Page 1

Revistă editată de

MAGAZIN

Afaceri din Bihor Secretele succesului în afaceri

Nr. 3

Şi artă, şi meserie: sobar în secolul XXI Nu contează de unde vii, contează unde ajungi Paradis floral în Santăul Mic Orădeancă singură în Bolivia

Septembrie 2017


SEPTEMBRIE 2017

2 Afaceri din Bihor

Conţinut

Oameni Astăzi este despre oameni. Pentru că, cu ei începe și se termină totul. Și în afaceri totul pornește și se termină la ei. Afacerile sunt făcute de oameni pentru oameni. Un proverb românesc spune că: „Omul sfinţește locul!”. Acest lucru este valabil și în afaceri și a fost demonstrat de mii de ori. Avem și în acest supliment câteva exemple de oameni care „sfinţesc locul”. Vorbind concret despre afaceri, deci tot despre oameni: „Angajaţii sunt cel mai important lucru pe care îl deţine o companie, pentru că, dacă aceștia sunt fericiţi și clienţii vor fi fericiţi, iar businessul va crește”. A spus-o unul dintre cei mari mari antreprenori din lume – Richard Branson. Potrivit lui Thomas Hobbes: „Oamenii se împart în două categorii: cei visători, care aruncă monede în apă și cei realiști, care le scot din apă!”. Încercaţi să staţi în preajma celor din urmă! Pe de altă parte, oamenii se împart în oameni și oameni. „Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști”, spune un proverb românesc. Dar există soluţii: „Dacă vrei să cunoști un om cu adevărat, privește cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu ei!” - Joanne K. Rowling. Tot oamenii sunt cei care fac binele, și răul, de asemenea. Încă din cele mai vechi timpuri, Cicero a observat că: „Adesea, omul își este singur cel mai mare dușman!”. În sfârșit, după cum spune un vechi proverb românesc: „A fi mare nu-i mirare. A fi om e lucru mare!”. Deci, să încercăm să fim oameni!

3

Criză pe piaţa forţei de muncă din Bihor?!

4

Soluţii pentru depășirea crizei de personal

6

Modelul Colești se vrea multiplicat în satul de marmură

8

Și artă, și meserie: sobar în secolul XXI

10

Mirela Vasadi Blasius, jurnalist, realizatorul emisiunii „Arta fericirii”

12

Oradea, port la Marea Neagră

14

Nu contează de unde vii, contează unde ajungi

16

Paradis floral în Santăul Mic

18

Un universitar orădean, primul cultivator de afin canadian din România

20

Padiș, perla turismului din Bihor

22

Obiective turistice în Defileul Crișului Repede: Vadu Crișului – Șuncuiuș

23

Inventatorul orădean Adrian Farcaș, multipremiat la Cluj și Timișoara

24

Capcanele fondurilor europene

26

Orădeancă singură în Bolivia

Revistă editată de SC INFORM MEDIA PRESS SRL Oradea, bd. Dacia nr. 34, bl. U55, parter, tel.: 0259/410 115 Editor al produselor:

DAN BIRTA dan.birta@informmedia.ro

Distribuire GRATUITĂ Director produs:

Andrada Buhaş, tel.: 0728/116 455 Coordonator produs: Dan Birta, tel.: 0720/400 352 Machetare: Dana Crăciunescu


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 3

Criză pe piaţa forţei de muncă din Bihor?!

ORADEA. De la an la an, angajatorii de pe raza judeţului Bihor își găsesc tot mai greu candidaţi la locurile de muncă oferite. Dacă până urmă cu câţiva ani candidaţilor sau angajaţilor care solicitau salarii mai mari li se răspundea: „Sunt destui care doresc să se angajeze, la poarta fabricii!”, acum optica s-a schimbat. „Două mâini, două picioare” solicită angajatorii candidaţilor la un loc de muncă. De restul se ocupă firma. Problema este că nici așa nu se prea găsesc doritori să muncească.

Din circa 6.500 de şomeri din judeţul Bihor, doar un sfert îşi caută într-adevăr un loc de muncă.

Şomajul în Bihor Una dintre cauze ar fi rata scăzută a șomajului din judeţ, sub 2,5%. Alta este numărul mic al șomerilor înregistraţi în bazele de date a AJOFM Bihor, dispuși să se angajeze. „În judeţul Bihor, rata șomajului, respectiv numărul șomerilor, este într-o continuă scădere. La ora actuală am scăzut sub 2,5%. Circa 6.500 de persoane sunt înregistrate în baza noastră de date ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. La prima vedere cifra pare destul de mare, adevăraţii șomeri, cei care își caută un loc de muncă, sunt cei indemnizaţi, circa 1.500 de persoane. Restul de 5.000 – 5.300 de șomeri neindemnizaţi populează evidenţele noastre strict din dorinţa de a beneficia de venit minim garantat. Legea spune că aceste persoane sunt în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor. Dar cea mai mare problemă este, potrivit șefului agenţiei judeţene de ocupare, că aproape 90% dintre șomerii neindemnizaţi nu au nici un fel de studii. În cazul acestora, inserţia pe piaţa muncii este foarte dificilă, chiar dacă ar putea fi cuprinși în cursuri de formare profesională. Nici un angajator nu își asumă să angajeze pe cineva care nu știe să scrie și să citească.

Paradoxuri Este bine sau rău că judeţul Bihor are o rată redusă a șomajului? Depinde din ce punct de vedere sunt privite lucrurile. „Din punct de vedere macroeconomic, numărul redus de șomeri din Bihor este un indicator care denotă o dezvoltare economică a judeţului. Numărul angajaţilor este în creștere. Din punct de vedere al unei agenţii de

Békési Csaba

FOTO: DAN BIRTA

ocupare, care are obligaţia de a satisface și nevoia angajatorilor privind forţa de muncă, este o situaţie ingrată. Angajatorii vin și publică locurile de muncă, iar așteptarea lor este una simplă. Să le oferim forţă de muncă. Având o rată scăzută a șomajului, de multe ori este imposibil să le satisfacem această cerere. Sunt foarte multe domenii care nu pot fi acoperite. Spre exemplu, HORECA, domeniul prelucrărilor metalice, electronică, transporturi, unde nu reușim să identificăm persoane. Cei care se califică în aceste domenii sunt absorbiţi de piaţă înainte de a termina cursurile de formare profesională”, explică directorul executiv al AJOFM Bihor.

Există soluţii Soluţia ar putea veni în urma implementării unui proiect destul de ambiţios, înfiinţarea unui Centru de Metodică și Cercetare în Bihor. „Acest centru va avea rolul de a măsura și de a proiecta piaţa forţei de muncă din judeţ pe o perioadă de trei – cinci ani. Anual, sau de două ori pe an, ar putea fi prezentat un raport, atât administraţiilor locale care administrează școlile, respectiv inspectoratului școlar, cât și instituţiilor de învăţământ superior, privind rezultatele măsurării, cu direcţiile pieţei forţei de muncă reflectate pe o perioadă de trei, respectiv cinci ani”, a subliniat șeful AJOFM Bihor.

Centrul va culege în fiecare an niște date de pe eșantioane bine stabilite. Datele vor fi prelucrate, iar prin decembrie – ianuarie va fi furnizat entităţilor responsabile un material, astfel încât în februarie – martie când se stabilește programa școlară pentru următorul an școlar, să o facă și pe baza acestor date. „Profilul școlilor profesionale și chiar al instituţiilor de învăţământ superior ar trebui să ţină cont de această proiecţie a pieţei muncii. În felul acesta va disparea discordanţa între ceea ce formăm și ceea ce cere piaţa muncii. Nu am garanţia că aceste previziuni vor fi confortabile pentru unele entităţi sau dacă în urma lor vor fi luate măsuri, dar cred că ar fi o imaturitate profesională să nu iei în considerare un material care are la bază o cercetare știinţifică”, este de părere directorul executiv al AJOFM Bihor. Acest proiect ar putea fi unul pilot, la nivel naţional, până în prezent neexistând altul la fel. Un astfel de centru ar trebui să existe cel puţin la nivel de regiune, dacă nu la nivel de judeţ. „Avem niște caracteristici foarte diferite de la o regiune la cealaltă și de la o zonă a judeţului la alta. Avem zona de nord a judeţului care este preponderent agricolă. Avem zona de est care ar putea fi o zonă specifică turismului”, a precizat Békési Csaba. Acesta a observat că din cauza discordanţei dintre ceea ce formează școlile și ceea ce se cere pe piaţa muncii, angajatorii angajează în mare măsură muncitori necalificaţi. Numărul ofertelor pentru persoanele cu studii superioare a scăzut de la 15% din totalul locurilor de muncă oferite la mai puţin de 10% la ora actuală. „Este o criză acută a forţei de muncă în judeţul Bihor, dar și la nivel naţional”, a concluzionat șeful AJOFM Bihor. DAN BIRTA dan.birta@informmedia.ro


SEPTEMBRIE 2017

4 Afaceri din Bihor

Soluţii pentru depăşirea crizei de personal ORADEA. Angajatorii

și firmele de recrutare recunosc că este o criză acută a forţei de muncă în judeţul Bihor, dar încearcă să găsească soluţii pentru a o depăși. „Atât la nivel micro, cât și macro, piaţa muncii este în criză. Asistăm la o schimbare a sistemului de valori, a celor care ar trebui să reprezinte forţa de muncă, ceea ce generează această lipsă acută de personal. Tinerii vor să lucreze, însă nu orice, nu oricât și nu în orice condiţii. Studii efectuate de LinkedIn, de exemplu, arată că, atunci când evaluează o oportunitate de angajare, tinerii sunt interesaţi de programul de lucru, de condiţiile de muncă, de oportunităţile de dezvoltare. Pentru a soluţiona problema, angajatorii trebuie să devină flexibili și să se muleze pe profilulul noii generaţii”, susţine Claudia Vidican, senior permanent placement consultant Adecco România. „Criza forţei de muncă a început să fie prezentă începând cu 2014 și a devenit cu adevărat gravă în 2016. Nu putem vorbi de criză pe piaţa muncii doar în Bihor, aceasta fiind resimţită în toată România, dacă ne gândim la forţa de muncă calificată și specializată”, este de părere Luminiţa Popa, director general Corporative Consulting.

Angajatorii încearcă să se adapteze din mers pentru a face faţă crizei de pe piaţa forţei de muncă.

În ceea ce privește greutatea cu care angajatorii își găsesc candidaţii potriviţi, Claudia Vidican crede că este o provocare în ziua de azi. Fie că este vorba despre personal calificat și specialiști, fie că este vorba despre tineri fără experienţă, dar cu atitudine

pro-activă. „Angajatorii întâmpină dificultăţi pentru că există un conflict între ceea ce își doresc, ceea ce oferă în acest scop și ceea ce caută potenţialii angajaţi. Companiile care apelează la serviciile noastre vin din diverse domenii de activitate: automotive, electronic manufacturing, telecom, IT, HORECA, transporturi, alimentaţie publică etc. Solicitările pe care le primim, vin atât de la companii ce au mii de salariaţi, dar chiar și de la cele cu maxim cinci angajaţi, pentru că nu reușesc să găsească candidaţi”, a observat Claudia Vidican. „În funcţie de brandul angajatorului, de climatul organizaţional, de oferta financiară și de beneficiile pe care le oferă, angajatorii sunt mai doriţi sau mai puţin doriţi de oamenii care se gândesc să își schimbe locul de muncă sau pe care îi abordăm pentru a le propune un anumit loc de muncă”, a precizat Luminiţa Popa.

Claudia Vidican

Luminiţa Popa

Unde-s angajaţii potriviţi?

FOTO: FAN

FOTO: FAN

Pretenţii mai scăzute?!

Cât despre pretenţiile angajatorilor comparativ cu anii trecuţi, parcă acestea au mai scăzut, existând o mai mare deschidere. Preferă să ia candidaţi pe care să-i formeze pentru posturile dorite, dar nu fac rabat de la calitatea acestora, când este vorba despre afacerile lor. „Pretentiile angajatorilor sunt mari, atunci când nevoia business-ului lor o impune. În automotive și electronic manufacturing services (EMS), de exemplu, se caută specialiști care știu să lucreze într-un ERP, care cunosc foarte bine limba engleză și în plus, au acumulat până în prezent o experienţă relevantă. Pe de altă parte, există o deschidere a angajatorilor de a prelua persoane care au soft skills, atitudine și potenţial, pentru a le crește în cadrul companiei”, spune reprezentantul Adecco. „Angajatorii își doresc oameni responsabili atunci când sunt la locul de muncă, serioși, determinaţi, adică, calităţi și competenţe normale în orice ţară civilizată, iar dacă bugetul le permite să ofere și salarii și beneficii competitive, atunci le va fi mai ușor să atragă oamenii doriţi de ei”, a declarat directorul Corporative Consulting.

Metode de recrutare Metodele prin care angajatorii încearcă să angajeze personal sunt diverse. Unii apelează la agenţii de recrutare, alţii gândesc campanii de promovare menite să le crească vizibilitatea. „Nu există o «reţetă câștigătoare» consacrată pentru atragerea candidaţilor doriţi: se publică anunţuri de angajare pe diverse site-uri specializate; se fac campanii radio; se apelează la agenţiile intermediare de recrutare; se oferă bonusuri angajaţilor care recomandă rude, prieteni, vecini etc. și care la finalul procesului de recrutare sunt angajaţi; se oferă bonusuri de producţie, al 13-lea salariu, bonuri de masă și bonuri cadou de sărbători; se construiesc terenuri de sport pentru angajaţi; se încearcă multe astfel de metode pentru a atrage candidaţii potriviţi”, susţine Luminiţa Popa. Nu în ultimul rând, angajatorii își caută candidaţii potriviţi încă de pe băncile școlii, cu mult înainte de absolvire. „Cei mai multi dintre marii angajatori se orientează către școli și universităţi, pentru


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 5

a-și atrage tinerii care nu au absolvit încă. Le oferă posibilitatea de a face practica în cadrul companiei, cu promisiunea angajării după obţinerea diplomei. Criza forţei de muncă se reflectă și în lupta pe care angajatorii o duc deja și pe frontul liceenilor și studenţilor. De exemplu, în IT, studenţii sunt «vânaţi» de companii de software development, cu internship plătit. Studenţii fac practică la mai multe firme și apoi decid unde vor să se stabilească. Iar cine nu a reușit să «cucerească» studentul, este marele pierzător”, a observat Claudia Vidican. Head-huntingul, tot mai practicat de companiile mari

FOTO: FAN

Soluţii alternative Muncitorii străini, leasingul de personal și head-huntingul sunt soluţii la care unele companii apelează în disperare de cauză. Pentru mulţi angajatori, „colacul de salvare” vine de la firmele care practică leasingul de personal, în special când este vorba despre munca temporară, care nu necesită o calificare deosebită din partea angajaţilor. Apelarea la muncitorii străini, din afara UE, este o altă soluţie. „Dacă e să vorbim despre angajarea de lucratori străini, acest fenomen sau mai bine spus această rezolvare alternativă la criza de forţă de muncă va lua amploare și

în România în următorii ani, existând deja câţiva angajatori care au apelat la această soluţie. Problema în ceea ce privește importul de forţă de muncă nu este procesul în sine, ci faptul că - odată relocaţi – lucrătorii străini au nevoie de locuinţă asigurată în România, plus alte facilităţi (de exemplu bilet de avion spre ţara de origine de două ori pe an, etc.)”, a subliniat Luminiţa Popa. Cât despre head-hunting (vânătoarea de capete) sau atragerea de specialiști de vârf de la concurenţă, se practică și la noi. „Atunci când ai nevoie de specialiști cu experienţă și competenţe specifice, care

să aducă valoare adăugată, singura soluţie este să te orientezi către companiile care au deja acei oameni. Clienţii apelează la serviciile noastre de head-hunting tocmai pentru că vor, în cel mai scurt timp, oameni care pot performa imediat ce intră în echipa lor. Proiectele de start-up presupun cel mai adesea head-hunting, deoarece investitorii vor să atragă cei mai buni candidaţi. Acele persoane care au knowhow-ul și networking-ul necesar. Iar rolul recruiter-ului este tocmai de a facilita acest transfer”, conchide Claudia Vidican. DAN BIRTA dan.birta@informmedia.ro

Merită investiţiile în lingouri de aur? Într-o lume în care cursul monedelor fluctuează periculos, activele imobiliare se depreciază imprevizibil, iar o eventuală criză financiară bate la uşă, investiţiile în aur reprezintă o opţiune cel puţin interesantă. Conform articolelor de specialitate, aurul rămâne printre cele mai căutate active, atât pentru investitorii experimentaţi, cât şi pentru cei începători. Un motiv întemeiat în acest sens este legat de stabilitate - de-a lungul timpului, aurul a păstrat puterea de cumpărare şi a devenit astfel un instrument incontestabil de protecţie împotriva inflaţiei. Este în acelaşi timp un produs finit şi tangibil, cu o valoare perpetuă şi mult mai sigur decât o bucată de hârtie. Totodată, acest metal preţios înseamnă şi pentru bănci un activ de rezervă. Specialiştii recomandă ca aproximativ 10% din portofoliul investiţional pe termen lung să fie în metale preţioase. 30-40% din producţia mondială este aurul pentru investiţii, prezentat în forme standardizate, uşor de utilizat şi tranzacţionat de către colecţionari sau investitori.

www.ilexgold.com

Modalitatea tradiţională de a investi în aur constă în achiziţia de lingouri. Cererea este în continuă creştere. O mare influenţă asupra acestui fapt le au ţări precum India şi China, care se dezvoltă continuu. Însuşi riscul unui război şi dispariţia societăţii în forma de astăzi vorbesc pentru investiţia în aur – în astfel de condiţii de criză, aceasta rămâne cea mai sigură modalitate de a păstra un anumit capital în siguranţă. Paradoxal, achiziţionarea unor lingouri de aur nu reprezintă propriu-zis o investiţie, pentru că nu sunt implicate dobânzi sau dividende. Totuşi, creşterea preţului aurului de-a lungul timpului poate genera profit la vânzare, iar acesta din urmă nu este supus taxelor (depinde totuşi de modul în care se face investiţia). În cazul în care decideţi să cumpăraţi aur, asiguraţi-vă că acesta este veritabil şi apelaţi exclusiv la surse autentice. Consultanţii Ilex Gold vă pot oferi consultanţă în acest sens şi vă pot ajuta să luaţi cea mai bună hotărâre. Concluzia rămâne însă sigură – lingourile de aur sunt un produs de investiţii atipic, dar extrem de valoros.

