Page 1

Nr. 7/ Martie-Aprilie 2011

Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

La mulți ani!

O primăvară cu împliniri și gânduri alese

>>

2

Celiabinsk Strategii la conferinţa metalurgiştilor. La combinatul metalurgic Celiabinsk a avut loc conferinţa şi masa rotundă „Noi oportunităţi ale Mechel pentru consumatorii de oţeluri inoxidabile”...

>>

4

Laminorul Brăila Istoria întreprinderii. Înfiinţată la scurt timp după terminarea primului război mondial, societatea Laminorul Brăila a devenit parte din istoria oraşului şi s-a dezvoltat împreună cu acesta de-a lungul deceniilor care au urmat până în zilele noastre...

Vreau să dăruiesc un gând frumos pentru toate doamnele din lumea asta. Pentru că sunteţi cele care înseninează zilele bărbaţilor, pentru că sunteţi cele care atunci când priviţi către copiii voştri, daţi lumii mai multă frumuseţe. Pentru că sunteţi cele care găsesc în fiecare zi timp pentru orice problemă şi orice nevoie a celor dragi. Pentru că o luaţi de la capăt în fiecare zi, mai puternice şi mai hotărâte, pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea. Pentru voi timpul se opreşte puţin în loc la fiecare început de primăvară să vă aducă un omagiu. La mulţi ani ! Borca Ionel, macaragiu Senebogen, Ductil Steel Oţelu Roşu

>>

6

Femei puternice şi partenere de viaţă. În căutările noastre prin secţiile întreprinderilor Mechel din toată ţara am descoperit chiar şi în cele mai dure peisaje, în secţiile cu grad înalt de dificultate, suflete de doamne cu totul deosebite, femei cu adevărat puternice ...


2

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

Grupul Mechel

Strategii la conferinţa metalurgiştilor La combinatul metalurgic Celiabinsk a avut loc conferinţa şi masa rotundă „Noi oportunităţi ale Mechel pentru consumatorii de oţeluri inoxidabile”. Au participat peste 70 de reprezentanţi ai potenţialilor consumatori de laminate inoxidabile produse de întreprinderile companiei Mechel: Combinatul Metalurgic Celiabinsk, Uzina Ijstal, Combinatul Metalurgic Beloreţk, Uzina Uralskaya Kuzniţa şi Uzina Metalurgică Zlataustovsk – partener al Combinatului Metalurgic Celiabinsk. Scopul principal al conferinţei a fost prezentarea noilor politici de vânzare dezvoltate de compania Mechel, care se orientează către activarea relaţiilor directe între producători şi consumatori, creşterea nivelului feedback-ului şi asigurarea unei cooperări mai eficiente pentru dezvoltarea partenerilor. Conferinţa a fost deschisă de Andrey Deineko, director general al Mechel-Stal.

Acesta şi-a manifestat încrederea în capacitatea evenimentului de a răspunde la întrebările ardente ale momentului şi în contribuţia lui la extinderea contactelor între participanţi. Oleg Iakimenko, director adjunct al Departamentului de dezvolatare de piaţă al Mechel-Stali, a prezentat raportul „Parteneriatul de lungă durată – scopul nostru comun”, în care au fost oferite informaţii complete despre relaţiile contractuale şi condiţiile de furnizare şi plată. Asigurarea eficientă a consumatorilor producţiei întreprinderilor Grupului Mechel, care în anul 2010 a produs 78,4 mii tone de laminate inoxidabile, a devenit posibilă datorită modernizării capacităţilor şi a punerii în funcţiune a unor complexe moderne (oţelăriile electrice de la Celiabinsk şi Ijstal).

Aerul tare al înălţimilor. Colegii fac performanţă Doi angajaţi ai întreprinderii Yakutugol, parte a Mechel Mining, vor participa la o expediţie ce are ca scop familiarizarea cu regiunea muntoasă a Parcului Naţional Aconcagua (Argentina). Această ascensiune spre cel mai înalt punct de pe continentul american a fost dedicată deschiderii Spartachiadei sporturilor de iarnă din Republica Sakha (Yakutia) şi împlinirii, în august, a 45 de ani de funcţionare a companiei Yakutugol. Cei doi temerari sunt alpiniştii Igor Ledov (maistru reparaţii) şi Vitalii Struk (şef de echipă reglori utilaje), membri ai clubului sportiv minier „Visotnik″. De mai mulţi ani ei sunt pasionaţi ai turismului montan şi ai alpinismului. În luna mai a anului trecut au escaladat piscul Island Peak (înălţime 6183m) din Nepal. Piscul din Argentina nu a fost ales întâmplător. Dacă va fi cucerit, va reprezenta cea mai mare performanţă de până acum a celor doi. Din expediţie mai fac parte şi alţi alpi-

La Uzina din Bratsk se lucrează cu spor. 1 milion de tone de realizări Uzina de feroaliaje din Bratsk, parte a Grupului Mechel, a sărbătorit realizarea tonei jubiliare, cu numărul 1 milion. Acest eveniment este rezultatul muncii şi efortului depus de-a lungul anilor de metalurgiştii uzinei. Dorinţa de a face performanţă a existat încă din anul 1987, momentul dării în exploatare a întreprinderii. Uzina este specializată în producerea tuturor tipurilor de ferosiliciu. Producţia principală este constituită din mărcile FS 75 şi FS 65, care sunt utilizate pentru alierea diferitelor mărci de oţel. Produsele uzinei sunt certificate internaţional, încă din 2005.

Aspecte din elaborarea de feroaliaje

nişti ruşi din Adygei, Tomsk, Nizhni Novgorod şi Moscova. Ascensiunea piscului Aconcagua (înălţime 6962m) este estimată să dureze minim două săptămâni până la escaladarea vârfului. În tot acest timp vor avea loc câteva escaladări de aclimatizare, pe etape, ce vor da alpiniştilor posibilitatea de a se obişnui treptat cu altitudinea mare şi cu lipsa de oxigen. Odată ajunşi în vârful Aconcagua, va fi pus şi un steag al regiunii Neryungri alături de logoul companiei Yakutugol. De asemenea, pe piscul Aconcagua va fi arborată şi o copie a Drapelului Biruinţei, înmânat alpiniştilor la 22 ianuarie de către reprezentanţii consiliului municipal, veteranii de război şi veteranii muncii. Coborârea este estimata la numai patru zile, pe alt traseu. Înainte de întoarcerea acasă, călătorii vor avea ocazia de a cunoaşte curiozităţile şi cultura continentului latinoamerican.

