Issuu on Google+

Viaยกa satului de la A-B-C

Nr. 2, Decembrie 2013

VIAยบA SATULUI

C

Covei

B

Boureni

A

Afuma]i

DE LA


2

Via¡a satului de la A-B-C

Despre noi

Titlul proiectului prin care a fost posibil#

EDITAREA REVISTEI LOCALE “A.B.C. INFORMATIV” SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea fluidit#]ii ideilor [i leg#turilor realizate \ntre copii, tineri, cet#]eni, reprezentan]i ai autorit#]ii publice locale, reprezentan]i ai institu]iilor locale, agen]i economici, parteneri de pretutindeni pentru realizarea unei reviste locale. PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 01.08.2013-01.03.2014 APLICANT: ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I MEMBRI ECHIPEI DE PROIECT: CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiect GOICEANU COSTINEL - responsabil pagina web CROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor) DOBROGEANU VASILICA - asistent proiect DOBROGEANU FLORIN - responsabil mediatizare POPA ALINA [i VICU ELENA - realizatori grafic# copert# C~PINARU DANIELA - coordonator copii [i tineri S^RGHIU}A MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector) PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# IONIC~ LAURIAN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# C^SLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist# ZDR_NCA CONSTANTIN - coordonator voluntari Din activit#]ile proiectului:

NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI: PRIM~RIA AFUMA}I - reprezentant legal Belu Marian {COALA GIMNAZIAL~ AFUMA}I - reprezentant legal Ne]a C#t#lin EDITURA ALMA CRAIOVA - reprezentant legal Daniel Chichea FINAN}ATOR:


Despre noi

Via¡a satului de la A-B-C

DIN CUPRINSUL REVISTEI ‚ DIN ACTIVITATEA INSTITU}IILOR LOCALE Noi umbl#m [i colind#m ............................................................................................. 4 10 m#suri simple pentru un Cr#ciun fericit .................................................................. 5 ‚ GEOGRAFIE {I ISTORIE LOCAL~ Satul Covei .................................................................................................................. 6 Fotografii din activitatea elevilor structurii Boureni ..................................................... 7 ‚ EDUCA}IA - P^INEA SUFLETULUI NOSTRU Portretul bunului cre[tin .............................................................................................. 8 G@nduri c#tre ]ar# de 1 Decembrie .............................................................................. 9 Omul de z#pad# .......................................................................................................... 9 ‚ TRADI}II {I OBICEIURI LOCALE Obiceiuri tradi]ionale ale locuitorilor din Afuma]i ..................................................... 10 Casa tradi]ional# local# - Familia C#pinaru ............................................................... 11 ‚ POVE{TI DE SUCCES {coala de dup# [coal# ............................................................................................... 12 O nunt# de aur ........................................................................................................... 13 ‚ CREA}II {I INSTANTANEE Epigrame ................................................................................................................... 14 Poezii. Poveste de iarn# [i de Cr#ciun ....................................................................... 15 ‚ CONSILIERE PENTRU ELEVI {I P~RIN}I Influen]e ale violen]ei asupra dezvolt#rii copiilor ...................................................... 16 Farmecul s#rb#torilor de iarn# ................................................................................... 17 ‚ SPORT Pledoarie pentru oin# ................................................................................................. 18 Integrama .................................................................................................................. 19

3


4

Via¡a satului de la A-B-C

Din activitatea institu¡iilor locale

NOI UMBL~M {I COLIND~M... La rom@ni s#rb#torile de iarn#, \n special Cr#ciunul, sunt s#rb#torile de suflet. Amintirea copil#riei ce ne revine puternic \n suflet [i \n minte, z#pezile bogate [i prevestitoare de rod \mbel[ugat, colindele [i clinchetele de clopo]ei, mirosul proasp#t de brad dar [i de cozonaci, ner#bdarea a[tept#rii darurilor sub pomul de iarn# toate creaz# \n s@nul familiei o atmosfer# de lini[te [i iubire. Decembrie este luna cadourilor [i a s#rb#torilor de iarn# (Sf@ntul Nicolae, Cr#ciunul, Anul Nou) [i poate unul dintre cele mai a[teptate momente ale anului mai ales pentru cei mici care ard de ner#bdare s# vad# ce primesc de la Mo[ Nicolae \n ghetu]ele preg#tite de cu sear# sau sub brad, de la Mo[ Cr#ciun. De la Sf@ntul Nicolae p@n# la Sf@ntul Ion rom@nii se simt \n s#rb#tori. Cel mai important \ns#, este Cr#ciunul considerat c# s#rb#toarea na[terii Domnului nostru Iisus Hristos. Cr#ciunul mai este numit [i s#rb#toarea familiei [i este s#rb#toarea c@nd to]i se reunesc: str#bunici, bunici, p#rin]i, copii, nepo]i \[i fac daruri, se bucur# de momentele [i atmosfera din jurul mesei, cu credin]a c# prin cinstirea cum se cuvine a s#rb#torii vom avea un an mai bun [i mai bogat. La sate sunt p#strate mai bine tradi]iile [i obiceiurile specifice acestei s#rb#tori. S#rb#torile de iarn# concen-

treaz# o seam# de ritualuri [i obiceiuri \ntre care se remarc#, \n toat# frumuse]ea [i prospe]imea sa, colindatul copiilor. Ca p#str#tori ai tradi]iilor locale [i formatori de caractere pentru elevii no[tri \ncerc#m s# le canalizam energiile [i resursele spre valorizarea acestor “bog#]ii” [i s# oferim p#rin]ilor, \n special, dar [i comunit#]ii, momente frumoase prin Serb#rile organizate de Cr#ciun. _n acest sens, pre[colarii, elevii Structurii Afuma]i [i cadrele didactice \ndrum#toare au reu[it s# transforme obiceiul de a colinda, \ntr-o frumoas# tradi]ie local# care se p#streaz# de aproape 6 ani. Frumos \mbr#ca]i, colind#torii al#turi de dasc#li [i c@]iva p#rin]i voluntari parcurg satul Afuma]i “colind@nd” pe la institu]ii [i agen]ii economici locali. Din sumele ob]inute realizeaz# apoi activit#]i extra[colare pe parcursul \ntregului an [colar. Totodat#, gra]ie Prim#riei Afuma]i [i Consiliului Local Afuma]i, reu[im s#-l primim frumos, \n fiecare an [i pe Mo[ Cr#ciun (la [coal#) care le aduce tuturor elevilor cumin]i daruri. Mul]umim pe aceast# cale tuturor partenerilor no[tri care, prin grija lor fa]# de ace[ti micu]i, fac posibil# \mplinirea viselor lor [i contribuie astfel la \nt#rirea \ncrederii \n ei [i \n comunitatea din care fac parte. _nv. Ionela Dunav#]u

Cr#ciun fericit [i un An Nou plin de \mpliniri!


Din activitatea instituยกiilor locale

Viaยกa satului de la A-B-C

5

10 M~SURI SIMPLE PENTRU UN CR~CIUN FERICIT! 1. P@n# pe 24 decembrie depozita]i bradul afar#, \ntr-un recipient cu ap# pentru a-[i p#stra prospe]imea un timp \ndelungat. 2. Monta]i bradul \ntr-un suport stabil [i sigur. Asigura]i al#turi un vas cu ap#. 3. Monta]i lum@n#rile \n suporturi incombustibile. 4. Nu l#sa]i niciodat# copiii s# se joace \n apropierea lum@n#rilor aprinse. 5. Folosi]i doar instala]ii [i decora]iuni electrice f#r# defec]iuni ori improviza]ii. 6. Nu amplasa]i lum@n#ri aprinse \n apropierea bradului, decora]iunilor ori materialelor combustibile. 7. Distan]a de protec]ie dintre brad [i materiale combustibile sau aparate electrice este de cel pu]in 30 cm. 8. Achizi]iona]i artificii/petarde doar din magazine autorizate. Nu l#sa]i copiii s# se joace cu artificii. 9. Verifica]i integritatea [i cur#]enia co[urilor de fum. Mai ales c# Mo[ Cr#ciun coboar# pe acolo [i nu-i va pl#cea s# se murd#reasc#! 10. Inainte de culcare, stinge]i soba, lum@n#rile [i deconecta]i aparatele electrice de \nc#lzit ori decora]iunile electrice. E important ca focul s# fie stins \n sob# pentru ca Mo[ul s# nu se ard#!

