Issuu on Google+


Programe TV complete 4 - 10 februarie 2010 pag. 3 - 6, 11-1 13

MERYL STREEP cea mai apreciatã actriþã de comedie pag.

2

TOP 5 Cele mai toxice locuri de pe Meryl Streep.....................................................2 pãmânt Program TV.........................................3-6, 11-13 Cinematografia - a 7-a artã...............................10

pag.

15

Fotoliul telecronicarului..................................14

NOUL VOLKSWAGEN JETTA- echilibrat ºi dinamic

Alberto Tomba: Cuceritorul schiului alpin................................16 Horoscop........................................................19 Life style.........................................................20

pag.

Criminali celebri.............................................22 Mari dezastre ale lumii....................................23 Misterele lumii................................................26 Integrame...................................................27-29

Destinaþii turistice de vis pentru îndrãgostiþi

Sudoku...........................................................30 Cultul Eroilor..................................................32

pag.

18

17


Meryl Streep Cea mai apreciatã actriþã de comedie Meryl Streep, în vârstã de 61 de ani, a fost desemnatã actriþa de comedie care a generat cele mai mari încasãri în boxoffice-ul mondial, potrivit unui top realizat de revista ”Forbes”. Deºi a câºtigat douã premii Oscar pentru rolurile dramatice pe care le-a interpretat, în ultimii cinci ani actriþa a jucat în comedii precum ”Mamma Mia”, ”Diavolul se îmbracã de la Prada”, ”E tare complicat” ºi ”Julie ºi Julia” ce au generat încasãri totale de 1,3 miliarde de dolari la nivel mondial. Pe locul doi în clasament s-a aflat actriþa Sarah Jessica Parker, care a adus încasãri de 916 milioane de dolari, cu rolul lui Carrie-Bradshaw din lungmetrajul ”Totul despre sex 2”. Katherine Heigl (32 de ani) a ocupat locul trei, cu mai multe comedii, printre care ”Un cuplu mortal” ºi ”Viaþa aºa cum este ea”, care au generat venituri totale de 773 de milioane de dolari la nivel mondial. Urmãtoarea actriþã din clasament este Cameron Diaz, comediile sale generând încasãri de 768 de milioane de dolari. Deþinãtoare a recordului de 16 nominalizãri la Oscar, Meryl Streep a interpretat o paletã uimitor de diversã de roluri de-a lungul carierei sale, pe care ºi-a croit-o în felul sãu unic, pornind de la teatru ºi continuând cu cinematografia ºi televiziunea. Streep ºi-a fãcut debutul în film în 1977, odatã

cu “Julia”, unde rolurile principale au fost deþinute de Jane Fonda ºi Vanessa Redgrave. Cel de-al doilea rol pe marele ecran a fost alãturi de Robert De Niro ºi Christopher Walken în ”The Deer Hunter” (”Vânãtorul de cãprioare”), care i-a adus lui Streep prima nominalizare la premiul Academiei. În anul urmãtor, ea a apãrut în filmul lui Woody Allen, ”Manhattan” ºi a câºtigat primul premiu al Academiei pentru rolul din ”Kramer vs. Kramer”, alãturi de Dustin Hoffman. Apoi a primit cea de-a treia nominalizare la premiul Academiei pentru ”The French Lieutenant’s Woman” (”Nevasta locotenentului francez”) ºi mai târziu a câºtigat Oscarul pentru cea mai bunã interpretare pentru rolul din ”Sophie’s Choice” (”Alegerea lui Sophie”). Printre alte realizãri ale sale se numãrã rolurile nominalizate la Oscar din “Silkwood”, de Mike Nichols, ”Out of Africa”, de Sydney Pollack, ”Ironweed”, în regia lui Hector Babenco, sau din filmul lui Fred Schepisi, ”A Cry in the Dark”, pentru care a mai obþinut ºi premiul de interpretare la Festivalul de film de la Cannes, premiul New York Film Critics Circle, ºi un premiu AFI pentru întreaga sa activitate.

Alina Damian


Apa întunecatã Filmul reia o nuvelã japonezã scrisã de apreciatul autor de horror Koji Suzuki. Versiunea japonezã a lui Nakata pentru “Dark Water” a apãrut la câþiva ani dupã “Avertizarea” ºi a fost aclamatã drept una dintre cele mai reuºite opere ale lui, o culme a genului horror în cinematografia japonezã - un film de o mare bogãþie emoþionalã, foarte complex din punct de vedere psihologic ºi încãrcat de o tensiune necruþãtoare. Totul începe în Apartamentul 9F. Dahlia se mutã împreunã cu fiica ei Ceci într-un bloc de apartamente în ruinã, aflat în Roosevelt Island, o zonã de periferie din New York City. Blocul este dãrãpãnat, plin de zgomote sinistre, are un lift ºubred ºi pete sinistre de apã întunecatã - un decor suficient de straniu. Dar Dahlia începe sã bãnuiascã în scurt timp cã existã un pericol ºi mai mare.

vineri 28 ianuarie, ANTENA 1

Poliþist la San Francisco

Scott Roper (Eddie Murphy) este unul dintre cei mai extravaganþi poliþiºti ai departamentului din San Francisco, dar totodatã, specialistul numãrul unu în negocieri de ostatici. Deºi uneori îºi exaspereazã ºefii ºi colegii, principala sa armã este învãluirea verbalã: cu tiradele lui îi nãuceºte pe agresori. Noul sãu partener, Kevin (Michael Rapaport), este exact contrariul sãu, dar împreunã formeazã o echipã de excepþie. ªi le prinde bine, pentru cã îi aºteaptã confruntarea cu un adversar redutabil: Korda (Michael Wincott), un criminal periculos ºi cinic. “Viaþa e o negociere” e principiul lui. În timpul liber, Roper încearcã sã refacã relaþia amoroasã cu prietena lui, Ronnie Tate (Carmen Ejogo).

sâmbãtã 29 ianuarie, PRIMA TV

Închisoarea îngerilor Tânãrul bancher de succes Andrew Dufresne ajunge în închisoare, cu sentinþã pe viaþã pentru omorârea soþiei ºi a amantului ei. Pe mãsurã ce trece timpul, el ajunge influent ºi înãuntru. Ideile neobiºnuite aplicate cu dezinvolturã în cadrul constipatului sistem reuºesc sã îi redea libertatea ca ºi noului sãu prieten de culoare, “Red”. Filmul oferã un portret extrem de realist al vieþii dintr-o închisoare. De fapt, producþia a fost filmatã chiar într-o închisoare adevãratã. Acþiunea filmului începe în 1947 ºi acoperã cei 17 ani de încarcerare ai lui Andy Dufresne, un vicepreºedinte de bancã acuzat pe nedrept. Povestea e depãnatã de prietenul lui, Red. Andy e diferit de ceilalþi deþinuþi, dispunând de o tenacitate ieºitã din comun ºi de o tãrie de caracter deosebitã.

sâmbãtã 29 ianuarie, PRO TV

Vânãtorul de rechini

Plaja Monterey, la amiazã...Copiii se joacã pe plajã. Aleargã pe dunele de nisip ºi dau peste resturile decimate ale unei balene. Urmele de dinþi sunt enorme...Ce creaturã ar fi putut face aºa ceva? Pentru a rãspunde la aceastã întrebare sunt chemaþi biologul marin Spencer Northcutt ºi soþia sa, Jean. Cãutând printre resturi ei descoperã un dinte de rechin. 22 de centimetri, ascuþit ca un brici. Spencer descoperã cã doar o singurã creaturã a mãrii posedã asemenea dinþi masivi: Carcharodon Megalodon - rechinul gigantic preistoric. S-a întors ºi este înfometat!

duminicã 30 ianuarie, PRO CINEMA


O nouã Catwoman Anne Hathaway va interpreta rolul Catwoman în pelicula “The Dark Knight Rises”, urmãtorul film din seria “Batman”. Actriþa americanã va juca alãturi de Christian Bale în acest lungmetraj. Vedeta de 28 de ani le-a detronat pe Jessica Biel ºi Keira Knightley douã dintre vedetele de la Hollywood care au participat la castingurile pentru acest rol. Catwoman a fost jucat în seriile trecute ºi de Michelle Pfeiffer ºi Halle Berry. Actriþa americanã Anne Hathaway a fost nominalizatã la premiile Oscar pentru rolul din “Rachel Getting Married”. Artista a mai jucat “Di-

avolul se îmbracã de la Prada” ºi în “Brokeback Mountain”, noteazã Reuters, citat de Antena 3.

Bob Dylan, autor a ºase cãrþi Cântãreþul american Bob Dylan va lansa, în viitorul apropiat, nu mai puþin de ºase cãrþi. Acesta a semnat deja un contract cu editura Simon & Schuster. Bob Dylan va scrie douã continuãri pentru cartea “Chronicles, Volume 1” din 2004, devenit bestseller în Statele Unite ale Americii. Un alt volum va fi inspirat dintr-o emisiune pe care celebrul Dylan o realizeazã. Reprezentanþii editurii Simon & Schuster nu au fãcut publice informaþii referitoare la celelalte trei volume. Bob Dylan este deþinãtorul a numeroase premii, inclusiv Grammy, Globul de Aur, Oscar, ºi a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame, Nashville Songwriters Hall of Fame ºi Songwriters Hall of Fame.

Mel Gibson va face puºcãrie? Actorul Mel Gibson ar putea sta 4 ani la închisoare pentru cã a lovit-o pe fosta iubita, rusoaica Oksana Grigorieva. Mel (55 de ani) se pare cã i-a spart fostei iubite, în vârstã de 40 de ani, doi dinþi, conform The Sun. Oksana, care i-a dãruit ºi un copil starului, susþine cã a fost pãlmuitã în timp ce-ºi þinea în braþe fetiþa, atunci în vârstã de numai douã luni, menþionând cã s-a temut pentru viaþa ei ºi a fiicei sale. “M-am dus la bucãtãrie sã-mi iau cheile, iar el a scos un pistol din buzunarul pantalonilor. Credeam cã mã va omorî”, a declarat cântãreaþa. Dacã se dovedeºte cã aºa s-a întâmplat, actorul ar putea ajunge la închisoare. Gibson neagã însã cã ar fi lovit-o pe Oksana, susþinând cã aceasta nu încearcã decât sã îl stoarcã de bani.

“Tratament” scientologic Nevasta lui Tom Cruise a ajuns o epavã în mâinile membrilor cultului scientologic a cãrui adeptã este alãturi de soþul sãu. Potrivit unor surse din apropierea celor doi, Katie Holmes este dependentã de tratamentele pe care i le aplicã sectanþii, care o fac sã treacã foarte repede de la agonie la extaz. Bruneta ar fi atât de afectatã de ce i se întâmplã încât nu mai este capabilã sã ia nicio decizie. Un nou articol publicat în revista americanã “Star” vine sã le dea apã la moarã celor care susþin cã actorul Tom Cruise (47 de ani) e un adevãrat zbir, care-ºi conduce familia cu mânã de fier. Comportamentul haotic al lui Katie ar

fi cauzat în mare mãsura de ºedinþele de terapie la care aceasta foloseºte un “e-meter”, adicã un dispozitiv electronic, asemãnãtor detectorului de minciuni, prin care circula un curent de 1,5 volþi. Utilizat pentru aºa-numita purificare spiritualã, aparatul ar stimula eliberarea excesivã de endorfine, producând un efect similar consumului de heroinã. Din acest motiv, Katie ar fi ba euforicã, ba apaticã ºi deloc stãpânã pe deciziile ei. Iatã de ce, suþin jurnaliºtii americani, Holmes nu se poate hotãrî sã divorþeze de Tom Cruise, alãturi de care nu se mai simte fericitã.