După muncă şi răsplată. Planuri de construcţie a unei colonii lângă Elginsk Igor Zyuzin, preşedintele consiliului de administraţie OAO Mechel, a confirmat intenţiile companiei cu privire la construirea unei colonii lângă exploatarea carboniferă de la Elginsk. El a făcut aceste declaraţii în timpul unei vizite în oraşul Neriungri. Potrivit comunicatelor administraţiei locale a oraşului, această problemă urmează să fie discutată cu Igor Borisov, preşedintele Republicii Sakha (Yakutia). La începutul lunii februarie informaţia a fost confirmată şi de vice-premierul guvernului Yakut, Ghennady Alexeev. Ca exemplu, acesta a amintit de compania Surgutneftegas, care a transformat mica localitate Talakani într-o aşezare modernă, unde 2.500 din cei 7.000 de

angajaţi s-au stabilit permanent. Deja se intenţionează ca heliportul din Talakani să fie transformat în aeroport normal. Ghennady Alexeev sugera că „la Elginsk, situaţia e similară. La început conducerea a intenţionat să construiască nişte locuinţe temporare, dar, în prezent, ajungem să înţelegem că este necesar ca o parte din oameni să locuiască permanent acolo.” Conform datelor preliminare, numărul locuitorilor orăşelului poate ajunge la 30.000. Igor Zyuzin a mai confirmat că obiectivul companiei Mechel este de a începe livrarea cărbunelui din zăcămintele de la Elginsk începând cu luna august 2011.


Ştiri

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011 Şedinţa de constituire a consiliului de afaceri pentru cooperarea cu Federaţia Rusă - 22 februarie 2011

Consiliul de afaceri pentru cooperarea cu Federaţia Rusă la început de drum La sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc, în data de 22 februarie, şedinţa de constituire a Consiliului de Afaceri pentru Cooperarea cu Federaţia Rusă. Evenimentul a fost prilejuit de organizarea unei mese rotunde. La întâlnire au participat reprezentanţii companiilor importante româneşti din diferite domenii de activitate, reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.

MECHEL, UN ROL EXECUTIV Cu acest prilej au fost aleşi membrii Consiliului Director şi ai Biroului Executiv. În funcţia de preşedinte al consiliului a fost ales dl Sorin Dimitriu, care deţine în prezent şi funcţia de preşedinte CCIB. Au fost aleşi de asemenea şi trei vicepreşedinţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc. În funcţia de director executiv a fost ales reprezentantul companiei Mechel, dl. Mircea Toader. „Sunt convins, că înfiinţarea unei astfel de structuri, este o masură foarte importantă şi binevenită pentru susţinerea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale comercial-economice românoruse. Mechel este prezentă în România

din anul 2002 şi are o experienţă vastă în activitatea pe această piaţă. În Federaţia Rusă, Mechel este prezentă în 18 regiuni prin reprezentanţe şi întreprinderi. Atât ca reprezentant al companiei Mechel, cât şi în calitate de director executiv al Consiliului de Afaceri, aş dori să exprim disponibilitatea noastră de a lucra pe toate direcţiile posibile în tot ceea ce ţine de extinderea şi diversificarea interacţiunii româno-ruse în domeniului afacerilor, de crearea oportunităţilor suplimentare pentru dialogul şi comunicarea între reprezentanţii mediului de afaceri din România şi Rusia, şi de obţinerea unor schimbări pozitive în opinia publică din ambele ţări ”, a declarat Dl. Mircea Toader la numirea sa în funcţie.

RELAȚII COMERCIALE ROMÂNIA - RUSIA Rusia ocupă locul 12 în topul ţărilor de destinaţie a mărfurilor româneşti şi locul 6 între ţările furnizoare de mărfuri în România. Relaţiile comerciale dintre cele două ţări se materializează şi prin existenţa a numeroase societăţi mixte româno-ruse. Până la 31 decembrie 2009, peste 300 de astfel de societăţi erau înregistrate la Registrul Comerţului. După o perioadă de stagnare cauzată de criza economică la nivel mondial, în anul 2010 se constată reluarea într-un

Structura Importului 3%

3%

1% 1% 2%

Structura Exportului

1%

2% 1%

Metale comune feroase si neferoase, si articole din acestea Carbuni

Cilindrii pentru noile tipodimensiuni Pentru primul trimestru al anului 2011, la întreprinderea Laminorul Brăila sunt cuprinse în planul de asimilare două noi tipodimensiuni de profile. Profilul I de 180 mm GOST şi profilul I de 200 mm GOST. La începutul lunii februarie s-a început deja operaţiunea de pregătire prin strunjire a noilor cilindrii pentru cajele liniei de laminare, conform cu specificaţiile necesare obţinerii acestor noi tipodimensiuni de profile. Produsele finite care vor fi obţinute sunt destinate exportului, în special pentru piaţa din Federaţia Rusă.

Masini, utilaje, aparate, echipamente electrice si parti Mijloace de transport inclusiv componente auto pentru montaj

5%

Produse ale ind.chimice si ale ind.conexe (inclusiv produse farmaceutice) Metale comune feroase si neferoase, inclusiv articole din acestea

10%

Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea;

30%

PRODUSE NOI LA LAMINORUL BRĂILA

3%

2% 4%

Titei si petroliere Gaze naturale

ritm susţinut a creşterii comerţului bilateral, exportul românesc atingând cifra record de 1 miliard usd. Numeroase companii româneşti sunt prezente pe piaţa din Rusia, cu diverse domenii de activitate. Amintim Dacia Renault Piteşti care livrează în Rusia automobile din gama Logan, Grupul Upetrom România din care face parte şi compania Gsp care a câştigat un contract pentru construcţia unor conducte subacvatice pentru aprovizionarea cu gaze naturale a zonei Soci, Grupul Simex Şimleul Silvaniei (import şi distribuţie de mobilă cu trei magazine deschise în Moscova), Romstal, cu o reţea de 20 de magazine etc. Colaborarea dintre România şi Rusia se realizează şi la nivel de judeţe şi regiuni. Din cele peste 160 de regiuni administrative ale Rusiei, 34 dintre ele au relaţii de colaborare comercială cu judeţele României. La nivelul anului 2009, regiunile cu cifra cea mai ridicată a comerţului bilateral sunt: Regiunea Kemerovskaya – 42 mil USD, Regiunea Vologodskaya – 33,5 mil USD şi Regiunea Kurskaya – 20,6 mil USD. În prezent în Rusia, multă atenţie este acordată dezvoltării regionale. Pentru încurajarea investiţiilor străine, se desfăşoară o serie de programe de amploare diferită. Sunt anunţate proiecte care pot fi interesante pentru companiile româneşti, cum ar fi înfiinţarea unui complex ştiinţifico-tehnologic Silikon Valley, în Rusia. De asemenea, Rusia va găzdui Jocurile Olimpice de iarnă în 2014 şi Campionatul Mondial de fotbal în 2018. Aceste proiecte vor duce la creşterea activităţii comerciale în regiunile respective, fapt pozitiv pentru companiile româneşti care vor dori să lucreze pe piaţa Rusiei.

