Page 1

ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAȘTE TOŢI CĂ SUNTEŢI UCENICII MEI, DACĂ VEŢI AVEA DRAGOSTE UNII FAŢĂ DE ALŢII (IOAN 13,35)

CURIERUL ORTODOX

Apare din iunie 1995 cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove

PUBLICAŢIE A BISERICII ORTODOXE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nr. 05(238) 18 mai 2011

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS Înălţarea Domnului este praznuită la 40 de zile dupa Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a, după Paști. Este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas. În această zi creștinii se salută cu «Hristos S-a înălţat!» și «Adevărat S-a înălţat!». Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiti de durerea despărţirii. Din Sfânta Sriptură aflăm că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvanta S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifestă energiile divine, menite să reveleze prezenţa Divinitatii, dar să o și ascundă.

Înălţarea lui Hristos întru slava și șederea Sa dea dreapta Tatălui este chipul deplinei indumnezeiri a umanităţii Lui. Prin toate actele Sale, întrupare, moarte, înviere El a îndumnezeit treptat firea omenească pe care a asumat-o, dar prin Înălţare a transfigurat-o pe deplin. Datorită transfigurarii supreme a trupului Său, Hristos poate deveni interior celor care cred în El. Înălţarea Domnului nu înseamnă retragerea Sa din creaţie, pentru că El continuă să fie prezent și lucrător prin Sfântul Duh. Înălţarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veșnicie, căci Fiul nu Se înfăţisează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci și ca Om. Hristos prin Înălţarea Sa, nu arată doar unde trebuie să ajungă omul, ci se face cale și putere, ca omul să ajungă la această stare. El șade pe tronul dumnezeiesc al slavei, dar și locuiește în inima celor ce-L iubesc. Așa putem înţelege paradoxul: Hristos este înălţat și în drum spre înălţare cu fiecare dintre noi.

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI SĂRBĂTORITĂ ÎN VECHIME ODATĂ CU RUSALIILE Cea mai veche menţiune despre sărbătoarea Înălţării Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea «Despre sărbătoarea Paștilor», compusă în anul 332. Din această lucrare reiese că Înălîarea Domnului era sărbătorită în acea vreme odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfărșitul secolului al IV lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălţării s-a despărţit de cea a Pogorarii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi dupa Înviere, data care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI - ZIUA EROILOR

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI - DEPLINA ÎNDUMNEZEIRE A FIRII UMANE ASUMATE

Prin hotărârile Sfăntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 si 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare naţională bisericească. În această zi, în toate bisericile din ţară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate și pentru apărarea ţării și intregirea neamului. Adrian Cocosila

Adunare extraordinară a preoţilor din ÎPS Vladimir – Doctor Honoris Causa al Protopopiatul de Criuleni și Dubăsari Universităţii Sociale de Stat din Rusia Cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, la 9 mai, în biserica cu hramul „Sf. Treime” din s. Oniţcani, r. Criuleni a avut loc adunarea extraordinară a preoţilor din protopopiatul de Criuleni și Dubăsari. Invitaţii acestei adunări au fost doamna Liliana Palihovici, vicepreședintele parlamentului și domnul Iurie Leancă, ministrul afacerilor externe al RM. În cadrul întâlnirii s-a discutat problema proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării și înregistrarea Ligii Musulmanilor în RM. Înalţii oaspeţi au explicat detaliat nuanţe ale proiectului sus numit, menţionând interpretarea greșită a unor texte din proiect. Clericii și-au exprimat părerea Bisericii, cerând excluderea în mod categoric a sintagmei „orientarea sexuală”, la fel s-au referit la urmările negative asupra societăţii în cazul aprobării acestei legi în forma propusă iniţial. În privinţa înregistrării Ligii Musulmane în RM, oaspeţii au informat clerul Bisericii că toate actele depuse au fost în conformitate cu legislaţia RM, iar refuzul oficial de înregistrare al Ministerului Justiţiei ar fi dus încă la pierderea unui proces la CEDO,

achitarea căruia ar fi fost destul de usturătoare actualmente pentru RM. De altfel, în opinia înalţilor oficiali, religia musulmană nu prezintă nici un pericol pentru ţara noastră majoritar ortodoxă. Preoţii și-au exprimat apologetic indignarea asupra acestei decizii, aducând diferite argumente de ordin istoric și dogmatic. S-a citat Coranul, versete ce nu pot fi interpretate în două sensuri, scoţându-se în evidenţă agresivitatea acestei religii, iar extinderea ei într-un spaţiu ortodox a nemulţumit o bună parte a societăţii, gata de a protesta în masă și a cere revederea acestei decizii. S-a propus chiar revederea schimbării însăși a procedurii de înregistrare a cultelor, în etape, după modelul multor ţări europene. Dl. Iurie Leancă, ministrul afacerile externe a vorbit despre avantajele integrării RM în Uniunea Europeană, proces care presupune și unele normative, nu întodeauna cu regret acestea corespund cu învăţăturile Bisericii. S-a mai discutat problema predării religiei ortodoxe în școli și licee, clerul relatând greutăţile cu care se confruntă. S-a convenit invitarea personală a dl. Mihail Șleahtiţchi, ministrul educaţiei al RM în teritoriu.

La 28 aprilie ÎPS Vladimir a vizitat Universitatea Socială de Stat din Rusia. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova a oficiat slujba Te-Deum-ului în capela universitară, participând clericul bisericii Prot. Nicolae Kima și Prot. Ghenadie Ţurcanu, președintele Departamentului relaţii externe al Mitropoliei Moldovei.

După slujbă ierarhul a înmânat Ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, gr. I, academicianului Vasile Jukov, rectorul universităţii. În sala festivă a instituţiei Mitropolitul Vladimir a ţinut un discurs la tema Biserica Ortodoxă din Moldova în ultimele două decenii. A urmat ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa. În baza deciziei Consiliului știinţific al instituţiei din 25 aprilie 2011 ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, a fost ales doctor onorific al universităţii. Conform aceleiași decizii i-a fost înmânată medalia de aur în cinstea Împărătesei Maria Fiodorovna „Pentru slujire socială”. Toate acestea sunt drept recunoștinţă pentru aportul deosebit în cultivarea tradiţiilor moral-spirituale și culturale, în învăţământ și educarea tinerei generaţii. Diploma și mantia cuvenită au fost înmânate arhiereului de către rectorul universităţii. A urmat o discuţie în vederea intensificării colaborării între această instituţie și Biserica Ortodoxă din Moldova, în urma căreia s-a încheiat un acord de colaborare care va permite tinerilor din Republica Moldova să-și continuie studiile la această prestigioasă instituţie de învăţământ.

Stimaţi cititori! Nu uitaţi să vă abonaţi la Curierul Ortodoxx pe a doua jumătate a anului 2011


epreședinte al Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova;

Nr. 05(238) 18 mai 2011

CURIERUL ORTODOX

2 partea oficială

AGENDA DE LUCRU A ÎPS VLADIMIR, MITROPOLIT AL CHIȘINĂULUI ȘI ÎNTREGII MOLDOVE 10 mai Mitropolitul Vladimir a primit în reședinţa sa arhierei și slujitori din cuprinsul Mitropoliei Moldovei.

25 aprilie Mitropolitul Vladinir, împreună cu toţi arhiereii din Mitropolia Moldovei au săvţrșit Sf. Liturghie la Caderala Mitropolitană din Chișinău.

9 mai ÎPS Mitropolit Vladimir a participat în dimineaţa zilei la festivitășile dedicate celei de-a 66 aniversări a Victoriei în cel de al II-lea Război Mondial.

24 aprilie ÎPS a săvţrșit slujba Învierii Donului la catedrala din Chișinău.

8 mai Cu ocazia celebrării Duminicii Sf. Femei Mironosiţe, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova a oficiat serviciul divin la Catedrala Mitropolitană.

22 aprilie ÎPS Mitropolit Vladimir împreună cu delegaţia Mitropoliei Moldovei și reprezentnaţii celorlalte Biserici Ortodoxe Surori au fost primiţi în vizită la reședinţa patriarhală de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ierusalimului Prea Fericitul Teofil al III-lea.

6 mai Pe ziua pomenirii Sf. Marelui Micenic Gheorghe, ÎPS Mitropolit Vladimir a slujit la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău.

21 aprilie ÎPS Mitropolit Vladimir a săvârșit Taina Sf. Maslu, la Catedrala Mitropolitană

29 aprilie Mitropolitul Vladimiur a transmis un mesaj de felicitare și recunoștinţă către ziua Televiziunii Nașionale din Republica Moldova.

26 aprilie ÎPS Mitropolit Vladimir a participat la manifestările prilejuite de comemorarea unui sfert de secol de la producerea exploziei nucleare din Ucraina.

AU FOST HIROTONIŢI 6 mai În cadrul liturghiei de la Catedrala Mitropolitană, diaconul Vadim Patrinica a fost învrednicit de darul preoţiei fiind hirotonit de către ÎPS Vladimir pe seama parohiei “Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din or. Soroca.