Mîndruþã îºi cautã asistentã Lucian Mîndruþã vrea sã intre în rândul moderatorilor TV care se bucurã de prezenþa unei asistente în emisiunile pe care le realizezã. Aºa se face cã prezentatorul emisiunii “Nimic important” de la Antena 2 a decis sã organizeze un casting pentru a-ºi alege o asistentã. Ideea i-a venit în urmã cu câteva zile, dupã ce a primit un mesaj pe Facebook de la o tânãrã care i-a spus cã îºi doreºte sã ocupe acest post. “Mesajul ei m-a pus pe gânduri. Nu ºtiu ce a fãcut-o sã

creadã cã, la show-ul meu, aº avea nevoie de asistentã. Apoi, dupã ce am reflectat mai bine, m-am hotãrât sã facem concurs pentru ocuparea acestui post. Care dintre tinerele participante mã va convinge cã prezenþa ei în platoul showului “Nimic important” este indispensabilã, va fi angajatã”, a declarat Lucian Mîndruþã. Tinerele care doresc sã participe la concurs se pot înscrie pe pagina de Facebook a prezentatorului.

Dragoº Bucur, elogiat în America Actorul Dragoº Bucur a primit critici pozitive pentru prestaþia sa din pelicula “The way back”, care a fost lansatã weekendul trecut pe marile ecrane din Statele Unite. Într-un articol publicat în ziarul “Washington Post”, Dragoº Bucur a fost elogiat,

jocul sãu scenic fiind considerat excepþional de criticii americani. Artistul a jucat în aceastã peliculã alãturi de românul Alex Potocean, rolurile principale fiind adjudecate de Colin Farrell ºi de Ed Harris.

Niculina Stoican, jefuitã de fin Cântãreaþa de muzicã popularã a fost furatã de soþul celei mai bune prietene ale

sale, Simona. Ea a participat la botezul copilului acestora ºi, înainte sã plece de acasã, ºi-a lãsat bunurile de valoare la ei. Când s-a întors de la petrecere, a observat cã tot ce avea dispãruse. Iniþial nu a fãcut nicio acuzaþie, deoarece îi era clar cine a fost fãptaºul ºi a aºteptat ca acesta sãºi recunoascã vina. În cele din urmã chiar aºa s-a întâmplat, iar artista ºi-a recuperat bijuteriile ºi banii. Invitatã la ”Happy Hour”, ea a povestit întâmplarea. Îi pare foarte rãu cã soþul prietenei sale a avut acest moment de rãtãcire ºi cã într-o clipã ºi-a distrus toatã viaþa.

Ingrid Vlasov, în topul designerilor români Creatoarea de modã Ingrid Vlasov se luptã pentru titlul de cel mai bun designer român al anului cu Irina Schrotter ºi Doina Levinþa în cadrul celei de-a ºaptea ediþii a Galei ”Femei de succes 2010”. Evenimentul, care e organizat de Professional Celebrity, la începutul lunii februarie, va aduce în atenþia publicului o sutã de nominalizãri cu cele mai importante personalitãþi feminine din România care au excelat profesional, adevãrate mo-

dele de viaþã, cu o carierã de succes. Criteriile de evaluare sunt urmãtoarele: popularitate în domeniul în care exceleazã, studii, talent, implicare socialã, imagine, eticã socialã.


cinematografia - a 7-a arta

“REÞEAUA DE SOCIALIZARE” sau cum a prins viaþã Facebook

Fiecare epocã îºi are vizionarii ºi geniile ei, care lasã în urma lor o lume nouã, schimbatã radical. Dar asta nu se întâmplã, aproape niciodatã, fãrã o luptã acerbã cu oamenii ºi cu sistemul pe care vor sã le schimbe prin creaþia lor. În “Reþeaua de socializare”, regizorul David Fincher ºi scenaristul Aaron Sorkin ne dezvãluie momentul în care a fost creat Facebook, cel mai revoluþionar fenomen informatic de socializare de la începutul acestui nou secol – prin perspectiva oamenilor super-inteligenþi, care pretind, fiecare în parte, cã ei sunt inventatorii. Rezultatul este o dramã în care se luptã cu forþe egale atât creaþia cât ºi distrugerea; o luptã în care nu ni se prezintã un singur punct de vedere, ci poveºtile contradictorii, ideile diametral opuse ºi relaþiile sociale în plinã metamorfozã, care definesc lumea noastrã de astãzi. Fiind relatat din mai multe perspective, filmul porneºte de pe coridoarele universitãþii Harvard, conducându-ne apoi pânã în birourile de la Palo Alto, pentru a reda apoi entuziasmul zilelor în care se prefigura acest fenomen cultural ce a schimbat faþa lumii – ºi felul în care el a unit un grup de tinere genii în informaticã, pentru ca apoi sã le dezbine. În mijlocul acestui tumult se aflã Mark Zuckerberg (JESSE EISENBERG), strãlucitul student de la Harvard care

a conceput un website ce pãrea sã redefineascã peste noapte relaþiile dintre oameni; Eduardo Saverin (ANDREW GARFIELD), pe vremuri cel mai bun prieten al lui Zuckerberg, care a asigurat finanþarea de început a tinerei lor firme de soft; fondatorul Napster, Sean Parker (JUSTIN TIMBERLAKE) care a pus Facebook-ul în braþele investitorilor din Silicon Valley; ºi gemenii Winklevoss (ARMIE HAMMER ºi JOSH PENCE), colegii de grupã de la Harvard, care au susþinut cã Zuckerberg le-a furat ideea ºi lau dat în judecatã pentru paternitatea ei. Fiecare îºi are versiunea lui asupra felului cum s-a nãscut Facebook – dar ei contribuie cu toþii la ceea ce s-ar putea numi un portret, pe mai multe planuri, al succesului numãrul 1 al secolului actual – un portret în care se þes atât visele tinerilor sãi cei mai inteligenþi cât ºi realitãþile concrete ale epocii. Într-o noapte cu multã bãuturã, din octombrie 2003, dupã ce se ceartã cu prietena lui, Mark intrã ilegal în reþeaua de calculatoare a universitãþii ºi creeazã un site cu o bazã de date în care sã le includã pe toate fetele din campus, apoi afiºeazã douã poze una lângã alta, pentru a-i întreba pe cei ce-l acceseazã, care dintre ele e mai sexy. El îºi boteazã creaþia cu numele de Facemash, dar site-ul se viruseazã imediat, ducând la prãbuºirea întregului sistem informatic de la Harvard ºi generând un scandal imens cauzat de faptul cã site-ul era profund misogin. Mai mult, creând Facemash, Mark, a încãlcat intenþionat securitatea sistemului, drepturile de autor ºi dreptul la confidenþialitatea informaþiilor. Totuºi acesta a fost momentul naºterii structurii de bazã a Facebook. La scurt timp, Mark lanseazã thefacebook.com, care se va întinde molipsitor la Harvard, de la un calculator la altul, ºi apoi prin intermediul Ivy League, pânã în Silicon Valley, dupã care cuprinde cu rapiditate întreaga lume. Dar în timpul tumultului creaþiei se stârnesc ºi conflicte pasionate – în legãturã cu modul cum s-a nãscut ideea, paternitatea ei, cine meritã recunoaºterea pentru acest proiect care promitea sã devinã una dintre cele mai mari invenþii ale secolului –conflicte care îi vor dezbina pe bãieþii geniali, care vor ajunge în faþa justiþiei.


fotoliul telecronicarului

ROMANTICUL CRISTIAN BRANCU, LIBRAR IMPROVIZAT * Afaceri ºi sentimente de familie *

Cristian Brancu Agentul ”VIP” BRANCU. CRISTIAN BRANCU s-a fãcut foc ºi parã pe jurnaliºtii care au acreditat, lansat ºi susþinut zvonistica infamã privind salarizarea ”confidenþialã” a nevestei sale la demult dispãrutul mensual glossy, pe care îl pãstoreau sub egida trustului ”Intact”. Se vehiculau onorarii lunare de 5.000 euro. E foarte posibil sã fie o exagerare de tarif, ori poate o simplã invenþie de presã. Unica ºi strivitoare certitudine rãmâne aceea cã revista ”Confidenþial” nu mai apare pe piaþã, spre dezamãgirea a cel puþin unei cititoare de elitã, high life, ºi anume doamna Madeleine Voicu cadorisitã periodic cu câte un exemplar proaspãt lucitor-foºnitor de fiul Mãdãlin, graþie bunãvoinþei amicului Brancu. Oricum, formatul de divertisment de week-end omonim rãmâne în grila TV a ”Antenei 2”, la fel ºi soþii amfitrioni, unica schimbare constând în faptul cã galele lunare ºi cea anualã Confidenþial vor acorda diplome de excelenþã înrãmate laureaþilor ca ºi cum ar veni din partea emisiunii respective, nu a publicaþiei inspiratoare, care, deºi onest fãcutã, echilibratã ºi elegantã în abordarea

iureºului monden, nu a prins la public, spre deosebire de alte branduri ale trustului, mai mult sau mai puþin de niºã, ca Sãptãmâna financiarã ori Felicia, mai abil manageriate de ”albinuþa” de presã Gabriela Vrânceanu-Firea. Adevãrul este cã bascularea amatorilor de senzaþii mondene cãtre subiecte ”tari”, cu vizualizãri picante se simte de când ”Ciao” ºi ”Spy” fac deliciile iubitorilor împãtimiþi de can-can, iar în completare vin mai dubioasele ”Star” + sateliþii ”Zãu”, ”ªoc”, ”Ce?”, unele schimbându-ºi ºi permutându-ºi ameþior denumirile. Doar ”VIVA” mai menþine un oarece echilibru din care se inspirã bilunar ºi ”Story”. Pentru Cristian Brancu a rãmas parþial nerezolvatã lichidarea stocului de cãrþi însoþitoare ale ”Confidenþialului” din ultimele sale luni de fiinþare, el ”asasinându-ºi” sistematic privitorii nocturni la ”Agentul VIP” cu discount-uri babane la limita gratuitãþii pentru faimoase titluri precum: Angelina Jolie, Michael Jackson, Jamie Oliver (biografii uºurele) ori volumaºe utilitare (Detoxifierea ficatului în nouã ori ºapte etape sau Dietã de vedetã, calvarul ºi obsesia doamnelor ori domniºoarelor mai plinuþe, care se leagã de orice, fie ºi de ceaiurile ºi pastilele de slãbit preferate de Botezatu). Dar, vorba poetului, acest ”lung prilej de ipostaze” pãleºte amarnic în faþa romantismului unui agent VIP care sfideazã predicþiile unui Beigbeder, cum cã dragostea ar dura nu ºtiu cât (oricum câþiva ani), neuitând de fiecare datã, indiferent cine s-ar afla în studio (ultima datã un alt romantic neliniºtit, ºi anume cantautorul Silviu Biriº), sã-i ofere la distanþã un sãrut afectuos ºi un trandafir simbolic sufletului sãu pereche, soþiei sale adorate Oana Turcu. Un mariaj cu perspective trainice, devreme ce la toate apariþiile lor în cuplu, luminiþele din priviri clipesc tandru, chimia conjugalã se simte, iar însufleþirea împãrtãºirii simþãmintelor comune depãºeºte orice fel de stavilã sau rezervã an-

terioarã. Doar invidioºii ar putea ricana de pe margine cu subînþeles: ”pourvu que ça dure!” Au aflat cumva, ceva destabilizator? Este trist, pe de altã parte cã plãcerea perversã a decelãrii grãuntelui de scandal ori a adierilor de gelozie vindicativã înfierbântã minþile ºi maculeazã sufletele meschine, robite ratingului ºi arginþilor de strânsurã.