_n caz de incendiu, apela]i serviciul voluntar pentru situa]ii de urgen]# la nr. 0729897682, serviciul profesionist pentru situa]ii de urgen]# la nr. 112.

CR~CIUN FERICIT {I UN AN NOU, 2014, CU _MPLINIRI ! Marin Constantin Zdr\nca {ef serviciu S.V.S.U.

Realizat de Nicolae Alin, cls. a VII-a


6

ViaÂĄa satului de la A-B-C

Geografie Âżi istorie localĂĽ

SATUL COVEI Este un sat de c@mpie, a[ezat \n C@mpia Olteniei, \n por]iunea numit# C@mpia Desn#]uiului sau a B#ile[tilor, la 12 km de Dun#re. De aici, \n zilele senine, se v#d mun]ii Balcani. Altitudinea satului variaz# \ntre 47 [i 49 m deasupra nivelului m#rii, \n valea p@r@ului Balasan fiind de numai 43 m. Satul ocup# marginea unui platou cu marginile ondulate, margini care vin din direc]ia V-NV, dinspre B#ile[ti [i coboar# u[or spre S-E. Diferen]a de nivel dintre platou [i vale este mic#, de numai 5-6 m. Prin aceast# vale, cu o l#rgime variabil#, punctul cel mai \ngust fiind \n marginea de sud a satului, curge un r@u mic, de c@mpie, numit c@nd Balasan, c@nd Cilieni, \n zona B#ile[ti, c@nd S#r#ceaua pe l@ng# Covei. _n trecut forma o mul]ime de meandre [i lega \ntre ele o sumedenie de lacuri [i de b#l]i, desecate \n anii 1970. _n prezent este numit pur [i simplu Canal deoarece a fost canalizat par]ial prin anii 1930 l@ng# Covei [i spre sf@r[itul anilor 60, de la B#ile[ti c#tre v#rsarea sa \n Balta C#lug#reni l@ng# Bistre]. Apa sa este poluat# de c#tre canalizarea ora[ului B#ile[ti, pe care \l traverseaz#. C@t timp a existat complexul de porci de l@ng# acest proasp#t municipiu, apa r@ului a fost de-a dreptul pestilen]ial#. P@n# \n 1970 a avut o ap# limpede [i curat# iar vara, \n lunile iulie-august, c@nd era secet#, seca, r#m@n@nd doar salba sa de lacuri. Acum nu mai seac# vara, dar este murdar. La nord de sat de afl# un br@u din dune de nisip alb, zbur#tor, lat de c@teva sute de metri, ce se \ntinde de la r#s#rit, dinspre Urzicu]a, p@n# dincolo de B#ile[ti. Acest nisip a fost modulat de c#tre v@nturile predominante, ce au direc]ia est-vest iarna [i invers vara, form@nd dune cu diferen]e de nivel mari \ntre creast# [i vale. Acestea au fost fixate prin plantarea de salc@mi prin 1890, planta]ii ce constituie azi p#durea Coveiului [i p#durea B#ile[tilor. Pe la nord de sat trece Canalul Magistral, parte a unui sistem grandios de iriga]ii, construit prin anii 1968-1969, [i care nu mai func]ioneaz#, fiind devastat. Direc]ia lui este dinspre B#ile[ti, V-NV, merg@nd c#tre Urzicu]a, spre E. _mpreun# cu Balasanul formeaz# un fel de V, cu deschiderea spre E-SE, \n mijlocul c#ruia se g#se[te satul Covei. La marginea de sud a satului, dincolo de r@u, sunt dou# m#guri de observa]ie, semnalizare [i hotar, ridicate \n perioada feudal#.Cea dinspre S-V se nume[te M#gura cu Tei, al c#rei nume corect a fost alterat \n

timp, devenind M#gura Coteiului, iar spre SE mai sunt r#m#[i]e din m#gura de la S#r#ceaua, cu care s-a astupat lacul cu acela[i nume. Din punct de vedere pedologic p#m@ntul de pe platou este un cernoziom degradat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bun pentru agricultur#, chiar [i \n anii seceto[i. Teribila secet# din anii 1946-1947 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. Dup# 1970, \n urma drenajelor [i a desec#rilor, stratul de ap# freatic# a cobor@t, umezeala din aer s-a redus [i efectele negative se observ# \n starea vegeta]iei. Aspect generale. Venind pe drumul ce leag# satele Boureni [i Catane, prin Covei, pe direc]ia nord-sud, aproape de sat travers#m Canalul Magistral, \n prezent secat [i p#r#sit, cu toate sta]iile de pompare devastate. _n marginea satului, spre st@nga, este cimitirul, dincolo de care, spre r#s#rit, se \ntinde p#durea Coveiului, de fapt o planta]ie de salc@mi, devastat# \n 1990-91 [i ref#cut# natural. Intr@nd \n sat, dup# c@teva sute de metri, pe st@nga, apare [coala nou#, cl#dit# \n a doua parte a anilor 1960. Drumul cote[te apoi \n unghi drept spre st@nga,c#tre r#s#rit. Dac# am merge tot \nainte, pe drumul de ]ar#, ie[im din sat, prin dosul cur]ilor [i ajungem \n locul numit Capul Dealului, unde a fost satul de bordeie \n urm# cu peste 150 de ani. Pe marginea acestui drum este crucea unei persoane,decedat# \n urma unui accident, zdrobit# de carul sub care a c#zut \n anul 1925. Ultima cas# pe dreapta, \nainte de cotitur#, este p#r#sit# de zeci de ani, cum au fost multe \n sat. Dup# curb# drumul mai \nainteaz# c@teva sute de metri, ca apoi s# coteasc# iar \n unghi drept, c#tre dreapta, spre sud. _n aceast# cotitur# se afl# centrul comercial al localit#]ii. Pe st@nga, \ntr-o cas# mai mare [i veche a fost pr#v#lia satului, cooperativ# \n anii socialismului, iar in fa]# se afla birtul, numit \n perioada interbelic# mat, de la Monopolul Alcoolului [i Tutunului, unde se vindeau sticle de monopol, adic#


Geografie ¿i istorie localå

Via¡a satului de la A-B-C

7

Din activitatea elevilor structurii Boureni

alcool. Merg@nd tot spre sud \nt@lnim pe dreapta un p#rcule], cu biserica mai \n spate, iar vis-a vis, un t#p[an, l@ng# care este cl#direa fostei prim#rii [i un modest monument pentru cei c#zu]i \n primul r#zboi mondial. Aici se ]inea pe vremuri hora satului. Cl#direa [colii vechi [i a c#minului cultural este mai departe, pe dreapta, apoi apare singura cas# cu etaj din Covei, r#mas# tot la ro[u din anii 30, de c@nd a fost construit#._n continuare este un maidan, cu un fost lac \n spate. _n anii 50 aici era o cas# p#r#sit#. Ultima uli]# spre st@nga ducea spre sediul fostului C.A.P., acum complet devastat. La ie[irea din sat drumul coboar# lin spre rau, peste care trece un pod din beton. \n 1943 aici a fost construit primul pod din beton din Covei, c@nd primar a fost Vasile Cocora. {oseaua principal# se nume[te aici linie, \n sat are vreo 2,5 km, satul fiind lat de ceva mai mult de un km. Locuitorii p#r]ii de nord se numesc deleni, iar cei din sud – v#leni. Pe buza malului, la ie[irea spre sud, dincolo de ap#, se afla o moar#, distrus# \n anii socialismului.Tot atunci a disp#rut [i dublul [ir de s#lcii b#tr@ne ce \nso]eau tot parcursul Balasanului. Ca arhitectur#, casele sunt modeste, cele de c#r#mid# ars# ap#r@nd de abia spre sf@r[itul secolului al XIX-lea. Cea mai veche cas# de c#r#mid# este casa Vl#dulescu,