DECORAŢII BISERICEȘTI 6 mai Gheorghe Costachi, doctor habilitat în drept, profesor universitar și cercetător știinţific principal a fost decorat cu medalia “Sf. Ștefan cel Mare” în semn de recunoștinţă pentru activitatea sa prodigioasă și pentru susţinerea ce o manifestă pentru Biserica Ortodoxă din Moldova. 28 aprilie A fost decorat cu rdinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, gr. I, academicianul Vasile Jukov, rectorul Universităţii Sociale de Stat din Rusia. 26 aprilie Au fost decoraţi dl Tudor Căpăţână, președintele Asociaţiei „Cernobâl” cu ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, gr. II, iar pe domnii Andrei Viculaș și Ștefan Belostecinic cu medalia „Sf. Ștefan cel Mare”. Parohul bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe” Prot. Eugen Condrea, în semn de apreciere a eforturilor depuse întru edificarea sfântului lăcaș și a asistenţei duhovnicești a celor ce au pătimit în urma catastrogfei de la Cernobâl , a fost decorat cu dreptul de a purta Mitră. 24 aprilie Au fost fecoraţi: Prot. Daniel Patiurca, Prot. Alexei Pazurati și Prot. Viorel Rusu - dreptul de a purta Mitra, Prot. Vladimir Brânza, Prot. Oleg Lachi și Prot. Serghei Bârlădeanu - dreptul de a purta Cruce cu Pietre Scumpe, Prot. Serghei Colmogorov, Egum. Mihail (Făgurel) și Prot. Victor Danu - dreptul de a purta Paliţă, Pr. Antonie Istrati, Pr. Alexei Munteanu și Pr. Vladislav Cobușcean - avansaţi în treapta de Protoiereu, Pr. Rodion Zgureanu, Pr. Vitalie Gherciu, Pr. Adrian Toia, Pr. Ioan Gondiu - dreptul de a purta Cruce de Aur, Pr. Alexei Proca și Pr. Artemie Fondos - dreptul de a purta Camilafcă. Domnul arhitect Eugen Bâzgu cu prilejul aniversării a 55 ani a fost decorat cu suprema distincţie - Ordinul „Sf. Ștefan cel Mare”. 21 aprilie Domnii Serghei Radenco, director al carierei de piatră Micăuţi și Ștefan Caunov, director SA “Drumuri-Ialoveni” au fost decoraţi cu ordinul „Sf. Ștefan cel Mare”, gr. II, iar domnul Igor Termican s-a învrednicit de ordinul “Cuv. Paisie Velicikovski”, gr. II. 20 aprilie ÎPS Mitropolit Vladimir a fost decorat cu medalia comemorativă “Participant la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl - 25 ani” de către președintele asociaţiei “Societatea Cernobîl”, domnul Tudor Căpăţină. În aceeași zi Arhipăstorul a primit medalia jubiliară “50 de ani de la cucerirea cosmosului de către om”, în semn de respect și înaltă consideraţie.

20 aprilie ÎPS Mitropolit Vladimir a primit la Palatul Mitropolitan pe câţiva ctitori care au contribuit în mod deosebit la renovarea Mănăstirii Condriţa.

Cuvântul Mitropolitului Vladimir la lansarea portalului tineretulortodox.md Cu mare bucurie în suflet am primit înștiinţarea despre apariţia unui nou resurs creștin ortodox, dedicat, în special, tinerilor ortodocși: www.tineretulortodox.md Implicarea tinerilor și participarea activă în viaţa Bisericii, prin educarea lor în duhul Evangheliei lui Hristos, este o prioritate atât pentru Biserică, cât și pentru întreaga societate. Astfel, salutăm iniţiativa venită din partea

Asociaţiei Studenţilor Creștini Ortodocși din Republica Moldova, de a edifica în reţeaua Internet o pagină creștină pentru tinerii noștri însetaţi de cele sfinte. Nădăjduim că această pagină va deveni o punte sigură, spre cunoașterea și trăirea adevărurilor dumnezeiești. Cu arhierești binecuvântări, ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove.

Problema HIV/SIDA discutată de slujitorii din Eparhia de Sud Cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Anatolie, Episcop de Cahul și Comrat, în or. Cahul s-a desfășurat seminarul cu genericul “Reducerea stigmei și discriminării persoanelor HIV pozitive” (căile de transmitere a infecţiei HIV/SIDA și mecanismele de protecţie). Seminarul a avut loc în incinta Centrului Obștesc “Pas cu Pas” și s-a desfășurat într-o atmosferă de discuţie la care au luat parte activă majoritatea preoţilor din Protopopiatul Cahul. O informaţie privind infectarea cu HIV în raioanele de sud ale republicii (Leova, Cantemir, Cahul, Vulcănești), în general, și în raionul Cahul, în mod special, cât și despre lucrul informativ și profilactic, a prezentat Președintele Asociatiei Obștești “Speranţa Vieţii “ din or. Cahul dl Nicolae Col. În același context, s-a amintit preoţilor prezenţi că ziua de 1 decembrie este Ziua Mondială a luptei împotriva HIV/SIDA, iar a treia duminică a lunii mai - Ziua comemorării persoanelor decedate în urma SIDA. Despre metodele de reducere a stigmei și discriminării persoanelor HIV pozitive în societate a vorbit psihologul Svetlana Ciobanu, coordonator al Centrului Obștesc “Pas cu Pas” din or. Cahul. Căile de transmitere ale infecţiei HIV/SIDA și mecanismele de protecţie au fost prezentate de doamna Elena Becher, lucrător medical - secţia consultativă, cabinetul cu privire la ARV și tratamentul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. În încheiere protopopul raionului Cahul, protoiereul Andrei Iepure, a mulţumit din partea preoţilor, organizatorilor acestui seminar și a asigurat pe cei prezenţi că Biserica din toate timpurile a fost și este alături de fiii săi, care sunt în nevoi și suferinţe. Serviciul de presă al Eparhiei de Cahul și Comrat

Dar din dar se face Raiul Conform iniţiativei Protopopului de Chișinău, Prot. Mitr. Zosima Toia, produsele alimentare și alte bunuri acumulate de slujitori de Paștele Blajinilor în urma oficierii pomenirii morţilor în cimitirele din Chișinău și cel din Durlești, au fost împărţite bătrânilor de la azilele din capitală și câtorva familii socialmente vulnerabile din Chișinău și suburbii. După cum a menţionat Părintele Protopop, prin această acţiune, preoţii din jurisdicţia de Chișinău devin într-un fel intermediari între oamenii de bună credinţă și cei singuri și triști, care anume de sărbători au nevoie mai mult ca niciodată de susţinerea și încurajarea noastră cu o milostenie și cu o vorbă de duh. Părintele Zosima a declarat că s-a reușit acumularea unei cantităţi impresionante de bunuri care fără întârziere a și ajuns la cei care au nevoie de ele. Reușita acestei acţiuni a determinat Protopopiatul de Chișinău să organizeze asemenea acţiuni și în viitor întru ajutorarea aproapelui și spre slava lui Dumnezeu.


Nr. 05(238) 18 mai 2011

Biserica și școala 3

CURIERUL ORTODOX

Au fost premiaţi laureaţii celei de-a II- Pe teritoriul cimitirului din a ediţii a Festivalului „Primăvara din satul Cuconeștii Vechi, a fost Sufletul Copiilor” sfinţită o Troiţă în memoria strămoșilor răposaţi 28 aprilie În incinta centrului comercial “Shopping MallDova” s-a desfășurat festivitatea solemnă de premiere a celor mai bune lucrări expuse în cadrul Festivalului „Primăvara din Sufletul Copiilor”, ajuns la a II-a ediţie. În cadrul Festivalului a fost inaugurat un Târg de Paști care a cuprins diverse lucrări cu tematică pascală (ouă pictate, compoziţii pascale, lucrări de artizanat) și Expoziţia „Creaţie și Creativitate”, unde au fost expuse lucrări însoţite de poze ce relevă procesul de creaţie al copiilor. La eveniment au fost prezenţi aproximativ 300 de copii din cadrul următoarelor centre sociale de creaţie și școli: Centrul Social de Creaţie pentru Copii și Tineri pe lângă biserica „Sf. Dumitru” din Chișinău; Centrul Social „Sf. Filaret cel Milostiv” pe lângă biserica „Sf. Nicolae” din comuna Costești, r. Ialoveni; Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri din Chișinău; Școala auxiliară-internat Nr. 5 pentru copii cu dezabilităţi mintale din Chișinău; Școala-internat pentru copii cu dezabilităţi fizice din Călărași; Gimnaziul din satul Călărășeuca, r. Ocniţa; Școala medie din satul Zguriţa, r. Drochia; Gimnaziul Drăgușeni, r. Strășeni și Liceul teoretic-experimental “Waldorf” din Chișinău.

Evenimentul a fost susţinut cu un frumos concert de cântece pascale interpretate de copiii din centrele sociale și școlile menţionate mai sus, lucru foarte apreciat de numerosul public. Festivalul „Primăvara din sufletul copiilor” are menirea de a susţine, prin artă, copiii care sunt deseori excluși din activităţile organizate în cadrul școlii, din cauza condiţiei lor sociale și să reducă din grija și durerea pe care o poartă acești copii în suflet. Proiectul vizează dezvoltarea spiritului creativ și al orientării profesionale a persoanelor cu dezabilităţi, a copiilor orfani, a copiilor din familiile social-vulnerabile, ca o metodă de reabilitare și adaptare în societate, iar prin intermediul expoziţiei copiii au avut posibilitatea să participe la un eveniment monden, unde au și fost apreciaţi pe măsură. Este îmbucurător faptul că Biserica este invitată să participe la asemenea evenimente prin antrenarea copiilor ce îi are sub tutela sa în diferite activităţi creative cu o puternică încărcătură educaţională, cognitivă și spirituală. Concursul s-a bucurat și de un număr destul de mare de premii, astfel încât autorii celor mai bune lucrări au fost răsplătiţi după merite pentru munca pe care au depus-o în procesul de creaţie, acestea au fost distribuite în felul următor: 1. Cel mai mare ou de Paște - Școala-internat Nr.5 pentru copii cu dizabilităţi mintale, mun. Chișinău – 700 lei. 2. Cel mai original ou de Paște - Centrul Social de creaţie pentru copii și tineri de pe lângă biserica “Sf. Dumitru” mun. Chișinău - 1500 lei. 3. Cel mai mic ou de Paște - Liceul Teoretic Experimental “Waldorf” mun. Chișinău - 300 lei. 4. Cel mai original arbore - autori Novac Rodica și Novac Mihaela Centrul Social “Sf. Filaret cel Milostiv”, s. Costești, r. Ialoveni - 300 lei. 5. Cel mai masiv ou de Paște - Centrul Social “Sf. Filaret cel Milostiv”, s. Costești, r. Ialoveni, atelierul de Croitorie - 1000 lei. 6. Cel mai ușor ou de Paște - Școala medie din s. Zguriţa, r. Drochia - 300 lei. 7. Cea mai fantastică compoziţie - Centrul Social “Sf. Filaret cel Milostiv”, s. Costești, r. Ialoveni, Corul “Anastasios” - 1500 lei. 8. Creativitatea tehnologică, diversitatea tehnologiilor utilizate Liceul Teoretic “I.L. Caragiale”, or. Orhei - 500 lei. 9. Cea mai autentică abordare creștin ortodoxă a lucrării pascale autor Luca Alexei, Centru Social “Sf. Filaret cel Milostiv”, s. Costești, r. Ialoveni - 500 lei. 10. Cea mai haioasă compoziţie de Paște - Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri cu dezabilităţi fizice, mun. Chișinău - 700 lei. 11. Cel mai haios ou de Paște - autor Mazur Vadim, Gimnaziul din s. Călărășeuca, r. Ocniţa - 300 lei. 12. Cea mai originală compoziţie de Paște - Școala auxiliară pentru copii cu dezabilităţi fizice, or. Călărași - 500 lei. 13. Favoritul Publicului, cu 120 voturi - Centrul Social “Sf. Filaret cel Milostiv “, s. Costești, r. Ialoveni, atelierul de croitorie - 1000 lei.

