Issuu on Google+

Viaยกa satului de la A-B-C

Nr. 4, Februarie-Martie 2014

VIAยบA SATULUI

C

Covei

B

Boureni

A

Afuma]i

DE LA


2

Via¡a satului de la A-B-C

Despre noi

Titlul proiectului prin care a fost posibil#

EDITAREA REVISTEI LOCALE “A.B.C. INFORMATIV” SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea fluidit#]ii ideilor [i leg#turilor realizate \ntre copii, tineri, cet#]eni, reprezentan]i ai autorit#]ii publice locale, reprezentan]i ai institu]iilor locale, agen]i economici, parteneri de pretutindeni pentru realizarea unei reviste locale. PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 01.08.2013-01.03.2014 APLICANT: ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I MEMBRI ECHIPEI DE PROIECT: CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiect GOICEANU COSTINEL - responsabil pagina web CROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor) DOBROGEANU VASILICA - asistent proiect DOBROGEANU FLORIN - responsabil mediatizare POPA ALINA [i VICU ELENA - realizatori grafic# copert# C~PINARU DANIELA - coordonator copii [i tineri S^RGHIU}A MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector) PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# IONIC~ LAURIAN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# C^SLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist# ZDR_NCA CONSTANTIN - coordonator voluntari NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI: PRIM~RIA AFUMA}I - reprezentant legal Belu Marian {COALA GIMNAZIAL~ AFUMA}I - reprezentant legal Ne]a C#t#lin EDITURA ALMA CRAIOVA - reprezentant legal Daniel Chichea FINAN}ATOR:

Materialele pentru revist# pot fi trimise la adresa de email: ciocan.anca@yahoo.com sau direct la sediul {colii Gimnaziale Afuma]i Structura Afuma]i, d-nei Croitoru Ancu]a Nicoleta sau la Prim#ria Afuma]i, d-lui Goiceanu Costinel. Totodat#, revista noastr# poate fi citit# [i pe site-ul: http://viatasatuluidelaa-b-c.eu/ Activitatea de finalizare a proiectului va avea loc \n data de 28.03.2014, \ntre orele 14,30-16,30, la sediul Asocia]iei A.B.C. Afuma]i (Muzeul Satului Afuma]i)


3

Via¡a satului de la A-B-C

Despre noi

Dor de primåvarå Primavara-aduce soare {i miresme-mb#t#toare; Zumzet, ciripit [i joc, Toat# fiin]a la un loc. Peste dealuri, peste vii Flori multicolore, mii Cu parfumul lor suav, M@ng@ie al meu obraz. - Primavar# mult-dorit#, E[ti de to]i, mereu, iubit#! Tu transmi]i \ntregii firi Dor de via]#, de iubiri... _n suflet ne-aduci culoare, Nostalgii prin caldu-]i soare; Ne transmi]i g@nduri curate, Mult noroc [i s#n#tate! Croitoru Ancu]a Nicoleta

So¡iilor de 8 martie So]iilor cu ochi ca zarea _n toate ne sunte]i egale Voi da]i parfumul [i culoarea _n spa]iile conjugale. Noi ce suntem adep]i ideii C# tot b#rbatu-i un Adam, Iubim virtu]ile femeii Dar f#r# ciripit la geam. _n dormitor sunte]i geneza Parfumul cupelor de crini, _ns# respingem ipoteza De-a-l r#sp@ndi [i prin vecini. Robi]i de z@mbetele voastre C@nd nu le-avem, ne-mboln#vim Dar dup# cugetele noastre Este exclus s# le-mp#r]im. S-admire c@te-un mers agale B#rbatului \i e permis Dar jum#t#]ii conjugale S# nu \i treac# nici prin vis.

_n scene de amor ivite, V# vrem mereu incandescente, Chiar de Adam \[i mai permite, Din c@nd \n c@nd divertismente. {i ca mai bine s# v# fie, De sunt dileme sau de nu-s, Va declar#m statornicie Cu clauzele de mai sus. Laurian Ionic#

Femeilor, de ziua lor De-i martie sau “m#r]i[or” Ne aduce tuturor: Fete, tinere, femei {i b#tr@ne, dac# vrei, Mult# dragoste [i dor Din partea b#rba]ilor. Po]i acum, u[or s#-i ier]i, S# \ncerci s# nu-i mai cer]i, Po]i s# fi mai z@mbitoare C@nd prime[ti \n dar o floare. _ncearc#, doar c-un cuv@nt, Cu un cald [i bl@nd alint S#-i r#sfe]i de ziua ta, S# le transmi]i dragostea! E cel mai de pre] pe lume, S# ai zilnic cui a spune: “Te iubesc” - [i ai f#cut Gestul cel mai potrivit. C#ci acesta-i sensul vie]ii, Ca \n zorii dimine]ii, Dup-o grea zi, ce-a trecut, S# o iei de la-nceput... {i \n doi sau cinci sau zece S#-ntelegem c#-i o lege A firii, pe-acest p#m@nt: De vrei s# fi de-ai t#i iubit, Iube[te-i tu, c@t po]i de mult {i spune-le-o, din c@nd \n c@nd! A.N.A.


4

Via¡a satului de la A-B-C

Din activitatea institu¡iilor locale

BINECREDINCIO{I CRE{TINI! Suntem \n perioada Sf@ntului [i marelui Post de 40 de zile al M@ntuitorului Hristos, timp \n care Biserica, prin Sfintele ei rug#ciuni, ne cheam# s# ne preg#tim trupe[te [i suflete[te spre a primi \n inimile noastre, prin Sf@nta \mp#rt#[anie, pe HRISTOS, Domnul cel r#stignit [i \nviat pentru noi [i pentru a noastr# m@ntuire. Glasul bisericii, prin dang#tul clopotelor, ne cheam# ca prin rug#ciune st#ruitoare, \nnoirea min]ii [i schimbarea \n bine a vie]ii, s# urc#m treapt# cu treapt# scara virtu]ilor ce ne une[te cu Dumnezeu. “F#r# Mine nu pute]i face nimic” ne spune M@ntuitorul Hristos. A[adar cu ajutor Dumnezeiesc [i printr-o str#danie \n bine din partea noastr#, putem urca “Drumul crucii” acestei vie]i spre a ne \mp#rt#[i de bucuria _nvierii lui Hristos – n#dejdea \nvierii noastre. “Priveghea]i [i va ruga]i \n tot timpul” ne \ndeamn# M@ntuitorul Hristos c#ci ,,vr#jma[ul sufletelor noastre diavolul, umbl# ca un leu c#ut@nd pe cine s# \nghit#”. Deci f#r# acest lan] al virtu]ilor: rug#ciune, credin]#, n#dejde, dragoste, bl@ndete, bun#tate, facere de bine, iertare, \ndelung# r#bdare, este cu neputin]# s# fim pl#cu]i lui Dumnezeu c#ci “cine se apropie de Dumnezeu, trebuie s# cread# c# El este [i se face r#splatitor celor care \l caut#, ne spune Sf@ntul Apostol Pavel. Tot el ne \ndeamn#: ,,s# \nf#]i[#m trupurile noastre c# pe o jertf# vie, sf@nt#, binepl#cut# lui Dumnezeu iar

nu \n ospe]e [i \n be]ii, nu \n desfr@n#ri [i \n fapte de ru[ine, nu \n ceart# [i \n pizma, c#ci cei ce fac unele ca acestea nu vor \mp#rt#[i \mp#r#]ia lui Dumnezeu”. Deci s# nu ne potrivim cu acest veac trec#tor [i \n[el#tor, ci s# ne schimb#m prin \nnoirea min]ii c#ut@nd cu toat# st#ruin]a \n tot timpul [i-n tot locul s# facem voia lui Dumnezeu nu pe a noastr# p#c#toas#. Iar voia lui Dumnezeu ne spune cartea lui, Sf@nta Scriptur#, aceasta este: “Sfin]irea [i m@ntuirea oamenilor” d@nd \n tot timpul [i-n tot locul Slav# lui Dumnezeu [i mul]umindu-i pentru toate c@te ne-a dat nou#: via]#, iubire, har, sfin]ire [i m@ntuire. ,,C#ci El nu voie[te moartea p#c#to[ilor ci dore[te ca to]i oamenii s# se m@ntuiasc# [i la cuno[tiin]# oamenilor s# vin#”. A[adar iubi]i cititori ai acestor r@nduri; suntem datori s# ne asum#m fiecare via]a [i s-o accept#m a[a cum este: cu c#derile [i ridic#rile ei, iar la c@rma vie]ii noastre s#-l l#s#m pe c@rmaciul ei ISUS HRISTOS – FIUL LUI DUMNEZEU cel viu [i ve[nic s# ne-o conduc# cu n#dejde c# odat# [i odat# o s# ajungem la portul mult dorit: VEDEREA LUI DUMNEZEU [i bucuria tr#irii vie]ii ve[nice \n \mp#r#]ia lui Dumnezeu, al#turi de to]i care din veac au binepl#cut lui. P#rintele Popescu Constantin Parohia Boureni, Dolj

Ochii spre cer se vor ivi Iat# am venit pe lume din voia lui Dumnezeu, Dar \naint@nd \n via]# \l p#r#sir#m pe El. Voind a duce o via]# u[oar# [i \n pl#ceri, Ne trezir#m deodat# f#r# sprijin \n dureri.