Produse ale ind.chimice si ale ind.conexe 59%

54% Produse ale regnului vegetal

Pasta de lemn ; deseuri hartie

Mobila

Minereuri, zgura, cenusa Materiale plastice si cauciuc, article din acestea altele

19%

LABORATOR MODERN LA DUCTIL STEEL OŢELU ROŞU

Spectrometrul ARL Încă din decembrie, la Ductil Steel Oţelu Roşu s-a început construcţia unei noi încăperi pentru laboratorul de analiză a mostrelor de oţel. Activitatea se desfăşoară în paralel cu lucrările la cuptorul modernizat COSS. Încăperea este finalizată, iar spectrometrul ARL, cel care analizează compoziţia chimică a oţelului, este deja instalat şi funcţionează. Laboratorul este utilat modern, cu instalaţie de climatizare şi ventilaţie exterioară. Amplasarea acestuia lângă noul cuptor, eficientizează operaţiunea de analiză şi scurtează timpii de lucru.

Materiale textile si articole altele

ȚAGLE PERFORMANTE LA LAMINORUL BRĂILA

Fundaţia desţunderizatorului La Laminorul Brăila se lucrează la fundaţia unei instalaţii de curăţare a ţunderului de pe ţagle. Ţunderul este un oxid metalic, care se formează ca o coajă la suprafaţa ţaglei. Acesta este foarte dur, iar dacă ţagla intră necurăţată pe linia de laminare, produsul finit are de suferit prin pierderea calităţii. Acum, opertaţiunea se face prin scuturare pe un plan înclinat a ţaglelor. Noua instalaţie va funţiona cu ajutorul unor jeturi de apă sub presiune, va avea un randament sporit şi va elimina în totalitate impurităţile.


4

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

Istoric

LAMINORUL BRĂILA pagini din istoria mai veche și mai nouă a întreprinderii Înfiinţată la scurt timp după terminarea primului război mondial, societatea Laminorul Brăila a devenit parte din istoria oraşului şi s-a dezvoltat împreună cu acesta de-a lungul deceniilor care au urmat până în zilele noastre. Existenţa unei surse importante de forţă de muncă în această zonă, costul redus a terenurilor pentru construcţii, precum şi posibilitatea de a importa materii prime pe apă cu reducerea considerabilă a cheltuielilor de transport, au făcut posibilă o activitate industrială deosebită pentru economia acestor meleaguri. Începutul activităţii la această întreprindere este cuprins într-un document al Tribunalului Judeţean Brăila cu nr. 136 din 17 ianuarie 1923, prin care se atestă constituirea unei „fabrici de cuie şi alte articole de galvanizare şi metalurgice”. Proprietarii erau David Goldenberg şi fiii al căror nume îl va purta la început şi fabrica. Familia Goldenberg erau prin tradiţie negustori de articole de fierărire în Brăila. Fabrica a început să funcţioneze pe strada Regală nr. 78, la început în barăci din lemn. În 1924 pe 4 aprilie se dă în funcţiune o clădire de cărămidă, unde 200 de muncitori lucrează în 4 ateliere: baiţ, trăgătorie, aranjatorie şi butoaie. În 1931 se construieşte un laminor care producea sârmă, oţel beton, oţel lat şi oţel pentru şuruburi şi nituri. Firma „David Goldenberg şi fiii „ este cumpărată în 1933 de către Max Auschnit şi intră în consorţiul Titan Nădrag Călan, consorţiu din care făcea parte şi Uzina Ferdinand (actualul Ductil Steel Oţelu Roşu). Se construieşte atelierul de furci agricole. Începând cu 5 decembrie 1938 denumirea fabricii se schimbă în

Laminorul 2 - 1935

„Întreprinderile Metalurgice Dunărene„. În paralel cu dezvoltarea Întreprinderilor Metalurgice Dunărene, în 1928 Societatea Anonimă pe Acţiuni Industria Sârmei, din care făcea parte şi actualul Mechel Câmpia Turzii, solicită Primăriei Brăila un teren pentru construirea unei fabrici de sârmă. Dotată la început doar cu un singur laminor de sârmă (primul laminor de sârmă şi profile din Muntenia), în 1930 această fabrică îşi începe activitatea, ca filială a societăţii Industria Sârmei. În 1948, ambele întreprinderi sunt naţionalizate, iar până în anul 1959, funcţionează independent. La 16 ianuarie 1959, Întreprinderile Metalurgice Dunărene şi Industria Sârmei fuzionează sub numele de Uzina Laminorul Brăila.În prezent, după aproape 8 decenii, cercul s-a închis, Laminorul Brăila regăsindu-se în grupul Mechel alături de Ductil Steel Oţelu Roşu cu care făcuse parte din grupul Titan Nădrag Călan până în 1948 şi de Mechel Câmpia Turzii întreprindere din a cărei filială a luat naştere în 1959 sub actuala denumire.

Laminorul 560, Pupitru de comandă După anul 1959 are loc o diversificare continuă a producţiei şi o creştere a numărului de personal. În anul 1967 s-a dat în funcţiune atelierul de lanţ comercial. Sunt importate cu această ocazie utilaje noi din Germania. Va fi modernizat în următorii 2 ani laminorul de sârmă iar în anul 1973 va fi dat în funcţiune laminorul 560 construit din utilaje disponibilizate din industria metalurgică pentru fabricarea profilelor patrate, rotunde, late şi profilelor speciale destinate construcţiei de maşini. Tot în acest an, încep să funcţioneze 2 microlaminoare care utilizează ca materie primă sârma laminată în colaci. Atelierul de trefilare şi cuie se modernizează între anii 1974-1975 iar în anul 1978 secţia Bare Trase va produce oţel rotund calibrat, pătrat calibrat şi lat calibrat pentru construcţia de maşini livrat în stare trasă sau stare recoaptă în atmosferă controlată. Laminorul 4 este pus în funcţiune în anul 1979, asimilând şi producând profile rotunde, patrate şi late de dimensiuni diferite, corniere, corniere


Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

Istoric

inegale şi profile speciale pentru construcţii navale, suplimentându-se astfel gama profilelor produse de firmă. Datorită experienţei acumulate, Laminorul Brăila producea practic în anii ‘80 orice profil cu secţiunea de la 36 mm2 până la 6400 mm2, în funcţie de cerinţele pieţei. În ianuarie 1983, se sărbătoresc cu mult fast 60 de ani de activitate metalurgică la Brăila, ocazie cu care se editează o foaie aniversară volantă cu aspecte din producţie, fruntaşi etc. Până în decembrie 1989 activitatea decurge normal la Laminorul Brăila. Laminorul a funcţionat din inerţie până în 1991, după care a început o perioadă de regres. Deoarece comenzile s-au redus cu peste 50%, peste 800 de muncitori au fost disponibilizaţi. Laminorul Brăila supravieţuieşte cu dificultate contextului economic al acelor ani doar datorită profesionalismului şi priceperii oamenilor care s-au aflat la conducerea sa. După 1998 o data cu înfiinţarea A.V.A.B ( Autoritatea pentru valorificarea activelor bancare), încep tentativele de privatizare a întreprinderii. În 1999 acţionar majoritar devine „Tubman International Limited” înregistrată în Gibraltar, condusă de David Gray. Sub această conducere din societate s-au dezafectat mai multe utilaje printre care amintim un cuptor din secţia de bare trase şi laminorul de sârmă. În 2004 pachetul majoritar este cumpărat de către Grupul Internaţional Tenaris, împreună cu Silcotub Zalău şi Tubinox Bucureşti. După câteva luni în care a fost făcut un studiu de profitabilitate, Tenaris a restituit acţiunile înapoi către A.V.A.S, cu titlu gratuit. Redresarea întreprinderii laminorul Brăila a început efectiv în 2006 când a fost cumpărat de la A.V.A.S de către Societatea Donau Comodities SRL. Astfel că în prima jumătate a anului 2006 producţia depăşise nivelul total al anului 2005. În prezent, Laminorul a reuşit să depăşească îndelungata perioadă de tranziţie de la economia centralizată la economia de piaţă şi se află în plină dezvoltare odată cu intrarea în grupul Mechel, începând din anul 2010. Pentru viitor, laminorul şi-a planificat importante investiţii de dezvoltare precum şi de mediu.

5

Ţagle descărcate manual în portul Industria Sârmei (1931)

Intrarea în Laminorul Brăila (2010)

Povestiri adevărate din trecutul întreprinderii Laminorul Brăila Clipe memorabile. Cum a luat ființă LAMINORUL BRĂILA 1923 Se înfiinţează “David Goldenberg şi fii“ 1933 Este cumpărată de Max Aushnit şi intră în consorţiul Titan, Nădrag, Călan din care făcea parte Uzina Ferdinand, actualul Ductil Steel Oţelul Roşu.

1928 Societatea anonimă pe acţiuni “Industria Sârmei“, din care făcea parte şi actualul Mechel Câmpia Turzii, înfiinţează o filială la Brăila.

1938 Îşi schimbă denumirea în “Întreprinderile Metalurgice Dunărene“. 1948 Este naţionalizată.

1948 Este naţionalizată.

1959 Cele două întreprinderi se unesc sub denumirea “Laminorul Brăila”

În 1979, cu ocazia inaugurării Laminorului 4 (actualul Laminor 560), s-a anunţat o vizită oficială condusă de preşedintele statului, Nicolae Ceauşescu. Vizita a fost anunţată târziu şi pentru ca întreprinderea să se prezinte la înălţime, a fost necesară o desfăşurare masivă de forţe. Deoarece oficialii nu aveau cum să aterizeze cu elicopterul prezidenţial în curtea întreprinderii, aceştia au anunţat că vor ateriza în unitatea militară din vecinătate. De acolo urmau să străbată cele câteva sute de metri până în întreprindere cu maşina. Problema care a apărut era că drumul se afla într-o stare deplorabilă. Astfel, fără întârziere, întreaga stradă de aproape 800 de metri care face legătura între porţile fabricii şi oraş a fost lărgită şi asfaltată în mai puţin de două zile. În ziua vizitei, toate secţiile erau împânzite de agenţi ai Securităţii, îmbrăcaţi în salopete muncitoreşti. Muncitorii care urmau să le ofere flori oficialilor erau controlaţi o dată pe oră de către personal medical special adus în acest scop. Până şi macaragii de pe podurile rulante au fost înlocuiţi cu securişti în pufoaice. Vizita a decurs normal, fără ca nimeni să bănuiască emoţiile prin care au trecut organizatorii. O altă întâmplare care a devenit antologică a avut loc în anul 1983. Şi aceasta este legată în mod direct de o vizită la nivel înalt condusă de Nicolae şi Elena Ceauşescu. Ocazia vizitei o constituia repunerea în funcţiune a laminorului 2. Acesta fusese modernizat după ultimele standarde de la acea vreme. Evenimentul a fost mediatizat, delegaţia oficială era aşteptată din clipă în clipă, reprezentanţii mass media erau şi ei pe poziţie. Însă, cu toată presiunea exercitată la şedinţele de partid, laminorul nu era gata de a fi pornit în acea zi cu niciun chip. Însă ingeniozitatea românească a triumfat şi de această data, găsind o soluţie inedită de a rezolva problema. S-a modificat traseul delegaţiei astfel încât să nu se apropie prea mult de linia de laminare şi s-au pregătit din vreme mai multe ţagle care au fost vopsite în roşu. Când delegaţia s-a apropiat însoţită de aparate de fotografiat şi filmat, aceste ţagle vopsite au fost plimbate la rece pe linia de laminare. De la distanţă ele păreau incandescente şi toată lumea a fost mulţumită. Adevărata repornire a avut loc la scurt timp după aceea, în linişte şi fără mediatizare. În ziua de azi, puţini îşi mai amintesc de inginerul mecanic Gheorghe Jalba. Dar pentru cei mai vârstinici, figura

acestuia este vie în memorie şi povestesc cu admiraţie despre el. Spirit inventiv şi autodidact, mare pasionat de literatură ştiinţifico-fantastică, a avut numeroase invenţii şi inovaţii. Însă marele său proiect cu care spera să se afirme era legat de un dispozitiv pentru crearea gravitaţiei artificiale pe navele cosmice. Deşi a scris multe scrisori în ţară şi peste hotare, nu a primit niciun răspuns. Ne place să credem că într-adevăr descoperise ceva important şi faptul că nu a primit răspunsul mult aşteptat, s-a datorat cenzurii scrisorilor de către Securitate.

Nicolae Ceauşescu (1970) - vizitând centrele industriale din Brăila. (Sursa: Fototeca online a comunismului românesc.)


6

Oameni

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

De la suflet la suflet, în prima lună a primăverii În urma unui sondaj de opinie pe care echipa redacţiei l-a efectuat la toate întreprinderile Mechel din ţară, foarte mulţi colegi şi-au exprimat dorinţa ca în ziar să citească poveşti de viaţă despre oamenii din jurul lor şi despre viaţa de zi cu zi la întreprindere. Aşadar în numerele următoare vă vom prezenta o serie de articole care vor trata această temă. Fiindcă este martie, luna primăverii şi a femeilor, începem această serie de articole cu unele dedicate special femeilor, colegelor noastre.