În 2017, Bijuteria Athena a trecut printr-un proces de rebranding şi şi-a schimbat denumirea în Ilex Gold.


SEPTEMBRIE 2017

6 Afaceri din Bihor

Modelul Coleşti se vrea multiplicat în satul de marmură COLEŞTI/ALUN. Comunitatea din Alun, judeţul Hunedoara - satul despre care se spune că e construit din marmură, în Ţinutul Pădurenilor - e interesată de maniera în care doi tineri, George Hoţopan și Quim Rueda Pilar, au făcut dintr-un cătun uitat de lume din Bihor, Colești, un centru de interes. În acest moment, se spune că mai puţin de 10 oameni stau permanent în satul care a cunoscut faima dată de marmura extrasă din carieră. Doar turla bisericii, care strălucește printre cele 80 de gospodării rămase goale, mai amintește de gloria pe care a cunoscuto marmura de Alun, comparată adesea cu cea de Cararra. Este singura biserică din România ale cărei ziduri au fost realizate din preţiosul material de construcţii. Această

marmură a fost folosită la construirea bisericii din sat, a Casei Poporului, dar este apreciată și de artiști datorită granulaţiei fine, ce o face ușor prelucrabilă. Un tânăr a încercat să atragă atenţia asupra marmurei de Alun în cadrul proiectului „Turism și artă în Pădureni”. În curtea pensiunii sale vin studenţi de la Arte în cadrul unei tabere de creaţie, pentru a lucra în marmură de Alun. În oglindă, soarta cătunului Colești ar fi putut fi aceeași cu cea a satului Alun, dacă doi tineri și familiile lor nu s-ar fi încăpăţânat să pună cătunul bihorean pe hartă. Chiar dacă localitatea Colești e aproape de Vașcău, puţini sunt bihorenii care să fi auzit de Colești.

Originar din Girona, Spania, Quim Rueda Pilar s-a așezat la Colești. L-a urmat George Hoţopan, atras oarecum de ceea ce făcea spaniolul la Colești. În timp, Quim Rueda Pilar și George Hoţopan au decis ca împreună să valorifice interesul pe care l-ar putea stârni în rândul turiștilor viaţa arhaică din cătun. Ecoturismul, deschiderea unui restaurant cu produse de Colești, ar putea îmbunătăţi viaţa localnicilor, care își pot valorifica astfel produsele. Cei doi au pus bazele Asociaţiei pentru dezvoltare comunitară „Muma Codrului”. Aproximativ 100 de oameni trăiesc acum în Colești, din care 16 sunt copii. Pentru ei ar trebui să se deschidă o grădiniţă. Jumătate dintre locuitorii din Colești sunt gata să contribuie la renovarea imobilului. Dacă

Universul materialelor electrice la un pas de tine

Este greu să găsim un partener de încredere când vine vorba de materiale electrice. Toţi avem pretenţia ca lucrările să se termine cu rapiditate, dar acestea pot dura zile întregi, iar dacă mai trebuie să aşteptăm şi după materiale, pierdem timp preţios.

Ca să evităm amânarea lucrărilor, compania Challenge Electric vine cu soluţii complete pentru a satisface toate nevoile clienţilor cu o gamă de peste 60.000 de accesorii şi materiale pentru instalaţii electrice, din care peste 80% sunt pe stoc propriu. Challenge Electric este fără îndoieli un lider în Oradea, când vine vorba de materiale electrice, compania reuşind să pună baze solide încă din anul 1994. În anul 2012, compania şi-a înfiinţat primul magazin online, www.Celon.ro, de atunci serviciile sunt solicitate nu doar pe plan local ci şi pe plan naţional şi internaţional. Challenge Electric este totodată distribuitor autorizat de scule electrice profesionale şi semi-profesionale de la producători ca şi Bosch, Makinta, Skill, Schneider, Legrand, Scame, Eglo, Globo, Klausen, Philips, Panasonic si multe alte branduri consacrate. Toţi utilizatorii de produse electrice se pot bucura de soluţii complete pentru tehnologii energetice şi de automatizări.

Orădenii care îşi caută materiale electrice pentru segmentul rezidenţial, comercial, sau industrial, pot vizita showroomul de pe Str Horea nr 49 sau centrul nostru de pe Matei Corvin nr 130.


SEPTEMBRIE 2017

în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare cei doi tineri sunt susţinuţi în proiectul cu restaurantul de către Clubul Rotary, George și Quim sunt gata să meargă mai departe și se pregătesc să deschidă un centru de colectare la Colești, sub forma unei întreprinderi sociale. „Dacă nu era vorba despre o astfel de acţiune socială, nu deschideam centrul de colectare la Colești”, spune Quim Rueda Pilar. „Cândva, cineva ne-a întrebat cum am putea defini mâncarea pe care o facem. Descrierea punctuală ar avea următoarele caracteristici: naturală, gourmet, salbatică, cu caracter social, fusion, etnică și locală. Viziunea noastră are la bază o nouă formă de a înţelege bucătaria. De fapt, așa a început totul. Lucrurile au căpătat o formă atunci când ne-am dat seama că aveam în mâini un nou concept. De ce? Naturală - nu acceptăm materie primă forţată sau controlată cu azoturi, erbicide, insecticide; gourmet - pregătirea noastră culinară a fost în bucătăria occidentală, context ce ne-a crescut atracţia pentru noile concepte și tehnici de gătit; sălbatică - din sălbăticia codrului obţinem mare parte din materiile prime pe care le folosim, regăsind în ele adevăratul gust al alimentelor; cu caracter social - partea gastronomică a acestui proiect se naște din necesitatea de a reînvia satul de munte în care ne-am mutat în urma cu câţiva ani (Coleștiul nost’ cel drag, în Munţii Codru Moma așezat); fusion - suntem pasionaţi de ideea generării de noi experienţe gastronomice prin care să ne surprindem pe noi înșine în timpul procesului creativ; etnică - în procesul nostru de calificare în domeniul culinar, ne-am format în tehnicile bucătăriei străvechi din multe culturi diferite, pe care acum le aplicăm, adaptându-le la materiile prime pe care le avem; cu caracter local - încercăm să procurăm majoritatea materiei prime doar din zona noastră, având scopul clar de a întări partea socială și de a controla provenienţa și calitatea bucatelor pe care le gătim. Cu toate acestea, procesul creativ gastronomic ne permite să oferim o călătorie în timp și spaţiu la fiecare îmbucătură. De asta recomandăm ca produsele noastre să fie degustate prima dată cu ochii închiși... Visul oricărui bucătar este să creeze acea farfurie în care să se regăsească esenţa și echilibrul femeii: dulce, sărat, acru și amar, în proporţie justă și secretă; combinaţii de culori, arome și forme, astfel încât să nu fie nici prea mult, nici prea puţin, nici prea ciudat, nici prea comun, și totuși să nu te poţi gândi la altceva decât la acea reţetă sau la acea femeie!...”, explică Quim și George. Imediat după lansarea

Afaceri din Bihor 7 Asociaţiei „Muma Codrului”, succesul modelului Colești a fost exponenţial. O spunea chiar George Hoţopan, după ce „Muma Codrului” a fost lansată online. „Aseară mă întâlnii cu un bătrân din sat - om care nu știe ce este internetul - și mă întrebă de bucuria mea. Ce să îi spun? «Bace Trăienea, de aseară până amu - i-am zis - 500 de oameni au spus că ar vrea să mănânce mâncare de la noi din sat!»”. Dacă modelul Colești va funcţiona, Clubul Rotary se gândește să-l multiplice și în alte zone din Bihor. Deocamdată, comunitatea din Alun, judeţul Hunedoara, i-a contactat pe George și Quim pentru a se documenta pe baza experienţei lor. Întâlnirea cu oamenii din Alun va avea loc pe 8-9 aprilie. „Suntem foarte bucuroși să oferim modelul nostru de la Colești. Dacă noi aveam un model, nu trebuia să-l inventăm”, spune Quim Rueda Pilar cu satisfacţie. VERONICA BURSAŞIU veronica.bursasiu@informmedia.ro

Quim Rueda Pilar şi George Hoţopan FOTO: ARHIVA PERSONALĂ

Coleşti şi Alun

FOTO: TERTECI


SEPTEMBRIE 2017

8 Afaceri din Bihor

Şi artă, şi meserie: sobar în secolul XXI „Sunt în domeniul ăsta de mic copil, tata a fost și el sobar. El a terminat la Cluj, în ‘67, Ceramică fină și sobar - asta era prima lui meserie. Pe la 7, 8 ani, când nu era școală și aveam timp, la sfârșit de săptămână, mă duceam să îl ajut. Prima sobă am făcut-o pe la 16, 17 ani, la cineva la Borș. Cred că mai există. De atunci nu m-au chemat să o refac și au trecut ceva ani”, așa a ales să se prezinte Simon Szilard, sobar și ca profesie, și ca pasiune. Fire rezervată, orădeanul mutat în Ineu e completat în dialog - ca în viaţă, de altfel - de soţia sa, Angéla, preot reformat și susţinătoare a pasiunii pentru sobe. „Nu e prea bun cu vorbele. El e mai bun în munca lui”, explică Angéla. O privire aruncată spre mâinile mari și aspre, cu unghii lăţite, convinge că interlocutorul stăpânește bine vocabularul meșteșugului său.

ORADEA.

Văzând şi făcând „Am făcut și un curs, să am o hârtie dar, în principiu, de la tata am învăţat meserie. Vrând-nevrând, văzând și făcând, am învăţat și îmi place foarte mult să fac sobe. Mulţi «se pricep» să facă sobe de teracotă, dar foarte puţini sunt cei care într-adevăr știu ce fac, și o fac cu toată silinţa și cu sufletul”, crede sobarul. Tocmai trecut de 40 de ani, Simon Szilard are aerul liniștit al omului care și-a aflat calea. Vorbește fără patimă despre neplăcerile vieţii profesionale anterioare: „Am lucrat și la pietrărie. Am considerat că merit o mărire de salariu, nu s-a putut și am plecat. Atunci mi-am propus că următorul lucru pe care o să-l fac vor fi sobele de teracotă”. De ce-i place să facă sobe? „Pentru mine e o provocare, îmi place lucrul divers, să nu fie monoton. În munca aceasta pot să îmi satisfac creativitatea. Două sobe la fel nu există, începând de la aspectul exterior și ajungând la lucrătura interioară, precum

și la amplasament; fiecare sobă e diferită”, explică el.

Îşi mai face lumea sobe? Centrale pe gaz, sisteme pe peleţi, pompe de căldură, energie solară etc. – sunt tehnologii moderne de încălzire a locuinţelor aflate la îndemâna consumatorului. În aceste condiţii, își mai face lumea teracote? Sobarul Szilard spune că agenda lui e plină. „Chiar și unde este centrală pe gaz, oamenii își fac sobe. O sobă frumoasă este și un element de decor care crește valoarea casei și este și o soluţie de siguranţă, în caz de întrerupere a curentului și orice defecţiune a centralei”, explică el. Cu exodul orădenilor spre satele din jur, crește și apetitul lor pentru varianta tradiţională de încălzire a caselor noi. Dar existenţa unei case nu e un criteriu eliminatoriu pentru montarea unei teracote, spune sobarul: „Am făcut mai multe și la bloc, de exemplu pe Pasteur, Averescu etc. Blocurile construite prin anii ‘60 au coșuri înalte și nu se pune problema de tiraj”. „O sobă emană altfel căldura decât un calorifer”, e o treabă știută, teoretic, de oricine. Puţini mai au în memoria recentă amintirea căldurii prietenoase, ca de pisică, pe care o simţi când te așezi iarna lângă o teracotă fierbinte.

Şemineu sau sobă? E o discuţie obișnuită pe care sobarii, deci și Simon Szilard, o au cu clienţii. „Șemineul este un focar din fontă sau tablă, cu ușă mare de sticlă, în jurul căruia se construiesc pereţii din rigips, cărămidă, piatră etc. Ideea e că din focar căldura iese direct prin coș. În schimb, la sobe, căldura realizată în focar circulă prin canalele de fum, încălzind îmbrăcămintea sobei, care înmagazinează căldura și o redă treptat pe o durată îndelungată. Când cineva îmi zice de șemineu, discuţia începe cu lămurirea termenilor. Când pricepe e clar care e alegerea, mai

Pe măsură ce sistemele alternative de încălzire a locuinţelor câştigă teren, tradiţia sobelor de teracotă capătă prestigiu.

Soba inscripţionată Rimanoczy Kalman – Fabricat în Oradea FOTO: FAN

ales că diferenţa de preţ nu e mare între cele două”, relatează meșterul.

Pe „termen lung” Sobele lui Szilard sunt astfel făcute încât sunt economice pe „termen lung”: „Sunt economice în momentul în care clientul le folosește zilnic. Lucrătura interioară presupune o căptușire mai groasă, care ulterior va păstra mai bine căldura, dar care iniţial cere mai mult lemn și mai mult timp până se încălzește. La sobele pe care le fac, pot să garantez că rămân calde cel puţin 12 ore după ce s-a stins focul”. Susţine că utilizarea gazului în teracote nu e nici eficientă și nici sănătoasă: „Pentru că este periculos, în caz că se stinge flacăra, și apoi gazul nu are puterea calorică să încălzească cahlele ca și lemnul uscat, de esenţă tare”. Despre priza de aer, insistă că este imperativ ca aceasta să se facă cu aer din exteriorul casei, mai ales în cazul caselor noi: „Eu încerc să conving oamenii, când își fac case, să se gândească la priză de aer exterior, ca să nu se consume aerul din cameră. O altă problemă la case e că termopanele închid foarte etanș și nu se creează curentul de aer necesar pentru ardere. Nu primește destul aer și arde mocnit, iar soba nu funcţionează corespunzator. Dar oamenii se gândesc foarte rar dinainte, se trezesc că vor sobe după ce e gata casa”.

Banii sunt limita! Sobarul are în CV și lucrări valoroase, după cum are și unele mai degrabă nepreţuite. „Depinde de buzunar, se poate ajunge și la 3-4 mii de euro pentru unele mai speciale.


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 9

Modelul și preţul se stabilesc de comun acord cu clientul. Noi îi arătăm ce am făcut și dacă clientul are vreo idee, lucrăm împreună la ea. Își alege materialul din care să fie și modelul, în funcţie de bani în primul rând. Dacă are bani, se poate orice vrea. Eu lucrez cu diferite materiale, și de Vadu Crișului, și de Bistriţa, și de Deva, și cu porţelan din Ungaria, precum și cu cahle de teracotă presate manual, tot din Ungaria, a căror calitate și diversitate artistică mulţumește atât cele mai mari cerinţe profesionale, cât și istoria artelor: stil Renaissance, Baroc, Art Nouveau, rustic-popular. Și se fac și piese speciale”, apreciază Szilard.