{i-atunci prins \n al S#u Har, mila lui ne va umbri, Vom r#m@ne l@ng# vi]#, [i-mpreun# vom tr#i. Vom cunoa[te-atuncea dar# rostul vie]ii de-a muri, C# din moarte la via]#, cu El pururea om fi.

Dar veni [i Postul mare, o, ce fire p#c#toas#, Tu vrei s#-]i repari trecutul, dar p#catul nu te las#. Amintiri \]i dau n#val# \n mintea ta cea s#rac#, Firea e sl#bit# foarte, n-are lacrimi ca s# stoarc#.

P.S. “Nu-]i voi l#sa drept bunuri dup# moarte Dec@t un nume adunat pe-o carte” (T. Arghezi)

- Unde-s lacrimile mele ce le \mpleteam pe gene? - Unde-i Harul meu cel sf@nt care m#-ndeamn# s# c@nt? - Unde-i g@ndul cel curat [i sufletul \nsetat? - Unde este cur#]ia [i toat# copil#ria? Toate-acestea-]i vin \ndat# de la cel ce ]i le-a dat, E ISUS HRISTOS – MESIA, ce te scap# de p#cat Roag#-te ne\ncetat, Harul S#u s#-]i vin# iar, Pa[ii t#i s# ]i se-ndrepte c#tre sf@ntul lui Altar.

P#rintele Constantin Popescu Parohia Boureni

Pentru revista “Via]a satului de la A-B-C” – \i doresc o via]# \ndelungat# [i roade \mbel[ugate \n ogorul sufletesc al fiilor ei. Dumnezeu s# binecuv@nteze pe to]i ostenitorii [i \ndrum#torii acestei reviste – Doamne ajut#!


Din activitatea institu¡iilor locale

Via¡a satului de la A-B-C

5

M~SURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR SPECIFICE SEZONULUI DE PRIM~VAR~ ATEN}IE LA ARDERILE NECONTROLATE! Odat# cu venirea prim#verii, la nivel na]ional a crescut \n mod \ngrijor#tor num#rul de incendii produse la gospod#riile popula]iei precum [i a celor generate de arderea vegeta]iei uscate de pe terenurile agricole, soldate cu pagube majore. Cea mai frecvent# cauz# care produce incendii \n perioada de prim#var# este focul deschis l#sat nesupravegheat ori f#cut \n locuri nepermise. _n acest context, Serviciul Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]# al comunei Afuma]i efectueaz# controale [i inspec]ii la toate unit#]ile administrativ teritoriale [i la de]in#torii de terenuri agricole, paji[ti privind modul de respectare a prevederilor legale privind utilizarea focului deschis pe aceste terenuri. Atragem aten]ia [i pe aceast# cale, at@t popula]iei c@t [i factorilor de r#spundere din administra]iile locale, asupra necesit#]ii respect#rii interdic]iilor privind folosirea focului deschis mai ales \n perioadele secetoase [i pe timp de v@nt puternic ori \n apropierea p#durilor [i a construc]iilor. Persoanele fizice [i juridice care desf#[oar# activit#]i de ardere a miri[tilor, vegeta]iei ierboase, gunoaielor, de[eurilor [i altor materiale combustibile, au obligativitatea respect#rii prevederilor [i reglement#rilor \n domeniu: - arderea resturilor vegetale, gunoaielor, de[eurilor [i altor materiale combustibile se face \n locuri special amenajate ori pe terenuri preg#tite, cu luarea m#surilor ce se impun pentru \mpiedicarea propag#rii focului la vecin#t#]i, asigur@ndu-se supravegherea permanent# a arderii, precum [i stingerea jarului dup# terminarea activit#]ii; - arderea miri[tilor se face numai dup# luarea m#surilor ce se impun pentru \mpiedicarea propag#rii focului la vecin#t#]i, asigur@ndu-se supravegherea permanent# a arderii; - distrugerea prin ardere a de[eurilor, resturilor menajere [i vegeta]iei uscate se efectueaz# cu respectarea prevederilor din O.G. nr. 195/2005 modificat# [i aprobat# prin Legea nr. 265/2006 privind protec]ia mediului care se refer# la obligativitatea ob]inerii acceptului Agen]iei de Protec]ia Mediului; - arderea resturilor vegetale, gunoaielor, de[eurilor

[i miri[tilor se execut# numai pe baza permisului de lucru cu foc pe timp de zi, dup# ce a fost informat \n prealabil serviciul voluntar pentru situa]ii de urgen]# din localitate; - emiterea permisului de lucru cu foc se elibereaz# prin grija primarului prin [eful serviciului voluntar pentru situa]ii de urgen]# ; - interzicerea folosirii focului deschis pe teritoriul ariilor naturale protejate. ATEN}IE! Conform prevederilor H.G.R. nr. 537/2007: “arderea resturilor vegetale, gunoaielor, de[eurilor [i a altor materiale combustibile, f#r# luarea m#surilor pentru \mpiedicarea propag#rii focului la vecin#t#]i, se sanc]ioneaz# cu amend# de la 1.000 la 2.500 lei”, iar conform prevederilor O.G. nr. 195/2005 modificat# [i aprobat# prin Legea nr. 265/2006 privind protec]ia mediului: “Miri[tile, stuful, tuf#ri[urile sau vegeta]ia ierboas# nu pot fi arse f#r# acceptul autorit#]ii de mediu. Vinova]ii vor fi sanc]iona]i cu amenzi de la 3.000 la 6.000 lei, persoanele fizice, iar persoanele juridice, cu amenzi de la 25.000 la 50.000 lei”. _n cazul incendiilor produse la locuin]e, p#duri sau planta]ii, persoanele fizice [i juridice aflate \n apropierea acestora, au obliga]ia s# anun]e evenimentul la Dispeceratul unic de urgen]#, telefon 112 [i s# ia m#suri, dup# posibilit#]i, pentru limitarea [i stingerea incendiului. Marin Constantin Zdr\nca {ef serviciu S.V.S.U.