Categoria

profesionalã

”inventatã” de relativ puþinã vreme, copiind ºi adaptând în stil neaoº modele de import, asistenta TV este predispusã la cele mai acide can-canuri, cel mai adesea din motive de o simplitate deconcertantã: frivolitatea, naivitatea ori de-a dreptul prostia respectivelor dudui, mereu în cãutarea unui parte-ner generos care sã le satisfacã toate capriciile ºi extravaganþele. Pentru cã din amãrâþii 500 de euro cu eventuale bonusuri din fiºa de post nu se poate trãi în lux, fetele comit erori ºi gafe cu duiumul din care uneori se salveazã abordând acel surâs tâmp-inocent, menit a înduioºa suflete sensibile, care sã le mai acorde a doua ºansã, mai ales cã la capitolul rating, duduile amintite nu stau tocmai rãu, numerele lor de telefon fiind lesne aflate de fotbaliºti, maneliºti ori de unii interlopi cu expresii gingaºe de admiraþie ºi preþuire dezinteresatã, între 5.000 de lei ºi 10.000 de euro, de nerecuperat în veci dacã se stinge vâlvãtaia. Vecinica matinalilor Rãzvan ºi Dani (cea având celebra formulã ”Bunã dimi”) a cãlcat totalmente strâmb pe bec, nu atât prin combinaþia ratatã cu prinþul Leo de la Strehaia (sã ne înþelegem, nu este vorba strict de efectul de imagine, o accentuare dizgraþioasã a look-ului frivolitãþii naturale), cât prin implicarea involuntarã a colegilor de platou. Daniela Crudu a turuit din crasã prostie vrute ºi nevrute, s-a ”compromis” public într-atât încât a devenit asistenta lui Capatos, semn cã actuala posturã i se potriveºte mult mai bine. Noroc cu un show pãcãtos, altminteri revenea la prestaþiile lascive de animatoare din

Dorin Pãcurar anii gloriosului sãu debut.


top 5

Cele mai toxice locuri de pe Pãmânt 1) Orbita Pãmântului

2) Bazinul râului Riachuelo, Argentina

Da, orbita terestrã este, oricât ar pãrea de ciudat, plinã de mizerii. E mult mai poluatã decât ne putem imagina. Se estimeazã cã aproximativ 2 milioane de kg de gunoi cosmic ºuruburi, nituri, piuliþe, tot felul de alte bucãþi de metal ºi de ce-o mai fi, chiar ºi vehicule spaþiale întregi - se învârt prin spaþiu, în jurul planetei, ameninþând sã izbeascã ºi sã deterioreze sateliþii, sã deranjeze comunicaþiile ºi chiar sã punã în pericol vieþile astronauþilor.

Spui Riachuelo, spui poluare. De-a lungul acestui curs de apã, care trece ºi de-a lungul marginii sudice a capitalei argentiniene, Buenos Aires, se înºiruie peste 3500 de fabrici de toate felurile, nenumãrate conducte de canalizare, ilegal amplasate, care-ºi deverseazã conþinutul de-a dreptul în râu, 13 aºezãri tip bidonville ºi peste 40 de gropi de gunoi deschise, fãrã niciun fel de protecþie.

4) Appalachia, West Virginia, SUA 3) Dzerzhinsk, Rusia Acesta deþine nefericitul record - înscris în Guinness Book - de “oraºul cu cea mai puternicã poluare chimicã”. În 2003, rata mortalitãþii a fost aici de douã ori ºi jumãtate mai mare decât rata natalitãþii. Între 1930 ºi 1998, peste 300.000 tone de reziduuri chimice au fost depozitate aici fãrã respectarea normelor de siguranþã, iar efectele oribile ale acestei otrãviri în masã se resimt ºi azi ºi vor mai fi evidente încã multã vreme.

Exploatãrile miniere de suprafaþã în zonele montane reprezintã una dintre cele mai devastatoare activitãþi umane, în ceea ce priveºte impactul asupra mediului. Iar efectul e cum nu se poate mai vizibil în locuri ca acesta: în Munþii Appalachi din statul americam West Virginia, munþi întregi sunt raºi, strat cu strat, în cãutarea cãrbunelui. Lanþul consecinþelor este dezastruos: creºterea eroziunii, antrenarea de cãtre apã a poluanþilor, care otrãvesc astfel râurile ºi pâraiele din întreaga regiune.

5) Kabwe, Zambia Dupã decenii de extragere ºi prelucrare a minereurilor, Kabwe s-a transformat într-un loc atât de toxic, încât nici nu înþelegi cum de pot trãi oamenii aici. ªiroaie de apã încãrcate cu plumb ºi cadmiu se scurg de pe dealurile golaºe, otrãvind totul. În sângele copiilor, nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decât prevãd normele occidentale, iar solul este atât de rãu contaminat, încât oamenii nu pot cultiva nimic.


Alberto Tomba cuceritorul schiului alpin Alberto Tomba s-a nãscut în 19 decembrie 1966 în Bologna ºi este un schior italian, fost campion olimpic ºi mondial la schi alpin. Cu rezultatele lui, trei medalii olimpice de aur, o victorie la totalul de puncte în campionatul mondial de schi alpin ºi 50 de victorii în campionatele mondiale ale anilor 1980 ºi 1990, el este socotit alãturi de suedezul Ingemar Stenmark sau austriacul Hermann Maier, printre cei mai buni schiori din lume. Tomba este pânã în prezent cel mai bun schior italian. El a condus suveran la probele de slalom ºi slalom uriaº, câºtigând de patru ori la aceste dicipline, campionatul mondial. La numai 19 ani, Tomba a debutat la Cupa Mondialã din 1985 la Madonna di Campiglio, Italia. Un an mai târziu, în Suedia, el a surprins lumea sportului de schi terminând pe locul al ºaselea, plecând de pe poziþia 62. Primul podium a venit la Alta Badia, Italia, la începutul sezonului de 1986/87 ºi mai târziu în iarnã a câºtigat bronzul la slalom uriaº de la Campionatele Mondiale în Crans Montana, Elveþia 1987. Pe data de 27 noiembrie 1987, Tomba a marcat prima sa victorie la Cupa Mondialã, în slalomul de la Sestriere, Italia. Douã zile mai târziu a câºtigat la slalom uriaº obþinând un scor mai bun decât idolul sãu, Ingemar Stenmark. În acel sezon a obþinut nouã victorii, câºtigând Cupa Mondialã pentru ambele titluri, pentru

slalom ºi slalom uriaº, dar a terminat pe locul 2, locul 1 fiind ocupat de legendarul elveþian Pirmin Zurbriggen în clasamentul general. La Jocurile Olimpice de iarnã din 1988, Tomba a câºtigat medalii de aur pentru ambele concursuri: slalom ºi slalom uriaº. În prima cursã, slalom uriaº, a terminat cu 1,14 secunde înaintea celui mai apropiat competitor. El a câºtigat de asemenea ºi notorietate afiºându-se în public cu Katarina Witt, o patinatoare destul de cunoscutã în partea de Est a Germaniei, cu care s-a reîntâlnit mai târziu. La Cupa Mondialã din 19901991, Tomba a revenit la modalitatea lui de a câºtiga, acest lucru, aducându-i titlul pentru a doua oarã la Cupa Mondialã la slalom uriaº ºi ocupând poziþia 4 în clasamentul la slalom. A încheiat dezamãgitor pe poziþia 4 la slalomul din 1991 la FIS Saalbach-Hinterglemm (Austria) ºi s-a prãbuºit în cel de-al doilea slalom uriaº, oferindu-i victoria lui Nierlich Rudolf din Austria - câºtigãtor la Vail, Colorado, doi ani mai devreme.

Cariera lui Tomba

a ajuns la cel de-al doilea vârf în timpul sezonului 1991-92 cu nouã victorii ºi cincisprezece podiumuri, a reuºit încã o datã sã obþinã titluri în ambele sale specialitãþi tehnice. Duelul lui cu Paul Accola pentru Cupa Mondialã s-a extins pânã la sfârºitul sezonului ºi în finalã de la Crans-Montana. La Jocurile Olimpice de iarnã din 1992 din Albertville,

Franþa, Tomba a câºtigat ultima sa medalie de aur la VAL D’ISERE, în slalom uriaº ºi a luat un argint la slalom, datoritã unui spectaculos show. În VAL D’ISERE, el a devenit primul campion de la alpine ºi ºi-a apãrat cu succes titlul olimpic, când a câºtigat la slalom uriaº înaintea lui Marc Girardelli. Tomba a revenit la modalitãþile lui tipice, la Jocurile Olimpice de iarnã din 1994 în Lillehammer, Norvegia. A devenit evident cã sezonul din 1994-95 s-a dovedit a fi cel mai bun. Din decembrie 1994 pânã în martie 1995, a uimit lumea cu 11 victorii, ºapte la rând în slalom, propulsat fiind spre titlul de campion mondial ºi readucând Crystal Globe în Italia dupã 25 de ani de la ultimul titlu al lui Gustav Thöni din 1975.

Dupã Campionatul Mondial din 1996, Tomba începe sã se gândeascã la retragere. A decis sã se întoarcã pentru încã un Campionat Mondial, care a avut loc în 1997. El a fost descalificat la slalom uriaº ºi dupã o prestaþie dezamãgitoare la slalom, a doua cursã a fost îndeasjuns de bunã sãi aducã medalia de bronz. El a decis sã continue sã concureze pentru încã un an. Performanþa lui la Jocurile Olimpice de Iarnã 1998 în Nagano a fost un semn pentru sfârºitul carierei sale: pentru prima datã în cariera sa, acesta nu a reuºit sã obtinã o medalie dupã ce a cãzut la cursa din slalom uriaº. Alberto Tomba s-a retras la sfârºitul sezonului 1997/1998, dar nu înainte de a câºtiga ultima Cupã Mondialã la finala de la Crans-Montana devenind singurul concurent de schi alpin care a câºtigat o cupã mondialã de 11 ori consecutiv.

Dumitru Toma


auto-mania

Noul Volkswagen Jetta echilibrat ºi dinamic Diferenþele stilistice faþã de generaþia anterioarã sunt clare ºi bine definite. Din punct de vedere proporþional, noul VW Jetta este mult mai echilibratã, reuºindu-se sã se creeze o imagine puternicã, sobrã, dar în acelaºi timp dinamicã. Aceste lucruri au fost posibile datoritã unor artificii de design sau mai bine zis anumitor linii ºi suprafeþe, începând cu partea frontalã ºi terminând cu spatele maºinii. Din faþã, noul VW Jetta se încadreazã perfect în imaginea ºi identitatea de marcã, ADN-ul noilor generaþii de modele VW fiind foarte vizibil. Astfel, regãsim noua grilã a radiatorului ºi priza de aer frontalã, ceea ce face ca asemãnarea cu noul VW Passat sã fie izbitoare.

