Page 1


NICULAE L. STĂNESCU

ECOURI STRADALE (umor, satiră, atitudine)

3


4


Prefaţă Autorul volumului anterior, intitulat sugestiv „Andrisantul cunoscut“, cu evidente modalităţi moderniste, doreşte să ne ofere de această dată, o nouă carte poetică intitulată „Ecouri stradale“, în care umorul, satira şi atitudinea civică să devină un protest denunţător al tuturor actelor de imoralitate ce străbat permanent viaţa social-politică a ţării, aflată într-o prelungită şi insuportabilă stare de tranziţie. Protestul său, care îmbracă un susţinut ton pamfletar, îl identifică cu un fin observator al realităţii contemporane româneşti, ca un cântăreţ litic care se revoltă punând „verbul autoritar“ să acţioneze, să judece şi să ameninţe ca adevărate „ecouri stradale“, unde se aud tot mai des slogane de genul: „Jos ...“, „Noi de-aicea nu plecăm ...“, „Demisia“ etc. În numeroasele versuri ale acestui volum, „Neputinţa“, „Şansa ratată“, „Atmosfera viciată“, „Recidiva“, „Amăgire“ etc. sunt titluri în care autorul se regăseşte pe sine, ca un tribun pus în slujba liricului combativ, purtător al unei ironii amare, alteori al unui umor uşor sesizabil, fără a fi trivial sau violent, intenţia lui fiind conducătoare către ceea ce ar putea să vindece atitudinea, spiritul şi speranţa trăitorilor de pe acest pământ, unde astăzi triumfă corupţia, indecizia, neadevărul, lipsa de patriotism, nerespectarea legalităţii şi minimalizarea respectului faţă de semeni. Instituţiilor Statului măcinate de atâtea imoralităţi, autorul le desconspiră numele, pentru că, doritor fervent al restabilirii unui echilibru corect al raporturilor interumane, nu mai are încredere nici în guvernanţi, nici în justiţie şi nici în Preşedinte, în ciuda unor promisiuni demagogice în care, cetăţenii plictisiţi de atâtea scandaluri din viaţa politică şi economică, nu pot regăsi un orizont al bunăstării şi al reevaluării spiritualităţii acestui popor, adesea defavorizat de istorie. 5


Marele merit al autorului acestui volum de versuri, ce oscilează între academismul rimei şi protestul modernist, este acela că încearcă să statueze credinţa că adevărul poate să fie descoperit, indiferent de vicisitudinile vieţii, pentru că tocmai adevărul este sensul vieţii reale, iar noi, românii, suntem fiinţe reale, cu mintea şi sufletul încărcate de o enormă speranţă. Folosind o lirică satirică, chiar cu valoare peisagistică, deosebit de interesantă, uneori de o agresivitate inteligent justificată, autorul realizează o inedită substanţă poetică, cu rimă împerechiată sau încrucişată, în care „imperativul adevăr“ din viaţa românilor apare sub forma interogaţiei: „Cine se ascunde oare, Sub cea mască zâmbitoare?“ sau „Azi ceva făgăduieşte Şi mâine se răzgândeşte. Cine e? Cine ghiceşte?...“ Alteori, etica adevărului pur este încălcată neaşteptat de imoralitate, căci: „Unii, în viaţă pot răzbate Jucând doar cu cărţi trucate...“ Autorul acestor versuri se manifestă ca un justiţiar potrivnic „spiritului de jucător“, atribut al guvernanţilor, al conducătorilor de partide sau al Preşedintelui, cu care se înşeală credinţa românilor, ei nevăzând altceva decât un orizont mult prea îndepărtat al aspiraţiilor ce ar putea fi realizabile. Pentru a mai însenina sufletele celor care speră mereu la o veritabilă schimbare, autorul adaugă, cu o originalitate debordantă, la sfârşitul poeziilor sale, încă două versuri cu valoare moralizator-educativă, din care cititorul să culeagă un dram de înţelepciune, pentru a se menţine în propria verticalitate şi spiritualitate: „Când laptele îl smântâneşti, La unt să nu te mai gândeşti. 6


Un vot, contează'n Parlament, Chiar dacă-i dat de-un delicvent. Să nu zici niciodată hop, Până ce n-ai sărit de stop. Se fac minuni, e evident: La Maglavid şi'n Parlament. Tot omul, cere indutare Pentru durerea cea mai mare...“ Cu această înţelepciune admirabilă cu care autorul doreşte să ne vindece sufletele, parcă ne îndeamnă astfel: „Pătrunde cu lumina ta, cititorule, în sensurile uneori absconse ale versurilor mele şi poate te regăseşti pe tine însuţi căutător al adevărurilor şi beneficiar al speranţelor“.

Profesor Georgeta Fogel Schmidt

7


8


În memoria celor care au luptat pentru dreptul la muncă, pentru pace şi pentru adevăr.

9


10


DEDICAŢIE Versurile următoare, Scrise cu îngrijorare Şi chiar cu lacrime amare, Au fost inspirate, toate, Din cruda realitate A zilelor ce le trăim De ani buni, şi, deşi muncim Din greu, tot nu reuşim S-aducem bunăstare'n ţară Şi armonie socială. Vinovaţi de-această stare Sunt aleşii noştrii care, Mai toţi, sunt plini de păcate, Uită de moralitate Şi au un comportament Departe de-a fi decent. Eu, pentru aceşti confraţi Care se fac vinovaţi De asemenea purtare, Ce nu le face onoare, Am scris, pentru fiecare, Câteva versuri pe care, Nepărtinitor, le'nchin Tuturor. Pe post de spin. Că doar asta meritaţi Dragii noştrii îmbuibaţi... Dacă însă, vă schimbaţi, În loc să fiţi criticaţi, Vă voi cânta osanale. Dacă nu, dragi Mangafale, Veţi ajunge în anale, Via... ECOURI STRADALE. 11


TEATRALA

(celor lipsiţi de personalitate) La prezidenţialele Din anul douămiipatru S-au depăşit limitele Bunului simţ: s-a jucat teatru. Ca buni actori de comedie În piesa jucată-n acel an, Au fost aleşi, bine se ştie Domnii Băsescu şi Stolojan. Cum prim solist de comedie Nu poate fi orice răcan Postul s-a hotărât să fie Jucat de domnul Stolojan. Dar în rolul ce i s-a dat Răspunderea nu este mică Eroul nostru s-a speriat Şi a făcut pe el de frică. Ca să dreagă busuiocul Iese la rampă, ca dublură Domnul Băsescu, că ştie jocul Iar postul nu-i de umplutură. Astfel, şi fără sfială Artiştii continuă jocul: Tu zici că eşti ros de boală Eu mă sacrific şi-ţi iau locul. Şi ca să nu pară farsă Acest joc de vodevil Domnul Băsescu mai varsă O lacrimă de crocodil. Făcând acte de caritate Eşti iertat de păcate. 12


PLUGUŞOR PREZIDENŢIAL

(Domnului Traian Băsescu, preşedintele ţării) Aho, aho, ai mei fârtaţi, Fii ai munţilor Carpaţi, Urmaşi de Daci şi Romani, Trăitori de mii de ani Pe pământul ce-l călcaţi, În jurul meu v-adunaţi Şi cuvântul mi-ascultaţi: S-a trezit mai an, Băsescu Traian, Dintr-un bachic vis, Şi-a pornit decis Ca să lămurească Plebea românească Trăitoare'n ţară Şi străini de-afară, Că-i singurul om Demn să fie domn Peste naţiune Căreia îi spune Că dacă-l votează El le garantează C'aduce'n curând, Raiul pe pământ. La aşa o veste Cu iz de poveste, Crezând fiecare Că ia lozul mare, Oamenii i-au venit La vot, şi cinstit, Şi-au dat votul lor Pentru viitor. 13


Dar când s-a gătat Treaba şi s-a dat Primul rezultat, El s-a contestat C-a fost fraudat. Iar Înalta Curte, Plină de virtute, A analizat Acest rezultat Şi l-a validat. Neprobat delictul, S-a închis conflictul. Ce-a urmat, se ştie: Plin de voioşie, Cel ce-a câştigat L-a admonestat Pe contracandidat: Eu te-am avertizat, Degeaba ai luptat. Tu m-ai criticat, Eu am câştigat. Tu m-ai ponegrit, Eu te-am ciuruit... Cu aşa cuvinte, Domnul Preşedinte A demonstrat iar Că-i tot marinar Rămas repetent La comportament. Dar noi îl iertăm, Şi cu toţi sperăm Să apară'n lume Cu purtări mai bune.

14


Dar, dacă cumva, Nu se va schimba, Noi ne supărăm Şi îl renegăm... Vă dorim la anu' Bunuri cu toptanu', Sănătate, bani, Şi-un sincer LA MULŢI ANI. Cu un limbaj frivol, necontrolat, Pătezi blazonul unui şef de Stat.

15


DATORIE ACHITATĂ

(referitor la sponsorizarea campaniei electorale a domnului Traian Băsescu) Domnul Prigoană senior Şi „Prigonitul“ junior Fac show pe la televizor Spre hazul celor din popor. Pentru că domnul senior, Regele gunoierilor, Care şi-a strâns averea sa (În mod cinstit, nu este-aşa?) De prin gunoi şi din hasna, Vrea pentru al său descendent Un loc călduţ în Parlament. Fiindcă, zice seniorul, Spre a linişti poporul, Domnia sa a cheltuit Foarte mulţi bani şi s-a spetit Muncind cât a sponsorizat Campania şefului de stat Dusă pentru un nou mandat Ca preşedinte-al ţării noastre. Aşa fiind, gurile proaste Care nu ştiu că ajutând Pe cineva, chiar om de rând, Ai dreptul de necontestat Să primeşti înapoi ce-ai dat? Judecând sub acest aspect, Eu recunosc, plin de respect, C-are dreptate seniorul, Dar întreb: oare „Profitorul“ N-a ştiut că datoria Neplătită e ca râia, Şi că dacă nu plăteşte, 16


Creditoru-l pedepseşte? A ştiut, fără'ndoială, Şi, fără nicio sfială I-a promis, spre-al ajuta, Ca micul său beizadea S-ajungă parlamentar. Târgul deci, e foarte clar. Dar, problema ce se pune, Este alta: acest june Încă are caş la gură Şi nu este în măsură Cu aripile lui să zboare (Că nici pene nu prea are) Spre o luptă aşa mare Cum e cea din Parlament. Cazul deci, e evident: S-a ştiut de la'nceput Ce se dă, ce s-a cerut... De-asta, la televizor, Prin presă şi prin popor Se discută ne'ncetat Despre ce s-a întâmplat În cazul Honorius, Ajuns Dezonorius. Dar dacă o fi şi-o fi Şi „pasenţa“ n-o ieşi, Domnul Prigoană va'ncerca Să-şi proţăpească în şa Soaţa, doamna „Prigonita“. În acest caz, reuşita, Va fi sigură. De nu, Va'ncepe balamucu': Domnul Prigoană, justificat, Va cere'napoi tot ce-a dat. Când daţi bani pe marfă proastă, O faceţi pe pielea voastră. 17


NEPUTINŢA

(Echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, pentru meciurile cu Haiduc Split) În Groapă, câinii au „muşcat“ De trei ori. Ce încântare. De la Split însă au plecat Cu coada'ntre picioare. Cine latră, dar nu muşcă, Mai bine n-ar ieşi din cuşcă!

18


ŞANSA RATATĂ

(Celor care, din comoditate, nu-şi valorifică aptitudinile) Este evident Că n'are anduranţă: S-a născut talent, Dar moare speranţă. Talentul cât ar fi de mare, Doar munca-l pune în valoare!

19


COMPARAŢIE

(Domnului Traian Băsescu, pentru prestaţia lui în a asigura păstrarea locurilor de muncă) Ieri, pe timpul lui Ceauşescu, La muncă „te băga“ forţat. Azi, în era Boc-Băsescu, „Te bagă“ în şomaj forţat. Rezultă deci că fiecare Din ei s-a străduit de zor, Având ca primă preocupare, „Grija“ pentru'ntregul popor. Cu măsuri antipopulare, Tot creditul ce-l ai, dispare.

20


ÎNFUMURARE

(Domnului Traian Băsescu, pentru prestaţia sa ca preşedinte al ţării) Caligula-Imperator, Vrând să arate tuturor Că e egalul Zeilor Şi deci, că e nemuritor, Şi-a făcut calul Senator. Domnul Băsescu, impostor Preşedinte-al românilor, Ştiind că-i doar un muritor Şi că nu poate concura Cu vestitul Caligula La funcţia de scamator Şi-a zis, în sine, răbdător: „Nu sunt deoc invidios Că n-am şi eu un cal faimos, La fel de aprig şi focos Ca renumitul cal Troian. Mă mulţumesc doar cu ce am. Şi nu vreau să fiu nici Zeu Pentru că sunt un ateu Care nu cred ce se spune Despre zmei şi zâne bune. Eu vreau să fiu, pentru popor, Un preşedinte jucător Care cântă doar la ce-i place Şi lumea, musai să joace. Iar dacă'n joc e mare miza, Eu mă conduc după deviza: În ţara asta de plebei, Eu fac doar ce „vrea“ muşchii mei...

21


Mă gândesc totuşi, cu alean, Că n'ar fi deloc rău să am Şi eu un căluţ pe care Să mă fandosesc călare Ziua în amiaza mare Prin gloata de calicime Pentru-o baie de mulţime. Dar nu am cal, şi n-am ce face... Să ne rugăm doar pentru pace. Aveţi încredere în mine. Eu vă doresc să trăiţi bine.“ Cu ifose de complezenţă, Dovedeşti doar incompetenţă.

22


ONORABILITATE (Celor care nu-şi respectă promisiunile făcute)

De când este lumea lume, Avem şi război, şi pace, Pentru că una se spune, Însă altceva se face. Această duplicitate, Pentru mulţi de ne'nţeles, Se întâmplă, din păcate Azi, din ce în ce mai des. Dar una-i când X, pe tine Te-a minţit. „Îl bagi“, îl critici. Alta-i când minciuna vine De la oamenii politici. Pentru că, ea generează Disconfort, nemulţumire, Care-adesea se soldează Cu acte de răzvrătire. Concret? La „electorale“ Ei promit în veselie Fel de fel de lucruri care, Rămân numai pe hârtie. Deci, rămân neonorate Promisiunile făcute, Care sunt nenumărate Şi de tot natul ştiute. Astfel, şi dacă ne gândim Doar la pensii şi salarii, Avem motiv să ne'ngrozim, Pentru că ele sunt avarii. Şi o avarie, chiar mică, Este ceva dăunător Unui ansamblu, că ea strică 23


Bunul mers al unui motor. Şi când acest defect motor, Suntem noi înşine, românii, Necazul e al tuturor... Ruşinea, s-o poarte „stăpânii“. Când nu-ţi respecţi cuvântul, chiar de eşti om de rang, El se'ntoarce'mpotriva-ţi, precum un bumerang.

24


FILOLOGICĂ

(Domnului Traian Băsescu, pentru talentul său de filolog) Dorind să pară erudit, Domnul Băsescu s-a gândit Că n-ar fi rău să'nlocuiască Dulcea limbă românească Cu vorbirea englezească. Şi fiindcă prin vocabular A rămas tot un marinar (Proba? Cuvântul „găozar“ Adresat unui gazetar) S-a oprit, pentru'ncercare La Sulina, port la mare. Dar cum, în loc de româneşte Să i se spună englezeşte? N-a fost prea greu de aflat taina: De azi, se va numi SULAINA. Morala: când te străduieşti, Întotdeauna reuşeşti. Poţi s-ajungi chiar şi campion. Urmează FURCULIŢION. Să nu te dai mai mare decât eşti. Lumea te miroase după cum vorbeşti.

25


ATMOSFERA VICIATĂ

(Celor care, pentru bani sau poziţie socială se dedau la practici dezonorante) Privind la ce se'ntâmplă'n ţară, Constat cu mare-amărăciune Că bunul simţ de-odinioară Este azi doar deşertăciune. Mai ieri, moravurile rele Erau bine ţinute'n frâu. Azi, avem parte doar de ele, Trăim într-un etern desfrâu. Şi nu-i mirare că-i aşa, Pentru că se încurajează Comportamentul de mahala. Şi nimeni nu se sesizează. În acest joc curat-murdar Extins pe plan naţional, Presa, televiziunea chiar, Joacă un rol esenţial. Căci, pentru treizeci de arginţi, Multe reviste şi ziare Publică doar pagini „fierbinţi“ Despre sex şi femei goale. O aşa gazetărie Cu iz de pornografie Este numai o otravă Dată la copii. Pe tavă. Şi TV-ul are „pete“, Zilnic calitatea-i scade Punând pe ecran scenete De gen Sociu şi Palade. În plus, deseori apare Pe ecran câte-o „ciudată“ Care alt talent nu are 26


Decât că e tare'n tată Şi, vrând a fi „mare“ în viaţă, Ea se lansează pe piaţă Cu-o idee nebunească Menită doar să sucească Mintea unor gură-cască. O aşa persoană este EBA, zâna din poveste Care cu sârg s-a luptat Până ce a promovat Pe pieţele indigene Plante halucinogene. Astfel, ideea lansată, A fost iute'mbrăţişată De copiii de bani gata, Crescuţi pe banii lui tata. Ce-a urmat apoi, se ştie: În întreaga Românie S-a născut uşor-uşor Un comerţ înfloritor De droguri uşoare zise Producătoare de vise. După-această reuşită, Autoarea mult iubită A fost bine răsplătită: O funcţie de demnitar Ca europarlamentar. Sigur, funcţia e mare, Dar ridică o'ntrebare: A fost meritată oare? Unii spun că e prea mare O asemenea onoare. Eu însă am părerea mea: AŞA SE SCRIE ISTORIA. Faţă de cele de mai sus, 27


Un cuvânt doar mai am de spus; Încetaţi jocul, e de-ajuns, În ţară v-aţi făcut de râs. Vreţi să vă râdă-n nas şi vestul? Atunci, legalizaţi incestul! Când grădinarul nu-şi îngrijeşte Solul, planta nu mai înfloreşte.

28


SUFICIENŢA

(Doamnei Elena Udrea, ministrul turismului) Văpaia Blondă-i pe cai mari Printre distinşii demnitari, Şi-i onorată cu un mare Respect de „bossul“ pentru care La rândul ei are respect... Dar nu, nu e nimic suspect Că e ministru la turism. Nu este nici măcar snobism Pentru că, se ştie, are Studii universitare. Nu de specialitate, Ci de „omul bun la toate“, Fapt pe care l-a arătat Pe ori şi unde a umblat: Călăreşte ca un cow-boy Cum rar se vede pe la noi, Pe la oşeni se'mbracă şic Cu fuste roşii, cu ilic Şi bea palincă din ibric, La sinistraţi dă ori şi cui Zeci de sandale cu toc cui, C-o frunză „eco“ ne-a făcut Reclamă cum n-am mai avut... Concret, pe unde se duce, Doar pui de pupăz-aduce. Are deci multe motive Să se'nscrie la „mari dive“. Aşa fiind, nu'ncape vorbă Să-i sufle cineva'n ciorbă. Iar dacă cineva'ndrăzneşte, E clar ca vaca: o păţeşte... 29


Sunt deci puţin îngrijorat, Şi'ndrăznesc să vă dau un sfat: Dacă primeşti un mic reproş De la soaţa unui cocoş, Ignoră-l şi stai liniştit. Nu-i decât un cotcodăcit. Omul infatuat, se crede as. Nici cu prăjina nu-i ajungi la nas!

30


REMANIERE

(Miniştrilor din cabinetul Boc 5) După luni de târguială, Intervenţii, ciondăneală Care mi-au răscolit fierea, S-a făcut remanierea. Astfel, Boc, bată-l norocul, Vrând să dreagă busuiocul, Speră să pună pe roate Economia din toate Sectoarele de-activitate. Bine gândit, dar se poate Când, zice-se, noii veniţi Nu sunt deloc mai răsăriţi Ca cei care-au fost maziliţi? În plus, nu-i nicio schimbare În programul de guvernare. Şi-atunci, cu ce şi cu cine Să facă treaba mai bine? De ce deci, s-a făcut oare Această împrospătare? Răspunsu-i simplu: şmecheria Le prelungeşte agonia. Noul guvern, cârpit în pripă, Se poate destrăma'ntr-o clipă. Să nu speri că-ţi atingi scopul Schimbând doar ciungul cu şchiopul.

