Issuu on Google+

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ PROMOVEAZĂ COMPETIŢIA BAZATĂ PE COMPETENŢĂ!


SITUAลขIA REALฤ‚ A EDUCAลขIEI


Subfinanţarea  Educația nu reprezintă o prioritate a guvernului


Subfinanţarea

 Subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ


Subfinanțarea  Blocarea premeditată a investițiilor și a programelor europene


Subfinanţarea  România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce priveşte finanţarea publică a sistemului de învăţământ


Restrângerea accesului la educaţie     

Închiderea a peste 1000 de şcoli; Peste 15.000 de cadre didactice disponibilizate; Zeci de mii de copii nu mai au acces la educaţie; Centralizarea a depășit perioada comunistă; Stoparea programului naţional de campusuri şcolare prin care se asigură egalitatea de șanse şi acces la educație.


Lipsa siguranţei în şcoli  

 

Deficitul de personal de pază, îngrijire şi întreţinere prin blocarea posturilor; Creşterea gradului de violenţă datorat lipsei consilierilor şcolari, nerealizării unor programe educative pentru părinţi; Lipsa de pregătire a cadrelor didactice în managementul conflictelor; Absența controlului social pentru rezolvarea cazurilor de violență în școli.


Politizarea învăţământului 

Înlocuirea profesioniştilor din inspectoratele școlare şi școli cu diletanţi ai puterii portocalii;

Alocarea discreţionară şi interesată a fondurilor pentru reabilitatea şcolilor;

Subordonarea politică a universităților prin încălcarea autonomiei universitare.


Haos ”planificat” în educaţie     

Ordine de ministru mai puternice decât o lege organică; Panică în rândul părinţilor referitoare la evaluarea copiilor (clasa a II a, clasa a IV a şi clasa a VI a); Comasarea şcolilor; Schimbarea programării probelor de la Bacalaureat cu câteva zile înaintea examenului; Supracentralizarea deciziilor, deși în lege și discurs se invocă descentralizarea.


Învăţământul superior  Anularea autonomiei universitare;  Posturile universitare blocate;  Blocarea cifrelor de şcolarizare;  Încălcarea de către MECTS a propriei legi.


Învăţământul superior  Pensionarea profesorilor în timpul anului universitar;  Blocarea accesului cadrelor didactice tinere în învățământul superior;  Umilirea conducătorilor de doctorat;  Clasificarea universităţilor după criterii care nu au fost publicate, contrar legii.


Marginalizarea studenților  Diminuarea burselor și a celorlalte facilități de motivare a studenților performanți;  Lipsa investițiilor în cămine și cantine studențești;  Eliminarea reprezentării studenților în consiliile facultăților și senatele universitare;  Lipsa finațării programelor și proiectelor studențești.


Umilirea cadrului didactic  Amputarea veniturilor cadrelor didactice (oct. – dec. 2009, 2010, 2011);  Salariile cadrelor didactice sunt cele mai mici din sistemul bugetar;  Eliminarea titularizării pune cadrul didactic la “dispoziția” directorului numit politic;  Anularea sporurilor obținute de cadrele didactice pe legislația PSD-PNL;  Abandonarea dialogului cu corpul profesoral.


Ruptura dintre piaţa educaţională şi piața muncii  Incapacitatea mediului educațional actual de a plasa absolvenții pe piața muncii în acord cu nevoile reale ale fiecărui sector economic;  Rata mică de absorbție a fondurilor europene pentru programele dedicate formării profesionale și mediului educațional;  Absența unui cadru instituţionalizat care să faciliteze învățarea pe tot parcursul vieții.


Starea actuală a educației Concluzii  Subfinanțare  Politizare  Închideri și comasări de școli  Abandon școlar și analfabetism  Neadaptare la piața muncii


Starea actuală a educației Concluzii  Instabilitate și haos  Nesiguranță  Indisciplină  Profesori umiliți  Marginalizarea studenților


VIZIUNEA PENTRU EDUCAลขIE


O şcoală inovativă O şcoală pentru cariera profesională și pentru viaţă


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  Guvernul Finlandei, în urma recesiunii din anii ’90, s-a hotărât

să dedice fonduri importante educaţiei, cercetării ştiinţifice şi tehnologiei. În mai puţin de zece ani, Finlanda a trecut pe primele locuri în lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

 România, ca ţară membră a Uniunii Europene, are obligaţia să-şi racordeze strategiile de ieşire din criză şi de dezvoltare a celor promovate de Comisia Europeană şi săşi asume un rol proactiv în promovarea obiectivelor UE, cât şi a celor proprii.

