Page 1

Newsletter Europarlamentar Iulie 2010

din cuprins:  Schema Fructe in scoli  Copii din Ialomita si Mures – in vizita la Strasbourg  Desfiintarea ANES  Alimentele provenite din animale clonate


In vizita la Strasbourg In luna iulie, Daciana Sarbu i-a invitat la Strasbourg, timp de doua zile, pe Prietenii naturii din comuna Sincai (Mures) – un grup de copii din clasele I-III care, alaturi de invatatoarea lor, organizeaza frecvent actiuni cu caracter ecologic in scoala si comuna lor, intretinand in acelasi timp si un blog cu tematica “verde”.

“M-a incantat exuberanta cu care s-au hotarat sa fie ecologisti chiar daca lumea din jurul lor (si al nostru) e mereu cu ochii si mintea catre altceva. Si mi-a placut vointa si bucuria cu care doamna invatatoare le explica si natura, nu numai citirea si matematica. Am avut placerea de a-i aduce la Strasbourg pentru a le arata un colt din Europa, dar si pentru a arata Europei un grup inimos de mici ecologisti romani”. Daciana Sarbu

Tot in iulie, castigatorii concursului de desen Ialomita 2020 au vizitat Parlamentul European la invitatia Dacianei Sarbu. Parte a unui proiect cu finantare europeana, concursul a insemnat imaginarea, de catre participanti, a viitorului judetului lor si transpunerea vizuala a acestuia. Impresionata de talentul copiilor ialomiteni, Daciana le-a oferit premiantilor de la toate categoriile de varsta o calatorie de documentare la sediul PE din orasul Strasbourg.


Romania rupta din soare

“Maria Magdalena Marin, autoarea acestui desen, este eleva la scoala generala nr 3 din Slobozia si si-a numit lucrarea „Ialomita – granarul Romaniei”. M-a impresionat faptul ca, spre deosebire de alti copii care si-au imaginat viitorul judetului populat, in viitor, de zgarie-nori, palmieri, elicoptere si multe flori, ea a ales sa-l populeze cu plante roditoare si sa-i adauge o cununa de floarea-soarelui – de fapt un soare stilizat, ca o tusa de optimism si speranta. Mi-am amintit imaginea citind, zilele acestea, ca dupa cantitatile masive de precipitatii din iunie, recolta de grau a Romaniei este asteptata sa nu depaseasca 3,2 milioane de tone. Dincolo de dificultatile indiscutabile create de vreme (fie ca vorbim de ploi sau de seceta, in diversi ani), cifrele mai spun o poveste: anul trecut productia de grau a Romaniei a fost de 5,2 milioane de tone. In 2008 – de 7,7. Iar in 2004 – de 7,86 milioane de tone. “Granarul Europei” mai obtine doar 4,8% din productia totala de grau a UE (in datele anului 2008) si importa astazi jumatate din consumul de cereale (precum si 80% din legumele si fructele comercializate pe piata interna). An de an, Romania obtine cele mai mici productii la hectar din intreaga Uniune Europeana (cu exceptia Portugaliei). La o suprafata cultivata putin mai mica decat a Romaniei, Marea Britanie a obtinut 2006 o productie de grau de trei ori mai mare, iar in 2007 – de patru ori mai mare. Sau, daca vreti o alta comparatie, la o suprafata de aproximativ 26 de ori mai mare decat a Irlandei, Romania obtinea in 2007 o productie anuala de grau de doar 4 ori mai mare. Soarele din desen vorbeste doar despre o imaginatie bogata si de un potential ratat. Agricultura care ar putea hrani 80 de milioane de oameni moare, treptat, de foame”. (Daciana Sarbu pe dacianasarbu.wordpress.com)


Programul Fructe in scoli – doar un mar otravit al guvernului Boc Daciana Sarbu, sustinatoare inca din mandatul trecut la PE a schemei europene Fructe in scoli, sesizeaza o serie de nereguli evidente aparute in implementarea programului in Romania