Din profil, VW Jetta pare impunãtoare datoritã unor suprafeþe special gândite pentru a crea acestã impresie. Este vorba de linia medianã, unde se întâlnesc douã suprafeþe, una foarte uºor concavã, iar cealaltã foarte uºor convexã. Din punct de vedere dimensional, noul model al constructorului german a crescut. Vorbim de o creºtere de nouã centimetri faþã de generaþia pe care o înlocuieºte, ceea ce se traduce, în mãrirea spaþiului pentru picioare pentru ocupanþii locului din spate sau, mai bine zis, o creºtere a confortului general. Plafonul este un pic mai coborât în comparaþie cu, deja, vechiul model Jetta, dar cu toate acestea, spaþiul la nivelul capului este mai mult decât suficient. Ceea ce iese în evidenþã la spatele maºinii este asemãnarea foarte mare a blocurilor optice cu cele din gama modelelor Audi. Oficialii VW susþin cã sunt diferite, dar diferenþe sunt atât de subtile încât nu se poate face o diferenþiere clarã. Întrebaþi de acest aspect, cei rãspunzãtori pentru cum aratã noul VW Jetta au rãspuns cã a existat o serie de variante ale stopurilor, dar într-un final s-a optat pentru acest design.

În afarã de stopuri, mai iese în evidenþã aerul robust al spatelui, graþie liniilor de pe spoilerul spate, dar ºi a poziþionãrii mai ridicate a numãrului de înmatriculare, totul fiind bine integrat în imaginea de marcã.

Dumitru Toma


locuri fascinante

Torino dulcele oraº de pe râul Po Torino este azi un oraº aristocratic în continuã evoluþie, de la Augusta Taurinorum, prima capitalã a Italiei, la Regina automobilelor, de la protagonista evenimentelor Olimpiadei de Iarnã la prima Capitalã a Designului, la încruciºarea artelor cu inovaþia. Un oraº care continuã sã te surprindã ºi de care sfârºeºti prin a te îndragosti. Supranumit capitala europeanã a barocului, pe de o parte, ºi Capitala Automobilelor (FIAT), pe de altã parte, Torino este unul dintre principalele oraºe din Italia alese ca destinaþie turisticã, în ciuda faptului ca oraºul în el însuºi nu prosperã de pe urma turismului. Astfel, oraºul este renumit în lume pentru trecutul sãu istoric ºi cultural imprimat în multele repere bine conservate ºi care culmineazã într-un spectacol arhitectural incredibil. Însã moºtenirea istoricã ºi culturalã este întregitã de faptul cã anumite companii de automobile, precum FIAT, îºi au sediul principal în Torino. Adãugând ºi lung pãstrata sa reputaþie printre literaþi ºi artiºti, precum ºi faptul cã oraºul este casa controversatului Giulgiu de la Torino, s-ar putea argumenta cã oraºul este pe drept cuvând considerat o destinaþie turisticã valoroasã. Scurtã istorie Chiar dacã originile sale redau Torino drept tabãrã militarã, traiectoria sa istoricã a fãcut din aºezarea respectivã capitala Ducatului Savoia (secolul al XVIlea). Ulterior, a devenit, chiar ºi numai pentru o scurtã perioada de timp, capitala Italiei Unite (secolul al XIX-lea). însã oricât de asprã sau de blândã a fost istoria cu Torino, lucrul pe care oraºul l-a înþeles a fost cã a conserva amprenta istoriei este un semn al respectului faþã de propria sa identitate.

Atracþii ºi obiective turistice Mole Antonelliana este, probabil, cel mai notabil reper dintre numeroasele obiective din Torino. Însã Castelul Valentino, Centrul Lingotto, Piazza Castello, Amfiteatrul Roman ºi Porta Palatina nu trebuie ignorate în ceea ce priveºte atracþiile turistice. În plus, Torino abundã în muzee ºi galerii de artã, dintre care Muzeul Egiptean, Muzeul Cinemato-

grafului, Muzeul Motoarelor ºi Galeria de Artã Contemporanã sau Muzeul de Antichitãþi ºi Arte Frumoase aparþin categoriei de imperative turistice. Acelaºi lucru este valabil atunci când este vorba despre o serie de stabilimente religioase - Catedrala Superga, Domul San Giovanni, Santurario della Consolata sau mulþimea remarcabilã de palate: Palatul Reale, Palatul Madama sau Palatul Cavour.

Esenþial de vãzut Mole Antonelliana este un mare reper al oraºului Italian Torino. Ea este numitã dupã arhitectul care a construit-o, Alessandro Antonelli. Construcþia ei a fost începutã în 1863 ºi a fost terminatã 26 de ani mai târziu, dupã moartea arhitectului. În zilele noastre gãzduieºte Muzeul Naþional de Cinema ºi este considerat a fi cel mai înalt muzeu din lume. Catedrala Sf. Ioan Botezãtorul (secolul XV) gãzduieºte Giulgiul din Torino, o pânzã veche cu o urmã imprimatã de corpul unui om, despre care se spune ca este pânza care l-a acoperit pe Isus în mormântul sãu. Giulgiul are lungimea de 4,36 m, lãþimea de 1,10 m ºi este alcãtuit din fire de in tors manual, iar urzeala este executatã tot manual. Palatul Regal, sau Palazzo Reale, este fostul palat regal, care acum gãzduieºte douã muzee din Milano, Muzeul de Ar-

ta Contemporana ºi Muzeul Cathedralei Duomo. Palazzo, care a fost construit în 1700, este o clãdire uimitoare, care ocupã spaþiu direct în fata Cathedralei Duomo. Acesta a gãzduit o nesfârºitã paradã a nobilimii italiene, inclusiv familiile Visconti ºi Sforza ºi mai târziu ocupanþii spanioli ºi austrieci din Italia. A fost, de fapt, în timpul domniei ultimului dintre “guvernatorii” austrieci momentul în care renumitul arhitect Giuseppe Piermarini (designerul faimosului teatru “La Scala”) a restructurat semnificativ clãdirea, într-o notã de linii drepte ºi la forma pe care o are azi. Palazzo Madama reprezintã un adevãrat centru metaforic ºi geografic al oraºului. Anumite pãrþi din construcþie dateazã din epoca romanã (este vorba de douã dintre cele patru turnuri). În Evul Mediu, a fost transformat în castel prin construirea a douã turnuri noi. Palatul a fost renovat ulterior de mai multe ori ºi ornat cu o splendidã faþadã, opera fiind a lui Filippo Juvarra. Muzeul Egiptului este unul dintre cele mai faimoase muzee din Torino, datoritã faptului cã deþine cea mai mare colecþie de antichitãþi egiptene din lume (cu excepþia Muzeului din Cairo). Numai aici puteþi vedea sarcofage, mumii, texte sacre, sfincsi, papirusuri sau artefacte ce dateazã din secolul al IV-lea i.Hr.


Berbec

horoscop - 21.03 - 20.04

Saturn va guverna sfera relaþiilor legate de familie. Veþi lupta pentru fiecare bãnuþ, pentru fiecare idee ºi veþi iniþia noi proiecte ambiþioase. Va fi bine, dar numai dacã veþi cântãri fiecare miºcare, veþi avea o strategie coerentã ºi vã veþi sfãtui cu o persoanã înþeleaptã ºi de încredere. În dragoste e bine sã nu daþi partenerului motive de gelozie… Pe de altã parte, dacã vã e bine, de ce sã mai cãutaþi altul? Iar dacã nu sunteþi mulþumitã de viaþa dvs. sexualã, nu e indicat sã luaþi decizii pripite. Mai bine ºoptiþi-i iubitului ce anume vã doriþi ca sã fiþi pe deplin mulþumitã.

Taur - 21.04 - 20.05

Noi propunem, iar astrele dispun. Nu meritã sã insistaþi asupra lucrurilor care nu merg. Concentraþi-vã pe altceva, sunt multe de fãcut. Curând, astrele îºi vor schimba poziþia ºi, oricât de dificile ar fi, treburile încep sã meargã ca pe roate ºi chiar sã aducã profit. Uranus se va afla în zodia Berbecului, iar intervenþia acestui astru poate respecta principiul: “Nu aduce anul, ce aduce ceasul.” Veþi avea parte de unele evenimente-surprizã, care însã vã vor stimula inteligenþa ºi creativitatea, vis a vis de carierã. Aceastã conjuncturã va tinde sã accentueze nonconformismul.

Gemeni -

21.05 - 21.06

Bazaþi-vã pe noroc, pe acþiuni de inginerie economicã. Avaþi toate ºansele sã câºtigaþi, chiar în situaþii ce par lipsite de orice perspectivã. Dar comunicativitatea dvs. vã poate încurca socotelile. Ar fi bine sã nu divulgaþi nimãnui ce atuuri aveþi în mânecã. Gemenii vor petrece aceastã perioadã sub semnul trãirilor romantice, vor simþi pe deplin ce înseamnã sã iubeºti, sã suferi, sã lupþi cu tine, dar sã ºi ierþi. Sunteþi serioºi, enigmatici ºi imprevizibili, iar partenerul de sex opus este în aceastã perioadã destul de superficial. Ocupaþi-vã mai mult de treburile casnice.

Rac -

22.06 - 22.07

Leu -

23.07- 23.08

Dacã vã e dor de societate, de atenþia celor din jur, este cazul sã vã gândiþi la cei care v-ar putea scoate în lume. Se pare cã ºi societatea vã duce lipsa! Nativii Rac vor fi însetaþi de comunicare, simt nevoia de a fi în lume, de a vedea oameni, de a fi vãzuþi. O dorinþã absolut normalã, mai ales cã, de aceastã datã, au ºansa de a se afla în mijlocul unor persoane deosebit de influente, care îi pot ajuta sã se ridice pe o treaptã superioarã. Soare-Jupiter tranziteazã un sector astro-relaþional, e clar cã regula jocului social va fi una nouã, socio-profesionalã net îmbunãtãþitã.

Vor fi foarte puternic susþinute sectoarele astrale rezervate relaþiei matrimoniale, noilor asocieri ºi câºtigurilor suplimentare. Viaþa personalã vã bucurã ºi ea cu surprize plãcute. Relaþia devine mult mai caldã, mai apropiatã, descoperiþi pe neaºteptate noi calitãþi ale celor pe care îi iubiþi. Înþelegerea ºi încrederea reciprocã vã aduc liniºtea sufleteascã de care aveþi nevoie. Cercul de prieteni se va lãrgi, veþi cunoaºte oameni noi ºi interesanþi. Cei care lucreazã în comerþ sau publicitate vor gãsi clienþi noi, serioºi ºi profitabili, relaþiile cu strãinii se deruleazã în condiþii de excelenþã. Este timpul focului adus de Jupiter în Berbec , astfel cã noi planuri se impun.