f#cut# \ntr-un stil eclectic, prin 1881, \n care a fost magazinul. A doua ca vechime, dat@nd de prin 1884, este casa Cocora, remarc@ndu-se printr-un stil tipic de cas# ]#r#neasc# de c@mpie. Constructorii ei, maistorii, cum se zice pe acolo, ar fi fost s@rbi. Planul casei este simplu, dreptunghiular, cu dou# niveluri, pivni]# si parter, cu c@tre trei \nc#peri, cu zidurile groase de 50 cm [i intrarea pe la mijloc, av@nd prisp# [i balcon pe toat# fa]ada, orientat# spre nord. Intrarea \n pivni]# se face printr-un g@rlici larg, cu balconul deasupra. Acoperi[ul este din tabl#, \n patru ape, cu pant# lin#. La \nceput avea jgheaburi de lemn de jur \mprejurul strea[inei largi. _n jur avea o curte mare, cu mul]i pomi, vi]# de vie [i acareturi, f@nt@n#, grajd, cote]e, magazie, p#tul [i [opron, numit [ofru. Cam aceasta era \n general aranjarea caselor din Covei, multe din ele fiind din chirpici sau chiar din paiant#. Fiind situat \n plin# c@mpie, satul abia de se z#re[te de departe, singurul element mai \nalt fiind turla bisericii, care se vede doar dinspre B#ile[ti. Dinspre sud, de pe M#gura cu Tei, se vede doar o dung# mai \ntunecat#, de verdea]#, cu pete albe printre pomi, de la pere]ii caselor. Sursa: http://ro.wikipedia.org/Monografia satului Covei Costinel Goiceanu


8

Via¡a satului de la A-B-C

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

PORTRETUL BUNULUI CRE{TIN Mo[ Cr#ciun este versiunea mai nou# a Sf@ntului Nicolae care [i-a f#cut apari]ia \n secolul al III-lea. El apare ca un om b#tr@n prietenos care \mparte cadouri tuturor copiilor \n Ajunul Cr#ciunului (noaptea de 24 spre 25 decembrie). Este imaginat, \n general, ca fiind \mbr#cat \ntr-un costum ro[u, av@nd o barb# lung# [i alb# [i locuind \ntr-o ]ar# nordic#. Spiridu[ii sunt cei care \l ajut# la preg#tirea cadourilor \n atelierul s#u. El \mparte cadourile cu ajutorul unei s#nii zbur#toare, ce este tras# de reni, intr# pe horn [i pune sub brad cadourile. Cei 9 reni sunt: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder [i Blitzen. Conduc#torul acestora este Rudolph, renul cu nas ro[u. _n “Dic]ionar onomastic rom@nesc”, “Cr#ciun” este un substantiv, personificat \n folclor ca Mo[ Cr#ciun. Romulus Vulc#nescu prezint# legenda personajului: “Mitul arhaic al unui cioban-zeu-mo[ este transfigurat \n mitul unui cioban demonic care refuz# s-o primeasc# pe Fecioara Maria s# nasc# \n staulul lui. So]ia lui Cr#ciun (Cr#ciuna sau Cr#ciuneasa, \n studiul lui Pericle Papahagi) o prime[te \ntr-ascuns [i mo[e[te pe Isus, fapt# pentru care Cr#ciun \i taie m@inile, dar Fecioara Maria i le lipe[te la loc. Minunea \l converte[te pe Cr#ciun la cre[tinism (religie care nu ap#ruse \nc#). De bucurie c# nevasta lui a sc#pat de pedeapsa lui

necugetat#, Cr#ciun aprinde un rug de cioate de brad \n curtea lui [i joac# hora cu toate slugile sale. Dup# joc \mparte Fecioarei Maria daruri p#store[ti (lapte, ca[, urd#, sm@nt@n#) pentru ea [i fiul ei”. Etnologul afirm# c# Mo[ Cr#ciun reprezint# o transfigurare a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la na[terea sa [i c# este simbolul tipului creator. Sintagma “mo[” din numele s#u \nseamn# “\ntemeietor”, “ziditor”, “\ncep#tor”. Obiceiul de a redacta o scrisoare c#tre Mo[ Cr#ciun este o tradi]ie de Cr#ciun. Scrisorile de obicei con]in o list# de juc#rii pe care le doresc copiii [i confirmarea faptului c# au fost buni. Unii sociologi au constatat c# fetele de obicei scriu mai politicos [i mai mult dec@t b#ie]ii, chiar dac# cererile lor nu sunt mai mari dec@t ale celorla]i [i au tendin]a de a folosi expresii mai complexe. Fetele cer cel mai adesea [i cadouri pentru alte persoane. Satul lui Mo[ Cr#ciun din Finlanda a fost \nfiin]at \n 1985 [i din acel an au fost primite peste 12,5 milioane de scrisori din peste 197 de ]#ri. Din Rom@nia au fost trimise peste 33.000 de redact#ri spre aceast# destina]ie. Surse: Wikipedia si http://dianadumitrescu.ro/ legenda-lui-mos-craciun. Ciocan Alexandru Clasa a V-a


Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

9

Via¡a satului de la A-B-C

Gânduri cåtre ¡arå de 1 Decembrie _n timp ce ne c@nta fanfara Eram p#truns de un fior, C# am \nve[m@ntat [i ]ara {i sufletul \n tricolor. Eram cu lacrima c#z@nd# Ca un rom@n ce-a suferit C@nd patria era fl#m@nd# {i tricolorul \nro[it. Al#murile din fanfar#, Acum \n preajm# de Cr#ciun Punea-n parada militar# Caden]a neamului str#bun. Vedeam \n portul de ilic {i ii cu-arnice [i cu flori Cusute-n fir de borangic Daco-romanele comori. Cu arme noi [i cu trasoare Intrate-n marea ierarhie Ca arsenal de ap#rare, Am zis pl@ng@nd, M~RIRE }IE! {i s# rena[ti, s#-]i punem iar Pe frunte flori [i diademe, Un nimb cu perle [i cle[tar Iar noi s#-]i \n#l]#m poeme. Laurian Ionic#

Omul de zåpadå Dup#-amiaz# l@ng# sat Mul]i copii s-au adunat Sus, \n v@rf de derdelu[ {i se-ntrec la s#niu[. Cad prin z#pad#, nu-i u[or De frig, obrajii sunt bujor {i-ntr-un t@rziu hot#r#sc Om de z#pad# \ncropesc. Ochi, \i fac din doi c#rbuni Nas, \i pun din morcovi c@rni Din]i, gr#un]i de usturoi {i m@n# din m#turoi. Nasturi la cojoc \i pun Buc#]ele de s#pun Nasturii sunt colora]i Ca la haine de-mp#ra]i. _n cap, are oal# spart# Ro[ie [i nu prea-nalt# Barba din l@n# de oaie Neagr#, e fund de tigaie. La s#niu[ s-au distrat Noi rela]ii au legat Se-ntorc acas# obosi]i {i cu to]i sunt ferici]i. Constantin Preda


