Page 1

Viaยกa satului de la A-B-C

Nr. 5, Aprilie-Mai-Iunie 2014

VIAยบA SATULUI

C

Covei

B

Boureni

A

Afuma]i

DE LA


2

Viaยกa satului de la A-B-C

Despre noi

PROIECT REALIZAT CU SPRIJINUL

REVISTA NR. 5 VIA}A SATULUI DE LA A.B.C. .... a fost posibil# datorit# implic#rii tale! REALIZATOR PROIECT (CONTINUITATE): ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I COLECTIVUL DE REDAC}IE: CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiect GOICEANU COSTINEL - responsabil pagina web CROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor) C~PINARU DANIELA - coordonator copii [i tineri S^RGHIU}A MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector) PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# IONIC~ LAURIAN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# C^SLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist# ZDR_NCA CONSTANTIN - coordonator voluntari, realizare abonamente MIREA CRISTINA - voluntar, tehnoredactor, realizare abonamente revista Afuma]i IORD~CHESCU GEORGIANA - voluntar, realizare abonamente revista Boureni NU}~ GABRIELA - voluntar, realizare abonamente revista Covei NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI: {coala Gimnazial# Afuma]i, Dolj Prim#ria [i Consiliul Local Afuma]i, Dolj C#minul Cultural Afuma]i, Dolj Muzeul Culturii [i Civiliza]iei S#te[ti Afuma]i, Dolj Biblioteca Comunal# Afuma]i, Dolj

Materialele pentru revist# pot fi trimise la adresa de email: ciocan.anca@yahoo.com sau direct la sediul {colii Gimnaziale Afuma]i, Structura Afuma]i, d-nei Croitoru Ancu]a Nicoleta sau la Prim#ria Afuma]i, d-lui Goiceanu Costinel [i d-lui Zdr\nc# Constantin; voluntarilor: Mirea Cristina (Afuma]i ), Iord#chescu Georgiana (Boureni) [i Nu]# Gabriela (Covei). Pentru alte detalii, dar mai ales pentru achizi]ionarea revistei sau realizarea de abonamente la aceasta (10 lei o apari]ie, o dat# la trei luni), v# rug#m s# suna]i [i la telefon: 0764826198 - Croitoru Ancu]a Nicoleta. Totodat#, revista noastr# poate fi citit# [i pe site-ul: http://viatasatuluidelaa-b-c.eu/ CUMP~R^ND O REVIST~ LOCAL~ SAU F~C^ND UN ABONAMENT LA ACEASTA, _MPREUN~ CU NOI, DAI {I TU O {ANS~ PROGRESULUI CULTURAL DIN COMUNITATEA NOASTR~!


Despre noi

Viaยกa satului de la A-B-C

MUL}UMIM TUTUROR CELOR CARE AU CONTRIBUIT LA DEZVOLTAREA ASOCIA}IEI NOASTRE, MAI ALES FUNDA}IEI PACT, F~R~ DE CARE NU AM FI EXISTAT! DATORIT~ UNOR OAMENI CA VOI, PUTEM CONTRIBUI {I NOI, SOCIETATEA CIVIL~, LA DEZVOLTAREA RURAL~ DURABIL~ A COMUNIT~}II LOCALE AFUMA}I!

3


4

Viaยกa satului de la A-B-C

Din activitatea instituยกiilor locale

LA MUL}I ANI, TUTUROR COPIILOR! Pentru c# a fost ziua voastr# [i pentru c# se \ncheie \nc# un frumos an [colar, prilej de mare bucurie pentru voi, dragi copii ai comunit#]ii Afuma]i, doresc s# v# transmit c@teva g@nduri care s# v# c#l#uzeasc# pe tot parcursul vacan]ei de var#: - s# ave]i o vacan]# frumoas#, pres#rat# cu \mpliniri [i bucurii; -s# respectati adev#ratele valori morale comport@nduv# adecvat; - s# alege]i \ntotdeauna binele [i frumosul, adev#rul [i onestitatea; - s# fi]i mereu con[tien]i c# nimic nu se ob]ine f#r# eforturi sus]inute, f#r# sacrificii; - s# v# relaxa]i, s# v# juca]i, s# v# distra]i, dar mai ales, s# lectura]i! CUNOA{TE-}I DREPTURILE, COPILE! (Drepturile copilului, a[a cum sunt ele formulate \n Constitu]ie) 1. Copilul are dreptul la stabilirea [i p#strarea identit#]ii sale. 2. Copilul are dreptul de a men]ine rela]ii personale [i contacte directe cu p#rin]ii, rudele, precum [i cu alte persoane fa]# de care copilul a dezvoltat leg#turi de ata[ament. 3. Copilul care a fost separat de ambii p#rin]i sau de unul dintre ace[tia, printr-o m#sur# dispus# \n condi]iile legii are dreptul de a men]ine rela]ii personale [i contacte directe cu ambii p#rin]i, cu excep]ia situa]iei \n care acest lucru contravine interesului superior al copilului. 4. Copilul ai c#rui p#rin]i locuiesc \n state diferite are dreptul de a \ntre]ine rela]ii personale [i contacte directe cu ace[tia, cu excep]ia situa]iei \n care acest lucru contravine interesului superior al copilului. 5. Copilul are dreptul de a primi o educa]ie care s# \i permit# dezvoltarea, \n condi]ii nediscriminatorii, a aptitudinilor [i personalit#]ii sale. 6. Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bun# stare de s#n#tate pe care o poate atinge [i de a beneficia de serviciile medicale [i de recuperare necesare pentru asigurarea realiz#rii efective a acestui drept. 7. Copilul are dreptul de a fi protejat \mpotriva exploat#rii [i nu poate fi constr@ns la o munc# ce comport# un risc poten]ial sau care este susceptibil# s# \i compromit# educa]ia ori s# \i d#uneze s#n#t#]ii sau dezvolt#rii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. 8. Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care s# permit# dezvoltarea sa fizic#, mental#, spiritual#, moral# [i social#. 9. Copilul are dreptul de a beneficia de asisten]# social# [i de asigur#ri sociale, \n func]ie de resursele [i de situa]ia \n care se afl# acesta [i persoanele \n \ntre]inerea c#rora se g#se[te. 10. Copilul are dreptul de a fi protejat \mpotriva folosirii ilicite de stupefiante [i substan]e psihotrope, a[a cum sunt acestea definite de tratatele interna]ionale \n materie. 11. Copilul are dreptul la protec]ie \mpotriva oric#rei forme de exploatare.

12. Copilul cu handicap are dreptul la \ngrijire special#, adaptat# nevoilor. 13. Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice [i a vie]ii sale intime, private [i familiale. Este interzis# orice ac]iune de natur# s# afecteze imaginea public# a copilului sau dreptul acestuia la via]a intim#, privat# [i familial#. 14. Copilul are dreptul la libertate de exprimare. P#rin]ii sau dup# caz al]i reprezentan]i legali ai copilului, persoanele care au \n plasament copii precum [i persoanele care prin natura func]iei promoveaz# [i asigur# respectarea drepturilor copiilor au obliga]ia de a le asigura informa]ii, explica]ii [i sfaturi \n func]ie de v@rsta [i gradul de \n]elegere al acestora precum [i de a le permite s#-[i exprime punctul de vedere, ideile [i opiniile. 15. Copilul capabil de discern#m@nt are dreptul de a-[i exprima liber opinia sa asupra oric#rei probleme care \l prive[te; \n orice procedur# judiciar# sau administrativ# care \l prive[te, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a \mplinit v@rsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi ascultat [i copilul care nu a \mplinit v@rsta de 10 ani dac# autoritatea competent# apreciaz# c# audierea lui este necesar# pentru solu]ionarea cauzei. 16. Copilul are dreptul la libertate de g@ndire, de con[tiin]# [i religie. Religia copilului care a \mplinit 14 ani nu poate fi schimbat# f#r# consim]#m@ntul acestuia; copilul care a \mplinit v@rsta de 16 ani are dreptul sa-[i aleag# singur religia. 17. Copilul are dreptul la libertate de asociere, \n structuri formale [i informale, precum [i dreptul la libertatea de \ntrunire pa[nic#, \n limitele prev#zute de lege. 18. Copilul apar]in@nd unei minorit#]i etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la via]# cultural# proprie, la declararea apartenen]ei sale religioase, la practicarea propriei sale religii, precum [i dreptul de a folosi limba proprie \n comun cu al]i membrii ai comunit#]ii din care face parte. 19. Copilul are dreptul la respectarea personalit#]ii [i individualit#]ii sale [i nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. 20. Copilul are dreptul la odihn# [i vacant#. 21. Copilul are dreptul de a fi protejat \mpotriva oric#ror forme de violen]#, neglijen]#, abuz sau rele-tratamente. 22. Copilul are dreptul s# creasc# al#turi de p#rin]ii s#i. Copilul are dreptul sa fie crescut \ntr-o atmosfer# de afec]iune [i de securitate material# [i moral#. 23. Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea p#rin]ilor s#i sau care, \n vederea protej#rii intereselor sale, nu poate fi l#sat \n grija acestora, are dreptul la protec]ie alternativ#. 24. Copilul are dreptul s# depun# singur pl@ngeri referitoare la \nc#lcarea drepturilor sale fundamentale; Copilul este informat asupra drepturilor sale precum [i asupra modalit#]ilor de exercitare a acestora. Mai ales de ziua lor, respecta]i-le copiilor drepturile! Ne]a C#t#lin