31


DEZINTERES

(Membrilor unor asociaţii de proprietari care nu reacţionează atunci când li se măresc, nejustificat, cotele de întreţinere) În asociaţia noastră, Şi cred că nu numai a noastră, Cheltuielile de'ntreţinere Şi reparaţii capitale, Se fac fără reţinere. Deci, sunt mai mari. Sunt anormale. Aşa fiind, o întrebare Se naşte pentru fiecare: De ce aşa o întâmplare? Răspund tot eu la întrebare: Vinovaţi pentru această stare Sunt Comitetul Executiv, Care se poartă abuziv, Şi apoi, chiar cei ce plătesc Dar care nici nu se gândesc Că, deseori, lista de plată Nu e deloc justificată. Şi nimeni nu zice nimic, Deşi nu-i chiar un mizilic. La Adunarea Generală Când vin, parcă-s copii de şcoală: Toţi sunt tăcuţi, îngânduraţi De zici că sunt hipnotizaţi. Nu zic nimic, nu comentează, Dar dacă altul protestează Se mai trezesc şi îl bruiază, Aşa că, la orice şedinţă Votează cu umilinţă Tot ceea ce se propune, De parc-ar fi la rugăciune. 32


Sunt trei motive pentru care Plătim mereu preţul mai mare. Vreţi primul motiv să-l aflaţi? AVEM PREA MULŢI SALARIAŢI. Aveam doar doi cu ani în urmă, Iar azi avem şapte. O turmă. Mai înregistrăm pierderi, grase, De la CONTRACTE ONEROASE. Dar, ce ne-apasă mai mult viaţa, E că NU SE CUNOAŞTE PIAŢA. Se cumpără la întâmplare Unde e preţul cel mai mare. Şi-ar mai fi o economie: Dacă ÎN PROPRIE REGIE S-ar face ce se poate face Cu propriile mijloace. Mai puneţi la aceste toate COMISIOANE NEMERITATE Şi cred că îmi veţi da dreptate: NU SE FACE ECONOMIE, CĂ NU SE VREA, NICI NU SE ŞTIE. Concluzia? Lista de plată Rămâne nemodificată. Dar, oameni buni, de ce-acceptaţi? Oare sunteţi aşa bogaţi Şi vreţi de bani ca să scăpaţi Dar nu ştiţi cum să procedaţi? De-i aşa, nu vă'ngrijoraţi: Vă sfătuiesc ca de-azi'nainte Cu'ncredere să v'adresaţi Numai Domnului Preşedinte. Apoi, puteţi dormi în pace, Ştie el banii cum să-i toace. Banii-s uşor de cheltuit. Ei sunt mai greu de chibzuit. 33


RECIDIVA

(Domnului Stolojan, nominalizat Premier în guvernul din 2008) Domnul Stolo PDL-istul, Până mai ieri PNL-istul Şi-alaltă ieri PSD-istul, E foarte bine-apreciat De cel mai mare om din Stat Care, ştiindu-l mână de fier, L-a desemnat ca Premier În guvernul care urma Să-l formeze domnia sa. Domnul Stolo, prea onorat De-aşa numire, a acceptat Postul, dar, după trei zile, Nu ştiu ce l-a scos din fire Şi nici de ce s-a speriat Aşa de rău, că a clacat. Şi, ca să scape de belea, Omul şi-a dat demisia... Această punere în scenă Jucată fără nicio jenă, Este asemănătoare Cu altă scenetă'n care În rolurile principale Au jucat tot cei doi actori. De câte ori? De câte ori? Când forţe n-ai să-ţi duci povara, Doar renunţând eviţi ocara.

34


INCONŞTIENŢĂ

(Domnului Traian Băsescu, singurul izbăvitor al neamului) Domnul Băsescu „şi ai lui“, Susţin într-una că vorbesc În numele poporului Pe care, zic ei, îl slujesc. În acest scop, ei folosesc Doar cuvinte de mahala Care mă fac ca să roşesc Şi'ntreb: de ce vorbesc aşa? Răspund tot eu la întrebare Deşi nu-mi e deloc pe plac Şi-o spun cu mare'ngrijorare: Ei atât ştiu şi-atâta fac. După părerea lor, în ţară, Toţi cei care nu sunt ca ei, Sunt demni de ştreang şi de ocară. Doar ei sunt nişte mieluşei. Aşa fiind, aruncă'n vânt Numai injurii şi măscări Proprii doar omului de rând. Aşa o fi şi'n alte ţări? Un Şef de Stat, voie nu are Chiar dac-a fost un marinar, Să spună unui oarecare: Tu, ăla, eşti un găozar.

35


Acest jargon de miştocar Respins de lumea mai selectă, E tipic unui cioflingar Ce nici pe el nu se respectă. Cu-aşa rabat la calitate, Înseamnă că domn'Preşedinte Cerşeşte popularitate. Cam ieftin. Dar să ia aminte. Pentru că s-au mai întâmplat Cazuri asemănătoare, Şi cei ca el au încasat Şuturi în fund. Şi pe spinare. Este motivul pentru care Eu îi spun ca nu se cuvine, Chiar dacă miza este mare, Să îşi dea cinstea pe ruşine. Dar ştiu că el nu mă ascultă, Face doar ce „vrea“ muşchii lui Şi n-am chef nici de vreo insultă Ducă-se'n plata Domnului. Cine se crede un nou Mesia, Are o problemă: nebunia.

36


DIVORŢ POLITIC

(Domnilor Traian Băsescu şi Tăriceanu, care nu se poartă la înălţimea funcţiilor pe care le ocupă) Mai ieri, în sunet de fanfară Zeii noi, coborâţi din Olimp Au venit şi la noi în ţară Spre a ne păstori mai mult timp. Şi-au început cu veselie, Cu-mbrăţişări, cu sărutări, Şi cu promisiuni o mie Pentru toţi robii-acestei ţări. Dar nu a fost aşa să fie: Un bileţel a transformat Atmosfera într-o stihie Care-a dat totul peste cap. Astfel, cum şi printre zei Ierarhia-i cu tipic Zeul cel Mare, cu temei L-a pus la colţ pe Zeul Mic. Dar Zeul Mic a izbucnit: Aşa ceva nu se cuvine! Ce, Zeul Mare n-a greşit? Atunci de ce se ia de mine? Şi uite-aşa, de ceva timp Se beştelesc, se porcăiesc. Aşa o fi şi în Olimp Ori este tipic românesc? Oricum ar fi nu este bine Procedând cum au procedat S-au făcut numai de ruşine Şi asta e de condamnat. Concluzia este doar una:

37


În ce s-a zis şi ce s-a spus S-a folosit numai minciuna Şi totu-i doar UN MARE FÂS! Când Zeii au ceva de împărţit Tot muritorii au de suferit.

38


POLEMICA

(Dialog italiano-român, pe tema emigranţilor)

Italienii: Tâlhari şi hoţi avem şi noi, Nu mai vrem alţii de la voi. Este cazul să mai stopaţi Acest exod. Nu abuzaţi. Altfel, să ştiţi, ne supăraţi Şi schimbăm placa. Bunăoară, Vă expulzăm pe toţi din ţară. Românii: Nu-i cazul să vă supăraţi Şi nu ne mai ameninţaţi Că sunteţi şi voi vinovaţi Pentru că, oare, aţi uitat? Pe timpuri, voi aţi adunat Din lume tot ce-a fost famat Şi cu ei aţi colonizat O ţară. DACIA pe nume. De asta ce se poate spune? Credeţi că dacii s-au bucurat De-acest „cadou“? Dar au răbdat Şi pe parcurs au încercat Să-i facă pe-aceşti noi veniţi Oameni mai harnici şi cinstiţi. Dar nu au reuşit mereu Şi, să ne ierte Dumnezeu, Din ei şi din ai lor urmaşi, S-au născut şi ceva pungaşi Care hălăduiesc prin lume Şi nu fac numai lucruri bune. 39


Aşa fiind, ce-i de făcut? Să luăm o sabie şi-un scut Şi să ne batem ca'n trecut? Pentru noi ar fi jignitor, Am fost şi suntem un popor Mereu de pace iubitor Şi, fiindcă avem şi umor, Vă spunem, nezeflemitor, Că, deşi nu e creştineşte, În viaţă totul se plăteşte: Pentru ce-aţi făcut în trecut, Astăzi plătiţi un mic tribut, Şi-acum când suntem în UE, Vrem să vedeţi şi voi cum e Când la dezmoşteniţii voştri Se mai adaugă şi-ai noştri. Atunci când semeni mătrăgună, Să nu te-aştepţi la poamă bună.

40


POLICALIFICARE (Unor politicieni români)

Dragi cititori, eu vă invit La un mic joc, cam insolit Şi vă propun să încercăm Împreună, şi să aflăm, Cine este omul care, Sub o mască oarecare Mai tristă sau zâmbitoare (Depinde de'mprejurare) Pozează în cel mai mare Înţelept, conducător, Şi a-toate ştiutor. În sprijin, vă dau ca date Câteva coordonate: Studii: din abecedar. Meserie: marinar, Conţopist sau ciocănar, Negustor sau cofetar. Comportament: duplicitar. Vocabular: de birjar. Funcţie: de demnitar. Avere: miliardar. Politic: mare sforar (În problemele interne) Sau un mic copil sugar (În problemele externe). La noutăţi: refractar. Timpul liber: Golden Bar. Caritate: de avar. Conştiinţă: de barbar. Discurs: ultrapopular Şi profund veleitar. Patriotism: de mercenar... 41


Faţă de cele de mai sus, (Deşi-ar mai fi multe de spus) Vă rog să vă gândiţi bine Şi să îmi răspundeţi: Cine Credeţi că se-ascunde oare Sub cea mască zâmbitoare? Unii, în viaţă pot răzbate Jucând numai cu cărţi trucate.

42


RUGĂ

(Celor care cer ajutor divin) Bardul Dan Bittman se roagă cântând: Să nu-mi iei niciodată dragostea. Pensionarul se roagă plângând: Să nu-mi iei niciodată pensia. Tot omul cere îndurare Pentru durerea cea mai mare.

43


DIETETICA

(Unuia care ţine regim alimentar) Eu sunt un vegetarian N-am mai mâncat carne de-un an. Sucurile de fructe-mi plac: Vin şi palincă. Plus coniac. Când obiceiu-i sănătos, Păstrează-l, este de folos!

44


CONCUBINAJ POLITIC (Noului născut PDL)

Mult trâmbiţatul nou partid Conceput de un fost primar, Nu este decât un hibrid, Adică, nici cal, nici măgar. De vreţi un cuplu ideal, Cuplaţi o vulpe cu-n şacal.

45


FOTBALISTICA

(Echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, pentru meciul cu Oţelul Galaţi) Până mai ieri, „Câinii“ strigau În gura mare şi cântau: Cine vine'n groapă, Fără cinci nu scapă. În retur însă, şi-au schimbat Repertoriul. Păcat! Cântă'n falset de-ţi dă fiori Şi-i roagă pe vizitatori: Am ajuns doar nişte căţei, Să nu ne daţi mai mult de trei. Să nu zici niciodată hop Până ce n-ai sărit de stop.

46


CONFRUNTARE

(Alianţei de guvernare din 2004) La început de mandat, Cei doi şefi de la Palate, Şi-au dat mâna, s-au pupat, Vrând astfel să ne arate Că sunt un tandem sudat, Trainic, de nezdruncinat. Cât priveşte Alianţa DA, şi-au exprimat speranţa Că vor guverna'mpreună Ca doi fraţi buni, mână'n mână. Dar, cum mulţi s-au aşteptat, Alianţa n-a durat Prea mult şi s-a destrămat, Cei din partidul democrat Plecând de la guvernare Cu coada între picioare Şi'njuriile de rigoare. În plus, ca s-aţâţe focul, Să fie mai aprig jocul, În horă coada şi-a băgat Şi cel mai mare om din Stat (Pe post de lider democrat) Care-acuză în gura mare Pe liberali de trădare Corupţie, incompetenţă Şi trafic de influienţă. Nici liberalii nu s-au lăsat Mai prejos, şi-au ripostat, Aducând, la rândul lor, Acuze democraţilor...

47


Un astfel de comportament Nedemn pentru un om decent, E descalificant, adică, Curat-murdar coane Fănică. Când uiţi de respectul de sine Te umpli numai de ruşine.

48


AMĂGIRE

(Despre disputa privind postul de Vice la Senat, în 2008) După cum se ştie bine, Când munceşte, orişicine Se-aşteaptă la o răsplată Dreaptă, binemeritată. O asemenea răsplată Era tare aşteptată Şi de domnul Mitrea care, Muncind cu înverşunare, A adus, prin munca lui, Voturi Pe Se De-ului. Dar, se întâmplă, din păcate, Şi câte o nedreptate. Astfel, când s-a repartizat Postul de Vice la Senat, Domnul Mitrea a fost uitat, Iar postul, nu ştiu pentru ce, S-a dat cuiva de la Pe Ce. Simţindu-se profund lezat, Domnul Mitrea s-a supărat Şi i-a spus celui vinovat: „Atunci când voi avea prilejul, Cu dinţii am să-ţi rup gâtlejul“. C-a vorbit serios sau nu, Eu nu-mi dau seama, însă tu, Alegător independent, Ce zici de-aşa comportament? Ameninţarea, şi'n glumă dată. Să n'o nesocoteşti vreodată.

49


COLABORARE

(Alianţei PDL-PSD la guvernarea din 2008) Prea onestul Pe De Le Şi coruptul Pe Se De, Luând o binecuvântare De la Tartorul cel Mare Şi rumegând ei treaba bine, Au conchis că nu-i ruşine Să pună de-o alianţă. Astfel, şi cu o speranţă Că numai aşa se poate Să pună ţara pe roate Şi s-o scoată din infern Au format un nou guvern. Uniţi deci la acest car Solid, însă bipolar, Mă întreb: ce s-o'ntâmpla Când, pornind ei pe tarla, Trag unul hăis şi altul cea? Când pentru ţară-i de folos, Un compromis nu-i ruşinos.

50


OBEDIENŢA

(Parlamentarilor care semnează acorduri dezavantajoase pentru ţară) Aleşii noştri'n Parlament Au aprobat un document Prin care, mulţi au observat, Ne-au cam scos ţara la mezat, Dând-o'n mâini la americani (Cei plini de ifose şi bani) Care, pentru-a trimite'n ţară O unitate militară (Zic ei, pentru-a ne apăra În cazu'n care cineva Are chef de-a ne ataca) Pretind să vină doar când vor, S-aducă'n ţară tot ce vor Şi să plece cu tot ce vor, Făr-a putea fi controlaţi Şi nici de nimeni deranjaţi Cu întrebări referitor La ce au în bagajul lor. Dar, vă'ntreb şi eu, Domnilor: Ce ascund în bagajul lor De fug ca dracul de tămâie De-acest control? Oare se ştie Că n-au şi ceva interzis Pe-acolo? Ce aveţi de zis?... Şi ar mai fi de semnalat Încă ceva: mai este-un act, Nu prea de multişor semnat Când, cu generozitate S-a acordat imunitate La toţi rezidenţii din „STATE“. 51


Că s-a greşit şi-atunci, şi-acum, Nu-i îndoială nici de cum Şi nu încape nici tagadă. Cazul Peter e o dovadă... Sunt deci total neliniştit Şi mă întreb nedumirit: De ce s-a procedat aşa, Când se putea şi altcumva? Ce ţări din jur au mai făcut Aşa ceva? Eu n-am văzut. Pot da un răspuns concludent Aleşii noştri'n Parlament? Eu nu prea cred, şi, din păcate, Avem doar un răspuns la toate: IRESPONSABILITATE. Când eşti ales să-ţi slujeşti Statul, Fii demn, şi nu-ţi mânji mandatul.

52


NEPĂSARE

(Domnului Traian Băsescu, care bagatelizează problema locurilor de muncă) În natură, cum se ştie, Totul este în mişcare. Natura deci, este vie: Se naşte, trăieşte, moare. Acest ciclu se repetă Zi de zi, la infinit Şi e singura „reţetă“ Cu nimic de'nlocuit. Dar şi omu-i tot natură, Aşa încât nu-i mirare Că şi el, biată făptură, Se naşte, trăieşte, moare, Adică totu-i la noroc: Naşterea este-o întâmplare Iar moartea vine la soroc. O soartă are fiecare. Cu viaţa însă-i altceva: Omul, de vrea să trăiască, E musai să facă ceva: El trebuie să muncească. Căci doar prin muncă îşi procură Hrana şi adăpost, veşminte. Iar cine nu munceşte, fură. Cine spune-altceva, minte. Munca deci, o putem spune, Formează singurul izvor A tot ce se produce'n lume. Este efortul tuturor. Iar izvorul se „formează“ Şi are-o rădăcin-adâncă, Numai când el îi înglobează Pe toţi cei care-s apţi de muncă 53


Şi-acest izvor poate fi mare Sau mic, vremelnic sau peren, El depinzând de fiecare Şef de Stat, Parlament, Guvern. Când aceşti factori se unesc Şi cântă în acelaşi cor, Veniturile ţării cresc Spre bucuria tuturor. Aşa ceva s-a întâmplat Mai ieri, când avea fiecare Un loc de munc-asigurat. Cum de era posibil oare? Cine răspunde la'ntrebare? Şi cine este vinovat Că s-au disponibilizat Sute de mii de muncitori Rămaşi de foame muritori? Şi cine, de mai multe ori Le-a spus să plece'n alte ţări Când se ştie foarte bine C-afară nu pleacă oricine Ci numai cei super dotaţi, Foarte bine calificaţi? Credeţi că oamenii-ar pleca Dacă li s-ar asigura Un loc de muncă potrivit? La asta, cine s-a gândit? Uşor de spus, „nu trăiţi bine Pentru că nu munciţi bine“! Problema pusă doar aşa, Este complet anapoda. Corect, treaba se pune aşa: Eu îţi dau unde să munceşti Dar, dacă nu te străduieşti Să îţi faci treaba foarte bine, 54


Atunci, mă dispensez de tine. De ce nu procedaţi aşa? Încercaţi numai. Veţi vedea Că nimeni nu zice nimic. Pân-atunci însă, CIOCUL MIC. Când laptele îl smântâneşti, La unt să nu te mai gândeşti.

55


PREOCUPARE

(Domnului A. Videanu, cel mai „verde“ dintre români) Dup-o gândire'ndelungată, Cu faţa foarte'mbujorată Şi cu fruntea'mbrobonată De sudoare, domnul primar, Cel hărăzit cu ceresc har, A conchis că'n capitală Atmosfera e letală Pentru bieţii locuitori Fiindcă mii de poluatori Auto, aruncă permanent Gazele de eşapament În aerul care şi-aşa Abia se poate respira. Aşa fiind, domnul Primare, Grijuliu nevoie mare Când e vorba de Cetate Şi de a sa sănătate, N-are stare, n-are pace Şi în mintea lui dibace Fel de fel de gânduri coace Căutând o rezolvare La problema arzătoare Impusă de poluare. Şi a găsit-o se pare: O amendă. Cât mai mare Pentru toţi şoferii care Nu au la maşini motoare Performante. Prin urmare, Cine nu se conformează, Poliţaiu-l amendează. Că aceste maşini, toate, Sunt mereu verificate 56


De mâini specializate De RAR autorizate, Nu contează, e'n zadar, ATP-ul de la RAR A fost bun, dar nu mai e De când suntem în UE. În plus, ele sunt uzate, Urâte şi demodate, Poluând şi peisajul. Cred c-aţi înţeles mesajul... Acceptaţi deci ce vă spun eu. Sunt primar, ce Dumnezeu. Şi să nu aud proteste Pentru că măsura este Întemeiată, legală, Pentru'ntreaga capitală. Iar de nu sunt ascultat, Nu mai vreau să fiu votat Pentru încă un mandat Fiindcă-s tare supărat. Sunt un om prea ocupat: Nu am timp nici pentru masă, Soaţa-mi spune că mă lasă Că vin prea târziu acasă, Din afacerile mele Au rămas doar trei lulele Că nu mă ocup de ele Şi sunt foarte disperat. Sunt doar un om martirizat, Merit să fiu sanctificat... Deci, să ne clarificăm: Nu faceţi aşa, divorţăm. Când ai soluţie la toate, Câştigi şi notorietate. 57


DOR DE MUNCĂ

(Celor care şi-au făcut o profesie din cerşit) Cerşesc. Ca să am de mâncare. Pentru muncă n-am pasiune Şi îi desfid pe toţi cei care Nu-mi arată compasiune. De ce să te speteşti muncind, Când trăieşti bine doar cerşind?