10

Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

OBICEIURI TRADI}IONALE ALE LOCUITORILOR DIN AFUMA}I Manifest#rile obiceiurilor tradi]ionale reprezint# mesaje ale trecutului ce \nsumeaz# \n]elesuri profunde asupra rela]iilor omului cu lumea \nconjur#toare, \n cadrul mersului normal al vie]ii sociale, care au oferit solu]ii de cristalizare a bunei \n]elegeri \ntre membrii comunit#]ii, de constituire de colectivit#]i gata s# petreac# \n vremuri bune ori s# treac# peste necazuri. Obiceiurile au fost transmise din genera]ie \n genera]ie, prin tradi]ie, care, repet@ndu-se f#r# \ntrerupere, au devenit obiceiuri tradi]ionale. Ca urmare a unit#]ii de cultur# [i civiliza]ie, obiceiurile rom@ne[ti au o structur# unitar# pe \ntreg teritoriul rom@nesc, dar fiecare ]inut geografic, p@n# c@nd [i fiecare localitate au moduri proprii de exprimare, fapt care nu a sc#pat \n]elepciunii populare dac# avem \n vedere expresia ,,c@te bordeie at@tea obiceie”. Asemeni obiceiurilor tradi]ionale de pe teritoriul rom@nesc [i pe raza comunei Afuma]i aceste manifest#ri au urm#toarea structura: obiceiuri tradi]ionale care marcheaz# momente importante din via]a omului, acestea fiind legate de na[tere c#s#torie [i moarte; obiceiuri calendaristice de peste an din care fac parte obiceiurile de iarn#, obiceiurile de primavera [i alte obiceiuri legate de calendarul ocupa]iilor locuitorilor. Obiceiurile de iarn# sunt legate \n general de s#rb#toarea Cr#ciunului, socotit# [i la Afuma]i ca fiind cea mai mare s#rb#toare a cre[tinilor. Practic, obiceiurile legate de s#rb#toarea Cr#ciunului \ncep cu l#satul postului de Cr#ciun, care dureaz# de la 14 noiembie p@n# la 24 decembrie. Conform tradi]iei mo[tenite din b#tr@ni, \n noaptea de 20 decembrie, c@nd este ignatul, porcii care urmau s# fie

sacrifica]i, visau cu]itul. _n Ajunul Cr#ciunului, locuitorii se sculau \n zori [i mergeau la [ira de paie de unde luau un m#nunchi [i-l duceau \n cas# (adic# aduceau ,,pui”), pun@nd c@te pu]in jos \n timp ce urau bel[ug pentru anul care vine. {i str#inii care veneau \n acea zi \n vizit# trebuiau s# aduc# “pui” dup# care erau invita]i s# stea jos “ca s# le stea la fete pe]itorii, dar [i clo[tele pe ou#”. Pe \nserat, dar [i a doua zi de diminea]#, \n ziua de Cr#ciun, plecau colind#torii cu “Steaua”. Ziua de Cr#ciun \ncepea \n fiecare familie, ca [i ast#zi \n Afuma]i, cu \mp#r]itul de colaci pentru pomenirea mor]ilor, colaci care se schimb# \ntre rude [i vecini. S#rb#toarea de Cr#ciun este a[teptat# cu ner#bdare [i de copii care, \n noaptea de Ajun primesc daruri de la Mo[ Cr#ciun, bine\n]eles cu specificarea, din partea p#rin]ilor, c# dac# vor fi cumin]i \n anul care vine vor primi daruri mai consistente. _n primele dou# zile de Cr#ciun, finii merg cu plocon la na[i iar fl#c#ii [i fetele din sat mergeau la Hora de Cr#ciun, ocazie cu care se legau prietenii, de multe ori pun@ndu-se bazele unei nun]i viitoare. Dup# ce s#rb#toresc bine de Cr#ciun este a[teptat Anul Nou eveniment care genereaz# o serie de alte obiceiuri printre care cele mai importante sunt cele legate de \ntemeierea de noi familii dar [i de recoltele viitoare. De fapt, locuitorii din Afuma]i, o ]in tot \ntro petrecere de la Anul Nou p@n# la Boboteaz# [i Sf@ntu Ion. Constantin C@slaru Continuare \n num#rul viitor

Desen realizat de NICOLAE ALIN, cls. a VII-a


Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

11

CASA TRADI}IONAL~ LOCAL~ selectat# \n cadrul proiectului “Popasuri Dun#rene” implementat de Asocia]ia RUDEZIS Giurgi]a prin Funda]ia PACT Bucure[ti, cu facilitarea Asocia]iei A.B.C. Afuma]i Continuare din num#rul trecut

Casa familiei este spa]ioas# [i de]ine toate utilit#]ile necesare. _n incinta casei exist# [i o camer#-depozit \n care sunt p#strate cu mare stricte]e [i conform unor norme bine stabilite aceste valori ale portului popular rom@nesc oltenesc. A[a cum am men]ionat anterior, familia de]ine [i o moar# industrial# de cereale \n incinta c#reia g#sim, pe l@ng# utilajele necesare func]ion#rii, un laborator de analize al cerealelor dar [i camere de oaspe]i, birou etc. D-na C#pinaru Daniela, fiind membru activ \n comunitate [i un promotor al tradi]iilor [i culturii autentice rom@ne[ti, \[i dore[te foarte mult s# poat# amenaja o camer# cu specific oltenesc, \n incinta casei, pe care s# o pun# la dispozi]ia vizitatorilor [i turi[tilor \n scopul promov#rii tradi]iilor noastre. De[i casa este renovat# de cur@nd [i dispune de tot confortul (baie, buc#t#rie [i mobilier modern) at@t interiorul, c@t [i exteriorul p#streaz# din specificul artei populare rom@ne[ti. Fiecare camer# este amenajat# \n concordan]# cu personalitatea [i v@rsta celui care o ocup#. Sim]ul estetic [i vasta cultur# pe care o au membrii familiei se reflect# mai ales prin decora]iunile interioare [i exterioare. Familia este foarte primitoare, iar abilit#]ile \n ceea ce prive[te buc#t#ria casei se observ# doar f#c@nd un tur al cur]ii de p#s#ri [i animale sau al gr#dinii de zarzavaturi. Dac# d-na C#pinaru Livia este o buc#t#reas# des#v@r[it# care [tie s# prepare \n cele mai variate feluri toate tipurile de carne din gospod#ria proprie, nici nora nu se las# mai prejos, fiind o maestr# a dulciurilor [i

mur#turilor. Fiind o familie renumit# [i cu bun#stare material#, este adesea vizitat# de diferite persoane. Drept urmare, \n familia C#pinaru se g#te[te adesea “la cazan” [i foarte bine, neexist@nd zi \n care s# nu fie f#cut# o pr#jitura a casei. Pr#jiturile sunt preparate cu produse de cas# (lapte, ou#, f#in# de la moara proprie) la prepararea c#rora d-na C#pinaru Daniela pune mult suflet, astfel c# pr#jiturile sunt un adev#rat deliciu iar cei ce le consum# nu vor reu[i niciodat# s# se ab]in# \n a le consuma. Un eveniment foarte frumos [i important \n via]a familiei, cu prec#dere a d-nei C#pinaru Daniela, a fost cel legat de “\nfiin]area Muzeului Culturii [i Civiliza]iei S#te[ti Afuma]i” al#turi de dragii colegi de echip# (membrii ong-ului local, Asocia]ia A.B.C. Afuma]i), cu privire la cunoa[terea d-nului Cislaru Constantin, muzeograf [i om de mare valoare cultural# [i spiritual# din zona C@mpiei B#ile[tilor: “_ncuraj#rile [i cuno[tin]ele d-lui Cislaru Constantin, capacitatea lui de a valorifica resursele materiale [i spirituale (care erau tinerii [i elevii comunei [i obiectele vechi pe care le colectasem din comun# printr-un frumos voluntariat), for]a noastr#, a celor care ne ocupam de implementarea proiectului la acea vreme, idealismul cet#]enilor, sprijinul [i aprecierea autorit#]ilor au dus la realizarea unui mare obiectiv al nostru, al tuturor - muzeul din comuna noastr#. Ori de c@te ori trec prin fa]a Muzeului, asemenea lui Creang# {parca [i acum \mi salt# inima de bucurie... ce oameni [i ce locuri erau pe atunci...”