Din activitatea instituยกiilor locale

Viaยกa satului de la A-B-C

5

M#suri de prevenire [i stingere a incendiilor care trebuiesc respectate pe perioada de recoltare a cerealelor 1. M#suri de prevenire a incendiilor - izolarea lanurilor fa]# de drumurile, p#durile, c#ile ferate care le \nconjoar#, cu f@[ii arate cu l#]imea de min. 20 m; - marcarea cu indicatoare de interzicere [i avertizare a suprafe]elor de teren cultivate cu cereale p#ioase; - parcelarea suprafe]elor mari de teren cultivate cu cereale p#ioase, astfel \nc@t s# nu se produc# propagarea incendiilor la celelalte suprafe]e cultivate; - direc]ia de recoltare a combinelor va fi invers# direc]iei v@ntului predominant; - str@ngerea \n maximum 1-2 zile a paielor rezultate \n urma recolt#rii cerealelor; - parcarea ma[inilor pe c@mp se va face la o distan]# de cel putin 100 m fa]# de lanurile nerecoltate ]i 50 m fa]# de orice cl#diri, construc]ii sau cale ferat#; - se vor stabili [i dota locurile pentru fumat amenajate premergator \nceperii recolt#rii; - este interzis fumatul pe utilajele [i ma[inile agricole c@nd se execut# recoltarea cerealelor; - \n perioada de recoltare a cerealelor aprinderea focurilor pentru arderea miri[tilor [i buruienilor este interzis#; - lucr#rile de repara]ii executate pe c@mp, la ma[inile agricole, precum [i cele de alimentare cu carburan]i [i lubrefian]i se vor face \n locurile special amenajate, la o distan]# de cel pu]in 100 m fa]# de suprafe]ele de pe care nu s-au recoltat cerealele; 2. M#suri ce se iau pentru recoltarea cerealelor p#ioase \n condi]ii de siguran]# a) Pentru parcele de recoltat cu suprafa]a de peste 50 ha: - existen]a a 1-2 pluguri sau discuri [i mijloace de tractare a acestora; - o remorc# echipat# cu: 5 sting#toare cu spum#, 5 sting#toare cu pulberi, unelte [i alte mijloace tehnice de prim# interven]ie (5 coase, 10-15 m#turi de nuiele cu coad# de minimum 3 m, 10 g#le]i cu ap# [i un rezervor de ap# de minimum 500 litri, o cistern# remorcabil# cu pomp#). b) Pentru parcele de recoltat cu suprafa]a de 10-50 ha comasate: - existen]a unui plug sau a unei grape cu discuri [i mijloc de tractare a acestora; - o semiremorc# echipat# cu: 2 sting#toare cu spum#, 2 sting#toare cu 2 pulberi, utilaje, unelte [i alte mijloace tehnice de prim# interven]ie (2-3 coase, 2 lope]i, 2 furci, 5 m#turi de nuiele cu coad# de minimum 3 m, 4-5 g#le]i cu ap# [i un rezervor de ap# de minimum 200 litri); - existen]a de sting#toare, bidoane cu ap# de 50 l, pentru fiecare ma[in# [i utilaj agricol (combine, tractoare, autocamioane etc). 3. Cauze de incendii izbucnite \n timpul campaniei de recoltare a cerealelor p#ioase Cauzele principale de izbucnire a unor incendii

\n lanuri sunt urm#toarele: fumatul, focul deschis, iluminatul cu flac#r# deschis#, ac]iunea inten]ionat#, neinstruirea personalului care particip# la lucr#rile de recoltare, etc. Multe din incendii sunt cauzate de ma[inile agricole (tractoare, combine, prese de balotat paie, autocamioane) folosite pentru recoltare, prin urm#toarele \mprejur#ri: - sc@nteile care ies din ]evile de e[apament datorit# neprotej#rii acestora cu parasc@ntei; - c#ldura degajat# de motoarele utilajelor agricole c@nd acestea vin \n contact direct cu paiele sau pleava; - c#ldura degajat# de supra@nc#lzirea lag#relor; - c#ldura de frecare dintre diferitele piese ale ma[inilor care nu sunt asamblate [i reglate corect; - c#ldura degajat# la patinarea curelelor de transmisie; - executarea unor lucr#ri de repara]ii [i \ntre]inere a utilajelor agricole \n lan, lucr#ri care presupun utilizarea focului deschis, suduri, etc.; - utilizarea instala]iilor electrice improvizate pe ma[inile agricole; - scurgerile de lichide combustibile datorate neetan[eit#]ilor (carburan]i, lubrefian]i); - supra\nc#lzirea motoarelor ma[inilor agricole datorit# nefunc]ion#rii corespunz#toare a sistemelor de r#cire; - alimentarea \n lan cu carburan]i a utilajelor agricole, sta]ionarea utilajelor agricole \n lan cu motoarele pornit - inexisten]a sistemelor de legare la pam@nt a combinelor pentru scurgerea energiei electrostatice. Pentru stingerea unui incendiu, izbucnit la o ma[in# sau la un utilaj folosit pentru recoltarea p#ioaselor, se procedeaz# astfel: ma[ina incendiat# va fi evacuat# imediat din lan, [i adus# c@t mai aproape de mijloacele de stingere, dup# care va fi decuplat# de la tractor, acesta amplas@ndu-se la o distan]# de cel pu]in 20 metri, iar personalul va ac]iona simultan la stingerea ma[inii [i a lanului, dac# a fost [i acesta cuprins de fl#c#ri; asupra motoarelor cu combustie intern# [i a agregatelor se va ac]iona cu sting#toare cu pulberi [i dioxid de carbon, \n lipsa acestora suprafe]ele incendiate se vor acoperi cu saci sau cu prelate umezite; apa se va \ntrebuin]a \n cantit#]ile strict necesare urm#rindu-se mai \nt@i localizarea incendiului prin stropirea zonelor expuse pericolului de aprindere. O regul# important# ce trebuie respectat# pe timpul interven]iei este aceea ca personalul care ac]ioneaz# la lichidarea incendiului s# se amplaseze c@t mai aproape de focar, \ntr-un loc situat \n fa]a v@ntului, lateral pe c@t posibil, \n acela[i plan cu focarul sau \naintea acestuia. Respect@nd m#surile de prevenire [i stingere a incendiilor, str@ngerea roadelor c@mpului se va face \n condi]ii de deplin# siguran]#. Marin Constantin Zdr\nc# {ef serviciu S.V.S.U.


6

Via¡a satului de la A-B-C

Geografie ¿i istorie localå

ISTORIE {I ARHEOLOGIE _N SATUL COVEI Continuare din num#rul 2

Acest capitol mai ales, este o invita]ie [i o rug#minte adresat# \n primul r@nd fiilor satului de a completa cu date [i informa]ii ce nu mi-au fost la \ndem@n#. Istoricii [i \ndeosebi arheologii ar avea de cercetat \ntr-un loc unde nu s-au f#cut cercet#ri sistematice, pe teritoriul satului Covei, exist@nd cel pu]in trei situri. Datele [i documentele istorice fiind pu]ine, doar legenda mai ofer# ceva informa]ii despre fondarea acestui sat. Zona ocupat# de aceast# a[ezare a fost propice locuirii, urmele de activitate uman# cobor@nd \n timp mii de ani, p@n# \n epoca bronzului [i probabil, p@n# in neolitic. Dovezile acestei locuiri str#vechi se mai pot g#si \n p#m@nt, \n locul numit La C#r#mizi, ce se afl# la o distan]# de c@teva sute de metri, \n spatele fostului CAP, pe malul singurului ochi de ap# r#mas din lacul numit sugestiv, C#r#miziul. Aici, dup# arat, solul d# la iveal# o mul]ime de cioburi ceramice [i de c#r#mid#. S-au g#sit acolo resturi ceramice care au putut fi datate \ncep@nd cu epoca bronzului [i p@n# \n secolul IV e.n., cioburile din perioada feudal# fiind mult rare aici, apoi o r@[ni]# primitiv# de piatr#, silexuri fragmentare [i buc#]i mai mari de paiant# ars#, dup# cum arat# amprentele de nuiele [i trestie din lutul ars. Un inel [i c@teva fibule de bronz, din secolele II-III e.n. au fost donate Muzeului Olteniei prin 1984. Tot din Covei mai provine [i un denar imperial roman, de la Caracalla, datat 201-206 e.n., majoritatea cioburilor descoperite dateaz# din secolele II-III, provenind, probabil, de la o vil# rustic# roman#. Arheologii mai au de g#sit funda]iile cl#dirilor, necropola [i, eventual ni[te inscrip]ii. De asemenea mai au de cercetat urmele a[ez#rii de la S#r#ceaua, la vreo 1,5 kilometri mai spre r#s#rit, unde, pe un platou cu promontoriu, se v#d multe cioburi ceramice, probabil feudale. Singura moned# feudal# din Covei este un triplu gros polonez emis de Sigismund al IIIlea \n 1598, adic# contemporan cu Mihai Viteazul. Tot din perioada feudal# dateaz# tezaurul de la Covei, descoperit de locuitorul Dumitru I. Mitric# (n.1873), la arat, la 500 de metri spre apus de sat, pe locul lui Petru Nicol#escu, \n data de 19.03.1927, care, din fericire, a putut fi recuperat integral [i se afl# acum