În Duminica a II-a după Paști, a Sfântului Apostol Toma, creștinii din satul Cuconeștii Noi, din raionul Edineţ, au reparat o greșeală istorică demult dată uitării. Cu ajutorul Preamilostivului Dumnezeu și cu aportul Asociaţiei cultural istorice și creștine „Noua Galilee”, pe teritoriul cimitirului din satul Cuconeștii Vechi, a fost sfinţită o Troiţă în memoria răposaţilor strămoși care odihnesc în acest cimitir. Dorim să amintim că străvechiul sat Cuconeștii Vechi, a dăruit ţării așa bravi bărbaţi ca vrednicul de pomenire fericitul părinte Sofian (Serghie) Boghiu stareţul și duhovnicul de la mănăstirea Antim, precum și unul dintre cei mai distinși arheologi și savanţi din România interbelică, Nicolae Moroșan omorât mișelește de bolșevici în anul 1944. Sfinţirea Troiţei în cimitirul din Cuconeștii Vechi, acest eveniment nu a fost posibil multă vreme din simplul dar durerosul motiv, că cimitirul satului Cuconeștii Vechi se afla după sârma ghimpată de pe râul Prut. Satul Cuconeștii Vechi, a trăit o tragedie adevărată între anii 1975-1978, când odată cu construcţia hidrocentralei de la Costești - Stânca, o bună parte a satului a fost sortită peirii, iar străvechea vatră a cuconeștenilor datată documentar de la 1428 a fost acoperită de apele lacului de acumulare. Fiind puși în faţa unei astfel de probleme, locuitorii din satul Cuconeștii vechi au fost nevoiţi să-și caute loc de trai în altă parte. Deși, iniţial ca și în alte localităţi inundate de hidrocentrală, s-a preconizat mutarea satului la câteva sute de metri mai în deal de teritoriul sortit inundării (ex: s. Corpaci din apropiere), autorităţile locale comuniste și ateiste au hotărât în cel mai barbar mod distrugerea unei adevărate perle de vatră moldovenească cu tradiţii vechi de sute de ani. Câţiva ani la rând satul Cuconeștii Vechi a fost strămutat forţat pe un teritoriu aflat la 5 kilometri depărtare pe teritoriul sătucului Cuconeștii Noi, locuit în mare parte de băștinași ruteni. Iar străvechiul sat cu o istorie de peste 500 de ani, după evacuarea selectivă a bunurilor materiale de către localnici, a fost supus câteva luni la rând unui jaf organizat cu aportul conducerii locale de partid. Din mărturiile localnicilor aflăm următoarele: 1. A fost distrusă în cel mai barbar mod biserica din sat. După mai multe încercări nereușite de distrugere a bisericii, autorităţile locale au găsit un bărbat care fără nici un fel de frică de Dumnezeu, a urcat pe un tractor de tip S 100 și a lovit cu nemiluita în zidurile bisericii până ce acestea au cedat, iar biserica în câteva ore a fost distrusă până la temelie. Bărbatul a murit în mod tragic la o lună de la distrugerea Sf. Lăcaș. 2. De către o bandă de foști pușcăriași și oameni fără de socoteală aflaţi în stare de ebrietate avansată zile la rând, la comanda autorităţilor locale, s-a început deshumarea mormintelor din cimitirul satului. Fiind mai mult de câteva sute de morminte, pușcăriașii alegeau în mare parte mormintele mai vechi și mai bogate de unde prădau bunurile materiale: aur, argint, și alte lucruri de preţ. Rămășiţele trupești din mormintele deshumate au fost îngropate într-o groapă comună în cimitirul din Cuconeștii Noi, iar mai mult de ¾ din morminte au rãmas nedeshumate din motiv cã rudele rãposaţilor nu au permis, sau pur și simplu acele morminte nu au prezentat un interes de pradă.

Sfinţirea Troiţei Prin această sfinţire de Sf. Troiţă localnicii au adus un omagiu și o plecăciune în faţa părinţilor, buneilor și străbuneilor, care odihnesc somnul de veci în vechiul cimitir de pe malurile Prutului, care de mai mult de 35 de ani a fost dat uitării, ba chiar și mai rău a fost supus urâciuni pustiirii. Cu lacrimi în ochi, localnicii mai bătrâni prezenţi la această ceremonie își aminteau de fărădelegile comise în acei ani de grea încercare atât pentru locuitorii satului Cuconeștii Vechi cât și pentru întreaga Basarabie. După sfinţirea locului de către părintele Alexandru, preotul paroh din s. Cuconeștii Noi, a urmat o Panihidă și o pomenire de obște a tuturor răposaţilor din acel cimitir, iar localnicii veniţi din satul nou, au scris la pomenire numele răposaţilor pe care cu o amintire vie i-au păstrat în memorie pe parcursul acelor aproape patru decenii trecute. Evenimentul s-a încheiat cu o mică șezătoare, în timpul căreia localnicii în prezenţa preotului au depănat amintirile și durerile prin care au trecut cu toţii, dând Slavă lui Dumnezeu pentru toate. www.mitropolia.md


4

calendar

CALENDAR ORTODOX

CURIERUL ORTODOX

Pomenirea Sfântului Ioan Valahul Biserica noastră îl pomenește pe, 12/25 mai, pe Sfântul Mucenic Ioan Valahul. Acesta s-a născut în Ţara Românească, în anul 1644. La vârsta de 15 ani ajunge rob la turci, în timpul incursiunilor militare peste Dunăre ale sultanului Mahomed al IVlea. Pe drumul spre Constantinopol, un păgân l-a cumpărat și l-a dus la casa sa. Apărându-și demnitatea și curăţia, Ioan a fugit de la acesta, iar musulmanul, încercând să-l împiedice, și-a pierdut viaţa. Păzitorii robilor, aflând despre acest fapt l-au pus în lanţuri și l-au dus la Constantinopol, fiind dat în stăpânirea soţiei celui ucis. Aceasta a fost impresionată de frumuseţea tânărului și i-a făgăduit că dacă va renunţa la credinţa în Hristos, îl va lua de bărbat. După 2 ani de refuz, a fost dat pe mâna autorităţilor cetăţii și aruncat în temniţă. A fost supus la diverse chinuri, iar in cele din urmă spânzurat, în locul numit Parmak-Kapî din vechiul oraș, lângă marele bazar al neguţătorilor, la 12 mai 1662. Viaţa Sfântului Ioan Valahul a fost scrisă de învăţatul grec Ioan Cariofil și a fost tipărită la Veneţia de Sfântul Nicodim Aghioritul. Pentru prima dată, numele sfântului apare menţionat în mineiele românești începând cu ediţia din anul 1846, tipărită la Mănăstirea „Neamţ”. În anul 1950 Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât ca acest mucenic să fie cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă Română. Generalizarea solemnă a cultului Sfântului Mucenic Ioan Valahul s-a făcut în octombrie 1955.