Femei puternice și partenere de viață

În căutările noastre prin secţiile întreprinderilor Mechel din toată ţara am descoperit chiar şi în cele mai dure peisaje, în secţiile cu grad înalt de dificultate, suflete de doamne cu totul deosebite, femei cu adevărat puternice. Fiecare dintre noi are propria definiţie pentru ceea ce înseamnă o femeie puternică, dar definiţia care ni s-a conturat clar şi fără niciun dubiu din aceste incursiuni este că o femeie puternică ştie să respecte şi să se facă respectată, o femeie puternică reuşeşte să zâmbească chiar şi atunci când sufletul ei este tulburat, o femeie puternică încearcă să descopere partea bună din fiecare om şi lucrul cel mai impresionant şi admirabil este că reuşeşte să îşi păstreze modestia şi să urmeze drumul ales în viaţă fără să

FELICIA IANA:

SUNT FIICĂ DE OŢELAR ŞI SUNT MÂNDRĂ DE ASTA.

caute căi mai simple. La început ne-am pus problema dacă nu cumva duritatea şi suprasolicitarea fizică şi psihică le va afecta feminitatea. Nimic mai neadevărat. Nu am întâlnit nicăieri mai multă sensibilitate, gingăşie şi rafinament ca la colegele noastre din toate sectoarele. Răspunsul prompt la întrebarea de ce au ales această meserie, primit de la multe dintre cele cu care am stat de vorbă a fost că aceasta a reprezentat pentru ele o provocare. Este o adevărată măiestrie să poţi face faţă unui loc de muncă dintre cele mai dificile, şi în acelaşi timp să păstrezi acest echilibru fragil cu feminitatea, să fii o bună profesionistă şi în acelaş timp soţie, mamă şi gospodină.

MARILENA TĂRCAN:

DACĂ EŞTI STĂPÂNĂ PE TINE, ATUNCI POŢI SĂ OFERI CELOR DIN JURUL TĂU SPERANŢĂ.

George Măxineanu - economist la departamentul resurse umane, Laminorul Brăila. Cu ocazia zilei de 8 martie urez mamei mele sănătate, bucurii multe, alături de toate florile acestei primăveri, învăluite în raze de soare. Îi sărut mâinile care m-au crescut, m-au îngrijit şi care m-au apărat de rele. Totodată o asigur că dragostea ce i-o port este nemărginită şi va fi mereu icoana sufletului meu. Nu în ultimul rând aş vrea să urez mamei soacre sănătate şi soare blând şi luminos. Sărutări de mâini, la mulţi ani, cu mult respect amândurora.

Marius Balcan - agent de vânzări, Ductil Steel Buzău. Vreau să urez soţiei mele Daniela, care este născută pe 8 martie un la mulţi ani din suflet şi îi doresc zile lungi şi fericite alături de mine şi de băieţelul nostru.

Vasile Dorel Bucur - maistru atelier TO1, Mechel Câmpia Turzii. Născută într-o familie de metalurgi, Felicia Iana, oţelar manevrant în cadrul OE2 Mechel Târgovişte, este un exemplu de femeie puternică. În cabina de comandă, opt ore pe zi ea controlează cuptorul electric încărcat cu 100 de tone de oţel topit. Aici, cea mai mică greşală poate avea consecinţe din cele mai grave şi totuşi, ea face acest lucru de peste 27 de ani, cu aceeaşi atenţie şi conştiinciozitate ca în prima zi. Concentrarea şi atenţia distributivă de care trebuie să dea dovadă sunt maxime. Pe fundalul sutelor de decibeli produşi de cuptor ea se înţelege din priviri şi prin semne cu echipa de pe platformă. Întrebată dacă este mulţumită cu meseria aleasă, ea ne-a răspuns: „Tata a fost oţelar şi mama a lucrat în hala de pregătire a lingotierelor. Eu sunt fiică de oţelar şi sunt mândră de asta. Sunt foarte mulţumită cu ceea ce mi-a oferit viaţa. Deşi este o meserie dificilă îmi place enorm ceea ce fac. De-a lungul anilor, deşi mi s-au oferit o mulţime de ocazii de a-mi schimba locul de muncă, le-am refuzat sistematic. Nimic nu se compară cu satisfacţia de a manipula un cuptor de 100 de tone de oţel încins şi de a reuşi să obţii timpi cât mai buni la elaborarea şarjelor.” Între toţi membrii echipei există o înţelegere şi o colegialitate perfectă. Altfel nu se pot obţine rezultate într-o meserie atât de dificilă. Chiar dacă uneori a fost nevoită să-şi folosească diplomaţia şi înţelepciunea în anumite situaţii de serviciu, Felicia ne vorbeşte cu drag de colegii ei, referinduse la ei ca la o a doua familie. Tot la oţelărie şi-a cunoscut şi viitorul soţ, care în acea vreme era inginer metalurg. Au un băiat de 23 de ani şi sunt o familie fericită. Secretul de a împăca viaţa de familie cu viaţa din prima linie a producţiei este răbdarea. Şi cu răbdare şi înţelegere, Felicia le-a îmbinat armonios pe amândouă. Acasă este mamă, soţie şi gospodină. La serviciu este un profesionist desăvârşit. Iar în timpul liber, chiar dacă este puţin, reuşeşte să-şi facă sieşi şi familiei zile frumoase.

Pasionată de chimie încă din copilărie, doamna Marilena Tărcan şi-a urmat vocaţia, absolvind studii universitare de specialitate în acest domeniu. Lucrează din 1985 în cadrul societăţii Ductil Steel Buzău şi ne spune că îi place ceea ce face. La atelierul de zincare a venit în 1991 ca tehnolog şi a urmat un traseu ascendent profesional. În prezent conduce secţia de zincare de la Ductil Steel Buzău având peste 90 de persoane în subordine, majoritatea bărbaţi. Demn de menţionat este şi faptul că este singura femeie şef de secţie din întreprindere. Este o femeie hotărâtă care merge încrezătoare pe drumul ales şi nu preferă cărările bătătorite. Soţul lucrează tot la Ductil Steel Buzău şi aceasta este un avantaj pentru că aşa îşi înţeleg unul altuia munca mai bine şi problemele ce apar. Are un băiat de 26 de ani de care este mândră şi care o face să afirme că are o familie împlinită. Magia care a facut-o să aleagă metalurgia: să poţi să faci faţă provocărilor din lumea bărbaţilor şi în acelaşi timp să păstrezi acest echilibru fragil cu femeia din tine iubitoare, întelegătoare şi plină de candoare. Întrucât luna martie are o semnificaţie specială, cu multe evenimente fericite în viaţa ei, doamna Marilena Tărcan adresează sincere urări colegelor din fabrică: “Doresc ca toate doamnele şi domnişoarele să aibă parte de un zâmbet şi o petală de floare. Dacă învăţăm să zâmbim, vom reuşi să ne menţinem tinereţea şi speranţa din suflet. În felul acesta, vom fi mai puternice, mai stăpâne pe noi şi atunci vom avea ce să oferim celor din jur: energie pozitivă şi încredere în viaţă. Dacă eşti puternică, poţi să împărtăşeşti o bucurie cu cei din jurul tău şi ştii să dai un sfat bun care poate fi urmat. Aici în secţie ne-am susţinut unii pe alţii în multe situaţii dificile ca într-o familie şi am reuşit să ne păstrăm sufletele curate şi deschise. Fiecare dintre noi suntem deosebiţi şi avem ceva frumos în interior şi ceva de oferit.”