la Bucure[ti. _n acea zon# a existat satul de bordeie, a c#rui biseric# a fost tot un bordei mai mare.Tezaurul este alc#tuit din obiecte de argint, disparate, respectiv un castronel ornat cu sfin]i [i cu inscrip]ia \n slavon# “F#uritu-s-a acest pahar \n anul [apte mii douzeci [i trei. S-a cump#rat a bea \ntru slava lui Dumnezeu”, un alt castronel, ornat cu motive zoomorfe, asem#n#tor cu vasele scitice, o teac# de argint pentru dou# cu]ita[e, un cauc mic de argint, de forma unei tigve, un colier de argint de 59 cm, dou# pl#cu]e discoidale de argint, un cristal de st@nc# [lefuit oval [i 29 de nasturi sferoidali, tot din argint. Dac# vasul cu sfin]i, cu un diametru de 155 mm [i \n#l]imea de 42 mm, este datat leat 7023, adic# 1515 AD, \nseamn# c# [i satul dateaz# din acel an sau din jurul lui. De asemenea nu pare s# aib# leg#tur# cu biserica-bordei, mai degrab# fiind vorba de mica avere a verunui locuitor mai avut, care a ascunso din cauza n#v#lirilor turce[ti ce s-au succedat mult prea des \n Oltenia \n perioada 1770-1839. Din auzite [tiu c# ar mai fi existat un alt tezaur, descoperit prin zona lacului C#r#miziul, prin anii 1930 [i disp#rut \n anii tulburi de dup# r#zboi. Acesta ar fi fost compus din ni[te podoabe femeie[ti, de argint, ornate cu pietricele colorate. Aici ar mai fi fost descoperite [i c#ni [i farfurioare \ntregi, din ceramic#, pierdute \n timp. Tot \n zona Capul Dealului, bunicii mei ar fi descoperit, la arat, o c#ld#ru[# de aram#, cu capac, \n care era pus lan]ul de la vatr#. {i acestea au disp#rut \n timp. Satele Covei [i Boureni nu apar \n harta austriacului Schwantz, executat# \n 1722 [i nici \n cea a lui Specht, din 1790, teritoriul acestora fiind marcat ca f@nea]# [i p#[une. Goiceanu Costinel Material preluat de pe www.wikipedia.ro

Continuare \n num#rul viitor


Geografie ¿i istorie localå

Via¡a satului de la A-B-C

7

Considera]ii toponimice legate de comunitatea local# Afuma]i [i cele \nvecinate acesteia Numele satului \nseamn# \n limba rom@n# veche, curb#, meandru, probabil de la meandrele Balasanului, dac# nu cumva de la curba larg# [i nejustificat# a drumului principal prin mijlocul satului. De la covei provine \ncovoiat. Numele de Balasan pare s# fie de origine cuman#, la fel ca Desn#]ui, Vaslui, Covurlui, Teslui. S#r#ceaua provine clar de la s#r#cie, poate c# acesta s# fi fost [i numele a[ez#rii de l@ng# balta omonim#, disp#rut# [i ea. Numele de Boureni pare s# indice ni[te locuitori provenind dintr-un sat disp#rut, care se numise Bour. Satul actual mai degrab# \[i trage numele de la mo[ia Boureni, de l@ng# Dobridor [i Mo]#]ei. B#ile[ti este satul \ntemeiat de unul B#il#, acesta fiind un nume vechi rom@nesc. Satul Amzule[ti a fost \ntemeiat de unul Amza. \ntre timp s-a \mp#r]it \n dou#, Amzule[tii Afuma]i [i Amzule[tii de jos, asta prin secolul al XVIII-lea, pentru c# acum este doar unul singur, Afuma]i. Numele de B@rca pare s# fie cel mai vechi, probabil de origine dacic#, precum B@rsa, B@rlad sau B@rzava, radicalul b@r \nsemn@nd oaie. Mai exist# [i antroponimicul masculin B@rc#, cu un eventual echivalent feminin, B@rca. Numele de Sili[tea Crucii arat# c# acolo a mai fost un sat, o seli[te, conform termenului slavon, marcat# de o cruce.

Satul Urzica dezvolt@ndu-se, o parte dintre locuitori au roit, adic# s-au mutat mai \ncolo, mai aproape de ogoarele lor, form@nd un pui de sat, Urzicu]a, care este mai mare acum dec@t matca sa. La fel s-a \nt@mplat cu Galicea-Galiciuica, Cioroi-Cioroia[i, sau cu satele numite nou sau vechi, de sus sau de jos, din fa]# sau din dos, etc. Exemplul contemporan este cu satul Rast, unde, \n urma inunda]iilor din 2006, o parte din locui-tori s-au mutat mai sus, la 6 km distan]#, form@nd Rastul Nou. Uneori satelor li se schimb# numele de c#tre autorit#]i, C@rna devenind Dun#reni [i Risipi]i – Unirea. Schimb#ri au avut loc [i \n vechime, satul Ur@]i devenind Negoi [i Str@mba devenind Catane. Aici ar mai fi de spus c@te ceva [i anume c# str@mb [i covei sunt aproape sinonime, a[adar nu este numai o apropiere geografic# \ntre cele dou# sate, dar [i etimologic# oarecum. C@t despre numele mai nou al satului, CATANE, pare s# provin# de la c#tan#, termen ce denume[te solda]ii \n Ardeal, de la ungurescul katona, dar aceasta s-ar adeveri dac# s-ar g#si documente care s# ateste existen]a unor c#tane austriece \n zon#, \n cursul ocupa]iei austriece a Olteniei din perioada 1718-1739, sau din timpul r#zboaielor ulterioare, cu turcii. _n acest caz, numele ar trebui s# sune \ns# C#tane, cu #, cuv@ntul catane, cu a, \nsemn@nd \n limba rom@n# veche fiare s#lbatice carnivore, de la latinescul cattus – pisic#. Material realizat de Goiceanu Costinel Surse:www.wikipedia

Personalit#]i locale: EMIL BOZDOGESCU (BUBI) S-a n#scut \n data de 24.02.1926, \n comuna Afuma]i, jude]ul Dolj. A urmat cursurile gimnaziale \n satul natal, apoi a absolvit Liceul “Gheorghe Chi]u” [i “{coala Popular# de Art#” din Craiova, la clasa actorului-profesor Remus Com#nescu. Func]ionar \n comer], actor m@nuitor la Teatrul de P#pu[i, este angajat \n cele din urm# la Teatrul Na]ional din Craiova unde va deveni rapid unul dintre cei mai iubi]i [i populari actori ai ora[ului. De[i a fost distribuit cel mai adesea \n roluri secundare, datorit# [armului [i comicului s#u irezistibil, reu[e[te s# creeze din acestea adev#rate bijuterii artistice care-i atrag adesea nu numai dragostea [i admira]ia publicului, dar [i aprecierea unanim# a criticii. A interpretat roluri \n piese de teatru precum: Br\nzovenescu (O scrisoare pierdut#), Cr#c#nel (D-ale carnavalului), Anucikin (C#s#toria), Gr#m#ticul (Tudor din Vladimiri), Leonello (F@nt@na turmelor), Tacu (Adam [i Eva), Omul cu idei (Omul cu m@r]oaga), Pensionarul (Baia roman#).

Publicul a avut pl#cerea s#-l urm#reasc# [i \n peste 30 de filme \n care a interpretat, ca o ironie a sor]ii, tot roluri episodice, dar \n care a creionat adev#rate capete de expresie. Enumer#m c@teva din filmele \n care a jucat: Str#zile au amintiri (Bonomul), Tudor (Marin), Comoara din Vadul Vechi (Salahorul), Serb#rile galante (Franca), Sentin]a (Obiditul), Cuibul de viespi (Recep]ioner hotel), S#rutul, Secretul lui Bachus, Steaua f#r# nume, Titanic Vals, R#scoala, Balul de s@mb#t# sear#. _n anul 1991 public# cartea “Cuplete (f#r# plete) [i minuturi (f#r# osp#tari)”, “de pe scen# adunate [i de noi... re\nscenate”, cu <decolteuri> humoristice, croite de Dan Cioac#. Se stinge din via]# \n anul 1995 la Craiova. Datorit# profesionalismului [i a dragostei cu care a \nnobilat scena craiovean#, dar [i a modului jovial [i frumos \n care a tr#it, Bubi Bozdogescu, a[a cum \l alintau prietenii, a fost o adev#rat# vedet# a Craiovei. Goiceanu Costinel Material preluat de pe www.wikipedia.ro