Mai – Florar 1 S 14 Sf. Prooroc Ieremia; Sf. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Cuvioasa Isidora. 2 D 15 Duminica a IV după Paști (a Slăbănogului) Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie al Alexandriei; Sf. Ierarh Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului. 3 L 16 Sf. Mc. Timotei din Egipt și soţia sa Mavra; Sf. Mc. Diodor. 4 M 17 Sf. Mc. Pelaghia din Tars; Cuv. Ilarion; Cuviosul Valerian. 5 Mc 18 Sf. Mare Mc. Irina din Tesalonic; Sf. Mc. Neofit, Gaie și Gaian. 6 J 19 Sf. și Dreptul Iov; Cuv. Mamant, Pahomie și Ilarion. 7 V 20 Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim (anul 346); Sf. Mc. Acachie; Sf. Nil de la Sora; Sf. Alexis Toth din Minneapolis. 8 S 21 †) Sf. Ap. Ioan Evanghelistul; Minunea de la mormântul Sf. Ap. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare. 9 D 22 Duminica a V-a după Paști(a Samarinencii ). Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae la Bari (anul 1087). 10 L 23 Sf. Ap. Simon Zilotul (Natanail); Cuv. Mărt. Isihie și Lavrentie. 11 M 24 Sf. Sfi nţit Mc. Mochie; Sf. Ier. Chiril și Metodie, apostolii slavilor. 12 Mc 25 Sf. Ier. Epifanie al Ciprului și Gherman al Constantinopolului; † Sf. Mc. Ioan Valahul. 13 J 26 Sf. Mc. Glicheria din Tracia; Cuv. Mărt. Serghie Mărturisitorul. 14 V 27 Sf. Mc. Isidor din Hios; Sf. Sf. Mc. Terapont. 15 S 28 Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ier. Ahilie al Larisiei. 16 D 29 Duminica a VI după Paști (a Orbului) Cuv. Teodor cel sfinţit, ucenicul Cuv. Pahomie; Sf. Mc. Isaachie, Simeon și Petru. 17 L 30 Sf. Ap. Andronic și Iunia; Cuv. Nectarie și Teofan. (Lăsatul secului pentru Postul Sfi nţilor Apostoli.) 18 M 31 Sf. Mucenici: Teodot cel din Ancira, Petru și Dionisie; Sf. Hristina și cele 7 fecioare împreună cu ea. 19 Mc 1 Sf. Ier. Mc. Patrichie al Prusei și cei împreună cu dânsul; Sf. Ier. Dunstan de Canterbury. y 20 J 2 Sf. Înălţarea Domnului. Mc. Talaleu doctorul din Liban; Cuv. Talasie; Sf. Marcu Pustnicul. 21 V 3 †) Sf. Mari Împăraţi Constantin și mama sa Elena, întocmai-cu-apostolii. 22 S 4 Sf. Mc. Vasilisc din Amasia și Marcel. 23 D 5 Duminica a VII-a după Paști (a Sf. Părinţi de la Sinodul I Ecumenic) Sf. Ier. Mărt. Mihail al Sinadei; Sf. Mir. Maria lui Cleopa. 24 L 6 Cuv. Simeon de la Muntele minunat; Sf. Mc. Meletie, Serapion și Marciana. 25 M 7 † A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Mucenic Celestin. 26 Mc 8 Sf. Ap. Carp și Alfeu din cei 70; Sf. Ier. Augustin de Canterbury; Sf. Mucenici Averchie și Elena. 27 J 9 Sf. Ier. Mc. Eladie și Terapont al Sardiei; Sf. Mc. Iuliu veteranul; Cuv. Beda venerabilul; Sf. Ioan Rusul. 28 V 10 Sf. Mc. Eutihie din Melitina; Sf. Ier. Mărt. Nichita al Calcedonului; Sf. Ier. Gherman al Parisului; Cuv. Nichita; Sf. Eladie și Eliconida. 29 S 11 Sf. Mc. Teodosia fecioara din Cezareea;; Sf. Mc. Olivian și ș Alexandru; Împăratul Constantin XII (1453). 30 D 12 Duminica Mare. Cuv. Isaac (Isaachie) Mărturisitorul de la Mănăstirea Dalmat; Cuv. Varlaam; Sf. Mucenic Natalie. 31 L 13 Ziua Sf. Duh. Sf. Mc. Ermie din Pont; Sf. Mc. Eusebie și Haralambie.

Nr. 05(238) 18 mai 2011

Sfinţii Chiril și Metodiu, apostolii slavilor Biserica Ortodoxă cinstește pe 11/24 mai, pe Sfinţii Chiril și Metodiu, Apostolii Slavilor. Chiril și Metodie au fost doi fraţi originari din Tesalonic care au devenit misionari creștini printre slavii din Moravia și Pannonia. Prin munca lor asiduă, au influenţat fundamental dezvoltarea culturală a acestor popoare, dobândind, ca urmare, titlul de „Apostolii slavilor“. Cei doi fraţi din Tesalonic Constantin - a primit numele de Chiril cu câteva zile înainte de moarte, când s-a călugărit - era cel mai mic dintre cei șapte fraţi ai familiei și s-a născut în anul 826 (sau 827). Metodie era mai vârstnic, născut în 815, iar despre numele lui nu se știe dacă era de botez sau de călugărie. Tatăl lor, Leon, era un înalt demnitar administrativ și militar din cadrul Imperiului Bizantin și avea sub conducerea sa o mie de oameni. Datorită familiei nobile, cei doi fraţi au primit o educaţie aleasă, studiind materiile care se predau la acea vreme: teologia, filosofia, retorica, gramatica etc. După finalizarea studiilor la Tesalonic, ei se despart, deoarece Metodie este ales de către împărat să fie guvernatorul unei provincii slave, iar Chiril merge la Constantinopol unde își aprofundează cunoștinţele la un alt nivel. Aici îi are ca profesori, printre alţii, pe Leon Matematicianul și pe viitorul patriarh, Fotie. După finalizarea acestora, predă pentru un scurt timp filosofia, apoi este numit directorul cancelariei patriarhale, dar aceste îndeletniciri nu-l mulţumesc. Este trimis într-o primă misiune la Califatul arab, deși era tânăr, 24 de ani, și impresionează prin vasta sa cultură și prin cunoștinţele filosofice. După întoarcerea din această misiune, are loc o schimbare drastică în viaţa celor doi fraţi.

istorica inventare a scrierii slave, eveniment care i-a plasat pe slavi între naţiunile civilizate și a creat temeiul dezvoltării culturii lor. Alfabetul creat de Sfântul Chiril poartă numele de „glagolitic“, care vine de la slavonescul „glagol“, în traducere - cuvânt. După crearea alfabetului și după traducerea cărţilor necesare credinţei și cultului, Chiril și Metodie au fost trimiși în Moravia Mare, unde au predat noile cunoștinţe unor tineri ucenici aleși de principele locului pentru această misiune. Însă, această lucrare a fost împiedicată de papa Nicolae, care vedea o încercare de atragere a slavilor de către bizantini. Totodată, mai exista și o doctrină falsă care susţinea „trilincvismul“ - există doar trei limbi „sfinte“ în care se poate oficia cultul divin: greaca, latina și ebraica. Papa Nicolae a murit, iar scaunul pontifical a fost preluat de papa Adrian al II-lea care s-a arătat foarte binevoitor faţă de activitatea din Moravia și a venit în sprijinul celor doi fraţi, invitându-i la Roma și binecuvântând cărţile de cult din limba slavă. La Roma, istovit de activitatea intensă, Chiril a murit la vârsta de 42 de ani. El a fost așezat în Basilica „Sfântul Clement“ și cinstit imediat ca sfânt. În decursul istoriei, moaștele sale au dispărut, fiind găsită doar o mică parte care astăzi se află în Biserica „Sfinţii Chiril și Metodie“, din Tesalonic.

Misiune printre alte popoare Protectorul Sfinţilor Chiril și Metodie era Teoctist, un puternic demnitar de la curtea imperială, care le înlesnește studiile, dar și accesul la palat. Din nefericire, acesta moare, lucru care face ca Metodie să părăsească funcţia sa de conducător al provinciei slave și să intre în monahism, întro mănăstire din Olimpul Bithiniei. De asemenea, fratele său pleacă din capitală și se retrage tot aici, trăind, o vreme, în contemplaţie. Curând ei sunt chemaţi de împărat și trimiși într-o misiune foarte delicată în ţara hazarilor. Acest popor de origine turcică trăia la Marea Caspică, și ceruse sfatul bizantinilor în privinţa religiei, deoarece fusese ademenit de evrei și de musulmani. Discursul Sfântului Chiril în faţa conducătorilor acestui popor a fost atât de pătrunzător încât aceștia s-au convertit imediat. Relevantă pentru personalitatea lui Chiril este și scrisoarea hanului hazar pentru împăratul bizantin: „Ne-aţi trimis, Stăpâne, un om sfânt, care ne-a arătat credinţa creștinească cu vorba și cu fapta. Încredinţându-ne că aceasta este credinţa cea adevărată, am poruncit ca cei ce o doresc să se boteze, cu nădejdea că și noi vom face la fel“. Au lăsat slavilor un alfabet și o limbă literară În anul 862, împăratul bizantin Mihail a primit o scrisoare din partea lui Rastislav, cârmuitorul din Moravia Mare, care cerea „un învăţător care să ne deslușească credinţa pe graiul nostru“. Cunoscând experienţa lui Chiril, l-a desemnat imediat pe acesta să alcătuiască un alfabet slav și, mai mult decât atât, să creeze o limbă literară slavă. În sprijinul lui Chiril a venit fratele său și împreună au cooptat un întreg colectiv care i-a ajutat în înfăptuirea acestei munci titanice. Din mărturiile biografice ale celor doi, în urma unei rugăciuni, Dumnezeu le-a descoperit scrierea slavă, după care Chiril a compus literele și a început să traducă Evanghelia „La început a fost Cuvântul...“. Această mărturie simplă marchează

Germanii l-au pedepsit pe Metodie După moartea fratelui său, Sfântul Metodie a fost hirotonit episcop „pentru toate ţările slave“, după cum se menţionează într-o bulă papală. Totuși, clericii germani din Moravia nu l-au primit cum se cuvine, ba chiar l-au pedepsit, închizându-l într-o mănăstire. Intervenţia papei a făcut ca el să fie eliberat și să-și continue activitatea printre slavi, traducând în noua limbă numeroase cărţi grecești. Moartea sa a venit fulgerător în anul 885, iar slujba de înmormântare s-a ţinut în greacă, latină și slavă. Iată mărturia biografului: „Popor fără număr s-a adunat cu lumănări și cu lacrimi să-l însoţească pe bunul lor învăţător și păstor, cel ce s-a făcut tuturor toate și a câștigat toate inimile“. (continuare în pag. 7)


Nr. 05(238) 18 mai 2011

apologetică 5

CURIERUL ORTODOX

Atelier de lucru pe probleme de Sectologie Ei au renunţat la tot pentru și Misiologie cu participarea studenţilor Dumnezeu! Vedete care au lăsat în urmă celebritatea, alegând teologi credinţa absolută Vineri, 13 mai 2011, un grup de tineri și studenţi teologi din Chișinău au organizat un atelier de lucru pe probleme de Sectologie și Misiologie, la care au invitat următorii teologi: - protoiereul Octavian Moșin, responsabil de misiunea cu tinerii în Mitropolia Moldovei; - ieromonahul Petru Pruteanu, misionar și protagonist al unor dezbateri teologice cu neoprotestanţii; - dl Mihai Constandache, specialist în Studiul Vechiului Testament și Istoria Bisericii. Organizatorii i-au rugat pe invitaţi să vorbească despre strategiile misionare și lucrarea apologetică pe care aceștia ar putea-o desfășura acum, în calitate de laici și, eventual, mai târziu ca preoţi.