La muncă

FOTO: FAN

Între lucrările dificile, meșterul orădean amintește cu pasiune de o complicată teracotă albă combinată cu plăci de culoare închisă, cu cuptor inclus, pe care a făcut-o pentru o familie din Suceava. Își amintește și de cea albă, cu flori albastre, lucrată unei familii din Timișoara. Sobele sale sunt împrășiate în toate cele patru zări, în ţară - în Bihor, Sălaj, Suceava, Cluj, Târgu Mureș, București, Călărași, Navodari - dar a lucrat și pentru clienţi de peste hotare, din Ungaria și Austria, de exemplu. Cu mândrie evidentă, dar reţinută, vorbește familia Simon despre sobele Rimanoczy, recuperate din palatul care poartă numele reputaţilor arhitecţi de la 1900, aflat pe Corso. „Sunt două sobe Rimanoczy, care au ștanţat pe cahle numele Rimanoczy Kalman - Fabricat în Oradea, fiind plăci de peste 100 de ani. Tatăl și fiul au avut aici, în Oradea, o fabrică de cărămidă. Nu e prea cunoscut că au făcut și plăci pentru sobe”, povestește Simon Angéla. Aceste sobe istorice au ajuns în locuinţele unor oameni apropiaţi ai artistului sobar, care le apreciază valoarea. „Subiectul ar merita un studiu aprofundat, dacă ar fi timp pentru asta”, cred cei doi soţi. În fond, dacă palatele orașului sunt, în-

Complicată şi funcţională

FOTO: FAN

cet, repuse sub reflectoare, de ce nu s-ar bucura de același tratament și spectaculoasele bijuterii care au încălzit atmosfera înaltelor interioare? Asta până mai e cine să le înţeleagă valoarea și să le redea strălucirea și utilitatea. CRISTINA GHILEA cristina.ghilea@informmedia.ro

Una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul articolelor pentru copii, este Nancy Trade SRL, prin Magazinul MyKids.ro, cu o acoperire de excepţie atât în judeţul Bihor cât şi în ţară. Povestea celor de la MyKids începe în anul 2004 atunci când, tânărul tătic în vârstă de 30 de ani, managerul de azi, Torok Tibor, deschide primul magazin cu articole destinate copiilor din Oradea. Ideea i-a venit din dorinţa de a oferi fetiţei sale toate cele necesare, în acelaşi timp, dorind să vină şi în întâmpinarea nevoilor celorlalţi părinţi care căutau produse de calitate.

Magazin CLUJ-NAPOCA Cartierul IRIS, Bdul Muncii nr. 221 0769 021 509

www.mykids.ro

Magazin ORADEA Cartierul IOŞIA, str. Erofte Grigore nr. 3 0764 474 347

www.importatorarticolecopii.ro

Privită la început ca o mică afacere de familie, firma se dezvoltă treptat, astfel încât, în anul 2007, se lansează ramura online de comercializare a produselor pentru copii, prin site-ul www.mykids.ro, intrând astfel în casele tuturor mămicilor. Atunci când lumea era sceptică în privinţa securităţii online-ului, managerul a crezut foarte mult în el şi în puterea Internetului, magazinul aflându-se azi în topul celor mai căutate site-uri de profil din România. După 3 ani, în anul 2010, ia naştere şi partea de en-gross, prin depozitul şi site-ul www.importatorarticolecopii.ro, destinat persoanelor juridice şi firmelor de profil, iar în 2015 are loc inaugurarea unui nou magazin MyKids.ro în Cluj-Napoca. „Majoritatea prietenilor mei nu au crezut în acest tip de afacere, motivând faptul că sunt prea tânăr, neexperimentat şi fără resurse financiare. O vorba din popor spune: “în spatele unui om de afaceri stă întotdeauna o femeie puternică” şi în cazul meu acest proverb se adevereşte, această susţinere venind din partea soţiei mele. La acea vreme, foarte puţini credeau în vânzările online, amintindu-mi şi acum aceeaşi întrebare: “Cine comandă de pe Internet?”, dar clienţii nu s-au lăsat foarte mult aşteptaţi. Am crescut treptat, prin ore de muncă şi nopţi nedormite. Noaptea îmi veneau idei noi pe care le puneam în practică a doua zi şi de fiecare dată succesul nu întârzia să apară. În decursul anilor, am creat o echipă în jurul conceptului meu, realizând an de an noi proiecte de viitor. Pe această cale, doresc să le mulţumesc colegilor mei pentru susţinerea, seriozitatea, promptitudinea şi corectitudinea de care au dat şi dau dovadă”, a declarat pentru revista Afaceri din Bihor, managerul general Nancy Trade SRL, Torok Tibor.


SEPTEMBRIE 2017

10 Afaceri din Bihor

Mirela Vasadi Blasius, jurnalist, realizatorul emisiunii „Arta fericirii” ORADEA. 12

ani a intrat în casele românilor de la pupitrul știrilor. Apoi a ales să petreacă doi ani sabatici, în care s-a documentat, a studiat și a prezentat un proiect de emisiune televiziunii publice. Proiectul singular marca Mirela Vasadi Blasius „Arta fericirii” a fost unul câștigător, reușind să pună bazele unei adevărate comunităţi on-line.

JURNAL BIHOREAN: Ai trecut de la viaţa

trepidantă, de la pupitrul ştirilor, de la viaţa contra cronometru, la o emisiune în care ai ales să dai microfonul celor care caută esenţa vieţii şi au şi răspunsuri la problemele noastre, ale tuturor. Cum s-a făcut trecerea în ceea ce te priveşte pe tine ca om - nu cred că e posibil să faci o emisiune cu asemenea mesaj, încărcătură, fără ca tu însăţi să ajungi la un anumit nivel de dezvoltare personală...? Căutările mele în această direcţie sunt de mai mulţi ani. Pentru că niciodată nu mi-a fost indiferent ce se întâmplă în mintea și în inima oamenilor. Iar povestea începe în orașul meu natal. Cei peste 12 ani de știri la PRO TV Oradea, PRO TV Cluj și la Realitatea TV m-au instruit în meseria de jurnalist de televiziune. Probabil nu aș fi ajuns aici dacă nu mi-ar fi oferit încredere și învăţătură pentru filmare, condei și vorbire oamenii minunaţi din PRO TV Oradea; o echipă de profesioniști coordonată de Călin Ardelean. Știrile, emisiunile politice, economice și sociale pe care le-am realizat în toţi acei ani m-au format ca om al informaţiei corecte, al dezbaterilor bine documentate, m-au ţinut cu picioarele pe pământ și mereu cu mintea trează. Sunt adepta unei gândiri raţionale și, așa cum spunea unul dintre invitaţii mei, noi trebuie să promovăm „gândirea raţională” mai degrabă decât „gândirea pozitivă”. Deoarece gândirea raţională poate să fie pozitivă sau negativă. Putem fi triști în situaţii dificile de viaţă (este normală tristeţea), dar să nu fim anxioși și depresivi! Vă invit să urmăriţi emisiunea „Raţiune și Fericire”; explicaţiile domnului profesor au ajutat mulţi telespectatori. Și de aici, iată, misiunea acestui proiect. Ce mi-am dorit eu cu emisiunea „Arta Fericirii”?

Înainte de filmare, cu neurologul Dumitru Constantin Dulcan

FOTO: ARHIVA PERSONALĂ

MIRELA VASADI BLASIUS:

După ce a petrecut doi ani sabatici, exersează cu românii „Arta fericirii” Totul a pornit după ieșirea din studioul știrilor. Când am simţit că pot face ceva mai mult pentru telespectatori. Și m-am gândit de multe ori ce mi-ar plăcea mie să văd la televizor. Și ce căutam eu să urmăresc pe diverse canale de televiziune și pe internet. Am avut nevoie de timp ca să mă așez mai bine în viaţa mea. Așa că un an sabatic era tot ceea ce îmi doream. Un an care s-a transformat în doi ani sabatici. Ani de studiu, de vizionat diferite producţii externe, de meditat, de gândit proiecte, de punere în echilibru, de întrebări, de supărări (căci fac parte din viaţă și sunt firești), de bucurii, de momente de fericire, de recunoștinţă pentru tot. Astfel s-a născut proiectul „Atelierul Vieţii”, o emisiune de dezvoltare personală și de promovare a valorilor din România. Cu acesta am câștigat un concurs de proiecte la Televiziunea Română. Timp de un sezon am realizat o ediţie săptămâ-

nală. Apoi proiectul s-a extins, a devenit o emisiune zilnică, în direct, și i-am schimbat numele în „Arta Fericirii”. Impactul a fost unul foarte bun; creștea numărul telespectatorilor, mesajele pe care le primeam zilnic erau emoţionante.

J.B.: Chiar dacă emisiunea a dispărut din grila TVR, ai fanii tăi, eşti unul dintre puţinii realizatorii care - fără să mă exprim pretenţios - te-ai individualizat ca fiind stăpâna artei comunicarii către consumatori printr-un conţinut valoros şi care are sens pentru ei, printr-o targetare într-un mod non-invaziv şi personalizat, au o şansă mai bună de a implica şi influenţa end-user-ii în mod pozitiv. M.V.B.: După ce „Arta Fericirii” a fost scoasă din grilă, extrem de mulţi telespectatori mi-au scris să nu abandonez emisiunea, să o continui on-line. Și așa am făcut; cu atâtea încurajări și mesaje de susţinere, am mers mai departe pe cont propriu, pe internet. Am crescut pagina oficială Facebook „Arta Fericirii”, am lansat canalul YouTube „Arta Fericirii, cu Mirela Vasadi Blasius” și site-ul: www.artafericirii.tv Sunt modalităţile și sursele on-line prin care ajung la public. Aici postez toate filmările, împărtășim idei, comunicăm prin mesaje, le ofer cărţi cadou printr-un parteneriat cu


SEPTEMBRIE 2017

Editura Litera. Iar comunitatea crește de la o zi la alta. Și învăţăm împreună să ne dezvoltăm prin cunoaștere.

J.B.: „Arta Fericirii” e o emisiune de suflet, un proiect pentru minte şi trup. Ai avut prilejul să întâlneşti, să ai invitate personalităţi remarcabile, oameni care spun în fiecare frază aproape o axiomă... Cine sunt personalităţile care ţi-au îmbogăţit existenţa, din ce e constituită colecţia ta de învăţături la care faci apel în anumite situaţii? M.V.B.: Toţi

invitaţii mei îmi sunt îndrumători în gândire. De la fiecare în parte am învăţat. Mult, nu puţin. Pentru că cei pe care îi invit în emisiune sunt specialiști în domeniile lor. Sunt oameni certificaţi, avizaţi, cu experienţă. Sunt foarte atentă la pregătirea lor profesională, dar și morală. Dacă urmăriţi ideile expuse în fiecare ediţie, veţi vedea că am dreptate. Îmi face plăcere să povestesc cu oameni - personalităţi sau nu - care au o poveste transformaţională de esenţă. Cei care au avut curajul să-și reseteze viaţa, să ia decizii radicale, să renunţe la ceea ce părea ușor și confortabil, pentru a găsi, în final, ceva mult mai bun pentru ei. Schimbarea autentică se face cu mult efort. Cu acţiune, determinare și încredere. Dacă îţi dorești ceva foarte mult nu e suficient doar să stai pierdut în fotoliu și să aștepţi să se întâmple. Da, e bine să-ţi vizualizezi dorinţele, să le creezi în mintea ta, să le gândești insistent. Dar trebuie să le dai viaţă prin acţiuni concrete. Și asta nu e tocmai facil.

J.B.: Spuneai că ai învăţat de la specialiştii care veneau în emisiune că atunci când ţi-e greu, te ridici şi mergi mai departe. Îţi aduni energiile şi faci pasul următor. Cum faci asta? Și mie mi-a fost greu de multe ori. Și eu am primit multe refuzuri. Și pe mine m-au abandonat în momente grele cei pe care îi consideram prieteni. Și eu am găsit multe uși închise. Bun. Ce facem în situaţiile acestea? Unul dintre cei mai erudiţi psihologi din România, prof. univ. Daniel David, ne ajută să înţelegem corect/raţional evenimentele prin care trecem. Suntem nemulţumiţi, frustraţi, abătuţi? Da, este în regulă. Dar să nu devină patologic, ca apoi să declanșăm boli grave ale minţii și trupului. Cred că fiecare are propriul mecanism intern de a-și reveni, de a ieși din momentele grele, unele chiar traumatizante. Pentru unii rugăciunea este salvatoare, pentru alţii interacţiunea cu cei apropiaţi. Unii preferă un îndrumător spiritual, un duhovnic, alţii aleg solitudinea. Solitudinii poţi să-i dai un

M.V.B.:

Afaceri din Bihor 11 sens. Dar niciodată să nu alegeţi singurătatea. Recomandarea mea este să vorbiţi cu un specialist. Să nu vă fie teamă. Medicii și psihologii buni vor ști să vă îndrume. Eu am ales din fiecare câte puţin. Și am completat cu mult sport și ieșirea în natură. Câte minunăţii a creat Dumnezeu pentru noi! Dar nu mai avem ochi, timp și preocupare să le vedem.

J.B.: Ai însoţit-o pe doamna Gabriela Bone, supravieţuitoare în urma exterminării în lagărul de la Auschwitz, în locul unde a trăit momente cumplite în lagăr... Cum a avut loc întâlnirea voastră, cum a fost pregătit acel moment, cum aţi trăit momentele din acel loc al ororilor? M.V.B.: Prietena mea, Gabriela Bone Hamlet,

a avut o poveste de viaţă impresionantă. Și-a pierdut toată familia în lagăr; ea a scăpat după ce a stat de multe ori faţă în faţă cu moartea. La eliberare era grav bolnavă de tifos. Apoi și-a pierdut toată averea familiei, pe care a încercat să o recupereze. Au venit comuniștii și i-au confiscat tot. Ea este un model de luptătoare pentru mine. Nu am întâlnit până acum o femeie atât de plină de viaţă, de forţă și de optimism. Și atunci când îmi este mai greu mă gândesc la curajul ei. După mulţi ani de la eliberare s-a întors în Auschwitz. Nu a avut puterea să meargă singură, astfel că am însoţit-o, cu promisiunea că voi filma un documentar acolo. Ceea ce s-a și întâmplat. De puţină vreme, prietena mea a plecat să-și întâlnească familia numeroasă. Are multe de împărtășit. Simt că a plecat mulţumită și zâmbitoare. Așa va rămâne în mintea și în inima mea.

J.b.: I-ai pus această întrebare domnului profesor Dulcan. Ţi-o adresez la rândul meu: Ce te face fericită, Mirela Vasadi?

Filmare în lagăr

Cred că fiecare are propriul mecanism intern de a-şi reveni, de a ieşi din momentele grele” MIRELA VASADI BLASIUS

În multe momente din viaţă am spus: „Sunt așa de fericită!”. A fost o conștientizare atât de clară atunci când am simţit că mă însănătoșesc după o boală. Cât de preţioase sunt zilele noastre cu sănătatea neafectată! La fel de puternic este sentimentul când împachetez repede bagajele și plec în Toscana, Umbria sau Andaluzia, zonele mele de suflet din Italia și Spania. Dar și gândul că mai am atât de multe ţări de explorat. Sunt fericită cu soţul meu, cu familia mea, cu prietenii de suflet alături de care trăiesc clipe de inspiraţie. Mă fac fericită mesajele telespectatorilor emisiunii. Prin ceea ce realizez reușesc să le fiu multora de ajutor. Dacă un singur suflet va fi salvat, misiunea proiectului „Arta Fericirii” se va fi împlinit.