Fecioarã -

24.08 - 23.09

Planetele s-au aºezat pe talerele unei balanþe imaginare. Datoritã lui Saturn în Balanþã, puterea de muncã va fi mai mare decât de obicei, ceea ce ar putea avea efecte pozitive asupra tuturor activitãþilor în care sunteþi implicaþi. Dorinþa de nou se va concretiza prin iniþierea unui proiect mai deosebit ce vã va aduce aprecierile celor din jur. Energia mentalã va atinge limita superioarã. Ideile vã vor fi strãlucite, aºa cã nu trebuie sã aveþi nicio rezervã în ceea ce priveºte punerea lor în practicã. Încercaþi în egalã mãsurã sã vã odihniþi ceva mai mult, sã vã relaxaþi.

Balanþã -

24.09- 23.10

Plãcerea dvs. de a cocheta oricând cu reprezentanþii sexului opus va trezi gelozia celui care vã este alãturi în viaþã. Explicaþi-i partenerului cã toate acestea sunt simple flirturi pentru dvs. ºi cã inima îi aparþine doar lui pentru totdeauna. Situaþia nu este roza “acasã”, dar pentru a pãstra liniºtea în familie, trebuie sã împãrþiþi sferele de influenþã. Mama sau soacra-ºefã la bucãtãrie, soþuladucãtor ºi comentator de noutãþi, copiii-campioni la jocuri pe calculator. Pentru a lua cu asalt înãlþimile carierei, va fi suficient sã apelaþi la farmecul dvs. personal.

Scorpion -

24.10- 22.11

Sãgetãtor -

23.11- 21.12

Capricorn -

22.12 - 20.01

Succesul ºi iubirea sunt la un pas, asta par a spune Pluto ºi Venus aflate acum în zodia dvs. Priviþi în jur! Vedeþi câte oportunitãþi vã aºteaptã? Încercaþi mãcar una din ele: veþi simþi gustul victoriei, iar restul va veni de la sine. Vã convingeþi cã buzunarul dvs. nu poate fi gol. Dimineaþa aþi cheltuit o sumã frumuºicã pe o pereche de cizme pentru iarna capricioasã, iar seara iubitul vã anunþã cã a adus o primã. Dacã plecaþi la drum, pãziþivã de hoþii de buzunare. Neglijenþa vã poate costa. În februarie vã gândiþi sã investiþi ceva mai mult în educaþie. Aveþi noroc la examene sau prizã la public.

Tendinþa de a specula, de a judeca totul prin prisma banilor vã intereseazã doar dacã o persoanã are ceva de oferit ori se implicã în afaceri. Îi cãutaþi pe cei care v-ar putea împrumuta nerambursabil, vã implicaþi în acþiuni de inginerie economicã, vã dominã materialismul speculativ, sunt posibile câºtiguri urmare a norocului în acþiune. Dacã vã bazaþi pe noroc la Loto, ar fi bine sã vã reconsideraþi atitudinea ºi sã lãsaþi ºi în seama hazardului situaþia financiarã. E timpul acum sã mai lãsaþi munca fizicã ºi în seama altora, sã va bazaþi pe prieteni. Financiar, totul este OK. ªeful pur ºi simplu nu se descurcã fãrã dvs. Acceptaþi poziþia de lider ºi arãtaþi lumii de ce sunteþi în stare! Pluto ºi Venus vã tranziteazã ºi vã recomandã sã vã luaþi unele mãsuri de siguranþã: mai multã precauþie ºi evitaþi sã-i criticaþi pe cei din jur. Astrele vã dãruiesc uºurinþã în exprimare, personalitate ºi putere de convingere. Veþi putea cuceri orice interlocutor. Uranus vã este foarte favorabil activând mintea. El vã oferã ocazia de a vã demonstra calitãþile, dar ºi de a transforma multe vise în realitate. Iar Jupiter vã indicã cea mai bunã cale spre autoperfecþiune “acasã”.

Vãrsãtor -

21.01- 19.02

Saturn în Balanþã, bine susþinut de Jupiter, va forma un aspect benefic cu Soarele dvs. natal. Acum ar fi momentul potrivit de a gãsi sportul sau programul de fitness care vi se potriveºte cel mai bine ºi, mai important, unul pe care-l consideraþi distractiv ºi care vã face sã vã simþiþi în pielea dvs. Veþi manifesta ºi dorinþa de a vã explora creativitatea, inventivitatea. Puteþi recondiþiona piese de mobilier, vã puteþi dezvolta abilitatea de a realiza manual ºi prin propriile puteri un proiect în sfera domesticã, iar timpul liber poate deveni o sursã secundarã de venituri.

Peºti -

20.02- 20.0 3

Vreþi sã schimbaþi, sã renovaþi, sã înnoiþi. Nu vã grãbiþi sã faceþi totul singuri. Apelaþi la ajutorul celor dragi. Toþi se vor împlica în procesul de metamorfozare ºi nimeni nu va fi nemulþumit. Aveþi rolul de mediator “acasã” ºi reuºiþi sã restabiliþi armonia între cei aflaþi în conflict. Aºezaþi adversarii la masa negocierilor, apoi staþi cu toþii la o ceaºcã de cafea. Certurile se transformã în discuþii amicale. Mergeþi la serviciu cu bucurie, iar Jupiter-marele benefic al sistemului solar, acum în zodia Berbecului, activeazã casa banilor, transformã atenþia ºefului în avantaje financiare.

Paginã realizatã de PETRU GHELEªIAN


life style

Cumpãrãturi de evitat Sezonul reducerilor ºi preþurile foarte mici te fac sã cumperi în aceastã perioadã cât mai multe produse de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte. ªi totuºi, nu tot ce e la preþ redus e ºi bun de luat acasã. Hainele sintetice strâmte menþin transpiraþia la nivelul pielii prin blocarea procesului natural de evaporare ºi produc iritaþii ale pielii. Blugii cu talie joasã sunt o cauzã a durerilor musculare. Bi-

juteriile ºi cataramele din nichel pot provoca alergii de contact: pete roºii ºi mâncãrimi ale pielii. Aceastã alergie se poate transforma în eczemã, iar persoana afectatã riscã sã devinã sensibilã ºi la alimentele care conþin nichel cum ar fi orzul, fructele de mare sau fãina de grâu integralã. Chiar dacã sunt foarte practice, genþile XXL pot fi de asemenea periculoase pentru sistemul osos.

Insectele, mâncarea viitorului Câþiva oameni de ºtiinþã olandezi testeazã pe 200 de subiecþi tot felul de preparate din insecte, convinºi fiind cã aceasta este mâncarea viitorului. În anii ce vor urma se crede cã preþul cãrnii va creºte, iar ecologia va câºtiga mai mult teren, insectele, ajungând sã fie cel mai important ingredient pentru multe mâncãruri, noteazã agenþia AFP, citatã de ziare.com. “Va veni o zi când Big Macul va costa 120 de euro, iar Bug Mac-ul (sandwitch cu insecte - n.r.) doar 12 euro, când oamenii vor mânca mai mult insecte decât carne”, declara coor-

Cele mai periculoase combinaþii de medicamente Aspirina nu se combinã cu ibuprofenul, iar contraceptivele nu se iau cu antibiotice. Acestea sunt doar câteva combinaþii periculoase. Medicamentele pentru hipertensiune combinate cu anumite antibiotice au efecte secundare grave, putând duce la scãderea bruscã ºi masivã a tensiunii arteriale, au anunþat oamenii de ºtiinþã în urma unui studiu pe aceastã temã. Mai exact, medicamentele periculoase sunt blocanþii canalelor de calciu (Norvasc, Plendil, Auronal etc.) ºi an-

tibioticele precum eritromicinã ºi claritromicina. Sunt medicamente foarte des folosite, aºa cã e posibil sã fie administrate concomitent la aceeaºi persoanã. De altfel, antibioticele pot da interacþiuni ºi cu alte medicamente. Despre anticoncepþionale se spune cã îºi pierd efectul în combinaþie cu unele antibiotice, în special tetraciclina ºi penicilina. Se pare cã antibioticele scad absorbþia pilulei, astfel încât aceasta nu mai ajunge în sânge.

donatorul studiului, Arnold van Huis, de la Universitatea Wageningen. Se prefigureazã cã în 2050 vor fi nouã miliarde de oameni pe Pãmânt, iar a trece pe un meniu constând mai mult în insecte nici nu e o idee rea. Insectele sunt bogate în proteine, sãrace în grãsimi, uºor ºi eficient de crescut. Existã mai bine de 1.200 de tipuri de insecte ce pot fi consumate ºi care chiar sunt delicioase. În Mexic, de exemplu, se consumã 500 de tipuri de insecte, în Africa 250, iar în China ºi alte pãrþi ale Asiei circa 180, majoritatea considerate delicatese.

Colagenul din creme e inutil? Specialiºtii britanici sunt de pãrere cã produsele cosmetice pe bazã de colagen sunt bani aruncaþi pe fereastrã, deºi în reclamele la acestea se afirmã cã în timp reduc ridurile ºi întineresc pielea. Specialiºtii mai spun cã moleculele de colagen din loþiunile ºi cremele cu nume ispititoare sunt atât de mari încât nu pãtrund deloc în piele ºi rãmân pe faþã pânã la prima spãlare. Criticile au apãrut în urma unui studiu coordonat de organizaþia de binefacere Sense About Science. “Ideea de la baza acestor produse este cã moleculele de colagen pãtrund în piele ºi ajutã proteina conþinutã în mod natural de piele. Sferele de colagen sunt însã mult prea mari, iar pielea respinge astfel de substanþe”, a declarat Richard Guy, profesor de ºtiinþe farmaceutice la Universitatea din Bath.


sfatul psihologului

Paraziþii prieteniei Pesimistul, vedeta, criticul ºi bârfitorul Relaþiile pe care le avem cu familia, prietenii, cunoscuþii ºi colegii reuºesc sã ne modeleze ºi sã ne influenteze personalitatea. Fiecare relaþie este deosebitã în felul ei ºi în faþa fiecareia dintre aceste persoane suntem, într-o oarecare mãsurã, altcineva. Prietenia este un dar de la Dumnezeu ºi este liberã sã se instaleze acolo unde întâlneºte sufletele pereche. Altfel spus prietenii îi alegem în funcþie de fiecare dintre noi. Cu toate acestea existã ºi între prieteni câþiva “paraziþi” care, lãsaþi liberi, în timp le pot afecta relaþia. Pesimistul Un studiu realizat de o echipã de specialiºti de la Clinica Mayo din Statele

face orice sã fie în centrul atenþiei. Iar acest orice poate însemna minciuna, manipulare, bârfã, rãutãþi gratuite ºi

lista poate continua. Nu este prea greu de recunoscut un astfel de personaj, iar una dintre cele mai mari greºeli este aceea de a-i face jocurile. Dacã nu îi oferi ceea ce îºi doreºte, ºi anume atenþie, îºi va cãuta un alt “public”. Criticul Critica poate fi constructivã, dar o criticã permanentã ºi exageratã se aflã