Prezentarea a fost începută de părintele Petru Pruteanu, care a vorbit pe larg despre următoarele aspecte: - cultura și personalitatea misionarului, precum și aprecierea personalităţii interlocutorului de o altă confesiune sau religie; - modul de a purta o discuţie cu eterodocșii, arta comunicării și dezbaterilor; - ţinerea discuţiei sau a subiectului propus în plan strict teologic, cu argumente clare și verificabile, și neadmiterea trecerii discuţiei în plan subiectiv și critic la adresa clericilor sau credincioșilor; - pregătirea teologică și interdisciplinară a misionarilor ortodocși, în special în domeniul biblic, istoric și filologic, accentuându-se importanţa cunoașterii măcar elementare a limbii grecești a Noului Testament, dar mai ales a istoriei Bisericii și a confesiunilor și religiilor eterodoxe; sistematizarea subiectelor și conţinutului discuţiilor cu eterodocșii, printr-o

pregătire specială a fiecărui subiect în funcţie de interlocutor. Părintele Octavian Moșin a vorbit despre cultura comunicării dintre ortodocși și eterodocși, și importanţa predicării nu doar prin cuvânt, ci și prin faptă și atidudine. De asemenea, părintele a atras atenţia asupra faptului că în conflictele interconfesionale și interreligioase care pot apărea, trebuie să știm legislaţia și să ne adresăm organelor abilitate, dar să nu recurgem la forţă sau intimidare, pentru că astfel de atitudini nu este evanghelică și ar putea chiar duce la deschiderea unor dosare penale pe care ortodocșii le-ar putea pierde în instanţe. În cele din urmă, părintele i-a îndemnat pe tineri să culeagă tot cei mai bun de pe internet, unde sunt diferite informaţii utile în pregătirea unui misionar. Teologul Mihai Constandache a vorbit despre importanţa studiului Vechiului Testament atât din punct de vedere teologic, cât și culturalarheologic, mai ales atunci când avem discuţii cu „Martorii lui Iehova” și „Adventișii de Ziua a Șaptea”, care pun un accent deosebit pe Legea Veche. De asemenea dl Constandache a vorbit despre contextualizarea mesajului biblic și practica eterodoxă a scoaterii din context a versetelor biblice. Cunoașterea limbilor clasice, dar chiar și a celor moderne, ne poate ajuta în compararea textelor biblice și găsirea sensului corect al textului, care poate fi umbrit în traducerile noastre, dintre care cea ortodoxă este mai bună, dar nu perfectă.

Întâlnirea s-a încheiat cu diferite întrebări din partea organizatorilor, la care au răspuns toţi cei trei invitaţi. Tinerii și-au manifestat dorinţa de a mai organiza astfel de întâlniri, inclusiv prin lecţii tematice și sistematice care să-i ajute în formarea lor ca misionari. www/mitropola/md

Mariana Buruiană și «Taina Mărturisirii» Actriţă de prim rang a scenei și cinematografiei românești, Mariana Buruiană (55 de ani) s-a retras, la câţiva ani după 1990, din lumina reflectoarelor. Chiar dacă nu s-a călugărit, ea și-a dedicat viaţa credinţei întru Hristos, fiind și autoarea unei cărţi, “Taina mărturisirii”.

O apariţie angelică, un chip diafan și-o sensibilitate aparte. Acestea o definiseră pe Mariana Buruiană, pe vremea în care era una dintre renumitele actriţe ale Teatrului Bulandra, dar și ale cinematografiei noastre. Zecile de roluri în teatru, dar și din filme - dintre care rămâne de neuitat cel din “Domnișoara Christina” (1994) - o transformaseră într-una dintre cele mai apreciate artiste ale generaţiei sale. La câţiva ani după Revoluţie însă, Mariana Buruiană a abandonat cariera cei oferise un nume în ochii publicului. Ca într-o adevărată revelaţie, s-a apropiat de credinţă și de Hristos.. “Noi ucidem nu numai cu armele” “Totul a plecat de la «să nu ucizi!». Am stat fixată pe aceste cuvinte, nu mă puteam dezlipi de ele. Era în vremea Revoluţiei. M-am gândit că nimeni nu respectă poruncile. Noi ucidem tot timpul, nu numai cu armele, ci și cu vorba și cu gândul. Meseria mea era legată de vorbă și de gând. Și m-am gândit că încalc porunca și nu voiam să mai încalc porunca”, dezvăluia fosta actriţă în Evenimentul Zilei, acum câţiva ani. Nu s-a călugărit, dar a scris cartea “Taina mărturisirii”, propria poveste a apropierii de Hristos, mergând, în continuare, pe calea rugăciunii, a smereniei și a iertării.

Ce organizaţii religioase mai avem în Republica Moldova Citind un articol despre cele șase culte declarate ortodoxe în Republica Moldova (chiar dacă unele există doar pe hârtie), am hotărât să intru și eu în Registrul Ministerului Justiţiei să văd ce culte și asociaţii religioase neortodoxe și necreștine au fost înregistrate în Moldova din septembrie 2009 încoace, de când ţara este guvernată de o alianţă democratică, care vrea să ne ducă în Europa cu orice preţ. Nu vreau să mă lansez în comentarii sau concluzii, deși o dezbatere publică ar fi absolut necesară, ci doar voi da o listă a câtorva unităţi religioase necreștine care mi-au sărit mai mult în ochi, iar pe cele creștine sau pseudo-creștine vă las să le vedeţi singuri, pentru că sunt prea multe și cu denumiri prea extravagante (de exemplu: „Biserica Creștină a Evangheliei Depline”),

ceea ce atestă o fărâmiţare dusă la extrem a neo-protestantismului. Un element foarte important și demn de reţinut este faptul că de multe ori anumite culte sau organizaţii religioase fac prozelitism și-și propagă ideile prin diferite asociaţii obștești cu scop cultural, iar în cazul religiilor orientale (în special budismul), prin înregistrarea a zeci de cluburi sportive de lupte marţiale, dar acestea sunt mult prea multe și camuflate, ca să le pot enumera aici. De aceea mă rezum la o listă destul de sumară: 1.Asociaţia Obștească “Fondul Evreiesc al Moldovei”, înregistrată la 10 februarie 2011. 2.Asociaţia Obștească “Comitetul Evreiesc al Moldovei” , înregistrată la 11 februarie 2011. 3.Asociaţia Obștească “Institutul iudaic”, înregistrată la 26 aprilie 2011.

4.Asociaţia Obștească “Liga Femeilor Musulmane din Moldova” - 29 noiembrie 2010, probabil ca un test înainte de înregistrarea Ligii Islamice drept cult religios la 14 martie 2011. 5.Asociaţia Obștească: Centrul de Yoga “ANSUYA YOGA CENTRE”, înregistrată la 13 decembrie 2010. Aceasta declară drept scop “contribuirea la dezvoltarea, promovarea și popularizarea activităţii de Yoga la nivel local și internaţional”. 6.Asociaţia Obștească “Asociaţia Gnostică pentru Studii Antropologice Culturale și Știinţifice”, înregistrată la 14 martie 2011. Aceasta declară drept scop “studierea cunoștinţelor și filosofia gnostică veche”. Ministerul Justiţiei oare știe ce a însemnat gnosticismul pentru lumea antică și la ce principii morale îndemna acesta?

7. Instituţia religioasă “Proiectul Salvării”, înregistrată la 7 iunie 2010 în calitate de cult religios separat, chiar dacă această declară drept scop “crearea unor condiţii pentru reabilitarea sănătăţii femeilor car au avut de suferit în urma exploatării sexuale”. Nu-i clar de ce pentru realizarea acestui scop este nevoie de un cult religios separat, iar organizaţiile care în mod clar vor desfășura prozelitism religios sunt înregistrate ca simple “asociaţii obștești”? La ce să ne mai așteptăm de la noul ministru al Justiţiei? Cred că după atâtea întrebări un lucru este totuși clar: Legea Cultelor din 2007 trebuie urgent revizuită și perfectată, cel puţin pentru ca guvernanţii să nu se mai facă de râs, pentru că de Ortodoxie e clar că nu le pasă... sursa: http:// www.blog.teologie.net


6 istorie și cultură

CURIERUL ORTODOX

Nr. 05(238) 18 mai 2011

“FAMILIE, FILANTROPIE ȘI ETICĂ LUCIAN BLAGA LA 50 ANI DE LA TRECEREA SOCIALĂ. PARTENERIATUL STATBISERICĂ ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ” ÎN ETERNITATE Simpozion internaţional la Alba Iulia În cadrul simpozionului internaţional de la Alba Iulia, ce abordează tema familiei, precum și cu prilejul aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului universitar dr. Herman Tristram Engelhardt de la Universitatea din Texas, Statele Unite ale Americii, în semn de recunoaștere a contribuţiei remarcabile în domeniul bioeticii creștine.