M.V.B.:

J.B.: Îţi mulţumesc, Mirela! Şi cred că toţi cei care au citit aceste rânduri sunt acum mult mai bogaţi! Şi cred că mulţi vom fi mai determinaţi în a exersa „arta fericirii”. Având în emisiunea ta un ghid! VERONICA BURSAŞIU veronica.bursasiu@informmedia.ro

FOTO: ARHIVA PERSONALĂ


SEPTEMBRIE 2017

12 Afaceri din Bihor

Oradea, port la Marea Neagră Tânărul pe care îl prezint atenţiei dumneavoastră este orădean şi l-aţi putea întâlni zilnic pe una dintre străzile sau pieţele oraşului nostru. Ca să vă ajut să îl recunoașteţi: e potrivit ca statură, subţirel, poartă ochelari și când citește pleacă printre litere de nu-l poţi găsi nici cu pompierii, aducându-vă astfel în minte chipul unui „tocilar” din ultimele clase de liceu, pentru care istoria și geografia erau contopite într-un rai perfect accesibil... Aburul romanţios al lecturilor din copilărie s-a transformat în adolescenţă și tinereţe, în studenţie și în viaţa civilă, într-un blestem de a pleca mereu „spre nu știu unde...” Și ce este mai ciudat, a transformat-o și pe soţia domniei sale într-un globetrotter, pe care din când în când - unde se sfârșește pământul - o ia de braţ și caută împreună aripi sau vele pentru a demonstra două axiome: că „rotocolul pământului” există și, pe deasupra lui, Dumnezeu întinde cerurile ca o năframă subţire și le lăţește ca un cort, ca să locuiască în el”, precum zice Isaia, și mai ales „E pur si muove”, cum susţinea un eretic condamnat de biserică să stea tot restul vieţii în arest la domiciliu, numitul Galileo... Revenind pe malul Crișului Repede, în copilăria lui, când se vorbea mult ca Bucureștiul să devină port la Marea Neagră printr-un canal nici astăzi terminat, i-a venit o idee complicată: că și Oradea ar putea deveni port la aceeași mare, căci precum se știe, toate ORADEA.

apele care izvorăsc în România se îmbrăţișează frăţesc în aceeași mare. A desenat un posibil traseu în acest scop, neţinând cont nici de frontiere, nici de protocoale, și l-a arătat profesoarei de geografie, care a pus pe coala de desen, pe planul viitorului inginer, cu entuziasm pedagogic, un zece+, ca pe o teză de doctorat exemplară. Apoi a început să construiască machete de nave și, devenind student, a făcut parte dintr-un cerc de constructori de bărci, cu care chiar se putea naviga pe Arieș, Mureș, Olt, Prut, Criș, iar acum are un atelier în care realizează caiace și canoe pentru performanţe, undeva pe dealul Orăzii, de unde în zilele senine se pot imagina călătorii extraordinare. (Apropo, de câţiva ani la Oradea sunt mai mulţi amatori de navigări pe mări și oceane, decanul grupului fiind Puiu Olteanu, yahtist care a gustat din plin din bucuria aventurilor maritime.) Prietenul meu - între timp am devenit prieteni - abia s-a întors dintr-o călătorie cu yahtul, sub conducerea lui Constantin Lascu, mare personalitate în speţă, pornind din Salonic (Grecia), trecând prin canalul Corint, ajungând tocmai în Marea Ionică, de unde el s-a întors singur, pe calea aerului, obligaţiile de serviciu de acasă fiind imperioase. Dintre momentele spectaculoase ale acestei

O barcă se naşte ca o vioară, din lemn sfânt mângâiat cu delicateţe de lutier...

FOTO: FAN

Un licean „tocilar”, ajuns cu vremea un bătrân lup FOTO: FAN de mare...

aventuri am reţinut trecerea prin strâmtoarea Chalkida (Grecia), unde se manifestă un fenomen de maree unic în lume: din șase în șase ore, direcţia apei se schimbă rapid sub atracţia lunii. Aproximativ opt minute colosul de apă se oprește ca într-o stare cataleptică, pornind apoi din nou vuietul și valurile. Legenda spune că Arhimede, cel care a pus bazele hidrostaticii în antichitate, negăsind explicaţia știinţifică a fenomenului, a fost tentat să se sinucidă prin înec. Firesc, prietenul meu nu este la prima îmbarcare pe un yaht. Cea mai amplă dintre ele, tot la oferta lui Constantin Lascu, a fost de o lungime apreciabilă: 5.000 de mile, începută la Guadalupe și terminată la Los Angeles. Așadar, având experienţă, are și dreptul la concluzii și la difuzarea folclorului marinăresc. Așa de pildă, vorbind despre prima îmbarcare pe yaht, cu obligatoriul rău de mare, el spune că „mai întâi îţi este groază că vei muri... Apoi mai mult, că nu vei muri.” Sau „Yahtul este cel mai scump disconfort...” A, am uitat să vă spun două chestiuni esenţiale: Ce s-a ales de proiectul Oradea, port la Marea Neagră... Încercaţi și dumneavoastră, aruncând cu bărcuţele de hârtie în Criș, și vă veţi convinge... Și cine este prietenul meu. Numele lui este scris pe o carte foarte frumoasă și plină de poezie, „Vocea Mării – povestiri în oglindă”, și care începe așa: „Cu siguranţă există o genă a călătorului.” Se numește Dorin Chiș. MIRCEA BRADU


 ÃŒQFăGHODvQILLQÄ DUHDHLvQDQXO)XQGDÄ LD &XOWXUDO8PDQLWDUă³+HQUL&RDQGă´úLDDVXPDWXQ &XOWXUDO8PDQLWDUă³+HQUL&RDQGă´úLDDVXPDWXQ URO DFWLY vQ FDGUXO FRPXQLWăĠLL vQ FDUH vúL GHVIăúRDUă DFWLYLWDWHDFăXWkQGVROXÄ LLSHQWUXDUăVSXQGHQHYRLORU FRQFUHWH DOH PHPEULORU DFHVWHLD vQ FHHD FH SULYHúWH S SULYHúWH ú FHUHUHDGHFDOLILFDUHDIRUÄ HLGHPXQFă &DRFRQVHFLQĠăILUHDVFăIXQGDÄ LDDHODERUDWúL &DRFRQVHFLQĠăILUHDVFăIXQGDÄ LDDHODERUDWúL IXUQL]DW SURJUDPH GH IRUPDUH SURIHVLRQDOă DGUHVDWH SXEOLFXOXL GLYHUV LQGLIHUHQW GH QLYHOXO VWXGLLORU GREkQ GLWHVDXGHFHODOSUHJăWLULLDQWHULRDUHDMXQJkQGXVH± DVWă]L ± Vă GHUXOH]H VWDJLL GH LQVWUXLUH úL FXUVXUL GH GH LQLÄ LHUHFDOLILFDUHVSHFLDOL]DUHSHUIHFÄ LRQDUHvQSHVWH GHRFXSDÄ LLSUHFXP&RVPHWLFLDQ,QVWUXFWRUILWQHVV GHRFXSDÄ LLSUHFXP &RVPHWLFLDQ ,QVWUXFWRUILWQHVV 0DVHXU%XFăWDU)UL]HU±&RDIRU±0DQLFKLXULVW±3HGL0DVHXU U %XFăWDU U )UL]HU±&RDIRU±0DQLFKLXULVW±3HGLL FKLXULVW /XFUăWRU vQ FRPHUÄ  )RUPDWRU U 0DQDJHU GH SURLHFWHWF

ùFRDOD 3RVWOLFHDOă ³+HQUL &RDQGă´GLQ2UDGHDúLDGHVFKLVSHQWUX &RDQGă´GLQ2UDGHDúLDGHVFKLVSHQWUX vQWkLD RDUă SRUÄ LOH vQ DQXO  UăVSXQ ]kQG SURPSW WHQGLQÄ HORU GH FDOLILFDUH D D UHVXUVHL XPDQH vQ GRPHQLL SUHFXP FHO (FRQRPLF,QIRUPDWLFD6HUYLFLLORUVDXD 6ăQăWăĠLLúLDVLVWHQÄ HLSHGDJRJLFH úFRDOD ÃŒQWUR VRFLHWDWH GLQDPLFă úFRDOD úLD DVXPDW XQ URO QRYDWRU SULQ OăUJLUHD RIHUWHL HGXFDÄ LRQDOH FX VSHFLDOL]ăUL GLQ GRPHQLXO (VWHWLFLLúLLJLHQHLFRUSXOXLRPHGRPHQLXO(VWHWLFLLúLLJLHQHLFRUSXOXLRPHQHVF F ((&RVPHWLFLDQúL6WLOLVW  &RVPHWLFLDQúL 6WLOLVW  3URIHVLRQDOLVPXO úL H[SHULHQÄ D FDGUHORU GLGDFWLFH YRLQÄ D úL PXQFD DX DX GXV OD vQGHSOLQLUHD VWDQGDUGHORU GH FDOLWDWHDQXOFRQIHULQGXLDFUHGLWD UHDVSHFLDOL]ăULORUúFRODUL]DWHúLWRWRGDWă WLWOXO GH SULPD SULPD úFRDOă úFRDOă SRVWOLFHDOă SRVWOLFHDOă SULYDWă SULYDWă WLWOXO GH DFUHGLWDWăODQLYHOQDÄ LRQDO

 6XFFHVXOFXQRVFXWSHSLDÄ DORFDOă 6XFFHVXOFXQRVFXWSHSLDÄ DORFDOă D vQFXUDMDW DGRSWDUHD XQHL VWUDWHJLL GH GH]YROWDUH )XQGDÄ LD &XOWXUDO 8PDQLWDUă 8PDQLWDUă ³+HQUL &RDQGă´ SDWURQkQG OD RUD DFWX DOăRUHÄ HDQDÄ LRQDOăGHGHFHQWUHGH DOăRUHÄ HDQDÄ LRQDOăGHGHFHQWUHGH IRUPDUHSURIHVLRQDOă

 6WXGLLOH FRQWLQXH DVXSUD SLHÄ HL PXQFLL D QH YRLORU GH GH]YROWDUH ORFDOă VWXGLLOH UHDOL]DWH DWkW GH GH LQVWLWXÄ LD QRDVWUă FkW úL GH DOWH RUJDQL]DÄ LL FODVHD]ă FODVHD]ă ùFRDOD 3RVWOLFHDOă ³+HQUL &RDQGă´ vQ WRSXO XQLWăĠLORU úFRODUH FX URO vQ SUHJăWLUHD DVLVWHQÄ LORU PHGLFDOL FX UHFXQRDúWHUHQDÄ LRQDOăúLLQWHUQDÄ LRQDOă ,QRYDÄ LD úL FHUFHWDUHD FRPSXQ ± vQ YL]LXQHD QRDVWUă±XQYLLWRUGHVXFFHVHOHXUPăULQGLGHQWLILFDUHD QRDVWUă±XQYLLWRUGHVXFFHVHOHXUPăULQGLGHQWLILFDUHD GHVROXÄ LLRSRUWXQLWăĠLDGRSWDUHDGHVWUDWHJLLSULQFDUH GHVROXÄ LLRSRUWXQLWăĠLDGRSWDUHDGHVWUDWHJLLSULQFDUH GH VROXÄ LL RSRUWXQLWăĠL DGRSWDUHD GH VWUDWHJLL SULQ FDUH LGHDOXOHGXFDÄ LRQDOVăILHDWLQV


SEPTEMBRIE 2017

14 Afaceri din Bihor

Nu contează de unde vii, contează unde ajungi

A luptat pentru a demonstra că viaţa este așa cum ţi-o faci, ori așa cum vrei să fie. Un exemplu în acest sens este Violeta Bîrlă, crescută la orfelinat în România și care a ajuns actor și regizor în Italia. Originară din Focșani, tânăra este legată de Oradea în mod special. „Aici, la Oradea, mi-a fost recunoscută pentru prima dată munca. Deși în Italia eram apreciată atât ca și actor, cât și ca regizor, la mine în ţară nu eram cunoscută. Am participat la cea de-a treia ediţie a Eco Fest, care a avut loc la Băile Felix, cu scurtmetrajul «Si i toi passi» (Pe urmele tale), film inspirat din viaţa mea, cu care am obţinut și un premiu”, ne-a spus tânăra regizoare. Vrea să fie un exemplu pentru copiii părăsiţi, care nu mai cred în ORADEA.

viitorul lor, fapt pentru care s-a întors de curând la Oradea pentru a participa la o masă rotundă care a abordat fenomenul bullying. „Am copilărit într-un orfelinat. Eu cunosc ambele vieţi: și a avea o familie, și a nu avea una. Dar din nefericire nu mi-a plăcut nici una, nici alta. A fi părinte este o mare responsabilitate. Copiii trebuie trataţi ca fiinţe umane, nu ca niște obiecte. Eu am fost un obiect, și încă unul foarte greu, o piatră. Până la vârsta de 28 de ani nu miam cunoscut mama, care a avut curajul să mă abandoneze la doar câteva luni într-un spital, grav bolnavă fiind, în timp ce tatăl biologic, care și-a întemeiat o altă familie, a fost mai mult absent din viaţa mea. Nu

Cu toate că a fost abandonată de mică, şi-a urmat visul, iar acum culege roadele.

am fost iubită, nu am fost dorită. Destinul mi-a fost deja scris: am mers într-un orfeninat. Au fost vremuri grele. Copiii, în orfelinat, nu erau priviţi ca niște copii, ci ca niște obiecte care nu folosesc la nimic. Cu toate acestea nu m-am dat bătută”, spune Violeta. A visat de mică să fie actriţă, vis care spune ea - i-a fost spulberat doar pentru

Pe platourile de filmare

JANI CAUCIUC

Compania Leondar a fost infiinţată în anul 2001 în Oradea, comercializând ferestre și uși în regim second-hand.

Transformă-ţi renovarea locuinţei într-o poveste cu Happy End

În anul 2005 am venit în sprijinul clienţilor noștri cu o gamă largă de produse noi, dimensiuni standard, fabricate în Germania, iar în anul 2006 am înfiinţat atelierul de tâmplărie PVC care funcţionează și la ora actuală.

FOTO: FAN

Point S este lider mondial pe tema conceptelor de service dedicat pieţei de anvelope

De peste 20 de ani pe piaţă!

În acest moment suntem pe piaţa datorită preţurilor mici pe care le practicăm ţinând cont și de calitatea produselor.

SERVICE NOU, MODERN Oradea, str. Matei Corvin nr. 163 DESCHIS Luni - Vineri 9:00 – 17:00

Fie ca este vorba de renovarea unei locuinţe sau de amenajarea unei construcţii noi - precum și a anexelor aferente - societatea noastră vine în întampinarea clienţilor cu produse noi în domeniul tâmplăriei PVC , LEMN (eucalipt (în speţă) dar și alte esenţe) și ALUMINIU - profilele cu care lucram au certificări europene și corespund standardelor cerute pe piaţa externă. Eucaliptul este un lemn frumos cu o textură fină și stabilă, ce nu se curbează sau se deformează. Alte produse pe care le veţi gasi la noi sunt: obloane și rolete, mobilă de bucătărie și de baie - pe stoc și la comandă, panouri solare cu tuburi vidate și pompe de caldură ecologice în diferite variante, pentru încălzirea și prepararea apei calde menajere și uși de interior.

z Vulcanizare z Echilibrare z z Vânzare anvelope şi jante aliaj z z Reparat şi recondiţionat jante z z Hotel anvelope z z Sablare, vopsire în câmp electrostatic z

Producţia UȘILOR și FERESTRELOR este realizată in propria fabrică din Uileacu de Criș, jud Bihor. Suntem prezenţi și în Austria, Italia, Germania și Elveţia. Încă un avantaj îl constituie vorbirea limbilor străine: engleza, spaniola, franceza, italiana, rusa și germana.

Mai multe detalii 0040 771013620 sau prin e-mail: office@leondar.ro sau leondarwesite@gmail.com www.leondar.ro

0722 629238

gumijan@gmail.com www.janicauciuc.ro


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 15

câţiva ani. A ajuns să înveţe limba italiană urmărind filmul „Caracatiţa”. „Când am auzit că în apropierea orfelinatului s-a mutat un italian, am mers la ușa lui și i-am spus că eu vreu să aprofundez limba italiană. M-a luat sub aripa lui și așa am ajuns să vorbesc bine limba italiană.

Nu puneţi etichete! Când le spunea profesorilor sau altor oameni visul ei, acela de a ajunge în lumea cinematografiei, a fost descurajată. „«Cine ești tu, neica nimeni, cum poţi să crezi că ai să reușești?», îmi spuneau.

