Rucsacul cu Povestiri Nr.2/2022 by cronicaridigitali

Nr. 2 Septembrie rucsacul2022 cu povestiri

PE VIA TRANSILVANICA „Imaginile însoțite de poveștile potrivite pot să ﬁe foarte puternice” Viitorul Via va ﬁ așa cum își doresc comunitățile locale și cum îl vor scrie călătorii” Agenda festivalului Pagina 10 Paginile 2 - 3 Paginile 14 - 15 PIETRELE CU INIMĂ DE PE VI A Pagina 11

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE

Cum spuneam, de fapt autenticul a redevenit modern, iar valoarea manifestărilor culturale s-a văzut bine în pandemie, când am suferit cu toții din lipsa lor Să aduci bucurie și să împărtășești idei și

Un meșteșug vechi sau o manifestare culturală are renume de practică desuetă atunci când te gândești la câștiguri nanciare. Aveți o altă opinie?

Am a at că sunteți unul dintre susținătorii îndârjiți ai economiei sustenabile. Cum se materializează conceptul acesta în România, în practică?

Sunt un susținător convins și, sper eu, convingător, al unei economii sustenabile. Răspunsul personal, scurt, la întreba-

rea „de ce” este „pentru că am copii” și este evident că îmi pasă de viitorul apropiat, pentru că e lumea în care vor trăi copiii mei. Deci, pentru mine, discuția despre sustenabilitate nu e plasată într-un viitor îndepărtat. În al doilea rând, ca reprezentant al băncii, răspunsul la întrebarea „de ce” este foarte clar și pragmatic: vrem să avem clienți cu un business solid și acum, dar și în viitor Rolul nostru este să sprijnim, cu nanțare, dar și cu expertiză, tranziția clienților noștri la un model de business sustenabil. Facem asta deja de mai mulți ani, nu întâmplător, de exemplu, peste 30% din portofoliul de credite verzi al grupului Rai eisen Bank Inter național este originat în România. La fel, nu întâmplător, am fost prima bancă emitentă pe piața locală de obligațiuni verzi (anul trecut) și de obligațiuni sustenabile (anul acesta). Toate acestea nu sunt doar cuvinte, implică un proces de evaluare auditat și criterii tehnice reglementate la nivel european și o expertiză tehnică de nivel internațional, pe care o punem la dispoziția clienților noștri. Trebuie să înțelegem și câțiva factori de context care favorizează tranziția la o economie sustenabilă din programul de politici economice Green Deal, faptul că tehnologiile

Via Transilvanica, proiect al organizației Tășuleasa Social, este cel mai lung traseu marcat de călătorie prin România. Pe par cursul a peste 1.400 de kilometri, cărarea leagă geogra c Putna (km 0) de Drobeta Turnu-Severin. Acest traseu poate par curs după voia călătorului, e pe etape, e în întregime, pe jos, cu bicicleta sau chiar și călare. Cărarea traversează zece județe, 60 de comunități, multe dintre ele sate izolate până de curând, și aduce laolaltă povestirile culturale, etnice, istorice și naturale ale celor 7 ținuturi străbătute în spiritul „turismului lent” Rai eisen Bank România, partener strategic al Via Transilvanica, s-a implicat în derularea proiectului încă de la momentul ideii lui, în 2018, prin sponsorizări și voluntariat, iar din 2021, alături de Cronicari Digitali, banca spune poveștile neștiute de pe Via, venind în sprijinul producătorilor și antreprenorilor locali.

Cristian Sporiş, vicepreşedinte Raiﬀeisen Bank „

VIITORUL VIA VA FI AȘ A CUM ÎȘI DORESC COMUNITĂŢILE LO CALE DE PE DRUM ȘI AȘ A CUM ÎL VOR SCRIE CĂLĂTORII”

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA2

necesare tranziției au devenit de câțiva ani buni viabile economic, digitalizarea, care adaugă e ciență și trasabilitate, și crizele cele mai recente, cu impact pe lanțurile de aprovizionare și prețul energiei. Ce rol au comunitățile locale în această ecuație?

Comunitățile locale sunt importante atât din perspectiva socială, cât și economică. În ultimii ani s-a vorbit mult despre depopularea satelor românești, din care tinerii au plecat să muncească în alte țări sau în orașele mari, și nu a mai avut cine să deprindă meșteșugurile și rosturile tradiționale. Vedem în ultimii câțiva ani o tendință contrară, și anume tineri și mai puțin tineri super-educați care vin și se stabilesc în satele României, e că sunt români sau străini. Vin și cu idei și cunoștințe de business și pun în valoare, într-o manieră modernă, ceea ce este valoros în tradițiile noastre, împreună cu oamenii locului. De altfel e un trend internațional, acesta de „buy local”, „handmade”, de autentic local. Vedem și că turiștii străini sunt uimiți și încântați să descopere bucăți de natură nealterată, ceea ce noi încă mai avem. Sunt experiențe pe care mulți oameni le caută acum mai mult decât în trecut. Comunitățile locale au început astfel să se reinventeze, cu bene cii reale - și economice, și sociale.

Viitorul Via va așa cum își doresc comunitățile locale de pe drum – să vadă oportunitățile pentru comunitatea lor și pentru ei înșiși – și așa cum îl vor scrie călătorii, bucurându-se de drum și împărtășind și altora ce au a at. Iar aceia vor merge și vor povesti altora, sunt convins!

Care va viitorul poveștii Via Transilvanica?

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA 3

În spatele El Camino-ului românesc, Via Transilvanica, stă în calitate de par tener strategic Rai eisen Bank. De ce?

Categoric da, vrei să i pe lista de locuri de văzut și lucruri de făcut pentru cei care vor altceva, ceva inedit pentru vacanță, pentru un weekend, sau pur și simplu pentru introspecție… Și de aceea e nevoie multă de povești bune, de oameni care să capteze în cuvinte, imagini sau sunete ineditul și să te facă să vrei să vezi cu ochii tăi. Mulțumim tuturor celor pe care i-ați cooptat în această aventură în echipa Cronicarilor Digitali, îi numesc, cu mâna pe inimă, „in uencers for good”.

„RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA , PARTENER STRATEGIC AL VIA TRANSILVANIC A, S- A IMPLIC AT ÎN DERUL AREA PROIECTULUI ÎNCĂ DE LA MOMENTUL IDEII LUI, PRIN SPONSORIZĂRI ȘI VOLUNTARIAT, IAR ALĂTURI DE CRONIC ARI DIGITALI BANC A

SPUNE POVEȘ TILE NEȘ TIUTE DE PE VIA”

emoții cu cei din jur, cum faci la un concert, la o piesă de teatru, într-un festival, nu e puțin lucru pentru minte și inimă. Te face parte din ceva mai mult și mai mare decât activitățile cotidiene, mai mult sau mai puțin interesante. Te face să ieși din rutină, să gândești mai creativ, diferit, chiar și în business.

Noi am văzut în Via Transilvanica opor tunitatea unei asemenea povești cuprinzătoare, începutul unei infrastructuri. De altfel, tagline-ul Via este „drumul care unește”, și, nu întâmplător, a fost început în anul centenar al Marii Uniri. Deja foar te mulți oameni, organizații și autorități locale au contribuit într-un fel sau altul la facerea Via Transilvanica. Pe parcurs s-au alăturat și alte companii, nu doar cu contribuții în bani și produse, dar și cu vo luntari. Traseul care va inaugurat simbolic în octombrie la Alba Iulia are peste 1.400 de kilometri, mult mai mult decât cel inițial, care era de 800 – 1000 km, ceea ce înseamnă că autoritățile și organizațiile locale și-au dorit mult să e incluse, să arate lumii mai mult din potențialul local. Pentru mine, acest lucru este un semn că ceea ce ne-am propus, să facilitam incluziunea unei mari mari părți din România în ecosistemul economic și social, s-a întâmplat. Este un început bun. Care credeți că sunt principalele nevoi ale meșteșugarilor/antreprenorilor locali, pe care o bancă le poate susține?

Ce înseamnă Via Transilvanica pentru Rai eisen Bank?

Ne vedem la Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, la Muzeul Țăranului Român!

Avem o foarte bună experiență și din alte programe de susținere a antreprenoriatului la început de drum, cum este „factory by Rai eisen Bank”, și știm că avem cunoștințele necesare să facilităm accesul antreprenorilor și la alte resurse de know how, să furnizăm și produse de bază, de tranzacționare, dar și de nanțare, din surse proprii sau din programe europene. De doi ani vă implicați public, alături de Cronicari Digitali, în a scrie povestea locurilor necunoscute, destinații de călătorie noi, oameni interesanți de cunoscut, produse și servicii locale de pe Via. Au nevoie comunitățile de promovare? (vă întreb inclusiv în calitatea călătorului care a mers efectiv pe cărare)

Revin la insulele de experiențe moderne din ruralul românesc, care reinterpretează și pun în valoare meșteșuguri și tradiții vechi: ca turist, poate că îți propui să vezi un sat de huțuli din Bucovina sau să vezi niște biserici forti cate din Transilvania, dar sunt multe locuri neștiute care nu sunt la „șoseaua principală”, zică sau online. Pe de o parte, lipsește infrastructura, pe de altă parte, multe povești nu sunt spuse, multe nici nu sunt descoperite. Pentru ca oamenii ecărui loc să-și spună povestea și da, să-și vândă produsele, e nevoie de alți oameni - mulți – care să vrea să vină acolo pe rul unei povești mai cuprinzătoare.

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA4

MAGAZINUL CUMSEC ADE, LOCUL UNDE TE AȘTEAP TĂ PRODUSE DE LA PRODUC ĂTORI LO C ALI.

Am călătorit foarte mult în lume, am văzut mai multe parcuri, am cunoscut multe țări și popoare prin legendele lor și m-am gândit de ce să nu prezentăm și noi legendele noastre!?