12

Via¡a satului de la A-B-C

Pove¿ti de succes

{COALA DE DUP~ {COAL~ pentru dezvoltarea abilit#]ilor de via]# ale copiilor no[tri Programul “after school” ce se deruleaz# cu sprijinul Funda]iei TERRES DES HOMMES, \n cadrul Structurii Afuma]i, prin implicarea Asocia]iei A.B.C. Afuma]i \n parteneriat cu Prim#ria [i {coala Afuma]i are o vechime de 3 ani. Acest tip de program, care \n traducere \nseamn# “[coala de dup# [coal#”, ofer# copiilor un mediu sigur [i pl#cut de \mbog#]ire a experien]elor lor de cunoa[tere, de rela]ionare [i dezvoltare personal#. Ambientul extra-[colar \n care se desf#[oar# aceste activit#]i este sigur pentru copii, pl#cut [i interesant, armonios planificat, \n complementaritate cu orele de [coal# [i ofer# copiilor un cadru de lucru adecvat nevoilor [i v@rstei lor. El nu este doar o prelungire a orelor de curs, ci un mediu \n care copiii \[i dezvolt# abilit#]ile \n mod creativ, exploreaz# situa]ii noi, \nva]# s# colaboreze mai bine, s# aib# ini]iative [i control asupra programului [i vie]ii lor, s# g#seasc# motiva]ii noi pentru activit#]ile care le asigur# o dezvoltare armonioas#. Dac# \n anii anteriori programul s-a derulat \n cadrul structurii Boureni, cu elevii defavoriza]i din clasele V-VIII, anul acesta am considerat c# el se pliaz# foarte bine pe nevoile celor 20 de elevi ai claselor a II-a, a III-a, a IV-a, defavoriza]i din punct de vedere al func]ion#rii \n condi]ii de simultan. Activit#]ile au fost propuse [i selectate mai apoi, de c#tre beneficiarii programului – \n spe]# copiii [i p#rin]ii acestora, c#rora li s-au al#turat profesorii care predau la aceste clase. Ini]ial s-a analizat programa [colar# [i descriptorii de performan]# pentru care un elev poate s# primeasc# un calificativ de trecere. S-a stabilit mai apoi nevoia fiec#rui elev (care a fost descoperit# \n cadrul activit#]ii de lucru elev-p#rinte) [i mai apoi s-a realizat o prioritizare a nevoilor grupului de lucru. _n func]ie de toate acestea au fost selectate activit#]ile care au avut o complementaritate cu cele [colare dar [i activit#]i dorite [i foarte \ndr#gite de copii; toate acestea \n scopul dezvolt#rii abilita]ilor de via]# ale acestora. Activit#]ile din program au fost [i sunt realizate cu succes datorit# conlucr#rii dintre cadre didactice-elevip#rin]i-comunitate. Referitor la perioada monitorizat#, p@n# \n prezent, se observ# urm#toarele: „ participarea p#rin]ilor la activit#]i al#turi de copii c@t [i de specia-

li[ti \n domeniul psihosocial \ntr-un num#r considerabil; „ \mbunat#]irea rela]ion#rii cu membrii comunit#]ii, cu prec#dere liderii unor institu]ii locale; „ petrecerea timpului liber \ntr-un mod util [i pl#cut; „ rela]ionarea elevilor \n cadrul grupei de lucru dar [i cu adul]ii; „ diminuarea unor comportamente negative sau chiar \nlocuirea cu altele pozitive; „ cre[terea gradului de implicare al p#rin]ilor fa]# de activit#]ile proiectului [i fa]# de [coal#; „ aprecierea mai mare a elevilor grupei at@t de c#tre cadrele didactice c@t [i de c#tre colegii de [coal#; „ responsabilizarea \ntr-o mai mare m#sur# a partenerilor sociali, reprezentan]ilor institu]iilor; „ cre[terea motiva]ie elevilor de a merge la [coal# cu drag [i de a avea rezultate mai bune la \nv#]#tur#. Programul se desf#[oar# dup# urm#torul orar: Miercuri, \ntre orele: 12,00-13,30, m@ncarea fiind asigurat# de p#rin]i; Joi, \ntre orele: 12,00-13,30, m@ncarea fiind asigurat# de Teoden B#ile[ti (cu finan]are TDH). Este un program de succes, prin care eu, ca [i coordonator de proiect, am c#p#tat experien]a at@t \n ceea ce prive[te utilizarea metodelor moderne \n cadrul activit#]ilor cu copiii [i tinerii c@t [i \n rela]ionarea cu cei din jur. Totodat# cursurile de perfec]ionare al#turi de speciali[tii Funda]iei TERRE DES HOMMES au constituit o nou# etap# de cunoa[tere a mea ca om, ca dasc#l, ca membru responsabil al comunit#]ii din care fac parte. Pentru toate acestea vreau s# mul]umesc \n mod special, mai ales c# se apropie s#rb#torile de iarn#, tuturor acelor oameni importan]i din via]a mea, pe care sigur nu i-am cunoscut \nt@mpl#tor. Mul]umesc familie mele care m-a sprijinit [i \ncurajat tot timpul, mentorilor mei \ncep@nd de la gr#dini]# [i p@n# \n prezent, prietenilor [i colegilor care m-au \n]eles [i acceptat cu bune [i rele, oamenilor care au avut \ntotdeauna curaj s#-mi spun# atunci c@nd au considerat c# am gre[it fa]# de ei ca s# m# pot \ndrepta acolo unde a fost posibil [i tuturor elevilor pe care iam cunoscut \n decursul celor 14 ani de activitate [i de la care am \nv#]at cel mai mult. “LA MUL}I ANI!” [i “UN AN NOU PLIN DE BUCURII!” _nv. Ancu]a Croitoru


Via¡a satului de la A-B-C

Pove¿ti de succes

13

O NUNT~ DE AUR _ncep aceast# poveste de via]# prin a o cita pe bun# noastr# prieten# Adina Valeria Laban, cea care cita la r@ndu-i pe marele Nichita St#nescu: “Dac# timpul ar fi avut frunze, ce toamna!”. La 50 de ani dup# c#s#toria la starea civil# sau “Sfat” (cum se spunea deun#zi), iat# vine r@ndul c#s#toriei \n fa]a lui Dumnezeu pentru p#rin]ii no[tri, Iordachescu Vergil [i Iordachescu Adriana din satul Boureni, comuna Afuma]i. Niciodat# nu este prea t@rziu, am putea spune! Cu fericire [i \mp#care sufleteasc# am reu[it s# ne surprindem p#rin]ii la NUNTA DE AUR, prin ceremonia religioas# organizat# al#turi de c@]iva prieteni [i rude, \n ziua de 30 noiembrie 2013sfarsit de toamna, \nceput de iarn# (asemeni chipului lor bl@nd, ca [i culorile toamnei, cu p#rul \nz#pezit de ale vie]ii g@nduri [i griji, dar cu ochii sclipitori, asemeni sclipitoarei [i albei ierni). }in@nd cont c# noi, fiicele [i cei doi nepo]i (“b#ie]ii lui tataie”), Patrick – 18 ani [i David –16 ani, am vrut s# le facem o mare surpriz#, am avut nevoie de ajutorul mai multor persoane, c#rora ]inem s# le mul]umim, cu acest prilej. A[adar, mul]umim din inima tuturor celor care ne-au sprijinit [i au f#cut ca acest moment s# FIE UNIC: Na[ilor Nit# Rodica [i Nit# C#t#lin, prieteni dragi, Florin Soicu, cel care \mi este al#turi \n tot ceea ce fac de 8 ani de zile (Viviana), Florentinei Fuiorea prietena noastr# drag# care ne-a sprijit de asemenea; Giangaspero Paolo – [eful nostru care a dat liber fiicei mici (Georgian#) pentru a “buc#tari”, Ancu]a Croitoru [i Alin Croitoru – nepo]ii [i prieteni dragi, care ne-au s#rit \n ajutor, ca \ntotdeauna, Adina Laban, prietena din copil#rie a familiei noastre, preotului Costic# din satul Boureni, care a t#inuit \mpreun# cu noi aceast# lucrare cre[tin#; Sandei Gheorghe –