Și pentru că tot vorbim despre bulism, și aceasta este o formă a acestui fenomen, de a a înjosi, a umili și a intimida. Cu toate acestea, au fost în jurul meu și oameni care mi-au văzut potenţialul. Unul dintre aceștia este profesorul Giurcă, dar și persoane mai în vârstă, care m-au învăţat să cred în mine și în Dumnezeu”, precizează tânăra. La vârsta de 18 ani a fost nevoită să părăsească orfelinatul și să își ia viaţa în propriile mâini. „Am ieșit din orfelinat cu fruntea sus și fără bani. Am făcut foamea la Focșani. Tinerii din ziua de azi trebuie să știe: nu ai bani în buzunar, nu înseamnă că mori, nu ai bani de pâine, nu mori. 30 de zile nu moare nimeni nemâncat, dar dacă ai voinţă treci peste, cu greu, e adevărat; eu nu pot să spun că eram fericită flămândă fiind, dar dacă vrei, poţi să ieși din această situaţie”, spune Violeta. După ce a lucrat un an, o prietenă care lucra în Italia a chemat-o la ea și astfel a ajuns mai aproape de visul său. „De mică mă rugam lui Dumnezeu să mă ducă întro ţară străină, și uite că rugăciunile mi-au fost ascultate”, precizează tânăra. Violeta a ajuns la Roma, unde s-a înscris la cursurile de actorie de la Accademia del Cinema, pe care a absolvit-o, într-o grupă de 22 de studenţi aleși din 1.600 de candi-

GOLDEN PIZZA BORŞ

Violeta Bîrlă alături de Luigi Marzio şi Raimondo Ercol, reprezentanţii Centrului Cultural Italian FOTO: SIMONA DRIMBĂU

daţi. A mai făcut cursuri de actorie la „Clesis Arte - La scuola din Carlo Merlo” și la „Accademia della Comunicazione e dello Spettacolo di Stefano Jurgens”. A interpretat roluri principale în piese de Moliere sau Shakespeare. Cu toate acestea, nu a considerat că este pe deplin împlinită, așa că s-a apucat și de regie. Invitată de reprezentanţii Centrului Cultural Italian din Oradea la o activitate desfășurată de curând în parteneriat cu Liceul Don Orione din Oradea pe tema fenomenului bullying, Violeta le-a împărtășit tinerilor orădeni din experienţa sa. SIMONA DRIMBĂU simona.drimbau@informmedia.ro

Privind înapoi cu… mândrie

Pizza de la 10 lei!

Livrare la domiciliu

La Estetic Dyn Clinic am întâlnit pacienţi fericiţi

1 suc

Trecerea inexorabilă a timpului îşi lasă amprenta şi pe răbojul corpului uman, cele mai expuse zone fiind - în mod paradoxal - şi cele mai vizibile, localizate în special la nivelul pielii feţei, frunţii, bărbiei, gâtului, decolteului sau tâmplelor. Dacă din punct de vedere medical primele semne ale înaintării în vârstă nu ridică probleme deosebite, din punct de vedere estetic acestea reprezintă o adevărată provocare mai ales pentru persoanele active independente financiar cu acces la informaţie adepte ale unui stil de viaţă sănătos, tonic şi pozitiv. Din aceste considerente programarea pentru un un consult estetic şi anti-aging reprezintă nu numai o oportunitate pentru o gestionare completă şi eficientă a aspectului general corporal şi facial dar şi o dovadă de respect pentru propria persoană. Fondată în urmă cu 6 ani de Dr. Adrian Tirla, medic primar în chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, doctor în ştiinţe medicale, Estetic Dyn Clinic Oradea amplasată pe str. C-tin Brâncuşi nr. 3 oferă astăzi tratamente revoluţionare în medicina estetică care au ca obiective ameliorarea aspectului general al feţei şi dispariţia ridurilor dar şi revigorarea pielii care va devenit mai sănătoasă, mai tinerească şi mai strălucitoare contribuind semnificativ la creşterea încrederii în sine şi a aprecierii unanime a celor din jur. “Noi credem că numai un pacient cu adevărat informat poate fi un pacient fericit aşa că recomand tuturor celor care ne trec pragul ca înainte de a opta pentru una din procedurile noastre să solicite şi să obţină răspuns la toate întrebările care îi frământă şi să-şi risipească astfel orice îndoială posibilă. Insist pe acest aspect pentru că să nu uităm, procesul de îmbătrânire este un proces continuu iar unele tratamente trebuie repetate la intervale variabile de timp pentru menţinerea efectelor dorite” susţine medicul specialist Dr. Adrian Tirla convins că şansa unui rezultat al intervenţiei cât mai apropiat de cel aşteptat este maximă atunci când comunicarea dintre medic şi pacient este foarte bună.

la 2,5 l

Pentru alte informaţii accesaţi www.dynclinic.ro iar pentru programări apelaţi la tel. 0730043003 sau direct la sediul Estetic Dyn Clinic din Oradea, str. C-tin Brâncuşi nr. 3 marţi, joi şi vineri între 16-20.

LUNI – DUMINICĂ, între 10.00 – 23:00

0723 687 808 La

5 pizza comandate

GRATIS

721298


SEPTEMBRIE 2017

16 Afaceri din Bihor

Paradis floral în Santăul Mic A lucrat la visul său încă din copilărie, iar acum e pe cale de a-şi vedea visul aievea. 300 de specii de flori, 10.000 de exemplare care înfloresc din martie-aprilie până dă îngheţul şi o mare violet de 17.000 de tufe de lavandă... SANTĂUL MIC. Totul induce o beţie a simţurilor... Beţie de culoare dată de câmpul de lavandă mov, de cele 10.000 de flori multicolore, de apusul portocaliu care străpunge tabloul floral, de beţia mirosului emanat de uleiul de lavandă care se evaporă, cucerindu-ţi toate simţurile. Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, coardele unui pian va trimite printre flori acordurile celei mai suave muzici. Totul prinde contur parcă dintr-o joacă cu culoarea florilor și textura ierburilor. De la exuberanţa ordonată a grădinilor englezești, la abundenţa și armonia celor franţuzești și mediteraneene, la calmul absolut și fineţea ce caracterizează grădinile japoneze. Toate se regăsesc în grădina a doi tineri din Santăul Mic. De la simbolul Toscanei, chiparoșii cu coroana foarte densă, îngustă, columnară, până la crinii în jurul cărora s-au construit legendele antichităţii grecești și ale celei romane, floare atribuită zeiţelor căsătoriei și ale fecundităţii: Hera, soţia lui Zeus, Jupiter, nimic nu lipsește din decorul creat în localitatea de la graniţă, un loc menit relaxării și divertismentului. Și totul e doar începutul unui vis la care lucrează tânărul Szoboszlai Csaba și viitoarea lui soţie, Kristina. Chiar dacă acest paradis floral nu e deschis încă oficial, a devenit deja un punct de atracţie atât pentru tinerii miri, cât și pentru fotografi. Miresele în lanul de lavandă reprezintă o imagine obișnuită la Santăul Mic, chiar dacă prima nuntă oficială se va ţine acolo pe 7 iulie 2018 și va fi chiar a Kristinei și a lui Csaba.

Născută din romantism Echinaceea, planta-minune nativă din câmpiile Americii de Nord, folosită de băștinași pentru tratarea rănilor și a mușcăturilor de șarpe, crini regali originari din China și Japonia, care au pătruns în Europa ca

simbol al suveranităţii, în diverse nuanţe, de la elegantul crin alb până la pasionalul crin bordo, care dau o anumită nobleţe straturilor, la ierburi cu o textură aparte ce se leagănă graţios în bătaia vânturilor, toate au locul lor în grădina lui Csaba și a Kristinei. În epocile trecute, crinul era dăruit oamenilor cu un anumit statut, nobililor și suveranilor, tocmai ca simbol al încrederii și al iubirii necondiţionate. Acest simbolism a fost mutat apoi în cadrul sentimental, unde crinul dăruit unei femei indică o iubire completă, totală, un fel de a-i spune iubitei „Tu ești regina mea!”. E într-un fel și punctul de pornire al parcului floral de la Santău. Csaba spune că și Kristina îi împărtășește pasiunea pentru flori, fiindcă e la fel de romantică ca și el. Visul lui Csaba a prins contur încă de când era elev. „La secţia de peisagistică a Liceului din Borș făceam și practică la amenajarea diverselor spaţii. De fapt, am început cu tunsul ierbii, apoi am trecut la amenajări de spaţii. Firma mea am avut-o de la 18 ani. Acest

Szoboszlai Csaba în paradisul floral din Santăul Mic FOTO: ARHIVA PERSONALĂ

parc am dorit să-l realizăm după ce am văzut în Germania unul în care toată lumea se simţea perfect: și părinţii, și copii... Am încercat să găsesc imediat un loc adecvat. Am fost refuzat în mai multe locuri, am căutat în toată zona limitrofă. Aici, la Santău, o doamnă mai în vârstă mi-a oferit aceste două hectare. Dar nu cred că puteam găsi o locaţie mai bună. Am văzut imediat potenţialul, chiar dacă în toamna anului trecut aici era un lan de porumb, în spatele căruia se arăta semeţ copacul acela, care are 200 de ani!”, explică Szoboszlai Csaba. Tânărul spune că totul este gândit ca peisajul să se schimbe continuu din martie - aprilie până la finele lui octombrie. Csaba are un fel aparte de a-și cuceri fiecare vizitator, de a-l face parte a visului său, de a avea o trăire specială, aparte cu fiecare. Face parte din acea categorie care îmbină business-ul


SEPTEMBRIE 2017

cu pasiunea. E un business născut din pasiune, din dragoste. Ambiţia tânărului e ca cei care sunt oaspeţi în parcul său să aibă parte de un adevărat boom floral. Și de muzica și acordurile fine ale unui pian care va întregi atmosfera la evenimentele ce vor fi organizate la Santău. Primul dintre acestea va fi în august, atunci când bihorenii vor avea parte de o degustare de vinuri alese în aer liber.

Inspirat de Piet Oudolf Pasionat „până în măduva oaselor” de ceea ce face, Szoboszlai Csaba e dornic să înveţe mereu de la cei mai buni. Asemenea unuia dintre mentorii săi, bihoreanul vrea să ofere un model de cultură perenă la Santăul Mic. Csaba a și urmat cursuri cu cel care dă trendul în peisagistică, designerul și horticultorul olandez Piet Oudolf, un pi-

Afaceri din Bihor 17 onier al mișcării peisagiste New Perennial Movement - care presupune folosirea predominantă a plantelor erbacee, în special a celor perene - dar și cel care și-a pus semnătura pe celebra High Line din New York, artera suspendată din cartierul Chelsea, o structură dură, grea și neagră din oţel, care susţine o cale ferată suspendată, ce aducea cândva vagoane de marfă în fabrici și depozite, o relicvă urbană, și încă una în paragină, transformată într-o oază urbană. Visul tânărului bihorean e ca tabloul grădinii florale din Santăul Mic e să fie completat de 2.000 de crini regali și 4.000 de lalele, de un lac cu o colecţie de 30 de specii de nuferi, populat cu crapi japonezi, de un gard viu de hortensii albe și un altul de trandafiri roz în fundalul câmpului de lavandă cu florile spectaculoase care sunt la ele acasă la Santău. Așa cum grădinile japoneze se doresc a fi un spaţiu de refugiu și de meditaţie, așa și paradisul de două hectare al lui Csaba inspiră calm și armonie, astfel că fiecare element este integrat atent în decor. Structurile decorative din lemn sunt elemente importante, discret puse în valoare. Locul în care Csaba plănuiește să aibă loc cununiile în aer liber va fi acoperit de trandafiri roz, la fel ca și culoare de trandafiri care ghidează pașii tinerilor miri. „Cred în

visul meu și nimic nu mă inspiră mai mult decât atunci când văd oamenii care pleacă de aici cu zâmbetul pe buze, spunând: «Mi-am încărcat bateriile!». Ce poate fi mai frumos?”, se întreabă Csaba. VERONICA BURSAŞIU veronica.bursasiu@informmedia.ro

Forajul pentru puţuri de apă, nu e un domeniu chiar atât de simplu şi nu poate fi practicat de oricine, în orice condiţii. Cei ce prestează aceste servicii trebuie sa aibă experienţă, pentru a ne garanta calitatea apei potabile şi menajere, pe care o consumăm zilnic.

Foraje de apă de cea mai bună calitate cu BIMOTA IMPEX!

Inainte de a se apuca de treabă, prestatorii trebuie să facă nişte studii hidrologice, geologice, geomorfologice şi hidrogeologice. Se zice ca apa din a doua panză freatică e cea de consum, pentru că cea din prima este afectată de prezenţa chimicalelor folosite în agricultură. Durata de viaţă a unui puţ de apă poate depasi 25 de ani, daca este intreţinut corespunzâtor. Pornirile şi opririle dese duc la depuneri de nisip, problemă care poate fi remediată prin denisipare. Bimota Impex este una dintre cele mai appreciate companii din acest domeniu, atât in Bihor, cât şi în ţară. Cei peste 18 de experienţă şi utilajele moderne spun totul. Bimota Impex SRL oferă: „ foraje de alimentare ap㠄 foraje pentru pompe de căldur㠄 puţuri de monitorizare „ fântâni forate de adâncime cu 125 mm diametru „ curăţire fântâni „ foraje tehnologice pentru pompe de căldur㠄 foraje piezometrice „ foraje hidrogeologice „ epuismente „ denisipări şi întreţinerea puţurilor

Noi am realizat următoarele proiecte: Hotel-uri: Nevis, Hotel Ramada, Hotel Silver, Hotel Lan Showroom-uri: Opel, Toyota, Ford, Hyundai, Citroen Centre comerciale: PIC, Auchan, Praktiker, Kaufland, Bricostore, Lotus Market, ERA Park, Oradea Shopping City, Plaza Oradea, Kaufland Iosia, Lidl Iosia. Parcul Industrial: Plexus, Clădiri: Master, Cecconi, Centrum, Celestica, Arnos, Challenge Electric, Hessers, Proges, Trade Center (lângă Lotus Center) Dealeri Auto: Carbenta Ford, Carbenta Hyundai Benzinării: Mol, Rompetrol, Mol Spălatorii Auto Gradina Zoologică Nutrientul Palota Cartiere: Forvilla, Europa, Luceafarul, ARED Iosia, Prima Casa Nufarul si Beverly Hills.

3 ANI DE GARANŢIE!

0722.22.00.12 sau 0741.01.71.72 www.bimota-impex.ro


SEPTEMBRIE 2017

18 Afaceri din Bihor

Un universitar orădean, primul cultivator de afin canadian din România Ruben Budău crede că este şi primul european care cultivă Saskatoon berry. Tânărul se află în proces de omologare a arbustului. ORADEA/BĂRZANI. Scăldat în razele calde de soare, la început și mijloc de martie, afinul canadian (Saskatoon berry) a intrat în perioada de dezmugurit în ferma lui Ruben Budău. Afinul canadian este cel mai nou arbust fructifer cultivat în România. „Budău este numele de familie pe care îl am datorită liniei genealogice pe care o moștenesc de la străbunicii mei, care au migrat din zona Beiușului (Bihor) peste Munţii Codru Moma, la Bârzești (Arad)”, se prezintă lectorul universitar dr. ing. Ruben Budău, din cadrul Departamentul de Silvicultură și Inginerie Forestieră al Facultăţii de Protecţia Mediului Oradea, proprietarul Fermei Bărzani. Ruben Budău este unul dintre speakerii Asociaţiei Crișana, un tânăr care vorbește din exemplul propriilor reușite. Săptămâna trecută, la Beiuș, el le-a vorbit fermierilor din zonă despre cultura arbuștilor fructiferi, insistând că se pot face bani din astfel de culturi și oferind sfaturi din practică, dar și propriul model de succes. Ruben Budău și-a dorit mereu să fie primul în domeniul în care a activat. „Acasă, în satul copilăriei mele, am adus ceva nou pentru zonă: cultura arbuștilor fructiferi, începând astfel un proiect nou, pe care intenţionez să îl ridic la nivel de brand cunoscut sub denumirea de Ferma Bărzani. Aici reușesc să îmbin teoria cu practica, din care rezultă, an de an, plante și/sau fructe de: zmeur, mur, coacăz, cătină, afin canadian, căpșun, salcâm, stejar, dar și alte activităţi”, spune fermierul.