Cu ocazia zilei de 8 martie, vreau să ofer celor două doamne din viaţa mea, fiicei mele Silvia şi soţiei mele Ana, câte un trandafir, alături de cele mai frumoase felicitări şi urări de sănătate şi fericire din partea mea.

Ion Ovidiu Ene - trefilator, Ductil Steel Buzău. Pentru soţia mea şi pentru fiica mea Andreea, care are 10 ani şi este foarte talentată la desen, cele mai sincere şi din suflet urări de la mulţi ani ! Vreau să ştie că le iubesc şi că ele reprezintă totul pentru mine.

Gheorghe Păduraru - maistru elaborare oţel, Mechel Târgovişte. Aş vrea să urez soţiei mele să aibă cel mai frumos 8 martie pe care l-a avut vreodată. O iubesc enorm, şi aceşti 22 de ani de când suntem împreună au fost cei mai fericiţi din viaţa mea.


Oameni

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

7

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA MARTIE 2011

35 ani

Te-am surprins cu o-ntrebare: Care a fost cea mai emoţionantă zi de martie ? Mirela Bamiopol - director resurse umane, Laminorul Brăila. Cea mai emoţionantă zi de 1 martie a fost atunci când fiul meu avea trei ani. A venit zâmbind cu gura până la urechi şi mi-a adus un trandafir roşu cu alb pe margini. Îl păstrez şi acum.

Monica Matei - asistent manager, Mechel Câmpia Turzii. Fiecare sărbătoare a femeii şi a primăverii este emoţionantă. Întotdeauna cred despre ultima că a fost cea mai frumoasă, dar asta doar până vine anul următor.

Laurenția Dincă - alimentator încălzire materiale la LPmici, Mechel Târgovişte.

Olguța Furdui - trefilator, Mechel Câmpia Turzii.

Toate zilele de 1 şi 8 martie sunt emoţionante, pentru că, după cum îmi place să spun în glumă, sunt iubită de trei bărbaţi. Atât soţul cât şi cei doi băieţi ai mei, mă răsfaţă în aceste zile.

Cel mai emoţionant 1 martie a fost când fiica mea avea vreo 13 ani şi mi-a dăruit o iconiţă foarte frumoasă şi un buchet de trandafiri, luaţi din banii ei de buzunar. A fost un gest din suflet care m-a dat gata.

Mariana Tufaru - sudor în secţia OE2, Mechel Târgovişte.

Eleonora Sârbu - economist, Ductil Steel Buzău.

Cel mai emoţionant 8 martie a fost când fiica mea mi-a adus de la şcoală, în clasa întâia o felicitare pentru ziua femeii, făcută de ea. În rest, fiecare zi de martie petrecută în familie e deosebită.

Cea mai emoţionantă zi de martie a fost în urmă cu 15 ani, când mama mea a fost operată cu succes la inimă. În fiecare an în martie împreună cu toată familia sărbătorim faptul că mama e bine şi e alături de noi.

Maria Cosma - dispecer laminorul 560, Laminorul Brăila. Cel mai emoţionant moment petrecut pe 8 martie a fost în urmă cu 28 de ani când l-am născut pe fiul meu, Cosmin. A fost cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodată.

Claudia Gașpar - operator pupitru comandă turnare continuă, Ductil Steel Oţelu Roşu. Cele mai frumoase şi emoţionante sărbători de 1 şi de 8 martie sunt acelea petrecute în compania surorilor mele Daniela, Mariana şi Doiniţa.

Dumitru Gheorghe, MT Picioreanu marian, MT Nicolae Nicolae, MT Chivu Vasile, MT Pantilescu Nicolae, MT Panait Dumitru, MT Stegăroiu Lucia, MT Szilagy Iosif, MR Nagyosi Iosif, MR Turdeanu Gheorghe, MR Covaci Ilie, MCT Oltean Emil, MCT Iordache Geta, DSB 30 ani

Bobeica Nicolae, MT Catrina Constantin, MT Merda Cristian, MT Pană Silvia, MT Rădulescu Valentina, MT Neculae Gheorghe, MT Smărăndescu Aurelia, MT Chivu Gicuţă, MR David Constantin, MR Papa Contantin, MR Dusa Gheorghe, MR Mosor Constantin, MR Dinulescu Elena, MR Tarachiu Gheorghe, LB Nica Lucica, LB Paşcu Daniel, LB Popescu Maria, DSB

Tatulea Constantin, MT Vlădilă Gheorghe, MT Chiriţă Petre, MR Drăgoi Gheorghe, MR Drăgoiu Virgil Gelu, MR Frăţiloiu Gheorghe, MR Ştefan Florin, MR Popescu Ion, MR Tuşa Ioan, MCT Rusu Alexandru, MCT Redeanu Angela, MCT Negrea Adrian, MCT Ifrim Traian, LB

Tudor Ştefan, MT Ivan Bruno, MT Rădoi Cristian, MT Ştefănescu Gheorghe Florin, MT Barbu Gheorghe, MT Enache Gheorghe, MT Sas Ionel Marian, MT Mircioiu Stelian, MR Rendeş Adriana, MCT Tudose Zainea, LB