58


RIPOSTA

(Cuplului Băsescu-Boc, pentru prestaţia lor la rezolvarea crizei economice) Aşa cum ne-am aşteptat, Ieri, bomba a explodat: Oamenii s-au săturat Numai de promisiuni Ce s-au dovedit minciuni Spuse cu orice prilej Şi răcnite din gâtlej Ridicând doar osanale Pentru prezidenţiale: „Criza nu ne-a afectat, Traiul bun e garantat. Şi să ştiţi că nu glumim, Avem bani ca să plătim Orice pensie, salarii, Precum şi-orice onorarii La care ne-am angajat Ferm, cu cugetul curat. Nu fiţi deci îngrijoraţi, Veniţi la vot şi-l votaţi Pe cel mai vrednic cârmaci Dintre oameni, că el ştie Să'nfrunte orice stihie Chiar pe mări învolburate, Dar la liman tot ne scoate.“ Cu aşa vorbe frumoase Spuse cu glasuri mieroase, Oamenii, încrezători, Mulţi din ei cu capu'n nori, Au fost foarte mulţumiţi Şi s-au culcat liniştiţi. 59


Dar vai, când s-au deşteptat Tare rău s-au supărat De ceea ce au aflat: „Criza s-a accentuat, Visteria a secat, Datorii avem de dat Fiindcă ne-am împrumutat Şi, cum ne paşte beleaua, Haideţi să strângem cureaua. În acest sens, am făcut Un plan de necombătut: De la orice bugetar Şi orice pensionar, Luăm o parte din venit Şi, aşa cum ne-am gândit, Vom ajunge, cu încetul, Să echilibrăm bugetul. Dacă nu vom reuşi, Taxele le vom mări, Că altfel, e evident, Vom intra în faliment“ Ca răspuns la aşa treabă, Lumea a ieşit în stradă Şi-a strigat în gura mare: Halal aşa guvernare. Şi încă ceva a strigat: Halal aşa şef de stat Care ne înfometează Şi-apoi ne abandonează. De aşa oameni ca voi, Plină-i lada de gunoi A istoriei. Plecaţi. Sunteţi nişte îmbuibaţi Iar noi, nişte mumii vii. Duceţi-vă pe pustii, 60


Că mai sunt oameni în ţară Să ne scape de ocară. Duceţi-vă deci, plecaţi. Plecaţi toţi şi ne lăsaţi. Vrem să ştim cum o să fie Cu alţi oameni „la domnie“. Rămas bun, pe altă dată. Călătorie sprâncenată... Adaug numai un cuvânt Bun de pus într-o cunună: Dacă semeni numai vânt, Culegi, mereu, doar furtună. Dar, mă tem şi mai cumplit, Că vântul nu s-a sfârşit: Mi-a şoptit mama Omida Ca să-mi sporească obida, Ceva ce mi-e greu s-o spun: Ne aşteaptă un taifun. Atunci când te joci cu focul Ai grijă, îţi arzi norocul.

61


PROTEST

(Celor care se consideră ofensaţi de cei care au protestat împotriva sărăciei) Recent, în ţară s-a'ntâmplat Ceva greu de imaginat În urmă doar cu câţiva ani. Problema, pleacă de la bani Şi a'nceput în ziua'n care Veniturile mici, precare Ale pensionarilor Şi ale bugetarilor, Au fost reduse simţitor. Nemulţumiţi şi'ngrijoraţi De-aşa măsură, cei vizaţi, Temându-se că poate mâine N'or avea bani nici pentr-o pâine, Au ieşit şi-au manifestat Pe stradă unde şi-au strigat Nervoşi, necazurile lor În faţa guvernanţilor Şi a Şefului de Stat Care, simţindu-se lezat, A spus că a fost insultat. Sigur, ce s-a strigat, nu-i bine, Dar când foamea urlă'n tine, Cuţitul ţi-a ajuns la os, Poţi să mai fii politicos? Şi-apoi, există şef de stat Care să nu fi fost blamat? În acest sens, istoria Ne spune că nu e aşa. Deci, e riscul meseriei A te expune furiei Mulţimilor populare În stare chiar să omoare. 62


A uitat domnul Băsescu Ce a păţit Ceauşescu? Cum s-a ajuns aici oare? Cine răspunde la'ntrebare? Omul cuprins de disperare Control la fapte nu mai are!

63


DUPLICITATE

(Membrilor PDL, care renunţă la un membru de partid, dar nu şi la un parlamentar) Cu Dan Păsat, s-a lămurit Problema. Acum este clar: Nu mai e membru de partid, Dar rămâne parlamentar. Un vot, contează'n Parlament, Chiar dacă-i dat de-un delicvent.

64


DISPUTĂ NOCIVĂ

(Celor din PSD, care se luptă pentru putere) A'nceput zarva'n PSD: Se-agită spiritele, Se tulbură apele Şi toţi sunt în fierbere, Căutând un vinovat Pentru că n-au câştigat Funcţia supremă'n Stat. Însă, motivu-adevărat Este altul, mai mascat De „granzii“ din pardit care, Profitând de'mprejurare, Vor o funcţie mai mare În partid, aşa încât, Vor să îl strângă de gât Pe şeful partidului Pentru că, din vina lui S-a'ntâmplat ce s-a'ntâmplat Şi pentru că a declarat Că dacă nu va câştiga, Îşi depune demisia. Dar nu s-a ţinut de cuvânt, Iar în partid bate un vânt De răzmeriţă, şi'n curând, Dacă o ţin mereu aşa, Partidul se va destrăma. Cine doreşte-aşa ceva? Oare cei care cârcotesc, Nu mai au minte, nu gândesc? Au uitat ei că un partid E tare doar când e unit Şi cântă în acelaşi cor Cu propriul conducător? 65


Doar aşa partidul are O şansă la guvernare. Altfel, cei din PDL Vor ţine ei frâiele, Deşi-s o adunătură Doar de oameni de strânsură Şi lacomi peste măsură Care n-au nici un cuvânt Şi lasă capu'n pământ Ca nişte mici marţieni Când „vântul“ din Cotroceni, Ştiindu-i nişte pigmei, Se răţoieşte la ei. Vreţi şi voi să fiţi aşa? Atunci puteţi continua. Unui sfat vechi eu dau citire: Când vrei putere, faci unire.

66


ŢARA LUI PAPURĂ VODĂ

(Celor care, având bani, se pun în slujba celor cu putere de decizie, care, contra unor „atenţii“, le acordă privilegii nemeritate) Decembrie două mii nouă, După un scrutin „fierbinte“, Ne-a adus un dar şi nouă: Tot pe vechiul preşedinte. Acest vaşnic lup de mare, Zis şi Papay Marinarul, Este mult iubit se pare De cei înzestraţi cu harul De-aşi aranja treburile După cum bat vânturile: Bate un vânt dinspre PD, Pleacă de la PNL. Bate dinspre PDL, Pleacă de la PSD. În acest fel, fiecare, Cade mereu în picioare. E clar deci, cine-i isteţ, Este şi descurcăreţ. În acest fel se explică Faptul că, la o adică, Ei se trezesc peste noapte Cu averi nemăsurate, Sau capătă funcţii mari Miniştri, parlamentari, (Chiar de sunt doar bişniţari Cu purtare de samsari) Care în fotolii stau Deşi studii nu prea au. Au în schimb, tupeu. Cu carul, Şi-atât timp cât buzunarul 67


Le e plin, n-au a se teme, Că nu vor avea probleme. Astfel, din a lor postură, Care-i doar o sinecură, Cheltuiesc multe parale Pentru „prezidenţiale“ Generale sau locale, Dar n-o fac cu gând cinstit: Îţi dau, imi dai, şi suntem chit. Democraţia-i doar o vorbă Bună ca şi sarea în ciorbă, Spusă doar din când în când Pentru oamenii de rând. Şi, ca raţionament Pentru-acest comportament, Se spune cu mult cinism: Trăim în capitalism, Am scăpat de comunism Când ne puneau pumnu'n gură, Ne struneau peste măsură, Ne obligau să muncim, Dările să le plătim, Şi de'ndrăznea cineva Să comenteze ceva, Era luat la scărmănat. Azi, de astea am scăpat Şi-avem voie să vorbim Şi să facem ce poftim... Concluzia? Este clară: Cei mulţi din această ţară Abia au bani pentr-o pâine Şi trăiesc de azi pe mâine, 68


Iar cei puţini, plini de bani, Pot trăi sute de ani. Eu însă le doresc atât: Să le stea dumicatu'n gât. Când pui accentul doar pe bani, E vai şi-amar de cei sărmani.

69


INCIDENT

(Domnului Traian Băsescu, referitor la acuzaţia că ar fi lovit un copil) Nu-mi amintesc ca să fi dat O palmă unui biet băiat. Poate că el m-a înjurat... Ba mi-amintesc, că nu-s senil, Eu n-am bătut nici un copil Străin în acest scurt mandat. Nici în soţia mea n-am dat Aşa cum un descreierat M-acuză. Nu-i adevărat. Ce spuneţi voi sunt făcături. Toţi sunteţi nişte secături. Vorba poţi s-o suceşti oricum, Doar când faci foc iese şi fum.

70


PESCĂREASCĂ

(Celor care, din umbră, dirijează afacerea contrabandei din vămi) Prin vămi, circulă o stafie Care la vameşi le-a luat „vlaga“. Lumea însă, mai vrea să ştie Şi cine patronează şpaga. În năvod, doar plevuşca s-a prins. „Peştii“ mari, sunt foarte greu de-atins.

71


MESAJE POLITICE

(Participanţilor la Congresul UDMR de la Oradea) PDL Vă mulţumim, ne-aţi ajutat, Măsurile care le-am luat Au fost utile pentru Stat. Sperăm s-o ţinem tot aşa Şi să ne facem o cunună Din roadele ce le vor da Seminţele puse'mpreună... USL Vă ştim ca oameni competenţi, Sobri, corecţi şi vigilenţi Care gândesc în perspectivă Şi stau în espectativă. Este firesc să fie-aşa. Asta este politica. Dar, totuşi, eu v-aş întreba: Cum de mai staţi la guvernare C-un partid care ştiţi că moare? N-ar fi mai bine pentru voi Să treceţi în barcă la noi? Vă propun să vă mai gândiţi. Dar trebuie să vă grăbiţi. UDMR Mulţumim că ne-apreciaţi Şi că ne vreţi asociaţi. Credem însă că nu e cazul Ca să schimbăm, acum, macazul. Suntem dispuşi să v-ajutăm, Dar pe gratis, nimic nu dăm. Noi avem timp. Mai aşteptăm 72


Deoarece, cum ştiţi şi voi, Balanţa o'nclinăm doar noi, Aşa că, oricum aţi gândi, La guvernare tot vom fi. Concret: ne vom alătura Celor ce ne vor garanta Că ni se va realiza Dorinţa noastră veşnică: INDEPENDENŢA ETNICĂ. Când depinzi de altcineva, Joci doar cum ţi se va cânta.

73


URĂRI DE ANUL NOU

(Domnului Traian Băsescu, preşedintele ţării) Aho, aho, ai mei fârtaţi, De necazuri sfârtecaţi, În datorii înglodaţi, De boli grele măcinaţi, Zgribuliţi şi'nfometaţi, În jurul meu v-adunaţi Şi cuvântul mi-ascultaţi. A mai trecut un an De când „badea“ Traian Ales iar preşedinte Al ţării, ne tot minte, Zi şi noapte ne'ncetat Ca şi'n trecutul mandat Promiţând că ne va da Mai mult decât ne va lua. În plus, şi fără ruşine, Spune că n'o ducem bine Pentru că noi nu muncim, Suntem leneşi, trândăvim. Dar chiar aşa să fie? Asta-i o blasfemie Căci dânsul bine ştie Că'n anul ce-a trecut Cei sărmani s-au zbătut În greutăţi cât carul Şi şi-au trăit amarul Cu salarii tăiate, Cu pensii amputate, Muncitori daţi afară Numai c-o pară chioară Care n'au pentru mâine Bani decât pentru-o pâine 74


Şi teama că'ntr-o zi De foame vor muri. Pentru toate aceste „Binefaceri celeste“, Întreb îngândurat: Cine e vinovat?... La aşa aşteptări, Cam ce fel de urări Să-i dorim de-azi'nainte Domnului Preşedinte? S-o ducă tot ca noi, În lipsuri şi nevoi? N-ar fi prea creştineşte, Aşa că, omeneşte, Îi dorim numai bine Şi'n anul care vine, Să mai aibă măsură, Să-şi pună frâu la gură. Uită că în sondaj, Nu mai e „la etaj“? Şi de n-o ia domol, Ajunge „la subsol“... Acestea, spuse toate, Îi dorim sănătate, Prosperitate, bani, Şi-un sincer LA MULŢI ANI. Să nu uiţi că orice suiş, Are şi un coborâş.

75


RECHIZITORIU

(Tuturor guvernanţilor şi preşedintelui Băsescu, pentru situaţia din ţară) Mai ieri, în era Ceauşescu, Eram cu toţi ţinuţi în frâu. Astăzi, în epoca Băsescu, Suferim de prea mult desfrâu. Aşa fiind, o întrebare Se pune: Ce rău e mai mare? Încerc să dau eu un răspuns, Deşi doar atât nu-i de-ajuns: Mai ieri, trăiam sub dictatură Şi i se punea pumnu'n gură Celui care-ar fi îndrăznit Să spună că-i nemulţumit. De frică deci, omul tăcea, Înghiţea'n sec şi înjura. Sigur, acest comportament E criticabil, evident. Dar este'n firea omului Să gândească la pielea lui... Cu toate astea, putem spune Că se făceau şi lucruri bune: Astfel, era asigurat Locul de muncă. Garantat. Salariile, încasate La timp, cu regularitate, Pensiile asigurate. Nu era raiul pe pământ, Dar nimeni nu murea flămând. Oricum, îţi câştigai o pâine, N-aveai grija zilei de mâine. Învăţământul, instituit Obligatoriu şi gratuit, 76


A avut bune rezultate: Pe la oraşe şi la sate, Printre fetiţe şi băieţi, Nu mai erau analfabeţi. Sistemul sanitar, la fel, S-a îmbunătăţit şi el, Căci grija pentru sănătate Era o prioritate. Cât pentru tineri, predispuşi La joacă şi pe glume puşi, S-a impus un comportament Sobru, civilizat, decent... Cele mai sus arătate, Sunt trecute, sunt uitate Şi nu pot fi repetate Pentru că, astăzi, se ştie, Trăim în democraţie, Iar asta'nseamnă o schimbare Radicală, mi se pare, Pentru că se urmăreşte Tot ceea ce-ar putea creşte Bunăstarea generală Şi-armonia socială. Mânaţi deci de-un nobil gând, Noii „stăpâni“, parlamentând, S-au pus pe treabă şi, curând, Au pus pe roate planul care A fost MAREA PRIVATIZARE. Prin acest plan, fabrici, uzine De maşini, tractoare, mine, Tot ce-a fost mai bun în ţară, S-a vândut pe-o pară chioară. Astfel, ţara a sărăcit, Iar cei care au mijlocit Vânzarea, s-au îmbogăţit, 77


Devenind chiar miliardari Deşi sunt numai bişniţari. Şi culmea, spun că n-au furat, Comisionu-i legalizat... Acestei crime, i-a urmat Un şomaj generalizat Lăsând de foame muritori Sute de mii de muncitori. Dar asta nu a fost de-ajuns. Perfid, cangrena a pătruns Încet, dar sigur, în mai toate Sectoarele de-activitate. Să ne gândim la'nvăţământ, Să îl calific, n-am cuvânt: Profesorii, toţi, prost plătiţi, Elevii, parţial şcoliţi, Unii din ei, sărmane vieţi, Rămânând chiar analfabeţi. Cu aşa cadre'n viitor, Vom fi doar coada cozilor... De sănătate, ce să spun? Şi ea a mers pe-acelaşi drum Spinos, plin de greutăţi: Copii morţi prin maternităţi Şi prin spitale aşişderea. Şi nu-i mirare că-i aşa Când medicii sunt sfătuiţi Să plece unde sunt plătiţi Mai bine. De-asta ce să zici? Doar că nu-s necesari aici... Chiar şi în presă, uneori, Când o citeşti, îţi dă fiori: Pagini întregi, monumentale, Doar despre sex şi femei goale. 78


Să consumi tone de hârtie Numai pentru pornografie? Ce înţeleg bieţii copii Văzând numai aşa orgii? Acelaşi lucru putem spune Şi de televiziune... Iar prin distinsul Parlament, E mai mult decât evident: Lupta se dă pentru ciolan, Orice discurs, este în van, C-aşa e în democraţie. Halal de-aşa politichie... Şi ar mai fi multe de spus, Dar mă opresc, sunt indispus. Când văd că'n fiecare zi Se'ntâmplă ce n'ar trebui, Transpir, îmi vine să jelesc, Să'njur, să sparg şi să pocnesc De ciudă. Simt că'nebunesc Şi nu mai ştiu ce să mai fac. Încerc să mă calmez. Şi tac... Mai pun totuşi o întrebare Românilor. La fiecare: E rău? E bine'n ţara noastră? Care-i părerea dumneavoastră? Un proverb vechi, şi azi se-aplică: Peştele de la cap se strică.

79


JUSTIFICARE

(Domnului Emil Boc, premierul României) Recunosc că sunt vinovat, Ce spuneţi, e adevărat: Lefurile le-am micşorat. Însă, ştiţi c-am fost obligat. Dar, taxele le-am majorat. Atunci, de ce sunt criticat? Să dai c-o mână, să iei cu două. Asta-i politica cea nouă!

80


BREVET

(Domnului Videanu, ministrul Economiei) Domnul Videanu a brevetat Un „pont“ de dânsul inventat A redresat economia Vidând numai trezoreria! Doar c-o idee ce-aduce bani Poţi trăi fără griji mulţi ani.

81


PERFORMANŢĂ

(Doamnei Elena Udrea, ministrul Turismului) Turismul era la pământ, Să-l definesc, nu am cuvânt. Eu însă l-am revigorat Muncind din greu şi i-am redat Strălucirea de altădată Numai c-o frunză stilizată. Am doar o mică'ngrijorare: Drumuri şi spaţii de cazare! Soţie de Cocoş când eşti, Poţi să mai şi cotcodăceşti.

82


ARITMETICĂ

(Doamnei Roberta Anastase, preşedinte la Camera Deputaţilor) Doamna Roberta, în Parlament, A adus un amendament: După votare, ea adună Vii cu mortii. Împreună. Minuni se fac, e evident: La Maglavid şi'n Parlament!

83


TRANSHUMANŢĂ

(Partidelor care racolează oameni de la alte partide politice) Să nu te-aştepţi la nimic bun Când ţi-alegi partener de drum Pe unul care, ca grijă are Doar propriile buzunare. Că plec, nu'nseamnă că-i trădare. Plec pentru că-i leafa mai mare.

84


LAUDATIUM

(Domnului Emil Boc, pe marginea discursului său referitor la realizările şi planurile guvernului) Sunt mândru că ce-am plănuit Noi, guvernanţii, s-a'nfăptuit: Ţara din criză a ieşit, Nou Cod al Muncii am croit, Salariile le-am mărit, Pensiile le-am „rotunjit“, Împrumuturi am mai primit... Aş putea să fiu mulţumit. Dar nu sunt. Sunt neliniştit. Mă'nţeapă o îngrijorare: ALEGERILE VIITOARE. Căci acum, asta este miza Şi nu vreau să avem surpriza Cum că nu le vom câştiga Pentru că, dac-ar fi aşa, Vina n-ar fi numai a mea. Este motivul pentru care Fac un apel la fiecare Să ne dăm mâna, să muncim Pân-la alegerile ce vin Şi să „lucrăm“ cu'ndemânare. Doar astfel, trudind mic cu mare Vom rămâne la guvernare. Această şansă de-o ratăm, Şi n-avem alta, ne spânzurăm. Un om cu iniţiativă, Gândeşte doar în expectativă.