8

Via¡a satului de la A-B-C

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

,,CEI {APTE ANI DE-ACAS~” Fiecare persoan# reprezint# o valoare inestimabil# [i merit# s# fie apreciat# pentru faptele sale, MAI ALES COPILUL. Timpul este o resurs# foarte important# pentru p#rin]i [i copii, de aceea necesit# organizare [i monitorizare permanent#. Fiecare dintre noi ar trebui s# se implice mai activ \n organizarea “vie]ii de familie” dac# \[i dore[te s# lase \n urm# adev#rate valori – copii preg#ti]i s# fac# fat# oric#rei situa]ii grele \n via]#. _nv#]area este o art# care trebuie, ea \ns#[i, \nv#]at#. Una dintre frecventele cauze ale e[ecului p#rin]ilor este copilul... Insuccesul adultului-p#rinte apare din mai multe cauze, dar poate fi dep#[it prin dorin]# [i str#duin]#, prin \nv#]are continu# al#turi de copil, prin c@t mai mult# \n]elepciune. Ca s# ai un copil bun, trebuie s# fii mai \nt@i tu un p#rinte bun, un model pentru acesta. Nimeni nu se na[te \nv#]at, astfel c# [i ,,meseria de p#rinte” se \nva]# treptat. Trebuie doar s#-]i dore[ti s# cuno[ti mai multe cu, pentru [i despre copilul t#u. El nu vine pe lume cu instruc]iuni de folosire [i nici nu este o ma[in#rie care trebuie s# func]ioneze dup# mecanisme \nv#]ate, nici un anim#lu] care trebuie s# fie domesticit sau dresat. Un copil e asemenea unei flori: are nevoie de dragoste pentru c# de acolo \[i ia toat# hrana spiritual#, are nevoie de aten]ie ca de lumina soarelui [i de aprecierea noastr# de fiecare zi ca de apa f#r# de care nu am putea tr#i. _nv#]#m s# fim p#rin]i de la p#rin]ii no[tri [i punem bazele educa]iei copilului nostru \n “cei [apte ani de-acas#” . Cum vor p#rin]ii s# fie copiii lor? Dac# se poate, perfec]i: buni, frumo[i, de[tep]i, ascult#tori, harnici, respecto[i... E visul oric#rui p#rinte! Dar, aten]ie, uit#m un aspect , dup# cum afirma James Baldwin, ,,copiii nu s-au priceput niciodat# s# asculte de p#rin]ii lor, dar nu au dat gre[ niciodat# \n a-i imita”. A[adar, tot ceea ce fac copiii no[tri sunt dovezi clare ale manifest#rilor noastre, ale adul]ilor. To]i copiii sunt minuna]i, dar trebuie s# avem grij# cum \i model#m. Avem o mare responsabilitate, pe care n-o putem pasa de la mam# la tat#, de la familie c#tre [coal# [i de ce nu, c#tre societate. Face]i-v# copilul s# se simt# special, s# tr#iasc# sentimentul c# e cea mai important# persoan# din via]a voastr#! E ideal ca ambii p#rin]i s# se implice \n via]a

copilului \n egal# m#sur#, dar din p#cate facem diferite compromisuri: avem nevoie de o slujb# mai bun#, de preg#tire, de o via]# material# mai stabil# [i nu petrecem suficient timp cu copilul sau, mai comod, \l plas#m bunicilor, sau unei bone, uneori plictisit#, alteori dezinteresat#. Ne r#m@ne pu]in timp, mult prea pu]in pentru copilul nostru...Timpul petrecut \mpreun# trebuie s# fie de calitate. E bine s# stabilim \mpreun# cu copilul anumite reguli, care \l vor ajuta pe copil s# \nve]e s# se poarte adecvat \n societate, s# adopte normele etice [i morale. S# manifest#m fermitate, dar s# fim bl@nzi, s# acord#m aten]ie copilului, s# l#ud#m [i s# \ncuraj#m succesul, s# \ndrum#m, s# ocrotim [i s# iubim copilul, s# \l facem s# se simt# important [i valoros; s# se simt# special \n ochii p#rintelui [i s# fie fericit. Mul]umirea sufleteasc#, dragostea, favorizeaz# \n]elegerea, cunoa[terea reciproc# [i apropierea dintre p#rinte [i copil! Recomand#ri pentru noi, p#rin]ii: „ S#-i iubim necondi]ionat, s# fim bl@nzi [i buni. S# le ar#t#m afec]iune, aten]ie [i apreciere! „ S# fim consecven]i, fermi [i previzibili! „ S# fim un exemplu bun pentru copii! „ S# nu v@n#m gre[elile copiilor, ci reu[itele [i faptele bune! „ S# observ#m copilul \n diferite contexte, dar s# nu-i facem observa]ii \n public! „ S# nu-i ]inem predici, nu este o fiin]# inferioar#! „ S#-i acord#m \ncredere [i s#-l valoriz#m! „ S# avem reguli pu]ine, pe care s# le respect#m [i noi! „ S# evit#m regulile [i pedepsele abuzive! „ S# fim o companie pl#cut# pentru copil! „ S# nu asalt#m copilul cu \ntreb#ri! DE CE? „ S# fim permanent un partener [i un sprijin, un prieten al copilului! „ S# \n]elegem emo]iile [i g@ndurile copilului pentru a \n]elege comportamentele! ,,Dac# vrem cu adev#rat s# schimb#m ceva la un copil ar trebui s# analiz#m acel lucru, s# vedem dac# nu e ceva ce ar putea fi schimbat \n noi \n[ine (Carl Jung)”. C#pinaru Daniela


Educa¡ia - pâinea sufletului nostru _N GR~DINA MEA DE VIS _n gr#dina mea de vis Totul e ca-n paradis! Cre[te pirul, Musafirul nepoftit. Am s#-]i suflu eu \n ]east# O solu]ie m#iastr# {i-am s#-]i spun ce am mai p#]it. _n gr#dina mea de vis Pirul este interzis {i b#lurul, Trubadurul E sub lege Se-n]elege. Dar se-ntinde C@t cuprinde. {i b#lurul cel prescris Nu se sinchise[te, Cre[te _n gr#dina mea de vis. De asemeni, p#l#mida Ca omida cea ]epoas# {i p#roas# _[i \ntinde-o r#d#cin# De-o m#sori \n ani lumin#. {i cu toate c# nu-i vis, Cre[te... Nimeni n-o opre[te _n gr#dina mea de vis. Dou# s#lcii, Cam pletoase, F#r# oase Zi [i noapte se fr#m@nt# Nici nu tac [i nici nu c@nt#; Dau din m@ini, Gesticuleaz#, {o[otesec din zori \n sear# Ca la moar#, Ca la gar#. Dar [i ele propriu-zis Dormiteaz# _n gr#dina mea de vis. _n gr#dina mea de vis Multe ar mai fi de zis De exemplu: - Vezi, aici o s#lcioar#?

9

Via¡a satului de la A-B-C Este crea]#, e istea]#, Dar nu-mi place Tot ce face! P@n’ la soarele-apune St# cu p#rul pus pe moa]e Sigur s# se dea m#rea]#! {i-am ajuns la o p#rere F#r# vrere... C#-n gr#dina mea de vis Nu-i nimica interzis!

Geant# Daniel, Boureni

VARA Vino, vino drag# var#, Cu c#ldura ta cea mare, Cu cire[e ro[ioare Coapte [i gustoase tare! Cu vacan]ele la mare {i cu jocurile tale Ce-i atrage, zi de zi, Pe dr#gu]ii de copii. Tu e[ti anotimpul care Ne aduci c#ldur# mare {i mult soare-n orice zi, Tu, \i bucuri pe copii! Zdr\nc# Cornelia

{TIA}I C~... ? „ Fiecare persoan# reprezint# o valoare inestimabil# [i merit# s# fie apreciat# pentru faptele sale; „ Autocunoa[terea este o adev#rat# art#, care poate fi \nsu[it# prin munc# perseverent# [i \ncredere \n sine; „ Cunosc@ndu-te pe tine, \i po]i cunoa[te [i pe al]ii; „ Persoanele care au experien]a autoorganiz#rii devin mai liberi \n g@ndire [i ac]iune, sunt mai st#p@ni pe propriile for]e; „ Nici o persoan# nu se simte \mplinit# atunci c@nd este cuprins# de insucces sau are anumite restan]e; „ Insuccesul [colar are mai multe cauze, dar ele pot fi dep#[ite prin str#duin]#, colaborare, schimb de experien]#, g@ndire critic# etc; Formeaz#-]i [i promoveaz#-]i demnitatea de cet#]ean activ al comunit#]ii Afuma]i, implic@ndu-te \n orice fel, \n realizarea revistei noastre locale! Croitoru Alin


10

Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

CALENDARUL POPULAR Calendarul este \n general un sistem de \mp#r]ire [i de m#surare a timpului \n ani, luni [i zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii cu care omul a fost permanent \n leg#tur# \n vederea producerii celor necesare traiului. _nceputul diferitelor calendare, care au existat de-a lungul timpului, s-a conturat \nc# din preistorie [i sau contopit cu istoria nescris# a astronomiei. Orice calendar astronomic a avut [i un caracter de calendar popular care a ]inut cont de tradi]ii, obiceiuri, credin]e [i supersti]ii ad#ugate de cultura popular# fiec#rei s#rb#tori astronomice. _n calendarul popular cre[tin ortodox, care \n form# actual# a fost adoptat [i \n Rom@nia \n anul 1701, fiecare lun# are [i denumire popular# legat# de caracteristicile astronomice, la fel cum [i fiecare zi a s#pt#m@nii, \n parte, reprezint# o personalitate distinct# de care sunt legate anumite interdic]ii [i ritualuri. Astfel, \n versiunea popular, zilele s#pt#m@nii sunt percepute cu chip [i \nsu[iri omene[ti: Luni, Mar]i [i Joi reprezint# parte b#rb#teasc# iar Miercuri, Vineri, S@mb#t# [i Duminic# reprezint# parte femeiasc#. _n viziunea popular#, calendarele populare organizeaz# via]# oamenilor p@n# la cele mai mici am#nunte, av@nd menirea de a asigura ordinea [i r@nduiala \n cadrul comunit#]ilor tradi]ionale. Calendarul popular nu este numai o ordonare a timpului, o eviden]# a momentelor sacre \n \nsu[irea cotidian# a zilelor profane, ci este acea r@nduial# a vremii care rostuie[te lucrul \n via]a oamenilor, un instrument care \i \ndeamn# s# fac# ce este bine, ce s# fac# [i c@nd s# fac# ceva. {i la Afuma]i, oamenii au o r@nduial# a s#rb#torii [i a muncii care ]ine seama at@t de fenomenele astronomice calendaristice c@t [i de credin]ele [i de supersti]iile specifice credin]ei cre[tine ortodoxe. Vom continua \n acest num#r cu prezentarea calendarului popular de pe raza comunei Afuma]i, pentru lunile Aprilie, Mai [i Iunie. ‚ Luna Aprilie, a patra lun# calendaristic# din an, \n calendarul popular mai este cunoscut# [i Prier, Florar sau Traist#-n b#]. Aceast# lun# are o personifica]ie deosebit# deoarece, de obicei, pe cuprinsul s#u, se pr#znuie[te “_nvierea Domnului” sau “Sfintele Pa[ti” al#turi de alte s#rb#tori religioase cum ar fi “Floriile”, Sf@ntul Mare