20


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie: I.

O creştere economică inteligentă prin: 1. Educaţie; 2. Promovarea cunoaşterii; 3. Inovare şi creativitate; 4. Digitalizarea întregii societăţi.

21


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie:

II. O creştere economică durabilă prin: 1. Competitivitate; 1. Utilizarea mai eficientă a resurselor.

22


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie:

III. O creştere economică favorabilă incluziunii prin: 1. O mai mare participare la piaţa forţei de muncă; 2.Dobândirea de noi competenţe; 3.Lupta împotriva sărăciei. 23


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  ”Strategia

Europa 2020” defineşte, în vederea monitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

 Abandonul şcolar să scadă sub 10%;  Cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii universitare;

 3% din PIB să fie investit în cercetare şi dezvoltare (1% din fonduri publice și 2% din fonduri private).

24


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  ”Strategia

Europa 2020” defineşte, în vederea monitorizării, indicatori de referinţă reprezentativi:

 Reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare

către provocările majore reducând durata dintre producerea invenţiei şi transformarea ei în produse (economisire anuală -289 milioane de euro);

 Creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superior prin asigurarea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice.

25


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

Educaţia este asumată de USL ca factor strategic al dezvoltării durabile  Obiectivele prioritare şi urgente sunt: 1. Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnităţii şi autonomiei profesionale; 2. Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanţate din fonduri structurale.

26


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

3.Formarea continuă a cadrelor didactice este centrată pe:

 Învăţământ digitalizat;  Curriculum adecvat formării inovative, creative, şi  

formării de competenţe; Pedagogie modernă, optimizarea relaţiei cu părinţii, elevii și cu autorităţile locale; Actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.

27


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii: ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAȚIE  Asigurarea condiţiilor pentru eliminarea abandonului şcolar;  Cuprinderea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu;  Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie;  Crearea sistemului public/privat pentru educaţia timpurie a copiilor de 0 – 3 ani;  Cel puţin 85% dintre tinerii între 18 - 22 de ani să fie absolvenţi de studii liceale;  Generalizarea obligativităţii ciclului de învăţământ liceal.

28


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii:

 Formarea profesională în meserii cerute de piaţa muncii;  Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de   

inovare; Promovarea, prin educaţie, a unui sistem de valori de referinţă în societate; Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine; Achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice.

29


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

5. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din “Strategia Europa 2020” prin:

 Creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei copilului;

 Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;  Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacităţii de adaptare la noi locuri de muncă.

30


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

6. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

 Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace    

informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi reţele de date; Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare; Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; Introducerea manualelor electronice; Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate.

31


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

7. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin:  Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;  Răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţilor acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării;  Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.

32


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

8. Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii sociale prin:

 Dezvoltarea de alternative educaţionale;  Formarea tinerilor prin activităţi sportive;  Refacerea taberelor pentru elevi și studenți;  Intituționalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de curriculum.

33


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

9. Susținerea programelor „Şansa a doua prin educaţie” în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii prin:

 Garantarea egalităţii de şanse și eliminarea oricăror forme de discriminare;

 Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile;

 Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala.

34


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei profesionale a cadrelor didactice prin:  Instituţionalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilităţii publice faţă de performanţele şcolii;

 Autonomia

profesională a cadrelor didactice transpunerea personalizată a programelor şcolare;

în

 Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale;

 Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu agenţii economici interesaţi;

35


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

10. Garantarea autonomiei școlilor și profesionale a cadrelor didactice prin:

a

autonomiei

 Participare şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi   

proiecte care aduc beneficii procesului didactic; Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unităţi şcolare din ţară şi din străinătate; Participare la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea performanţei în cariera didactică; Încurajarea iniţiativei private în învăţământul preuniversitar.

36


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

11.

Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici:

 Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţii şi autorităţile locale contributoare;

 Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul ”Şcoala de dupa şcoală”;

 Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul ”Şcoala de după şcoală”.

37


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

12.

Garantarea autonomiei universitare prevăzută şi în

Constituţia României prin: Libertatea comunităţii academice programele de studii;

de

a

gestiona

 Libertatea comunităţii academice de a–şi stabili şi alege democratic structurile de conducere;

 Autonomia universitară este asociată cu răspunderea publică pentru gestiunea programelor şi a patrimoniului;

 Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi garantarea autonomiei funcţionale.

38


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

13.

Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii

 Creşterea capacităţii de inovare a resurselor umane;  Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;  Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;  Alianţe strategice (capitalismul alianţei) între universităţi, companii private, agenţii de stat.

39


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

14. Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii 

   

Participarea universităţilor la elaborarea setului de politici, în realizarea unor reţele de colaborare pentru crearea de cunoştinţe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării; Baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştinţe şi de tehnologie; Dezvoltarea capacităţilor de cercetare în sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial; Structuri universitare care au competenţe în elaborarea strategiilor şi politicilor publice. 40


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

15. Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice;

• Transferul inovaţiei în produse şi pentru asigurarea unui învăţământ superior problematizat;

• Dezvoltarea creativităţii individuale a studenţilor.

41


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

16. Sprijinirea universităţilor în a-şi asuma viziunea creativă prin optimizarea şi susţinerea potenţialului său creator, într-o relaţie de stimulare şi susţinere reciprocă cu companii, agenţii, etc. 17. Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină parteneriatul dintre universităţi şi companii – economia „verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic. 18.Participarea întregii comunităţi academice la implementarea obiectivelor strategice pentru creşterea performanţelor învăţământului superior.

42


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

19.

Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” – profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au:

 Competenţe antreprenoriale;  Capacitatea de a identifica idei interesante;  Priceperea de a organiza echipe;  Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei. 43


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

20.

Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, guvernele şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii

 Cadru general normativ;  Autonomie în structurarea relaţiilor parteneriale;  Garantarea libertăţilor academice în exercitarea profesiunii;  Cadrul normativ astfel încât în formarea continuă să poată fi cuprinsă populaţia activă în proporţie de cel puţin 10%.

44


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ “3 % din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare” 1% din bugetul de stat şi 2% din fonduri private

 Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces prin care se produce cunoaştere, creaţie şi inovare.

 Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţi decidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării.

 Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă

priorităţi pentru toate ţările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură. 45


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ  Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

 Articularea unor programe majore de cercetare în   

concordanţă cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din “Strategia Europa 2020”; Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă; Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse; Susţinerea excelenţei ştiinţifice prin finanţarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economică. 46


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ  Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:  Susţinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;  Transferarea capacităţii de cercetare şi spre sectorul generării   

de cunoştinţe de interes comercial; Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic; Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolte economia “verde” prin unificarea trielicoidală a eforturilor universităţilor, guvernului şi companiilor; Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie. 47


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ  Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:  Utilizarea  

fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie; Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie; Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susţinerea unei dinamici a inovaţiei în toate sectoarele şi investiţiile cu apariţia şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate.

48


Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)  Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini.


OBIECTIVE GENERALE  Reintroducerea românesc

normalităţii

în

învăţământul

 Recredibilizarea sistemului de învăţământ  Creşterea performanţei şcolare şi universitare  Depolitizarea sistemului de învăţământ


OBIECTIVE GENERALE  Asigurarea stabilității și predictibilității sistemului de învățământ  Asigurarea siguranței în școli și universități  Asigurarea unui management al clasei pentru asigurarea unui climat educaţional normal  Asigurarea unor șanse egale în vederea accesului tututor copiilor la educație


OBIECTIVE GENERALE  Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecărei forme de învățământ astfel încât aceștia să poate fi preluați de piața muncii  Corelarea sistemului de învățământ cu piața muncii  Alocarea resurselor financiare, materiale și umane necesare


ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA  Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri școlare adaptate nevoilor educaționale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite școlare).  USL va finaliza programul de investiții infrastructura școlară pană în anul 2016 .

în


ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

 În fiecare comună va exista cel puțin o școală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne și microbuze școlare.  Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și creșe până în anul 2016 .


RELAȚIA CU PIAȚA MUNCII ASIGURAREA UNEI CARIERE  Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional și mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii.  Dezideratul USL ”O profesie pentru fiecare tânăr”.


STATUTUL SOCIAL AL PROFESORULUI  Până în anul 2014, salariul minim al unui profesor va fi salariul mediu pe economie.  Respectarea hotărârilor judecătoreşti drepturile salariale ale profesorilor.

privind


STIMULAREA INSTITUȚIONALĂ A VOLUNTARIATULUI  Definirea portofoliului educațional drept criteriu fundamental de promovare în carieră.  Stimularea initiaţivelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului.


DIASPORA  Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia, Spania, Franța, Portugalia şi Cipru, cu perspectivă în cât mai multe State Membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate.  Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate, în universitățile din România.


DIASPORA  Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine.  Adoptarea de soluţii programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinţii lucrează în străinătate.


viziunea educatie