85


STRATEGIE GREŞITĂ

(Celor care refuză să răspundă la întrebările care li se pun) Când pui cuiva o întrebare Şi nu primeşti nici-un răspuns, E clar: acea persoană are Ceva „păcate“ de ascuns. Pentru că, de n-ar fi aşa, S-ar explica: aşa şi-aşa Şi nimeni nu l-ar condamna. Dar n-a făcut-o. Ce păcat. Concluzia: E VINOVAT. Gunoiul e urât mirositor. Să nu-l ascunzi nicicând pe sub covor.

86


PREDESTINARE

(Unor personalităţi consemnate de istorie) ELENA, frumosul prenume Cunoscut din antichitate, Se bucură de-un bun renume: Conferă notorietate. Prima Elena despre care Istoria a consemnat, E cea din Troia, pentru care Doi faimoşi prinţi s-au duelat. Din Bizanţ, ne mai amintim De-altă Elena, remarcată Prin convertirea la creştinism Şi apoi beatificată. La noi în ţară, cum se ştie, Altă Elena s-a remarcat: Profesor, doctor în chimie Şi soaţa şefului de Stat. Mai recent, un prenume care A început să strălucească, Este EBA, juna care Dezbină presa românească. Astfel, cei ce privesc'nainte, Toţi buni amici, o văd un star Menită să ne reprezinte, Ca Europarlamentar.

87


Alţii însă, nu-i dau crezare. Ei o văd foarte limitată Şi spun că alt talent nu are Decât că este tare'n tată. Şi mai întâlnim, tot la noi, Încă o divă renumită: Este Elena din Pleşcoi, O amazoană îndrăcită. Elena deci, este un nume Care, încă din vechime, S-a bucurat de-un bun renume. Să îl cinstim cum se cuvine. Faptele sunt judecate Numai de posteritate.

88


CU ORICE PREŢ

(Domnului Traian Băsescu, preşedintele ţării, care ţine cu dinţii de scaunul prezidenţial) Despre Manole, meşter mare Care n-avea asemănare, Legenda spune că era Urmărit de-o piază rea: Ceea ce ziua construia, Noapte de noapte se surpa. De-acest blestem, el n-a scăpat Decât după ce şi-a'ngropat Între ziduri, fiind vie, Pe Ana, draga lui soţie. Că este sau nu este-aşa, Nimeni nu poate garanta. Cert este însă altceva: Luăm ca dovadă, bunăoară, Ce vedem azi la noi în ţară: Domnul Băsescu, cel mai mare Om politic din parcare, Este blagoslovit c-un har Ce se'ntâlneşte foarte rar: Tot ceea ce noaptea visează, Ziua se şi realizează. Exemple sunt nenumărate: Salariile micşorate, Multe din pensii amputate, Locuri de muncă desfiinţate, Persoanele neagreate Respinse şi ameninţate Folosind un vocabular Propriu doar unui marinar, Pe fostul rege l-a „gratulat“ Ca trădător. Nemeritat... 89


Nici la cultura generală Nu stă prea bine, căci, la şcoală Se pare că a cam chiulit. A rămas deci, neinstruit. Că este-aşa, e evident, Se vede din comportament. Dar lovitura cea mai mare, Ultima lui realizare Este, după cum se pare, Noua regionalizare, Un plan ambiţios pe care L-a'mbrăţişat şi PDL. Nu-l vrea însă UDMR Care strigă în gura mare: „Acest plan este-o eroare Şi de se pune'n aplicare, Noi ieşim de la guvernare“. Dar, de s-ar întâmpla aşa, Alianţa s-ar destrăma. Şi cine vrea aşa ceva? Că ştim: postul de Preşedinte E de UDMR pendinte. Aşa fiind, s-a schimbat „banda“ Şi s-a dispus: la loc comanda... Ce-o mai fi şi ce s-o'ntâmpla Azi-mâine, poate vom afla. Pân-atunci, eu mă rog supus Să ne ajute Cel de sus Şi să-i retragă acest dar Celui blagoslovit cu har... Sper că ruga n'o fi în zadar. Dacă depinzi de cineva, Cântă-i în strună, nu-l supăra. 90


AROGANŢĂ

(Domnului Funeriu, ministrul Educaţiei în guvernul Boc, care şi-a dovedit obedienţa faţă de PDL şi lacune grave de gramatică elementară) Este un om fenomenal, Făcut dintr-o anume stofă: Ca ministru, un papagal. Repetă tot ce i se spune, De parc-ar fi la rugăciune. Ca profesor, o catastrofă. Neştiind când e El sau Ea, Din discurs, face o peltea. Când nu ştii ce spui sau faci, Mai onorabil e să taci.

91


LA DOLCE VITA

(Celor care duc o viaţă de huzur) Ştiind că viaţa este scurtă, Ei se'ngrijesc numai de burtă. Aşa fiind, nu-i de mirare: Singura lor realizare E burdihanul. Cât mai mare. În plus, şi vrând să epateze, Să se evidenţieze, Se'mbracă scump şi ţipător, Dar fără şic, dezgustător. Şcoala o fac la pension, Vorbesc cu furculision, Mulţi deţin funcţii mari în Stat Dar BAC-ul nici că şi l-au dat, Pierd nopţile prin discoteci, Pe stradă merg pe trei poteci, De lege nu se sinchisesc Pentru că nici nu se gândesc C-ar putea fi sancţionaţi Sau luaţi din scurt, interogaţi, De ce gândesc ei aşa oare? Cine răspunde la'ntrebare?... Cruţă-ţi puterile cât poţi. Munca e doar pentru roboţi.

92


DEZILUZIE

(Guvernanţilor actuali care, deşi propovăduiesc liberalismul, aplică practici comuniste) Mari ieri, fruntaşii PCR Tăiau şi spânzurau în ţară. Astăzi fruntaşii PDL Sunt cioclii care ne omoară. Dacă este sau nu aşa, Se poate lesne constata Făcând doar un paralelism: Până mai ieri, în comunism, O duceau bine doar cei care Îl proslăveaz pe „Cel Mai Mare“. Ceilalţi, trăiau de azi pe mâine, Dar puteau câştiga o pâine Fiindcă aveau asigurat Un loc de muncă garantat La o'ntreprindere de Stat. Nu era raiul pe pământ, Dar nici nu te trezeai plângând Gândindu-te că poate mâine Nu ai, pentru copii, o pâine. Prioritatea deci, era S-asiguri orişicui ceva Încât să aibă ce mânca... Azi, când la cârma ţării e Mult lăudatul PDL, Prioritatea alta e: Toţi „peştii“, mai mici sau mai mari (Vorbim numai de bugetari) Care sunt înregimentaţi În Partid, sunt favorizaţi: În posturi cheie încadraţi, Salarii nemaipomenite 93


Şi pensiile nesimţite, Prime, tot timpul, mereu grase, Case de protocol, luxoase, Rudele toate aranjate, Excursii în străinătate, Pentru contracte oneroase Primesc comisioane grase, Şi-atunci când „calcă strâmb“ vreodată, Sunt scoşi, mereu, basma curată. Toţi sunt ca o încrengătură Şi strâng averi fără măsură. De ceilalţi nici că le pasă, Deşi n-au ce pune pe masă. În schimb, le fac promisiuni Care se dovedesc minciuni, Fiind astfel concretizate: Locuri de muncă desfiinţate, Salarii mici şi chiar blocate, Pensiile sunt îngheţate, Aşa că, oamenii săraci Sunt totalmente disperaţi Umiliţi şi înfometaţi Şi nu le-a mai rămas decât Să-şi lege strâns laţul de gât... Concluzia deci, este clară: Când nu ai, în această ţară Pile şi Cumetrii, Relaţii, Eşti PARIA acestei naţii. Numai cu vorbe aruncate'n vânt, Nimic nu se clădeşte pe pământ.

94


PORTRET

(Domnului Traian Băsescu, pentru comportamentul său) Având origini prin Levant, Are stofă de intrigant: În faţă, frumos îţi vorbeşte, Dar pe la spate unelteşte Şi cu cruzime te loveşte. Nu-şi recunoaşte vreo greşeală Chiar dacă-l pici în ochi cu ceară. Se crede un Zeus în ţară, Dar, când mai merge şi pe-afară, În seamă nu prea este luat. Se pare că-i considerat PARIA şefilor de Stat. Oamenii se apreciază Ca la bursă: se cotează.

95


ÎNTREBARE

(Unor oameni politici cu putere de decizie) Este mic, dar este „Mare“. Concurent la vorbă, n-are. Idei proprii, nu prea are, Le ia de la „Şeful Mare“. Ca răspuns la o'ntrebare, O ia pe altă cărare. Azi, ceva făgăduieşte, Iar mâine se răzgândeşte. Cine e? Cine ghiceşte? Orice om se preţuieşte După cum şi ce vorbeşte.

96


UMILINŢĂ

(Fotbaliştilor de la Dinamo Bucureşti, pentru prestaţia lor în calificările din Liga Europei 2011) Nepregătindu-şi bine jocul, Trupa din Ştefan cel Mare A pierdut, bat-o norocul, Şi acasă, şi'n deplasare. De aceea, jalea-i mare, „Câinii“, rămaşi fără dinţi, Stau cu coada'ntre picioare Şi plâng cu lacrimi fierbinţi. Dar eu, fan, nu-s prea supărat Şi nu-i critic cu vehemenţă, Pentru că ştiu c-au câştigat Şi ei ceva: experienţă. Aşa a fost, şi-aşa va fi mereu: Succesul vine doar trudind din greu.

97


ABUZ

(Domnului Emil Boc, pentru suspendarea din funcţie a domnului Lăzăroiu) La „muncă“ ministru când eşti, Ai datoria să munceşti Zi-noapte, şi să nu vorbeşti Decât dacă eşti întrebat. Când nu ţii seama de-acest sfat, Păţeşti ca domnul Lăzăroiu: Numai după cinci zile, roiu'. Dar postul n-a rămas deloc Vacant, sau suplinit de Boc. Dintr-a Partidului grădină, S-a cules iute o Sulfină Pe care domnul Premier A plantat-o la minister, Convins că doar aşa se poate Să pun-acest gigant pe roate. Cu toate-aceste gânduri bune, O întrebare tot se pune: Va prinde oare rădăcină Această firavă tulpină? Dacă vrei bine să trăieşti, Pe şefi de rău să nu-i vorbeşti.

98


TRANZACŢIE

(Celor care au semnat contractul privind exploatarea aurului de la Roşia Montană) Sub stăpânirea romană, De la Roşia Montană S-a extras aur din mină Şapte zile'n săptămână. Dar, oricât s-ar fi extras, Ceva tot a mai rămas Aşa încât, azi, străinii, Se bat pe el precum câinii Hămesiţi, şi-aleargă'n goană Sperând să ia de pomană Toată Roşia Montană. Şi, după cum merge treaba, Au şanse s-o ia degeaba Pentru că, din neştiinţă, Sau poate cu rea credinţă, Deja s-a şi încheiat Un act, şi s-a parafat, Între Stat-Proprietar Şi „Câini“-Beneficiar, În care se spune clar: Statul: nouş'pe la sută, „Câinii“: peste-optzeci la sută. Ce ziceţi de-aşa'nvoială? Eu zic că-i o păcăleală. Dragi români, voi ce gândiţi? Să ne lăsăm păcăliţi? Când motanu'împarte brânza, Doar lui îi creşte osânza.

99


RECOMPENSĂ

(Domnului L. Ritti, ministru la Sănătate) Mai ieri, director de spital, A săvârşit un fapt penal: Din vina lui, mai mulţi copii Nu mai sunt azi printre cei vii. Dar nimeni nu s-a sesizat, Deci, nu a fost sancţionat. Din contră, a fost promovat Ca ministru la Sănătate. În această calitate, A pus gând rău bolilor toate. Acum, se-aşteaptă rezultate... Cu toate-aceste gânduri bune, O întrebare tot se pune: Ce credibilitate are Un om cu-asemenea purtare? O greşeală nepedepsită, Te-atrage din nou în ispită.

100


ABILITATE

(Celor care ştiu să-şi aranjeze „ploile“) Azi, pe plaiul mioritic, Într-un ambiant mirific, Oamenii, cu mic cu mare, Trăiesc într-o sărbătoare. Şi nu este de mirare Pentru că, tot natul are Libertatea de a face Tot ce vrea şi tot ce-i place: Vrei să fii parlamentar? Afunzi mâna'n buzunar, Scoţi un purcoi mare de bani Şi dormi în Parlament cinci ani. Te visezi mare demnitar Deşi ştii că eşti bugetar? Îţi dai „obolul“ la Partid Şi-ai rezolvat-o. Sunteţi chit. N-ai studii universitare? Nicio problemă frăţioare, La facultăţi particulare Obţii, doar după trei şedinţe Titlul de doctor în ştiinţe (Cu care se făleşte bietul Deşi ştie doar alfabetul). E simplu, nu? Şi e curat Iar rezultatul, garantat... Rău este că, la o adică, Formula asta n-o aplică Decât oamenii înţelepţi, Clanul „băieţilor deştepţi“ Care dau-iau ciubucuri grase Pentru contracte oneroase. Şi fac asta fiindcă-s bogaţi Şi mai de nimeni deranjaţi. 101


Din contră, parcă's protejaţi Atât de poliţie Cât şi de justiţie, Scoţându-i basma curată Atunci când „o fac mai lată“... Că sunt şi oameni scăpătaţi, Prea mulţi şomeri, handicapaţi, E-adevărat, îmi pare rău, Dar, să mă ierte Dumnezeu, Nu este nimeni vinovat Dacă ei nu s-au adaptat. Ei, pur şi simplu au uitat Că vremurile s-au schimbat: S-a dus timpul de populism, Azi trăim în capitalism. Natura e necruţătoare: Cine nu se-adaptează, moare.

102


RĂSPUNS

(Unor cupluri de îndrăgostiţi) Draga mea, m-ai transportat Într-a raiului grădină. Sunt alt om. E minunat. Îţi spun sincer: eşti divină. Nu mă lua tu cu grădină, Ştiu că eşti un ipocrit, Aşa că, tu ieşti di vină Minţili mi le-ai suşit. Atunci când eşti în extaz, Dispare orice necaz.

103


REFORMATORUL

(Domnului Traian Băsescu, îngrijorat pentru soarta alegerilor din 2012) Veştile de prin ziare, Ne spun, care mai de care, Că primul marinar al ţării, Un bun cunoscător al mării, Este foarte supărat Pentru că a constatat Cum că bărcuţa PDL Al cărei şef, din umbră, e, Şi-a pierdut iar direcţia Şi riscă a se scufunda. Dar cum să vrei aşa ceva Când toţi „corsarii“ sunt în ea? Pentru că, de s-ar scufunda, Atunci cine ar mai lupta Cu cei din Opoziţie Care-s tari pe poziţie Şi luptă cu înverşunare S-ajungă la guvernare? Aşa fiind, sunt obligat Să îi salvez, n-am ce să fac. Sunt arma mea pentru atac. Totuşi, necazul altul e: Ştiind bine că PDL Ca partid, este compromis, Şi de electorat respins, Şansele de a câştiga Alegerile ce vor urma Sunt foarte mici, aşa încât, Ar fi să-ţi pui ştreangul de gât Dacă-i bagi la înaintare. 104


De-aceea şeful cel mai mare, După o lungă cugetare, A hotărât foarte rapid: Înfiinţăm un nou Partid Imaculat, tânăr, solid, Cu-aceiaşi membri PDL, Dar cu alt nume: PPR, Iar steagul, din portocaliu, Îl transformăm în căcăniu. Astfel trecutul s-a uitat, Partidul s-a revigorat, Nimic nu ne mai sperie Şi mergem la victorie. Nu e credibil şi nici moral Să ne prezinţi cioara drept papagal.

105


CANINĂ

(Celor care se opun eutanasierii câinilor vagabonzi) Azi, câinii vagabonzi din ţară Sunt mereu un eveniment Discutat, şi nu prima oară Chiar în distinsul Parlament. Problema-i arhicunoscută, Pentru că nu este nouă Şi s-a ajuns la o dispută Care-a'mpărţit lumea în două: Unii, cu intenţii bune Şi cu milă creştinească, Spun că toţi câinii din lume Trebuie ca să trăiască. Alţii, atei, vociferează Şi protestează indignaţi: Câinii care vagabondează Trebuie, toţi, exterminaţi. Măsura pare nefirească, Dar are o justificare: Orice câine, ca să trăiască, E musai să-i dai de mâncare. Aşa fiind, nu-i de mirare Că se naşte şi o'ntrebare: Societatea noastră are Resursele necesare Pentru aşa o cheltuială? Răspunsu-i NU, fără'ndoială, Pentru că, după cum se ştie, Bugetul e la ananghie, Iar câini flămânzi sunt mii şi mii Nemai vorbind şi de copii, Bătrâni, schilozi şi cerşetori Care-s de foame muritori 106


Şi-i găsim peste tot în ţară. Pe ei să îi lăsăm să moară? Cine îşi ia răspunderea Să se pronunţe cu NU sau DA? Când o viaţă depinde doar de-o pâine, O dai unui copil, sau unui câine?

107


NECHIBZUINŢĂ

(Celor din PSD, pentru înlocuirea domnului Geoană din funcţia de Preşedinte la Senat) De câtva timp, în PSD S-au învolburat apele Şi s-au aprins spiritele, Iar fanii se îngrijorează Că partidul se scindează. Ce oare să se fi'ntâmplat, Şi cine este vinovat Că apele s-au tulburat? Din cele scrise în ziare, Vinovat ar fi se pare Domnul Geoană, omul care, De domnul Ponta e'nvinuit Cum că ar fi un răzvrătit Ce'ncalcă „norma“ de partid, Lucru care l-a supărat Şi cere-a fi sancţionat, În sensul de a fi schimbat Din funcţia de la Senat, Cu un alt membru PSD. Şi asta cât mai repede. Dar cine poate garanta Că se va întâmpla aşa Când toţi ştim că şi PDL Vânează-această funcţie? Şi cum ei sunt majoritari Au şanse de câştig mai mari Dacă problema s-ar discuta În Parlament. Nu este-aşa? De-aceea, lumea se întreabă: Nu s-a acţionat în grabă? De-i aşa, cei din PSD 108


Nu prea şi-au făcut temele Fiindcă, nu trebuie uitat: Preşedintele de Senat Este numărul doi în Stat, Deci, nu este un oarecare Şi-având o influenţă mare, I-ar putea ajuta azi, mâine, Pe cei care l-au pus în pâine. S-a dispus însă altceva Şi nu mai am ce comenta. Vreau totuşi să mai amintesc Câteva „perle“ ce se găsesc Doar în folclorul Neamului: Ce-şi face omul cu mâna lui... Un fort, odată părăsit, Este greu de recucerit.