prietena noastr#, care ne-a ajutat \n toate cele premerg#toare evenimentului; Madalinei Nit# pentru zecile de fotografii din care ne-a fost greu s# alegem c@teva pentru revist#; m#tu[ii noastre Rodica Potoroaca [i veri[orului nostru Potoroaca Alexandrin care au fost al#turi de noi \n acea sear# minunat#; pastorului Daniel [i so]iei Gabi, prieteni buni ai casei; Danei [i lui Marian Belu, prieteni dragi ai familiei care ne-au bucurat cu prezen]a lor. Mul]umim p#rin]ilor no[tri c# exist#, c# ne-au adus pe lume, c# au avut grij# de noi [i \nc# mai au, c# neau crescut copiii, c# au zis _NTOTDEAUNA “da” [i niciodat# “nu”, c# ne-au iertat mereu dac# am gre[it, asta f#c@ndu-i deosebi]i, altfel dec@t al]i p#rin]i. Mul]umim, de asemenea, pentru toate ur#rile pe care ei, dragii no[tri p#rin]i, le-au primit, direct sau indirect (prin noi), mul]umim pentru g@ndurile bune pe care le-a]i avut cu to]ii pentru ei. “Ce-a[ fi fost dac# n-a]i fi existat?...nici nu-mi pot imagina!” – rectific@nd pe alocuri versurile c@ntate de c#tre Angela Similea, g@ndesc c# noi to]i nu am fi existat f#r# dragii no[trii p#rin]i, acum bunici, f#r# de care, iat#, nici nepo]ii n-ar fi existat, [i a[a mai departe... LOR le dator#m tot, dar mai presus de toate, dragostea pe care ne-au d#ruit-o [i pe care ne-au \nv#]at s# o d#ruim mai departe... V~ IUBIM, P~RIN}II NO{TRI DE AUR! Am scris acest articol cu sprijinul d-nei Ancu]a Croitoru, neobosita \n ale condeiului [i-n ale ini]iativelor nobile, \n speran]a ca fiecare cititor se va reg#si \n povestea familiei noastre: ca [i p#rinte, ca [i fiufiica, nepot, prieten, cuno[tin]a... OM. Georgiana [i Viviana Iordachescu


14

Via¡a satului de la A-B-C

Crea¡ii ¿i instantanee

_n calendar

Muncitor, prietenos, Dar [i foarte m@nios C# de-i zici r#u de nevast#, Po]i s# r#m@i f#r’ de-o coast#. Constantin Preda

Sfin]i avem pe s#turate Vreo treizeci pentru-o m#sea L-avem [i pe Dragobete Valentain ne mai lipsea. Constantin Preda

Ardeleanul [i olteanul Se g#sesc \ntr-un impas, Vor ca s# se duc#-n Oa[ Primul p@n# d# un pas, Cel#lalt e \n ora[ Constantin Preda

EPIGRAME

Caracterizare sumar# a olteanului

La rom@ni U. E. ne-a schimbat sistemul Chiar de-i mic c@t un ibric Nimeni nu joac# rustemul Vor doar dansuri din buric. Constantin Preda Mo[ Cr#ciun suspectat

_n grab# _n cizma mamei c@nd a dat De rochie [i colier A zis t#ticul sup#rat: ~sta e mo[ul din parter! Laurian Ionic#

Am intrat \n Uniune {i-am sperat c# e drum bun N-am avut previziune, Pe drum, ne-am ales c-un “tun”. Constantin Preda

Mul]umit# suflete[te Pe cuv@nt c#-s “diplomat#” Mi-am luat so], sunt \mp#cat# S# mi-l ]in# Dumnezeu Joac#-a[a, cum \i c@nt eu. Constantin Preda

EPIGRAME

Scrisoarea copiilor c#tre Mo[ Cr#ciun Pe la ferestre, u[i, balcoane, Tot satu-i plin de termopane {i dac# gerul nu p#trunde Nici tu n-ai mo[ule pe unde! Laurian Ionic#

Maria a[tept@nd pe Mo[ Cr#ciun

Din flori diverse Un buchet nu e cotat De nu-i mare [i-asortat {i din el dac# lipse[te ...Limba soacrei \ndeob[te. Constantin Preda

La demisol cum locuiam {i m# uitam printre crengu]e, Am scos picioarele pe geam S#-mi umble mo[ul \n ghetu]e. Laurian Ionic#


15

Via¡a satului de la A-B-C

Crea¡ii ¿i instantanee

Iarna

De Cråciun

Iisus

Iarn# geroas# din nou a venit, Iar gerul cel aspru s-a \nte]it. Bradul cel verde [i luminos Sta a[ezat \ntr-un loc prea-frumos. Cu lumini calde este \mpodobit Pe Mo[ul s#-l fac#, iar fericit. Pe Mo[ Cr#ciun cel darnic [i bl@nd Ce vine din ceruri, cu renii, zbur@nd Pe Rudolf \l are la sanie-n fata {i zboar# de-acum p@n# diminea]a. - Mo[ule drag, eu mult te iubesc {i a[ vrea multe s# \]i povesc... {tiu \nsa c# [-al]ii ca mine te-a[teapt#, De-aceea \]i spun: spre al]ii, te-ndreapt#!

A[teptam iarn# geroas# Bucuro[i, suntem acas#. Ne adun#m l@ng# brad {i c@nt#m cu mare drag.

Iisus este Domnul Sf@nt Ce a venit pe p#m@nt S-aduc# nou# iubire Prin a lui mare jertfire. Spre Ierusalim pornim Acolo s#-l \nt@lnim Va fi mare s#rb#toare... Iar Cr#ciunul va fi mare. G@ndi]i-v# la Dumnezeu {i ve]i fi cu El mereu.

P@rlea Mariana Loredana Clasa a VI-a

Ne-mp#r]im daruri frumoase {i c@nt#m versuri duioase; Bradul \l \mpodobim Cu colindu-apoi, pornim. {incarenco Raluca Clasa a VI-a

Desen realizat de Dobre Daniel, clasa a VI-a

{incarenco Raluca Clasa a VI-a

Desen realizat de Leanca Andreea, clasa a VII-a

POVESTE DE IARNÅ ªI DE CRÅCIUN A venit [i pe la noi iarna cu mult# z#pad#. Ninge at@t de frumos \nc@t nu po]i s# te ab]ii s# ie[i afar# s# te joci prin om#tul cel rece [i pufos. Cerul e c# le[ia [i este frig. Nori plumburi sau albi cern neaua moale [i alb# ca spuma laptelui. Totul e amor]it sub oceanul mare de ninsoare. Se v#d doar nasurile ro[ii ale copiilor. Printre florile de ghea]# prinse pe geamurile aburite [i reci se deslu[esc, abia, lumini]ele colorate ale brazilor de Cr#ciun. De s#rb#tori \n orice cas# intri, vezi brazi impun#tori orna]i cu tot felul de globule]e [i betele care mai de care mai colorate [i mai decorate cu diferite modeluri. Este ajunul Cr#ciunului. Totul \n curtea mea este acoperit cu o p#tur# alb#, imaculat# [i pufoas# de z#pad#. Bradul din c#su]a este \mpodobit [i abia a[teapt# s# i se c@nte. Eu \l a[tept cu ner#bdare pe Mo[ Cr#ciun. Mama preg#te[te \n buc#t#rie tot felul

de gust#ri minunate iar tata m-a ajutat la \mpodobitul bradului [i acum preg#te[te lemnele pentru foc. M#tu[a [i unchiul au plecat s# fac# ultimele cump#r#turi. Bunicii se ocup# cu decorarea casei. Pe geamul \nghe]at s# v#d str#lucitorii fulgi de nea care danseaza lin. Pe str#zi colindele r#sun# iar totul \n jur arat# c# \n pove[ti. _n c@teva minute ne vom a[eza cu to]ii la masa festiv# de Ajun. Cr#ciunul este acea s#rb#toare care ne aduce aproape de cei dragi. La noi \n familie nu numai c# primim dar [i d#ruim cadouri... Pentru mine Cr#ciunul este o s#rb#toare a familie, iar \mpodobitul bradului [i cadourile fac parte din farmecul ei. Un lucru mai frumos dec@t ,,POVESTEA DE CRACIUN” \n familia mea nu exist#. A[a este CR~CIUNUL la mine acas# [i a[a va fi mereu!!!... Ghidiceanu Maria Clasa a V-a