6

Via¡a satului de la A-B-C

Geografie ¿i istorie localå

DIN ISTORICUL {COLII AFUMA}I Dup# cum relateaz# \nv#]#torul Petre St#nescu c#tre revizorul [colar, prin adresa Nr. 91/15.10.1905, \nceputul {colii primare Afuma]i, ar fi anul 1841. Se spune c# {coala primar# Afuma]i a avut ca prim\nv#]#tor pe Mihai Ionic# V#tafu, care \n 1840 a fost elevul {colii Centrale Craiova, unde a primit lec]ii de la Ion Maiorescu, directorul [colii. A mai avut ca profesor pe Gheorghe Mih#ilescu. A \nv#]at un an, dup# care a fost numit \nv#]#tor \n comuna Afuma]i. Era pl#tit cu simbrie de c#tre cet#]enii comunei. La aceast# [coal# \nv#]au carte copii din Afuma]i [i Amzule[ti. Mihai Ionic# V#tafu a deschis \nt@iul curs \n Afuma]i, \n cas# de sfat (cum i se zicea pe atunci) [i care se afla pe locul actualului Post de Poli]ie Afuma]i. Dup# un an, locuitorii comunei au construit cas# din nuiele, le-au lipit cu p#m@nt [i au acoperit-o cu blan#. Casa era compus# din 3 camere; 2 dintre acestea fiind folosite ca s#li de clas# [i una pentru \nv#]#tor. Mihai Ionic# V#tafu a \nv#]at copiii din Afuma]i p@n# \n anul 1849. }inea cursurile numai iarna. Plata i se f#cea numai \n produse din p#tulele de rezerv# ale statului – 50 de stambole a c@te 20 de ocale vechi pentru fiecare elev aflat la \nv#]#tur#. _n 1849, [coala a fost \nchis#, din cauz# c# \nv#]#torul, Mihai Ionic# V#tafu, participase la revolu]ia de la 1848. Dintre fo[tii elevi ai lui Ionic# Mihai V#tafu amintim pe {tefan Amzulescu, care [i-a continuat \nv#]#tura la Craiova cu Ion Maiorescu [i care a fost, o perioad# \ndelungat#, protopop al jude]ului Dolj. Un alt elev al acestui \nv#]#tor a fost [i Florea Zdr@nca, care [i-a continuat \nv#]#tura la Craiova iar \n perioada 1862-1873 a fost numit \nv#]#tor \n Afuma]i. Nu se cunosc date sigure despre modul de organizare al \nv#]#m@ntului \n perioada 1849-1862. Din relat#rile unor cet#]eni, [coala ar fi func]ionat pe l@ng# biseric#. Fostul local de [coal# s-a distrus [i [coala sa mutat \ntr-una dintre od#ile fostei prim#rii. _n anul 1873, prim#ria interzice ca [coala s# mai func]ioneze \n localul prim#riei; din aceast# cauz#, \n perioada 1873-1876, pe copii \i \nv#]au iarna, Florea Zdr@nc# [i P#tru Ionescu, lec]iile av@nd loc \n casa lui P#tru Ionescu. _i \nv#]au pe copii s# scrie, s# citeasc# [i s# socoteasc#. Scriau pe nisip, cu litere chirilice. Cei doi \nv#]#tori erau pl#ti]i de c#tre locuitorii comunei. Din 1876, {coala din Afuma]i [i-a \nceput cursurile \n mod regulat cu \nv#]#torul Dumitru Rusescu, absolvent cu diplom# al {colii Normale din Craiova. Dup# Rusescu, a urmat Dumitru Lungulescu, apoi Iovan B. Mom@rleanu [i Ghe. Tr#nculescu care a stat p@n# \n 01.10.1905, c@nd a fost \nlocuit de \nv#]#torul Petre St#nescu, absolvent al {colii Normale din Craiova.

Din documente reiese c# [colile \[i \ncepeau cursurile la 1 octombrie al fiec#rui an [i se \ncheiau pe 15 iunie. Anul [colar era \mp#r]it \n semestre iar la \ncheierea fiec#rui semestru se d#dea un examen \n fa]# unei comisii din care f#ceau parte primarul, consilierul comunal [i 1-2 p#rin]i. Listele cu elevii de v@rst# [colar# erau \ntocmite de primarul comunei [i date \nv#]#torului pentru a-i [colariza, dar frecven]a era slab#. De exemplu, din 164 de elevi de v@rst# [colar#, frecventau cursurile 80-90. Dac# \n lunile octombrie-noiembrie frecven]a era slab#, \n lunile de iarn#, \ncep@nd cu decembrie, frecven]a elevilor la cursuri se \mbun#t#]ea sim]itor. Pentru cei care erau recruta]i s# fac# serviciul militar la C#l#ra[i sau Regimentul 31 Doroban]i, \nv#]#torul \i pregetea s# citeasc#, s# scrie [i s# socoteasc#, f#c@nd preg#tire joia [i duminica, \ntre orele 11-13; totodat# \nv#]#torul era obligat s# raporteze frecven]a acestora la [coal#. _ncep@nd cu anul 1883 se introduc clasele a V-a [i a VI-a. _n clasa a cincea, \ncepe s# se predea [i partea practic# a \nv#]#m@ntului, cu [tiin]ele naturii, no]iuni de agricultur# cu aplica]iuni, continu@nd apoi, \n clasa a [asea, cu no]iuni de cre[terea vitelor, de igien# [i medicin# popular#, de unelte [i construc]ii. _ncep@nd cu anul 1886, Consiliul Comunal a luat m#suri pentru excluderea fetelor din [coal# pentru a da posibilitate b#ie]ilor s# \nve]e mai bine. \nv#]#torul de atunci, Ghe. T#r#nculescu, se adreseaz# primarului din comuna Afuma]i, ar#t@nd c# \n loc s# l#rgeasc# localul de [coal#, ei se mul]umesc cu cel existent [i astfel pentru a avea spa]iu suficient, exclud fetele din [coal#, viitoare mame, care trebuie s# fie capabile de educa]ia copiilor lor. _n anul 1889-1890, Comitetul permanent Dolj a aprobat 44.000 lei pentru construc]ia unui nou local de [coal# construit din c#r#mid# [i acoperit cu tabl#. Acesta se g#se[te \n vechiul local de [coal#, sala de clas# fiind sala din mijloc, iar din camera de locuin]# [i fosta cancelarie, prin \ndep#rtarea peretului desp#r]itor, \n anul 1911, s-a f#cut o nou# sal# de clas#. _nv#]#tor Florea Ceau[u (redactat C.G.)


Geografie Âżi istorie localĂĽ

7

ViaÂĄa satului de la A-B-C

Personalit#]i marcante ale comunei

IOAN IONESCU-DOLJ Continuare din num#rul trecut

Problema central# a dreptului \n acel timp era unificarea legislativ# a Rom@niei Mari, \n care provinciile diferite mo[teniser# legisla]ii diferite din timpul prebelic. Acestei sarcini i se dedic# o Comisie pentru Unificarea Legislativ#, condus# de pre[edintele onorar al Cur]ii de Casa]ie, Manolescu R@mniceanu, [i din care Ioan Ionescu-Dolj f#cea parte. Numit \n 1923 secretar general al Ministerului de Justi]ie, formeaz# o subcomisie dedicat# exclusiv unific#rii dreptului penal si a procedurii penale, oper# c#reia \i dedic#, timp de un num#r mare de ani, cea mai mare parte a activit#]ii sale. Membrii acestei subcomisii erau \n afar# de el, Iulian Teodorescu, G.Vr#biescu [i I. R#dulescu, profesori de drept la Universitatea din Bucure[ti, V.V. Pella, profesor de drept la Ia[i si Osvald Teodoreanu, avocat. O alt# modificare major# a justi]iei prevazut# de constitu]ia nou# din 1923 a Rom@niei Mari a fost \nfiin]area Consiliului Legislativ, cu menirea de a colabora cu parlamentul \n procesul de elaborare a legilor [i de a aviza constitu]ionalitatea lor. La 12 septembrie 1925, Ioan Ionescu-Dolj este numit pre[edinte al Sec]iei de Drept Public a Consiliului. Dup# m#rturia sa, activitatea de amendare a legilor [i de interven]ii ale Consiliului Legislativ \n via]a politic# a fost foarte ingrat#, izbindu-se de adversitate [i ne\n]elegere. _n general, avizele Consiliului au fost totu[i respectate, gra]ie prezent#rii lor foarte documentate. _n anul 1936, dup# 13 ani de lucru, noile coduri penale [i de procedur# penal# sunt discutate de corpurile legiuitoare [i intr# \n vigoare de la 1 ianuarie 1937. Dup# spusele d-lui Vr#biescu, <de[i niciodat# nu [i-a atribuit vreun merit personal la \nf#ptuirea acestei opere, totu[i to]i cei care au participat la ea au recunoscut \ntotdeauna c# ea se datore[te \n mod deosebit lui Ioan Ionescu-Dolj.> Noile coduri includeau puncte de vedere ap#rute \n penalitatea european# la \nceputul secolului, acord@nd o aten]ie m#rit# personalit#]ii infractorului. Unul din scopuri era o mai bun# individualizare a pedepsei, dar [i o \ncercare de a urm#ri redresarea moral# a infractorului \n timpul execu]iei pedepsei. De aceea penitenciarele au fost trecute \n subordinea ministerului de justi]ie, pentru ca judec#torul s# poat# urm#ri evolu]ia condamnatului. A existat [i o preocupare de a adapta penalitatea la specificul poporului rom@n: \n 1931, sec]ia de drept public a Consiliului Legislativ a adresat un apel <tuturor intelectualilor rom@ni, istorici, sociologi, jurisconsul]i, litera]i sau scriitori, care, cunosc@nd pe de o parte trecutul, iar pe de alt# parte