109


RECVIEM PENTRU ANUL 2011 (Celor de la Putere, care tolerează mediocrităţile)

A mai trecut un an, Şi tot n-am reuşit S-ajungem la liman Aşa cum ne-am dorit. Criza ce ne stă'n spate Este mereu mai mare Şi nu pot fi luate Măsuri de redresare. Veştile deci, nu-s bune, Aşa că vom rămâne Cu salarii tăiate, Cu pensii amputate, Din slujbe-afară daţi, Flămânzi şi'ngrijoraţi, Neştiind dacă mâine Avem bani pentr-o pâine... Vinovaţi de-această stare De lucrur, sunt cei ce i-am ales, Fiindcă lucrează la'ntâmplare Şi iau măsuri de ne'nţeles. Că este-aşa, nu-i îndoială, Iar faptul este evident: Ei, o spun fără sfială, Au tare de comportament. Astfel, domnul Preşedinte, Un temperament fierbinte, Trebuie să ia aminte Că, neavând frâu la gură, Vorbeşte fără măsură, Uneori mai şi înjură, Ceea ce nu-i indicat 110


Când eşti primul om în Stat. În plus, mai şi'ncurcă treaba Atunci când îşi bagă coada În chestiuni pentru care N-are nicio calificare Iar când este supărat, De cineva deranjat, Cu pumnu'şi face dreptate Şi-apoi pleacă mai departe, Uitând că a molestat Un copil nevinovat. Oare uită dumnealui Care-i fişa postului?... Şi cei care sunt cocoţaţi În Parlament sunt vinovaţi Pentru că'n loc să trudească, Le place să tăinuiască Sau mai dorm în banca lor De deputat sau senator. Iar dacă n-au chef de şedinţă, Lipsesc ades, cu rea credinţă, Cu un coleg aranjând Să se semneze rând pe rând: Azi, semnezi tu în locul meu, Iar mâine, eu în locul tău. Şi nimeni nu este de vină: PLEN-ul e gol, dar sala plină. Aşa se face că la vot Au găsit şi un antidot: Când lipsesc prea mulţi dintre EI, Se numără din trei în trei. Aşa fiind, mă întreb: Oare, Cel de la numerotare Are trei clase primare? 111


Şi la guvern sunt lipsuri mari Căci unii, deşi demnitari, Vorbesc de parcă ar fi beţi Sau chiar semianalfabeţi Şi-acţionează'n consecinţă Ca nişte oameni de ştiinţă. Aşa fiind, ne mai mirăm Că stăm pe loc, nu progresăm?... Iar celor de la USL Le amintesc că nu e bine Să-şi irosească forţele Doar în lupte intestine. Dacă repetă cazul Geoană, Orice trudă, e de pomană... Faţă de cele arătate, Vă doresc multă sănătate, Iar la anul care vine S-avem parte doar de bine, Şi, la prieteni sau duşmani, Un bun noroc şi la mulţi ani. Când „stăpânii“ nu ştiu ce fac, Pierzi, chiar de te dai peste cap.

112


GASTRONOMICĂ

(Celor care nu-şi pot înfrâna pofta de mâncare) După luni de claustrare, De post negru şi de rugă, A sosit şi ziua'n care Omu-şi face maţul drugă. Începe ca un gospodar Cu un aperitiv sumar: Mai întâi, o ţuiculiţă Tare. Ca la mama ei Şi cu nişte şunculiţă Tăvălită prin mujdei. Apoi, fiind spartă gheaţa, Ia şi un şorici sărat Şi, ca să-i mai treacă greaţa, Un castravecior murat. Dar, cum nu s-a săturat, Iar apetitu-i aţâţat, Se-aşterne omul pe mâncat: Gustă dintr-o sărmăluţă Caldă. Cu mămăliguţă, Nişte tobă, un cârnat, Un muşchiuleţ condimentat, Toate trei bine udate Cu vineţuri parfumate De Cotnari şi Drăgăşani Vechi de zeci şi zeci de ani. Urmează o farfurie Nu prea mare, cu piftie, Şi la final, un cuzonac, Cu nuci, stefide şi cu mac. Dup-aşa o osteneală, Trage omu-o râgâială Şi, abia stând în picioare 113


Declară în gura mare: Dup-aşa bune bucate, Mă simt excepţional. Mă rog doar de sănătate Şi... s-a trezit la spital. Mesele prea îmbelşugate, Sunt un atac la sănătate.

114


SURPRIZĂ NEPLĂCUTĂ (Celor de la Putere, care iau decizii antipopulare)

Ai noştri guvernanţi, din nou, Ne-au mai surprins, de Anul Nou, Cu un neaşteptat cadou: Dup-un conclav îndelungat, Cei mai mintoşi bărbaţi de Stat, Dintr-un condei au majorat Preţurile la câteva Produse care altcândva Se puteau, totuşi, cumpăra. De-aşa cadou, ce putem spune? Le mulţumim cu plecăciune, Dar îi rugăm să se gândească Să nu ne mai cadorisească Cu-aşa ceva în viitor. Ar fi letal pentru popor. Şi cine-ar vrea aşa ceva Ştiind bine ce va urma? Nimeni nu vrea să se'mplinească Prezicerea cea diavolească Cum că un lucru'nceput prost Se termină chiar şi mai prost. Aşa fiind, să luăm aminte, Şi'ncheiem tot c-o rugăminte: Să le mai dea Dumnezeu minte. Oricât ar fi grija de mare, Speranţa-i ultima ce moare.

115


PIAZĂ REA

(Domnului Funeriu, pentru prestaţia sa ca ministru la Învăţământ) Numele domnului ministru Are în el ceva sinistru: Derivă de la funerar. Că este-aşa, e foarte clar. Acest nefericit tandem FUNERIU-FUNERAR, Ne bântuie ca un blestem Cu care te lupţi în zadar. Aşa fiind, nu-i de mirare Dacă orişice încercare De-a redresa învăţământul A eşuat. A luat-o vântul. Problema, totuşi, s-ar rezolva Dacă se'ncearcă şi-altceva: Acest prea păgubos tandem, Să fie exclus din sistem. De vrei bolnavul să-şi revină, Smulge-i răul din rădăcină.

116


TOLERANŢĂ VINOVATĂ

(Celor care sunt prea toleranţi cu anumite categorii de răufăcători) Natura înconjurătoare Are legile ei, pe care Orişice necuvântătoare Le respectă. Altfel, moare. Astfel, şi actul sexual Impus de-un calendar astral, Urmează unui ritual Ce se acceptă mutual De parteneri, fiind exclus Orice'ncercare de abuz. Omul însă, s-a pervertit: Se poartă ca un răzvrătit, Iar legile, de el făcute, Deşi sunt bine cunoscute Şi cu pedepse prevăzute, Cu rea credinţă-s ignorate Şi niciodată aplicate În funcţie de gravitate. Aici, vorbesc în special Despre abuzul sexual Întâmplat de prea multe ori Mai ales la copii minori. Urmarea? Aceşti bieţi copii Nevinovaţi, fete sau fii, Vor trăi toată viaţa lor Cu amintirea clipelor În care un descreierat La suferinţă i-a condamnat Şi cursul vieţii le-a schimbat. Cine permite-aşa ceva Când ştim că pe altundeva Aceşti prea nocivi declasaţi 117


Cu moartea sunt sancţionaţi? De ce se cântă osanale Pentru rebuturi sociale? Clemenţa, în aceste cazuri, Nu ne-aduce decât necazuri, Aşa că-i întreb pe cei care Militează pentru iertare: Tu, Samaritean omenos, Ai fi tot aşa de milos În cazul când s-ar întâmpla Un viol chiar în casa ta? Şi-apoi, ştii bine domnul meu Că orişice exemplu rău Este ceva contagios Deci şi foarte primejdios, Şi se întinde peste noapte La cei cu minţile necoapte. În acest sens, şi-un proverb spune Că merele, oricât de bune Ar fi, dacă sunt lăsate Alături de cele stricate, Se strică şi ele. Toate. Eu nu vreau prooroc să fiu. Luaţi măsuri cât nu-i prea târziu. Când vrei să aplici o măsură, Ia lecţii şi de la natură.

118


ATAC LA SĂNĂTATE

(Guvernanţilor, pentru „atenţia“ pe care o acordă sănătăţii) În sfârşit, s-a pus pe roate Şi reforma'n sănătate: Problema, mult discutată, A fost iute rezolvată Radical şi dintr-o dată, Foarte simplu: prin co-plată. În acest fel, au fost salvate Bugetele rarefiate Din Casele de Sănătate Care sunt tot mereu „mâncate“ De prea obscure activităţi Ce au alte priorităţi. De-acum, ştie orice bolnav, Chiar dacă e destul de grav, Că dacă vrea să mai trăiască, E musai ca să plătească Din buzunarul personal Orice serviciu medical Peste pachetul minimal De servicii acordate De Casele de Sănătate. Iar când bolnavu-i strâmtorat Şi n-are bani de aruncat, Este, amabil, îndemnat Să facă o asigurare De sănătate pentru care, Plătind o sumă oarecare, Îşi asigură anual Înc-un serviciu medical. Treaba, astfel plănuită Pare-a fi bine gândită Dar, se pune o'ntrebare: 119


Dacă bietul bolnav n-are Bani pentru asigurare Sau pentru co-plata care Îl seacă la buzunare, Ce-i mai rămâne de făcut? Să-şi atârne un laţ de gât? În acest caz, cine-i de vină Şi cui să căutăm pricină Când, oricărui salariat I s-a oprit, lunar, la Stat Cota pentru sănătate? Aceste lucruri sunt uitate? Mai mult, chiar de-i pensionar, I se opreşte, tot lunar, Din pensia lui nu mai mare Decât un timbru de scrisoare, Cota care, zice-se Reprezintă CAS... Omul deci, cât timp trăieşte, Plăteşte şi iar plăteşte Sperând că de s'ontâmpla Şi s'ombolnăvi cumva, Statul îl va ajuta. Dar nu se întâmpl-aşa. Îngrijoraţi deci, ne'ntrebăm: Trebuie să ne spânzurăm? Atunci când şi speranţa-ţi moare, Nu mai ai nicio scăpare.

120


ŞCOLARĂ

(Unor tineri cu purtări extravagante) Îmi amintesc că altădată, Orice copil, băiat sau fată, Şcolari fiind, se îmbrăcau Cuviincios, şi când mergeau Pe stradă, nu se hârjoneau Obscenităţi ei nu vorbeau, Pe cei în vârstă-i respectau Iar temele şi le făceau Conştiincios. Şi cu folos. Aveau deci un comportament Ce se putea numi decent. Astăzi însă, din păcate, Cele mai sus arătate Sunt prea adesea uitate, Iar tinerii se comportă Ca o rebelă cohortă De vandali: ţipă, înjură, Hăhăie peste măsură, Prin mijloacele de transport Se bulucesc pentru un loc Deşi-alături, în picioare Stă o doamnă'n vârstă care Îi priveşte cu mirare. C-o ţigare'n colţul gurii, Fetele-şi arată nurii, Iar băieţii, cu lungi plete, Nu-i deosebeşti de fete. Privitor la'mbrăcăminte, S-o calific, n-am cuvinte: E pestriţă şi sumară, Transparentă şi... murdară. Nici pe la învăţătură 121


Nu rup a târgului gură Căci, chiar de-s licenţiaţi, Ei rămân tot agramaţi. De ce fac asta, dragi confraţi? Înseamnă că au fost lăsaţi De capul lor, necontrolaţi?... Aşa fiind, îngrijorat, Întreb: cine e vinovat Că s-a ajuns la aşa stare? Cine răspunde la'ntrebare? Când tinerii nu-s îndrumaţi, Şcoala, părinţii-s vinovaţi.

122


REPLICA

(Celor de la putere, care nu ascultă doleanţele manifestanţilor) Este clar că nu-i de joacă, Lumea nu mai vrea să tacă, Nu mai e nici-o tăgadă: Oamenii-au ieşit în stradă Nu zâmbind ca la paradă Nici cu gândul ca să vadă O vedetă oarecare. Ei strigă în gura mare: Jos Cutare, jos Cutare, Ne e foame, vrem mâncare, Vrem loc de munc-asigurat Nu să cerşim mereu la Stat. Nu vă mai credem pe cuvânt, Tot ce-aţi promis e vorbă'n vânt. Creditul care vi l-am dat, Cu nepăsare l-aţi mâncat. Avutul ţării l-aţi păpat. Ajunge, nu v-aţi săturat? În sapă de lemn ne-aţi adus. Nu vă temeţi de Cel de Sus? Plecaţi şi ne lăsaţi în pace, Aici nu mai aveţi ce face. Plecaţi. În frunte cu Băsescu. Vreţi să păţiţi ca Ceauşescu? Când la popor nu îţi apleci Urechea, trebuie să pleci!

123


VAE VICTIS

(Domnului Traian Băsescu, pentru discursul din ianuarie 2012, adresat protestatarilor) După multe zile'n care Nu a scos nici-un cuvânt, Domnul Băsescu apare La televizor. Râzând. Nu laudă, nu condamnă, Ce-i în „Piaţă“ e firesc Şi crede că pân'la toamnă, Oamenii se potolesc. La cei ce manifestă'n stradă Cerându-i, toţi, demisia, Spunând că nu vor să-l mai vadă, El le răspunde cam aşa: Nu cred că aveţi motive Prea mari de nemulţumire. Aveţi pretenţii maladive, Sunteţi cam cârcotaşi din fire. Ştiţi că măsurile ce-am luat, Cam dure, e adevărat, Au fost necesare. Toate. Nu puteau fi evitate, E stare de necesitate. Aceste lucruri sunt uitate? Aţi uitat, intenţionat, Cu rea credinţ-aş putea spune, Că prin măsurile ce-am luat Am ieşit din recesiune? Acum, doar criza, din păcate Ne'ncurcă iţele toate. Restul, merge ca pe roate. Dar vă asigur, vom scăpa Curând, şi de aşa belea... 124


Cât priveşte demisia, Nu mai avem ce discuta. Am fost ales înc-un mandat Şi consider că-s obligat Să-mi duc mandatul pân'la cap. De altfel, nici nu ştiţi ce vreţi. Să vă dăm cai verzi pe pereţi? Ajunge deci, nu mai ţipaţi Pentru că nu mă speriaţi. Eu sunt un comandant de vas, Nu doar un câine de pripas Şi vreau corabia să-mi port În cel mai adăpostit port În care marea, cât de rea, Să nu o poată scufunda. Încetaţi deci. Imediat. Veţi avea doar de câştigat. Când eşti rupt de realitate, Visele rămân vise. Toate.

125


PREMONIŢIE

(Celor din Guvern, îngrijoraţi de demiterea ministrului de externe) Domnul Baconschi, un diplomat Într-ale vorbelor versat, Cu trup şi suflet devotat Partidului ce l-a lansat, Precum şi şefului de Stat, S-a dovedit neinspirat Atunci când, vrând să arate Că la Universitate Mulţimile adunate Nu sunt decât nişte gloate De huligani, viermi, aţâţate Din umbră, şi manipulate, A primit un şut în spate. Măsura, neaşteptată Şi foarte mult comentată, Pe mulţi îi îngrijorează: Acum, cine mai urmează? Care e miza jocului? E'nceputul sfârşitului? Un zid, oricât de întărit, Se ruinează de-i găurit!

126


RUTIERĂ

(Domnului Mircea Lucescu, pentru accidentul în care a fost implicat) Este foarte evident: Vinovat de accident Nu este decât vatmanul Căci, neglijent, pehlivanul, Deşi putea să oprească, Putea chiar să-l ocoleasă Sau să-i dea prioritate, Nu a luat nimic din toate Aceste măsuri dictate De moment. Aşa că, vai, Matahala de tramvai L-a lovit cu nepăsare Pe domnul Lucescu, care, Şedea cuminte la volan. Ruşine, domnule vatman! Ai grijă, la drum când porneşti, Urechile să le ciuleşti.

127


INDECENŢĂ

(Domnului H. Patapievici, pentru injuriile aduse românilor) Deşi pozează'n elitist, Se poartă ca un hitlerist Care vomită pe gură Numai vorbe de scursură. De vreţi să ştiţi dacă-i aşa, Priviţi doar la frizura sa. Acest pseudo-cărturar Nu e decât un pamblicar Care-şi permite să jignească Toată suflarea românească. Pe noi, nu dă un firfiric Şi nimeni nu zice nimic. Mai ieri, acest sforăitor, Apare la televizor Şi spune'n văzul tuturor: Românii sunt nişte mişei Şi nu-i iubesc. Mă piş pe ei. Chiar aşa, onorabile? Şi pentru ce, stimabile? Că şi tu eşti român, ştii bine. Înseamnă că te pişi pe tine? Dar chiar dacă n'ai fi român Ci corcitură de păgân, Tot nu poţi spune-aşa ceva. Decenţa te-ar împiedica... Aşa că, dragă Mangafa, Îţi răspund şi eu tot aşa: Fac ceva în frizura ta. Când cineva-i slobod la gură, Răspunde-i cu-aceeaşi măsură. 128


EXPLOZIVĂ

(Celor de la Putere care, prin politica lor antipopulară, au forţat masele să iasă în stradă) Oamenii, nemulţumiţi Că au fost mereu minţiţi, Oprimaţi şi sărăciţi, Au ieşit din nou în stradă Furioşi ca o tornadă, Cu pancarde, cu drapele, Cu ţignale, zuzuiele, Strigând cu lacrimi de foc: Jos Băsescu, jos cu Boc, Jos cu-acest guvern umil Care'n frunte cu Emil Nu-s decât marionete Mânuite pe'ndelete De un aprig păpuşar Cu-apucături de corsar Care le ştie pe toate. Pe lângă cele strigate, Masele înfierbântate Mai cer, pe bună dreptate, Şi-alegeri anticipate... Aşteptăm deci, şi vom afla Curând, ce se va întâmpla: Va cădea primul Emil Boc? Guvernul, Băse, la un loc? Trei iepuri dintr-un singur foc? Mai rar asemenea noroc. Cu Talpa ţării nu-i de joacă. Are ac pentru-orice cojoacă!

129


IMPLICARE

(Celor cărora nu le pasă că mulţi semeni de-ai lor sunt la ananghie) După geruri mari, cumplite, Şi a zăpezilor care De vânt au fost troienite, Toată ţara-i la strâmtoare: Mai multe drumuri blocate, Parte din trenuri suspendate, Zeci de comune izolate Şi mii de oameni sechestraţi În frig, de foame-ameninţaţi Care'n nenorocirea lor Se roagă pentru ajutor. Este tabloul de coşmar Al zilelor de februar'... La acest strigăt de durere, Cei aflaţi astăzi la Putere Precum şi mulţi oameni de bine Care mai au respect de sine, S-au trezit, s-au mobilizat, (Cam târzior, e-adevărat) Şi împreun-au colectat, Au transportat şi au donat Tone de cele necesare: Haine, lemne şi mâncare. Tot respectul deci pentru-aceşti Samariteni care, modeşti, Au înfruntat viscolele Spre-a-şi ajuta aproapele. N-am însă respect pentru-acei Care se'ngrijesc doar de ei, Ascund banii la cingătoare, Se gândesc numai la mâncare, Fac chefuri prin baruri luxoase 130


Consolând fete frumoase Şi dorm trăgând la agioase... Cu astfel de contemporani, Vom trăi fericiţi mulţi ani. Dă-i ajutor celui aflat la greu. Mâine, poţi fi chiar tu în locul său.

131


PĂPUŞARUL

(Domnului Traian Băsescu, pentru implicarea la alcătuirea guvernului Ungureanu) Domnul Băsescu ne-a dovedit Încă o dată, că-i iscusit: Dintr-un condei, el a demis Guvernul Boc cel compromis, Şi a scris altă reţetă: A schimbat o marionetă Mică, cu una mai mare, Păstrând în continuare Vechiul program de guvernare. Ce ziceţi de-aşa schimbare? Când omul are anvergură, Scapă din orice'ncurcătură.

132


REPROŞ

(Domnului Traian Băsescu, care ignoră protestele din stradă) După zile de proteste Cu jos Băsescu şi jos Boc, A venit şi prima veste Bună: demisia lui Boc. Vestea-i încurajatoare, Protestele n'au fost în van. Dar se strigă'n continuare: Jos şi cu Băsescu Traian. Căci, au făcut casă bună Când au tăiat şi spânzurat Cât timp au fost împreună. Să-i despărţim? Ar fi păcat. Fraţii de sânge sunt uniţi. Numai de moarte-s despărţiţi.

133


DEVALIZARE

(Celor care permit tăierea necontrolată a pădurilor) Zăpezile care-au căzut În toată ţara, au început Încet-încet, să se topească Iar apa din râuri să crească. În atare situaţii, Ne-aşteptăm la inundaţii. Şi ştim ce'nseamn-acest flagel. Dar cum poţi să te lupţi cu el Când peste tot, aproape toate Pădurile au fost tăiate Din rădăcină şi furate? Cine-a permis aşa ceva Când foarte bine se ştia Care-i rostul pădurilor În stăvilirea apelor, Precum şi că sunt un izvor De aer purificator? Nici în hulitul comunism N-a fost aşa un barbarism. Atunci, nimeni nu permitea Să facă oricine ce vrea. Azi însă, e permis oricui Să facă ce vrea muşchii lui. De-aceea eu aş întreba: Cum de s-a întâmplat aşa? A fost vorba de neştiinţă, De nepăsare, rea credinţă? Sau câte ceva din toate, Plus puţină complicitate? Asta le-ar explica pe toate... Şi cazul, nu e izolat. 134


Recent, el s-a mai repetat: Ceva foarte-asemănător Şi pentru Stat păgubitor: S-a dat iute, de pomană, Toată Roşia Montană... Când îţi baţi joc de ce ţi-a dat Natura, eşti de condamnat.