16

Via¡a satului de la A-B-C

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

INFLUEN}E ALE VIOLEN}EI ASUPRA DEZVOLT~RII COPIILOR Cei care cresc \n familii violente dezvolt# comportamente [i o condi]ie fizic# ce-i face u[or de recunoscut. Ei prezint#: „ probleme fizice, boli inexplicabile, expu[i la accidente \n cas# [i \n afara casei, dezvoltare fizic# mai lent#; „ probleme emo]ionale [i mentale: anxietate m#rit#, sim]#m@nt de culpabilitate, fric# de abandon, izolare, m@nie, fric# de moarte; „ probleme psihologice: ne\ncredere \n sine, depresie, comparare cu via]a mai fericit# a colegilor; „ probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlal]i, probleme cu somnul, b#t#i, fug# de acas#, sarcini la v@rste mici, rela]ii pentru a sc#pa de acas#, mutilare, consum de droguri [i alcool, comportament defensiv cu minciun#; „ probleme [colare - ne\ncredere, eliminare, schimb#ri bru[te \n performan]ele [colare, lips# de concentrare, lips# de maniere sociale; „ identificare cu eroi negativi. Copiii care tr#iesc \ntr-o familie violent# ajung s# dezvolte acelea[i comportamente ca [i p#rin]ii lor. Indiferent de v@rst#, ace[tia sunt \nv#]a]i c# violen]a este o metod# eficient# de a controla al]i oameni. Studiile au ar#tat c# adolescen]ii care tr#iesc \ntr-un mediu violent sunt urm#toarea genera]ie de agresori [i victime. Copiii din familiile violente \nva]# c#: „ este ac-

ceptabil ca un b#rbat s# loveasc# o femeie; „ violen]a este modul de a ob]ine ceea ce vrei; „ oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie; „ b#rba]ii care pedepsesc femeile [i copiii sunt masculi adev#ra]i; „ exprimarea sentimentelor \nseamn# sl#biciune; „ nu e bine s# vorbim despre violen]#; „ nu e bine s# avem \ncredere \n nimeni; „ nu avem voie sa sim]im. Copiii de [coal# primar#, \n special \n stadiul t@rziu, \ncep s# \nve]e c# violen]a este calea cea mai potrivit# pentru a rezolva conflictele \ntr-o rela]ie. Deseori au probleme la teme, iar la fetele din aceast# grup# de v@rst# au fost identificate cele mai ridicate nivele de agresivitate [i depresie. Adolescen]ii v#d violen]a ca o problem# a p#rin]ilor lor [i deseori consider# victima ca fiind vinovat#. Conflictele dintre p#rin]i au o influen]# profund# asupra dezvolt#rii adolescen]ilor [i a comportamentului lor ca adul]i [i este cel mai puternic predictor al delincven]ei violente. Exist# numeroase efecte principale la copiii martori ai violen]ei domestice [i unele efecte subtile. Cele mai notabile efecte sunt cre[terea agita]iei [i a comportamentului agresiv, ca [i depresia [i anxietatea. Prof. Maria Sarghiu]#

Pentru c# se apropie s#rb#torile, s# \ncerc#m s# fim [i noi mai buni, mai lini[ti]i [i mai toleran]i. V# doresc s#n#tate, bucurii, pace \n suflet [i un An Nou fericit! {i Isus le-a zis: “L#sa]i copila[ii s# vin# la mine [i nu-i opri]i, c#ci \mp#r#]ia cerurilor este a celor ca ei.” Matei 19,14

CUM STABILIM ADEV~RATELE VALORI Era Ajunul Cr#ciunului. Pe str#zile ora[ului \mpodobit de s#rb#toare, \n ciuda frigului, era mare agita]ie. Printre cei care admirau str#lucirea vitrinelor, \mbr#cati \n haine c#lduroase, era [i un copila[ \mbr#cat s#r#c#cios, pe nume Daniel. Fiecare era \n c#utarea unui cadou care s# aduc# bucurie \n sufletul celor dragi. Daniel \ns#, c#uta ceva pentru sufletul lui! _[i dorea foarte mult un c#]elu[. A trecut \n grab# pe l@ng# magazinele cu dulciuri [i juc#rii, oprindu-se la magazinul cu animale de companie. A intrat \n magazin [i a v#zut trei c#]elu[i foarte dr#g#la[i [i juc#u[i. Ochi[orii de copil, p@n# atunci tri[ti, s-au luminat de bucurie la vederea mog@lde]elor juc#u[e. S-a apropiat de v@nz#toare [i a \ntrebat: - C@t cost# un c#]elu[? - Cinci dolari, r#spunse v@nz#toarea. - Cinci dolari? Nu am at@]ia bani!Nu ave]i unul s# coste mai pu]in? - Mai avem unul \n spate, care este frate cu ei, dar are un defect. - V# rog, a[ putea s#-l v#d? - Desigur, \l voi aduce imediat. - O, dar e foarte dr#gu]! _l vreau! C@t cost#?

- El e gratis! Nu cost# nimic, pentru c# e [chiop. - Dar e la fel ca ceilal]i, spuse copilul revoltat! Voi pl#ti pe el cinci dolari, mai str@ng cei zece cen]i, pe care \i primesc \n fiecare zi pentru pachet, [i-i voi aduce p@n# voi achita toat# suma. V@nz#toarea \l privi mirat#... Atunci, Daniel ridic# pantalonul [i \i ar#t# picioru[ul lui drept. {i el era [chiop. Avusese poliomielit#, pentru c# nu fusese vaccinat \mpotriva acestei cumplite boli. V@nz#toarea nu mai putu s# scoat# niciun cuv@nt. _i d#du b#iatului c#]elu[ul [i \i spuse c@t este de frumos [i m#re] gestul s#u, asemenea lui. Pe str#zile luminate ale ora[ului \n s#rb#toare alergau copii ferici]i, cu pachete cu dulciuri [i ornamente pentru bradul de Cr#ciun. Printre ei, cu mica mog@ldea]# sub h#inu]a lui ponosit#, se strecura neobservat [i neb#gat \n seam# Daniel cu ochii sc@nteind de fericire! G#sise ceva cu adev#rat valoros... UN PRIETEN! Medic primar Maria Ionica


Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

17

Via¡a satului de la A-B-C

FARMECUL S~RB~TORILOR DE IARN~ S#rb#torile de iarn# ne duc \ntotdeauna cu g@ndul la copil#ria noastr#, o copil#rie frumoas# [i inocent#, singurul loc unde ne-am \ntoarce f#r# regrete! Ne aducem aminte cu nostalgie c@t de ferici]i eram c@nd vedeam primii fulgi de nea, c@nd f#ceam cu bucurie un om de z#pad#, c@nd a[teptam cu ner#bdare pe Mo[ Cr#ciun [i atunci c@nd \n seara magic# Nasterii Domnului, plecam cu mult entuziasm la colindat. Toate aceste emo]ii le transmitem an de an genera]iilor de azi prin d#ruirea cu care noi, cadrele didactice \i preg#tim pe cei mici pentru serb#rile de iarn#. Copiii sunt \nc@nta]i \ntotdeauna de magia s#rb#torilor de iarn# [i cum altfel s# fie c@nd Na[terea Domnului este una dintre cele mai frumoase [i importante s#rb#tori pentru cre[tini. De aceea s#rb#torile de iarn# [i nu numai ar trebui s# ne fac# mai buni, mai credincio[i, mai genero[i cu semenii no[tri, s# le fim aproape la bine [i la greu, s# le oferim din pu]inul nostru [i celor s#rmani [i s# nu uit#m niciodat# c#: “CINEVA ACOLO SUS NE IUBE{TE!” Liliana Ionela S#ceanu

P#ze[te-]i inima de ur#...

