara angajamentul serios al autoritatilor din statele membre, si noua strategie va fi condamnata. Tocmai de aceea, un mecanism de monitorizare bine pus la punct poate ajuta enorm respectarea angajamentelor.

Daciana Sarbu


Dupa ce Comisia Europeana a propus anul trecut interzicerea acestora in detergentii de rufe, deputatii europeni de la comisia pentru mediu au cerut extinderea interdictiei la detergentii pentru masinile de spalat vase. Votul in plen este programat pentru luna noiembrie a acestui an. Fosfatii sunt folositi in detergenti pentru combaterea duritatii apei si o curatare mai eficienta. Insa ajunsi in lacuri si rauri prin canalizare, acestia afecteaza puternic echilibrul ecosistemelor.

Desi unele state membre impun deja restrictii cu privire la fosfatii din detergenti, limitele variaza intre tari diferite, unele state bazanduse doar pe actiunea voluntara a producatorilor de detergenti. Rezultatul este calitatea inacceptabila a apelor de suprafata in anumite regiuni, de exemplu in Dunare sau Marea Baltica. Deputatii europeni de la comisia pentru mediu au aprobat pe 15 iunie planul Comisiei Europene de interzicere a fosfatilor in detergentii de rufe incepand cu 1 ianuarie 2013. Mai mult, acestia doresc extinderea interdictiei la detergentii pentru masinile de spalat vase (incepand cu 2015). Datorita lipsei unor alternative la fosfati in acesti detergenti, Comisia a „incurajat“ numai industria sa produca detergenti fara fosfati pentru masinile spalat vase. Daciana Sarbu a participat activ la discutarea acestei teme in Comisia ENVI, sprijinind (prin consultari cu raportorul) propunerea care in cele din urma a fost adoptata in cadrul Comisiei. Propunerea se va vota in plen in noiembrie.


Dezbaterile din Parlamentul European pe marginea substantelor periculoase s-au intensificat dupa momentul Japonia, care de altfel a declansat o serie de decizii in lant, in Europa, menite sa creasca nivelul standardelor privind siguranta. Daciana Sarbu a formulat mai multe amendamente la raportul ADER asupra controlului accidentelor provocate de substantele periculoase – privitor la legislatia care se aplica instalatiilor si combinatelor care folosesc substante periculoase in cantitati mari. Amendamentele au definit mai precis anumite elemente din raport. Eurodeputata a introdus, de exemplu, ideea ca autoritatile nationale competente trebuie sa tina cont de „efectul de domino” in planurile de urgenta – adica sa ia in calcul posibilitatea ca un accident major sa provoace un alt accident in imediata vecinatate.

Aceste masuri vin in completarea declaratiei scrise inaintate de Daciana Sarbu (alaturi de János Áder, José Bové, Chris Davies si Csaba Sándor Tabajdi) dupa accidentul de anul trecut din Ungaria, cu privire la imbunatatirea masurilor de prevenire a accidentelor in industria extractiva, prin care eurodeputatii solicitau ca responsabilitatea sa le revina companiilor care provoaca accidentele, si nu statelor, cum se intampla in prezent.


Nutritia a coborat de curand din rafturile bibiotecilor medicale si a patruns in viata noastra, instalandu-se ca preocupare aproape obligatorie. Marturisesc sincer, mi-am creat deprinderea “cercetarii” atente a alimentelor abia cand a aparut Irina, fetita noastra. Insa de atunci constat ca nu-mi ajunge nici timpul, nici energia ca sa deprind si sa aplic toate sfaturile bune si toate regulile corecte ale hranei sanatoase.

„Toate alimentele devin mult mai delicioase si mai interesante decat atunci cand cei mici le primesc pe o farfurie, deja curatate si portionate” Dincolo de continutul in vitamine sau de necesarul in calorii pentru o varsta sau alta, exista si lectii mai simple si mai prietenoase, dar la fel de folositoare. De pilda, aceea care ne invata sa tinem copilul pe langa noi atunci cand gatim. Veti fi uimiti – alaturi de ei – de fiecare descoperire fascinanta in parte. In bucatarie, parfumul tare al patrunjelului e aproape exotic, culoarea sfeclei tine de magie, interiorul unei rodii e surprinzator, iar revelatia verde-crud de sub coaja cenusie a unui fruct de kiwi este miraculoasa. Si toate sunt mult mai delicioase si mai interesante decat atunci cand cei mici le primesc pe o farfurie, deja curatate si portionate, lipsite de misterul dezvaluirii si parca mai putin parfumate.

Data viitoare cand pregatiti o salata, o supa sau chiar o prajitura cu fructe, chemati-l pe cel mic in bucatarie, ademenindu-l cu un pretext oarecare. Imaginati-va un joc, din care faceti parte impreuna, si lasati-l sa exploreze in detaliu savorile proaspete, care il vor obisnui cu vitaminele de care are nevoie. Incurajati-l sa miroasa ori sa guste, sa rupa in bucati mici ori sa desfaca in fasii, sa decupeze masti din frunze de salata ori sa construiasca papusi comestibile din ardei gras. In timp, veti vedea ca sunt posibile si minunile: sa va ceara pentru rontait morcovi in loc de biscuiti, de pilda! text aparut in revista “Doctorul Meu”


Pe 22 iunie, oameni de cultura, din mediul economic si universitar din Timisoara au mers la Bruxelles pentru a sustine candidatura Timisoarei la titlul de Capitala Culturala Europeana in 2020, la invitatia lui Cristian Busoi, europarlamentar liberal. Daciana Sarbu a participat la randul ei, manifestandu-si sprijinul pentru aceasta candidatura:

cd „Voi sprijini candidatura Timisoarei fara nicio rezerva. Am avut marele noroc sa imi traiesc primii 25 de ani la Timisoara. Faptul ca Bucurestiul nu si-a depus candidatura inseamna ca Timisoara are o sansa reala. Avem ce sa aratam!�

cd ONLINE

CUM PUTETI VORBI CU DACIANA Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles (Grupul Socialist din Parlamentul European) Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg)

BLOG: dacianasarbu.wordpress.com FACEBOOK: http://www.facebook.com/daciana.sarbu

WEBSITE: www.dacianasarbu.ro

www.europarlamentariisd.ro E-MAIL: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com


Newsletter Iunie 2011 - Daciana Sarbu