PERSONALITĂŢI DIN TOATĂ LUMEA, LA SIMPOZIONUL DE LA ALBA IULIA Personalităţi ale lumii teologice din ţară și străinătate participă în aceste zile la Alba Iulia la cea de-a X-a ediţie a Simpozionului internaţional ‘Familie, filantropie și etică socială - parteneriatul Stat-Biserică în asistenţa socială’. Această manifestare este organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia și Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia și se desfășoară pe trei sesiuni de referate, susţinute de teologi, profesori universitari, preoţi și oameni de cultură din ţară și străinătate, între care prof. univ. dr. Herman Tristram Engelhardt și Mark Cherry, de la Universitatea din Texas, Corinna Delkeskamp-Hayes din Frankfurt, profesorul Ludwig Tavernier de la Koblenz, cunoscutul părinte Msg. Dr. Albert Rauch din Regensburg și câţiva profesori din Anglia, Italia, Moldova, precum și din ţara noastră. În deschidere, ieri, 6 mai, s-a oficiat un Te Deum în capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă, iar ulterior au fost deschise lucrările în Aula “Dumitru Stăniloae”, prin cuvântul Înalt Preasfinţitului Părinte Andrei Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. În contextul declarării anului 2011 Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii, în cuvântul său, Înalt Preasfinţitul Mitropolit Andrei a subliniat importanţa familiei în societatea contemporană: ‘Faptul că familia e atât de vulnerabilă se datorează lipsei de iubire jertfelnică. Este loc și pentru soţi, și pentru copii. Omul care nu e dispus la jertfelnicie, la sacrificiu, nu-l poate odihni pe celălalt și nu primește pruncii ca pe un dar al Cerului. Privită ca un simplu contract social, care are drept motivaţie interesul egoist, familia se poate destrăma repede. Dispărând avantajele materiale la care năzuia unul dintre parteneri, familia se prăbușește. Se prăbușește pentru că n-are la temelie credinţa în Hristos, Care pentru mireasa Sa S-a adus jertfă pe Cruce. Familia este, așa cum ne învaţă Sfântul Ioan Gură

de Aur, “ecclesia domestica”, biserica cea mică, care, împreună cu alte biserici mici, alcătuiește Biserica cea mare, Biserica lui Hristos pe care nici porţile iadului nu o vor dărâma’. ȘTIINŢĂ ȘI MISIUNE DUPĂ CONVERTIREA LA ORTODOXIE Un moment important în desfășurarea simpozionului de la Alba Iulia l-a constituit solemnitatea decernării pe data de, 6 mai, a titlului de Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Teologie Ortodoxă profesorului universitar dr. Herman Tristram Engelhardt de la Universitatea din Texas, din Statele Unite ale Americii, renumit nu doar prin convertirea sa la ortodoxie în anul 1991, cât mai ales prin activitatea ce urma să o desfășoare începând din acel moment. Considerat unul dintre fondatorii bioeticii creștine, prof. Engelhardt și-a făcut cunoscută implicarea sa în acest domeniu prin numeroase scrieri care au apărut în întreaga lume. S-a născut din părinţi romano-catolici, însă la vârsta de 50 de ani, în urma participării la Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă, chiar de praznicul Nașterii Domnului, s-a convertit la ortodoxie, fiind urmat de întreaga sa familie. Printre sutele de opere ale profesorului universitar american, s-a consacrat cu precădere fundamentele bioeticii creștine. La solemnitatea decernării titlului de DHC, Laudatio a fost citit de decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, prof. univ. dr. Emil Jurcan, comprimând activitatea bogată desfășurată de profesorul american în planul bioeticii creștine. Documentul a inclus o scurtă prezentare a vieţii, o analiză a activităţii în domeniul bioeticii, a principalelor studii și volume scrise în limba engleză și traduse în peste 10 limbi. S-au evidenţiat, de asemenea, activitatea știinţifică și cea pe planul social-misionar desfășurată după convertirea la ortodoxie.

Poetul și filozoful Lucian Blaga fost comemorat astăzi, 7 mai, în Lacrăm, la 50 de ani de la trecerea la cele veșnice, informează TRINITAS TV. În faţa mormântului de lângă biserica parohială Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a oficiat un parastas. Ceremonialul religios face parte din seria evenimentelor dedicate poetului în cadrul Festivalului internaţional „Lucian Blaga” ce se desfășoară zilele acestea la Sebeș, Lancrăm și Alba Iulia. Comemorarea celor 50 de ani de la moartea lui Blaga a fost inclusă în calendarul evenimentelor UNESCO pe 2011. ***

UN DECENIU ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII Simpozionul internaţional de la Alba Iulia are o tradiţie de un deceniu, prima temă abordată fiind ‘Violenţa în numele lui Dumnezeu - un răspuns creștin’, după cum ne informează ‘Ziarul Lumina’. De atunci, în fiecare an personalităţi din ţară și străinătate participă la comunicări despre viaţa Bisericii, spiritualitate, identitate creștină, sensul vieţii, sensul suferinţei sau criza spirituală. “Fiecare ediţie a reușit să pună pe masa participanţilor un volum destul de mare al comunicărilor, cercetărilor. Este un moment marcant pentru că anul acesta împlinim 20 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia și a universităţii”, a declarat decanul Facultăţii de Teologie, pr. prof. univ. dr. Emil Jurcan. Și de această dată lucrările prezentate la acest simpozion vor fi adunate într-un volum al cărui titlu va fi același cu cel al manifestării înseși, ‘Familie, filantropie și etică socială - parteneriatul Stat-Biserică în asistenţa socială’. Lucrările simpozionului internaţional s-au încheiat pe 8 mai, după care în cursul zilei de luni, profesorul universitar dr. Herman Tristram Engelhardt a fost prezent la Cluj-Napoca, unde a conferenţiat în faţa studenţilor Facultăţii de Teologie Ortodoxă și a susţinut o prelegere la Centrul de Bioetică. sursa: www.patriarhia.ro

Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în satul Lacrăm, situat între Alba Iulia și Sebeș. Tatăl, Isidor Blaga (1851-1908), era preot ortodox în sat, ca și bunicul Simion Blaga (1824-1869). În familia mamei, născută Moga, tradiţia eclesiastică era mai bogată: venită din Macedonia, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, din pricina asupririi otomane. Familia Moga numără în istoria ei mai mulţi preoţi și chiar un episcop al Sibiului, Vasile Moga, predecesorul lui Andei Șaguna. Începuturile poetului stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului. Până la vârsta de patru ani, scriitorul Lucian Blaga nu a vorbit deloc. Abia la patru ani, la rugămintea insistentă a mamei sale, poetul a început să vorbească limpede, rostind propoziţii întregi. La capitolul studii, putem menţiona că Lucian Blaga se formează la școala culturii germane. Între 1902-1906, studiază la școala primară din Sebeș; 1906-1914 urmează cursurile liceului „Andrei Șaguna” din Brașov. Anii 1914-1917, face studii la Facultatea de Teologie din Sibiu și între 1917-1920 continuă studiile universitare la Viena, unde obţine titlul de doctor în filosofie cu teza „Cultură și cunoștinţă. Contrubuţii la teoria cunoașterii”. Dublul debut editorial din 1919 se realizează cu placheta de versuri „Poemele luminii” și culegerea de aforisme „Pietre pentru templul meu”. Acest poet al luminilor, precum a fost calificat de critici, datorită titlului primului volum, are marele merit de a-și fi creat propriul sistem filosofic. Tezele sistemului său filosofic au fost anticipate în poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, unde filosoful Blaga își expune principiile sale, prezentând cele două tipuri de cunoaștere: paradisiacă și luciferică.


CURIERUL ORTODOX

Nr. 05(238) 18 mai 2011

catehizare 7

NELINIȘTIT ESTE SUFLETUL NOSTRU PÂNĂ NU SE ÎNTOARCE IARĂȘI LA TINE, DOAMNE

CREȘTINISMUL ȘI ALTE RELIGII CREȘTINISMUL ȘI ISLAMUL REFERITOR LA FOLOSIREA VIOLENŢEI ÎN SCOPUL RĂSPÂNDIRII CREDINŢEI sabia, de sabie vor pieri” (Matei 26,52). Violenţa în Biblie și Koran cei ce Înscottimp ce Mohhamed, din contra le poruncește Nu există îndoială că sunt mulţi musulmani care iubesc pacea și condamnă violenţa în promovarea credinţei lor, dar acest lucru cu greu poate fi spus despre învăţăturile din Koran și Hadith, după cum am văzut din cele relatate mai sus. A spune că islamul este o religie a păcii înseamnă a ignora exemplul și învăţăturile lui Mohhamed. El a luptat cu păgânii, evreii și creștinii din Arabia Saudită până i-a învins și i-a forţat sa accepte islamul. Ceea ce a făcut Mohhamed este reflectat în menţionările despre lupta cu necredincioșii și uciderea lor. Nu trebuie să ne lăsăm înșelaţi de discursurile liderilor arabi, care condamnă actele de terorism, în timp ce oamenii lor ies în stradă și în atmosferă de carnaval, sărbătoresc masacrarea oamenilor nevinovaţi prin acte teroriste. O pace reală cu musulmanii este imposibilă atâta timp cât ei cred în exemplul și învăţătura lui Mohhamed. Pentru profet pacea este posibilă numai prin supunerea faţă de islam, cuvântul „islam” însemnând supunere. Pacea în concepţie islamică înseamnă o lume dominată de musulmani, ceea ce, în cele din urmă, înseamnă mandat pentru război. Efortul pe care trebuie să-l depunem astăzi în stabilirea relaţiilor de pace cu lumea musulmană este de a-i ajuta pe prietenii nostru musulmani să înţeleagă erorile fundamentale ale învăţăturilor Koranului legate de aplicarea violenţei în scopul promovării cauzei lui Allah. O religie care sprijină angajarea în „războiul sfânt” ( Jihad) pentru a-și propaga credinţa este o mișcare represivă care violează dreptul fundamental al omului de a alege cui să se închine. Acest drept fundamental este recunoscut și respectat de către Dumnezeul revelaţiei biblice, care a spus: „Alegeţi astăzi cui vreţi să-I slujiţi” (Iosua 24,15). Cei care doresc să justifice folosirea violenţei de către musulmani se grăbesc să afirme că nici creștinismul nu este diferit, deoarece Biblia și istoria creștinismului sunt pline de violenţă. Kenneth Woodward, care scria în Newsweek: „Și Biblia prezintă relatări de violenţă comisă în numele Domnului. Dumnezeul prezentat în primele cărţi ale Bibliei este într-adevăr nemilos în sprijinul pe care îl acorda izraeliţilor, înecându-i în mare pe dușmanii acestora” (Newsweek, 11 februarie 2002, p. 53). Acest argument răspândit îl putem combate în felul următor: 1) Creștinii nu au justificare biblică pentru aplicarea violenţei în numele lui Hristos. Fără îndoială, și creștinii au aplicat violenţa, tortura și cruciadele militare pentru a-i distruge pe necredincioși și eretici, dar acei care au comis aceste fapte rușinoase au trădat Persoana și învăţăturile lui Hristos, care a condamnat folosirea violenţei în scopul stabilirii împărăţiei Sale. El i-a spus lui Petru, când acesta a tăiat urechea unui slujitor: „Pune-ţi sabia la locul ei, căci toţi