Proiectul european Fructe in scoli aloca bani europeni pentru ca elevii din statele membre sa poata primi un fruct gratuit la scoala, in fiecare zi. Romania si-a anuntat in sfarsit intrarea in acest program. Dar in modul specific – haotic, netransparent, necontrolabil si deloc in favoarea beneficiarilor de drept – cu care ne-a obisnuit guvernarea actuala. In luna martie a acestui an, Guvernul Romaniei a anuntat ca a creat “cadrul legal (OUG 24/2010) pentru introducerea in Romania a Programului european de incurajare a consumului de fructe in scoli, program care se va derula pana in 2013”. Astfel, s-a anuntat ca, pentru anul scolar 2009-2010, elevii din clasele I-VIII din unitatile de invatamant public si privat vor primi zilnic mere, in limita a 0,3 lei/elev, iar de acest program vor beneficia in total 1.717.111 elevi. Valoarea totala a Programului, pentru anul scolar respectiv, era de 6,68 de milioane de euro, din care ajutorul comunitar era de 4,99 milioane de euro si cofinantarea nationala – de 1,66 milioane de euro. A urmat multa confuzie la nivel local. Pentru ca din anul scolar respectiv mai existau doar trei luni – desi suma primita de la UE era destinata intregului an. Si pentru ca primarii au fost grabiti sa organizeze licitatii pentru achizitionarea merelor, desi atunci – sfarsitul lunii martie – nu existau fructe romanesti disponibile. Erau disponibile, in schimb, fructele din import. In unele judete – foarte putine, nu stim exact cate, fiindca transparenta nu a existat si continua sa fie absenta – au inceput, la un moment dat, sa fie distribuite mere. Din import – adica pline de conservanti, lipsite de gust si cu un aport discutabil de vitamine. In majoritatea covarsitoare a judetelor, nu a existat nici urma de fruct in scoli. In schimb, cateva saptamani mai tarziu, in luna mai, a aparut un anunt nou: Comisia Europeana a decis alocarea fondurilor europene pentru anul scolar… 2010-2011! Romania primeste 9,6 milioane de euro. Iar guvernul deja si-a facut planuri cu aceste fonduri, incepand din septembrie. Unde au disparut cele 6,68 de milioane de euro?


Premierul si guvernul actual ar trebui sa raspunda la cateva intrebari simple: 1. Programul trebuia initial sa se introduca spre finalul anului scolar trecut, finantat cu 6,68 de milioane de euro, pentru o perioada de mai putin de trei luni. Practic, toata cota anuala din fonduri europene – 4,99 milioane euro – urma sa fie utilizata pentru aceasta perioada. De ce nu s-au facut demersuri la inceputul anului scolar 2009-2010 pentru ca suma accesata sa fie utilizata incepand din septembrie 2009? Cum isi imagina guvernul ca s-ar fi folosit suma intreaga anuala intr-o perioada atat de scurta? 2. Primarii din diverse regiuni ale tarii au fost informati ulterior ca programul va fi pus in aplicare incepand cu anul scolar 2010-2011, dupa ce purtatorul de cuvant al guvernului a anuntat ca el se va aplica din anul scolar 2009-2010. Cum se justifica schimbarea de planuri? 3. Radio Romania Actualitati a estimat ca “pentru acoperirea programului de consum de fructe in scoli va fi nevoie de peste 300 de tone de mere pe zi sau circa 360 000 de tone pe an. Cantitatea este aproape egala cu productia anuala de mere din livezile autorizate din Romania”. Aceasta inseamna in mod automat ca se va recurge si la mere din import. De ce s-a optat pentru mar ca singur fruct eligibil, daca productia romaneasca nu acopera total necesitatile? 4. Primarii din diverse regiuni ale tarii au reclamat faptul ca executivul a facut presiuni asupra lor in sensul finalizarii rapide a licitatiilor pentru achizitionarea de fructe destinate anului scolar viitor, desi la momentul organizarii licitatiilor nu erau disponibile fructe din productia romaneasca. Solutia sugerata de guvern a fost importul. De ce nu se foloseste acest program pentru incurajarea si sprijinirea directa a producatorilor autohtoni de fructe? 5. Guvernul a precizat ca „scopul acestui program este de a crea obiceiuri alimentare sanatoase in randul tinerilor”. Totusi, acelasi guvern a obligat practic autoritatile locale sa ofere copiilor mere din import, tratate cu diverse substante chimice atat in cursul obtinerii recoltei, cat si in scopul conservarii pe perioada transportului si depozitarii. In aceasta perioada se vorbeste tot mai mult despre numarul in crestere de boli datorate substantelor chimice folosite in agricultura. Unde este alimentatia sanatoasa oferita copiilor?