Toate datele de contact ale participanților la Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica sunt ușor de găsit pe site-ul cronicaridigitali.ro/festival.

Sursa de inspirație a fost dorința de a împărtăși beneficiile și proprietățile trufelor, modul lor de înmulțire, căutare și procesul prin care un meniu devine select doar prin simpla adăugare a trufelor Includerea unei drumeții era neapărat necesară pentru bucuria din ochii turiștilor de a vedea „Diamantele pământului”, așa cum sunt supranumite trufele scoase direct din sol

Noi suntem Transilvania în miniatură. La noi, într-o zi, traversezi toată Transilvania. Nu suntem concurență pentru Via Transilvanica, ci dimpotrivă, la noi călătorul primește idei de călătorit și vede monumentele din alt unghi și din alte secole. Avem o mică Mocăniță care transportă turiștii în incinta parcului printre cele peste 100 machete. De asemenea copiii pot viziona în cadrul unui mic cinema desenele animate pe care noi le producem - serialul Legendarium disponibil în zece limbi. Am deschis și un centru cultural, Orban Balazs ind cel care a în ințat Băile Seiche.

Ce poate să e mai frumos decât o plimbare de vară prin pădure? Plăcerea, relaxarea, bene ciile asupra stării de spirit și a sănătății vin la pachet cu o activitate ce mi-a oferit șansa să cunosc oameni, să leg prietenii, să comunic și să împărtășesc cunoștințele mele despre trufe, pădure, drumeții, animale sălbatice doritorilor de a se aventura într-o drumeție unică prin frumoasele păduri din Archita.

Din copilărie m-a interesat istoria, mi-a plăcut să călătoresc, să vizitez castele și cetăți iar în paralel m-a fascinat lumea le gendelor secuiești, care povestesc despre locuri originale, ce pot vizitate și astăzi.

Am copilărit acolo la ștrand, prin păduri, și m-a durut su etul când am văzut ceea ce se întâmpla cu zona. Astfel mi-a venit ideea să facem ceva ce va atrage din nou turismul și automat orașul va acorda mai multă atenție acestei zone deosebite. Ast fel am început să construim Parcul Mini Transilvania acum 6 ani. Am deschis pe 2 august 2020 și până acum am avut peste 250.000 turiști

Árpád Orbán – Fundația Civitas Odorheiu Secuiesc:

Andrei Șilian, ﬁul lui Gheorghe Șilian, fondatorul Archita Hunt

Credem că majoritatea adevăratelor va lori se pot găsi la țară, unde viața încă este cât de cât normală, unde nu este totul aparent și arti cial, unde mâncarea are gust și este hrănitoare, relațiile interumane încă sunt destul de sincere și de întrajutorare, dar și mediul înconjurător este binecuvântat de Dumnezeu. Din păcate, trendurile nu au atras oamenii spre spațiul rural, ci mai degrabă au golit aceste localități, unde îmbătrânirea și terenurile părăsite încep să e caracteristice.

Fazakas Szabolcs, antreprenor

TERRA POVEȘSICULORUMTILEŢINUTURILOR

DE PE VIA TRANSILVANIC A MERG MAI DEPARTE PRIN OAMENII PASION AŢI DIN FESTIVAL

MINI TR ANSILVANIA PARK, PA RCUL TEMATIC FASCIN ANT LA ORICE VÂRSTĂ

Citește poveștile Cronicari Digitali de pe Via Transilvanica

Nu putem abandona aceste localități și nici valorile pe care ni le oferă: cultura, tradițiile, cunoștințele localnicilor, gastronomia, empatia, arhitectura, peisajul și grija față de mediul înconjurător Avem această datorie morală față de ei, dar și față de generațiile tinere și viitoare, care trebuie să cunoască și modalitățile de a trăi bine, autentic.

Din anii 1860 a existat acolo o bază de tratament cu apă termală, însă cu timpul aceasta a fost părăsită și devenise o ruină.

Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, organizat de Cronicari Digitali, cu susținerea Rai eisen Bank România, aduce la un loc experiențe din cele șapte ținuturi unite de Via Transilvanica. De la artiști, la meșteri, organizații, destinații și antreprenori care fac bine comunității lor În ziarul festivalului am căutat să a ăm direct de la unii dintre ei cu ce vin în festival, cum a apărut pasiunea pentru ceea ce fac, cum își alimentează inspirația și, la nal, i-am rugat să ne ofere 3 motive pentru care un călător de pe Via Transilvanica trebuie să facă un popas pe drum ca să-i descopere.

Cu timpul am renunțat la meseria de ziarist și acum 13 ani am început proiectul Legendarium, care este dedicat copiilor Zona Băile Seiche-Szejke este o zonă istorică pentru cei din Odorheiu Secuiesc.

„Vânătoarea de trufe”, o drumeție de o zi prin frumoasele noastre păduri, o delicioasă omletă cu trufe servită într-un cadru ospitalier în inima Ardealului – toate oferă unui turist prilejul unei experiențe unice. Nu lipsește nici pălinca cu trufe care conturează experiența gastronomică. În Archita ai ocazia să vizitezi și Biserica evanghelică forti cată ce este un monument istoric.

Producătorii din spațiul rural trebuie încurajați și sprijiniți pentru a se simți valoroși, să e mândri de ceea ce fac, ast fel încât să viețuiască în aceleași locuri. Suntem inspirați de oamenii fericiți, exemplele frumoase din rural, locuitorii care sunt poate mai fericiți și duc o viață mai deplină decât mulți orășeni (chiar dacă din punct de vedere material sunt în urmă). Observăm că după ce oamenii se întâlnesc cu aceste produse își dau seama, că au legături din vremuri uitate, cel puțin sentimental, și se simt atrași de farmecul acestei vieți rurale. Suntem convinși că trebuie să avem grijă de lanțurile scurte alimentare, iar noi avem un rol în acest proces.

ARCHITA HUNT, SINGUR A AFACERE DIN ROMÂNIA CU TRUFE CERTIFIC AT E CA PRODUS MONTAN

Horațiu Olteanu, artizan sticlărit și antreprenor Adrian producăCrucianu,torlocal

Inspirația pentru modele o iau de la tot ce înseamnă artă tradițională și aici mă refer la cămășile tradiționale, covoare, prosoape, dar și broderii. Am preluat motivele vechi de la bunica și duc mai departe această moștenire

artizan și

ŢINUTUL DE SUS TERRA S AXONUM

ideea că prin ceea ce facem ducem mai departe tradiția fabricării sticlei în Mediaș, ind ultimii care produc sticla în oraș.

Viorica

Am plecat astfel la drum cu 3 cuvinte în gând:

Apoi, în Mediaș există o tradiție lungă în sticlărie, din 1922. A fost un important centru de producție a sticlei în Europa, unde s-au făcut produse de calitate care au fost exportate în toată lumea. S-a făcut inclusiv cercetare în domeniul sticlăriei. În timpul comunismului, Mediașul era asociat cu producția de cristal și, chiar

Pot spune că cei ce călătoresc pe Via Transilvanica au toate motivele să poposească la mine, deoarece aici pot asista la demonstrații de încondeiat ouă pe care eu le susțin și se pot caza la pensiunea mea ce se a ă într-o zonă foarte frumoasă, ac cesibilă în orice moment al anului.

OUĂ ÎNCONDEIATE

Suntem inspirați de oamenii drumului: drumeți, voluntari, localnicii ospitalieri și de părinții adoptivi de drum .

Ne-am născut într -un sat de munt e unde principala activitate este creșterea animalelor, într-o zonă nepoluată. Asemeni celorlalți locuitori și noi am urmat activitatea strămoșilor noștri - creșterea Înanimaleloranul2005, am achiziționat 20 de ju ninci din Austria printr-un proiect pentru a ne dezvolta și a ne ușura munca. Ideea de a procesa laptele din fermă a venit în

Prin achiziționarea de produse VT, ecare persoană pune umărul la refacerea unui marcaj cu vopsea, curățarea unei borne, sau înlocuirea unui stâlp indicator Grija noastră față de ecare călător ne motivează să îngrijim traseul, iar magazinul asigură o parte din sustenabilitate. Pe par cursul celor 1.400 km am pus 28.000 de marcaje cu vopsea, 1.400 de stâlpi și puțin peste 1.400 de borne din andezit, sculptate individual. Cei aproximativ 1.800.000 de pași pe care cineva trebuie să îi facă de la Putna la Drobeta-Turnu Severin sunt ghidați în siguranță de aceste marcaje.

Apar tenență. Să oferim călătorilor sau susținătorilor traseului nostru posibilitatea de a-și aduce aminte de drumeția lor pe Via Transilvanica sau de a-și persona-

Vindem produse de utilitate și de decor pe care le dorim accesibile pentru clienți. Nu le-am dus în sfera de design pentru că nu este domeniul nostru. Nu am făcut invenții dar am adus elemente de noutate la aceste produse. Am insistat să e bine prelucrate și cât mai aproape de cerințele

POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANIC

BUCOVIN A

NeGravorilormotivează

Multă lume ne întreabă ce facem noi la Teracota Mediaș. Răspunsul este simplu: spunem o poveste! O poveste începută în anul 1906 de către un sas, domnul Iulius Gref, și continuată după, peste 100 de ani, tot de un sas, domnul Uwe Draser, proprietarul grupului de rme SN Deco

Comunitate. Achiziționând produse participi direct la menținerea unei infra structuri care poate facilita dezvoltarea a aproximativ 400 de comunități rurale pe unde Via Transilvanica și drumeții ei trec.

MAGAZINUL ONLINE VIA TR ANSILVANIC A, CLICK UL C ARE A JUTĂ DRUMUL

A 5

Pasiunea mea vine din familie. Ouălele încondeiate reprezintă o tradiție pe care am învățat-o de la bunica mea și am transmis-o mai departe și fetelor mele.

liza călătoria prin produse simple, concepute atât pentru acasă, cât și necesare pe traseu.