Ioan Ionescu-Dolj [i fiica sa

firea prezent# a poporului nostru, \[i dau seama de comandamentele penale care ar trebui legiferate in viitor.> Ace[tia sunt ruga]i s# comunice m#suri represive pe care le cunosc din trecut [i pe care le consider# potrivite cu firea si obiceiurile poporului rom@n. Codurile d#deau o aten]ie crescut# criminalit#]ii infantile [i con]ineau o procedur# special# pentru judecarea minorilor, \n care m#surile educative jucau un rol mai mare. Con]ineau de asemenea m#suri de accelerare a procedurii penale, st#vilind practica de prelungiri indefinite ale termenelor de judecat#, pentru evitarea pedepsei. _n 1938 Ioan Ionescu-Dolj este ales prim-pre[edinte al Consiliului Legislativ, pozi]ie pe care o de]ine p@n# \n 1942, c@nd se retrage la pensie. Activitatea lui didactic# este sumarizat# \n cele dou# edi]ii ale cursului de procedur# penal# (\nainte [i dup# apari]ia noilor coduri), lectur# obligatorie a studen]ilor Facult#]ii de Drept \ntre cele dou# r#zboaie, foarte apreciat# pentru claritatea ei. _n anul 1928 este ales membru corespondent al Academiei Rom@ne, apar]in@nd ca jurist sec]iei istorice. Acesta a fost probabil motivul cre[terii interesului s#u \n istoria dreptului rom@nesc: al#turi de alte studii, a l#sat neterminat# o monografie despre Criminaliceasca Condic# a Domnitorului Barbu {tirbei din 1852. A fost redactorul Revistei de Drept Penal [i {tiint# Penitenciar#. Ca membru al Asociatiei Interna]ionale de Drept Penal, cu sediul la Bruxelles, a participat la mi[carea de unificare interna]ionala a m#surilor de combatere a criminalit#]ii [i de stabilire a unui drept penal interna]ional care s# reglementeze conflictele legate de infrac]iuni s#v@r[ite pe teritoriu str#in. Ioan Ionescu-Dolj a fost o persoan# cu o putere de lucru neobi[nuit#, pasionat# [i fascinat# de problemele dreptului [i ale penalit#]ii, convins# c# numai [lefuirea lor poate s# ne apropie de dreptate, care are un caracter absolut. E pu]in probabil c# ar fi acceptat teze materialiste (marxiste sau nu) care restr@ng scopul penalit#]ii, admi]@nd un determinism crescut al ac]iunilor noastre. Costinel Goiceanu


8

Via¡a satului de la A-B-C

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

DUMITRU F. TOMA S-a n#scut \n comuna Afuma]i, sat Afuma]i (Satul Nou), jude]ul Dolj, la data de 24 iunie 1950, fiul lui Florea [i Ioana. Clasele primare le-a f#cut la [coala din localitate. A urmat apoi cursurile Colegiului Na]ional “Carol I” din Craiova [i a absolvit Facultatea de Filologie, \n cadrul Universit#]ii din Craiova. _n perioada 1974-1990, a func]ionat ca profesor de limba rom@n#, la {coala cu clasele I-X din Afuma]i (unde, \mpreun#, am scos revista [colii, numit# Lumina. Dup# o perioad# de existen]# doar de doi ani, revista [i-a \ncetat apari]ia). Dumitru Toma, ani la r@nd, a fost profesorul de limba rom@n# din {coala Afuma]i, model al unor genera]ii care manifestau interes pentru \nv#]#tur#. Se bucura de un respect deosebit din partea elevilor nu numai datorit# calit#]ii activit#]ilor desf#[urate, dar [i datorit# limbajului elevat, elegant [i politicos folosit \n rela]ia profesorelev. Dup# anul 1990, func]ioneaz# ca profesor titular pe catedra de Limba [i literatura rom@n# la {coala Gimnazial# “Gheorghe Bibescu”, Craiova. De t@n#r a fost pasionat de a scrie poezie \ns# a \nceput s# publice mult mai t@rziu. P@n# \n prezent a publicat patru volume de poezie. Titlurile acestor volume sunt: „ Fereastra dinspre lume, editura SimArt, Craiova, 2009; „ Umbra [i fumul, editura Aius PrintEd, Craiova, 2010; „ Marginile lumii, Editura Aius PrintEd, Craiova, 2011; „ Sitarul str#veziu, Editura PrintEd, Craiova, 2013. Despre poezia sa, pot s# spun c# este o poezie profund#, filozofic#, o poezie ce te

\ndeamn# la o \ndelung# reflec]ie asupra existen]ei vie]ii pe p#m@nt. Gr#itoare [i suficiente pentru a scoate \n eviden]# valoarea acestui poet afum#]ean, sunt cele scrise de renumitul critic literar Ovidiu Ghidirmic, cu ocazia apari]iei volumului “Umbra [i fumul”, \n 2010. Iat# numai fraza de \ncheiere a criticului men]ionat [i care spune foarte mult despre personalitatea poetului Dumitru Toma: “Dumitru Toma r#m@ne unul dintre cei mai valoro[i poe]i ai genera]iei sale, ajuns#, ast#zi, la o deplin# maturitate creatoare”. Prof. Constantin Preda


Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

9

Via¡a satului de la A-B-C

VORBE DIN POPOR Mul]i rom@ni-poe]i, scriitori, oameni de [tiin]#, arti[ti \n diverse domenii au afirmat c# limba rom@n# este bogat#, frumoas# [i cu o mare diversitate de cuvinte. Nu este o afirma]ie gratuit#, o afirma]ie f#r# acoperire. St# la \ndem@na oricui, a reflecta [i a se convinge c# este mare adev#r \n cele men]ionate [i nicidecum nu sunt afirma]ii spuse din patriotism. Eu adaug [i faptul c# exist# multe ,,vorbe din

popor”, care adesea spun un mare adev#r [i cu siguran]# c# aceste spuse au fost izvor@te din \nt@mpl#ri ale vie]ii cotidine, ridicate la rangul cuvenit de oameni cu o deosebit# capacitate de a surprinde fapte, \nt@mpl#ri [i care au capacitatea de a generaliza. Pentru deosebita frumuse]e a acestor ,,vorbe din popor”, cu specific rom@nesc, iat# unele catrene ce vin s# sus]in# cele subliniate:

_nvr#jbitor de meserie _n lume-s mari gogom#nii _n sport, \n dans, ceremonii La fel [i tu spun@nd: ,,En garde” {i ,,Bagi jurdeaua printre gard”.

Caricaturist inconsecvent De-ndat# s-a implicat, S#-i fac#-“ncondeietur#” {i-apoi sec i-a replicat: E[ti deja caricatur#.

Vecinul apicultor Stupii to]i mi i-a tratat Cu substan]e \n fe[tile {i pe loc am constatat: Te pricepi s# bagi fitile.

Gazd# impulsiv# Ziua c@nd [i-aniverseaz#, Poale-n br@u, eu nu le scap, _ns# r#u m# enerveaz# De-[i ia poalele \n cap.

Nedumerit# Acum vrei s#-]i fiu iubit#? V#d c# tot insi[ti [i speri De-l \ntreb [i ce hram poart# _mi r#spunde \n doi peri.

La figurat Un circar din v@rf de munte Jongleaz# scaun pe frunte De-o-ntrebare nu mai scap, Nu-i om cu scaun la cap?

Vecinele cert#re]e Dou# ]a]e nu-[i dau pace Alta, de scandal c@t [apte Intervine s# le-mpace {i-a picat ca musca-n lapte.

Comportare compromi]#toare a so]iei So]ul ei, e prea s#tul, {i e simplu-a se vedea, C#ci pe ea o [tie satul C# nicic@nd, n-a tras perdea.

Antidot pentru uitare I-a venit deodat#-n minte Un cuv@nt sofisticat C-a lovit-o drept \n frunte C@nd pe grebl# a c#lcat.

Vis ne\mplinit De mult de tot, a[tept mandat, S# fiu primarul validat De mine, lumea e s#tul# Mi-a ie[it p#rul prin c#ciul#.