Afinul canadian în perioada de dezmugurire FOTO: RUBENBUDAU.RO

În spatele fermei de arbuști fructiferi stă o poveste personală. Tânărul universitar spune că în urmă cu șapte ani își dorea să cumpere fructe proaspete de zmeură, dar i-au trebuit vreo 5 zile să le descopere. „Era o poftă legată de copilărie, care îmi aducea aminte de zilele de vară fără griji și înfrumuseţate cu fructe de zmeur, savurate de la bunica”. Și așa a identificat o necesitate: „De aici mi s-a aprins scânteia; ceva nu era la locul lui, nu mi se părea normal ca fructele de zmeur să se găsească atât de greu, în plin sezon”. Pentru a pune bazele fermei, tânărul a trecut întâi pe la... bibliotecă, pentru a se documenta. „În toamna acelui an am plantat primii drajoni de zmeur, iar de aici a început totul...”, spune Ruben Budău. Produsul de top al Fermei Bărzani este însă afinul canadian. Despre afinul canadian - saskatoon berry - universitarul orădean spune că a aflat de la un prieten foarte bun care locuiește în Canada. Primele livezi de Saskatoon comerciale au fost înfiinţate la începutul anilor 1970, întrun prim val. Un al doilea val a fost înregistrat la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990. Estimări precise despre suprafaţa totală a saskatoon-ului în plantaţie sunt greu de obţinut. Se estimează că 800 hectare de saskatoon sunt stabilite în Alberta, Manitoba și Saskatchewan în Canada. Interesul pentru cultivarea Saskatoon-ului a crescut din cauza cererii puternice și a ofertei limitate colectate din sălbăticie. La ferma lui Ruben Budău, primele plante din România au fost crescute începând din primăvara lui 2013, iar o plantaţie de saskatoon poate fi văzută la Ferma Bărzani începând cu anul 2014. „După multă muncă, mă simt onorat să pot prezenta cel mai nou produs în materie de arbuști fructiferi din România și, sper eu, în Europa. Saskatoon-ul este mai dulce și mai aromat decât afinul. În prezent, cererea pentru acest fruct depășește cu mult oferta. Industria Saskatoon este în fază incipientă. Se anticipează că 4.000 de hectare de saskatoon vor fi plantate în zona de prerie în următorii 10-15 ani. Afinul canadian se adaptează foarte bine la condiţii vitrege de

viaţă, cum sunt temperaturile foarte scăzute, spre exemplu rezistenţa acestuia fiind până la -50 EC, plasticitate ridicată la condiţiile de aciditate a solului, acesta putând vegeta în condiţii normale între 4,5-7,5 PH (spre exemplu, în Ferma Bărzani aciditatea solului este de 6,5 PH). O altă caracteristică ar fi că este foarte rezistent la secetă, dar aici am de adăugat următorul aspect - performanţele în ceea ce privește producerea fructelor de pădure se obţin într-un mediu cât mai bine îngrijit, irigat și bine pus la punct”. Fructele afinului canadian sunt deosebite prin gust și arome; este un arbust nou, care sunt convins că va avea un mare succes și aici, la noi. În altă ordine de idei, avem un fruct nou pe piaţa fructelor de pădure, se arată pe site-ul rubenbudau.ro La Ferma Bărzani, producţiile se succed. Ferma se întinde pe 20 ha, din care 7 sunt cultivate cu arbuști fructiferi. După afinul canadian urmează recolta de zmeură, apoi murul în august și cătina în septembrie. Ruben Budău spune că ceea ce câștigă din recolta de la afin investește în plăţile de recoltare la zmeur și așa mai departe... Aici cultiv arbuști astfel încât să pot oferi o gamă cât mai variată pentru întregul sezon, de la începutul verii, când apar primele fructe care se pot savura în forma lor proaspătă, cum sunt afinele, iar pe urmă eșalonat zmeură, coacăze, mure și cătină. Tânărul universitar lucrează matematic la ferma sa. „Principiul meu, pe care mă bazez, are la bază o regulă cunoscută de toată lumea, o regulă din clasele primare, regula de trei simplă: dacă un arbust îmi produce într-un an 3,5 lei, atunci zece mii de

La Ferma Bârzani


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 19

Pro Smart Cleaning servicii de calitate la preţuri minime

Ruben Budău la conferinţe

FOTO: RUBENBUDAU.RO

arbuști îmi produc X lei. Concluzia: cu cât mai mulţi arbuști, cu atât mai multă muncă, dar în final și un profit mai ridicat. Pentru cine dorește să investească într-o plantaţie de arbuști fructiferi, sfatul meu este să își asigure și partea aceasta de consultanţă a unei persoane abilitate. În linii mari, pot spune că se poate trăi decent din munca sau afacerile cu arbuști fructiferi”, a spus universitarul la întâlnirea cu producătorii din zona Beiuș. Ambiţia lui Ruben Budău este dezvoltarea unui centru de colectare, depozitare și procesare a fructelor, sperând că în urma unei astfel de investiţii va crește și valoarea fructelor cu cel puţin 35%. VERONICA BURSAŞIU SIMONA DRIMBĂU

Puteţi uita de orice analiză a pieţei dedicate serviciilor de curăţenie, Pro Smart Cleaning fiind propunerea noastră în ceea ce priveşte segmentul de calitate. Dacă alegerea unei firme de curăţenie vi se părea o etapă destul de dificil de îndeplinit, acum aveţi la îndemână o soluţie care se dovedeşte eficientă, accesibilă şi de un profesionalism desăvârşit. Aşa cum ar trebui să se prezinte orice companie românească. Poate părea o joacă de copii, însă curăţenia chiar are numeroase puncte sensibile, experienţa întregului staf fiind extrem de importantă. Veţi fi întâmpinaţi cu multă amabilitate, vi se vor explica absolut toate etapele serviciului de curăţenie, în baza unui contract ferm, în timp ce procedurile ulterioare nu necesită niciun fel de implicare din par-

tea dumneavoastră. Majoritatea dintre dumneavoastră se va gândi că această alăturare nu există pe piaţa serviciilor din România, însă Pro Smart Cleaning este una dintre firmele care pune preţ atât pe calitatea serviciilor cât şi pe clienţi. Soluţia la îndemână din acest punct de vedere este practicarea unor preţuri minime şi ridicarea standardelor de calitate, totul pentru ca fiecare client să se declare încântat de o colaborare ce se va dovedi fructuoasă pe termen scurt, mediu şi lung. Printre serviciile oferite de Pro Smart Cleaning enumerăm: curăţenia generală, care implică curăţarea geamurilor, mobila, grupurile sanitare, bucătăriile etc; curăţenia de întreţinere; curăţenia după constructor şi după renovare; dezinfecţia cu aburi şi multe altele.

Nu am reuşit să vă convingem că

Pro Smart Cleaning reprezintă cea mai bună soluţie în ceea ce priveşte serviciile de curăţenie? Descoperiţi toate detaliile activităţii companiei sunând la 0752.970.721, 0756.843.587 sau trimiteţi doleanţele dvs. în materie de curăţenie la prosmartcleaning@yahoo.com

redactia@informmedia.ro

este o companie înființată în anul 1992 cu sediul în Oradea. Prezentă de mai mult de 20 de ani pe piața de profil din NV României, are ca domeniu principal de activitate fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică, spre exemplu: ¾ Sisteme de tablă tip țiglă (inclusiv accesorii ale sistemului de acoperiş) din tablă zincată prevopsită într-o gama variată de modele, dimensiuni şi culori; ¾ Sisteme de colectare a apelor pluviale (jgheaburi, burlane și accesorii pentru sistem de scurgere a apei); ¾ Tablă cutată zincată și prevopsită (profile pentru pereţi, profile pentru acoperişuri); ¾ Profile metalice: tip C și Z, pentru sisteme din gipscarton, tip armatură pentru tâmplarie PVC și diverse alte profile metalice îndoite; ¾ Țevi și oțeluri late amprentate. y Tablă zincată, decapată (laminată la rece), neagră (laminată la cald), striată, perforată, de ALU; y Ţevi pătrate, rectangulare și rotunde pentru construcții; y Oţel beton, plasă sudată, plasă de sârmă zincată, panou de gard bordurat; y Europrofile, corniere, oţel lat, rotund, pătrat. – Debitare cu jet de apă în diferite forme geometrice și altele mult mai complexe (începând de la diverse piese industriale și până la obiecte de design) din orice tip de material, cu grosime de până la 100mm; – Îndoirea tablelor după dimensiuni, roluire țevi, perforare tablă în diferite forme geometrice; – Debitare tablă subțire din rulouri la lungimile solicitate, debitare coli de tablă cu grosime până la 10mm și a altor produse metalurgice. Portofoliul include un număr mare de produse metalurgice, într-o gamă foarte diversificată, fabricate de către cei mai importanți producători interni și externi de renume din Austria, Bulgaria, Cehia, Italia, Macedonia, Polonia, Rusia, Slovacia, Turcia, Ucraina, Ungaria, etc. De-a lungul anilor, compania a investit constant în utilaje şi facilități moderne de producție, în depozite și în dezvoltarea și calificarea angajaților săi. Implementarea și aplicarea eficientă a sistemului de management ISO 9001, garantează calitatea serviciilor și a produselor oferite de Olimp Impex. Echipa noastră de vânzări este în permanență la dispoziția dvs., oferindu-vă serviciile de consultanță tehnică necesară. Firma se află într-un continuu proces de extindere, care s-a materializat prin deschiderea mai multor puncte de lucru; rețeaua comercială formată din cele 6 puncte de lucru, care cuprinde spaţii de producţie şi depozitare acoperite, platforme exterioare, dotate cu cele mai performante utilaje de manipulare, este susținută de parcul logistic propriu. Putem livra produsele pe care le comandaţi fie la unităţile dvs. proprii de desfacere, fie pe şantierul de construcție sau la unitatea de producție.

Mai multe detalii despre noi si despre serviciile noastre găsiţi la Showroomul de pe Str. Ogorului nr.42, jud. Bihor, Tel/Fax: 0259 412 080 şi pe www.olimpimpex.ro


SEPTEMBRIE 2017

20 Afaceri din Bihor

Padiş, perla turismului din Bihor Padiș, cu o suprafaţă de aproximativ 70 km2, este considerată perla turismului bihorean. Aflată în extremitatea estică a Parcului Natural Apuseni, Zona Padiș este străbătută de Drumul Judeţean DJ 763 (asfaltat în 2013), care face legătura între Pietroasa (BH) și Răchiţele (CJ). Ramificaţiile acestui drum permit accesul cu autoturismul spre principalele obiective turistice din zonă: Cetăţile Rădesei, Cheile Someșului Cald, Poiana Vărășoaia, Poiana Glăvoi, Poiana Florilor, Cheile Galbenei.

chei și peșteri, a căror densitate nu se mai regăsește nicăieri în ţară. Ne așteaptă trasee montane de peste 100 de ani. Primele au fost descrise și marcate în 1900, de către Czárán Gyula, un cunoscător și iubitor al Munţilor Apuseni.

BIHOR. Zona

De vizitat Zona oferă atracţii turistice potrivite pentru toate gusturile, începând de la dolinele și poienile sale liniștite, parcă desprinse din basme, până la traseele turistice cu grad ridicat de dificultate. Relieful specific acestei zone este cel carstic. Platoul Carstic Padiș, aflat la o altitudine medie de 1.200 metri, este mărginit de abrupturi în care găsim văi sălbatice, chei adânci – Cheile Someșului Cald, Cheile Galbenei, Cheile Jgheabului și canioane – Canionul Valea Seacă, Canionul Valea Rea. Pe platou întâlnim doline, lapiezuri, sorburi, izbucuri, polii, avene și peșteri. Peșterile din Zona Padiș sunt renumite pentru frumuseţea lor. O atracţie turistică deosebită o constituie peșterile de gheaţă – Gheţarul de la Barsa, Gheţarul Focul Viu, care este al treilea ca mărime din România, dupa cel de la Scărișoara și cel din Avenul Borţig. În Lumea Pierdută – un fenomen carstic impresionant ce ascunde în subteran o reţea imensă de galerii active – se află Avenul Gemănata și Avenul Negru, care reprezintă două „porţi de intrare” în subteranul măcinat de ape.

Cea mai adâncă peşteră din România În nordul zonei, în Poiana Vărășoaia, se află cea mai adâncă peșteră din România, Avenul V5. Cu cei 645 m adâncime, deţine recordul absolut dintre toate peșterile din ţara noastră, și încă nu au fost publicate

Trasee în zona turistică Padiş – Vârtop

harta și o descriere amănunţită a peșterii, acestea fiind în curs de explorare/cartare. Peștera V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă pentru Platoul Padiș, legată de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul că Platoul Padiș are foarte multe peșteri, dar niciuna amenajată pentru turismul de masă. Ea este importantă nu numai pentru faptul că este foarte lungă și cea mai adâncă din România, ci și pentru formaţiunile interioare, care reprezintă o atracţie turistică deosebită, atât pentru vizitatori cât și pentru speologi. Poiana Ponor este una din puţinele polii tipice din munţii noștri, în care se regăsește un izbuc – Izbucul Ponor, un râu ce străbate poiana și la final un sorb, unde apele dispar în subteran, mai apoi ele regăsinduse în Cetăţile Ponorului. Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetăţile Ponorului are o galerie principală de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante, în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din ţară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de 70 m înalţime și 30 m lăţime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta (300 m adâncime, 100 m diametru). Pereţi de stâncă gigantici, erodaţi de apa Văii Galbena în forme spectaculoase, grote și peșteri ascunse, un râu subteran, Cascada Evantai și Izbucul Galbenei –iată câteva dintre motivele pentru care merită să vizitaţi Cheile Galbenei. Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile drenează apele care se pierd în Peștera Cetăţile Ponorului. Așadar, pentru iubitorii de drumeţii montane, zona Padiș reprezintă un reper turistic important, ce merită descoperit de fiecare dată. Deși nu concurează cu înălţimile celorlalţi munţi din ţară, Munţii Apuseni atrag totuși un număr impresionant de vizitatori, datorită diversităţii fenomenului carstic ce se regăsește aici: ponoare, izbucuri,

Turiștii pot cere ajutor serviciilor specializate Salvamont la tel. 112 sau la Dispeceratul Naţional Salvamont: 0-SALVAMONT (0725/826.668). Traseele sunt descrise detaliat pe http://salvamontbihor.ro. Acestea sunt: Piatra Grăitoare – Runcu Ars, Boga – Șaua Bohodei, Câmpani – Calea Fusului, Circuitul Bohodei, Circuitul Cetăţile Ponorului, Circuitul Groapa de la Barsa, Măgura Vânătă, Circuitul Peșterii Urșilor, Circuitul Văii Galbena, Circuitul Izvoarele Someșului Cald, Glăvoi – Casa de Piatră, Magistrala 1 – Stâna de Vale – Vf. Cucurbăta Mare, Magistrala 2 – Vlădeasa – Gârda de Sus, Cabana Padiș – Căput, Cabana Padiș – Lumea Pierdută, Cabana Padiș – Peștera Scărișoara, Pietroasa – Arieșeni, Pietroasa – Padiș, Șesul Padiș – Pietrele Boghii, Ștei – Vârtop, Boga – Piatra Ciungilor – Cascada Bulbuci, Belvedere Vârful Glăvoaia, Pârtia Vârtop 1 – Piatra Grăitoare – Magistrala 1, Vârtop – Pietrele Negre, Vârtop – Vf. Tătăroaia – sat Chișcău, canton Negrea – Peștera Porţile Bihorului.

Posib ilităţi de cazare Făcând parte din Parcul Natural Apuseni, camparea în zona Padiș este permisă doar în zone amenajate, cum ar fi campingul Glăvoi (la Grajduri), unde se află și un post Salvamont, totodată locul fiind ușor accesibil cu orice tip de mașină. Glăvoi este


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 21

locul ideal de campare, datorită faptului că aici se intersectează aproape toate traseele turistice din zonă, Č™i se pot efectua mai multe excursii de o zi.

Popasul Turistic PadiĹ&#x; Popasul Turistic PadiČ™ este alcătuit dintr-o cabană tip pensiune cu 4 camere, cu băi proprii, restaurant de 50 de locuri Č™i 10 căsuĹŁe de vacanĹŁÄƒ, care vă asigură tot confortul necesar petrecerii unui weekend sau a unui concediu la munte, la aer curat.

Cabana CetÄƒĹŁile Ponorului din PadiĹ&#x; Cabana CetÄƒĹŁile Ponorului este situată ĂŽn Parcul Natural Apuseni, ĂŽntr-o zonă liniČ™tită Č™i retrasă. Beneficiază de cea mai bună poziĹŁie pentru vizitarea principalelor trasee turistice din Zona PadiČ™. FaĹŁÄƒ de amplasarea altor cabane, timpul pentru vizitarea traseelor se reduce cu 2,5 -3 ore. Este posibil să ajungeĹŁi cu autoturismele până la cabană. Cabana dispune de 60 de locuri de cazare, ĂŽn camere de câte 2 Č™i 4 paturi. Sunt 16 camere cu băi proprii Č™i 3 camere cu băi comune. Copiii cu vârsta sub 3 ani beneficiază de gratuitate la cazare. Copiii cu vârsta ĂŽntre 3 Č™i 12 ani beneficiază de o reducere de 50% la cazare, dacă stau ĂŽn cameră cu doi adulĹŁi.