discipolilor săi să lupte cu păgânii, creștinii și iudeii până când aceștia vor fi uciși sau li se vor supune. Hristos învaţă pe ucenicii Săi să rabde persecuţia și să se roage pentru prigonitori: „Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră. Bucuraţi-vă și veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe proorocii care au fost înainte de voi.[...] Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmașii voștri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc și rugaţivă pentru cei ce vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepţi și peste cei nedrepţi” ( Matei 5,11-12; 44,45 ). Musulmanii care folosesc violenţa, războiul și terorismul pentru impunerea cauzei lui Allah pot să pretindă în mod legitim că urmează exemplul și învăţăturile profetului lor, Mohhamed. El a fost, în același timp, lider politic și religios, care a luptat până când a supus poporul din Mecca și comunităţile creștine și iudaice din Arabia Saudită. El spunea: „Eu știu că paradisul se află sub umbrele săbiilor” (4,73). Creștinii care au recurs la violenţă pentru extinderea credinţei lor nu pot apela la învăţăturile și exemplul lui Hristos. El le-a spus ucenicilor Săi să întemeieze împărăţia lui Dumnezeu nu prin confruntări fizice, ci prin proclamarea pașnică a harului salvator al lui Dumnezeu. Creștinismul a întors pe dos imperiul roman în timpul primelor trei secole prin împărtășirea puterii harului lui Dumnezeu, manifestat în atitudinea iubitoare și iertătoare a creștinilor, care au fost dispuși să sufere și să moara pentru credinţa lor, pe când musulmanii au cucerit o mare parte a lumii romane în primul secol al expansiunii lor (632-732) prin nimicirea unui mare număr de oameni nevinovaţi și prin forţarea supravieţuitorilor să adopte credinţa lor. Ce diferenţă! Hristos a condamnat folosirea violenţei pentru promovarea credinţei creștine, în timp ce Mohhamed a ordonat folosirea sabiei pentru înaintarea cauzei islamului. 2) Exterminarea canaanienilor a fost pedeapsă divină pentru nelegiuirea lor Unii apelează la pasajele care se găsesc în cartea lui Ioșua cu privire la exterminarea diferitelor triburi, care trăiau în Canaan, pentru a argumenta că Biblia nu este diferită de Koran în consacrarea „războiului sfânt” pentru promovarea adevăratei închinări la Dumnezeu. Dacă această afirmaţie ar fi corectă, atunci învăţăturile Bibliei despre folosirea violenţei ar fi similare acelora din Koran. Problema acestei afirmaţii este lipsa recunoașterii faptului că exterminarea diferitelor triburi din Canaan a fost pedeapsa divină pentru nelegiuirea lor, și nu o metodă de a-i converti la religia Israelului. Oamenii morţi nu-și pot schimba religia. Așa cum Sodoma și Gomora au fost distruse pentru că nelegiuirea lor ajunsese la limitele indurării lui Dumnezeu, tot așa și triburile canaaniene au

Inscripţie : Islamul va domina lumea

fost exterminate din cauza păcătoșeniei lor. Cu câteva sute de ani înainte de invazia din Canaan, Dumnezeu i-a spus lui Avraam că descendenţii Săi vor locui într-un pământ străin pentru „patru sute de ani” (Gen.15,13), înainte de a se stabili în ţara Canaanului. Motivul oferit pentru această perioadă de așteptare este clar declarat: „Căci nelegiuirea amoriţilor nu și-a atins încă vârful” (Gen. 15,16). Cu alte cuvinte, Dumnezeu a fost dispus să aștepte câteva generaţii, înainte de a distruge triburile din Canaan, deoarece nelegiuirea lor nu atinsese încă limitele milei lui Dumnezeu. Mai târziu, Dumnezeu a avertizat naţiunea lui Israel să aibă grijă să nu repete păcatele canaanienilor, altfel vor suferi o pedeapsă similară. Avertizarea a fost zadarnică. Dumnezeu a folosit pe asirieni și babilonieni ca instrument al dreptăţii Sale în pedeapsa poporului israelit pentru păcatele lui, în același mod în care El a folosit Israelul ca instrument al dreptăţii Sale, pentru a curăţa pământul Cannanului de păcatul lui. Exista o diferenţă categorică între distrugerea canaanienilor și evenimentele din istoria primară a islamului. Principalul motiv în relatarea biblică este acela al sfinţeniei lui Dumnezeu, manifestată prin pedepsirea păcătoșilor nepocăiţi. Acest mobil lipsește în relatările despre raidurile și războaiele lui Mohhamed, în schimb, motivaţia principală pe care o găsim aici este extinderea guvernării islamului prin distrugerea și jefuirea dușmanilor. (va urma)

Sfinţii Chiril și Metodiu, apostolii slavilor Moștenirea lăsată popoarelor slave Datorită eforturilor Sfinţilor Chiril și Metodie lumea slavă a dobândit un alfabet și a putut să facă trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris. Ei au creat, pentru slavi, o limbă cultă prin care aceștia să poată exprima concepte profunde și subtile. Datorită personalităţii puternice, datorită realizărilor pe plan religios și cultural și datorită memoriei colective în care au rămas adânc întipăriţi, Chiril și Metodie au fost recunoscuţi și cinstiţi drept sfinţi încă de la moarte. Până astăzi, cultul lor a rămas viu în special în rândul popoarelor cu origini slave care le aduc cinstirea și omagiul cuvenit. Căutarea moaștelor Sfântului Clement Romanul În drumul spre ţinutul hazarilor, Chiril și

Metodie au trecut prin localitatea Cherson, în apropierea căreia o tradiţie spunea că a fost omorât Sfântul Clement, papă al Romei între anii 91 și 100. Astfel, Sfântul Chiril i-a cerut aprobarea arhiepiscopului Gheorghe al Chersonului de a căuta sfintele moaște. Acestea au fost găsite pe o insulă din apropiere și așezate într-o biserică din localitate unde venea întreg poporul să se închine. La întoarcerea de la hazari, Chiril a luat racla cu sfinte moaște și a dus-o la Constantinopol. Moaștele au fost transportate și în misiunea din Moravia, ca mai apoi să fie duse la Roma unde i s-au încredinţat papei Adrian al II-lea. Sfinţii Chiril și Metodie au fost numiţi „patronii Europei“ În anul 1980, papa Ioan Paul al II-lea i-a

declarat pe Sfinţii Chiril și Metodie patronii Europei, alături de Sfântul Benedict de Nursia, iar ziua lor se serbează, cu fast, pe 14 februarie, după data din calendarul catolic (în calendarul ortodox, ei sunt prăznuiţi pe 11 mai). În Bulgaria, acești sfinţi sunt sărbătoriţi pe 24 mai, ziua educaţiei și culturii bulgare și ziua literaturii slavone. În Republica Macedonia, 24 mai este cunoscută drept ziua Sfinţilor Chiril și Metodie, iluminatorii slavilor. În Rusia, pe 24 mai se serbează și ziua literaturii și culturii slavone, iar în Cehia, 5 iulie este ziua misionarilor slavoni, Chiril și Metodie. De asemenea, cei doi fraţi din Tesalonic sunt comemoraţi în întreaga lume prin diferite biserici, mănăstiri și chiar universităţi închinate lor. Exemple grăitoare sunt Universităţile din Skopje (Macedonia) și Târnovo (Bulgaria) și ordinul surorilor

Sfinţilor Chiril și Metodie, o comunitate religioasă romano-catolică dedicată ecumenismului, educaţiei și evanghelizării. Alfabetul Chirilic - datorie plătită Sfântului Chiril Scrierea chirilică reprezintă cel de-al doilea alfabet slav și este legată de numele lui Constantin, episcopul Preslavului, un ucenic indirect al Sfinţilor Chiril și Metodie. Ea a luat naștere în Bulgaria, unde a fost continuată lucrarea marilor misionari de către ucenicii lor: Gorazd, Clement, Naum etc. Acest alfabet, care a luat locul celui glagolitic, s-a numit chirilic în amintirea și drept omagiu pentru Sfântul Chiril, cel care a pus bazele culturii și scrierii slave. (informaţii preluate din Ziarul Lumina)