 “Sunt intrebari ale mele si, mai ales, ale primarilor din diferite localitati, care se vad fortati sa cumpere pentru scoli fructe importate, in timp ce producatorii romani de mere sunt nevoiti in fiecare toamna sa-si arunce recoltele fiindca nu-i sprijina nimeni sa le valorifice. Mai mult, producatorii din Romania nu au retea de distributie si ambalare pentru mere si nu exista depozite unde acestea sa fie pastrate – daca nu se intervine in acest sens de la nivel guvernamental, sunt convinsa ca si pe viitor se va recurge tot la importuri. Faptul ca se implementeaza acest program fara a se oferi, in paralel, si un minim suport producatorilor romani pentru a se implica este iresponsabil. Mai ramane si “mica” problema a celor 6,68 de milioane de euro (dintre care 4,99 de milioane din fonduri europene) care s-au alocat anului scolar trecut pentru un program-fantoma. UE a dorit sa ofere copiilor fructe gratuite pentru a incuraja alimentatia sanatoasa, iar Romania trebuia sa profite pentru a-si incuraja producatorii, oferind in acelasi timp copiilor fructe romanesti, cat mai curate si mai gustoase. Guvernul Boc nu va folosi niciuna din aceste oportunitati. Seamana cu povestea integrarii europene: milioane de sanse (si de euro) care sa ne faca viata mai buna. Si un guvern care le distruge pe toate, una cate una”. Daciana Sarbu




Problema inundatiilor, adusa in atentia CE Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a interpelat Comisia Europeana privind crearea unei harți europene a riscurilor de inundatii precum si a unui sistem de avertizare transfrontalier rapid si eficient in materie. “In Romania, in ultimele zile inundatiile au produs pagube semnificative, 22 de morti si 13.000 de sinistrati. Din cauza schimbarilor climatice, in ultimul timp tara noastra este afectata in mod frecvent de catastrofe naturale, in special de inundatii”, se arata in intrebarea scrisa adresata CE. In acest context, Daciana Sarbu a intrebat executivul comunitar ce fel de asistența financiara este disponibila la nivel european pentru masurile de prevenire a efectelor inundatiilor. Totodata, CE este intrebata daca are in vedere sa realizeze o harta europeana a riscurilor de inundatii si, in acelasi timp, sa impuna statelor membre sa ia masuri de prevenire. Executivul de la Bruxelles este interpelat si cu privire la: crearea unui sistem de avertizare transfrontalier rapid si eficient, referitor la posibilitatea producerii de inundatii; respectiv intențiile CE de a incuraja statele membre sa creeze echipe civile de interventie in caz de inundatii, pentru a limita pierderea de vieti omenesti. Mai multi europarlamentari PSD au initiat demersuri la PE in privinta ajutorarii sinistratilor romani. De asemenea, un convoi de 33 de tiruri, sapte camioane si noua microbuze incarcate cu ajutoare din partea Partidului Social Democrat a ajuns in municipiul Dorohoi pe 10 iulie 2010. Ajutoarele au fost donate de catre mai multe organizatii PSD din tara, printre care Arad, Arges, Bistrita-Nasaud, Brasov, Buzau, Brasov, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Maramures, Mures, Olt, Teleorman, Timisoara, Vaslui, Valcea, Vrancea si Bucuresti. Pe parcursul lunii au existat mai multe transporturi de ajutoare venite de la filiale PSD din toata tara, care au trimis in repetate randuri alimente, paturi si alte articole de prima necesitate.