Unite, efectuat pe durata a 30 de ani pe 800 de pacienþi, a demonstrat cã persoanele optimiste au o sãnãtate mai bunã ºi trãiesc mai mult, acestea fãcând faþã mult mai uºor stresului ºi fiind mult mai puþin afectate de depresie. Pe de altã parte, cercetãrile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat cã optimismul ºi pesimismul sunt într-o micã mãsurã moºtenite genetic, dar se ºi învaþã. Prin urmare, oamenii pesimiºti ne pot “converti” la pesimism, ºi ne pot îngrãdi viziunea pe care o avem despre unele proiecte ºi despre viitor, în ansamblu. Ideal ar fi sã sã recunoaºtem comportamentul pesimist ºi sã blocãm influenþa pe care o pot avea astfel de oameni asupra noastrã. Vedeta În aceastã categorie intrã cei care ar

exact la polul opus. Persoanele critice sunt obositoare ºi antipatice. Printre cele mai dãunãtoare efecte pe care le produce o astfel de persoanã asupra psihicului este scãderea încrederii în forþele proprii. Având în permanenþã pe cineva în preajmã care ne contestã acþiunile, reuºitele sau calitãþile, putem ajunge sã avem îndoieli în ceea ce ne priveºte. Dacã avem de-a face cu o astfel de persoanã, una dintre soluþii ar fi sã nu

punem mare preþ pe criticile pe care le auzm, ci sã le sortãm numai pe cele care ni se par constructive. Bârfitorul Studiile aratã cã bârfa este un liant social foarte bun. Nimeni nu se poate

abþine de la puþinã bârfã din când în când ºi este posibil ca uneori sã bârfim fãrã sã realizãm. Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, 80% din discuþiile pe care le avem au ca subiect alte persoane ºi comportamentul acestora. Deºi ne face plãcere sã schimbam informatii picante despre cei care nu sunt de faþã, se pare cã numai 5% din bârfe sunt maliþioase. Problemele apar când ai în preajmã o persoanã atât de bârfitoare încât majoritatea discutiilor pe care le poartã nu sunt altceva decât bârfe maliþioase. Recunoaºtem cu uºurinþã o astfel de persoanã ºi la fel de uºor putem pune capãt comportamentului sãu: bârfitorii înrãiþi sunt în cãutarea “receptorilor”, iar dacã ne vom arãta total neinteresaþi de revelaþiile pe care vrea sã ni le împãrtãºeascã, îºi va cãuta rapid un partener de bârfã receptiv.

Gabriela Nemeth


criminali celebri

Marybeth Tinning ucigaºa propriilor copii (II) (Continuare din numãrul trecut)

Pe bandã RULANTà Dupã douã luni (în octombrie) a nãscut o fetiþã, Mary Frances. ªi aceasta avea sã ajungã la spital la începutul anului urmãtor cu presupuse convulsii. Personalul a reuºit sã o resusciteze în urma unei intervenþii rapide. O lunã mai târziu, femeia se prezenta cu fetiþa de patru luni aflatã deja în moarte cerebralã. Din nou ”mama” a povestit cã-ºi gãsise copila în acea stare, fãrã a ºti ce i se întâmplase acesteia. La scurtã vreme, Tinning îºi aºtepta deja al ºaptelea copil, Jonathan, pe care l-a nãscut în 19 noiembrie 1980. În martie, povestea se repeta, micuþul fiind adus leºinat la spital. Intervenind prompt, medicii au reuºit sã-l salveze. Având în vedere antecedentele familiale, copilul a fost transferat la Spitalul din Boston, unde a fost atent examinat. Medicii n-au putut motiva oprirea respiraþiei micuþului, aºa încât s-au vãzut nevoþi sã-l externeze. Dupã numai câteva zile, Tinning ºi-a readus copilul la spital, în moarte cerebralã, întocmai ca ºi sora lui. Tot în martie a ºi fost îngropat lângã Mary Frances.

Fãrã cauza GENETICà La mai puþin de un an, tragedia s-a repetat ºi cu Michael, copilul adoptat, în vârstã de doi ani jumãtate. Acesta a fost adus la cabinetul pediatrului leºinat, înfãºurat într-o pãturã, cauza acestei stãri fiind iarãºi un mister. Ea a spus cã pur ºi simplu nu l-a mai putut trezi, venind astfel într-un suflet la cabinet. Pânã sã fie consultat, bãiatul a ºi murit, excluzându-se astfel o motivaþie geneticã a deceselor din familia Tinning.

Ultima CRIMÃ În vara lui 1985, Tinning a nãscut-o pe Tami Lynne. În decembrie acelaºi an, dupã o zi de shopping, Tinning ºi ve-

cina ei, Cynthia Walter, o asistentã practicantã, s-au întors acasã liniºtite pentru ca mai târziu, în acea noapte, sã constate îngrozite amândouã decesul micuþei. Asistenta avea sã depunã mãrturie la proces cã micuþa nu mai miºca, nu respira ºi nici nu avea puls în momentul când a examinat-o de urgenþã. La spital, fetiþa a fost pronunþatã moartã de asemenea. Acum, suspiciunile au început sã se îndrepte spre mamã, care mereu era singurã în preajma copiilor când aceºtia intrau în comã. Dovezi însã, erau mai greu de gãsit în acest sens. ªi totuºi, dupã un interogatoriu de câteva ore, femeia a recunoscut cã îi

sufocase pe Tami Lyne, Nathan ºi Timothy. Ulterior avea sã retracteze aceastã declaraþie, negând ºi cã ºi-ar fi molestat ceilalþi copii.

20 de ani DUPÃ GRATII Pentru ultima crimã, Tinning a primit o condamnare de 20 de ani de închisoare, prima înfãþiºare pentru reducerea pedepsei având loc în primãvara lui 2007. În faþa comisiei a declarat cã ºtie doar un singur lucru: cã fiica ei e moartã, realitate cu care trebuie sã se împace zi de zi. În rest, nu avea amintiri legate de oribilele sale fapte, însã nu putea accepta cã-i fãcuse rãu fetiþei. Eliberarea înainte de termen i-a fost refuzatã, ca de altfel ºi în 2009, când a arãtat remuºcãri superficiale, recunoscând cã trãise o perioadã tulbure ca mamã. În acest an se poate prezenta în faþa aceleiaºi comisii.

Ingrid Reiter


TRAGEDII PE MARE în ultimele douã secole De la Titanic la submarinul Kursk Recorduri triste Cel mai mare dezastru maritim al tuturor timpurilor este scufundarea vasului transatlantic german Wilhem Gustav, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dintre cele aproximativ 7.000 de persoane aflate la bord, majoritatea refugiaþi, numai câteva au supravieþuit. Pe de altã parte, scufundarea feribotului Dona Paz, în 1987, este cea mai gravã tragedie maritimã pe timp de pace, cu peste 4.300 de victime.

Mii de morti 1912: Oceanul Atlantic - vasul Titanic s-a scufundat dupã ce a intrat în coliziune cu un gheþar, în tragedie pierzându-ºi viaþa 1.503 persoane. 1948: China - 3.920 de oameni au murit într-una dintre cele mai mari tragedii maritime din istorie, dupã ce vasul Kiangya a fost înghiþit de ape 1945: Japonia - 1.172 de persoane

ºi-au pierdut viaþa dupã ce nava Toya Maru s-a scufundat. 1987: Coastele Filipine - cea mai mare tragedie maritimã civilã din istoria omenirii. Feribotul Dona Paz s-a scufundat dupã ce s-a ciocnit cu petrolierul Victor, în Marea Sibuyan. În catastrofã au murit toþi cei 4.375 de pasageri ai feribotului ºi 11 dintre membrii echipajului petrolierului. Doar douã persoane au supravieþuit. 1988: Coastele Filipine - nava Dona Mary, sora geamãnã a feribotului Dona Paz, s-a scufundat în largul coastelor provinciei Leyte, în tragedie murind 250 de per-

soane. 1988: Bangladesh - cel puþin 20 de persoane au murit în urma scufundãrii feribotului Haisal în râul Dhaleswari, dupã ce nava a fost lovitã de un cargobot. 1991: Egipt - nava Salem Express a lovit un banc de corali în largul portului Safaga de la Marea Roºie. În catastrofã au murit 464 de persoane. 1993: Haiti - feribotul Neptune cu mii de persoane la bord s-a scufundat în zona Petit Goave, dupã ce plecase din portul Jeremie. Câteva sute de persoane au murit atunci.

Niciun

zonã pustie a vreunui ocean, ci la 100 de mile de þãrm, în mijlocul flotei proprii, în imediata apropiere a cinci submarine, 20 de nave de suprafaþã, 22 avioane ºi 11 elicoptere. Acestea n-au fãcut nimic timp de nouã ore pentru a încerca sã-ºi salveze camarazii. Totul s-a petrecut extrem de repede ºi, dupã o anchetã de duratã, s-a stabilit cã tragedia submarinului Kursk a avut la bazã o explozie.

supravietuitor La 12 august 2000, în cursul unor manevre navale în Marea Barents, submarinul nuclear rusesc K-141 Kursk s-a scufundat. Tot echipajul, adicã 118 oameni, a pierit. Tragedia nu s-a petrecut într-o


Un ger de-nngheaþã maºinile, la New York Un bãrbat din New York ºi-a lãsat maºina pe trotuar, iar a doua zi dimineaþa a gãsit-o complet îngheþatã, ca ºi cum ar fi fost o sculpturã. Pe strada unde era parcatã maºina s-a spart o þeavã de alimentare cu apã, explicã autoritãþile, citate de New-York.com. Întrucât canalizãrile din metropola americanã erau înfundate, apa care a ieºit la suprafaþã a îngheþat progresiv.

Trecãtorii ºi-au dat cu pãrerea ºi au fãcut glume despre pãþania ineditã. Un localnic crede cã “ºi Titanicul s-ar fi scufundat de la asta”, în timp ce un alt bãrbat este convins cã maºina îngheþatã este un fals. Proprietarul a încercat sã spargã gheaþa cu un ciocan, dar nu a avut succes. Mai mult, ghinionistul ºi-a spart ºi luneta.

Cel mai tânãr bunic din Marea Britanie are 29 de ani

Un bãrbat de 29 de ani va deveni cel mai tânãr bunic din Marea Britanie, dupã ce fiica sa adolescentã va naºte, în decursul acestui an. Fata, în vârstã de 14 ani, este însãrcinatã în 11 sãptãmâni. Tânãrul bunic nu a dorit ca identitatea sa sã fie publicã, pentru aºi proteja fiica. ”Îmi place ideea cã voi fi cel mai tânãr bunic din

Marea Britanie dar, în acelaºi timp, sunt supãrat cã fiica mea a rãmas însãrcinatã atât de devreme”, a spus el, citat de The Daily Mail. ”E ca ºi cum s-ar repeta istoria, ºi eu am fost un pãrinte-adolescent ºi aº fi sperat ca ea sã nu treacã prin ce am trecut eu. Dar este decisã sã pãstreze copilul, iar noi vom fi alãturi de ea”, a mai adãugat tânãrul bunic. ”Nu mã simt ca un bunic. Pãrul meu nu este alb ºi nici nu am chelie”, mai glumeºte bãrbatul. Fericita familie locuieºte în South Wales, iar mama bãrbatului, în vârstã de 47 de ani, este bucuroasã cã va deveni strãbunicã. Recordul anterior este deþinut de Steve Smith, care avea tot 29 de ani ºi câteva luni când fiul sãu, Dale, a devenit tatã, în 1997, fãcându-l pe acesta bunic.