Anun¡uri publicitare de anul nou Clepsidr# dau pe ceas de buzunar, Schimb mobil# sculptur# florentin#, Cu alta-n aracet [i melamin#, Chibrituri contra iasc# [i amnar.

Mintea de \ngrijor#ri... Tr#ie[te simplu... A[teapt# pu]in de la via]#... Roag#-te \ntotdeauna... G@nde[te-te la al]ii... [i la sentimentele altora... Umple-]i inima de dragoste...

Pe-o javr# ca s#-mi latre \n gr#din#, Dau doberman [i un prepelicar, Ofer o c#n#ri]# [i-un canar Pe un coco[ de curte [i-o g#in#. Ciudate gusturi unii etaleaz# Valorile se devalorizeaz# Sau eu cam trag concluzii de profan

R#sp@nde[te lumin#... [i bucurie \n jurul t#u... C#ci atunci vei g#si ceea ce meri]i [i cau]i: FERICIREA !

Descump#nit, dar nu un refractar La tot ce-i nou, rup fila-n calendar {i pun la loc vizibil noul an. Laurian Ionic#


18

Via¡a satului de la A-B-C

Sport

PLEDOARIE PENTRU OIN~ Situa]ia economic# precar# intern# [i interna]ional# ne \ndeamn# la a con[tientiza c@t de multe avem de realizat pentru a ne apropia de o situa]ie normal#, \n concordan]# cu posibilit#]ile materiale [i umane ale ]#rii noastre, dar insuficient valorificate. Implicit, \n economie, s#n#tate, sport, \nv#]#m@nt, c@te nu sunt de urnit din loc! At@t la nivelul sectoarelor men]ionate [i \n special, la nivelul SPORTULUI {I _NV~}~M^NTULUI, pentru a face pa[i importan]i, sunt necesare sume importante financiare. Chiar cu sume modeste (dac# ar exista voin]#, pasiune), s-ar putea realiza \n r@ndul elevilor, al tinerilor, cel pu]in dou# lucruri foarte importante: men]inerea s#n#t#]ii corpului [i intelectului prin practicarea oinei (a[a cum sublinia medicul mure[an Istvan Matyus, \n lucrarea “Manual de didactic#”, tip#rit \n 1782); formarea [i dezvoltarea unor sentimente patriotice (care, din p#cate, la ora actual#, lipsesc). _n ]ara noastr# [i \n lume exist# [i se practic# zeci [i zeci de sporturi individuale [i de echip#. La o analiz# atent#, se constat# c# ]#rile care au contribuit la introducerea unui sport, \n acea ramur# sportiv#, au cele mai bune rezultate. Unele din sporturile ce se practic# azi \n lume \[i au originea, chiar \n urm# cu 25005000 de ani. De practicarea unor sporturi cu reguli, cu anumite condi]ii impuse, se poate vorbi cu adev#rat, abia \ncep@nd cu secolul al XVIII-lea. Reamintim faptul c# \n inventarea [i dezvoltarea fotbalului, rol decisiv l-au avut Anglia, Belgia, Olanda, \n perfec]ionarea jocului de handbal, rol decisiv l-au avut Danemarca, Cehoslovacia, Germania, Austria, \n introducerea [i dezvoltarea hocheiului pe ghea]# l-au avut Germania, Belgia, Fran]a, Anglia [i nu \n ultimul r@nd Canada – ]ara care a \nlocuit mingea sferic# cu pucul de form# p#trat#. ( Puc - se traduce din englez# prin spiridu[). Aceast# \nlocuire s-a f#cut din dorin]a de a evita anumite incidente, care s-ar produce cu o frecven]# mai mare dac# s-ar folosi, ca la \nceputuri, o minge sferic#. Odat# cu introducerea pucului s-a schimbat [i vechea denumire “BANDY” cu denumirea de “HOCHEI”, denumire ce se p#streaz# [i azi. Alte sporturi, precum baschetul, s-au dezvoltat cu deosebita contribu]ie a americanilor, iar schiul, prin contribu]ia unor ]#ri nordice, precum Norvegia, Finlanda, Suedia [i unele ]#ri asiatice. Din aceast# succint# trecere \n revist#, numai a c@torva sporturi, constat#m c# unele ]#ri europene se pot m@ndri cu faptul c# ele au inventat unul sau mai multe sporturi care ulterior s-au r#sp@ndit pe \ntreg globul p#m@ntesc.

Noi, rom@nii avem un singur sport na]ional – OINA, [i cred c# se face prea pu]in pentru practicarea sa \n ]ara noastr#, f#r# a mai vorbi de inexisten]a ac]iunilor concrete de promovare \n lume a sportului nostru na]ional. Dup# ce c# este singurul nostru sport na]ional, datorit# similitudinii dintre variantele arhaice ale jocului de oin# din ]ara noastr# cu jocul tradi]ional CLUICHE CORR din Irlanda, \mpreun# cu variantele sale din ]ara Galilor, cunoscute sub numele de ROUDERS, s-a \ncercat s# ne ia dreptul de apartenen]# la acest sport. La ora actual#, sporadic sau c@t de c@t organizat, oina se practic# peste tot pe unde au locuit romanii, din Grecia p@n# \n Polonia [i din C@mpia Panonic# p@n# dincolo de Nipru. _n ceea ce \i prive[te pe irlandezi [i galezi, s# lu#m \n calcul [i faptul c# ei locuiesc la o distan]# de aproape 2000 km de ]ara noastr#, c# sunt urma[i ai vechilor cel]i [i c# rom@nii autohtoni s-au \nt@lnit, cu siguran]#, ultima oar#, \n urm# cu aproape 2500 de ani cu ace[tia. Faptul c# oina are o vechime foarte mare, a f#cut posibil ca acest sport s# se practice pe o suprafa]# extins# a p#m@ntului. De-a lungul timpului, \n ]ara noastr#, oina a avut mai multe denumiri: de-a lunga, hoina, apuca, ogoiul, una [i fugi, baci, de-a patru s# st#m, oierul, matca – mare, ciocota, ciurca, oini]a, etc. De-a lungul istoriei, oina s-a transmis din genera]ie \n genera]ie. Primele izvoare scrise relative la practicarea jocului de oin# \n ]ara noastr# au ap#rut \n secolul al XVIII-lea, perioad# \n care oina a \nceput s# fie practicat# nu numai la sate ci [i la ora[. Prima informa]ie scris# despre practicarea jocului de oin#, a fost l#sat# de c#tre Nicolae Iorga, \n lucrarea “Observa]ii [i probleme b#n#]ene”. Aceast# informa]ie a fost posibil# deoarece preotul Nicolae Stoica din Ha]eg, care \n 1763 a consemnat pe o “Cazanie de la R@mnic”, despre anii petrecu]i la Timi[oara, perioad# \n care m#rturise[te c# juca \n curtea bisericii, cu diver[i copii, o variant# a jocului de oin#. Prof. Constantin Preda

Continuare \n num#rul viitor


Sport

Viaยกa satului de la A-B-C

19


20

Viaยกa satului de la A-B-C

xxxxxxxxxxxxxx


Viata satului de la A-B-C Nr 2