25 ani

15 ani

Ciucu Nicolae, MT Anghel Gheorghe, MT Zamfir Gheorghe, MT Niculescu Gheorghe Antonio, MT Canache Cătălin, MT Dragomir Traian, MT Neacşu Ion, MT Dincă Doina Valerica, MT Damian Viorel, MT Costache Ion, MT Mişu Florica Lucica, MT Sandu Georgeta, MT Radu Niculina, MT Tudor Ion Adrian, MT Mincă Ion, MT Popescu Marian, MT Tatulea Ion, MT Lemneanu Sergiu, MT Pavel Sebastian, MT Bratu Alexandru, MT Costache Tudor, MT Diaconescu Felicia, MT Iriminescu Gheorghe, MT Cirstinescu Viorel, MT Preda Dumitru, MT Lupeanu Mihaela, MT Iliescu Bogdan Alexandru, MT Alexa Vasile, MT Mihai Vasile, MT Azaharioai Maria, MT Chirca Ion, MT Zamfir Cristian, MT Poşchină Ion, MT Linca Mihaela Coca, MT Samoilă Elena, MT Luca Filofteia, MT Gheorghe Marin, MT Niţoi Ioana, MT Petrescu Paula, MT Barbu Anişoara, MT Marinescu Sorin, MT Radu Doina, MT

Mihai Viorica, MT Cuc Cozmin Gabriel, MCT Vlasa Eugen, MCT Ciobanu Ecaterina, DSB

20 ani

10 ani Văduva Mihaela, MT Margine Nicolae, MT Dumitru Liviu, MT Vasile Gheorghe, MT Ciucă Georgian, MT Terfelea Sorin Ionel, MT Ioniţă Marian, MT Antofie Valentin Nicolae, MT Alexandru Gheorghe, MT Pană Gabriel, MT Mihai Lucia, MT Robescu Cristinel Constantin, MT Mihalache Marius, MT Ene Nicuţa, MR Canta Tiberiu Gheorghe, MCT Ursuţ Vasile Alin, MCT Călugăr Florean Liviu, MCT Baciu Claudiu Adrian, MCT Mazere Nicolae Cornel, MCT 5 ani Dragomir Marcel, MT Tamaş Laurenţiu, MT Pătru Georgian, MT Marin Nicolae, MT Sandu Tatiana, MCT


8

Nr. 7 /Martie-Aprilie 2011

Social

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA APRILIE 2011 35 ani Cocan Valer, MCT Botezan A. Doru, MCT Popa Ilie, MCT Cenan Emanoila, MCT 30 ani Niscoveanu Ion, DSB Rusu Ştefan, DSB Mirea Ion, DSB Răureanu Gheorghe,DSB Visteanu Anişoara, DSB Emerich Alina, MCT Maglas Ioan-Vasivvle, MCT Sagău Teodor-Ioan, MCT Fejer Francisc, MCT Moldovan Ioan, MCT Bala Gheorghe, MCT KaracsonyiElisabeta,MCT Rosca Simion, MCT Trif Vasile, MCT Galea Vasile, MCT Cioroiu Gheorghe, LB Pop Marcel, MR Mărginean CornelMihai, MR Bucur Vasilica, MR Vrînceanu Mariana, MR Şerb Traian, MT 25 ani Toader Dan, DSB Nicolae Constantin, DSB Simion Lenuţa, DSB Ciurea Aura Liliana, DSB Buzea Ionel, LB Madaran Florin, MR Stoica Ion, MR Tritean M.Viorel, MR Militaru Danil, MT Chica Ion, MT Dobre Lenuţa, MT Ghisa-Vladu S. Dan, MT Mişu Elisabeta, MT Oprea Costel, MT 20 ani Barta Ana, MCT Radu D. Marin, MCT Grama Sandu, MT Cojocaru Adrian, MT Herastrău G. Ioan, MT Matei Victor, MT Ispas Florin Nicolae, MT Radu Niculae, MT Parghek Doru, MT Tufaru Mariana, MT Dumitraşcu C.tin, MT Petrescu G.Adrian, MT Grigore Ion, MT 15 ani Suciu Adrian, MCT Mureşan Vasile, MCT Iamburca Ioan, MCT Furdui Sorin Lucian, MCT Szasz Atila, MCT Popa N. Cristian, MCT Iantosz Călin, MCT Pop Vasile, MCT Suciu Teofil, MCT Heghes Sorin, MCT Ploscar Marcel, MCT Gaal Alexandru, MCT Cheţan Nicolae, MCT Coroiu Liviu Cornel, MCT 10 ani

Hada Mihail, MCT Mândruţiu Cornelia, MCT Costea Ioana, MCT Trifan Simona, MCT Moldan Ileana, MCT Cioruţă S. Nicolae, MCT Tritean Marius, MCT Hidisan Constantin, MCT Miklos Terez, MCT Martin Mihail, MCT Dudu Lidia, MCT Szasz Erzsebet, MCT Roman Lucia, MCT Ghioghiu Mihaela, MCT Goia Teodor, MCT Rusuu Simion, MCT Batinas Ovidiu, MCT Bala Valer, MCT Nemes Elvira, MCT Gyori C. Levente, MCT Soporan Vasile, MCT Popa Vasile, MCT Ober Ioan Marcel, MCT Dumitrescu Mihai, MCT Damian Voichiţa, MCT Mureşan Călin, MCT Bulea G. Marius, MCT Mocan Stelian, MCT Negrea D. Rodica, MCT Culcuş G. Daniel, MCT Peter Francisc, MCT Bako Tiberiu, MCT Rus Camelia Anca, MCT Borza Florin Viorel, MCT Fodor Paul, MCT Coman Ion, MR Mortoiu Ion, MR Goran Nicolae, MR Zăvoianu Dumitru, MR Bordea F. Gabriel, MR Mateoiu Gheorghe, MR Bălan Elena, MT Dumitru Dumitru, MT Radu Ion George, MT Arsene Stan, MT Greculescu Ecaterina, MT Serban Tudor, MT Stoica MArius Danut, MT Cazacu Sorin, MT Greculescu C-tin, MT Predica Vasile, MT Oprescu Gheorghe, MT Georgescu Valerica, MT Pripu Mihaela, MT Ilie Florea, MT Ciucanu Vasile, MT Petroşel M. Cosmin, MT Duduman C-tin, MT Duia Irinel, MT Gorgoteanu Viorel, MT Ioniţă Constantin, MT Păduraru Gheorghe, MT Paltinuş Elena, MT Diţă Dumitra, MT Gogiu Ion, MT Creţu Gheorghe, MT Chiţulescu Viorel, MT Cristea Costin, MT Andreoiu Gheorghe, MT Tomescu Constantin, MT Diaconu Lucreţia, MT Ion Elena Ramona, MT Ioniţă Gheorghe, MT Preda Valeriu, MT 5 ani Cheţan D.Corina, MCT Calbajos M. iuliana, MCT Cozma Ilie- Vasile, MCT Voiculeţ Mariana, LB Perşinaru Marian, MT Iacob Adrian Ion, MT Rusu Marius Marian, MT Olaru Mironel, MT

Păcurar Teodor, MCT Popa Mircea, MCT Duca Traian, MCT

LA MULŢI ANI!