Afecþiuni bizare: femeia care îºi mãnâncã pernele O femeie din SUA suferã de o afecþiune rarã, care o face sã mãnânce buretele din care sunt fãcute pernele canapelelor. Afecþiunea se numeºte ”Pica”. Ea a fost prezentatã în emisiunea ”My strange addiction”, difuzatã de televiziunea abia lansatã, TLC, informeazã AOL News. Adele are mereu în geantã burete din care sunt fãcute pernele canapelei ºi a ajuns pânã acolo încât îºi preparã mici gustãri din acesta. Femeia s-a ales cu aceastã dependenþã la vârsta de 10 ani, exact atunci când pãrinþii ei au divorþat. Conform psihologului Jason Mihalko, boala de care suferã

Adele se numeºte ”Pica”. Aceasta este o dorinþã puternicã pe care o au unii oameni de a mânca ceea ce nu este de mâncare. El afirmã cã boala este caracteristicã femeilor ºi copiilor. ”Existã cazuri în care pacienþii mãnâncã metal, gunoi, materii fecale, cretã sau instrumente de scris”, mai spune psihologul.

Locul din Balcani cu puteri miraculoase Platoul Belintash este locul unei vechi aºezãri pãgâne situate la poalele Muntelui Negru, în apropiere de oraºul bulgãresc Asenovgrad. În acest loc, tribul Bessie îºi efectua ritualurile vrãjitoreºti. Belintash este unul dintre cele mai misterioase ºi cele mai vechi locuri megalitice din lume. Se spune cã platoul de piatrã este un loc magic, asociat cu multe mituri. Câte nu s-au spus despre acest tãrâm: staþie de aterizare pentru OZN-uri, vechi observator, sanctuar pãgân. Realitatea este cã pe platoul stâncos, detectoarele de metale înnebunesc, mai ceva ca în Triunghiul Bermudelor. Informaþiile sunt selectate de pe site-ul Helium. Strãvechii locuitori ai acestui tãrâm credeau cã o baie în lacurile naturale formate în urma ploilor era de ajuns pentru a cãpãta puteri neobiºnuite ºi capacitãþi magice. Acest ritual era efectuat neapãrat în

zilele când aceste lacuri mici reflectau lumina Soarelui ºi a Lunii. Oamenii credeau cã în acest fel se conectau la Univers. Vechii traci, în schimb, credeau cã aici era locul unde zeul Sabazios a coborât pe Pãmânt. Tocmai de aceea, în acest loc, pentru foarte mulþi ani, a fost aºezat cel mai mare sanctuar închinat zeului trac. O altã legendã povesteºte cã în acest loc a acostat Arca lui Noe. Apele potopului ajunseserã pânã la acest nivel, iar Arca s-a lovit de stânci. Adepþii curentului SF încearcã, în schimb, sã acrediteze ideea cã locul a fost un punct de reper pentru navele extraterestre care aterizau pe Pãmânt. În timpul conferinþei ufologilor din 2001, mulþi specialiºti din domeniu au indicat Belintash drept o staþie intergalacticã. În zonã, adesea, sunt observate fenomene neobiºnuite. Baba Vanga, celebra profetesã bulgarã, a vorbit despre câmpurile de energie uriaºã din aceste locuri. Ea a explicat cã pe aceste meleaguri ar trebui sã moarã 8 persoane înainte ca secretul sã fie dezvãluit. Locul mai este numit Stonehenge al Bulgariei.


La Paris, whisky-uul poate fi inhalat Franþa este, deocamdatã, singura þarã din lume unde poþi degusta tarta de lãmâie cu un pai din sticlã ºi chiar whisky, fãrã a bea însã. Tot ce ai de fãcut este sã inhalezi aburul aromat, fãrã teama caloriilor. Aceastã metodã de a te hrãni sau a-þi lua desertul ori un pãhãrel dupã masã, deºi futuristicã, este plauzibilã în urmãtorii ani, având avantajul cã nu îngraºã. Inventatorul maºinãriei Le Whaf, responsabilã pentru aceastã metodã neconvenþionalã de

a mânca ºi bea, este profesor la Harvard. David Edwards, în vârstã de 49 de ani, a creat pânã acum numai douã astfel de dispozitive. Profesorul intenþioneazã sã scoatã la vânzare acest tip de dispozitiv la toamnã, preþul fiind de nici 100 de euro, conform Daily Mail. Deja a captat interesul mai multor cumpãrãtori din întreaga lume. El viseazã la restaurante în care oamenii, în loc sã stea la masã, se plimbã dintro încãpere în alta, savurând, pe rând, fripturã gazoasã, pate ºi orice alt fel de mâncare, fãrã a mai purta grija caloriilor. Acelaºi profesor de la Harvard se aflã ºi în spatele ciocolatei de inhalat - semãnând cu un dispozitiv folosit de astmatici. Produsul se vinde ca pâinea caldã, potolind pofta de ciocolatã cu o singurã calorie la inhalare. Anul trecut s-au vândut 200.000 de astfel de dispozitive, majoritatea în Marea Britanie.

Vinul afrodiziac cu ºerpi ºi scorpioni În Vietnam se produce o licoare, despre care se spune cã ar avea efecte afrodiziace. Sticlele de vin conþin ºerpi sau scorpioni, conservaþi. Otrava acestora a fost anihilatã în procesul de fabricare al vinului. În schimb, licoarea este consideratã sãnãtoasã ºi este beneficã sãnãtãþii. Aceste licori pe bazã de orez sunt considerate un medica-

ment natural, utilizat pentru a trata diferite probleme de sãnãtate, cum ar fi reumatismul, dar ºi un puternic afrodiziac natural. Vinul cu ºarpe a fost considerat ca o curã eficace de-a lungul mileniilor, dar este cunoscut ºi pentru creºterea virilitãþii masculine. O sticlã de vin cu ºarpe sau scorpion costã 100 de dolari.

Erupþia supervulcanului Yel owstone sfârºitul omeniri ? Pornind de la faptul cã, în vara anului trecut, aproape 80% din aeroporturile din Europa au fost închise, din cauza norului de cenuºã creat de vulcanul Eyjafjallajokull, din Islanda, cercetãtorii studiazã situaþia care s-ar putea crea prin erupþia supervulcanului Yellowstone, din SUA, precum ºi consecinþele acestei erupþii. Ultima erupþie în zona Parcului Naþional Yellowstone a avut loc în urmã cu aproximativ 640.000 de ani, formând caldera (depresiune vulcanicã) care se poate vedea ºi astãzi, având 72 km lungime ºi 55 km lãþime, precizeazã DailyGalaxy. Seismologul Robert B. Smith, autorul principal al unui studiu care aratã o ratã de creºtere a activitãþii vulcanice în zonã începând cu a doua jumãtate a anului 2004 ºi profesor de geofizicã la Universitatea din Utah, precizeazã cã nu existã totuºi nicio dovadã certã a unei erupþii vulcanice iminente sau a unei explozii geotermale. În cazul supervulcanului Yellowstone, se poate vorbi de 4 tipuri de activitãþi vulcanice: erupþii cu formare de caldera, curgeri de lavã, cutremure (între 1.000 ºi 3.000 anual, ultimul cu o intensitate foarte mare a avut loc în 1959) ºi erupþii hidrotermale(de abur).

Satul cu doi locuitori din Laponia suedezã, unde opreºte trenul Satul (sau, mai degrabã, cãtunul) Sjisjka, situat în Laponia suedezã, undeva la aproape 200 km dincolo de Cercul Polar de Nord, este unicat din multe puncte de vedere. Nu din cauza faptului cã mica localitate e situatã în plinã pustietate laponã, fãrã niciun drum de acces. Astfel de sate izolate existã mai multe pe ultimul petec de pãmânt virgin al Europei, care e Laponia. Sjisjka e unicã prin faptul cã e cel mai mic sat al Suediei ºi, probabil, ºi al Europei, din punctul de vedere al numãrului de locuitori: doar doi locuiesc aici permanent. Alþi ºase suedezi ºi-au construit în sat cabane în care petrec câteva sãptãmâni pe an. Cel mai adesea, pe timp de varã. Uneori, în plinã iarnã, mai apar drumeþi atraºi de sãlbãticia locului, de aurora borealã ºi de lungile nopþi polare, în care discul solar nici mãcar nu izbuteºte sã se iþeascã deasupra orizontului. Un alt lucru care face acest sãtuc unic (de data aceasta, în lume) e faptul cã are staþie de cale feratã. Cãile ferate suedeze au decis sã înfiinþeze la Sjisjka o staþie în anul 1946. Aceasta pentru a permite unui artist plastic local, pe nume Nils Nilsson Skum (1872-1951), foarte cunoscut pentru desenele ºi schiþele sale în care prezenta viaþa crescãtorilor de reni laponi, sã cãlãtoreascã înspre lumea civilizatã, pentru a lua parte la expoziþiile sale. Cei doi locuitori de azi ai sãtucului sunt strãnepoþii artistului, Nikolaus Kotok ºi Johan Mickel Kitok, ambii pensionari, care au refuzat sã se mute în lumea cãreia noi ii spunem civilizatã.


misterele lumii

Este omenirea pregãtitã pentru contactul cu ET? În ultima perioadã, au atras atenþia o serie de declaraþii fãcute asupra vieþii extraterestre de cãtre reprezentanþi ai celor mai diferite cercuri ºtiinþifice sau religioase, de la NASA la Vatican. Entuziaºtii susþinãtori ai ipotezei - deloc improbabile - cã nu suntem singuri în univers, au fost oarecum dezamãgiþi de conþinutul destul de vag al unor conferinþe de presã anunþate, cu surle ºi trâmbiþe, cã vor aduce dezvãluiri extraordinare... Existã însã ºi personalitãþi, e drept mai puþin cunoscute, care îºi asumã riscul unor afirmaþii foarte îndrãzneþe. De ce am spus “risc”? Pentru cã, din experienþa de pânã acum, dacã ai o oarecare pregãtire, declaraþiile prea la vedere despre UFO ºi viaþa extraterestrã te pot expune într-un mod nedorit, ba chiar îþi pot afecta cariera. Au pãþit-o atrofizicieni, piloþi de avioane comerciale, militari de rang înalt, dar ºi simpli poliþiºti sau pompieri, chemaþi la datorie. Din când în când, regula tãcerii autoimpuse este spartã. Este ºi cazul lui Alfred Lambrement Webre, directorul Institutului pentru Cooperare în Spaþiu. Webre are 67 de ani, s-a nãscut întro bazã navalã din Florida, în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Actualmente rezident în Canada la Vancouver, este doctor în Drept ºi Judecãtor al Tribunalului din Kuala Lumpur pentru crime de rãzboi. Este un om ca toþi oamenii, este cãsãtorit, are un fiu ºi douã fiice vitrege. Dar, spre deosebire de alþi oameni, are curajul sã facã afirmaþii care încã îi pot face rãu din punctul de vedere al credibilitãþii ºi al profesiunii.

1. “Existã civilizaþii etice mai avansate decât a noastrã, care participã la procesul nostru de dezvoltare”

Într-un interviu recent, Webre, care susþine de mult timp conferinþe pe tema elaborãrii unei strategii a relaþiilor cu alte civilizaþii, afirmã cã “trãim întrun univers de origine inteligentã. Sunt dovezi ca existã civilizaþii etice mai avansate decât a noastrã, care participã

la procesul nostru de dezvoltare”. Întrebat de dovezi în acest sens, Webre pluseazã: “Existã declaraþii ale angajaþilor guvernului Statelor Unite, care atestã cã au participat în programe secrete de relaþionare cu anumite civilizaþii extraterestre. ªi, dupã spusele acestor martori, Guvernul american lucreazã cu ei în secret încã din anii ’50.