Cabana CetÄƒĹŁile Ponorului din PadiĹ&#x;

Satul de VacanĹŁÄƒ Ic Ponor PadiĹ&#x; Satul de vacanĹŁÄƒ Ic Ponor PadiČ™ este tot ce vă trebuie pentru un weekend sau o vacanĹŁÄƒ de vis. Amplasat ĂŽntr-o zonă carstică renumită (PadiČ™ - CetÄƒĹŁile Ponorului), la Ic Ponor vă veĹŁi bucura de aer curat, de liniČ™te, de intimitate, dar Č™i de bucate tradiĹŁionale româneČ™ti. AjunČ™i aici veĹŁi putea opta pentru cazarea ĂŽn hostel, vilă sau casuĹŁe camping. Hostelul Cristian are camere cu baie proprie Č™i balcon. Vila Ioana are 5 camere, 2 băi, bucătărie, living. CăsuĹŁele sunt mansardate, cu 3 paturi ĂŽn fiecare cameră (parter sau etaj, cu intrare separată), chiuvetă. Există 6 băi comune cu duČ™uri ĂŽn imediata



      

CetÄƒĹŁile Ponorului

apropiere. De asemenea, există posibilitatea instalării corturilor proprii. Satul de vacanĹŁÄƒ dispune de o capacitate de cazare de 100 de locuri, ĂŽncălzire centrală, băi, grup sanitar cu duČ™uri, bucătărie proprie, o sală de mese pentru 40 de persoane Č™i una pentru 120 de persoane, locuri de joacă pentru copii, parcare proprie.

1997 – 2017

Arikan Serv, de 20 de ani avem grijă de siguranĹŁa orădenilor! ĂŽn 1997 ne-am ĂŽnceput activitatea cu mare entuziasm Ĺ&#x;i mari aĹ&#x;teptări, prin montarea interfoanelor atât la scările de bloc cât Ĺ&#x;i la case. Atunci ĂŽncă nu se Ĺ&#x;tia aproape deloc ce ĂŽnseamnă interfon/ sistem de acces. Foarte puĹŁine blocuri din Oradea aveau ĂŽn dotare asemenea echipamente, pentru că locuitorii nu le cunoĹ&#x;teau Ĺ&#x;i la ĂŽnceput ne era greu să ĂŽi convingem de utilitatea, confortul Ĺ&#x;i valoarea pe care le oferă imobilului. Compania noastră rezistă de 20 de ani pe piaĹŁa din Oradea/Bihor Ĺ&#x;i judetele limitrofe, pentru că ne interesează cu adevărat siguranĹŁa, confortul Ĺ&#x;i satisfacĹŁia clienĹŁilor noĹ&#x;trii. Primele sisteme de acces/interfoane asigurau accesul cu cartele optice, iar ĂŽn anul 2005 am introdus pentru prima oară ĂŽn Oradea cartelele de proximitate, care au un mare succes Ĺ&#x;i ĂŽn zilele noastre. ĂŽn continuare preĂŽntâmpinăm nevoile clienĹŁilor noĹ&#x;tri oferindu-le noi facilitÄƒĹŁi Ĺ&#x;i noutÄƒĹŁi tehnice. Pe parcursul derulării activitÄƒĹŁii am montat instalaĹŁii de interfoane Ĺ&#x;i sisteme de

acces la peste 1000 de scări de bloc precum Ĺ&#x;i la sute de case Ĺ&#x;i diverse ďŹ rme / instituĹŁii de prestigiu din Oradea, judeĹŁul Bihor Ĺ&#x;i judeĹŁele limitrofe. ĂŽntre timp, ne-am dezvoltat activitatea Ĺ&#x;i am fost autorizaĹŁi să proiectăm, instalăm Ĺ&#x;i să ĂŽntreĹŁinem sisteme de securitate, alarme, sisteme de supraveghere video, sisteme de control acces. De curând, oferta noastră a fost extinsă cu automatizări alimentate cu energie solară Ĺ&#x;i sisteme pentru case inteligente. Societatea noastră asigură montajul Ĺ&#x;i garanĹŁia la sistemele Ĺ&#x;i reĹŁelele instalate, service, ĂŽn garanĹŁie Ĺ&#x;i post garanĹŁie. ĂŽn toĹŁi aceĹ&#x;ti 20 de ani am oferit o gamă largă de produse, soluĹŁii inovatoare, adaptate la nevoile Ĺ&#x;i pretenĹŁiile clienĹŁilor noĹ&#x;tri. Pentru mai multe detalii vă stăm la dispoziĹŁie la numerele de telefon:

0722-578 833 – 0259 457781 email: arikan.office@gmail.com sau ne găsiĹŁi ĂŽn Oradea, pe strada Aviatorilor la nr. 40.


SEPTEMBRIE 2017

22 Afaceri din Bihor

Obiective turistice în Defileul Crişului Repede: Vadu Crişului – Şuncuiuş Zona Șuncuiuș -Vadu Crișului este situată în partea de NE a Munţilor Pădurea Craiului, la doar 60 km de Oradea și este dominată de Defileul Crișului Repede. Defileul Crișului Repede, are statut de rezervaţie naturală mixtă, fiind inclusă în situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului. Majoritatea traseelor pleacă de la Cabana Peștera și au ca scop vizitarea Defileului Crișului Repede, Valea Mișidului și Platoul Carstic Imașul Bătrânului. Zona poate fi considerată un paradis al căţărătorilor, pe stâncile calcaroase din defileu fiind amenajate multe trasee de escaladă cu diferite grade de dificultate și lungimi. Recent a fost amenajat și al doilea traseu de via ferrata.

Cea mai lungă peşteră din România În zona defileului, apele învolburate ale Crișului Repede oferă condiţii bune pentru practicarea raftingului, în prezent existând mai multe agenţii care organizează ture cu ghid și echipamente specifice. În zonă se

Camping „La Rulote”

mai pot vizita Peștera Unguru Mare și Vadu Crișului, ambele fiind amenajate turistic, dar și cascada de la Vadu Crișului. De asemenea se poate vizita și Peștera Vântului, peștera care cu cei 56 km, deţine recordul de cea mai lungă peșteră din România. Vizitarea acestei peșteri implică o programare la administratorul/custodele peșterii, ea neavând program zilnic de vizitare. Fauna acestor locuri e dominată de Acvila de munte și de sumedenia speciilor de lilieci. Zona Defileului Crișului Repede oferă o multitudine de programe de aventură: rafting – Caiac – Canoe, drumeţie, alpinism, speoturism, escaladă sau ciclism montan.

Cazare Pe lângă numeroasele locuri de campare cu cortul, zona Defileului Crișului Repede beneficiază de mai multe locaţii de cazare inedite.

Cascada Vadu Crişului

lele munţilor și aproape de malul Crișului Repede. Un loc excelent de relaxare, recreere, petrecere a vacanţei sau a timpului liber, ieșiri împreună cu prietenii/familia/ clasa, doar câteva zile la iarbă verde, sau chiar tabere organizate pe mai multe săptămâni. Localizarea exactă: zona de campare Ciunta (str. Horea, loc. Șuncuiuș) Facilităţi și condiţii: cazare în rulolote: 2, 3, 4, maxim 5 locuri; conectate la curent electric; baie proprie; lenjerii de pat; bucătărie separată complet utilată și echipată; terasă pentru servirea mesei (aprox. 60 locuri); grup sanitar separat (dușuri, apă caldă); teren de joacă.

Camping „La Rulote” – Şuncuiuş Campingul „La Rulote” este situat la poa-

Pensiunea Cascada Crişului – Vadul Crişului Pensiunea Cascada Crișului este situată în localitatea Vadu Crișului, jud. Bihor, la 50 km faţă de Oradea și 100 km faţă de ClujNapoca. Cascada Crișului este situată în vecinătatea rezervaţiei naturale Defileul Crișului Repede, o zonă deosebit de frumoasă și cu o bogată istorie oglindită în numeroase legende. Peisajul deosebit oferit de stâncile de la Vadu Crișului, traseele liniștitoare prin pădure, murmurul cascadei sau peșterile spectaculoase vă vor oferi momente unice. Pensiunea dispune de 6 căsuţe (2 paturi fiecare căsuţă), foișor cu grătar în curte, baie modernă cu apă caldă în permanenţă, parcare gratuită și iluminată, bucătărie complet utilată.


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 23

Inventatorul orădean Adrian Farcaş, multipremiat la Cluj şi Timişoara

CLUJ-NAPOCA/TIMIŞOARA. Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării și Inventicii Pro Invent - Cluj-Napoca a fost un succes pentru orădeanul Adrian Ciprian Farcaș. Acesta a obţinut Medalia de aur și Diploma de excelenţă la evenimentul care s-a desfășurat în perioada 22-24 martie 2017. În cadrul acestui salon, Adrian Farcaș a expus brevetul său de invenţie, care se referă la un schimbător de căldură utilizat în domeniul pompelor de căldură și care aduce o îmbunătăţire majoră acestor sisteme de încălzire. „Medalia de aur primită în cadrul acestui salon reprezintă recunoașterea importanţei acestei invenţii și ne va ajuta foarte mult în promovarea produselor noastre. Sperăm să crească gradul de încredere al consumatorilor și să fim apreciaţi la adevărata noastră valoare, adică de deschizători de drumuri în domeniul energiei regenerabile și lideri incontestabili în domeniu”, a precizat inventatorul orădean.

Caracteristicile schimbătorului Schimbătorul lui Adrian Farcaș are capacitatea de expandare în caz de îngheţ. Astfel se elimină schimbătorul de căldură intermediar, utilizat de toţi producătorii de pompe de căldură apă-apă și scad simţitor costurile de implementare și exploatare, respectiv crește performanţa pompei de căldură cu până la 25%. Schimbătorul este confecţionat dintr-un material antiaderent

Medalie de aur şi Diplomă de excelenţă

Brevetul orădeanului în domeniul pompelor de căldură creşte performanţa acestora cu până la 25%. care previne formarea depunerilor (apa din foraj poate fi tulbure, cu un conţinut ridicat de impurităţi și poate face depuneri, ducând la colmatarea schimbătoarelor uzuale). Garanţia produsului poate fi extinsă până la 20 de ani, ţinând cont de durabilitatea materialelor din care este confecţionat. Invenţia este deja aplicată la scară largă în construcţia pompelor de căldură Termocasa, cu o experienţă de aproape zece ani în producerea, comercializarea și instalarea de sisteme de încălzire cu pompă de căldură care utilizează acest tip de schimbător, brevetat de Adrian Farcaș. „Pompele de căldură apă-apă reprezintă cel mai ieftin sistem de încălzire cunoscut până în prezent pe piaţa mondială. Brevetul este utilizat de aproape zece ani pe piaţă și a ajuns la maturitate din punct de vedere al testelor și performanţelor. Astfel, el revoluţionează construcţia pompelor de căldură din întreaga lume”, a declarat Adrian Farcaș. Ţinând cont și de faptul că utilizarea pompelor de căldură prezintă un trend ascendent în ultimii ani, această invenţie

FOTO: FAN

prezintă un interes deosebit în rândul majorităţii populaţiei.

Succes şi la Timişoara Marele premiu al salonului, Medalia de aur, Premiul de excelenţă (din partea Univesităţii Politehnica București) și Premiul special (din partea Univesităţii Regele Mihai din Timișoara). Acestea sunt premiile obţinute de inventatorul orădean Ciprian Adrian Farcaș la cea de-a III-a ediţie a Salonului Internaţional de Invenţii și Inovaţii „Traian Vuia”. Evenimentul s-a desfășurat la Casa Tineretului din Timișoara în perioada 07-09 iunie 2017. Adrian Farcaș a ţinut să mulţumească tuturor celor care i-au fost alături și l-au sprijinit din toate punctele de vedere în realizarea și testarea acestui schimbător de căldură revoluţionar. DAN BIRTA dan.birta@informmedia.ro

Succes la Pro Invent

FOTO: FAN


SEPTEMBRIE 2017

24 Afaceri din Bihor

Capcanele fondurilor europene ORADEA. Un vechi proverb spune că „Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă”. Tot așa, și fondurile europene există, dar trebuie să ajungi la ele. Ceea ce nu este chiar așa de ușor. Pentru a vedea care sunt capcanele de care se împiedică cei care doresc să facă o investiţie cu fonduri europene ne-am adresat lui Liviu Sav, vicepreședintele Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB) și director InfoCredit, specialist în domeniul finanţărilor nerambursabile. JB: Cine credeţi că întinde capcane

în procesul de obţinere a fondurilor nerambursabile? LIVIU SAV: Toată părţile implicate pot pune diverse capcane, cu bună știinţă sau involuntar: solicitanţii fondurilor sau beneficiarii și angajaţii lor, autoritatea de management a programului de finanţare sau organismul intermediar (diverse ministere), consultantul, finanţatorii (bănci, IFN-uri), autorităţile publice (ANAF, ORC, primării, ANSVSA, DSP, Inspectoratul în Construcţii etc.) și furnizorii de echipamente. JB: Ce capcane ar putea să îşi întindă

singur solicitantul de finanţări nerambursabile? Dintre capcanele puse involuntar de solicitant/beneficiar, enumerăm: proiecte supradimensionate, modificarea caracteristicilor utilajelor prevăzute după aprobarea proiectului, calendar de realizare a investiţiei foarte comasat, planificare defectuoasă la cererile de plată.

LIVIU SAV:

JB: Cum pot fi evitate astfel de situaţii? LIVIU SAV: Pentru a nu avea proiecte supradi-

mensionate, trebuie făcută o analiză obiectivă a capacităţii financiare a solicitantului, precum și a dimensiunii pieţei către care se adresează proiectul. De asemenea, trebuie făcută o analiză atentă a nevoilor și transpunerea acestora în proiect într-o formă cât mai puţin limitativă, care să permită ajustări ulterioare. Trebuie aleasă o perioadă cât mai relaxată de implementare, chiar și pentru proiectele „simple”. Investiţia trebuie împărţită în mai multe tranșe de decontare, astfel încât presiunea financiară să fie redusă cât de mult posibil. JB: Care ar putea fi problemele generate de Autorităţile de Management?

Poate fi vorba despre o organizare și o comunicare defectuoase, lipsite

LIVIU SAV:

de transparenţă și neunitare cu privire la consultările publice, ghidurile solicitantului, deschiderea sesiunilor de proiecte, procesul de evaluare a proiectelor, situaţia contractelor semnate, implementate etc. Alte capcane ar putea fi legate de informaţii sau cerinţe contradictorii între Ghidul Solicitantului și alte documente emise de aceeași Autoritate de Management. Schimbarea regulilor în timpul jocului ar putea crea, de asemenea, capcane, dar și lipsa flexibilităţii și neînţelegerea faptului că prevederile Ghidului Solicitantului nu pot acoperi toate situaţiile practice. O altă problemă majoră venită din partea Ministerului Fondurilor Europene este cea legată de sistemul MySMIS, prin care sunt depuse și gestionate majoritatea axelor de finanţare în prezent. Acest sistem a fost lansat și este utilizat, chiar dacă nu este complet funcţional, iar modificările permanente creează mari dificultăţi în utilizare. JB: Ce ar trebui să facă Ministerul pentru a ameliora aceste probleme? LIVIU SAV: Ministerul Fondurilor Europene ar trebui să armonizeze diferenţele dintre procedurile diferitelor autorităţi și să impună un calendar clar și transparent de consultări publice și lansări de sesiuni, ceea ce ar reduce foarte mult zvonurile și informaţiile neoficiale „traficate” pe diverse canale. Schimbările majore ar trebui făcute mult mai rar, eventual la intrarea într-un nou exerciţiu bugetar de șapte ani, iar introducerea unui sistem precum MySMIS ar trebui pregătită și implementată din timp și integral, din start. În plus, ar trebui să existe perioade suficient de lungi între publicarea variantei finale a Ghidului Solicitantului și lansarea sesiunii de depunere. JB: Sunt curios ce capcane ar putea veni din partea consultantului... LIVIU SAV: Este vorba despre necunoașterea

în detaliu a Ghidului Solicitantului, anexelor și legislaţiei aplicabile. Ar mai putea fi vorba despre informarea defectuoasă cu privire la oportunităţile de finanţare, dar și de necunoașterea activităţii solicitantului și a pieţei pe care acesta activează. Nerespectarea dispoziţiilor legale sau a Ghidului în desfășurarea achiziţiilor poate provoca daune majore beneficiarului. JB: Şi care sunt soluţiile pentru evitarea acestor capcane?

Liviu Sav

FOTO: JB

Fiecare consultant ar trebui să fie specializat doar pe anumite programe, pentru o abordare profesionistă și corectă faţă de solicitant. Solicitantul ar trebui să discute cu mai mulţi consultanţi pentru a-și face o imagine cât mai clară despre șansele de finanţare a proiectului. Nu în ultimul rând, o conlucrare activă, schimbul de informaţii și comunicarea eficientă între consultant și solicitant ar duce la evitarea unor astfel de capcane.

LIVIU SAV:

JB: Ce capcane pot interveni din partea

finanţatorilor? Produse lipsite de comparabilitate, comisioane pe care solicitantul le consideră inutile (dar care sunt totuși obligatorii), diferenţe mari în abordarea aceluiași proiect de către două departamente diferite din cadrul băncii. Spre exemplu, departamentul comercial dorește finanţarea proiectului, dar departamentul de risc îl respinge. LIVIU SAV:


SEPTEMBRIE 2017

Afaceri din Bihor 25

JB: Cum pot fi evitate aceste capcane?