135


MĂRINIMIE

(Negustorilor care încearcă să-şi înşele cumpărătorii) Un biet copil, abandonat, Flămând şi tremurând de frig, Un covrigar a întrebat: Nene, cât costă un covrig? Covrigarul, un şmecheros, Îi spune puştiului, mieros: Pentru tine, numai un leu Că eşti prea sărman, fătul meu. Dar fi atent la ce îţi zic: Gaura nu costă nimic. Copilul, dezorientat De-acest răspuns, a întrebat: Gaura deci, n-are valoare? Atunci, de ce n-o faci mai mare? Să nu cumperi niciodată Marfa prea mult lăudată.

136


JONGLERIE

(Doamnei Roberta Anastase, pentru implicarea în fraudarea voturilor de la Senat) Despre Prâslea cel voinic, Am aflat, când eram mic, Că el creştea într-o noapte Cât creşteau alţii în şapte. Şi, în naivitatea mea, Eu chiar credeam că este-aşa. Între timp însă, am crescut Şi în minuni n-am mai crezut. Recent însă, am auzit Ceva ce iarăşi m-a uimit: Se zice că în Parlament S-a produs un eveniment Care-a lăsat lumea toată Mută, cu gura căscată: Deşi numărul celor care Erau prezenţi, câteva zeci, Voturi, la numărătoare, Au fost peste-o sută optzeci. Se fac minuni, e evident, La Maglavit şi'n Parlament.

137


SUPERFICIALITATE

(Celor care dau, cu uşurinţă, aviz pentru port-armă) Autorizat dacă eşti Să porţi pistol, şi-l foloseşti, Nicicând nu poţi fi acuzat Că ai tras nejustificat. Că ştim cu toţi, acest permis Nu se dă oricărui proscris. Solicitanţii sunt testaţi De psihologi, verificaţi, Nu sunt nişte handicapaţi Fără pic de discernământ Ce-şi duc viaţa ca frunza'n vânt. Sunt oameni care ştiu ce fac Şi răspund pentru ceea ce fac. Când unul deci, a apăsat Pe trăgaci, a fost forţat De'mprejurări: s-a apărat. Deci, pentru ce s-a întâmplat, Doar mortul este vinovat. Când cel pe care l-ai girat Face o crimă, eşti vinovat.

138


INCONSECVENŢĂ

(Guvernanţilor din coaliţia PDL, pentru reducerea salariilor la bugetari) Mai marii de la PDL, Cinstiţi, cu cugetul curat, În orice situaţie Îşi respectă cuvântul dat. Astfel, se ştie, când au spus Că reduc salariile, Nu au minţit. Ei le-au redus Fără nicio reţinere. De asemenea, când au zis Că dau înapoi ce au luat, Au recunoscut ce au zis, Dar criza i-a împiedicat Să mai restituie ceva, Şi-au hotărât să fac-aşa: Restanţa va intra în plată, Până, cel mult, la Sfântu-Aşteaptă. Când nu poţi să-ţi respecţi cuvântul dat, Spui o minciunică şi-ai scăpat.

139


DEGRINGOLADĂ

(Membrilor PDL, îngrijoraţi de plecarea la PNL a lui Frunzăverde) Foaie verde de negară, În această primăvară, În PDL s-a'ntâmplat Ceva greu de explicat Unui muritor de rând Care, până de curând Credea că acest partid Este ca un monolit Tare, şi va guverna Câte zile va avea. Dar nu este chiar aşa, Şi, după cum s-a văzut, În partid au apărut Tensiuni de necrezut Între unii ce gândesc Într-un stil cam bătrânesc (Temându-se foarte tare De cea mai mică schimbare) Şi alţii care-şi propun S-o apuce pe alt drum Şi care ţintesc, ca miză, Scoaterea ţării din criză. Din această confruntare, A ieşit lezat se pare Domnul Frunzăverde care, Supărat, şi repede, A trecut la PNL. Dar treaba nu s-a terminat. Exodul a continuat Cu primarii din Severin Care-au venit după Sorin, Pentru că tot ei l-au votat 140


Ca să ajungă deputat... Dup-aşa palmă primită, Tot PDL-ul se-agită Dar, în loc ca să îşi strângă Rândurile, şi să plângă De aşa viaţă amară Greşesc iar, şi-l dau afară Pe Cristian Preda care A avut gura cam mare Criticându-l pe Prigoană. Dar totul fu de pomană: Ei au pierdut în Senat, Două voturi. Meritat. Şi-s zvonuri cum că după ei, Vine Monica Macovei Şi, poate, încă doi sau trei. Când nu ştii să-ţi armonizezi Tonul, întotdeauna pierzi.

141


OBSTINAŢIE

(Domnului Traian Băsescu, pentru ingerinţa sa în treburile executivului) După cinci guverne Boc, Care, toate la un loc Au bătut pasul pe loc, A fost pus la guvernare (De către BOSS-ul cel mare) Domnul M.R.U., domn care Este, venind de la SIE, Un as în diplomaţie Subterană. În plus, ştie Tot ce se'ntâmplă pe-afară Precum şi ce mişcă'n ţară, Aşa încât, el ar putea Să mai schimbe câte ceva. Dar nu poate, fiindcă n'are Libertate de mişcare: Concret, el trebuie să facă Doar ce vrea Boss-ul, şi să tacă. Aşa fiind, nu-i de mirare Că lumea nu crede'n schimbare Şi că, de-o ducem tot aşa, Viaţa ne va fi şi mai grea, Iar în final, ne va aduce La cap, o prea frumoasă cruce. Nu poţi să spui că faci mâncare Numai cu apă şi sare.

142


CINISM

(Premierului Ungureanu, pentru comportamentul său) Noul nostru premier, Vrea a fi mână de fier, Şi se poartă ca atare Cu subordonaţii care Când îl văd aşa'ncruntat, Toată ziua supărat, Îşi pierd graiul şi, de frică Uită tot ce vor să zică. Din acest punct de vedere (Şi nu e doar o părere) El nu seamănă deloc Cu ex-premierul Boc. Totuşi, ei au în comun, Şi nu mă jenez s-o spun, Teama faţă de Stăpân Pe care nu-l contrazic Niciodată. Cu nimic. Concluzia-i foarte clară Şi o ştie'ntreaga ţară: Premierul actual E ceva conjunctural Care pozează'n vedetă Dar e tot marionetă... Că aici este şi-un joc, Nu-i de mirare deloc, Fiindcă toată lumea ştie: Visează la preşedinţie. Astăzi, în viaţă reuşeşti Doar dacă şefii-ţi slugăreşti. 143


PĂRTINIRE

(Premierului Ungureanu, care favorizează primăriile coaliţiei de guvernare) Ultimul sondaj ne-arată Cât este de disperată Coaliţia în care Bate-un vânt de'ngrijorare, Vânt care, pe zi ce trece, E din ce în ce mai rece. Supărarea deci, e mare Şi nu-s şanse de salvare. Totuşi, MRU, Jupânul, Ca să-şi mângâie Stăpânul Şi să-i dea o bucurie, A făcut o mânărie: La toate primăriile Ce ţin de coaliţie, Le-a mărit subvenţiile Fără nicio reţinere, Sperând astfel într-un miraj Privind creşterea în sondaj. Banii, desigur, i-a luat De la rezervele de Stat. Dar, aşa cum s-a constatat, La Opoziţie n-a dat Mai nimic, şi întrebat De ce a procedat aşa, Premierul răspunde-aşa: Nu dau socoată la plebei. Eu fac doar ce vrea muşchii mei. Când vrei stăpânul să-ţi slujeşti, Şi legea poţi s-o ocoleşti. 144


IMUNITATE

(Ministrului Sănătăţii, care a uitat rolul măsurilor de prevenţie a bolilor) Este vâlvă mare'n ţară, Şi nu pentru prima oară: Când cineva a sesizat Instituţiile de Stat Care sunt abilitate În treburi de sănătate, Spunând că-s periclitate Multe vieţi nevinovate Pentru că nu mai găseşti În ţară, chiar de te speteşti, Antivirale româneşti, Ministru' Sănătăţii a dat Un răspuns care a şocat: N-avem nevoie de aşa ceva, Pentru că avem altceva Cu care, când se'mbolnăvesc Oamenii, eu îi lecuiesc De gripă, de ficat, de-orice, Doar cu antibiotice... Cu aşa răspuns de Gâgă Pe care îl tot îndrugă Acest ministru-al Sănătăţii, O să dăm ortul cu toţii... Previi boala, uşor, mereu. S-o vindeci, este mult mai greu.

145


SUBVERSIVĂ

(Celor care, deşi vinovaţi, nu fac nimic pentru rezolvarea cererilor pensionarilor) Sute, mii de pensionari, Transformaţi în protestatari De-acest guvern care le-a luat Din pensii, nejustificat, Se'nghesuie de-o săptămână La tribunal, cu jalba'n mână, Cerând a le fi'ntregită Pensioara lor ciuntită. Dar această abordare, Nu este o rezolvare Că cere timp. Şi răbdare. Dar cum poţi să ai răbdare Cu un gol în buzunare Cât o zi de post de mare? La asta nu se gândesc Cei care ne păstoresc? De ce tace Premierul? Să-şi fi pierdut oare flerul De fost mare şef la SIE Unde a'nvăţat şi ştie Că orice nemulţumire Scoate oamenii din fire? În plus, Premierul ştie Că doar semnând o hârtie Treburile se-aranjează. Probabil că se gândeşte S-o lase'n coadă de peşte: Îmi fac timp s-analizez Cererea lor. Şi semnez. Dar nu mă grăbesc prea tare. Între timp, lumea mai moare 146


Şi uite-aşa, încet-încet, Aducem bani la buget Care, după cum se ştie, E mai gol ca o chelie... Când două scopuri urmăreşti De-odată, doar te păcăleşti.

147


DEMOCRATICA

(Fruntaşilor PDL, pentru atitudinea de la moţiunea de cenzură) Moţiunea de cenzură Depusă de USL, Le-a luat pâinea de la gură Celor de la PDL. Pentrucă, precum se ştie, Moţiunea a trecut Iar bătrâna hardughie, Guvernul deci, a căzut. Şi nu este de mirare: Multă lume se-aştepta La asemenea lucrare. Ciudat însă-i altceva: PDL, ca să evite Căderea guvernului, Şi-a'nchis membrii ca pe vite Pe holul palatului Şi nu le-a permis deloc Să participe la vot. Cu această acţiune Ce i-a umplut de ruşine, PDL a arătat Că e cu adevărat Partidul cel mai democrat Din ţară. Care va să zică, Curat murdar, coane Fănică. Atunci când adversarul dă în tine, Loveşte-l cu orice, nu e ruşine.

148


SINCERITATE

(Doamnei Crina Dumitrescu, nominalizată ministrul Educaţiei în guvernul Ponta) Astăzi, doamna Dumitrescu, Ca şi doamna Ceauşescu Mai ieri, pretinde că are Studii universitare. Dar nu studii oarecare, Ci unele speciale Făcute'n străinătate La facultăţi reputate. Presa însă, băgăcioasă, Poate şi un pic geloasă, A scormonit pe undeva Şi spune că nu-i chiar aşa. Dar cum este? Să ne spună, Ne-am săturat de minciună Şi de oameni mincinoşi. Vrem doar oameni serioşi În această guvernare. Altfel, ţara nu mai are Nicio şansă de salvare De la dezastrul în care Se află, pe cât se pare. Şi de-o fi să se scufunde, Doar domnul Ponta răspunde. O minciună, chiar de-i mică, Te-ajută la o adică.

149


ASPIRAŢIE

(Domnului Silviu Prigoană, candidat la funcţia de primar al Capitalei) Domnul Prigoana senior, Regele gunoierilor Din Bucureşti, un om cu har, Vânează postul de primar La Capitală, scop în care, A pus iute în mişcare Strategia: Pleosc cu pliciul (Un patent tăios ca briciul) Şi continuă supliciul Cu ceva promisiuni Care nu-s decât minciuni, Apoi, vorbind necontrolat Despre un contracandidat Sau, când asta nu ajută, „Bagă“ şi ceva valută, Ea fiind arma letală În lupta electorală. Dar asta nu-i de mirare Şi să nu-l bârfim prea tare Fiindcă el, un bogătan Nu e chiar un şarlatan. Face numai ce-au făcut Şi alţii. Azi şi'n trecut. Căci, pentru toţi, deviza e: Scopul scuză mijloacele. Nicio luptă electorală Nu se câştigă cu morală.

150


FLAGRANT

(Domnului I. Mang, exministru în guvernul Ponta) Educaţia, se pare, Este ministerul care Trezeşte îngrijorare: Nici domnul ministru Mang Nu şi-a păstrat acest rang Căci, deşi abia numit, A fost iute mazilit. Şi tot presa-i vinovată Pentru că, tot ea ne-arată Că-n teza de doctorat Domnul Mang s-ar fi inspirat Din alte lucrări şi a luat De ici, de colo, un citat Dar, din păcate, a uitat Să spună de unde a luat Acest nefericit citat. Cum fapta e un plagiat, Făptaşul s-a penalizat: Din funcţie a fost schimbat. Aşa fiind, şi indignat, Întreb: doar el e vinovat? Dar cel care l-a promovat În funcţie, nu-i vinovat? Domnul Ponta, ce-are de spus? Ne onorează cu-n răspuns? Vrem să ştim cât a trudit Până ce a dibuit Omul cel mai instruit... Ideile împrumutate Ştirbesc din notorietate. 151


OPRESIUNE

(Celor care se opun dorinţei de a se lucra până la vârsta de 80 de ani) Când s-a aflat că noi suntem Urmaşii lui Metusalem, Care ştim bine c-a trăit Sute de ani, şi c-a muncit Tot timpul, Bulă s-a gândit: Este păcat că noi muncim Doar pân'la şaiş'cinci de ani Când, deşi încă ne simţim În vână, ca nişte juncani, Suntem pensionaţi. Forţat. Fapta este de condamnat, Că nu suntem handicapaţi Şi nici cu munca prea certaţi. Putem deci ca să mai muncim Şi Patria să ne-o servim Măcar pân'la optzeci de ani. Şi nu o facem pentru bani. Pentru noi, alta este miza: Să alungăm din ţară criza... În plus, munca dă sănătate, Se ştie din antichitate. Vă rugăm deci să fiţi miloşi. Noi vrem să murim sănătoşi. Politica te opresează? Leacul, e munca. Ea te salvează.

152


ORGOLIU?

(Domnului Traian Băsescu, pentru atitudinea sa în problema reprezentării ţării peste hotare) Se ştie că Ceauşescu A fost un despot sadea. Dar şi azi, domnul Băsescu Se comportă tot aşa. Căci, fiind el cel mai mare Om în Stat, ce întâmplare, Pretinde că singur are Dreptul de reprezentare A ţării peste hotare În orice împrejurare. Chiar aşa să fie oare? Întreb, pentru că, se pare, În alte ţări e altcumva. Atunci, de ce se poartă-aşa? Nu cumva la mijloc este Vorba de altă poveste? Vrea să ne-arate dumnealui Că-i buricul pământului? Dar, chiar dacă ar fi aşa, Felul de-a se manifesta Este foarte puţin decent Şi-arată, este evident, O tară de comportament. Dacă-i aşa, cine îi spune Cum să se comporte'n lume? Cine se bate cu pumnu'n piept, Arată că nu-i înţelept.

153


DURA LEX

(Celor care s-au coalizat încercând să-l aducă la tăcere pe Adrian Năstase) Năstase a fost condamnat Definitiv şi'ntemniţat, Deşi nicicând nu s-a probat Cert, cum că ar fi vinovat. Instanţa şi-a justificat Verdictul pe care l-a dat Arătând doar, cam onctuos, Că insul, deşi om faimos, E un corupt periculos Prin aceia că ar putea Fi un exemplu şi altora Predispuşi la a frauda Legea, şi... bla, bla, bla, bla... Că este vinovat sau ba, Eu nu ştiu, însă altceva Mă miră, şi'ncă foarte tare: De ce cu-atâta'nverşunare Vorbesc unii oameni de el, Şi-i pun în cârcă fel de fel De lucruri? Oare e cinstit? Şi regretă că n-a murit? Exemplu? Doamna Macovei Care, în sfiinciunea ei Varsă o ură ne'mpăcată. De ce o fi aşa'nfocată Şi foloseşte aşa ton? Vorbeşte oare din breton? Nu m-ar mira, şi e păcat Aşa c-o'ntreb: cum de-a uitat Că nici chiar Inchiziţia Nu s-a manifestat aşa. 154


Cum poţi să dai într-un om care, Legat de mâini şi de picioare Nu are nicio apărare? Am decăzut oare'ntratât Încât să-i înfigi mâna'n gât Unuia care, ştim prea bine, Gândeşte altfel decât tine? Căci adevărul, ăsta e: Năstase'ncurca iţele Mărimilor din PDL, Aşa încât, s-a ordonat: Să fie iute lichidat. Doar Stalin, mi-amintesc, spunea: Nu eşti cu mine, eşti contra mea, Şi-apoi, zâmbind, te lichida... Aşa fiind, şi supărat, Întreb: ce s-ar fi întâmplat Dacă în loc de pesedist Năstase'ar fi fost pedelist? Când ai puterea şi-o foloseşti Pentru şicane, te înjoseşti.

155


EXPLICAŢIE

(Domnului Traian Băsescu, pentru dârzenia cu care luptă pentru scaunul de la Cotroceni) Un bibliotecar vestit, Printre hârţoage a găsit Şi un document vechi, care, Răspunde la o'ntrebare: De ce domnul Preşedinte Băsescu este pendinte De scaunul său aurit De care-i foarte'ndrăgostit? Răspuns: Papay vaporeanu' Descinde din Lăpuşneanu. Când rădăcina e adâncă, Copacu-i tare ca o stâncă.

156


ALBA-NEAGRA

(Domnului Traian Băsescu, pentru oportunismul de care a dat dovadă) Deşi nu este credincios, Domnul Băsescu-i om pios. E motivul pentru care, Şi nu este de mirare, Că, şi-o minciună când spune, O face cu gânduri bune. Aşa s-a'ntâmplat cândva Când, răspicat, cu gura sa, A spus că-şi dă demisia Dacă s-ar întâmpla ceva. Şi-acel ceva, s-a întâmplat, Dar de demisie-a uitat. De ce? S-a gândit la popor: Ce face el fără păstor? S-a făcut deci de ocară Doar din grija pentru ţară... Tot la fel s-a întâmplat Şi când, fiind suspendat Şi cu riscul de-a fi demis Prin votul popular, le-a zis La cei din PDL: veniţi, Veniţi la vot să dovediţi Că cei care m-au suspendat, Legile ţării-au încălcat Şi că, în acest fel au dat O lovitură la Palat... Mai târziu însă, şi plângând De grija ţării, un alt gând A încolţit în mintea sa, Iar la „ai săi“, le-a spus aşa: M-am răzgândit. Nu mai veniţi 157


La vot. Nu vă mai obosiţi, Că numai USL şi-„ai lor“, Care să mă demită vor, Nu vor strânge la votare Voturile necesare Spre-a fi demis. Prin urmare, Dragii mei concetăţeni, Mă'ntorc iar la Cotroceni... Faţă de o aşa purtare Care ridică o'ntrebare, Mă'ntreb şi eu, mirat, uimit: Când a minţit? Când n-a minţit? Când spui azi da, şi mâine ba, O faci doar spre ruşinea ta.

158


ARANJAMENTE

(Domnului Traian Băsescu, bănuit de acţiuni necugetate) Domnul Băsescu cel suspendat, Umblând cu jalba în proţap Şi cerşind mila, s-ar fi dedat La ceva de neacceptat. Se zice, gura târgului, Că, în inconştienţa lui, Doamnei A. Merkel i-ar fi propus Că de-l ajută să „stea“ iar sus, N-o să-i mai ceară înapoi O datorie de război Pe care ţara sa o are Faţă de noi. Să fie oare Adevărat? Nu-i o eroare? Dar dacă e adevărat, Ce zice cel împricinat? Putem oare renunţa noi La miliarde de euroi Pentru un moft al cuiva? Cine-şi permite aşa ceva? Nici Cresus nu ar renunţa La aşa o datorie Deşi, după cum se ştie, El era putred de bogat. Să renunţăm? Ar fi păcat... Omul, cuprins de disperare Ajunge chiar şi la trădare.