CURIERUL ORTODOX

8 internaţional

Nr. 05(238) 18 mai 2011

După moartea lui bin Laden Conferinţă preoţească la Budapesta La Așezământul Românesc de la Budapesta, care cuprinde Parohia Românească, Așezământul creștinii sunt mai în pericol Monahal „Sfântul Ioan Botezătorul” și Centrul Pastoral-Misionar și Cultural „Sfântul Vasile cel

03.05.2011 - În contextul recentei ucideri a liderului terorist bin Laden, Arhiepiscopul emerit Lawrence Saldanha de Lahore, Pakistan, a spus pentru UCANews că în timp ce pe termen scurt creștinii sunt o “ţintă ușoară” pentru militanţii musulmani, pe termen lung efectele s-ar putea vedea în reducerea extremismului în ţară. “Cel puţin așa sperăm, că situaţia va deveni treptat mai bună”, a declarat el. Prelatul l-a descris pe bin Laden ca fiind “un exemplu de extremism și o ameninţare pentru pacea lumii. Moartea sa va descentraliza și

demistifica extremismul.” Massimo Introvigne, care activează în Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa ca “reprezentant în combaterea rasismului, xenofobiei și discriminării, cu o atenţie specială faţă de discriminarea creștinilor și membrilor altor religii”, afirmă că represaliile sunt deja planificate. “Există situri ale jihadului ce cheamă deja la atacuri împotriva bisericilor și la uciderea creștinilor”, a declarat el pentru Zenit. Există “grava și clara obligaţie pentru guvernele din Pakistan și din celelalte ţări unde minorităţile creștine sunt ameninţate de fundamentaliști ultra-islamici, să apere creștinii împotriva represaliilor ce au fost anunţate imediat”. Autor al unei biografii a lui bin Laden, Introvigne afirmă că liderul al-Qaida este un simbol pentru mișcarea fundamentalistă, dar uciderea lui nu înseamnă terminarea organizaţiei sale teroriste, care acţionează mai mult ca o reţea de diverse organizaţii. A vorbit și despre riscul unei “fragmentări pe termen scurt în procesul decizional”, ceea ce ar putea duce la o “înmulţire a atacurilor”.

Mare”, s-a desfășurat sâmbătă, 7 mai 2011, prima conferinţă preoţească din acest an, dedicată celor două teme stabilite prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru Anul Jubiliar 2011, a Sfântului Botez și a Sfintei Cununii. După cum ne informează Biroul de Presă a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, sub protia Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească, la care au slujit preoţii Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, după care a urmat conferinţa preoţească, la care au fost prezenţi și alţi credincioși români din Budapesta. În cadrul conferinţei au prezentat referate Părintele Protosinghel David Pop, Superiorul Așezământului Monahal și al Centrului Pastoral-Misionar și Cultural din Budapesta, despre Taina Sfântului Botez și Părintele Petru Pușcaș, de la Parohia Giula Mică, despre Taina Sfintei Cununii, după care au urmat discuţii pe marginea celor două teme prezentate, la care și-au adus contribuţia atât clerici, cât și credincioși, prin mărturiile personale evocate și prin precizările făcute. Evenimentul de la Budapesta, prin slujirea comună și conferinţa preoţească care au avut loc, a fost o adevărată sărbătoare a sufletului românesc, contribuind la întărirea duhovnicească a tuturor celor prezenţi și s-a încheiat printr-o agapă oferită de Parohia Românească din Capitala Ungară. sursa: patriarhia.ro

Preoţi anglicani hirotoniţi ca diaconi catolici 11.05.2011, Aylesford - Doisprezece foști preoţi anglicani au fost hirotoniţi diaconi catolici la sfârșitul săptămânii trecute, în timp ce un grup de aproximativ 50 de clerici își continuă drumul lor spre slujirea preoţească în Biserica Catolică. Amintim faptul că Constituţia Apostolică “Anglicanorum Coetibus”, dată de Papa Benedict al XVI-lea în noiembrie 2009, a deschis calea pentru grupurile de anglicani care doresc să intre ca atare în Biserica Catolică, permiţând înfiinţarea de ordinariate personale, ce vor putea să păstreze în cadrul comuniunii catolice anumite elemente ale tradiţiilor lor liturgice și spirituale. Urmând programul în timp schiţat la scurt timp după înfiinţarea Ordinariatului personal Preasfânta Fecioară de Walsingham, la data de 15 ianuarie 2011, hirotoniri de diaconi vor avea loc de-a lungul întregii perioade pascale. Bărbaţii vor fi hirotoniţi preoţi în Biserica Catolică în jurul Rusaliilor. Procesul rapid de hirotonire permite clerului să continue slujirea acelor foști anglicani din comunităţile lor care au ales să intre în comuniune deplină cu Biserica Catolică. Formarea acestor diaconi și viitori preoţi va continua după hirotonirea lor.

A TRECUT LA CELE VEȘNICE PR. VITALIE MACOVEI Cu profundă tristeţe am aflat de trecerea subită la cele veșnice, la doar 32 de ani, a Iereului Vitalie Macovei, paroh al bisericii “Sf. Irh. Nicolae” din s. Napadova, r. Florești. Absolvent al Academiei Teologice din Chișinău, hirotonit ca preot în anul 2000 pe seama parohiei din s. Onești, r. Edineţ, Părintele Vitalie sa recomandat de la început ca un cleric activ și corect, câștigând repede dragostea credincioșilor și aprecierea confraţilor slujitor. Odată transferat la biserica din Napadova, ca un vrednic păstor, părintele a luat sub tutela sa școalainternat din localitate, ajutând copiii de acolo în măsura posibilităţilor atât din punct de vedere material, cât mai ales spiritual. Sfinţia Sa a devenit cu atât mai apreciat printre enoriaţi cu cât a reușit să insufle elevilor dragostea pentru cele sfinte profesând religia în școala medie din sat, unde iarăși a fost apreciat pentru calităţile sale pedagogice. Părintele Vitalie a plecat dintre noi în floarea vârstei, lăsând în urma sa un gol imens, însă Învierea lui Hristos nu ne permite să cădem pradă deznădejdii, ci ne îndeamnă și mai vârtos să ne rugăm pentru odihna sufletului vrednicului slujitor al Altarului și pentru iertarea păcatelor sale. Dumnezeu să-l odihnească cu cei drepși. Direcţia Mitropolitană, Protopopiatul de Florești

susra: catholica.ro

82% dintre ruși cred în Dumnezeu Marea majoritate a rușilor (82%) cred în Dumnezeu. Sondajul a fost realizat de “Public Opinion Foundation” și de «Среда”. 5% din respondenţi au fost indeciși sau au ales varianta «altele» și numai 13% au spus că ei nu cred în Dumnezeu. La sondajul, care a avut loc în primăvara acestui an, au participat 1500 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani, locuitori din 44 regiuni ale ţării. cu o marjă de eroare de - 3,6%. După cum sa dovedit, printre atei - sunt de două ori mai mulţi bărbaţi (68%) decât femei (32%). Deseori s-au identificat drept ateiști muncitorii cât și cele mai săraci respondenţi care au bifat opţiunea - nu avem destui bani măcar pentru produse alimentare. Relativ mai frecvenţi decât în alte regiuni federale, ateii trăiesc în Orientul Îndepărtat. 27% dintre respondenţi se consideră credincioși, dar nu au legătură cu credinţa lor și nici cu o altă religie. Respondenţi care să practice budismul, iudaismul, catolicismul sau protestantismul, s-au dovedit extrem de puţini. Musulmani s-au declarat 4%, jumătate din ei - sunniţi, alte 2%, sunt practicanţi ai celorlalte ramuri ale Islamului. Printre respondenţii musulmani s-a întâlnit mult mai des respondenţi care au trei sau mai mulţi copii. Creștini ortodocși se consideră a fi 50% din respondenţi, marea majoritate a acestora fac parte din Biserica Ortodoxă Rusă. Rândul femeilor ortodoxe este mai numeros decât al bărbaţilor (62% femei, 38% bărbaţi). Familiile de creștini ortodocși au adesea doi copii, mai rar - nu au copii în genere. În Rusia, cetăţenii religioși s-au dovedit a fi mult mai mulţi decât în multe ţări europene. După cum a informat recent, Interfax-Religion, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare internaţională «Ipsos», în Suedia trăiesc 37% din cei necredincioși, Belgia - 36%, Marea Britanie - 34%, Germania - 31%. Toate ţările luate în ansamblu au dovedit faptul că în Dumnezeu cred mai bine de jumătate din locuitorii Planetei. sursa: ordodoxia.md

Stimaţi cititori! Nu uitaţi să vă abonaţi la “Curierul Ortodox” pe anul 2011 MATERIALELE PUBLICATE REFLECTĂ DOAR OPINIA AUTORILOR ȘI GRADUL LOR DE DOCUMENTARE

curierul ortodox Publicaţie în limba română Indice de abonare: 22034

Adresa redacţiei

Stimaţi cititori, dacă aţi citit ziarul și nu doriţi să-l păstraţi, transmiteţi-l la alţi cititori, dar vă rugăm să nu-l folosiţi pentru necesităţi auxiliare “Curierul Ortodox”. Bd. Traian, 3/1 MD-2060 Moldova (Rep) Tel. 77-25-33; 77-24-44 http://www.curierulortodox.info fustei_nicolae@yahoo.com

REDACŢIA Dr. Nicolae FUȘTEI - redactor șef, Prot. Vasile CIOBANU - secretar responsabil, Preot Dumitru TOLICO - redactor tehnic

Tipografia “Prag” str. Spicului 94, Chișinău Tirajul: 1000 Comanda: 892

Nr. 5/2011 al publicaţiei “Curierul Ortodox”  

Nr. 5/2011 al publicaţiei “Curierul Ortodox”

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you