Mucenic Gheorghe, S@mb#ta lui Laz#r, S#pt#m@na Patimilor, Duminica Tomii, S#pt#m@na Luminat# [i s#pt#m@na Allia sau S#pt#m@na Br@nzei. Aceste evenimente religioase au fost prezentate mai pe larg \n num#rul trecut al revistei noastre. ‚ Luna Mai mai este denumit# [i Florar sau Frunzar [i este marcat# de abunden]a vegeta]iei. Aceast# lun# este marcat# de o serie de practici primitive care fac parte din obiceiurile din ciclul de prim#var#-vara, legate de ocupa]iile omului, cele mai multe cu caracter agrar [i pastoral. Luna Mai debuteaz#, pe ziua de \nt@i, cu s#rb#toarea de Armindeni [i este cunoscut# astfel dup# Zei]# Maia, personalitate care se reg#se[te \n s#rb#torile precre[tine, c@nd se celebra re\nvierea naturii. _n calendarul popular pe 5 mai se s#rb#tore[te “Pa[tile Mor]ilor” sau “Pa[tile Blajinilor”, s#rb#toare dedicat# sufletelor mor]ilor.


Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale O alt# s#rb#toare popular# cu tradi]ii din cele mai vechi pe teritoriul Rom@niei este “Ropotinul ]#stelor”, pe 6 mai, mar]i, fapt pentru care mai este cunoscut# [i “Mar]ea Dracului”. Tot \n aceast# lun#, pe 21 mai, Biserica Ortodox# pr#znuie[te “Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena” [i pe 25 mai “A treia aflare a Capului Sf@ntului Ioan Botez#torul”. _n paralel cu s#rb#torile cre[tine[ti, \n popor se s#rb#torea “Constantinul Cailor”, o s#rb#toare dedicat# p#s#rilor de p#dure care-[i \nva]# puii s# zboare. ‚ Luna Iunie, cunoscut# [i Cire[ar sau Cire[el, este luna dedicat# Zei]ei Iuno-Iunona, protectoarea femeilor m#ritate. Luna iunie este perioada din an c@nd timpul calendaristic [i vegeta]ia ajunge la maturitate. _n aceast# lun# se celebreaz# diferi]i Sfin]i protectori precum Timotei,Vartolomeu, Onofrei [i Elisei, cunoscu]i \n calendarul popular [i “Sfin]ii M#run]i”, Sfin]ii pe care poporul i-a f#cut r#spunz#tori de provocarea unor fenomene meteorologice negative. Spre exemplu, ziua de 12 iunie dedicat# lui Onofrei este cunoscut# [i “Ziua {oarecilor”. Al#turi de pr#zuirea s#rb#torilor religioase precum Pogor@rea Sf@ntului Duh, Sf@nta Treime, Na[terea Sf. Ioan Botez#torul, Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel [i Duminica Tuturor Sfin]ilor, calendarul popular s#rb#tore[te la 40 de zile dup# _nvierea Domnului, \n#l]area Domnului, cunoscut# \n popor sub numele de “Ispas”, zi care a devenit [i “Ziua Eroilor”. Ziua _n#l]#rii sau Ispasul este cunoscut# \n tradi]ia popular# [i cu “Pa[tele Cailor” sau “Joia Iepelor”. _n perioada dintre \n#l]are [i Cobor@rea Sf@ntului Duh poporul serbeaz# Rusaliile – o s#rb#toare legat# de sufletele rebele ale mor]ilor care refuz# s# plece \n lumea lor de dincolo. Pentru a le \mbuna, oamenii \mpart pomeni \n S@mb#ta Rusaliilor sau chiar \n diminea]a de Rusalii. Rusaliile sunt un moment [i o s#rb#toare important# \n marele ciclu al obiceiurilor de peste an din cele mai vechi timpuri paleocre[tine. Numele de Rusalii p#streaz# amintirea uneia din cele mai grandioase s#rb#tori ale naturii, atunci c@nd \ntoarcerea verii era celebrat# cu fast deosebit de c#tre \ntreaga popula]ie din spa]iul tracic. Este una din cele mai vechi s#rb#tori din calendarul popular, de pe teritoriul Rom@niei. Rusaliile se s#rb#toresc \n iunie, c@nd deja au \nflorit trandafirii [i vegeta]ia exuberant# atinge culmea

Via¡a satului de la A-B-C

11

dezvolt#rii. De la acest cult al trandafirilor, al rozelor, aceast# s#rb#toare preluat# dup# apari]ia cre[tinismului a primit numele de “Rosalia” – Rusalii. _n calendarul popular se credea, la \nceputuri, c# Rusaliile au fost [apte fete frumoase [i bune la suflet, transformate de Dumnezeu \n Z@ne. Dup# al]ii ar fi spirite feminine ale mor]ilor, care apar noaptea, \nainte de c@ntatul coco[ilor, ar fii b#tr@ne, ur@te [i g@rbonite, ar fi duhuri rele, care pedepsesc pe cei care nu le respect# ziua cu babe care nu-[i g#sesc leac sau le iau min]ile. Alungarea Rusaliilor se f#cea de c#tre ceata r#zboiasc# a C#lu[arilor care alungau efectele negative. “C#lu[ul”, prin “Jocul C#lu[arilor” este un joc cu caracter mitic, dar cu o practic# pierdut# \n negura istoriei. (“Jocul C#lu[ilor” a fost expus mai pe larg \n num#rul trecut al revistei noastre). _n calendarul popular, tot pe parcursul lunii iunie se pr#znuiesc “S@nziana” sau “Dr#gaica”, “Amu]itul Cucului” [i “S@ntiorul de var#”. De o deosebit# importan]# printre s#rb#tori se afl# “Sfin]ii Petru [i Pavel” – \n miezul verii agrare, \n perioada seceri[ului. _n popor, se aude c# Sf. Petru este patronul agriculturii, cre[terii animalelor [i pescuitului [i c#reia Dumnezeu i-a \ncredin]at cheile Raiului. C. C@[laru

Continuare \n num#rul viitor


12

Via¡a satului de la A-B-C

Pove¿ti de succes

GRUPUL DE AC}IUNE LOCAL~ SUDOLT G.A.L. Sudolt este o organiza]ie nonguvernamental# \nfiin]at# \nc# din anul 2008 care are drept scop atragerea de fonduri nerambursabile pentru localit#]ile din Valea Dun#rii. G.A.L. Sudolt a c@[tigat \n anul 2012 un proiect cu finan]are european# de aproape 3.428.706 de euro, bani care vor sprijini activit#]i agricole, nonagricole, de formare profesional#, dar [i proiecte publice \ntreprinse de administra]iile locale. _n total, proiectele noastre vor schimba vie]ile a 61.293 de locuitori.

Axa LEADER constituie o noutate \n Rom@nia [i reprezint# o provocare pentru to]i actorii care vor fi implica]i \n implementarea acesteia, \ntruc@t spa]iul rural rom@nesc \nc# se confrunt# cu numeroase caren]e, acestea reprezent@nd [i motivul pentru disparit#]ile \ntre urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rural#, poten]ialul demografic, s#n#tate, [coal#, cultur# etc. Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER va fi programat# [i coordonat# de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional [i care vor purta responsabilitatea evolu]iei teritoriului \n timp.

Prin finan]area ac]iunilor din cadrul celor trei m#suri, vor fi atinse urm#toarele obiective specifice: - cre[terea competitivit#]ii sectoarelor agricol [i forestier, \mbun#t#]irea mediului [i spa]iului rural, cre[terea calit#]ii vie]ii [i diversificarea activit#]ilor economice din spa]iul rural prin implementarea strategiilor integrate de dezvoltare local#; - \mbun#t#]irea strategiilor locale prin \ncurajarea actorilor de la nivel local de a \ntreprinde proiecte de extindere a experien]elor, de stimulare [i sprijinire a inova]iei, de dob@ndire a competen]elor [i \mbun#t#]irea lor at@t inter-teritorial c@t [i transna]ional; - stimularea form#rii de parteneriate, preg#tirea [i asigurarea implement#rii strategiilor de dezvoltare local#. PRIORIT~}ILE GAL Sudoltudolt: „ Dezvoltarea agriculturii [i a exploata]iilor agricole \n teritoriul GAL Sudolt [i sus]inerea ac]iunilor de instruire [i informare. „ Crearea [i modernizarea serviciilor sociale \n teritoriul GAL Sudolt [i protejarea patrimoniului natural [i cultural. „ Sus]inerea activit#]ilor non-agricole.

Fii LEADER \n satul t#u!