O poveste de viaţă Împreună de 28 de ani, şi la bine şi la greu, Radu şi Gabriela Borza de la Mechel Câmpia Turzii, sunt un exemplu de cuplu care a reuşit să îmbine armonios viaţa de familie cu cariera profesională. Povestea lui Radu şi a Gabrielei Borza începe pe sălile Facultăţii de Mecanică din Cluj. Colegi de grupă, împărtăşind aceleaşi vise şi idealuri, au descoperit repede în efervescenţa anilor tinereţii că sunt făcuţi unul pentru celălalt. Nu au stat mult pe gânduri şi au făcut împreună primul pas în viaţa de cuplu, căsătorindu-se la numai 23 de ani, chiar în timpul facultăţii, în 1983. Anul următor li s-a născut fiul, Radu. A fost foarte dificil pentru ei, să-şi continuie şi studiile şi să se ocupe şi de cel mic. Domnul Radu ne povesteşte cu amuzament: “Acum îmi aduc aminte cu nostalgie, dar atunci era un pic diferit. Învăţam în sesiune cu biberoanele pe birou. Atenţia era mereu divizată între materiile de examen şl pătuţul celui mic. Noroc că reuşeam mereu să decalăm examenele, ca măcar unul din noi, alternativ să-şi poată dedica mai mult timp studiului”.

Radu şi Gabriela Borza, tineri stagiari În 1985 termină amândoi facultatea şi primesc repartiţie la combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii. Se angajează în aceeaşi zi, pe 24 septembrie. Ca tineri stagiari au început activitatea împreună în secţia mecanică, de unde Dl Radu s-a mutat la secţia de electrozi, secţie fanion în acea perioadă pentru combinat, unde se făceau electrozi pentru centrala nucleară de la Cernavodă şi pentru fabrica de apă grea. Între timp li s-a născut şi al doilea copil, Carmen, care şi-a petrecut primii ani

din viaţă la Mediaş, alături de bunici. Au fost momente dificile pentru familie, dar prin dragoste şi înţelegere, leau depăşit cu succes. Referitor la perioada care a urmat, Domnul Borza îşi continuă povestea: “Carierele noastre au luat-o în direcţii diferite după aceea. Gabriela a ales secţia mecanică şi s-a dedicat părţii de planificare. Adică exact profilul ales din facultate. Meserie în adevăratul sens al cuvîntului. Istoria mea a fost un pic mai diversificată şi la un moment dat, după ce am fost şi promovat am ajuns să mă detaşez un pic de meseria propriu-zisă în favoarea altor atribuţiuni administrative. Dar să începem cu începutul. În 1987 am fost transferat la secţia de oţelărie, sectorul cel mai dificil din unitate, unde am lucrat până în 1991. A fost o perioadă grea atât pentru viaţa de familie cât şi pentru muncă. Eram în flux continuu, nu aveam sâmbete sau duminici şi nici sărbători. Ţin minte că revelionul îl sărbătoream cu familia la o dată ulterioară, când se nimerea să am liber. Îl numeam revelionul oţelarilor. Din 1991 am fost promovat mecanic şef în oţelărie, iar din 1997 deţin funcţia pe care o am şi în ziua de azi. Am multe satisfacţii, dar am făcut şi multe sacrificii. În sectorul nostru, când alte întreprinderi închid şi staţionează, noi facem reparaţii şi revizii. Cu alte cuvinte când alţii sărbătoresc, noi muncim. Am sacrificat zile şi nopţi, sărbători, concedii şi timp pe care nu l-am petrecut alături de familie. Mare noroc am avut cu soţia mea, care a fost şi este foarte înţelegătoare şi a putut într-o oarecare măsură să suplinească absenţele mele “. Acum copiii sunt mari, cu viaţa si cariera lor. Baiatul a urmat tradiţia familiei devenind inginer în industria auto, iar fata a urmat facultatea de comunicare si relaţii publice. Pe măsură ce responsabilităţile de serviciu s-au mărit, concediile familiei s-au diminuat. Dar oricât de reduse ar fi ca număr de zile, fiecare concediu a fost trăit din plin şi s-au bucurat de fiecare clipă petrecută împreună ca o adevărată familie. De multe ori, când nu au timp de ieşiri de

Noul concurs de desen pentru copii

Familia Borza la nuntă (1983) lungă durată, se reped la 20 de km de Câmpia Turzii, unde au o căsuţă moştenită de la bunici, pe care în timp au renovat-o şi unde se retrag de fiecare dată când au ocazia să petreacă timp împreună. Când am plecat din biroul domnului Borza, parcă ne cunoşteam dintotdeauna. Prin intermediul poveştii lui am văzut şi sper să vedeţi şi dumneavoastră dragi cititori, că viaţa poate fi şi frumoasă dacă este dorinţă, dragoste şi înţelegere şi mai ales am văzut doi oameni optimişti şi uniţi, care prin muncă şi-au realizat cu propriile puteri o carieră şi o familie. Vom încheia relatarea noastră, chiar cu cuvintele domnului Radu Borza pe care ni le-a adresat la plecare. “Chiar dacă uneori regret că nu am avut timpul necesar de a sta cu copiii atât de mult cât ar fi trebuit, atât din punct de vedere familial cât şi profesional, mă simt împlinit. Am alături o familie iubitoare care mă susţine şi o meserie pe care o iubesc. Ce poate săşi dorească mai mult om de la viaţă? ”

Radu şi Gabriela Borza (2011)

„Visul meu”

Vă propunem un nou concurs de desen. Tema este, de această dată, „Visul meu”. Aşteptăm desenele voastre prin poştă la adresa: Mechel, Strada Puşkin nr. 10-12, etaj 3, sector 1 Bucureşti, sau pe email la adresa redactie@mechel.ro. Data limită pentru ca desenele să intre în concurs este 1 mai 2011. Cele mai reuşite trei compoziţii vor fi premiate cu premii surpriză. Nu uitaţi să menţionaţi alături de numele şi vârsta dumneavoastră şi numele părintelui angajat la Mechel. Mult succes ! Ne puteţi contacta la numărul : 021.305.59.00 Aşteptăm mesajele dumneavoastră la : str. Puskin 10-12, etaj 3, Sector 1 Bucureşti , cod poştal 011996 redactie@mechel.ro

Comitet redacţional : Director general Divizia Metalurgică Est Europeană Mechel: Iury Guşcin Olga Chumakova Irina Şiman Carolina Bigu

Redactor Şef : Cristian Drilea Tipar executat la tipografia Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021-317 9788 www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 Tiraj: 6000 exemplare

Nr7 Martie-Aprilie 2011  

Celiabinsk Strategii la conferinţa metalurgiştilor. Laminorul Brăila Istoria întreprinderii. Borca Ionel, macaragiu Senebogen, Ductil Steel...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you