Sustenabilitate Să creăm o sursă de v enit pentru întreținerea traseului. Anual intervenim în diferite zone ca să: reîmprospătăm marcaje, înlocuim sau să completăm cu indicatoare speci ce, să reparăm diverse stricăciuni, să veri căm sau să îmbunătățim infrastructura etc.

Cu o echipă care are în componență ar tiști plastici și oameni pasionați de acest meșteșug continuăm să producem cahle presate și pictate manual după aceeași rețetă din 1906.

Pentru modele ne inspirăm din arhivele muzeului Astra de la Sibiu și din cataloagele care conțin modele vechi. Călătorii care ne trec pragul pot vizita o fabrică încremenită parcă în timp, pot lua parte la procesul de producție, pot picta sau pot presa cahle din teracotă.

Iulian managGabor,erdeproiecte

TER ACOTA MEDIAȘ, ULTIMA FABRIC Ă DIN ROMÂNIA DE SOBE ȘI TER ACOTE PIC TAT E MANUAL

La noi, turiștii pot vedea trei procedee de fabricare a sticlei: sticla topită și su ată din cuptorul de topit sticla, prelucrarea baghetelor și a tuburilor de sticlă la acăra prin tehnica de olaj, tăierea și prelucrarea sticlelor vechi prin tehnica de upcycling Aici ei pot a a o parte din tainele producției de sticlă și totodată au ocazia de păstra amintirea sub forma unui suvenir deosebit.

Povestea magazinului Via Transilvanica e simplă: ne-am adunat o mână de voluntari Tășuleasa Social care am participat în toate etapele proiectului (de la vopsit sau montat borne, la acțiuni cu elevi din comunitățile traseului) și am creat un magazin online așa cum ne place nouă: să e simplu, autentic, să conțină produse concepute din idei de pe VT și, foarte important, să poarte amprenta valorilor pe care Via Transilvanica le promovează.

Stelian Radu Georgescu, directorul fabricii Semeniuc, gazdă a unei pensiuni din Moldovița

ŢAR

Pot spune că am „moștenit” o sensibilitate pentru sticlă de la tatăl meu, care a lucrat în domeniu timp de mai mulți ani, inițial la fosta fabrica Vitrometan, apoi și-a deschis un atelier pe cont propriu. Ulterior, am avut contact cu oameni care au lucrat în sticlărie și ecare mi-a transmis ceva. Am întâlnit oameni cu adevărat pasionați de sticlă. Este un material special, care trebuie tratat cu grijă și respect.

ZIARUL FESTIVALULUI

TR ANSILVANIA GLASS  ULTIMII STICL ARI DIN „OR AȘUL SOARELUI” A DORNELOR, ASOCIAŢIA DE ECO TURISM

și astăzi, cel mai mare cartier al orașului poartă numele fabricii de sticlă, iar unele străzi sunt denumite Strada Sticlei, Stra da Cristalului, Strada Șlefuitorilor, Strada

Avcliențiloremșansa să le producem în Mediaș, unde găsim oameni cu experiență bună în domeniu. Producem pahare în primul rând, vaze, jardiniere, candele, borcane cu capac, abajururi, sticle pentru oțet, ulei și altele. Încercăm să ne gândim cum ar arăta produsele noastre în casele oamenilor și ce plus pot aduce ele în utilizarea zilnică, dar și cum se integrează ele în spațiul unei case sau al unui local

Toate sortimentele de brânzeturi produse de noi sunt atestate și certi cate de către Ministerul Agriculturii drept Produs

INTERN AŢION AL UNESCO ŢAR

Suntem gazde bune și avem grijă de musa ri; dacă treci pe la noi, sigur vei pleca cu stomacul plin. Putem vorbi mai multe despre detaliile din spatele proceselor noastre sau despre bucătărie în general. Dacă ai noroc, poate avem la îndemână o delicatesă nepublicată în magazin din care poți gusta.

În Destinația Ecoturistică Țara Hațegului

De ce un călător de pe Via Transilvanica ar trebui să facă un popas pe drum ca să ne descopere? De ce să ne viziteze? E foarte simplu: de foame, de sete și de dor!

UNESCO

TERRA DACICA ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA6

ŞI EUROPA DE EST

Monumentele hațegane, antice și medievale îmbină geologia, istoria și tradiția (bisericile Densuș, Ostrov, Sântămăria Orlea etc., cetățile antice și medievale, turnuri și garduri de granit).

Unul dintre lucrurile noastre preferate din bucătărie este că sursele de inspirație sunt aproape nelimitate. Caietul bunicii, rețetele mamei, un restaurant de familie din Alpi, o rulotă de Street food din Marrakesh, un blog asiatic… Singura piedică este timpul limitat pe care îl avem la dispoziție. În rest, liber la gătit!

„L AE PECU”, REPERUL GASTRONOMIC DIN CUGIR

CMontan.ălătorii

Pasiunea pentru conceptul din spatele Konservăria a apărut cu mult timp înainte de a porni la drum cu această mică afacere. Adi, cofondator, avea deja o experiență de 15 ani în managementul restaurantelor, în ințând două locații de succes. Însă, la fel de importantă a fost pasiunea noastră pentru bucătărie și respectul față de mâncare - pe lângă rețetele tradiționale deja bine stabilite, iubim să experimentăm cu gusturi noi, să ne jucăm cu ingredientele, să descoperim alte bucătării. Exact asta vrem să împărtășim cu voi pe parcursul drumului la care am pornit prin intermediul Konservăria.

DR AGOSTEA PENTRU TR ADIŢIE ȘI FOLCLOR, TR ANSMISĂ DIN GENER AŢIE ÎN GENER AŢIE

Se poate face cunoștință cu oamenii locului, cei care continuă să păstreze tradiții și obiceiuri din vechime și care însu ețesc și duc mai departe povestea locurilor lor Merită să ne vizitați pentru a gusta cele mai faine preparate, dintre care se remar că virșli de Sălaș, adevărate minunății gastronomice, motivul de mândrie al tuturor

țărănesc în aer liber Le-am adunat ca să vadă și nepoții mei, în număr de 21, și cei 5 strănepoți, dar și generațiile următoare cum se trăia în vremurile demult apuse.

ŢA R A AUTENTIC Ă, AGENŢIE DETURISM PENTRU EXPERIENŢE ÎNROMÂNIA FRUMOASĂ

urma mai multor vizite în Germania și Austria unde am văzut procesul de prelucrare. În prezent avem o fermă de vaci de lapte - certi cată ecologic, 20 bovine din rasa de carne Black Angus și o secție de procesare a laptelui în cadrul căreia se produc 14 sortimente de lactate - certi cate produs montan.

– Retezat aveți posibilitatea unică de a călători în timp, încă de acum 70 de milioane de ani, când zona era populată de dinozauri pitici, unici în lume. Înaintând spre vremuri mai recente, vă veți bucura de peisajele montane ale Retezatului, primul parc național din România (1935), de urmele din antichitate lăsate de romani la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau de liniștea primelor lăcașuri ale creștinismului – Biserica Densuș.

Paul Henegar, nepotul brutarului Lae Pecu

Povestea extraordinară a Insulei Hațeg din Cretacic, cu dinozaurii unici în lume, vulcanii și Oceanul Tethys (Casa Geopar cului, Casa Vulcanilor, Casa Dinozaurilor PoPitici).veștile oamenilor au creat o identitate aparte aici în Țara Hațegului (Casa Tradițiilor, Muzeul Satului Hațegan, Traseul tematic Muzica Naturii).

AL DIN

O satisfacție deosebită ne-o dă și faptul că noi continuăm producerea svaițerului (o brânză cu pastă tare maturată timp de minim trei luni), ind singura zonă din țară unde se poate produce acest sortiment fără adaosuri de culturi lactice, ind un produs sută la sută natural .

HAŢEGULUI  PRIMUL

Călătoriile mele în România și în afară sunt ocazii pentru a descoperi inițiative interesante, unele chiar la câțiva pași de Putna. De asemenea, oamenii și poveștile lor despre Bucovina rurală, care încă există, au fost întotdeauna un mod de a intra într-o lume de mult apusă acolo de unde provin, când viața satului era ritmată de activități sezoniere, de evenimente care întăreau legăturile între membrii

Pascal Garnier, vicepreședinte Asociația pentru Turism Bucovina, reprezentant Asociația pentru Dezvoltare Locală Putna

Văcomunitățiiașteptăm să descoperiți arhitectura populară, istoria comunei Putna și să vă oferim sfaturi pentru un sejur în Bucovi na. Totodată vă invităm să vă alăturați comunității iubitorilor de autentic, atât de necesară pentru a salva satul bucovinean.

Am moștenit de la bunicul meu dragostea pentru tradiție și folclor Eu sunt ultimul opincar din Bucovina, confecționez și unelte agricole, de la greble până la cozi de toporiști și multe alte lucruri din lemn. După Revoluție am început să strâng lucruri tradiționale pe care le am expuse la mine în curte, sub forma unui muzeu

Moisa Constantin, meșteșugar din Ciumârna

Totuși, dezvoltarea economică, dorința de modern și lipsa unor reguli clare au adus schimbări radicale în peisajul cultural bucovinean. Nu puteam să nu particip, alături de numeroși parteneri, la păstrarea sau la promovarea unor elemente arhitecturale și naturale speci ce zonei de nord a României.

Am vizitat pentru prima dată România în 1998. De atunci m-am îndrăgostit de satele și peisajele din Bucovina, parcurse pe jos sau cu bicicleta.

Anca Rusu, președinte Eco Destinaţia Ţara Hațegului

Vlad Botca, specialist concept Konservăria

GEOPARCUL A GEOPARC AŢION ROMÂNIA RECUNOSCUT C A SIT

sunt invitați să descopere produsele noastre naturale și să se bucure de peisajele și frumusețea zonelor curate din Bucovina. Una dintre bornele de pe Via Transilvanica este situată la câțiva metri de locul de pășunat al animalelor din cadrul fermei.