Nic# la frizer Un frizer de mod# veche I-a t#iat dintr-o ureche {i-acum lumea o s#-i zic#, E[ti \ntr-o ureche, Nic#.

Ce e mult, nu e bun Dumnezeu ne-a dat \n via]# O goang#, crez@nd c#-i bine, Iar so]ului meu, Zg#vea]#, I-a dat un ,,roi de albine.”

Omul cu intrigi Nici m#car nu-i cresc#tor, D-apoi un \mbl@nzitor De gigantice reptile, _ns# umbl# cu “[op@rle”.

Mul]umit# suflete[te Pe cuv@nt c#-s “diplomat#” Mi-am luat so], sunt \mp#cat# S# mi-l ]in# Dumnezeu Joac#-a[a, cum \i c@nt eu. Constantin Preda


10

Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

FEMEIA {I _N CONCEP}IA CRE{TIN~ DIN AFUMA}I _n afar# de religia Vechiului Testament, religia sau legisla]ia nu au protejat femeia \nainte de cre[tinism, femeia fiind supus# robiei sociale [i familiale, b#rbatul av@nd asupra ei drept de via]# [i de moarte. {i \n timpul de azi, \n unele locuri din lume [i la o \nsemnat# parte din locuitorii p#m@ntului, femeile sunt dispuse discrimin#rilor fa]# de b#rba]i. Astfel, conform unor religii [i credin]e, femeile nu sunt socotite ca membre [i parte integrant# a familiei. Ele sunt socotite obiecte ale pl#cerii, n#sc#toare de copii sau adev#rate sclave care \ndeplinesc \ndatoririle casnice, iar b#rba]ii pot ]ine at@tea femei c@t le permite situa]ia material#. _n alte p#r]i, femeile nu pot participa la via]a public#, nu au drept de vot, nu pot \nv#]a pentru a se realiza profesional, nu pot participa la activit#]ile culturale ori la \ntrecerile sportive, iar dac# au loc de munc#, nu sunt pl#tite ca [i b#rba]ii dup# cantitatea [i calitatea muncii lor. Venirea pe lume a M@ntuitorului Hristos a r#sturnat toate conceptele care existau de veacuri \n toate religiile [i credin]ele despre lume [i via]a. Na[terea M@ntuitorului, care a fost \n acela[i timp [i cel mai important eveniment istoric care a \mp#r]it istoria \n dou# \nainte de Hristos [i dup# Hristos, - a dus la egalitate \ntre oameni din diferite st#ri sociale [i rase. Cre[tinismul nu face deosebire \ntre boga]i [i s#raci, \ntre omul alb, negru ori galben, dar ceea ce este mai important, ca o adev#rat# minune a cre[tinismului, este faptul c# a adus la numitor comun [i sexele opuse barbatul [i femeia - [i pentru prima dat# \n istorie a proclamat libertatea [i egalitatea femeii cu b#rbatul. ,,Dumnezeu a f#cut pe om dup# chipul S#u... parte b#rb#teasc# [i parte femeiasc# i-a facut” (Geneza, 1,27) sau ,,{i a f#cut Dumnezeu pe om dup# chipul S#u... a f#cut b#rbatul [i femeia” (Facere, 2, 27) Na[terea lui Isus [i apari]ia cre[tinismului au g#sito pe femeia sclav# [i a adus-o liber# [i egal# \n cinste cu b#rbatul. Isus a f#cut din roabe surori, din slujnice so]ii, [i din desfr@nate, martire [i sfinte. M@ntuitorul [i Sf@ntul Apostol Pavel fixeaz# \nv#]#tura cre[tin#, declar@nd egalitatea b#rbatului cu femeia. _n concep]ia [i \nv#]#tura cre[tin#, prin c#s#torie se realizeaz# unitatea organic#, so]ul [i so]ia devenind un singur trup, cre[tinismul \nt#rind sfin]enia c#s#toriei [i egalitatea celor doi parteneri care devin un singur destin. Femeia are un rol egal cu b#rbatul conform temeliei \nv#]#turii cre[tine despre \ndatorirea de a

perpetua via]a pe p#m@nt, principiul cre[tin fundamental potrivit vechii trimiteri de c#tre Dumnezeu pe p#m@nt a primei familii: ,,Cre[te]i [i v# \nmul]i]i [i umple]i p#m@ntul [i-l st#p@ni]i” (Geneza, 1, 28) iar \n Evanghelia dup# Sf@ntul Matei (19, 6) M@ntuitorul Spune: ,,Ceea ce a unit Dumnezeu, omul s# nu despart#”. Aceste noi \nv#]#turi au f#cut ca de la \nceput femeile s# se apropie de M@ntuitor cu toat# evlavia [i cu toat# \ncrederea. Femeile L-au slujit cu duio[ie p@n# la lacrimi [i L-au iubit cu credin]# p@n# la moarte. _n ceasul jertfei supreme de pe Golgota, femeile au r#mas ultimele l@ng# cruce [i au fost primele la morm@ntul s#u. Pe c@nd ucenicii L-au p#r#sit [i-au fugit, femeile L-au urmat temerare. B#rba]ii au fost cei care L-au biciuit [i L-au batjocorit dar femeile L-au pl@ns. Isus a iubit femeile cum le iubesc to]i oamenii pentru devotamentul lor des#v@r[it, pentru sufletul lor, pentru rolul lor de so]ii [i mame care continu# lucrarea creatoare a lui Dumnezeu \n lume, pentru virtu]ile lor, cu sl#biciunile [i p#catele lor. M@ntuitorul a avut fa]# de femei atitudini de iertare \n cazuri condamnabile (cum a fost cazul Mariei Magdalena), atitudini dictate de dorin]a de a pune semnul egalit#]ii \ntre b#rbat [i femeie, nef#c@nd deosebire \ntre drepturile [i \ndatoririle fiec#ruia. Tudora C@[laru

Continuare \n num#rul viitor


Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

11

Case tradi]ionale \n proiectul “Popasuri dun#rene”

CASA ANDREI – _NTRE TRADI}IE {I MODERNISM Continuare din num#rul trecut

Gospod#ria familiei Andrei este una frumoas#, amenajat# destul de modern (casa p#rin]ilor de]ine baie [i buc#t#rie modern#, ap# curent#, ma[in# de sp#lat automat# etc.) dar p#streaz# foarte mult din specificul tradi]ional rom@nesc (arhitectura magaziei de cereale [i par]ial a casei, aspectul cote]elor pentru p#s#ri [i animale, gr#dina de legume cu solar propriu, cuptorul de p@ine specific popular, pirostriile [i vatra pentru p@ine, cultura de vi]# de vie, gr#dina de zarzavaturi, cu prec#dere cea de de usturoi care de]ine aproximativ 4000 de fire). {i casa b#tr@neasc# \n care locuie[te familia Croitoru a beneficiat de unele \mbun#t#]iri [i moderniz#ri (buc#t#rie modern#, ap# curent#, ma[in# de sp#lat automat#, mobilier modern etc.) dar a p#strat pe c@t posibil specificul tradi]ional al zonei. Cele mai importante amintiri sunt cele legate de petrecerea s#rb#torilor de Cr#ciun/Revelion sau Pa[te al#turi de toat# familia (incluz@nd [i fiica, ginerele [i nepo]ii din str#in#tate - Spania) dar [i rudele de gradul

I din partea ambilor so]i (Andrei, Nicolae [i Elena). _ntr-una dintre amintiri, d-nul Andrei, evoca \ntrun stil propriu dar specific oamenilor de la ]ar# rafinamentul [i diversitatea meselor de Cr#ciun c@nd pe masa festiv# se g#seau peste 12 feluri de m@ncare tradi]ional#, altele cu specific spaniol, diferite feluri de b#uturi autentice, f#cute \n cas# \n mod natural pe principiul eco-bio, iar \n jurul meselor, nu mai pu]in de 19 persoane adulte [i 8 copii cu v@rste cuprinse \ntre 4-15 ani. Familia Andrei \[i dore[te ca fiica din Spania s# revin# \n ]ar# [i s# poat# achizi]iona c@teva utilaje cu care s#-[i gospod#reasc# propriul p#m@nt \n sensul dezvolt#rii unei afaceri de familie. Consider# c# cele dou# fiice, al#turi de gineri [i nepo]i pot valorifica la maxim bog#]iile zonei [i cu c@teva eforturi financiare se pot angrena \ntr-o activitate, la baza tradi]ional#, \n scopul dezvolt#rii lor proprii dar [i a comunit#]ii Afuma]i. Croitoru Alin Nicolae