2. Relaþii deschinse cu alte civilizaþii între 2010 - 2020 Andrew Basiago, fiul unui oficial CIA, a fost înscris la vârsta de 7 ani într-un program secret pentru copii super-dotaþi care erau antrenaþi sã devinã ambasadori înaintea raselor extraterestre”. El îl aminteºte pe doctorul Steven Greer, director al Proiectului “Disclosure” (Dezvãluire), care a adunat mai mult de 500 de declaraþii de la militari, oficiali guvernamentali ºi oameni de ºtiinþã, martori ai prezenþei extraterestre. Dovezi au fost fãcute publice în mai 2009, la Clubul National de Presã

din Washington. ªi alte state ºi-au fãcut publice arhivele despre OZN-uri : Mexic, Chile, Brazilia, Peru, Franþa, Suedia, Danemarca ºi Marea Britanie, care ar fi scos la luminã 7.200 de dosare OZN adunate de D155, o unitate secretã a Ministerului Apãrãrii. ”Credem cã civilizaþiile etice extraterestre au utilizat fenomenul OZN pentru a ne obiºnui cu existenþa lor, iar între 2010 ºi 2020 putem începe sã avem relaþii deschise cu aceste civilizaþii” – mai puncteazã Webre în interviu, explicând cã doar “raþiuni politice” au împiedicat aceste dezvãluiri pânã acum. Webre se declarã convins cã actuala “carantinã” impusã planetei noastre de cãtre civilizaþiile mai avansate va lua sfârºit pânã în 2020. Rãmâne de vãzut dacã între timp cineva ne va anunþa din nou cã suntem suficient de pregãtiþi pentru asta. La cum aratã planeta acum, nici n-ar fi de mirare...

Cristian Ghinea


bucatarie

Supã-cremã de morcovi cu portocale Supa-cremã de morcovi cu portocale este o combinaþie dulce-acriºoarã, perfect compatibilã cromatic ºi întru totul complementarã, ce se bucurã de o surprinzãtoare popularitate în Scoþia, iar unele surse o crediteazã ca fiind chiar tradiþional scoþianã. Oricum ar fi, cu textura sa finã ºi gustul sãu dulce-acriºor cu arome de citrice, supa-cremã de morcovi cu portocale este o reþetã deosebitã.

INGREDIENTE * 1,2 kilograme de morcovi * 1 ceapã * 3 portocale * 3 linguri de fãinã * 50 grame de unt * 2 litri supã de pui sau legume * 400 ml smântânã dulce * 1 lingurã rasã nucºoara mãcinatã

* 1 rãdãcinã ghimbir (4 centimetri) * sare * frunze pãtrunjel sau coriandru * crutoane pentru servire

MOD DE PREPARARE 1. Curãþaþi ceapa, morcovii ºi ghimbirul. 2. Tãiaþi morcovii ºi ghimbirul rondele. Tocaþi ceapa mare. 3. Rãzuiþi coaja portocalelor ºi extrageþi sucul. 4. Topiþi untul într-o oalã încãpãtoare. 5. Adãugaþi ceapa, ghimbirul ºi morcovii ºi sotaþi uºor fãrã ca legumele sã-ºi schimbe culoarea. 6. Adãugaþi fãina ºi nucºoara. 7. Amestecaþi ºi stingeþi cu supa. 8. Fierbeþi timp de 25 de minute la foc

Salatã de fructe de mare cu paste ºi þelinã INGREDIENTE 700 grame farfalle (sau alte paste scurte, decorative), 1 kg mixt fructe de mare (midii, calamar, creveþi mici, carne de crab, caracatiþã etc), 2 foi de dafin, 50 ml oþet din vin, 1 canã de maionezã, 2 cãni sos de roºii pentru pizza (fãrã unt), 1 lingurã sos de chili (opþional), 1 canã tulpini de þelinã, tãiatã cubuleþe sau rondele subþiri, 3 cãþei de usturoi, 3 linguri pãtrunjel tocat, 1 lãmâie, 1 linguriþã de zahãr, sare, piper.

MOD DE PREPARARE Fierbeþi pastele al dente în apã cu sare, conform instrucþiunilor producãtorului. Scurgeþi pastele ºi clãtiþi-le cu multã apã rece, pentru a

stopa procesul de fierbere ºi a le menþine ferme. Fierbeþi fructele de mare în apã cu puþinã sare, oþetul ºi cele douã foi de dafin. Fierbeþi doar câteva minute (2-5) în funcþie de ce conþine mixtul (caracatiþa fierbe cel mai mult). Scurgeþi fructele de mare, îndepãrtaþi foile de dafin ºi lãsaþi-le sã se rãceascã. Curãþaþi ºi pisaþi pastã usturoiul. Extrageþi zeama de lãmâie. Amestecaþi maioneza cu sosul de roºii, zeama de lãmâie, usturoiul, zahãrul, sosul de chili. Asezonaþi dupã gust cu sare ºi piper. Sosul trebuie sã fie dulce-acriºor ºi puþin picant. Amestecaþi pastele cu fructele de mare, sosul, þelina ºi verdeaþa. Acoperiþi ºi introduceþi la rece pentru minim 2 ore înainte de servire.

mediu pânã când morcovii s-au pãtruns bine. 9. Adãugaþi smântâna dulce, coaja de portocale ºi pasaþi legumele cu tot cu supa (într-un blender, de preferinþã). 10. Puneþi din nou supa pe foc ºi adãugaþi sucul de portocale. 11. Încãlziþi supa, fãrã sã mai fierbeþi. Supa-cremã de morcovi cu portocale se serveºte cu crutoane ºi se decoreazã cu frunze de pãtrunjel sau coriandru.

Vargabeles - budincã de tãiþei cu brânzã de vaci Ingrediente: 400 grame tãieþei laþi (sau tagliatelle), 500 grame brânzã de vaci, 100 ml lapte cãlduþ, 5 linguri smântânã grasã, 6 linguri bune de zahãr, 2 linguri zdravene de unt, 1 canã de stafide, coaja de la o lãmâie, 2 plicuri zahãr vanilat, 5 ouã, 2 linguri zahãr pudrã, 2 linguri de pesmet, 1 vârf de cuþit de sare. Preparare: Încingeþi cuptorul la 150-160 de grade Celsius (temperaturã micã). Turnaþi laptele cald peste stafide ºi lãsaþi-le sã se înmoaie. Fierbeþi tãieþeii în apã cu sare, conform instrucþiunilor de pe pachet. Topiþi untul. Scurgeþi tãieþeii ºi amestecaþii cu untul topit. Lãsaþi tãieþeii sã se rãcoreascã. Separaþi albuºurile de gãlbenuºuri. Amestecaþi gãlbenuºurile cu brânza de vaci, smântâna, zahãrul vanilat, coaja de lãmâie ºi puþinã sare. Adãugaþi în amestec stafidele scurse de lapte. Bateþi albuºurile spumã. Adãugaþi în spumã zahãrul pudrã. Ungeþi o formã termorezistentã sau un o formã de tort cu margine detaºabilã cu puþin unt ºi pudraþi-o cu pesmet. Amestecaþi pastele cu crema de brânzã, suficient de bine cât brânza sã se distribuie uniform dar destul de gentil cât sã nu rupeþi tãieþeii. Turnaþi tãieþeii în forma tapetatã cu pesmet. Turnaþi spuma de ou peste ºi nivelaþi-o. Introduceþi budinca la cuptor pentru 1520 de minute, pânã când spuma de ou se rumeneºte la suprafaþã. Scoateþi budinca ºi lãsaþi-o sã se rãceascã înainte de servire. Vargabeles se serveºte rece, simplã, pudratã cu zahãr, cu o lingurã de friºcã (ºi smântânã dulce bãtutã) sau siropuri de fructe.


cultul eroilor

Înfiinþarea Intendenþei Militare Române De-a lungul timpului,

intendenþa armatei a cunoscut un proces continuu de perfecþionare, în pas cu dezvoltarea organismului militar. Intendenþa cu misiunile ei iniþiale nu se mai regãseºte în formã purã, ea este integratã în conceptul general de asigurare logisticã. Logistica este un concept frecvent utilizat în diverse medii ºi domenii de activitate, cãpãtând, dupã caz, multiple înþelegeri sau semnificaþii. Logistica militarã este consideratã ca fiind o componentã a artei militare care se ocupã cu transportul ºi revitalizarea forþelor combatante, bazele de aprovizionare constituind suportul vital al acestora în campanie. Evoluþia armatelor în ultimii 20 de ani a fost marcatã de un ansamblu de fenomene ºi procese definitorii: profesionalizarea armatei, transformarea instituþiei militare, noile misiuni ale armatei, feminizarea armatei, implicarea unor companii private în activitãþi necombatante în diferite teatre de luptã, externalizarea unor activitãþi ºi chiar funcþii din armatã. Logistica nu putea rãmâne în afara acestui fenomen. A fost ºi rãmane o componentã foarte importantã a forþelor armate din toate þãrile. Deºi nu este angajatã direct în lupta cu inamicul, ar fi de neimaginat sã se ducã o operaþie militarã reuºitã fãrã o susþinere logisticã adecvatã. Logistica militarã are ca misiune sã sprijine armata cu prestaþiile necesare pentru angajamentul ºi instrucþia efectivelor combatante. De aceea, ea este consideratã structurã de susþinere ºi nu una luptãtoare. Totuºi, rolul sãu în reuºita unei lupte este primordial, cãci ea asigurã structurilor combatante mijloacele materiale de continuare a luptei, furnizându-le muniþii, materiale, hranã ºi luând în grijã rãniþii ºi disponibilitatea operativã a materialului prin mentenanþã.

Principiul de funcþionare a logisticii este cel al livrãrii potrivit nevoilor. Multiplele schimbãri survenite în principiul de funcþionare a logisticii militare nu se pot înscrie într-un articol de ziar. Remarcãm totuºi tendinþa

logisticii militare spre simplitate, capacitate de adaptare, flexibilitate, limitare a costurilor, fezabilitate, fermitate ºi capacitatea de a supravieþui.

ror celor care-i duc mai departe tradiþia, sub denumirea de intendenþã sau logisticã, succese deosebite ºi “La multi ani!”.

În sensul celor de mai sus, se impune ca întreaga logisticã, sã se axeze pe o singurã instituþie care sã fie dotatã cu mijloace financiare ºi tehnologii adecvate pentru a putea sã-ºi îndeplineascã misiunea. Þinând cont de provocãrile cu care se confruntã

logistica, a apãrut necesitatea ca o parte din misiunile sale sã fie externalizate prin delegarea anumitor sarcini ale logisticii prestatorilor civili. Externalizarea se face în întregime sau parþial, pe duratã determinatã, unui prestator specializat. Contractul poate fi reversibil - adicã în anumite condiþii asumate sã se poatã renunþa la contract fãrã a fi penalizat. Externalizarea este un fenomen comun atât pentru armatele din þãrile NATO, cât ºi pentru celelalte structuri ale sistemului naþional de apãrare. Cu ocazia Zilei INTENDENÞEI MILITARE, exprimãm recunoºtinþã tuturor celor ce ºi-au dedicat activitatea în slujba acestei minunate arme ºi urãm tutu-

Biroul Executiv Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor Filiala-Lugoj


Divertis