Călătorii sunt invitați să descopere un tărâm cu totul magic, într-un cadru de poveste, unde frumusețea naturii se îmbină duios cu dulcele cânt de uier Un loc care te încarcă cu energie și speranță, unic în Bucovina.

Pasiunea pentru brutărie am moștenit-o Sursa principală de inspirație a fost, este și va BUNICUL meu!

ECO DESTINAŢIA ŢAR A HAŢEGULUI RE TEZAT, C ĂL ĂTORIE ÎN TIMP KONSERVĂRIA , CONCEP TUL C ARE TE SERVEŞTE CU BUNĂTĂŢI AMBAL ATE GATA DE CONSUM, GĂTITE MANUAL

INTERN

Dr. Cristian Ciobanu, Universitatea din Bucureşti, administrator patrimoniu Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului

PARCUL NATUR AL GR ĂDIȘTEA MUNCELULUI, CIOCLOVINA, LOCUL C ARE MERITĂ EXPLOR AT PE ÎNDELE TE

MOŢ, PRODUSE DIN LEMN DIN CE TATEA ALBA CA ROLIN A

DACII SINGIDAVEI DIN OR AŞUL CUGIR

Singidava a venit pe liera Carnuntum, locul unde a debutat reenactmentul! Am fost acolo, am fost fascinat de pasiunea oamenilor pentru istorie, am găsit și acasă pasionați de istorie, ne-am adunat și, sub îndrumarea Centrului Cultural, încercăm să arătăm ce tezaur istoric avem!

Poposiți în Singidava și veți simți orul dacic!

Atâtea cărți despre Singidava! E așa de impresionant tezaurul dacic găsit pe Ce tate! E su cient să urci acolo, în vârf, și nu mai e nevoie de altceva!

Artefactele descoperite în mormintele de pe Cetate (morminte, la plural!) sunt unicate în arealul arheologic dacic, indicând existența unui pol de putere timpuriu. În oraș și în împrejurimi puteți descoperi oameni, locuri, obiceiuri neschimbate, de parcă Regatul dacic dăinuie!

Un motiv pentru care să ne vizitați? Simplu! Locul este încărcat de istorie, meșteșugarii sunt pricepuți, iar peisajele îți taie răsu area.

Pasiunea pentru prepararea produselor din carne o moștenesc de la bunici, ind fermieri din Mărginimea județului Alba, din partea tatălui, și din Mărginimea Sibiului, din partea mamei, având ocazia de a prelucra produse din carne după gusturi alese.

Dacă doriți un produs de piele, care tratat și îngrijit corespunzător, vă va ține o viață, vă invit să mă vizitați.

MĂCEL ĂRIA LU CA N, PRODUSE TR ADIŢION ALE, DE C ALI TAT E

În primul rând, m-a fascinat Cugirul! Este un oraș „lipit” de deal și de pădure, la doi pași de munte, „vecin” cu autenticitatea tradițională a satelor de munte!

A 7

Vasile Dumitru, dac al Singidavei

Cătălina Drăgoi, specialist educaţie ecologică

Pentru cei ajunși în zonă, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina sur prinde prin diversitate și frumusețe. Este un loc unde descoperi peisaje surprinzătoare, conturate de păduri și pajiști pline de viață.

Popasul în Singidava este obligatoriu pentru încărcătura emoțională! Cetatea este cu o sută de ani mai veche decât Re gatul lui Burebista!

Gheorghe Lucan, antreprenorVasile Dumitru, dac al Singidavei

Pur și simplu am fost uimit de ceea ce puteau face strămoșii noștri, fără tehnologia din zilele Strămoșiinoastre.noștri mă inspiră, lucrul cu lână, piele și metale.

În zonele calcaroase, stâncile au fost modelate de ape de-a lungul mileniilor, creând locuri de un farmec aparte, dar și chei, peșteri și avene, care de care mai Dincolospectaculoase.defrumusețea peisajului, aici descoperi legendele trecutului nostru, strâns legate de cetățile dacice ce împodobesc coamele muntoase, iar în satele din zonă regăsești tradiții păstrate cu mândrie și te poți bucura de bucate tradiționale, pregătite cu drag și în tihnă de către oamenii locului MOȚ este povestea unui brand din Alba Iulia care s-a dezvoltat în pandemie și care se bucură astăzi de multe evenimente locale și naționale, și chiar și la nivel Teuropean.ocătoarele și produsele din lemn sunt create din su et pentru oamenii care îmbrățișează frumosul, tradițiile și identitatea națională, și de aceea reprezintă alegerea perfectă pentru evenimente în familie și sărbători alături de cei dragi. MOȚ te invită la standul lor din Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, unde vei putea cumpăra un produs din lemn a cărui bră îți va pune în gând cursul râurilor și văilor de pe Via, meșteșugul țărănesc în cea mai autentică formă a lui –printr-un element pe care îl vei folosi zi de zi, mereu alături de cei dragi în cele mai frumoase momente din viața ta.

Atâtea cărți despre Singidava! E așa de impresionant tezaurul dacic găsit pe Ce tate! E su cient să urci acolo, în vârf, și nu mai e nevoie de altceva!

Sursa noastră de inspirație este calitatea produselor preparate de noi, hituite și afumate doar cu lemn de fag!

În primul rând, m-a fascinat Cugirul! Este un oraș „lipit” de deal și de pădure, la doi pași de munte, „vecin” cu autenticitatea tradițională a satelor de munte!

Sursele mele de inspirație sunt, în principiu, grupurile de pielari de pe Facebook.

Bogdan Suciu, artizan pileus

Elemente extrem de interesante puteți vedea la Muzeul Cugir (a at în plin proces de constituire), în diverse locații, gen Turist Ca e, în casele oamenilor, spre exemplu Nicolae Muntean din Vinerea!

Popasul în Singidava este obligatoriu pentru încărcătura emoțională! Cetatea este cu o sută de ani mai veche decât Re gatul lui Burebista!

Alex Tălmaciu, meșter pielar

Elemente extrem de interesante puteți

Pasiunea pentru pielărie a venit de la mama mea. De când eram mic, stăteam în atelier, și, ușor, am început să lucrez și eu ocazional, să cos câte o teacă. De la vârsta de 18 ani, am început să o iau în serios și, pe rând, am învățat să fac toate produsele pe care mama mea le face.

DACII SINGIDAVEI DIN OR AŞUL CUGIR

Ionuț Văidean, antreprenor

vedea la Muzeul Cugir (a at în plin proces de constituire), în diverse locații, gen Turist Ca e, în casele oamenilor, spre exemplu Nicolae Muntean din Vinerea! Poposiți în Singidava și veți simți orul dacic!

Așteptăm călătorii de la Via Transilvanica să intre în magazinele noastre situate în Cugir, pe str 21 Decembrie (Piața de sus) și Aleea Constructorului nr 9 (parcare Hotel Dragana), cu produse din carne de porc, vită, oaie, atât proaspete, cât și afumate! Virșli vită-porc, virșli oaie-porc, virșli capra-porc, slănină afumată de porc de casă (porci de la crescători locali), car ne de mânzat din ferma proprie.

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANIC

Radu Ștefănescu, director proiect

PROIEC T MUNŢII C ARPAŢ I, CEA MAI MARE ATR AC ŢIE TURISTIC Ă DIN ROMÂNIA , DIN EUROPA CENTR AL Ă ŞI DE EST

TERRA BANATICA

Pasiunea pentru promovarea poveștilor caransebeșene a apărut în facultate, atunci când îmi pregăteam lucrarea de licență. Mi-am ales ca temă turismul în municipiul Caransebeș, prezentat printr-o aplicație webGIS, întrucât, studiind chiar Turismul, am avut oportunitatea de a vizita numeroase orașe din România, în cadrul practicilor organizate, și de a descoperi, astfel, că nici municipiul meu natal nu este deloc mai prejos decât alte orașe dezvoltate din punct de vedere turistic, deși potențialul său nu era foarte cunoscut. Lecturând istoria și poveștile Cetății mele natale, mi-am cunoscut mai bine orașul, am început să îl iubesc mai mult și să îmi doresc să mă implic în promovarea lui, considerând că merită să iasă din umbră și să strălucească la adevă rata lui

Trei motive pentru care merită să m vizitați? În primul rând, pentru o integrare absolută în sălbăticie. Cantonul Cosava, avanpost Munții Carpați, este probabil cea mai izolată locație din România.

care aproapele a devenit departele. Și cărarea spre vecin s-a umplut de buruieni... Sursa mea de inspirație este, în principal, Gărâna – dealurile cu ierburi și fructe cu gust, picioarele de plai cu o mulțime de ciuperci, cărțile vechi, amintirile bogate și Existăcălătoriilemulte

Oameniivaloare.reprezintă

sursa mea de inspirație – la început, profesorii de la Facultate și ghizii de turism de la cursul de perfec ționare; apoi, caransebeșenii cu aceeași dragoste pentru „acasă”, dar și turiștii care poposesc la Caransebeș și care sunt o sursă de inspirație pentru noi, întrucât, prin ochii lor, putem descoperi orașul altfel și putem înțelege ce se așteaptă de la noi, ce facem bine și ce putem perfec ționa. De asemenea, colegii promotori (centre turistice, asociații, organizații) ne inspiră. Credem că ecare om întâlnit reprezintă o lecție și o sursă de inspirație. De ce merită să m vizitați? Avem peisaje urbane deosebite, oferite de combinația între istoric și contemporan, între „vechi” și „nou”. Parcul Teiuș este „oaza” de relaxare a drumețului obosit, iar centrul civic este „muzeul în aer liber” al clădirilor istorice, locul perfect pentru un popas în care poți savura cea mai bună limonadă, descoperind istoria și poveștile caransebeșene.