Teritoriul ocupat de GAL SUDOLT ocup# partea sud-estic# a jude]ului Dolj [i o localitate din partea sudvestic# a jude]ului Olt. Zona cuprins# de acest GAL formeaz# un teritoriu omogen, f#r# discontinuit#]i teritorialgeografice [i este format din comunele: Afuma]i, B@rca, Bistre], Catane, C@rna, G@ngiova, Gighera, Giurgi]a, Goicea, M#ce[u de Jos, M#ce[u de Sus, Sadova, Urzicu]a [i ora[ul D#buleni, toate aceste localit#]i fiind situate pe teritoriul jude]ului Dolj, iar \mpreun# cu localitatea {tefan cel Mare din jude]ul Olt formeaz# Grupul de Ac]iune Local# SUDOLT. Cei interesa]i de posibilitatea ob]inerii unei finan]#ri din fonduri europene \n teritoriul GAL Sudolt pot afla mai multe detalii consult@nd pagina web: www.galsudolt.ro Adresa: Comuna B@rca, judetul Dolj, Strada Mihai Viteazu nr. 244 (Casa de Cultur#) Telefon: 0251 356 458 Fax: 0251 356 359 E-mail: galsudolt@galsudolt.ro

Du]# R#zvan


Pove¿ti de succes

Via¡a satului de la A-B-C

13

PRISACA Unchiul Vasile, fratele mamei, st# la cinci case de noi [i datorit# acestui fapt m# duceam destul de des la el, iar asta a f#cut s# m# simt mai aproape de el dec@t de celelalte rude. _n intravilan, dar exact la marginea satului, avea 25 de ari de teren. _n acest teren, \ntr-un an a pus gr#din#. {i-a pus de toate: cartofi, tomate, ardei, varz#, sfunduf [i alte multe legume [i zarzavaturi. Nenorocul lui a fost c# \ntr-o sear# au sc#pat caprele unui vecin [i i-au f#cut gr#dina zob. Ce s# fac#? Ce s# pun# \n anul urm#tor? S-a g@ndit c# cel mai bine ar fi s# pun# bostan [i s# p#zeasc# \n fiecare zi. _ntr-adev#r, \n anul urm#tor a pus pepeni verzi [i pepeni galbeni. _[i f#cea planul: pun 500 de fire de pepeni, fiecare fir face \n medie 10 pepeni, fiecare pepene c@nt#re[te \n medie 4 kg; v@nd un kg de pepene cu 2000 de lei, \nseamn# c# voi realiza 40 de milioane lei. O adev#rat# afacere, \[i spunea \n g@nd. Toate bune [i la locul lor, p@n# c@nd, \ntr-o noapte, c@nd pepenii \ncepuser# s# se p@rguiasc#, un grup de 5-6 n#zdr#vani au intrat [i au m@ncat c@t au vrut [i drept r#splat#, la plecare, din hainele ce le l#sa unchiul Vasile acolo, \n coverca sa, pentru a doua zi, au f#cut o pa]achin# cu ajutorul a doi araci lua]i din via vecinului [i ca plata s# fie complet#, au spart aproape to]i pepenii. Mare sup#rare a sim]it atunci c@nd a v#zut paguba produs#. A \nceput iar#[i s# se g@ndeasc# ce s# pun# \n anul urm#tor. I-a venit \n minte s# pun# sorg. A[a a [i f#cut, dar nici de data aceasta nu a avut noroc, pentru c# doi cai de pe izlasul din vecin#tate au sc#pat [i i-au f#cut cultura praf. Chiar nu [tia ce s# fac# pentru a nu mai avea nepl#ceri. _n cele din urm#, i-a venit o idee salvatoare: s# organizeze aici o stupin#. Avea acas# 40-50 de stupi [i nu \i mai putea ]ine \n curte. I-a dus la marginea satului, pe terenul de la care nu reu[ise s# ob]in# nimic \n ultimii 3 ani. Imediat a \mprejmuit \ntreaga suprafa]# cu gard din plas# de s@rm#, a plantat de jur \mprejur pomi fructiferi de diferite soiuri, a construit o mic# caban# [i a plantat sute [i sute de flori. Nu peste mult timp s-a bucurat c# a reu[it s# realizeze un adev#rat col] de rai. Nu este u[or s# ob]ii o stupin#. Aceasta presupune s# lucrezi zilnic, de prim#vara p@n# toamna t@rziu, c@nd trebuie efectuate ultimele opera]ii, \n vederea preg#tirii familiilor de albine pentru iarn#. Aproape zilnic m# duceam [i eu cu el la lucru, s# v#d cum procedeaz#. Eram b#iat mare nu glum#, doar aveam 10 ani[ori [i \n plus, nu-mi mai spunea nici A[chiu]#. C@nd aveam 6-7 ani, \mi spunea a[a, probabil, datorit# fizicului meu de <Hercule>. Eram tare m@ndru c@nd mergeam la el la stupin#, deoarece \mi da [i mie o masc# de protec]ie, pentru a m# apropia

c@t mai mult de locul \n care lucra. _n timp ce el lucra, eu \i puneam zeci de \ntreb#ri: din ce fac albinele mierea, cum reu[esc s# fac# mierea din polenul [i nectarul de la flori, la ce este folosit# mierea [i c@te [i mai c@te alte \ntreb#ri. Avea o r#bdare nemaipomenit#. \ncepea [i \mi povestea totul pe \ndelete: “- Uite vezi, fiecare stup se ridic# pe un suport la \n#l]imea de 40-50 cm deasupra p#m@ntului, fiecare stup se vopse[te cu o culoare diferit# de culoarea stupului vecin, pentru ca albinele s# se orienteze cu repeziciune. _n mijlocul stupinei, se ridic# la 6-7 metri \n#l]ime, un fel de steag, o c@rp# de o anumit# culoare, tot pentru ca albinele s# se orienteze cu u[urin]#. _n stupin#, li se pune un vas cu ap# [i dac# se poate, s# fie la umbr#, pentru ca ele, albinele, s# aib# mereu ap# rece, proasp#t#, pe care o folosesc la producerea mierii. _n interiorul stupului, ce s#-]i spun, o organizare perfect#. _ntreaga activitate este condus# de o albin# mai mare, numit# regin# sau matc#. Ea depune mii [i mii de ou#. Activitatea albinelor este diversificat#: unele clocesc, unele p#zesc la urdini[, unele fac cur#]enie, altele aerisesc stupul, unele cerceteaz# \mprejurimile pentru a descoperi noi surse de exploatat, iar culeg#toarele fac munca cea mai grea, ele aduc nectarul, polenul \n stup. Acestea, ultimele, tr#iesc [i cel mai pu]in. Nici nu \]i vine s# crezi c# cele ce sunt cerceta[e, atunci c@nd descoper# un nou lot de floarea-soarelui sau alte plante melifere, intr# \n stup, fac un traseu, un fel de desen pe o ram# [i dup# aceste informa]ii pe care le primesc, culeg#toarele pleac# la cules.” Dup# toate acestea, m# \ntreba dac# am \n]eles. \ntrun t@rziu, \mi zicea: nu [tiu ce ai \n]eles, dar dac# societatea, via]a \n familie ar fi organizat# dup# modelul activit#]ii din stup, peste tot ar curge lapte [i miere. Pentru ca albinele s# produc# miere, se depune o munc# enorm# de c#tre \ntreaga familie de albine, dar ce mare este bucuria pe care noi o avem atunci c@nd consum#m miraculosul produs! Mierea este un aliment s#n#tos, un aliment bio, dar [i un medicament. Constantin Preda


CU FRICA-N S^N Un patron cu-o mare moar#, Cu mobil# doar de nuc {i so]ia o comoar#, A pus paznic eunuc. EXTAZ {I AGONIE <O iubire alb-albastr#> Exista-n Craiova noastr# . De c@nd Mititelu este, Fotbalul e o poveste.

EPIGRAME

Via¡a satului de la A-B-C

MENIURILE ITALIENE{TI, PREFERATELE OLTENILOR C@nd fac chef [i se distreaz#, Cel mai mult ei agreaz#, Piept de zvelte <c#prioare>, La <puicu]e>, lungi picioare.

CHELTUIELI PENTRU AFI{E O.N.G. pentru cultur# D# bani pe maculatur# C-atunci, c@nd a fost votare L-a sus]inut pe ... cutare. Constantin Preda

R#spunsurile pentru rebusurile ap#rute \n cele trei numere ale revistei: Nr. 1 - Independen]a Nr. 2 - Alb# ca Z#pada Nr. 3 - Scufi]a Ro[ie

SOACRA {I NORA Spre mirarea tuturora {i atunci c@nd nu se cade, Zilnic soacra [i cu nora Sunt mereu pe baricade. ISPITA {ARPELUI {i-acum la [aptezeci de toamne S# v#d o Ev# goal# pu[c#, Eu tot a[ fi m#rite Doamne, Infomentatul care musc#.

DORIN}E _N~BU{ITE Mi-au spus ai mei :,,S# nu te-nsori Cu asta, fiindc# n-are carte!” Dar eu eram cu capu-n nori {i m# g@ndeam \n alt# parte!

BACALAUREATUL De vreo c@]iva ani \ncoace, Rezultatul nu-mi mai place, Dar exist# o salvare: <Bac>-ul f#r# reflectoare. CA UNII POLITICIENI Ai fost membru PDL Apoi [i la U.S.L. Nu c-ai fi ghinionist Ci c# e[ti un ... traseist.

Crea¡ii ¿i instantanee

LEGEA ATRAC}IEI UNIVERSALE B#rba]ii to]i, c@nt#m la unison C@nd sl#biciuni ne duc \n vreo ispit# {i devenim ,,supu[ii electroni” Atunci c@nd ne plas#m pe ,,o orbit#”.