12

Via¡a satului de la A-B-C

Pove¿ti de succes

MOARA DU}~ DIN BOURENI _n anul 1912 a fost construit# prima moar# pe pietre din comuna Boureni, jude]ul Dolj de c#tre Du]# I. {t. Gheoghe \mpreun# cu so]ia sa, Elisaveta Du]#, fiica lui Tudor Firan. Moara avea asamblat un motor care \nv@rtea pietrele; \n 1912 moara m#cina f#in# [i m#lai. Moara a continuat s# mearg# p@n# \n anul 1916 c@nd proprietarul Du]# I. {t. Gheorghe Drug# a fost mobilizat [i a participat la primul r#zboi mondial l#s@ndo pe so]ia sa singur#, cu copii mici [i cu foarte multe datorii, av@nd [i grij# de moar#. Aceasta a fost ajutat# de tat#l ei, Tudor Firan, p@n# a venit din r#zboi so]ul ei. C@nd s-a \ntors din r#zboi, Du]# I. {t. Gheorghe Drug# a g#sit-o pe so]ia sa cu toate datoriile achitate [i cu o rezerv# de bani cu care a cump#rat, \n anul 1918, o ma[in# de treierat gr@u cu locomobil#; aceste utilaje fiind noi, marca Klayton. Din venitul dup# urma morii [i ma[inii de treierat str@ns p@n# \n anul 1925 a ridicat cl#direa existent#, lucrarea fiind f#cut# de jur-\mprejurul morii vechi [i construit# de domnul Ludovic Kontz, cel mai renumit me[ter pe vremea aceea. Dup# ce s-a terminat, construc]ia a fost modernizat# cu vals de f#in#, plansite [i cur#]#torie de gr@u. Utilarea morii s-a f#cut prin credite bancare, fiind perioade foarte grele. Motorul era mai mic [i nu a mai func]ionat corect p@n# \n anul 1933, c@nd s-a \nsurat fiul cel mare, Du]# G. Constantin cu Sofia St#nescu, fiica \nv#]#torului Petre St#nescu care \n perioada aceea era [i deputat. Cu dota const@nd \n bani dat# de Petre St#nescu au cump#rat un motor na]ional de 46 kp care se afl# [i \n prezent \n moar# \n stare de func]iune, iar \n momentul \n care au montat motorul [i i-au dat drumul, povestea bunicul, Du]# Drug# I. {t Gheorge, ,,parc# ar fi fost patru boi la jug”. _n perioada aceea, pe Ion {t. Gheorge l-au poreclit Drug# - toat# lumea spunea “M# duc la moar# la Drug#” fiindc# avea moar# la fel ca Drug# de la Craiova. A \nceput s# aib# c@[tig [i ajutor din partea copiilor care crescuser# ([apte copii, patru fete [i trei b#ie]i), cel mai mare fiind Du]# G. Constantin. A cump#rat utilaje [i a f#cut o fabric# de ulei ata[at# de moar#, cu

patru cuptoare [i pres# hidraulic#; au mai cump#rat apoi \nc# o ma[in# de treierat [i trei tractoare Lanz Bulldog . _n timpul celui de-al doilea r#zboi mondial, fiind criz# de combustibil, nemaiav@nd cu ce m#cina la lume, a instalat locomobila [i c#ra paie din satele vecine pentru a pune locomobila \n func]iune s# poat# porni moara. _n 1948 s-a f#cut na]ionalizarea [i s-au luat moara, fabrica de ulei, dou# tractoare [i dou# ma[ini de treierat. Moara a continuat s# mearg# \mpreun# cu fabrica de ulei p@n# \n anul 1971, c@nd fabrica de ulei s-a demolat, iar moara a func]ionat p@n# la revolu]ie. _n 1960 Du]# I. {t. Gheorghe Drug# a decedat. _n 1990 moara a fost scoas# la v@nzare prin licita]ie [i a fost c@[tigat# de singurul nepot al lui, Du]# Mi[u Stelian, fiul lui Constantin Du]#. _n anul 1991 Du]# Mi[u Stelian a repornit moara \mpreun# cu Aurel Du]#, fiul lui Du]# I. {t. Gheorghe Drug#, care a m#cinat p@n# \n anul 2000 cu motor diesel, iar apoi a fost cump#rat un transformator [i a func]ionat cu curent electric. _n 2010 moara a fost debran[at# de la energia electric#, la cerere, deoarece costurile erau foarte mari [i afacerea nu mai era rentabil#. Rezumat f#cut de Du]# Mi[u Stelian [i fiica sa, Du]# Nicoleta Alexandra


Pove¿ti de succes

Via¡a satului de la A-B-C

13

POEZII REALIZATE DE ELEVII CLASELOR a II-a, a III-a, a IV-a

\n cadrul activit#]ilor \n echip# (programul after-school 2013-2014) Bun venit, primåvarå! A trecut iarna geroas# A venit prim#vara frumoas#; Cu flori ca cerul, alb#strii, Cu mult# iarb# pe c@mpii.

Pomii to]i au \nflorit Bucurii ne-au d#ruit; Prim#var#, bun g#sit! Pe to]i ne-ai \nveselit!

Buburuza cea voioas#, E prima vestitoare-aleas#; Florile de iasomie Aduc mierlele-n c@mpie. Eu sunt micu] tare, Prim#vara-i mare. - Prim#var#, te iubim! Cu to]ii te pre]uim {i “Bun venit!” \]i dorim.

Primåverii Prim#vara a venit, C@mpul a-nverzit, Florile au \nflorit, R@ndunicile-au sosit.

Primåvara Afar#-i soare-acum, Copiii sunt pe drum; P#s#ri c#l#toare Se \ntorc \n ]ar#.

C@nt# cioc@rlia-n vale Zboar# fluturii sub soare; - Primavar#, te iubim! {i cu drag noi \]i dorim: S# fii cald# [i frumoas#, S-aduci bucurii \n cas#; Armonie \]i dorim! Toate, fiindc# te iubim! _ndrum#tor Ancu]a Croitoru

- Primavar#, bun venit! La noi, iar#[i ai sosit! Fluturi mul]i tu ai adus S# zboare pe sus. Prim#var#, tu c@nd vii, Aduci numai bucurii La g@ze [i la copii! Prim#var#, s# mai vii!


14

Via¡a satului de la A-B-C

Crea¡ii ¿i instantanee

EPIGRAME Laurian Ionica

Mama soacrå Venind la noi, la \nceput Era cum nu s-a mai v#zut: Dr#gu]#, vrednic# [i bun#, Dar n-a ]inut dec@t o lun#.

Balul Reuniune cu tenta]ii De ai ocazia s# vii Unde se leag# noi rela]ii {i se destram# c#snicii!

Primejdiile concediului de odihnå fårå so¡ Trimis# [i la munte [i la mare Speram \n acest mod s# se repare, Dar repara]ia a fost ratat# C#ci a venit de-acolo mai stricat#.

La chermezå La discotec# printre dansuri Pornirile le erau clare; Ea a r#spuns [i la avansuri… Dar l-a p@ndit la lichidare.

Ospitalitatea gazdei Ea, obosit# spre c#dere F#c@nd efort s-a reg#sit, Le-a spus z@mbind, la revedere, Iar dup#-aceea, \n sf@r[it!

Cu so¡ia prin magazine M-a luat cu d@nsa peste tot S#-[i ia o fust# de tercot, Fiindc# [tia c# eu la fuste, Nu am vederile \nguste.

Fonduri pentru mår¡i¿oare Laurian Ionica

_n]eleg@ndu-m# mai greu Persecutat ca nimeni altul, So]ia nu mi-a dat un leu S# pot a face pe galantul.

{i c# de[i am ripostat La-nc#rcaturile de pre] Pe g@t b#iatul mi-a b#gat Un ecuson [i-un stegule].

{i azi cu t@mple troienite {i-un fizic mai crepuscular, Eu caut c#ile cotite S#-mi fac un fond de buzunar.