Fiind pasionată de gătit (nu am școli în acest domeniu), cu o încărcătură bogată în vechi obiceiuri din Ardealul copilăriei, cu o matrice sănătoasă, spun eu, în care am crescut și am învățat ce înseamnă hrana, hrana vie, dar și curioasă ind din re (am strâns multe cărți vechi și foarte vechi de bucătărie românească, de la Ko gălniceanu și Negruzzi până la Păstorel Teodoreanu, dar și prima carte de bucate din lume, a lui Apicius, precum și Moder nist Cuisine, un fel de Biblie în 5 volume uriașe, care îți explică chimic și zic ce se întâmplă într-o bucătărie), e resc să pus accentul pe gastronomie. E și un prilej de bucurie, de împărtășire, de dăruire, de comuniune. Mai ales într-o vreme în

Fiind o locație de tip „do it yourself ”, auto-gospodărirea creează o experiență autentică a generațiilor anterioare - culesul lemnelor din pădure și căratul apei de la râu reprezintă o parte din cotidian.

Sursele de inspirație vin, în nal, tot din natură. Logica și virtutea naturii mă in spiră și sunt baza valorilor organizației pe care o conduc.

CA R ANSEBEȘ, OR AȘUL CU PERSON ALI TAT E

Roxana Novacovici, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA8

Alina Săftulescu, suﬂetul Kibuţ

motive pentru care oamenii ar trebui să treacă pe la noi! În primul rând ar tihna, această noțiune pe cale de dispariție… Gărâna asigură din abundență, încă, acea „pace” odihnitoare pentru spirit. Există aici un soi de solemnitate, o poetică a spațiului și o armonie, cred eu, desăvârșite. Apoi ar locul nostru micuț, cu o vibrație bună, cu o bibliotecă generoasă, lucrări din colecția personală, postul nostru de radio, și, nu în ultimul rând, un resc care a existat a priori și pe care nu l-am siluit, slavă Domnului: am încercat să nu deranjăm trecutul, aranjând decent prezentul… Al treilea motiv ar , desigur, masa: aparent simplă, complexă în nal, cu o bogăție de gusturi și bucuria de a redescoperi acel ceva pierdut în ultima vreme: hrana ca bucurie, cu bun simț și simț bun.

Lipsa energiei electrice, a semnalului GSM și a oricărei urme de modernism, nu îți lasă altă opțiune decât integrarea în natură.

KIBUŢ  MÂNC ARE DUPĂ R EŢ ET E VECHI, PE ACORDURI DE JAZZ

Născut și crescut la Reșița, oraș montan, am rămas atașat de munte și de activitățile în aer liber Valori carea resurselor naturale din locurile natale a fost întâiul și principalul stimulent în acest proiect de promovare a Munților Carpați.

ROMOUNTAIN BIKE, CICLISM MONTAN ÎN LOCURI UNICE

Pentru sălbăticia locurilor! Puține astfel de zone au mai rămas în Europa și de aceea valoarea lor este cu ecare zi mai mare. Aici peisajul e încă acela ca al începutului de lume. Sălbăticia este prezentă acolo unde putem vorbi despre lacuri naturale, izvoare, pești, păduri, diversitate de animale și plante, aer curat sau fructe de pădure.

În activitatea de dezvoltare a spațiului expozițional, am reușit să a u despre cinecluburile de lm din Reșița și din România, să întâlnesc cineamatori, și, așa, spațiul a devenit o casă a cineaștilor amatori.

Pentru că Banatul e un model de conviețuire! Diversitatea culturală unică. E uimitor cum în acest spațiu românesc trăiesc cehi, unguri, nemți, sârbi, croați, slovaci, ucraineni si alte etnii, au obiceiuri speci ce și interacționează pașnic de sute de ani.

De asemenea, în ultima perioadă, indcă și eu am trecut prin stările create de evenimentele sociale majore din ultimii doi ani, am abordat și lucrări prin care îmi exprim niște reacții, niște emoții trăite la un moment dat.

TEZAURUL C ARE SPUNE POVESTEA FILMULUI ŞI A JOCURILOR VIDEO

Vă aștept să descoperiți la Reșița muzee unice în România: Muzeul Cineastului Amator și Muzeul Jocurilor Video!

De ce să m vizitați?

Cătălin Gavrilă, director proiect

Cred că în principal sursele mele de inspirație și motivație au fost de fapt ceea ce nu vreau să u sau nu vreau să fac. Ceea ce mă ține în acest loc este natura încă sălbatică din Banatul montan. Senzația de libertate, de siguranță în natură, omenia și simplitatea bănățenilor vin să-mi înlăture neajunsurile și frământarea zilnică cu „problemele speci ce din Balcani”

MAIA TRUŢULESCU, FENOMEN ARTISTIC L A DOAR 12 ANI

Cei care aleg să viziteze muzeele vor avea parte de un tur ghidat oferit chiar de la fondator Nu este o vizită la muzeu unde deschid ușa și las vizitatorul să parcurgă muzeul de la un capăt la altul. Vizitarea celor două muzee este o experiență ce se poate găsi doar vizitând muzeele mici, muzee realizate de colecționari, care se bucură mereu să îți povestească despre obiectele expuse.

Mai ales în ultima vreme, am realizat cu ajutorul acestora o serie de lucrări care vorbesc despre stări, emoții sau pasiuni, tocmai prin această analogie om-obiect.

Cred că pasiunea pentru ambele e din școala generală. Am fost interesat de lm, modul în care se realizează un lm, iar din liceu am reușit să realizez, mai mult experimental, câteva materiale. Ulterior, în perioada studenției, am a at despre faptul că în universitate a fost și un cinematograf pentru o perioadă scurtă de timp și, descoperind că în fosta cabină de proiecție încă mai existau aparatele de proiecție pe 35 mm, am pornit proiectul pentru a realiza un spațiu expozițional, deschis în 2014.

În alte lucrări folosesc elemente preluate din imediata apropiere, adică obiecte uzuale sau pe care le-am găsit în jurul meu.

Cum a apărut pasiunea pentru drumeții pe bicicletă în inima Carpaților? Probabil e legată de educația primită, că pasiunea a apărut în anii adolescenței, când setea de aventură și cunoașterea e mare. Probabil are legătură cu faptul că m-am născut și format în Banatul montan, iar munții de aici parcă au fost gândiți special pentru ture de bicicletă; suprafețe vaste, sălbatice, dar totuși accesibile cu bicicleta de munte. Natura, oamenii, istoria locurilor, toate te țin „în priză” și vrei tot timpul să descoperi mai mult.

suntem în aceeași echipă care o să aducă o schimbare în bine.

Redescoperă copilul din tine! Credem că suntem cel mai cool muzeu din România pentru că, pe lângă exponate, și istoric oferim ceva ce rar găsești într-un muzeu: șansa de a retrăi, ce mulți consideră par tea cea mai frumoasă din viață, copilăria. Și dacă vorbim de copilărie, jocul e o parte importantă din copilărie! Da, modul în care ne jucăm s-a schimbat mult. De la minge, la calculator, la console și telefon, dar dorința de a te juca e încă acolo.

În perioadă anilor‚ 90, jocurile video au pătruns mai bine pe piața românească. La început am descoperit jocurile pe cabinetele arcade, apoi s-au deschis și câteva săli de jocuri dedicate, care aveau console pentru PlayStation 1 sau Nintendo 64. Apoi am avut și eu prima consolă, care era o copie după consolele Nintendo sau Sega, dar și-a făcut treaba. După mult timp am devenit interesat de a aduna o parte din consolele care nu se găseau la noi în anii‚ 90, și încet-încet am reușit să adun o colecție demnă de un mic muzeu. Poate o sursă de inspirație este când aud de oameni care au făcut ceva, au construit ceva, colecționează și au deschis un muzeu și, chiar dacă mulți nu i-au înțeles, ei și-au văzut de drum crezând în ceea ce fac. De multe ori mă găsesc și eu în situații similare, când sunt întrebat: „... dar cât câștigi?”, „...ție ce îți iese?” și îmi dau seama că e greu de înțeles în societatea de astăzi că cineva face din pasiune și fără un câștig material. Și, probabil din acest motiv, când aud de alte persoane care continuă să persevereze în pasiune și nu renunță, mă bucur și vreau să cred că

Andrei Bălbărău, directorul Muzeului Cineastului Amator şi al Jocurilor Video, Reşiţa

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA 9

Pasiunea pentru pictură cred că o am dintotdeauna. De mică mi-a plăcut să folosesc culori, pensule, pânze. Am avut mereu curiozitatea aceasta, de a face pic tură și mi-a plăcut să folosesc suprafețele mari , unde puteam să experimentez mai liber, mai ușor De atunci până în prezent nu m-am oprit din pictat sau desenat. Lucrările mele au ajuns în fața publicului prin cele șase expoziții personale și prin mai multe expoziții colective sau de grup atât din țară, cât și din afara ei S ursele mele de inspirație sunt cam aceleași, doar că le folosesc în funcție de starea de moment. Am multe lucrări în care apar elemente din natură, care doar sunt sugerate, sunt trimiteri spre posibile peisaje sau structuri naturale. De altfel și în expoziția din cadrul Festivalului Povestirilor de pe Via Transilvanica, de la Muzeul Național al Țăranului Român, voi avea lucrări care redau peisaje din zona din care vin, cea a Banatului montan.

Pentru că știm bine ce facem! Pentru că oferim servicii de calitate, avem mega experiență și ne adaptăm pe nevoile vizitatorilor/călătorilor Pentru că suntem și noi călători la rândul nostru, dar în special pentru că suntem oameni normali cu nevoi normale și înțelegem oamenii normali.

De ce un călător de pe Via Transilvanica ar trebui să facă un popas pe drum ca să ne descopere? În primul rând zona în care ne a ăm este o oază de frumuseți naturale. În al doilea rând, cred că turismul cultural este extrem de important. Și mie îmi place atunci când călătoresc să vizitez tot ce ține de artă și cultură, în general. Un astfel de tur te poate ajuta să cunoști dimensiunea culturală a unui oraș. Nu în ultimul rând, vizita într-un atelier de pictură este tot timpul o călătorie savuroasă, plină de farmec și inedit. Am un atelier destul de spațios în care pot lucra degajat și așa cum doresc.