Comisia Europeana, sesizata despre desfiintarea abuziva a ANES de catre Guvernul Boc Eurodeputatele PSD au trimis o intrebare scrisa Comisiei Europene prin care atrag atentia asupra desfiintarii abuzive, de catre Guvernul Boc, a cadrului institutional vizand egalitatea de gen, drepturile copilului, si persoanele cu dizabilitati din Romania. Rovana Plumb, Viorica Dancila, Corina Cretu, Daciana Sarbu si Adriana Ticau interpeleaza executivul comunitar cu privire la “semnalul extrem de negativ legat de nivelul de angajament al Romaniei in domeniul social” si la masurile care vor fi luate de CE fata de decizia Guvernului de desfiintare a singurei autoritati centrale din domeniu in Romania, care, in plus, gestioneaza proiecte strategice finantate din Fondul Social European. Initiatoarele demersului atrag atentia ca decizia este contradictorie, intrucat prin mai multe hotarari de guvern, Romania a desemnat aceste institutii ca organisme responsabile cu implementarea si monitorizarea aplicarii prevederilor legislatiei europene in domeniu. “Mai mult, la momentul aderarii Romaniei la UE, infiintarea Departamentului pentru Protectia Copilului (actuala Autoritate) a fost conditie obligatorie pentru deschiderea capitolului de negociere. In perioada 2002–2004, guvernul roman a beneficiat de asistenta tehnica a specialistilor Comisiei Europene pentru definitivarea cadrului legislativ si institutional (Autoritatea Nationala pentru Protectia Copiilor) in domeniul protectiei copilului”, explica ele. “In acest moment, ANES implementeaza proiecte strategice, cu impact national, finantate din Fondul Social European, in valoare de aproximativ 11 milioane de euro, in cadrul carora activitatile trebuie sa fie derulate conform unei agende foarte stricte. Desfiintarea ANES contribuie la crearea de noi dificultati in implementarea proiectelor si, implicit, in absorbtia fondurilor europene”, argumenteaza eurodeputatele PSD. Potrivit celor cinci deputate europene, “Romania continua sa se confrunte cu situatii de discriminare si inegalitate de gen la toate nivelurile, pe piata muncii, educatie si accesul la luarea deciziilor. Prin luarea acestor masuri irationale, nu vom putea atinge obiectivele cuprinse in Strategia UE 2020. Romania se afla, din nou, in afara politicilor UE”. In acest context, executivul UE e intrebat daca considera decizia Guvernului Romaniei ca ignorand in totalitate politicile si directiile strategice europene, respectiv ca un semnal extrem de negativ in legatura cu nivelul de angajament al Romaniei in domeniul social. Totodata, Comisia este intrebata: ce masuri trebuie luate fata de decizia Guvernului Romaniei de desfiintare a singurei autoritati centrale din domeniu in Romania; si daca are cunostinta de alte state membre care au recurs la desfiintarea acestor agentii, ca urmare a masurilor de austeritate economica.


Lemnul obtinut ilegal – interzis in UE Pe 7 iulie 2010, Parlamentul European a votat in favoarea interzicerii comercializarii lemnului provenit din surse ilegale. Propunerea s-a bucurat de o sustinere covarsitoare – 644 voturi pentru (la 25 impotriva). Pasul urmator este acordul Consiliului, dar acesta s-a declarat deja favorabil. Regulile urmeaza sa intre in vigoare in 2012. Desi legislatia acopera toate cele 27 de state membre, fiecare stat in parte va stabili nivelul sanctiunilor. Cu ocazia dezbaterii raportului Satu Hassi/ Caroline Lucas pe aceasta tema, Daciana Sarbu a afirmat in plenul Parlamentului European de la Strasbourg: “Defrisarea excesiva este reponsabila pentru 20% din emisiile de carbon la nivelul planetei. Ea afecteaza ecosistemele si ameninta functionarea pretioaselor “eco-servicii” pe care acestea le ofera. De foarte multe ori defrisarile se produc ilegal, fara a fi compensate de eforturi de replantare sau de gestionare a procesului astfel incat sa-i limiteze efectele negative. Mai mult, lemnul provenit ilegal din alte tari reprezinta concurenta neloiala pentru industria forestiera a UE. Raportul reprezinta un element important de legislatie care ne va ajuta sa facem fata unor provocari la adresa mediului, de la protejarea diversitatii si pana la schimbarile climatice”. Practic, importatorii de lemn vor fi obligati sa verifice provenienta acestuia, pentru a vedea daca el nu are ca origine actiuni de defrisare ilegala, de obicei in regiuni precum Amazon, Africa centrala, sud-estul Asiei. Comertul ilegal afecteaza in special zonele cu paduri tropicale, distrugand biodiversitatea regiunilor respective, dar si habitatul comunitatilor din zonele vizate; in plus, defrisarile sunt responsabile pentru o cota importanta din emisiile de gaze cu efect de sera.