Ma[ina fiind primejdioas#, De e nevoie sau nu e, S#pt#m@nal eu spun acas# C# merg cu ea la A.C.R.

_n consecin]#, sunt acel Ce pre]ul pie]ii am umflat, La fructele de orice fel Dar [i mai [i, la zarzavat.

{ofer ce nu prea m# supun Vitezei regulamentare Din c@nd \n c@nd nevesti-i spun Despre amenzi imaginare.

La fotbal, \n campionate, So]iei tot mereu i-am spus, C-am procurat cu greutate Biletul de la ,,unu-n plus”.

Confra]i ce-ave]i la fel neveste Care v# num#r# la leu, Chiar dac# ortodox nu este, Face]i la fel cum fac [i eu!


Via¡a satului de la A-B-C

Crea¡ii ¿i instantanee

Primåvara

15

A sosit primåvara

compunere pe baza unor cuvinte de sprijin A venit prim#vara. P#s#rile c#l#toare au sosit. Din cas# se aude ciripitul p#s#relelor iar codrul verde [i vesel \[i prime[te oaspe]ii. Mugurii ginga[i ai copacilor au plesnit iar florile multicolore [i parfumate au \ncercuit p#durile prietenoase. Ghioceii pl#p@nzi au \nflorit [i ei. G@zele zburdalnice sunt cu miile. Buburuza mic# [i flutura[ii gra]io[i se joac# cu copiii plini de via]#. Harnicele furnicu]e \[i caut# de m@ncare iar albinele deretic# prin stupi. Soarele prietenos \nc#lze[te natura colorat#. Farmecul anotimpului este dragostea [i veselia pe care o transmite \ntregii firi. Enache Andi]a, cls. a II-a

Primåvara Prim#var# preafrumoas#, Trei luni, noi te-am a[teptat S# treac# iarn# geroas#, S# vii iar la noi \n sat. Prim#var#, e[ti de vis! Pe c@mpii tu ai \ntins Floricele alb#strii, P#s#rele mii [i mii. Prin copaci au r#s#rit Mugura[ii rozalii, Prin p#duri e ciripit Afar’, glasuri de copii.

Prim#vara a sosit. Pe case sunt numai p#s#ri. Cele c#l#toare sosesc din ]#rile calde. Ciripitul lor zgomotos r#sun# peste tot. Codrul verde [i vesel \[i \nt@mpin# oaspe]ii, iar g@zele \mpodobesc peisajul. Ghioceii \[i fac apari]ia prin cur]ile oamenilor iar prim#vara le arat# dragostea [i veselia ei. Florile multicolore sunt la orice pas. Copiii bucuro[i [i plini de via]# zburd# pe c@mpii sau culeg flori. Harnicele furnicu]e se apuc# de treab# reconstituindu-[i vechile mu[uroaie. Albinele harnice deretic# stupul ca ni[te bune gospodine. Soarele prietenos z@mbe[te c@t de tare poate. Natura multicolor# \[i arat# frumuse]ea. Totul a revenit la via]#! Mugurii ginga[i \nfloresc pretutindeni. Tot peisajul este minunat! Copiii admir# farmecul acestui anotimp mult-a[teptat iar flutura[ii gra]io[i umplu sufletul oamenilor cu bucurie. Buburuza cea mic# [i ginga[# anun]# sosirea cu adev#rat a mirificului anotimp-prim#vara. Cr\ngus Andrei, cls. a IV-a

Anotimp multicolor Prim#vara a venit, C@mpul, iat#-l \nverzit! Flutura[i sunt mii [i mii Zboar# peste p#p#dii. P#s#rile zbor c@nt@nd Mieii se v#d doar zburd@nd; G@ze, cop#cei [i flori Totul e multicolor. Tunaru Sonea, cls. a III-a

{incarenco Raluca Nadia clasa a VI-a

Draga noastrå primåvarå Drag#, drag# prim#var#, De c@nd tot te a[tept#m S# vii iar#[i pe la noi! S# ne-aduci pomi \nverzi]i {i bujorii \nflori]i, P#s#rile s# le-aduci {i norii s# \i alungi. Vino, drag# prim#var#, Vino iar, la noi \n ]ar#! {incarenco Raluca Nadia clasa a VI-a

Martie Luna martie-a sosit, Mugura[ii au plesnit, Florile au \nflorit, C#latoarele-au venit. Codrul e prietenos, Vesel [i foarte frumos; Copiii-s g#l#gio[i, Sprinteni [i voio[i. Constantin Drago[, cls. a II-a _ndrum#tor Ancu]a Croitoru


16

Via¡a satului de la A-B-C

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

COMUNICAREA PRIN ASCULTARE _n urm# cu 12 ani, am fost rugat de una dintre prietenele de familie (care este judec#tor) s# iau parte la procesele care au loc pe parcursul unei zile. M-am dus... [i ce crede]i? Am r#mas uimit s# v#d c# peste 60% erau procese de divor]. CAUZA, \n majoritatea lor, LIPSA DE COMUNICARE. Motivul pentru care scriu ceea ce urmeaz# este acela de informare. E bine s# [ti c# po]i avea o via]# frumoas#, c# partenerul t#u sau partenera ta poate fi fericit/# l@ng# tine p@n# la ad@nci b#tr@ne]i. Cum? Prin comunicare! V# atrag aten]ia c# actul comunic#rii nu presupune ca tu s# vorbe[ti [i ea s# asculte sau invers, ci \ntotdeauna, c@nd tu vorbe[ti, el trebuie s# asculte [i c@nd el vorbe[te, tu trebuie s# ascul]i. CUM TREBUIE S~ ASCUL}I SAU COMUNICAREA PRIN ASCULTARE Ea, ascultarea, pare ceva simplu, dar s# devii un ascult#tor perceptiv este infinit mai dificil dec@t s# devii un vorbitor elocvent. Cu mult timp \n urm#, unul dintre marii oratori ai lumii, \i \nva]a aceast# art# pe cei care voiau s# devin# spuma societ#]ii. Se poveste[te c# \ntr-o zi, un t@n#r, a deschis u[a biroului acestui mare \nv#]at pe nume Spurgeon [i l-a \ntrebat: - Maestre, c@t m# cost# s# \nv#] arta oratoriei? Maestrul l-a privit [i dup# un timp, i-a r#spuns: - 80 lei! - Cum, ceilal]i pl#tesc 40 lei!...[i eu? - Prietene, i-a r#spuns Spurgeon, pe tine, mai \nt@i, trebuie s# te \nv#] s# taci [i apoi s# vorbe[ti! Ascultarea deci, este o treab# serioas# care implic# mai mult dec@t auzirea cuvintelor; \]i cere s# te implici emo]ional, s# pui \ntreb#ri potrivite, s# dai r#spunsuri adecvate [i, uneori, s# ai \n]elepciunea de a p#stra t#cere. _n continuare va voi reda c@teva dintre sfaturile cu privire la “ascultare”, pe care le d# autoarea Nancy L. Van Pelt, \n cartea sa, “Secretele comunic#rii”: 1. ASCULTAREA CU _NTREG CORPUL Ascultarea cu \ntreg corpul \l face pe cel care vor-

be[te s# se simt# deosebit, apreciat [i valoros. 2. ASCULTAREA CU OCHII Uit#-te la persoana care \]i vorbe[te! Oamenii simt ne\ncredere [i suspiciune fa]# de aceia care nu se uit# la ei atunci c@nd stau de vorb#. Ne\ncrederea reprezint# una dintre cele mai mari piedici \n calea unei comunic#ri eficiente. Atunci c@nd cineva te prive[te \n ochi \]i inspir# \ncredere. 3. ASCULTAREA CU CAPUL Datul din cap aprobator este un gest foarte important \n comunicare. 4. ASCULTAREA CU M^INILE Oare de ce la \nceput nu se pot opri s# se ia de m@n#, iar dup# c#s#torie aproape c# nu se pot atinge? Mai mult# afec]iune poate fi comunicat# partenerului t#u de c#snicie prinz@ndu-l str@ns de m@n#, m@ng@indu-i m@na. Strecoara-ti bra]ul pe dup# umerii so]iei tale! Un astfel de gest sau o str@ngere de m@n# plin# de tandre]e poate \nmuia multe inimi. Atingerea uman# este vital# s#n#t#]ii emo]ionale. Ea arat# c# acord#m aten]ie persoanei cu care comunic#m. Al]ii afirm# c# atingerea vindec# [i exprim# mesaje care nu pot fi transmise prin cuvinte. 5. ASCULTAREA CU CORPUL - este la fel, foarte important# \n comunicare! 6. ASCULTAREA CU GURA Comunicarea prin ascultarea cu gura include: z@mbetul, r@sul, un fluierat \nceti[or, un s#rut u[or, precum [i alte c#i prin care gura poate fi folosit# pentru a exprima interesul.


Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i Ad#ugarea unor exprim#ri verbale precum, ,,Hmmm!”, ,,Nu-i glum#!”, “_n]eleg...” sau alte remarci ocazionale dar sincere \i comunic# partenerului t#u faptul c# \l ascul]i. 7. ASCULTAREA CU MINTEA Fii atent la tot ce \]i spune partenerul t#u; re]ine cel pu]in ideea de baz#! Ascultarea cu mintea \nseamn# s# fi receptiv la tot ce ]i se spune. Poate c# ]i se pare greu, dar sigur po]i! Tu e[ti cel care poate schimb# totul; comunic# [i vei vedea schimbarea! C#minul t#u va fi un loc pl#cut [i plin de fericire! ALTE SFATURI: Iat# c@teva locuri unde trebuie s# fi \mpreun# cu so]ia ta, cu so]ul t#u sau mai bine zis, locuri unde niciodat# nu trebuie s# fi singur (#): „ la cump#r#turi Vei comunica la maxim; sufletele voastre vor fi recunosc#toare pentru clipele petrecute \n felul acesta! „ la mas# Nu m@nca niciodat# singur! A[eaz#-te l@ng# partenerul t#u la mas#! Apreciaz# m@ncarea (chiar dac# de multe ori nu \]i place) [i nu uita, \ntotdeauna, s# mul]ume[ti pentru ea! Am v#zut la multe familii un lucru care nu mi-a pl#cut [i anume: el, so]ul c@nd serve[te masa la prieteni, la cantin# sau la un eveniment, tot timpul mul]ume[te pentru hran#. C@nd este acas# cu so]ia lui, c@nd ea pune dragoste \n tot ceea ce face ca el s# fie mul]umit [i satisf#cut c# are o so]ie care [tie ce \i place s# m#n@nce, nu crede c# ar merita un ,,Mul]umesc, draga mea!”. Oblig#-te s# spui asta [i ea va fi bucuroas#! {i care este bucuria ta cea mai mare dec@t s# [tii c# so]ia ta este fericit# l@ng# tine. „ \n pat Pe vremuri existau dou# paturi \n toat# casa [i de obicei, iarna, cam toat# lumea dormea \ntr-o camer#. {i ce frumos! Discu]ii, povestiri, comunicare prin ascultare... Acum fiecare camer# are patul ei; ba mai mult patul este dublu (bine g@ndit), adic# a[a de mare ca s# te pierzi \n el [i s# nu ai a face cu partenerul t#u. }i-a vrut binele cel care a f#cut patul dublu? Sau a [tiut c# tu deja ai probleme?! Aten]ie! o Niciodat# nu dormi]i unul l@ng# altul \n pat, f#r# s# comunica]i! Este ultimul pas [i dup#, urmeaz# divor]ul. o Niciodat# nu merge]i singur la culcare! o Niciodat# nu dormi tu \n sufragerie [i el \n dormitor!

Via¡a satului de la A-B-C

17

Cele mai mari probleme care exist# \n lumea noastr# [i \n c#sniciile noastre se datoreaz# comunic#rii, mai bine zis, lipsei de comunicare. UN ALT TIP DE COMUNICARE Vreau s# v# povestesc un lucru care mi-a umplut inima de bucurie. Eram \n Spania, pe atunci \mpreun# cu ,,doamn# mea”. _ntr-o diminea]# i-am scris un bile]el cu c@teva versuri compuse de mine [i, bine\n]eles, cu c@teva cuvinte care trebuiesc spuse permanent, printre care si “Te iubesc!”. Le-a citit [i mi-a fost dat s# v#d bucuria ei mare c@nd s-a \nt@lnit cu dou# dintre prietene \n metrou. S-a apropiat de ele [i cumva, s# nu aud eu, le-a zis: “Uita]i-v# la el! M# iube[te! Mi-a pus o poezie \n buzunar, de diminea]#!” IAT~ CE AM SCRIS IN BILET: Ast#zi \]i doresc s# ai o zi frumoas#, S# fii cu mine \n mintea ta chiar de diminea]#, S# fii vesel# [i z@mbitoare tot mereu {i s# nu ui]i c# “te iube[te so]ul t#u!” C@nd calci, s# [tii c# te iubesc, C@nd speli pe jos, s# [tii c# te doresc, C@nd geamuri cure]i sau g#te[ti, S#-]i aminte[ti ,,EU TE IUBESC” Te iubesc, iubirea mea! Ne vedem disear#.

A[adar, aga]#-te de orice, comunic#; comunic# prin ascultare sau comunic# prin scris [i vei vedea roadele! V# doresc succes [i s# ave]i un c#min fericit! M.B.

Fårå titlu... M-ai prins de m@n# [i mi-ai \ndreptat pa[ii Spre o c#rare \mbr#cat# \n culori vii... Unde soarele str#lucea mai puternic {i muzica sufletului t#u desf#cea R@nd pe r@nd petalele florilor. Mi-ai z@mbit at@t de pur _nc@t am \n]eles iubirea... M-ai privit at@t de atent, _nc@t am \n]eles importan]a. {i cuvintele tale... Erau potrivite pentru sufletul meu, indiferent de stare. A.B


18

Via¡a satului de la A-B-C

O discu]ie (problem# selectat# din lucrarea “Cum g@ndim [i rezolv#m 200 de probleme”, autor Eugen Rusu)

Sport

Explica]ie pentru problema “_n p#dure”

A – Am trei copii. B – Ce v@rste au? A – Produsul v@rstelor lor (\n ani, numere \ntregi) este 36. B – Aceast# informa]ie nu este suficient# pentru a afla cele trei v@rste. A – Suma v@rstelor este egal# cu num#rul de etaje al blocului pe care \l ai \n fa]#. B – (dup# ce num#r# etajele) - Tot nu se poate afla. A – Cel mare are ochi alba[tri. B – Acum pot afla! S# se determine v@rstele celor trei copii [i num#rul de etaje despre care a vorbit A cu B. (r#spunsul \n num#rul urm#tor al revistei) Prof. C. Preda

DIN ACTIVIT~}ILE SPORTIVE {I PSIHOSOCIALE DERULATE _N CADRUL PROGRAMULUI AFTER-SCHOOL, STRUCTURA AFUMA}I

_ndrum#tor Ancu]a Croitoru


Via¡a satului de la A-B-C

19

DIN CUPRINSUL REVISTEI ‚ DIN ACTIVITATEA INSTITU}IILOR LOCALE Binecredincio[i cre[tini! .................................................................................................................. 4 M#suri de prevenire a incendiilor de prim#var# .............................................................................. 5 ‚ GEOGRAFIE {I ISTORIE LOCAL~ Din istoricul {colii Afuma]i ............................................................................................................ 6 Ioan Ionescu-Dolj ........................................................................................................................... 7 ‚ EDUCA}IA - P^INEA SUFLETULUI NOSTRU Dumitru F. Toma ............................................................................................................................. 8 Vorbe din popor .............................................................................................................................. 9 ‚ TRADI}II {I OBICEIURI LOCALE Femeia \n concep]ia cre[tin# ......................................................................................................... 10 Casa Andrei - \ntre tradi]ie [i modernism ....................................................................................... 11 ‚ POVE{TI DE SUCCES Moara Du]# din Boureni ............................................................................................................... 12 Poezii ale elevilor .......................................................................................................................... 13 ‚ CREA}II {I INSTANTANEE Epigrame ....................................................................................................................................... 14 Poezii ............................................................................................................................................ 15 ‚ CONSILIERE PENTRU ELEVI {I P~RIN}I Comunicarea prin ascultare ........................................................................................................... 16 ‚ SPORT Din activit#]ilor elevilor ................................................................................................................. 18


20

Viaยกa satului de la A-B-C

xxxxxxxxxxxxxx


Viata satului de la a-b-c Nr .4