Asociația Human Made Art își derulează activitatea cu ajutorul sponsorizărilor, al donațiilor, granturilor și nanțărilor primite pentru proiectele sale. Ne ajută foarte mult implicarea voluntarilor – a oamenilor speciali care prin pasiunea lor alimentează spiritul HUMART.

A ă mai multe despre HUMART

este prea greu pentru a face loc artei și culturii în comunitate, Humart caută o cale prin care să facă lucrurile posibile. De exemplu, în această vară am realizat primul reality show în social media din România pentru a ajuta Ținutul Buzăului să se facă mai cunoscut prin multitudi nea de atracții din cel mai nou Geoparc Internațional UNESCO. Nu am vorbit pe un ton scorțos despre un patrimoniu generos, ci am încurajat descoperirea și îmbrățișarea lui printr-un joc care a adus cifre impresionante în social media. În această toamnă îl vom continua sub for ma unei serii video pe canalul de YouTube Cronicari Digitali.

Mai mult decât un drum, Via Transilvanica este o experiență! Una care testează limitele, te dezvoltă ca om, îți oferă șansa să crești ca artist și îți face poftă să te întorci pe cărare pentru a căuta noi povești pe care-ți vine greu să le ții doar pentru tine. Am descoperit, în timp ce împărtășeam pe contul meu de Instagram - @teorestian - imaginile cu care mă întâlneam pe Via, că tot mai mulți oameni se întrebau unde sunt și cum de România poate să ascundă atât de bine asemenea frumuseți. Adevărul este că nu le ascunde deloc, trebuie doar să ne facem timp să mergem la pas și să ne bucurăm de ele. Am observat că imaginile însoțite de poveștile potrivite pot să e foarte puternice pentru a atrage românii către a-și descoperi locurile speciale, oamenii talentați, istoriile mai puțin cunoscute și a se transforma, la rândul lor, în ambasadori ai drumului

Ce înseamnă pentru tine Via Transilvanica?

Am stat de vorbă cu președintele Asociației Human Made Art despre cum a trăit experiența Via Transilvanica și cum se va „descărca” video Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica, proiectul din rezidența digitală de storytelling din 2022.

DESCOPERI LOCURILE SPECIALE”

„

IMAGINILE ÎNSOŢITE DE POVEȘ TILE POTRIVITE POT SĂ FIE FOARTE PUTERNICE PENTRU A ATRAGE ROMÂNII CĂTRE A -ȘI

Asociația Human Made Ar t (HUMART) a pus bazele platformei culturale Cronicari Digitali alături de agenția Zaga Brand. Împreună au creat rezidențele digitale de storytelling de pe Via Transilvanica prin care s-au adunat poveștile care fac poftă de pornit la drum. Dar HUMART înseamnă mult mai mult. Organizația a fost creată pentru a ajuta creatorii de cultură să ajungă mai ușor la ecare dintre noi, dar și pentru a ajuta cultura să se apropie de public prin inter mediul noilor tehnologii și al social media. Totul pornind de la un crez simplu: valorile autentice stau în actele de creație care reușesc să unească comunități, să lege regiuni și să pună în valoare moștenirea noastră culturală comună.

tășim, cu ajutorul lui Ciprian Muntele, descoperirile noastre și să luăm la drum întreaga Românie. Tot vara aceasta am ținut, zilnic, jurnale în Dilema Veche, pe spotmedia.ro, dar și în newsletterul PressOne, oferind acces unui număr tot mai mare de români la o experiență autentică pe cărare, una care să facă poftă pentru a descoperi România reală și în același timp să ne învețe să ne bucurăm și să prețuim ce avem mai valoros acasă la noi – de la patrimoniul natural, la cel ar chitectural, industrial și, desigur, uman.

La capitolul video, cum se descarcă Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica și vizual?

Cristian Teodorescu, președinte Humart

Cum se implică asociația în comunitate?

Asociația Human Made Art a creat proiecte în zona dezvoltării unor rute culturale, încurajarea descoperirii patri moniului național, atragerea unor noi segmente de public către activități culturale generatoare de valoare pentru întreaga societate, dezvoltarea unor produse media pentru popularizarea patrimoniului și a activităților culturale. Acolo unde alții se tem sau trag direct concluzia că

Am mers. Am mers mult și am căutat să simțim drumul, să-l înțelegem, să îi spunem poveștile și să-i ajutăm și pe alții să ne calce pe urme. Practic, în primul an Cronicari Digitali pe Via Transilvanica, am pornit în căutarea „Bornelor nevă zute”, adică a poveștilor din spatele celor 1.400km de cărare, iar anul acesta am pus accent pe noi povești, întâlniri cu locuri, antreprenori, meșteșugari și experiențe în dorința de a ne umple Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica. Ne-am înconjurat de creatori de conținut și jurnaliști care știu să surprindă cât mai bine emoțiile și vibrațiile din fiecare kilometru de cărare. Astfel am ajuns la un număr impresionant de oameni via social media, dar am avut ocazia să ținem și un jurnal audio la Rock FM, unde în ecare dimineață am putut să împăr

Am fost activi pe Via Transi lvanica, alături de toți participanții la rezidența digitală de storytelling, pe Instagram, Fa cebook și TikTok, iar multe materiale sunt simplu de găsit sub #CronicariIDigitali. Dacă în 2021 am pornit explorarea V T de la Putna la Drobeta Turnu Severin, anul acesta am pornit din Sud și am căutat să ne axăm pe poveștile din cele mai noi trei ținuturi incluse pe drum: Terra Dacica, Terra Romana și Terra Banatica. Fiecare ținut va concentrat sub forma unui episod video pe care ne pregătim să-l lansăm în această toamnă pe canalul de YouTube Cronicari Digitali, dar și la TV, pe postul Travel Mix, cel mai important canal de televiziune românesc dedicat turismului. Nu este singura surpriză video și legată de televiziune pentru această toamnă, dar vă încurajez să ne urmăriți pe humart. ro, Facebook și Twitter, ca să a ați despre proiectele noastre.

Ce au f ăcut Cronicarii Digitali pe Via Transilvanica?

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA10

ONG-ul nostru poate susținut simplu prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit sau încurajarea rmei unde lucrezi să se implice, prin sponsorizare sau redirecționarea a 20% din impozitul pe pro t al companiei. Toate detaliile despre cum se poate face simplu acest lucru sunt pe humart.ro

Cum poate fi susținută activitatea Asociația Human Made Ar t?

„Cred că proiectul este excepțional pentru România! De-abia aștept să îl parcurg. Contribui cu această bornă în amintirea bunicului meu. A lucrat în domeniul barajelor și îi plăcea mult să pescuiască”.

În dreptul motivației, cineva a trecut atât: Da, e o stare de fapt: nu inimi de piatră, ci pietre cu inimă.

Via Transilvanica e „drumul care unește” E proiectul care promovează patrimoniul rural pe care mulți au ajuns să-l ignore. Ideea prin care nu doar se vorbește despre, ci se oferă acces la România auten-

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANIC

„Cadou pentru mama, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani”.

A 11

„Deși suntem departe de țară, Via Transilvanica oferă prilejul tuturor celor cărora inima le bate românește să simtă că apar țin unui scop comun, care va aduce mulți i rătăcitori acasă”.

„Marcăm intrarea noastră în clubul 50+ și, totodată, dăruim ceva comunității din

Diana Popescu, jurnalist-călător pe Via Transilvanica alături de Cronicari Digitali

„Cadoul nostru pentru prieteni dragi care-și încep călătoria vieții împreună. Cale bună și Casă de Piatră!”

„Întoarcem o parte din ce am căpătat”.

„Pentru bucuria drumului deschis ce unește oameni”.

Cea mai frumoasă parte a contribuției lor mi se pare motivația. Unii dintre ei au lăsat scris acel ceva care i-a convins că a dona pentru o bornă și a nanța un kilometru din Via e un gest necesar Ba chiar obligatoriu:

„Cadou pentru soție, borna ind într-un loc special pe traseul Brebu Nou - Gărâna, pe care l-a descoperit în 2020, când l-a parcurs pentru prima oară pe e-bike”

Oamenii care au investit în borne sunt foarte diferiți. Unii și-au lăsat numele întreg, alții au preferat cvasianonimatul: „Șerbănescu”. „Horațiu și Ștefania”. „Alexandra” „Andrei & Oana”. „Rux” Sau 12 prieteni care au pus mână de la mână, să cumpere un kilometru. Unii locuiesc aici. Alții sunt plecați de mult. Unii sunt chiar expați stabiliți în România. Pe toți îi leagă, însă, dorința de a părtași la ceva mare, important, care contează.

„Consider proiectul Via Transi lvanica unul dintre cele mai importante acte civice din istoria recentă a României”.

Transilvanica mai e ceva. Un traseu de 1.400 de kilometri, marcat de tot atâtea borne. Și, indcă ele sunt gândite cu grijă, lucrate de zeci de sculptori și pline de simboluri, Via e, probabil, cea mai întinsă galerie de artă în aer liber

PIETRELE CU INIMĂ DE PE VIA

Dartică.Via

„Acest proiect ilustrează felul extraordinar în care se schimbă România. Faptul

Pentru cel care străbate Via Transilvanica purtându-și în spate rucsacul și poveștile, ecare bornă vorbește despre locul în care se a ă. Pentru cei care au donat și pentru noi, ceilalți, ecare bornă vorbește despre cât de departe putem ajunge.

că ați reușit să mobilizați mii de oameni necunoscuți să susțină ceva bun este dătător de speranță. V T aduce deja bucurie în viețile multor oameni”.