“Putem privi aceasta lege prin prisma eticii in afaceri sau chiar ca pe o masura de combatere a evaziunii fiscale. Putem sa vorbim si despre rolul sau in protejarea unor comunitati care isi pierd padurile – de obicei pe putini bani - si isi vad astfel afectat spatiul de viata. Dar in primul rand trebuie sa vorbim despre rolul sau in protejarea mediului”. Daciana Sarbu


Parlamentul European nu vrea alimente provenite din animale clonate Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a declarat la Strasbourg ca PE a confirmat, prin vot, faptul ca doreste interzicerea alimentelor provenind din animalele clonate, pentru siguranta cetatenilor Uniunii Europene. Declaratia a avut loc in contextul adoptarii, de catre plenul PE, a raportului privind “noile alimente”, dosar in care europarlamentarul roman a stabilit pozitia social-democratilor europeni (raportor “din umbra” S&D). In viziunea deputatei europene, cea mai controversata chestiune a raportului este cea a animalelor clonate. “Consiliul si Comisia vor sa reglementeze alimentele provenind din animale clonate (si deci sa le permita existenta). Noi, Parlamentul, ne-am opus. Nu vrem sa permitem alimente din animale clonate pe mesele cetatenilor europeni, iar azi ne-am repetat cerinta pentru initierea unei reglementari separate din partea CE privind interzicerea acestora “, a afirmat ea. Potrivit Dacianei Sarbu, Parlamentul va negocia acum cu statele membre, in Consiliul UE, forma finala a regulamentului. Negocierile vor incepe in septembrie, cele doua institutii avand la dispozitie 8 saptamani pentru a ajunge la un acord. Alimentele noi sunt reglementate din 1997. Parlamentul European a votat in favoarea unei propuneri modificate pentru a actualiza legislatia existenta.

“Nu vrem sa permitem alimente din animale clonate pe mesele cetatenilor europeni”


“Puterea loveste societatea civila care nu este de acord cu politicile sale anti-mediu” Daciana Sarbu a condamnat marginalizarea, de catre premierul Emil Boc, a ONG-urilor de mediu care se opun proiectului Rosia Montana. Cel mai recent caz este indepartarea Laviniei Andrei, presedinta Fundatiei Terra Mileniul III, din componenta Comitetului Economic si Social European (CESE). Membra a CESE din 2007, Lavinia Andrei a prezentat in fata acestui for european cazul Rosia Montana si s-a implicat activ in sprijinirea la Bruxelles a rezolutiei anti-cianuri, in primavara acestui an. Fara consultari prealabile cu societatea civila si fara o justificare legitima, premierul Boc a exclus-o de pe lista membrilor CESE din partea Romaniei, protejand astfel proiectul minier Rosia Montana. Comitetul Economic si Social European de la Bruxelles este un for consultativ, menit – printre altele – sa consolideze rolul societatii civile in definirea politicilor europene. Prin astfel de acțiuni, autoritatile de la Bucuresti nu numai ca slabesc vocea societatii civile, dar manifesta dispret si desconsiderare fata de munca ONG-urilor romanesti. Sustinerea asumata deschis de catre guvern a proiectului Rosia Montana determina astfel persecutarea unor organizatii de mediu care urmaresc protejarea acestei regiuni, dezvoltarea sa durabila si crearea de sanse reale pentru oamenii din zona. Daciana Sarbu a solicitat premierului Boc sa inceteze marginalizarea ONG-urilor de mediu care doresc salvarea regiunii Rosia Montana. “Dupa atacurile absurde la adresa presei, numita pericol pentru securitatea nationala fiindca se exprima critic, acum puterea loveste si societatea civila care nu este de acord cu politicile sale anti-mediu. Reactia autoritatilor la critici este incercarea de sufocare a acestora, o atitudine profund nedemocratica si nedreapta”, a declarat Daciana Sarbu.

Eurodeputata a adresat Consiliului UE o intrebare scrisa, prin care atrage atentia forului european asupra tentativelor de politizare a nominalizarii membrilor CESE. Daciana Sarbu este autoarea rezolutiei grupului socialist din PE cu privire la interzicerea cianurilor in minerit, initiativa adoptata in mai 2010 cu o majoritate covarsitoare, de 488 de voturi.