159


GICĂ-CONTRA

(Domnului Traian Băsescu, pentru părerea sa referitoare la scrutinul din 29.07.2012) La scrutinul electoral De ieri, s-a scos iar la mezat Scaunul prezidenţial. De ce? Din raţiuni de Stat. Scoţându-l însă la mezat, Înseamnă că s-a licitat. În acest caz, se urmează Norme care garantează, La toţi cei ce licitează, Condiţii de participare Egale pentru fiecare: Mai întâi, cu grijă mare, Fixezi preţul de plecare, Apoi faci prima strigare. Din acest moment, cel care Oferă preţul mai mare, Primeşte lucrul licitat. Simplu şi de necontestat. Nu poţi spune c-ai câştigat Atunci când nu te-ai prezentat La vot, sau nu ai licitat. Că domn'Băsescu face-aşa, Asta nu'nseamnă altceva Decât că, din necuviinţă, Dă dovadă de rea credinţă... Când regula jocului n-o respecţi, La osanale să nu te-aştepţi.

160


DUEL MATRIMONIAL

(Soţilor Prigoană, care se dau în spectacol) Prigoană şi-a lui soţie, La televizor fac show. Acum toată lumea ştie Că divorţează din nou. Dar nu este de mirare, Asta s-a mai întâmplat. Ciudat e că fiecare Zice că-i nevinovat. EA, spune în gura mare: EL pune bani la ciorap, Iar faţă de mine are Comportament de satrap. EL, supărat o acuză Pe un ton seniorial: A părăsit fără scuză Domiciliul conjugal... Într-o astfel de poveste Care implică ursita. Te'ntrebi: vinovatul este Prigoană, sau Prigonita? Ca răspuns la întrebare, Spun că ambii's buni de rug Şi că n-ar fi de mirare Dac-ajung în Guiness Book. La un divorţ, vinovăţia O'mparte soţul cu soţia.

161


VÂNTURĂ LUME

(Unor tineri care duc o viaţă de huzur) Acest bărbat e faimos: Este tânăr, e frumos, Se distrează copios, La mâncare nu-i sfios, Iar la muncă-i ruşinos Şi la fel de studios. Perspective? De prisos Să gândeşti că'n viaţa sa Va realiza ceva. Dar nu-i pasă, fiindcă ştie Că, de-o fi la ananghie, Îl ajută steaua lui: Chimirul babacului... Când trăieşti ca un parazit, E clar: om nu poţi fi numit.

162


DÂRZENIE

(Răspunsul domnului Băsescu la referendumul din 29.07.2012) Referendumul, se ştie, O dovedesc faptele, A fost doar o mânărie A celor din USL Care, vrând s-acapareze Puterea, este evident, Vor să mă îndepărteze Din funcţia de Prezident. Demersul lor, tip mafiot, Îl motivează doar aşa: Dintre cei ce-au venit la vot, Cei mai mulţi au votat cu DA. Asta însă, nu contează, La vot au venit doar plebei Care nu ştiu ce votează, Cum să te bazezi pe ei? Aşa fiind, teamă nu-mi e. Eu mă bazez pe CCR, Pe DNA, pe CSM, Pe toate „serviciile“ Şi tot felul de Macovei, Savanţi, sau doar învăţăcei Care, toţi, ştiu foarte bine Că vor fi morţi fără mine... Dar nu vă temeţi dragii mei, Ignoraţi-i pe plebei. Deşi eu sunt doar un ateu, Pentru români sunt Dumnezeu.

163


CARACTERIZARE

(Schiţa-portret a domnului Băsescu) De origine: tătar. Meserie: marinar Şi adesea bişniţar Cu mărfuri de la bazar. Apucături: de barbar Care, dacă-i stai în cale, E'n stare să te omoare. Timpul liber: Golden Bar, Unde nu merge prea rar. Băutura preferată: Şampania. Dar frapată. Anturaj: de cartier, Bătăuş cu pumn de fier. Afinităţi: cu cei care I se fac preş la picioare Şi alţii de-acelaşi fel: Strâmbă legea pentru el. Credibilitatea sa: Nu se poate măsura; Dacă azi spune ceva, Mâine spune altceva. Distracţia preferată: Cu ţiganii'n horă. Roată, Şi se-amestecă'n prostime Pentr-o baie de mulţime, Cerşind popularitate. Asta le'ntrece pe toate. Şi mai are-o calitate: Oportunist peste poate.

164


Dacă asta-i partea bună, Domnul Roman să ne spună. Limbi străine: romgleza, Dar se descurcă şi-aşa... Cu-atâtea calităţi, nu poţi Decât să fii iubit de toţi.

165


ÎNGRIJORARE

(Celor care nu veghează la respectarea voinţei alegătorilor) Când o mână de farsori Care, cu toţi, sunt datori Unui trăgător de sfori, Pun la cale-o cacealma, Nu mai ai la ce spera Chiar dacă de partea ta Sunt zeci şi zeci de dovezi Prin care să demonstrezi Că această „lucrătură“ Nu-i decât o făcătură. Aşa ceva s-a întâmplat Şi la noi, când ne-a fost dat Să vedem cum CCR A luat în derâdere Voturile ce s-au dat Contra celui Suspendat... Aşa fiind, ce-i de făcut? Să ne-atârnăm ştreangul de gât Şi să-i lăsăm pe ei în pace? Parlamentul, de ce tace? Atunci când stai cu mâna'n sân, Te scuipă'n ochi orice nebun!

166


RUBICONIADA

(Celor care se luptă cu toate mijloacele pentru a-şi păstra privilegiile) La şcoală, toţi am învăţat Un lucru de necontestat: Natura înconjurătoare Este'ntro veşnică mişcare, Adic-o veşnică schimbare. Şi tot la şcoal-am învăţat Alt adevăr adevărat: O schimbare, cât de lentă, Este şi echivalentă. Altfel spus, când iei ceva, Musai să dai altceva În schimb, de-aceeaşi valoare Nici mai mică, nici mai mare. Ce spun, nu e poezie, Se învaţă la chimie. Este clar deci, în natură, Se lucrează cu măsură. Omul însă, din păcate, A uitat cele'nvăţate Şi ce înseamnă dreptate, Aşa'ncât, fără ruşine, Nu face ce se cuvine, Ci doar ce-i face lui bine: Ia mai mult decât a dat Şi nicicând nu-i săturat De mărire şi de bani Nemunciţi, şi ani de ani Profitând de'mprejurări, Şi prin tragere de sfori, Se cocoaţă'n slujbe grase Care nu aduc ponoase Şi nici rupere de oase. 167


Aşa fiind, nu-i mirare Că pentru-aşa slujbuşoare Se duc lupte disperate, Cu arme sofisticate Şi lovituri pe la spate. Exemplu? Ştie tot natul Ce a făcut „Suspendatul“ Care, deşi n-a votat, Adică nimic n-a dat El înapoi şi-a luat Funcţia de şef de Stat. E cinstit? Şi'ncă ceva: Tot el, cu guriţa sa, Pe PDL-işti i-a îndemnat Să nu meargă la votare. De ce-a făcut asta oare? Nu cumva fiindcă ştia Că de iubit era Lumea tot va spune DA? A ştiut, fără'ndoială, Aşa că, fără sfială, A pus iute în mişcare Toţi trupeţii lui pe care În trecut îi ajutase Cu afaceri, slujbe, case, Cărora le-a spus: Confraţi, E timpul să m-ajutaţi. Iar ei, oameni devotaţi Şi cinstiţi, l-au ajutat: L-au readus la Palat... Atunci când prinzi o slujbă bună, Este păcat s-o scapi din mână.

168


SERVILISM

(Celor care consideră că votul din 29.07.2012 a fost ilegal) Mai ieri, un om care-a votat, Era, pe drept, considerat Că şi-a făcut datoria, Chiar de vota cu NU sau DA. Azi însă, cum s-a constatat, Lucrurile s-au mai schimbat: Cine-a mers şi a votat, Nu mai este lăudat. Din contră, este condamnat Pentru că, PDL spune, Este o infracţiune Orice vot care s-a dat Contra şefului de Stat. Cum să-ţi permiţi aşa ceva? Să spui de Înălţimea Sa Că nu mai este agreat? Asta-i ceva de condamnat... Urmarea: CAMARILA Sa, A început a-i ancheta Pe cei care-au votat cu DA. Cu cei mai mari în grad ca tine, Să nu te pui. Nu-ţi cade bine.

169


SFIICIUNE?

(Celor care se lasă târâţi în jocuri străine de interesele ţării) Mai ieri, un personaj sus pus, Şef într-o ţară din apus, A venit la noi în ţară Să ne facă de ocară. Şi ce credeţi? I-a ieşit. Numai de rău ne-a vorbit. Dar, nimeni n-a îndrăznit Să-l trimită la plimbare Şi să-i spună: Frăţioare, Dacă vii la noi în ţară Numai să ne faci morală Ca unui copil de şcoală Şi să ne bagi pumnu'n gură, Îţi răspundem pe măsură. N-admitem să fim trataţi Ca nişte handicapaţi... Cam aşa se cuvenea Să-i răspundă cineva Acelui înfumurat Cu haină de diplomat. Dar, „ai noştri“, ce-au făcut? N-au zis nimic, au tăcut. Au stat cu capul plecat Şi, umili, l-au ascultat. De ce-a tăcut Premierul? Să-şi fi pierdut oare flerul Ce-i permitea să ghicească O capcană diavolească? Dacă-i aşa, e păcat Şi'ntreb: oare n-a'nvăţat Nimic din ce s-a'ntâmplat La Bruxelles când, luat de val 170


Şi tratat ca un vasal A acceptat în final Acel prag electoral? Ce răspunde „inculpatul“? Cine este vinovatul? Că, ce-a urmat, ştie-oricine, Nu ne-a căzut foarte bine: Astăzi ne ducem amarul Tot cu Papay Marinarul. Stând numai cu capul plecat, Nicicând nu ai de câştigat.

171


RIPOSTA

(Celor care, acţionând numai la comandă politică, aduc prejudicii poporului român) Încă din antichitate S-a spus, în limbile toate, Că râsu'nseamnă sănătate. Dacă o fi sau nu aşa, Nimeni nu poate garanta. Sigur este că oricine, Când râde, se simte bine. Aşa fiind, iubiţi confraţi, Nedreptăţiţi şi supăraţi, Dacă vreţi să mai scăpaţi De necazuri, încercaţi Şi această abordare: Râdeţi. Râdeţi cât mai tare Să audă toţi cei care Vă fac zilele amare: Râdeţi de CCR-ul nostru Care-a scuipat pe votul vostru; Râdeţi şi de „Suspendatul“ Care şi-a reluat mandatul Ajutat de necuratul Precum şi de toţi cei care, La îndemnul lui se pare, Nu s-au mai dus la votare; Râdeţi de-aceşti corifei, Cristi Preda şi Macovei Care-au transmis peste hotare Minciuni gogonate, care, Deşi s-au dovedit, toate, Că n-au fost adevărate, Nu au mai fost retractate; Râdeţi de-acei demnitari, 172


În fond, doar veleitari Zeloşi şi cu priză mare Din UE, ce nu au stare Şi strigă în gura mare Că noi nu suntem în stare De autoguvernare. Ce să'nsemne asta oare? Gânduri de subordonare? Râdeţi şi de-acest bizar Tandem Kovesi-Morar Care-atât s-a străduit, Nopţi întregi nu a dormit, Ca să arate că votul dat La referendul s-a fraudat... Mai râdeţi şi... dar nu, opriţi, De râs puteţi să şi muriţi Şi nu vreau să vă'ndemn la rău. Vreau doar să-L rog pe Dumnezeu Să ne ferească'n viitor De-atâta râs. Nu vreau să mor. Atunci când te îneacă plânsul, Singurul leac rămâne râsul.

173


TÂRGUIALĂ

(Celor care sunt responsabili de privatizările frauduloase) Este vâlvă mare'n ţară, Şi nu-i pentru prima oară: Se repetă ceva care Se cheamă privatizare Dar care, spus mai pe scurt, Nu este decât un furt. Pentru că, furt se numeşte Atunci când, lucrând hoţeşte, Pe ascuns şi cu gând rău, Vinzi ceva ce nu-i al tău. Concret? Toţi ştim foarte bine Că zeci de fabrici, uzine, S-au vândut fără ruşine, Deşi-aceste bunuri, toate, Au fost cu drag ridicate De fiii-acestui popor, Din banii şi munca lor. Aşadar, pe drept cuvânt, Stăpânii-acestor bunuri sunt Doar fiii acestui pământ. Totuşi, ele s-au vândut De alţii, şi s-a văzut Că au fost date pe nimic. Pe un dolar. Un mizilic. De ce oare? Nu cumva Aici se-ascunde ceva Necurat? Eu cred că da, Că doar astfel s-ar putea Lămuri şi explica Cum, de-odată, peste noapte, Oameni cu minţi cam necoapte, Au devenit milionari 174


În euro sau în dolari. Că în acele uzine Lucrau mii de muncitori Care ieri mâncau o pâine Iar astăzi sunt muritori De foame, nu contează. Ceea ce-l interesează Pe „vânzător“, este doar Să-şi ia „cota“. Este clar?... Dar nu am scăpat de chin: Azi, pe listă e OLTCHIM Care-i scoasă la vânzare Fortuit şi'n graba mare. Totuşi, după cât se pare, Se observă şi-o schimbare, În sensul că vânzătorul Obligă cumpărătorul Să-i prezinte-o garanţie Cum că-i solvabil şi ştie Să-şi îndeplinească toate Sarcinile asumate. Ce ziceţi de-aşa ceva? Parcă s-a schimbat ceva Din ce-a fost pân-acum. Să mergem pe-acelaşi drum Şi mâine, şi mai departe: TRANSPARENŢĂ ŞI DREPTATE. Chiar dacă târgu-i oneros, Ia-ţi banii, ei nu au miros.

175


GLUME RETRO

(Celor care fac haz pe seama altora) De când este lumea lume, Oamenii se ţin de glume Şi în joacă, născocesc Întâmplări ce te uimesc. Astfel, despre vechea gaşcă, Carter, Brejnev şi cu Ceaşcă, S-a spus c-au fost luaţi ostatici De canibalii sălbatici Care-aşteptau cu nerăbdare Să îi pună la frigare. Dar şeful de trib i-a stopat, Şi apoi le-a explicat: Staţi liniştiţi, o să-i mâncăm Doar după ce le arătăm Acestor trei spilcuiţi Că nu suntem troglodiţi, Şi că ştim la fel de bine Ca ei, ce se'ntâmplă'n lume. Dovada? Eu sunt în stare Să răspund la o'ntrebare Ce mi-ar pune-o fiecare Din aceşti împricinaţi. Ce ziceţi? Vreţi să'ncercaţi? Dar să ştiţi de la'nceput, Nu mă joc. Aţi priceput? Dacă răspund la'ntrebare, Aţi pierdut, vă fac mâncare. Nu ştiu, vă las să plecaţi Unde vreţi, sunteţi salvaţi. La această provocare, Carter sare în picioare Şi'ntreabă cu glas şoptit: 176


- De rachete-aţi auzit? - Ştim, ştim, sunt nişte ghiulele Şi ne bombardaţi cu ele. - Dar, - Ajunge, nici o vorbă. Luaţi-l, faceţi din el ciorbă... Brejnev, mai îngrijorat Şi cu glas stins, a'ntrebat: - De sputnic, aţi auzit? - Sigur că am auzit. Este ceva ce-l aruncaţi În aer, să ne spionaţi. - Dar eu, - Destul, până aici. Luaţi-l, din el faceţi mici... Ceaşc-al nostru, nepăsător, Degajat, chiar surâzător, A'ntrebat aşa'ntr-o doară: - Ştiţi ce'nseamnă o Plenară? Întrebarea a căzut Ca un trăznet nevăzut Care i-a lăsat de-odată Pe toţi cu gura căscată. - Nu răspundeţi? Vă sfiiţi? Vă rog să vă mai gândiţi... Primul şi-a venit în fire Din această amorţire Şeful tribului, cel care, Pân-acum se dădea mare, A zis, plin de supărare: - Pierdem timpul, nu e cazul, Haide să schimbăm macazul. Nu ştiu răspunsul şi deci, Eşti om liber, poţi să pleci. Dar înainte de-a pleca, 177


Vreau să te mai rog ceva: Nu mă lăsa în ocară, Spune-mi ce'nseamnă Plenară. - Sigur că da. Ascultaţi, Dar să nu vă supăraţi Plenara-i o adunare De oameni aleşi în care Îşi exprimă fiecare Părerea lui despre ceva: Eu spun că este aşa, Altul spune altceva. Eu spun hăis, el spune cea. Este o babilonie, O curată nebunie. Este exact ca la voi: Ne mâncăm noi între noi... Şi-a plecat, iavaş-iavaş, Dar numai după trei paşi S-a întors, şi supărat, A spus tare, răspicat: Eu nu vreau să plec de-aici Până nu mănânc doi mici... Când aduci zâmbetul pe buze Oamenilor, să nu-ţi ceri scuze.

178


FRISOANE

(Celor care se înscriu în cursa alegerilor parlamentare) Vin iar alegerile. Vin. Încep iar zilele de chin Pentru sute de demnitari Care se vor Parlamentari. Dar ca s-ajungi acolo, sus, La multe chinuri eşti supus, Căci drumul ales este greu, El are cotituri mereu Şi se parcurge în etape Unde'ntâlneşti nenumărate Piedici, şi dac-ai căzut, Eşti scos din joc, deci, ai pierdut. În această abordare, Se face prima mişcare: Dup-un principiu vechi de ani, Pile, relaţii şi bani, Se'ntocmeşte o listă'n care Este trecut fiecare Din toţi cei care se vor Deputat sau Senator. Ai trecut pragul cu bine, Este ferice de tine. Răsufli mai uşurat. Dar de griji, tot n-ai scăpat, Drumul nu s-a terminat. El trebuie continuat Cu o etapă foarte grea Şi doar puţini mai trec de ea Căci orice nominalizat Este luat la scărmănat, 179


Trecut prin furci caudine Şi nu trece orişicine De ele, că se păstrează Principiul care tronează: Ai protecţie mai mare, Treci pe lista următoare. Deci, din „nominalizat“ Eşti trecut la „candidat“. În acest moment, s-a dat Startul la un nou asalt: Cel care-a fost onorat Cu asemenea mandat, Intră pe-o nouă spirală: Campania electorală. Iar o campanie, oricare, Este grea, costisitoare Pentru candidatul care Doreşte cu'nfrigurare Să convingă electoratul Că doar el e candidatul Neprihănit şi devotat Ce merită a fi votat. În această încercare, Argumentul cel mai tare, Care n-a dat greş vreo dată, Aplicat în lumea toată, E cel ştiut de la străbuni: „Atenţii şi promisiuni“. Dar încă nu s-a terminat Chinul bietului candidat. Urmează hopul cel mai mare, Votul, şi dacă nu are Voturi în număr mai mare 180


Decât un contracandidat, A pierdut. S-a terminat... Dar nu e cu supărare, Poate data viitoare... Ai „pile“ sus şi bani de dat, Succesul e asigurat.

181


RESUSCITARE

(Domnului M. R. Ungureanu, iniţiatorul ARD) De când domnul Unguient Vrea să intre'n Parlament, Caută cu'nfrigurare O alianţă cu care S-ajungă la guvernare. Şi a găsit-o. Repede: Ce-a mai rămas din PDL, Resturi din PNŢCD, Plus vreo câţiva legionari De tip nou, netorţionari, Toţi oameni fini, patricieni, Şi susţinuţi de Cotroceni, Au pus de o alianţă Viguroasă, cu speranţă, Pe care-au numit-o ARD... Se pare însă c-acest bard, A dat iar cu oiştea'n gard. Vorba de prin bătrâni, e bună: Cine se-aseamănă, se-adună.