Din kilometru în kilometru, un bloc de andezit meșterit pe-ndelete îți spune ceva despre locul respectiv. Fiecare bornă valorează 1.000 de euro, iar cumpărarea ei nanțează porțiunea de drum până la următoarea. Eforturile Tășuleasa Social aveau nevoie de susținere din partea comunității, pentru a pune în practică un demers atât de amplu, de ambițios și de complicat. Iar susținerea a venit. Firesc, de la companii importante, multinaționale sau locale, entități cu cifră de afaceri intimidantă. Nimic de mirare, până aici. Dar partea impresionantă abia acum vine: există „oameni obișnuiți” care șiau dorit să contribuie la acest veritabil proiect de țară. Am pus ghilimele indcă numai obișnuiți nu mi se par oamenii ăștia. Singuri, împreună cu partenerul de viață, alături de familie ori cu gașca de prieteni, au făcut un efort nanciar indcă au crezut că merită. Bornele au, astfel, donatori, iar Via Transilvanicamai mult su et.

care venim. Suntem mai aproape de casă cu 1 km și avem o motivație să m mândri de obârșia noastră”

„You only live once, but if you do it right, once is enough”.

De la stânga la dreapta, în fotogra e:

LaSud.Muzeul

„Raportat la dimensitatea acestui traseu nu o sa mâncăm atât de multe față de ce o să găsim acolo, dar o idee ar trebui să

Până duminică, în București sunt zile pline în care oricine se poate familiariza cu câteva atracții de pe traseul Via Transilvanica, să cunoască „oamenii drumului” și să pătrundă în povestea drumului de 1.400km, care leagă România de la Nord la

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA12

VIA TRANSILVANIC A A VENIT LA BUCUREȘTI!

vă faceți despre cum se mănâncă. Eu mă raportez foarte emoțional la mâncare, ceea ce mi se părea imposibil acum 10 ani, adică să plângi când mănânci ceva ce îți aduce aminte de copilărie.Toate experiențele culinare au fost extraordinare! De exemplu, Lichiul de Sachiz este un desert de o simplitate devastatoare la care pe mine m-a emoționat extrem. O combinație între aluatul de cozonac și grișul făcut de mama când eram mici. La fel si ciorba de sfeclă roșie, este delicioasă! Vă

„Motivul pentru care Via Transilvanica trece prin București și peste 100 de oameni au venit de la casele lor din Putna, trecând pe diagonală prin toată țara, este că vor să vă dea binețe și să vă spună Haideți la noi acasă să vedeți ce fain e. Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica este rezultatul a doi ani de plimbat prin țară, pentru că a devenit unul dintre proiectele importante pe care Cronicari Digitali și Rai eisen Bank le fac împreună. Cei de la Tășuleasa Social au scos la lumină comunități pe care nu le cunoștea nimeni, sau le cunoșteau prea puțini. Cu siguranță este un festival de oameni minunați pe care România încă îi mai are”, a declarat Silvia Teodorescu, coordonatorul Cronicari Digitali.

Iulian Gabor - Reprezentant

Silvia Teodorescu - Coordonator Cronicari Digitali

Tășuleasa Social

Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica poate vizitat până duminică, la Muzeul Național al Țăranului Român. Experiențele sunt pentru întreaga familie, inclusiv copiii având parte de jocuri, desene animate și chiar de întâlniri cu dinozaurii din Țara Hațegului.

Toader Păun - Moderatorul conferinței

„Via Transilvanica este un mozaic, care pune cap la cap tot felul de comunități, aproximativ 600, aducând un impact pozitiv turismului din zilele noastre. Tășuleasa Social are multe proiecte care au pus bazele acestui traseu”, a ținut să sublinieze Iulian Gabor, reprezentantul Tășuleasa Social.

Național al Țăranului Român, vineri, a avut loc conferința de presă care a dat startul Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica. Au fost prezenți câțiva dintre oamenii-cheie care au ajutat la conturarea festivalului, dar și a drumului care unește.

În cei doi ani în care Cronicari Digitali au realizat rezidența digitală de storytelling pe Via Transilvanica, Raiffeisen Bank România a fost alături de creatorii de conținut a ați în căutarea poveștilor mai puțin cunoscute ale drumului. Deloc întâmplător, ținând cont că Rai eisen Bank este partener strategic Via Transilvanica, având o implicare substanțială în realizarea drumului de 1.400km.

„Suntem foarte onorați să fim aici și pentru proiectul Cronicari Digitali, dar și pentru Via Transilvanica. Eu văd Via Transilvanica precum vasele de sânge care vor iradia în stânga și în dreapta. Va dezvolta mult zonele, oamenii și va schimba vieți Sunt foarte fericită că Rai eisen Bank face parte din acest proiect și vă invităm pe Via Transilvanica. Toți de aici am fost și vă spunem că merită”, a transmis Anca Hașegan, reprezentanta băncii, în deschiderea Festivalului Povestirilor de pe Via PTransilvanica.entruCronicari

Anca Hașegan - Reprezentat Rai esen Bank România

de festival în centrul Bucureștiului vin ca o descărcare de povești și experiențe adunate în doi ani de când a început rezidența itinerantă de storytelling digital de pe Via. Dacă în 2021 se căutau „Bornele nevăzute de pe Via”, anul acesta a fost momentul în care creatori de conținut și jurnaliști au umplut, în două săptămâni de cărare, câte un „Rucsac cu Povestiri de pe Via Transilvanica”.

Dincolo de întâlnirile cu meșterii populari, antreprenorii, reprezentanții celor șapte ținuturi străbătute de Via Transilvanica, artiștii întâlniți în orașele unite de drum și creatorii unor proiecte turistice care merită descoperite, în Festivalul Po veștilor de pe Via Transilvanica este vorba și despre mâncarea bună, mai puțin cunoscută în afara unor regiuni. Jurnalistul gastronomic Cosmin Dragomir și omul de radio și pasionatul de gastronomie Ciprian Muntele au făcut echipă pe Via pentru a aduna rețetele reprezentative pentru comunitățile etnice și a le aduce în mijlocul Bucureștiului, unde pot savurate în restaurantul La Mama.

Ciprian Muntele - Blogger culinar și realizator Rock FM

recomand toate preparatele din festival, e că sunt cele din meniul restaurantului sau cele pregătite la standurile din ecare ținut”, a spus Ciprian Muntele.

Digitali, cele trei zile

„Am cumpărat produse românești pentru că nu locuiesc în țară. Șvaițerul de Vatra Dornei este autentic.” - Alexandra

„Am rămas surprins de picturile făcute de Maia, o artistă de care până acum nu am știut, dar care mi-a oferit la festival su ciente motive să cred că trebuie să o cunosc mai bine”. – Robert

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA 13

„Mă bucur că pot cumpăra produse tradiționale și astfel simt și eu o mică parte din Via Transilvanica.”- Diana

„Am venit cu tatăl meu să văd produsele tradiționale. Sunt fenomenale, iar tradiția este importantă! Poate sunt modele pe care le vedem în altă țară fără să conștientizăm că acestea le putem descoperi la noi și că poate ar trebui să acordăm atenție folclorului nostru. De altfel, produsele naturiste mă încântă”. – Lavinia

„Am-Aurelvenit

„Nu știam că se întâmplă ceva așa fain in weekend, dar mă bucur tare că am trecut pe Monetăriei la momentul potrivit. Muzică, mâncare bună, standuri cu poveste și oameni faini. Concluzia: revin mâine cu gașca. Promit să dau sfară în țară!” –Alexandra

pentru ceramica din Mediaș pe care nu o găsești în București pe nicăieri. Sunt lucrate manual și sunt cam singurii, din ce știu eu, care mai păstrează această tradiție. Mi-am achiziționat și eu două cahle și mi se pare super tare că ți le poți decora aici, la standul lor.”-Andreea

„Mâine o să vin și cu mama mea să guste pâinea aceasta delicioasă. Îmi pare rău că nu am ajuns mai devreme azi, dar în weekend revin și abia aștept să încerc meniul de pe Via”. – Cătălin

SURPRINȘI ÎN FESTIVAL

„M-a atras frumusețea acestor oua încondeiate, care sunt tradiționale. Mă bucur ca încă se păstreaza tradiția și sper din tot su etul ca tineretul să e încântat așa cum suntem noi, cei de vârsta a doua.”

„Moș Costan a cântat la uier și m-a trimis într-un spațiu cu totul de poveste. Mi-am reamintit de copilărie și de bunicii mei, care au plecat prea devreme. O experiență unică întregul festival”. – Nicoleta

„Nu știam că sunt dinozauri în România, dar și mai tare că am văzut unul aici. Acum am un motiv în plus să merg în Țara Hațegului”. – Otilia

„Mie și băiețelului meu ne-a plăcut foarte mult standul dacilor de la Singidava, neam făcut poze cu armurile și ne-am jucat la standul celor de la Mini Transilvania Park. Foarte faină atmosfera” – Ioana

· Trufe și delicatețuri de la Archita · Vinurile de la Crama Fraunedorf · Vinurile Via Transilvanica · Koonservaria din Țara Hațegului · Virșli de Sălaș și cârnați · Lae Pecu - brutărie de poveste cu pâine, plăcinte și alte minunății · Virșli și produse măcelărești · Sosuri și salate, alături de Cașul de gutui • Cum se fac cahlele? • La cusut opinci • Încondeiere de ouă • Joacă cu copii STANDURI CU POVESTE: 12.00 - 19.30 RESPIRO CULINAR: 12.00 - 22.00 VERNISA J

sala Media, MNȚR 16.00 - 19.00 • Sculptură în metal, design de obiect – Anadora Lupo • Pictură – Maia Truțulescu • Albume de artă, reviste și alte cărturării – editură • Lemn curat schimbat în tocătoare strașnice – MOȚ • Unelte de lemn și opinci din Ciumărna – Moisa Costan • Ouă încondeiate de la Moldovița – Viorica Semeniuc • Pielărie, curele, opinci, teci cuțite – Alexandru Tălmaciu • Pileusuri și bule – Delia și Bogdan Suciu ARTĂ ȘI MEȘ TEȘUG: 12.00 - 19.30 MUZICĂ ȘI MOODS TORIES: 12.00 - 22.00 GAS TRONOMIE LOCALĂ: 12.00 - 19.30ACTIVĂRI ȘI ATELIERE, ÎN CURTEA INTERIOARĂ MŢR: 12.00 - 19.30 ZI DE ZI, EXPERIENŢE NOI ÎN FES TIVAL Agenda • Expoziție activă • Dacii - despre Cetatea Singidava din Cugir