Infectiile intraspitalicesti. Raspunsul CE

Comisia Europeana a raspuns la intrebarea scrisa privind initierea unui sistem european impotriva infectiilor nosocomiale (infectiile contractate in spitale), adresata de eurodeputatele PSD Corina Cretu, Daciana Sarbu şi Rovana Plumb. Executivul comunitar afirma ca, pentru combaterea infectiilor nosocomiale, Comisia sprijina elaborarea “unui set de instrumente de punere in aplicare a unor masuri eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale”. CE a finantat de altfel o retea de supraveghere a infectiilor nosocomiale, in prezent aflata sub coordonarea Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC). “In 2008, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind siguranta pacientului, inclusiv prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. In temeiul acesteia, in 2009, Consiliul a adoptat o recomandare care stabileste cadrul pentru prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. Masurile prevazute cuprind actiuni de prevenire in unitatile de ingrijire medicala, promovarea formarii profesionale a personalului sanitar, elaborarea de sisteme de supraveghere activa, o mai buna informare a pacientilor si sustinerea cercetarilor privind prevenirea si controlul infectiilor. Se asteapta ca statele membre sa transmita Comisiei un raport privind progresele facute”, se arata in raspunsul oferit de comisarul european pentru sanatate si protectia consumatorilor, John Dalli. Conform executivului UE, in perioada 2000-2005, Comisia a finantat o retea de supraveghere a infectiilor asociate asistentei medicale, integrata mai tarziu in proiectul „Imbunatatirea sigurantei pacientilor in UE” 2005-2008. “Aceasta retea de supraveghere a stabilit protocoale pentru supravegherea infectiilor din centrele de interventii chirurgicale si a infectiilor contractate in unitatile de terapie intensiva si a colectat date din statele membre. In iulie 2008, coordonarea retelei europene pentru supravegherea infectiilor asociate asistentei medicale a fost transferata Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC). Centrul sprijina, de asemenea, statele membre in instituirea unor sisteme de supraveghere acolo unde acestea nu exista”, afirma CE. In plus, potrivit comisarului Dalli, ECDC a stabilit un protocol pentru anchetarea prevalentei tuturor tipurilor de infectii asociate asistentei medicale si utilizarea antimicrobienelor in spitalele europene. “Protocolul este experimentat in majoritatea statelor membre in intervalul iunie-septembrie 2010 si trebuie pus in aplicare pana in perioada 2011-2012”, precizeaza Comisia.


Geopolitica

Cum puteti vorbi cu Daciana:

a: Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com

Jamie Oliver s-a gandit la o modalitate ingenioasa de a-i invata pe compatriotii lui sa manance sanatos: a creat o scoala de gatit, chiar intr-o piata (din orasul Leeds). In acest fel, cei interesati nu se mai pot plange ca nu gatesc fiindca nu stiu (doar ii invata Jamie si ajutoarele lui) si nici ca nu au de unde sa cumpere ingrediente proaspete, legume si alte lucruri care nu vin impachetate in plastic sau congelate (fiindca in piata le gasesti fara efort). Iar Jamie nu-si propune sa-i invete pe cei din Leeds sa gateasca risotto alla milanese sau sushi; in niciun caz, retetele lui sunt inspirate din traditia zonei Yorkshire si folosesc produsele locale, obtinute de fermierii din regiune, si pe care le considera “incredibile”. Poate ca in orasul Leeds din Marea Britanie, o campanie de promovare a gatitului sanatos e chiar atat de simpla: se ia un bucatar si o piata, restul e pasiune. In Romania insa, in piata nu gasim producatori autohtoni, dar gasim in schimb, in randul cumparatorilor, oameni preocupati sa-si dramuiasca atent banii cheltuiti pe mancare, fiindca sunt tot mai putini, iar preturile – tot mai mari. Europa “unita” nu a aratat parca niciodata mai contrastant. Iar copiii romani care astazi mananca hrana procesata, plina de otravuri, si foarte rar un mar romanesc (pentru ca pe parintii lor nu-i invata nimeni cum e mai bine, sau pentru ca parintii lor nu-si permit sa le cumpere altceva) vor fi o noua generatie sacrificata.

Newsletter Iulie 2010 - Daciana Sarbu  

Sinteza activitatii - iulie 2010

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you