Laurian Ionic#

EPIGRAME

14

IAT~, VARA A SOSIT! Iat#, vara a sosit! Copiii au [i pornit Ferici]i c# au g#sit Vacan]a ce [i-au dorit. Iat#, vara a sosit! Cu cire[e ne-a primit; Ro[iile s-au ro[it, Castravetii au rodit. Soarele pe cer apare, P#s#rile c@nt# tare Cu vocea fermec#toare Vesel#, \nc@nt#toare. Var#, tu-aduci bucurii! La p#rin]i [i la copii: Premii, daruri [i concedii Toate-n func]ie de medii! Realizatori: Ban# Nina, cls. a VI-a; Ban# Dani, cls. a III-a; Matei Lucian, cls. a IV-a; Cr\ngus Andrei, cls. a IV-a


MAI _N TER}E IPOSTAZE

MAI e luna-n care-admiri Haina verde-a prim#verii, Luna sincerei iubiri Dup# luna p#c#lelii. Deseori, un consacrat C-un volum de poezii, Te \ntreab# cu substrat {i z@mbindu-]i: ,,tot MAI scrii?” Pus pe l@ng#-un verb arat#, C-o so]ie cerebral#, C@t ar fi de cultivat#, MAI cite[te dar [i spal#.

Pe cer albastru, mii de r@ndunele {i totodat# se \ntorc cu ele, Mai multe zeci de specii c#l#toare {i toate parc# sunt ner#bd#toare S# \[i g#seasc# cuibul p#r#sit, La fel ca omul, aspru pedepsit, Ce pleac#-n lumea larg# s# munceasc# Acolo, \mplinirea s-o g#seasc#. Constantin Preda

EROILOR NO{TRI _n fiecare var#, la \nceput de mai Aducem un omagiu, cinsti]ilor eroi. Ei au luptat pe front, \n marele r#zboi {i-au dat a lor via]# pentru acei ca noi.

Luna asta, c@nd o fat# Insisten]elor rezist# Nu-ncerca s# pleci de-odat#, Ci revino, MAI insist#!

Pentru acei ce-s tineri [i nu [tiu ce e greu, Smeri]i, aducem rug# spre bunul Dumnezeu {i-i cerem cu sfial#, cu sufletul curat S#-i aib#-n a sa grij#, s#-i scape de p#cat.

O revist# saturat# De catrenele primite, C@nd nu-]i public# de- odat#, Fii tenace, MAI trimite!

Pe vremuri dintre-acestea, de pace [i lumin# Pu]ini dintre ai no[tri mai [tiu s# se \nchine; Ne ridic#m palate [i investim \n van, Uit#m c# toate-acestea nu ies ca \ntr-un plan.

{ansele de vezi c#-s nule {i t#cerea se repet#, Scrierile tale, du-le Undeva... [i Mai reflect#! Laurian Ionic#

PRIM~VARA C@nd soarele \n zori apare-n lunc# E semn c# iarn# grea este pe duc#. _n jur pl#p@nde g@ze se trezesc Cur@nd, copacii to]i, iar \nfrunzesc. Ianuarie, februarie s-au dus, Iar martie, \ndat# ne-a sedus, Cu suli]e de raze aurii {i ape curg#toare azurii.

15

Via¡a satului de la A-B-C

Crea¡ii ¿i instantanee

Uit#m c# timpul trece [i ast#zi va fi ieri, Uit#m s# d#ruim, s# pre]uim valori, Uit#m de p#rin]i dragi, uit#m chiar [i de noi, _n lupta pentru via]#, uit#m [i de eroi. _ns#-n uitarea noastr#, unii, cu greutate, Ne observ#m copiii cum merg la facultate. Realizeaz# vise, cresc [i devin adul]i Cu toate c# acas# umbl#m, poate, descul]i. Pentru to]i cei ca ei s-au pr#p#dit str#bunii, Pentru ace[ti copii, s# d#m speran]e lumii! {i s#-ncerc#m acum, la ceas aniversar, S-aprindem o lumin# la monumentu-altar! Croitoru Ancu]a


16

Via¡a satului de la A-B-C

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

EU, COPILUL MEU {I VACAN}A MARE “Ce vrei s# te faci c@nd vei fi mare?”... este obi[nuita \ntrebare pe care noi, oamenii maturi, o adres#m copiilor no[tri sau copiilor prietenilor, nepo]ilor etc. Ei ne r#spund, adesea timid: “nu [tiu”, sau “doctor”, sau “\nv#]#toare”... Este foarte important s# ne g@ndim mai mult la aceast# \ntrebare [i la fel de important pentru copiii no[tri s#-i ajut#m s# \n]eleag# ce \nseamn# oricare dintre meseriile la care viseaz#; s#-i ajut#m s# \n]eleag# ce vor s# devin# atunci c@nd vor fi mari. Cred c# totul pleac# de la \ncerc#ri, de la libertate [i de la comunicare. Isus zicea: “L#sa]i copiii s# vin# la mine!” Da, s# l#s#m copiii s# fac# alegeri, chiar [i atunci c@nd ne este team#, chiar [i atunci c@nd nu suntem de acord cu adolescentul care vrea s# plece la o petrecere noaptea sau cu copilul care vrea s# mearg# \ntr-o excursie singur sau la pescuit cu prietenul lui... Important este ca rela]ia noastr#, p#rinte-copil, s# fie bazat# pe prietenia aceea \n care eu, ca p#rinte, povestindu-i din experien]a mea, s#-l fac s# \n]eleag# ce e bine [i ce e r#u, iar din dragoste, s#-i spun cu sinceritate c# \mi este team# s# plece la petrecere noaptea, dar doar pentru c# \l iubesc mult [i pentru c# m# tem pentru siguran]a lui, nu pentru c# nu a[ avea \ncredere \n el. {i, cu siguran]#, acel copil nu v# va dezam#gi... va \n]elege treptat ce \nseamn# libertatea, prietenia sau \ncrederea. A venit vacan]a! Vacan]a cea maaaareee, mare! At@t de mare ni se pare la \nceput ,,vacan]a mare” tuturor: bunici, p#rin]i, copii, \nc@t ne g@ndim doar la libertate, la soare, la tr@nd#veal# [i distrac]ie. Parc# [i pentru noi, p#rin]ii, e la fel…ne bucur#m c@nd copiii se \ntorc seara acas# obosi]i, murdari, nem@nca]i, dup# o partid# bun# de fotbal la stadion [i o \nt@lnire prelungit# la un joc din col]ul str#zii, de unde ne povestesc o seam# de replici banale [i distractive care pe noi ne amuz#, iar pe ei \i fac s# le sclipeasc# ochii de bucurie [i s# m#n@nce repezi]i, cu g@ndul la calculator, unde vor continua discu]iile [i replicile care sunt doar de ei \n]elese… Trec zilele astfel... uit#m c# vacan]a mare nu e at@t de mare, uit#m c# ne propusesem s# le ar#t#m \n vacan]a aceasta ce \nseamn# s# fii doctor, ce \nseamn# s# fii “nu [tiu” sau zugrav, v@nz#tor... Uit#m c# \ntrun week-end ne propusesem s# mergem \mpreun# la

un cinema, la muzeu sau uit#m c# de fapt voiam s#-i ar#t#m copilului c#r]ile care ne-au bucurat copil#ria, care ne-au \nv#]at cum s# fim azi oameni responsabili, chiar dac# suntem: doctori, \nv#]#tori, zugravi sau muncitori... Uit#m de asemenea s#-i arat#m cum “se s#de[te un pom”, s#-i spunem cum s# aib# grij# de un b#tr@n, ca s# nu fie nevoit, c@nd va fi mare [i va fi prea t@rziu, “s# [i-l cumpere”, s#-i ar#t#m teiul [i s#-l facem s# simt# mireasma versurilor lui Eminescu, s#-i d#m lui, copilului, o bucat# de teren \n gr#din# [i s#-l facem dornic s# c@[tige un concurs \ntre noi [i el “Cine are cele mai frumoase legume?”, s#-l rug#m s# construiasc# o cu[c# pentru c@ine, c# doar el poate s# [tie cum s# o fac#... Offf...! De n-am fi uitat c# vacan]a mare e de fapt a[a mic#!... a[a cum [i via]a noastr# e prea scurt# pentru a face toate c@te am putea sau ne-am dori s# putem realiza... E doar iunie, \ns#...vacan]a mare \nc# nu a \nceput... A[adar, s# nu uit#m: - c# timpul trece repede iar copiii no[tri devin ceea ce noi \i \nv#]#m; - s# fim prietenii cei mai buni ai copiilor no[tri; - s#-i \ntreb#m ce simt [i cum se simt al#turi de noi, ce-ar vrea s# fac# [i ce-ar putea sau ce le-ar pl#cea s# devin#; - s#-i \nv#]#m, s# le ar#t#m, s#-i responsabiliz#m; - s#-i \nv#]#m s# exploreze, s# citeasc#, s# desopere lucruri noi, s#-[i cunoasc# limitele; - s#-i ferim de efectele negative ale indiferen]ei noastre (sub pretextul “am treab#...” sau “n-am timp de tine!”); - s# ne petrecem timpul al#turi de ei \ntr-un mod benefic [i pl#cut lor [i nou#; - c# sunt prioritatea noastr# [i s#-i facem sclavii calculatorului sau unor vicii d#un#toare lor [i s#n#t#]ii; - s#-i punem \ntr-o leg#tur# permanent# cu natura, valoriz@ndu-le poten]ialul [i protej@nd astfel via]a noastr#, a tuturor. S# ne auzim cu bine, la sf@r[itul vacan]ei! V# doresc tuturor, o vacan]# creativ#! Iord#chescu Georgiana Boureni