• Music Around the World – VRTW: 12.00 - 20.30

• Lounge& Bar – vecinătate de Festival, pe pu și baloți în curtea interioară: 12.00

• Electric Brother – EP „drum” & DJ set- Let’s Party! Scenă & Lounge, curte interioară MNȚR: 20.30 -22.00

Video stories – la Scenă, curte interioară: 12.00 - 22.00

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANICA14 VINERI 9 septembrie 2022 PROVOC ĂRI L A DRUME ŢIE ȘI CURIOZITATE • Via Transilvanica challenge stand • Proiectul Munții Carpați • romountainbike.ro • Expoziția interactivă adusă din Reșița de Andrei Bălbărău, Muzeul Cineastului Amator & Muzeul Jocurilor Video NOI DESTINAŢII DE C ĂL ĂTORIE Bucovina · Putna · Țara Dornelor · Țara Huțulilor · Dârjiu · Mini Transilvania Park Mediaș · Bazna · Țara Hațegului · Reșița Gărâna · Caransebeș · Cugir L A MAMA , RESTAUR ANT C A DE PE VIA ! Meniu special de festival cu rețete de pe Via Transilvanica, în curte la MNȚR: Ciorbă de sfeclă roșie cu afumătură, Tocăniță de hribi cu tarhon, lângă o mămăligă cu carto , Sarmale cu carto copți în oală de lut, Ciolanul afumat îmbătat în baiț de vin cu bere, Lichiul de Saschiz.

Șvaițer de Vatra Dornei · Dulciuri, mezeluri și brânzeturi FoodHub Cumsecade MAIA TRUŢULESCU

•22.00

• Dacii - despre Cetatea Singidava din Cugir Așa se face untul

L A MAMA , RESTAUR ANT C A DE PE VIA !

DESENE ANIMATE DIN TERRA SICULORUM: 11.30 - 12.30

• Așa se face untul

Ziarul Festivalului Povestirilor de pe Via Transilvanica este realizat de Asociația Human Made Art și agenția Zaga Brand, sub platforma culturală Cronicari Digitali, cu susținerea Rai eisen Bank România

Partener editorial: Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București Tipărit la TIPOART IDEA STUDIO (București, telefon 0723.531.624)

RESPIRO CULINAR: 10.00 - 20.00

ACTIVĂRI ATELIERE, CURTEA INTERIOARĂ MŢR: 11.30 - 13.00

• Proiectul Munții Carpați

•20.30

• Music Around the World – VRTW: •10.00-17.00 Lounge & Bar (vinuri, specialități locale și siropuri de casă, cocktails) – vecinătate de Festival, pe pu și baloți. Curte interioară MȚR: 10.00-17.00

• Cum se fac cahlele?

ȘI

• Ouă încondeiate de la Moldovița – Viorica Semeniuc

• Unelte de lemn și opinci din Ciumărna – Moisa Costan

STANDURI CU POVESTE: 12.00 - 19.30

• Joacă cu copii

ÎN

ȘI

NOI DESTINAŢII DE C ĂL ĂTORIE

• Expoziția interactivă adusă din Reșița de Andrei Bălbărău, Muzeul Cineastului Amator & Muzeul Jocurilor Video

Editori: Andreea Mădălina Drăghici Elena Larisa Bîrlădianu Alexandra Bumbăcaru Denisa Gheorghe

Bucovina · Putna · Țara Dornelor · Țara Huțulilor · Dârjiu · Mini Transilvania Park

• romountainbike.ro

• Joacă cu copii

Pentru copii între 6 și 9 ani, by MINI TRAN SILVANIA PARK, Studio Horia Bernea, (În interiorul MNȚR)

Meniu special de festival cu rețete de pe Via Transilvanica, în curte la MNȚR: Ciorbă de sfeclă roșie cu afumătură, Tocăniță de hribi cu tarhon, lângă o mămăligă cu carto , Sarmale cu carto copți în oală de lut, Ciolanul afumat îmbătat în baiț de vin cu bere, Lichiul de Saschiz.

• Dacii - despre Cetatea Singidava din Cugir

Pentru copiii între 6 și 9 ani, by MINI TRANSILVANIA PARK, Studio Horia Bernea,

• Albume de artă, reviste și alte cărturării – editură

• La cusut opinci

Invitați: Arh. Ștefan Bâlici, președinte Ordinul Arhitecților din România; Arh. Constantin Goagea, director revista Zeppelin, Dorinel Hotnogu, director cultural - municipiul Reșița

ARTĂ MEȘ TEȘUG: 10.00 - 19.30

• Muzică din comunități: Badea Costan, tilinca din dealurile Ciumârnei: 20.00-

• Via Transilvanica challenge stand

• Încondeiere de ouă

ȘI

MUZICĂ MOODS TORIES: 10.00 - 17.00

ȘI

• Proiectul Munții Carpați

• Expoziția interactivă adusă din Reșița

ÎN

Bucovina · Putna · Țara Dornelor · Țara

• Pileusuri și bule – Delia și Bogdan Suciu

Invitați: Ciprian Muntele, blogger culinar; Cătălin Mahu, CEO La Mama restaurants; Adriana Soholodeanu; Cezar Ioan; Adelina Boboc; reprezentanți producători locali

• Lemn curat schimbat în tocătoare strașnice – MOȚ

REGENER ARE URBAN Ă: 11.30 - 12.30

O nouă țară. Fenomen și case study Reșița Moderator: Marina Neagu

Mediaș · Bazna · Țara Hațegului · Reșița

• romountainbike.ro

SÂMBĂTĂ 10 septembrie 2022

Gărâna · Caransebeș · Cugir

PROVOC ĂRI L A DRUME ŢIE ȘI CURIOZITATE

• La cusut opinci,

• Expoziție activă

ZIARUL FESTIVALULUI POVESTIRILOR DE PE VIA TRANSILVANIC

DESENE ANIMATE DIN TERRA SICULORUM: 11.30 - 12.30

Distribuit gratuit

• Încondeiere de ouă

NOI DESTINAŢII DE C ĂL ĂTORIE

Moderator: Cosmin Dragomir

RESPIRO CULINAR: 10.00 - 22.00

• Cum se fac cahlele?

• Pictură – Maia Truțulescu

• Pielărie, curele, opinci, teci cuțite – Alexandru Tălmaciu

A 15

GAS TRONOMIE LOCALĂ: 10.00 - 19.30

Mediaș · Bazna · Țara Hațegului · Reșița

Gărâna · Caransebeș · Cugir

• Video stories - la Scenă, Curte interioară: 15.00- 20.00

Moderator: Toader Păun

GASTRONOMIE ȘI RE ŢE TE LOC ALE: 17.00 - 18.00

MUZICĂ MOODS TORIES: 10.00 - 22.00

ROMÂNIA AUTENTIC Ă - CE ȘI PENTRU CINE? 15.00 - 16.30

• Expoziție activă

• Music Around the World – VRTW: •10.00-18.00

Coordonator: Toader Păun Graphic Design: Cristina Corobleanu Fotogra i: Ana Dumitru Cătălin Asanache

ACTIVĂRI ATELIERE, CURTEA INTERIOARĂ MŢR: 11.30 - 17.00

Lounge & Bar (vinuri, specialități locale și siropuri de casă, cocktails) – vecinătate de Festival, pe pu și baloți. Curte interioară MNȚR: 15.00-22.00

Șvaițer de Vatra Dornei · Dulciuri, mezeluri și brânzeturi FoodHub Cumsecade · Trufe și delicatețuri de la Archita · Vinurile de la Crama Fraunedorf · Vinurile Via Transilvanica · Koonservaria din Țara Hațegului · Virșli de Sălaș și cârnați · Lae Pecu - brutărie de poveste cu pâine, plăcinte și alte minunății · Virșli și produse măcelărești · Sosuri și salate, alături de Cașul de gutui

ȘI

GAS TRONOMIE LOCALĂ: 10.00 - 15.00

• Via Transilvanica challenge stand

STANDURI CU POVESTE: 10.00 - 15.00

L A MAMA , RESTAUR ANT C A DE PE VIA !

DUMINICĂ 11 septembrie 2022

• DJ set, Scenă & Lounge, Curte interioară: 18.00- 20.00

Invitați: Anna Szekely, director executiv Tă șuleasa Social; Pascal Garnier, vicepreședinte Asociație Promovare Turism Bucovina; Anca Rusu, Președinte ECO Destinație-Țara Hațegului; Alina Saftulescu, Kibuț (Gărâna), Radu Ștefănescu, Proiectul Munții Carpați; Cătălin Gavrilă, romountainbike.ro; Ana Rubeli, Aiciastat Istoria

DJ set, Scenă & Lounge, Curte interioară: 21.00-22.00

• Sculptură în metal, design de obiect – Anadora Lupo

•

PROVOC ĂRI L A DRUME ŢIE ȘI CURIOZITATE

• Film „Oamenii drumului: Terra Banatica” în regia lui Mircea Gherase, AVANPREMIERA București, Studio Horia Bernea: 20.30- 21.30

Huțulilor · Dârjiu · Mini Transilvania Park

DEZBATERI, CLUBUL ŢĂRANULUI ROMÂN - „L A MAMA”: 11.30 - 18.00

• Video stories - la Scenă, Curte interioară: 10.00- 17.00

aluluifestiartaHv