182


EL DORADO MIORITIC

(Unui adept al capitalismului sălbatic) Domnule X, eşti om mare, M-ai lăsat mut de mirare. Din ce spui tu, şi spui bine, Înseamnă că orişicine Poate, de-i născut cu har, S-ajungă miliardar. Că prin har se înţelege Să nu respecţi nicio lege, Nu spui măcar un cuvânt. Eşti mai mut ca un mormânt; Că eşti un supus model Şi susţinător fidel Al unui partid cu care Speri s-ajungi la guvernare, Deasemenea, nu spui Niciun cuvânt. Nimănui. Dar, odată scopu-atins, Eşti fericit. Ai învins. Orice drum îţi e deschis: La slujbe bine plătite Cu salarii nesimţite; La contracte oneroase Cu terenuri, mine, case Luate printr-un şiretlic La un preţ de mizilic Şi-apoi scoase la vânzare La un preţ cu mult mai mare; Credite de la bănci luate Cu acte falsificate; De impozit pe venit Tu nicicând n-ai auzit; La returnări de TVA 183


Eşti abonat, şi tot aşa... Astfel, dacă are har, Omul bagă'n buzunar Dintr-o dată, peste noapte, Bogăţii nemăsurate. Iar când ai „potenţial“, Este ceva demenţial... Dar X, are şi-alţi confraţi Cu-acelaşi har înzestraţi Şi la fel de hămesiţi După mulţi bani. Nemunciţi. Şi mereu se'mbogăţesc, Pe când, cei care muncesc În mod cinstit, sărăcesc Şi trăiesc de azi pe mâine Numai c-o coajă de pâine. Echitatea socială Deci, este doar vorbă goală. Aşa fiind, tu, om cinstit, Muncind din greu, dar oropsit De soartă, cum să nu gândeşti La bardul de la Ipoteşti Care, cu versul lui de jar Din „Împărat şi Proletar“ Pe-asupritori i-a condamnat Iar pe-asupriţi i-a îndemnat Spunând: „zdrobiţi orânduire“ Care sugrumă omenire. Chiar şi Coşbuc, un alt simbol A spus: când eşti „flămând şi gol“ Şi nu mai vrei ca să trăieşti Aşa, poţi să te răzvrăteşti. Aşa fiind, dragi bogătani Din aceşti ultimi zeci de ani, Feriţi-vă de cei sărmani 184


Că nu ştiu ce s-ar întâmpla „Când foamea îi va răscula“. Vă sfătuiesc deci, citiţi iar Din „Împărat şi Proletar“ Precum şi din „Noi vrem pământ“. Acest sfat, nu e vorbă'n vânt... Nu poţi să scapi de prădători Decât luptând: trăieşti sau mori.

185


EDUCAŢIONALĂ

(Celor care uită că tinerii trebuie educaţi şi în spiritul decenţei) Când EL şi EA, în plină stradă Se sărută îmbrăţişaţi, Ne-arată, fără de tăgadă, Că aceşti „inşi“ nu-s educaţi. Aceste scene ne displac, Pentru că sunt deplasate, Căci locul lor, dacă se fac, Este doar în intimitate. Rezultă deci că cei vizaţi Mai nimic nu au învăţat De la părinţi, surori sau fraţi. Şi nici la şcoală. Ce păcat. Aşa fiind, nu ne rămâne Decât să îi compătimim Pe aceşti pedagogi minune. În rest, toţi sănătoşi să fim. Un rol dacă ţi-ai asumat Şi nu-l respecţi, eşti condamnat.

186


INFRACŢIUNE

(Domnului Traian Băsescu, pentru încălcarea Constituţiei) Ştiind că este pendinte De d-na Merkel cea „Mare“, Dragul nostru Preşedinte Îi şade preş la picioare: Ascultă ce i se spune Şi-acceptă cu plecăciune. Acasă însă-i băţos Şi extrem de belicos: În politică se bagă Deşi n-are nicio treabă Cu asemenea probleme. Dânsul însă nu se teme Cum că ar încălca cumva Ce spune Constituţia, Care-i acordă doar un rol: Să fie un mediator Între partidele care Se luptă cu'nverşunare S-ajungă la guvernare. Este clar deci, Domnia sa, Încalcă Constituţia. De ce se-accept-aşa ceva? Ce zic aleşii Naţiei? Legile-s doar pentru plebei? Nu neglijaţi zicala din popor: Exemplul rău, este molipsitor.

187


DOVADA

(Referitor la votul din 09.12.2012) Votul de azi a confirmat Că'n iulie, când s-a votat, Totul a fost perfect curat, Cu toate că cel „Suspendat“ A susţinut neîncetat Cum că a fost o cacealma. Şi s-a mai demonstrat ceva: Că acest nou, firav, „curent“ Clocit de Blaga şi Unguient, E un fiasco, un faliment, Şi că, acest amalgam, ARD, Bagă doar băţul printre gard Ca s-agite spiritele Şi să-l ajute pe DD Să crească'n sondaj cu PP. A sperat oare PDL Să se unească cu PP Şi-apoi, cu bucurie mare, S-ajungă iar la guvernare?... Şi'ncă ceva s-a mai văzut, Ceva foarte bine ştiut: Manevrele UDMR Care îşi face mendrele Cochetând doar cu cei care Se află la guvernare. Vi se pare de mirare?... Când votul nu e respectat, Democraţia a clacat.

188


CATASTROFĂ

(Celor din ARD, pentru parlamentarele din 09.12.2012) Fluturând un nou stindard, Cei din alianţa ARD S-au dus la Parlamentare Cu gândul la guvernare. Dar vai, când s-au numărat Voturile, s-a aflat Cum că nu au câştigat Nici-un colegiu din ţară. Au rămas pe dinafară, Ceea ce i-a debusolat. Au rămas muţi. Toţi s-au blocat. Şi-au mai revenit în fire Doar la redistribuire Când li s-a mai acordat Ici-colo câte-un mandat. Dar nu este suficient Fiindcă, de azi, în Parlament Fiind „marfă“ de „second hand“, Nu mai pot scoate un cuvânt. Şi-au săpat propriul mormânt. În viaţă, cel care greşeşte, Orişicine ar fi, plăteşte.

189


DILEMA

(Celor de la USL, care şi-au nemulţumit alegătorii) Deşi la Parlamentare A luat lozul cel mare, USL încă mai are Motive de'ngrijorare. Cauza? Sunt votanţi care Nu vor ca la guvernare Să vină şi UDMR (Aşa cum ar vrea USL) Şi ne explică pentru ce: Astfel, întâi ni se spune Că această Uniune Nu e decât o grupare Etnică, şi că ea are Un statut al ei, specific, Bine definit juridic, Deci, nu e partid politic. Pe scurt, ea nu ar avea Nimic cu politica. Şi încă ceva se spune: Că în această Uniune Sunt membri plini de „pasiune“ Care adesea s-au dedat La ceva neimaginat: Pe Cofariu l-a demolat, Pe Avram Iancu l-a spânzurat, Cu jalbele stau în proţap Şi îşi trimit minciunile La alţi mincinoşi din UE. Însă palma cea mai tare Care şi astăzi ne doare, Având efect de glonţ dum-dum, A fost la Referendum. 190


Atunci, ca nişte laşi ce sunt, Şi-au băgat nasul în pământ, S-au încuiat la ei în case Jucându-se babaroase Sau trăgând la aghioase, Iar la vot nici că s-au mai dus. De asta, ce-or avea de spus? Ce ziceţi dragi concetăţeni, Sunteţi datori la Cotroceni?... Deci, UDMR, mereu, Şi-a urmărit doar scopul său Şi tot timpul s-a comportat Ca şi când ar fi Stat în Stat, Ceea ce nu-i de acceptat... Cu toate astea, USL, Nu vrea s-agite apele Căci, de s-ar comporta aşa, Cei din UE s-ar supăra Şi nu se vrea aşa ceva. În plus, ştiind că cineva Te-ar putea deranja cumva, Te'ntrebi: n-ar fi mai productiv Dacă îl faci inofensiv? În această perspectivă, Ar fi o alternativă: Discuţii cu UDMR, Cinstit, fără reţinere, Pe o temă arzătoare: Posibila colaborare Atât în plan Parlamentar Cât şi Guvernamental. La această confruntare, Se-aşteaptă ca fiecare Să spună, negustoreşte, Ce oferă, ce primeşte. 191


Numai discutându-se-aşa, Problema s-ar clarifica Şi dubii n-ar mai exista. Răspunsul ar fi: NU sau DA... Să aşteptăm deci cu răbdare Ce va fi în continuare. Când eşti prins între două rele, L-alegi pe cel mai mic din ele.

192


TROCUL

(Unor oameni politici din România) Politica, în general, E acel spaţiu social Delimitat şi special, Unde cei care se numesc Oameni politici se'ntâlnesc Ca să vorbească discuţii Şi să găsească soluţii Care, aşa, peste noapte, S-aducă'n ţară de toate: Pace şi prosperitate. Într-o astfel de-adunare Fierbinte, nu-i de mirare Că adversarii politici Îşi aduc, reciproc, critici. Dar nu mereu, căci, duşi de val, Adeseori sar peste cal Adică, ei ne-arată bine, Lipsa respectului de sine. Astfel, al nostru şef de Stat, Pe domnul Ponta l-a insultat Făcându-l porc, broscoi, pisoi Şi altele de-acelaşi soi, Că e un personaj sinistru Şi nu-l va numi Prim-Ministru, Că nu-i demn de aşa ceva, Etcetera, etcetera. Pe scurt, purtarea dumnealui, Este de uşa cortului... Dar nici domnul Ponta nu-i sfânt Şi prea lezat, pe drept cuvânt, I-a răspuns la provocare Amintindu-i o candoare 193


Despre-o nouă suspendare... Se părea deci că'ntre cei doi Va fi un permanent război Şi se punea doar o'ntrebare: Cine va învinge oare? Gâlceava însă, s-a potolit, Simplu: cei doi s-au întâlnit În secret, când au convenit Că interesul lor cel mare E să rămână fiecare Pe scaunul pe care-l are. Mai simplu spus, Eu dau ceva, Iar Tu, în schimb, dai altceva. De asta, ce se poate spune? Sunt cei mai buni amici din lume... Când interesul e în joc, Înţelept e să faci un troc.

194


NERĂBDARE

(Parlamentarilor votaţi la 09.12.2012) Răsuflă omul uşurat: Parlamentarii au jurat Credinţă şi s-au şi-apucat De treabă, respectând uzanţa: Mai întâi şi'ntâi, vacanţa. Să nu te-apuci să munceşti Până nu te odihneşti.

195


ENTUZIASM

(Guvernanţilor din guvernul Ponta II) Cu două treimi din votanţi Pentru, noii guvernanţi Clocotesc de nerăbdare Să pună în aplicare Programul de guvernare. Totuşi, am o'ngrijorare: Nu cumva, în graba mare, Şi fiind ei cam doi pe-un loc Să se încurce reciproc? Copilul cu două moaşe, Nu ajunge să se'nfaşe.

196


PLUGUŞOR – RETROSPECTIVĂ 2012 (Oamenilor politici români, „evidenţiaţi“ în anul 2012) Aho, aho, ai mei fârtaţi, De necazuri sfârtecaţi, În datorii înglodaţi Şi din slujbe-afară daţi, Nu mai staţi îngânduraţi, În jurul meu v-adunaţi Şi cuvântul mi-ascultaţi: Anul care abia s-a scurs, Multe necazuri ne-a adus Pentru că, din nepăsare, Rea credinţă, delăsare, Toţi nepricepuţii care Au tot fost la guvernare, Au lucrat cu mare spor Doar în interesul lor. Astfel, prea umilul Boc, Personaj de iarmaroc, Nu a luat nicio măsură Contra celor care fură Şi care, doar peste noapte Au strâns averi nesperate. În schimb, n-a mai majorat (Aşa cum s-a lăudat) Lefurile de la Stat Care fuseseră tăiate Aproape la jumătate, Aşa cum i-a ordonat Şeful lui de la „Palat“ Care, când s-a săturat De el, l-a sacrificat. Pur şi simplu, l-a schimbat Cu alt mare protejat 197


Ungureanu-Unguient Cu care, e evident, Vrând să dreagă busuiocul, A gafat. Şi-a greşit jocul. Căci acest nou demnitar, De fapt un veleitar Îngâmfat şi sclifosit A fost, cum s-a dovedit, Un om fără căpătâi Care, mai întâi şi'ntâi Şi-a tras spuza pe turta lui: Din bani publici şi-a cumpărat Şi de băut, şi de fumat. Dar lăcomia l-a costat... Iar „treaba“, nu s-a terminat: După Boc şi Ungureanu, Intră'n scenă Vaporeanu Care, cu abilitate Şi „lucrând“ doar pe la spate, A reuşit să facă scrum Votul de la Referendum. Că asemenea „lucrare“, Perlă de mistificare, S-a făcut cu ajutor De-aici şi din „exterior“ Dat de lacheii din ţară Şi de „amicii“ de-afară, Nu este nicio tăgadă, Iar dovezile-s grămadă: CCR a invalidat Votul cinstit care s-a dat; DNA i-a ameninţat Pe toţi cei care au votat Aşa că, mulţi au retractat Spunând că nici nu au votat; 198


Pe-afară, doamna Macovei Şi alţii asemeni ei, Au spus că în ţară s-a dat O lovitură la Palat; Mai marii de la PPE Şi-au băgat şi ei cozile Şi uite-aşa, cel Suspendat Stă bine-mersi, la Palat... Totuşi, la vot s-a dovedit Cam cât de mult este iubit Preşedintele Băsescu. Oare, tot cât Ceauşescu?... Cu aceste spuse, toate, Noi vă dorim sănătate, S-aveţi parte de mulţi bani, La anul şi la mulţi ani. Cu aleşi de seamă'n frunte, Vom avea „succesuri“ multe.

199


RESPONSABILITATE

(Domnului Traian Băsescu, pentru implicarea sa în treburile Justiţiei) Deşi Ponta mi-a garantat Că nu voi mai fi suspendat Şi că-mi voi duce-acest mandat La capăt, sunt îngrijorat, Aşa încât am cugetat: Nu pot să îl cred pe cuvânt Pe Ponta, chiar sub jurământ. Nu pot să fac aşa ceva, Mi-e teamă şi de umbra mea Şi, pentru a mă proteja, Sunt nevoit a apela Din nou, tot la Justiţie. E singura soluţie. M-a ajutat şi altă dată, Şi am ieşit basma curată. Aşa fiind, este firesc Ca şi eu să le mulţumesc Atât celor din CCR, Din DNA sau CSM, Şi promit să mă revanşez Şi'n funcţie să-i promovez Mereu, şi fără şovăială. Am început cu Hăineală... Păcat că doar arareori Oamenii-s recunoscători.

200


SECRETOMANIE?

(Celor care sunt nemulţumiţi de desemnarea domnului Antonescu drept candidat la prezidenţialele din 2014) Sunt zvonuri cum că'n PNL Se cam tulbură apele. Este clar c-aici mocneşte Ceva putred ce tot creşte Producând îngrijorare Şi teama de dezbinare. Vinovat de-această stare Este, după cât se pare, Domnul Tăriceanu, care Se simte marginalizat. Aşa fiind, şi ofuscat, A ieşit la televizor Şi-a spus în văzul tuturor: Eu, şi alţi membri PNL, Credem că şefii USL Au greşit când l-au desemnat Pe viitorul candidat La funcţia supremă'n Stat Fără a ne fi întrebat Dacă'n partid s-a aprobat Această nominalizare. Să însemne asta oare Un fel de aranjament Între şefi? E evident... Aşa fiind, are valoare Această nominalizare? Un partener bun nu se poate Să lovească pe la spate.

201


CUPRINS Dedicaţie .........................................................................................11 Teatrala............................................................................................12 Pluguşor prezidenţial....................................................................13 Datorie achitată ..............................................................................16 Neputinţa........................................................................................18 Şansa ratată.....................................................................................19 Comparaţie .....................................................................................20 Înfumurare......................................................................................21 Onorabilitate...................................................................................23 Filologică.........................................................................................25 Atmosfera viciată...........................................................................26 Suficienţa.........................................................................................29 Remaniere .......................................................................................31 Dezinteres .......................................................................................32 Recidiva...........................................................................................34 Inconştienţă ....................................................................................35 Divorţ politic ..................................................................................37 Polemica..........................................................................................39 Policalificare ...................................................................................41 Rugă.................................................................................................43 Dietetica ..........................................................................................44 Concubinaj politic..........................................................................45 Fotbalistica......................................................................................46 Confruntare ....................................................................................47 Amăgire ..........................................................................................49 Colaborare ......................................................................................50 Obedienţa........................................................................................51 Nepăsare .........................................................................................53 Preocupare......................................................................................56 Dor de muncă.................................................................................58 Riposta.............................................................................................59 Protest..............................................................................................62 Duplicitate ......................................................................................64 Dispută nocivă ...............................................................................65 202


Ţara lui Papură Vodă ....................................................................67 Incident ...........................................................................................70 Pescărească .....................................................................................71 Mesaje politice................................................................................72 Urări de anul nou ..........................................................................74 Rechizitoriu ....................................................................................76 Justificare ........................................................................................80 Brevet...............................................................................................81 Performanţă....................................................................................82 Aritmetică .......................................................................................83 Transhumanţă ................................................................................84 Laudatium ......................................................................................85 Strategie greşită..............................................................................86 Predestinare....................................................................................87 Cu orice preţ ...................................................................................89 Aroganţă .........................................................................................91 La Dolce Vita ..................................................................................92 Deziluzie .........................................................................................93 Portret..............................................................................................95 Întrebare..........................................................................................96 Umilinţă ..........................................................................................97 Abuz ................................................................................................98 Tranzacţie........................................................................................99 Recompensă..................................................................................100 Abilitate.........................................................................................101 Răspuns.........................................................................................103 Reformatorul ................................................................................104 Canină ...........................................................................................106 Nechibzuinţă ................................................................................108 Recviem pentru anul 2011 ..........................................................110 Gastronomică ...............................................................................113 Surpriză neplăcută.......................................................................115 Piază rea ........................................................................................116 Toleranţă vinovată.......................................................................117 Atac la sănătate ............................................................................119 203


Şcolară ...........................................................................................121 Replica ...........................................................................................123 Vae Victis ......................................................................................124 Premoniţie.....................................................................................126 Rutieră ...........................................................................................127 Indecenţă.......................................................................................128 Explozivă ......................................................................................129 Implicare .......................................................................................130 Păpuşarul ......................................................................................132 Reproş............................................................................................133 Devalizare .....................................................................................134 Mărinimie .....................................................................................136 Jonglerie ........................................................................................137 Superficialitate .............................................................................138 Inconsecvenţă...............................................................................139 Degringoladă................................................................................140 Obstinaţie......................................................................................142 Cinism ...........................................................................................143 Părtinire.........................................................................................144 Imunitate.......................................................................................145 Subversivă ....................................................................................146 Democratica..................................................................................148 Sinceritate .....................................................................................149 Aspiraţie........................................................................................150 Flagrant .........................................................................................151 Opresiune .....................................................................................152 Orgoliu? ........................................................................................153 Dura lex.........................................................................................154 Explicaţie.......................................................................................156 Alba-neagra ..................................................................................157 Aranjamente .................................................................................159 Gică-contra....................................................................................160 Duel matrimonial.........................................................................161 Vântură lume................................................................................162 Dârzenie ........................................................................................163 204


Caracterizare ................................................................................164 Îngrijorare .....................................................................................166 Rubiconiada..................................................................................167 Servilism .......................................................................................169 Sfiiciune? .......................................................................................170 Riposta...........................................................................................172 Târguială .......................................................................................174 Glume retro ..................................................................................176 Frisoane .........................................................................................179 Resuscitare ....................................................................................182 El Dorado Mioritic.......................................................................183 Educaţională.................................................................................186 Infracţiune.....................................................................................187 Dovada ..........................................................................................188 Catastrofă......................................................................................189 Dilema ...........................................................................................190 Trocul ............................................................................................193 Nerăbdare .....................................................................................195 Entuziasm .....................................................................................196 Pluguşor – Retrospectivă 2012...................................................197 Responsabilitate ...........................................................................200 Secretomanie?...............................................................................201

205


206


207


208

Ecouri stradale  

umor, satira, atitudine

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you