Via¡a satului de la A-B-C

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

17

ZBOR DE VULTUR Dragi copii, Salut cu bucurie preocuparea voastr#, al#turi de cadre didactice, p#rin]i sau orice alt formator, privind continuarea edit#rii acestei reviste. Este bine c# inteligen]a voastr# e stimulat# [i folosit# acum ca s# dea roadele de care ne vom bucura cu to]ii mai t@rziu. _mi vine \n minte acum, o \nt@mplare petrecut# \ntro zon# de munte: “Un p#durar g#se[te \ntr-o zi un pui de vultur pe care \l aduce \n ograda lui [i-l \nchide \n cote]ul cu g#ini. Puiul de vultur, la \nceput, e pu]in speriat, la fel ca [i celelalte p#s#ri din ograd#. Cu timpul, se \mprietenesc [i \ncep s# ciuguleasc# \mpreun# din blidul cu gr#un]e. Dup# un timp, puiul de vultur cresc@nd, \i dep#[e[te cu mult pe ceilal]i pui din ograd#. _ntr-o zi, sosi de la ora[ fiul p#durarului [i privind \n curtea p#s#rilor, z#ri vulturul care ciugulea al#turi de acestea. Ce jalnic# imagine! - Tat#, ce este cu vulturul acesta? De ce nu zboar#? - {tii, fiule... el a crescut aici cu g#inile [i a \nv#]at obiceiul lor. El nici nu [tie c# poate zbura. T@n#rul ridic# vulturul [i \l arunc# \n aer spun@nd: - Zboar#, pui de vultur! Tu ai fost crescut s# cuce-

re[ti \n#l]imile! Dar puiul de vultur c#zu cu zgomot la p#m@nt. _l arunc# din nou. Acela[i rezultat. Atunci t@n#rul lu# vulturul, merse cu el sus pe munte [i de acolo \i d#du drumul spun@nd din nou: - Zboar#, pui de vultur! Tu ai fost crescut s# cucere[ti \n#l]imile! Vulturul deschise larg aripile [i descoperi cu uimire ce pl#cut e s# pluteasc# \n v#zduh. Ca o s#geat# zbur# spre st@ncile cele mai \nalte.” {i voi, “micu]ii no[tri pui de vulturi”, pute]i urca pe culmile cunoa[terii la fel de sus! Sigur cineva tocmai a urcat pe o astfel de culme [i este gata s# se arunce \n v#zduh. Dar nu v# speria]i! C#ci la fel ca mama vultur, care zboar# sub aripile puilor s#i d@ndu-le siguran]# acestora, totdeauna [i pentru voi va exista cineva care s# v# sus]in#. _ns# ca urcu[ul vostru s# fie sigur, p#stra]i-v# mintea nepoluat# de alcool, ]ig#ri sau alte vicii, zbura]i prin aerul curat ridic@ndu-v# tot mai sus [i apleca]i-v# adesea asupra c#r]ilor, aleg@nd cu grij# literatura care hr#ne[te [i \nnobileaz# mintea [i sufletul! Medic primar Ionic# Maria


18

Via¡a satului de la A-B-C

{I NOI AVEM CAMPIONI! Sportul min]ii, matematica, a devenit o pasiune pentru eleva de numai 10 ani, Zdr\nc# Cornelia, din clasa a III-a a {colii Gimnaziale Afuma]i, structura Afuma]i. Copil cu o inteligen]# sclipitoare, deosebit de con[tiincios, ce face parte dintr-o clas# \n care procesul de \nv#]#m@nt se desf#[oar# \n condi]ii de simultan (anul acesta fiind cuprinse 3 clase cu un total de 20 elevi), \nc# de la \nceputul clasei I, Cornelia sa dovedit a fi ,,prieten# cu matematica”. Niciodat#, \ns#, nu a neglijat sau privit cu indiferen]# vreo materie dintre cele studiate p@n# acum: matematic#, limba roman#, limba englez#, educa]ie civic#, [tiin]e, muzic#, desen, lectur#, sport, religie etc. Cu mult# concentrare, dar mai ales cu mult# munc# [i d#ruire, sub \ndrumarea atent# a d-nei \nv#]#toare dar mai ales sprijinit# de familie (lucrul suplimentar), a reu[it s# ob]in# performan]e deosebite, cu prec#dere

Sport la disciplina “matematic#”. Totodat#, acest “joc al min]ilor iscusite” i-a dezvoltat feti]ei o serie de abilit#]i [i capacit#]i, astfel c# a ob]inut rezultate foarte bune [i la celelalte materii de studiu (concursurile [colare de limba roman#). Aceast# disciplin#, despre care unii ar spune c# “este de nedescifrat sau ne\n]eles”, matematica, i-a adus numeroase premii la diferitele concursuri locale, zonale sau na]ionale. Cel mai valoros \ns# a fost Premiul I , ob]inut la concursul na]ional de matematic# “Sfera”, organizat de Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[ti, sub coordonarea d-lui profesor Tica Gabriel. FELICIT~RI, CORNELIA! E{TI O ELEV~ CARE SE SITUEAZ~ LA NIVELUL CALIFICATIVULUI ,,EXCEP}IONAL”! FACI CINSTE FAMILIEI TALE, {COLII _N CARE _NVE}I {I COMUNIT~}II AFUMA}I, DIN CARE FACI PARTE! Croitoru Ancu]a

Explica]ie pentru problema “O discu]ie” Num#rul 36 poate fi scris ca produs de trei factori \n mai multe moduri: 1 x 1 x 36= 36 1 x 4 x 9=36 2 x 3 x 6=36 1 x 2 x 18= 36 1 x 6 x 6= 36 3 x 3 x 4=36 1 x 3 x 12= 36 2 x 2 x 9=36 Sumele celor trei factori sunt pe r@nd: 38, 21, 16, 14, 13, 13, 11, respectiv,10. Observ#m c# \n cazurile 5 [i 6 suma este aceea[i (13); de aceea interlocutorul B al discu]iei spune c# \nc# nu se poate afla solu]ia. Deci p@n# aici, B nu poate r#spunde dec@t c# v@rstele pot fi: 1, 6, 6 sau 2, 2, 9. _n momentul \n care i se vorbe[te despre “cel mai mare”, \[i d# seama c# singura variant# corect# este cea \n care cele dou# v@rste identice sunt mai mici dec@t cea de-a treia, adic# solu]ia: 2 ani, 2 ani [i respectiv 9 ani. Prof. Constantin Preda

Glume matematice Ori de c@te ori ]inea conferin]e, Einstein, era \nso]it de [oferul s#u. Se poveste[te c# odat#, acesta i-ar fi spus marelui \nv#]at: - Ascult conferin]a dumneavoastr# pentru a 30-a oar#! Cred c# o [tiu pe de rost! A[ putea chiar s# o ]in \n locul dumneavoastr#! Savantul, cu umoru-i recunoscut, propuse: - C@nd ajungem la Universitate, eu \mi pun [apca dumitale [i dumneata vorbe[ti \n locul meu! _ntr-adev#r, [oferul s-a descurcat remarcabil. C@nd aproape s# plece, unul dintre profesorii participan]i i-a pus o \ntrebare foarte grea, \nc#rcat# de ecua]ii [i formule algebrice. {oferul a reflectat c@teva clipe, apoi a zis: - Solu]ia este at@t de simpl#, \nc@t am s#-l chem pe [oferul meu s# v# r#spund#! (selectat# din glumele matematice spuse de d-l prof. Preda Constantin la orele de matematic#) Redactat# de Ciocan Alexandru Cls. a V-a


Via¡a satului de la A-B-C

19

DIN CUPRINSUL REVISTEI ‚ DIN ACTIVITATEA INSTITU}IILOR LOCALE La mul]i ani tuturor copiilor! ........................................................................................................... 4 M#suri de prevenire a incendiilor la recoltare .................................................................................. 5 ‚ GEOGRAFIE {I ISTORIE LOCAL~ Istorie [i arheologie \n satul Covei .................................................................................................. 6 Considera]ii toponimice legate de Afuma]i ..................................................................................... 7 Personalit#]i locale: Emil Bozdogescu (Bubi) ................................................................................. 7 ‚ EDUCA}IA - P^INEA SUFLETULUI NOSTRU “Cei [apte ani de-acas#” .................................................................................................................. 8 Poezii .............................................................................................................................................. 9 {tia]i c#...? ....................................................................................................................................... 9 ‚ TRADI}II {I OBICEIURI LOCALE Calendarul popular ........................................................................................................................ 10 ‚ POVE{TI DE SUCCES Grupul de ac]iune local# Sudolt .................................................................................................... 12 Prisaca ........................................................................................................................................... 13 ‚ CREA}II {I INSTANTANEE Epigrame ....................................................................................................................................... 14 Poezii ............................................................................................................................................ 15 ‚ CONSILIERE PENTRU ELEVI {I P~RIN}I Eu, copilul meu [i vacan]a mare .................................................................................................... 16 Zbor de vultur ............................................................................................................................... 17 ‚ SPORT {i noi avem campioni! .................................................................................................................. 18 Explica]ii pentru problema “O discu]ie” ........................................................................................ 18 Glume matematice ........................................................................................................................ 18


20

Viaยกa satului de la A-B-C

xxxxxxxxxxxxxx

Felicit#ri elevilor clasei a VIII-a care au \ncheiat un frumos an [colar al#turi de d-nul diriginte Ro[ca Marius [i pe care \i a[teapt# un examen dificil [i un nou \nceput! Succes! Din gr#dinile afum#]enilor... Familia Popa Alina, Sorin, Niki

Viata satului de la A-B-C nr. 5