Printr-o mai bună informare a solicitantului înainte de a lua o decizie. Băncile ar trebui să dezvolte produse standardizate cu costuri mai reduse pentru situaţiile în care solicitantul dorește doar o scrisoare de confort pentru îndeplinirea unor criterii formale. O mai bună corelare între activităţile de ofertare și aprobare din bănci ar duce la evitarea unor astfel de situaţii.

din partea autorităţilor publice.

LIVIU SAV:

JB: Cum îi „încurcă” autorităţile publice pe solicitanţii de finanţări nerambursabile?

Prin birocraţia excesivă, lipsa unor informaţii centralizate, practica neunitară cu privire la eliberarea unor documente necesare proiectului, ceea ce înseamnă că în Bihor se cere un lucru, iar în Sălaj cu totul altceva pentru aceeași situaţie. Sunt doar câteva dintre capcanele

JB: Cum scăpăm de aceste capcane? LIVIU SAV: Prin dezvoltarea unui concept One – Stop – Shop pentru toate documentele furnizate de autorităţile statului pentru finanţările nerambursabile și introducerea unei proceduri unitare la nivel de ţară pentru eliberarea acelorași documente. Astfel, Autoritatea de Management ar putea fi mandatată de solicitant să obţină toate informaţiile necesare proiectului cu privire la situaţia lui din toate bazele de informaţii ale statului (ORC, ANAF, Primării, Poliţie, Cadastru etc.).

JB: Cum ne ferim de aceste capcane?

JB: Pot pune şi furnizorii capcane la

LIVIU SAV:

accesarea de fonduri nerambursabile? Da, cu siguranţă. Furnizorii pot face oferte neconforme și incomplete sau pot executa cu întârziere și defectuos lucrările. De asemenea, pot îngreuna proce-

LIVIU SAV:

-30%

PENTRU COPII, ELEVI ŞI STUDENŢI.

ie să verifice cu atenţie structura și conţinutul ofertelor. Este indicată existenţa în contracte a garanţiilor de bună execuţie și a clauzelor de reziliere pentru situaţiile de nerespectare a termenilor contractului. De asemenea, documentaţia de atribuire trebuie făcută într-o formă cât mai clară și transparentă. JB: Care ar fi concluzia pentru a accesa

Cooperarea! Fără o conlucrare eficientă între toate părţile implicate, obţinerea de fonduri nerambursabile poate fi un calvar. DAN BIRTA dan.birta@informmedia.ro

de 5 ani în ajutorul orădenilor!

Denumirea Margot Optic provine din numele Luka Margareta, care este reprezentantă în oraşul nostru, în ramura optică încă din anul 1981.

ÎN SEPTEMBRIE ŞI OCTOMBRIE 2017

LIVIU SAV: Solicitantul și consultantul trebu-

cât mai uşor fonduri nerambursabile?

LIVIU SAV:

In februarie 2017 a avut loc a 10-a aniversare a primului magazin Margot Optic si cu această ocazie-fiind an aniversar compania doreşte să le facă cadou clienţilor o promoţie mai avanatajoasă, ca să se poată bucura reciproc de colaborarea de succes. Aşadar luna septembrie şi octombrie oferim reducere 30% pentru

durile de achiziţie prin contestaţii obiective sau nu.

Noi, magazinul Studio Casa Design, de pe Roman Ciorogariu nr. 24, existăm pentru dvs din 2012, oferind idei şi sugestii pentru amenajarea unui ambient cochet şi personalizat în casa dvs sau la locul de muncă. Cu produsele şi accesoriile noastre, ne menţinem în pas cu moda occidentală, învăluind spaţiul dvs cu un plus de farmec şi eleganţă.

copii, elevi şi studenţi la confectionarea ochelarilor noi. În decursul anilor ne-am străduit să ţinem pasul şi să ne dezvoltăm cu noutăţile apărute în optică, iar profitul l-am investit în dezvoltare şi extindere. În acest fel am achiziţionat aparate de ultima generaţie atât pentru consultaţii cât şi pentru executarea ochelarilor. În câţiva ani, am mai

deschis încă 3 magazine noi de optică. Deorece vrem să satisfacem dorinţele clientilor, personalul nostru este calificat, iar în atelierele noastre ochelarii sunt pregătiţi de către optometrişti cu experienţă. Consultaţiile sunt efectuate de către un medic oftalmolog, sau optometrist cu diplomă. Punem accent pe dezvoltarea relaţiilor, condiţiilor şi atmosferei de prietenie. Astfel ajutăm la alegerea ramei de ochelari potrivite.

La noi găsiţi rame clasice şi moderne, orice fel de ochelari, de la cele mai simple la cele personalizate. Aşteptăm cu drag clienţii vechi şi noi în magazinele noastre: ORADEA: 0359 451 913 Corneliu Coposu nr 21 (vis-a-vis de Oraşul Copiilor) Piaţa Ferdinand nr 1 (vis-a-vis de Tarom) MARGHITA: Republicii nr 28c (lângă magazinele Tina) SĂCUIENI: Libertăţii nr 28

Pentru îndeplinirea celor mai sofisticate cerinţe, punem la dispoziţia clientului o

0749 287 422

paletă largă de produse pentru amenajarea interiorului: perdele, draperii, tapiţerii, şine, galerii, acesorii baie, lenjerii de pat, cuverturi, accesorii, care sa pună in valoare spaţiul dvs intim. Vă punem la dispoziţie chiar şi candelabre de lux, de cea mai bună calitate. Suntem o echipă cu o prestanţă incontestabilă în faţa clientului, dinamică, iar serviciile oferite de noi sunt de cea mai bună calitate, care asigură confortul necesar personalităţii fiecaruia dintre clienţii noştri.

www.facebook.com/StudioCasaDesign


SEPTEMBRIE 2017

26 Afaceri din Bihor

Orădeancă singură în Bolivia Un vis împlinit: O excursie cu libertate supremă, fără agenţii de turism, fără rezervări la hoteluri.

Câţiva prieteni au vrut să mi se alăture, însă am refuzat. Această excursie nu era ca oricare alta, era mult visata excursie, că-

lătoria călătoriilor. Nu voiam să depind de nimeni. Și mai ales, atunci când călătorești singur, interacţionezi mai mult cu cei din jur, intri în discuţii cu localnicii, ceri sfaturi, direcţii, este cu totul altă experienţă. Când sunt doi, unul îl întreabă pe celălalt, acela dă din umeri și întrebările rămân fără răspuns. Mesele se iau în doi, rareori se leagă conversaţii cu alte persoane. Probabil vă întrebaţi dacă nu mi-a fost frică, fiind și fată, să pornesc la drum de una singură, prin America de Sud. Ba da, chiar mi-a fost! A fost prima mea călătorie singură. Însă pentru mine fricile sunt ca să fie învinse. De cum realizez că mi-e frică de ceva, caut modalităţi de-a o învinge. Așa progresăm. După 24 de ore de călătorie, pe 25 octombrie, la 6:00 dimineaţa, am aterizat în La Paz, cea mai înaltă capitală din lume. Se întinde de la 3.600 la 4.000 m altitudine, iar El Alto, aeroportul, este situat la 4.061 m. Primul lucru cum am coborat din avion a fost să mă așez. Ameţeam puţin. S-a instalat o ușoară durere de cap, care m-a ţinut aproape o săptămână. Este răul de altitudine, din cauza lipsei de oxigen. Cu un autobuz local am mers până în centrul capitalei și am intrat într-un hostel. M-am cazat într-un dormitor de patru persoane și am urcat la etajul 10 la restaurant, să beau un ceai de coca, ca să-mi alin răul de altitudine. Încântătoare priveliștea asupra orașului! Acolo, unde m-aș fi așteptat cel mai puţin ca cineva să fi auzit măcar de România, văd pe perete steagul ţării noastre. Stăteam la masă, la 7:00 dimineaţa, singură în restaurant, și lacrimile îmi curgeau

Baie în lacurile termale din Parcul Naţional Sajama

FOTO: A.V.

Andrea Vasile este din Oradea și are 29 de ani. A început să practice speologia și alpinismul încă de la 16 ani, ca membră a clubului Cristal. Este absolventă a Facultăţii de Geografie din Timișoara și pasionată de călătorii. Din dragoste pentru natură și oameni, și mânată de curiozitate, a vizitat până în prezent 25 de ţări, printre care Israel, Iordania, Palestina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Nepal. M-am îndrăgostit de Bolivia cu vreo șase ani în urmă, la prezentarea călătoriei unui amic. Am fost fascinată de imaginile pe care le-a surprins Călin Leucuţa și de povestirile aferente. Pe atunci părea un vis foarte îndepărtat sau chiar imposibil, studentă fiind. Însă cu timpul a devenit realizabil. În ultimii patru ani am lucrat în Slovacia într-o multinaţională, IBM. A fost primul loc de muncă după terminarea facultăţii, dar suficient de bine plătit cât să îmi permit vacanţe cu buget redus, de câte o lună în fiecare an. Excursia în Bolivia a fost întregul meu concediu pe 2016 și a durat o lună. Am cumpărat biletele de avion cu șase luni în avans. Au costat doar 390 de euro din Barcelona până în La Paz și retur. Am marcat pe hartă vreo cinci obiective din Bolivia pe care voiam să le vizitez neapărat, și în rest nu mi-am făcut niciun plan. Nu am făcut nicio rezervare de hotel, nici de excursii, și nu cunoșteam pe nimeni acolo. Voiam să fie totul o surpriză.

Călătoria călătoriilor

În Altiplano, la căţărat

FOTO: A.V.

șiroaie. Visul se împlinise, sunt în Bolivia și mă simt binevenită. Să înceapă aventura!

Să înceapă aventura! Am bătut orașul la pas în prima zi. M-am plimbat pe străduţe, prin pieţe. Muzică ritmată și oameni zâmbăreţi peste tot. Femeile poartă cu mândrie straiele lor tradiţionale, modă adusă de spanioli prin secolul XV. Bolivia este ţara cu cel mai mare procent de locuitori nativi, indigeni, din America de Sud: 55%. Cultura și tradiţia sunt cel mai bine păstrate aici. Locuitorii sunt din triburile quechua sau aymara, descendenţi ai incașilor. Vorbesc o spaniolă mai veche și mai ușor de înţeles decât cea din Europa. Mulţi sunt încă politeiști și cred în vrăjitorie. Am vrut să închiriez o bicicletă pentru a doua zi, să fac renumitul Drum al Morţii. După ce am întrebat în vreo trei agenţii, am aflat că lucrurile nu funcţionează așa în Bolivia. Este periculos să mergi singur pe acel drum. Se poate doar cu ghid, în grup organizat. Nu mai călătorisem niciodată astfel, dar nu aveam încotro. A doua zi, la 7:00 dimineaţa, un autobuz a luat toţi cei 10 turiști de la hostelurile lor și ne-a urcat cu biciclete cu tot la 4.700 m. Ningea. Am urcat pe biciclete și am început coborârea. Drumul este neasfaltat, vreo 3-5 metri lăţime, 50 de kilometri lungime și 3.000 de metri diferenţă de nivel. Cascade superbe peste tot. Până recent, acesta era drumul principal către La Paz. Mor anual în medie 200 de oameni, căzând în prăpăstii cu mașini sau cu autobuze cu tot. Pe măsură ce coboram, ninsoarea s-a transformat în


SEPTEMBRIE 2017

ploaie, apoi a ieșit soarele și am terminat ziua, teferi cu toţii, jos în junglă, la +30 de grade și 1.700 m altitudine. Următoarele trei zile le-am petrecut la 4.000 m altitudine în Altiplano, un podiș înalt, deșertic. Eram la un festival de escaladă sportivă, într-un paradis al căţărătorilor, cu rocă vulcanică. De acesta am aflat de la niște prieteni noi pe care mi-i făcusem de pe Couchsurfing. Pe acest site poţi găsi oameni cu preocupari asemănătoare ţie, din toată lumea, care te pot găzdui la ei în casă în schimbul povestirilor de drum pe care tu le aduci cu tine. M-au invitat la festival, miau împrumutat echipament și așa am ajuns eu în mijlocul deșertului, împreună cu alţi 200 de căţărători. Speram ca aici, printre montaniarzi, să îmi găsesc tovarăși de drum pentru ceva vârfuri mai măricele, însă nu am reușit și am plecat mai departe tot singură. Am ajuns în Parcul Naţional Sajama, unde aș fi vrut să urc pe cel mai înalt vârf al ţării, Nevado Sajama, de 6.542 m. Sătucul de la baza muntelui era aproape gol și o astfel de peripeţie nu este recomandat să o faci singur, darămite singură. Ar fi durat trei zile, aș fi avut nevoie de echipament de iarnă, greu, ar fi trebuit să plătesc un ghid. Nu îmi surâdea mai ales ideea cu ghidul. Seara, pe la 22:00, am întâlnit în restaurantul hostelului doi turiști, un francez și un olandez. Ei plănuiau să urce alt vârf, tot un vulcan extins. Am cerut să mă alătur. Nu i-am impresionat prin statură, am 1,59 m. Însă păream hotărâtă și aveam echipament bun, i-am convins. Patru ore mai târziu, noaptea la 2:00, pornim cu toţii la lumina frontalelor spre vârf. Pornim de la 5.000 m, urcăm anevoie, prindem răsăritul. Tuturor ne era rău de altitudine, deși eram aclimatizaţi, eram de o săptămână deja la 4.000+ metri. Mestecam fără folos frunze de coca și făceam schimb de medicamente și încurajări. Pur și simplu nu aveam aer, făceam un pas la fiecare 5 secunde. Așa am urcat noi timp de zece ore pe vulcanul Parinacota, la graniţa cu Chile. Sus, pe marginea craterului, ne-am îmbrăţișat, ne-am felicitat. Cei doi mi-au mulţumit, că fără mine ei ar fi renunţat. A urmat o coborâre de 2.000 de metri pe un grohotiș, la fel de plictisitoare ca și urcarea. A doua zi ne-am relaxat în parcul natural, am făcut baie în lacurile termale din mijlocul pustiului, cu priveliște spre vulcanii de peste 6.000 de metri, printre turmele de lame și alpaca.

Spre sud, cu jeep-ul De aici mi-am continuat aventura spre sud. Împreună cu trei turiști am închiriat un

Afaceri din Bihor 27

În Salar de Uyuni, cu jeep-ul

jeep, cu șofer și bucătăreasă, pentru a străbate 1.000 de kilometri spre cea mai mare suprafaţă plată de pe mapamond, Salar de Uyuni. Un lac de sare, alb cât vezi cu ochii, mare cât judeţele Bihor și Arad la un loc. Pentru a ajunge aici am trecut cu jeepul printre dune de nisip, prăpăstii, orașe părăsite, gheizere, lacuri multicolore și nenumărate păsări flamingo. Doar 10% din drumurile Boliviei sunt pavate și ţara este muntoasă. A durat două zile cu autobuzul parcurgerea celor 900 km din Uyuni la Rurrenabaque, în nord, unde căutam experienţa Amazonului. Am închiriat o barcă cu motor și un ghid, împreună cu alţi turiști, și trei zile ne-am plimbat cu barca pe un afluent al Amazonului. Alex, ghidul nostru, era indigen, care s-a născut într-un trib din junglă. Până la 10 ani, când a mers la oraș, el nu văzuse oameni purtând haine! Acum însă este o enciclopedie ambulantă, care ne explică tot ce vedem și vorbește o engleză fluentă. Râul era cam cât Crișul Repede. Șerpuia prin mijlocul pampasului, unde vegetaţia îţi era până la brâu. Râul era umbrit de ambele părţi de copaci înalţi, singurii din zonă. De-a lungul lui era strânsă toată fauna. Mii de caimani negri de până la 6 metri lungime, familii de capybara, păsări multicolore care cântă simultan (stârci, pave, tucani, vulturi), maimuţici galbene și obraznice, care îţi invadează barca atunci când tragi la mal. Ţestoase, delfini roz, leneși haioși, broaște, lilieci, șerpi anaconda. Și milioane de ţânţari. Toate vietăţile strânse la un loc, zici că te uiţi la Discovery. Am pescuit cu succes și piranha într-o zi și i-am gătit pentru cină. Delicioasă carne! Treaba devine complicată doar când vrei să-i dai jos din cârlig. Jungla e altfel decât pampasul. În junglă nu vezi animalele, doar rareori, pentru că

FOTO: A.V.

sunt ascunse printre copacii imenși. Păsările se aud, sunetul e de vis. Am petrecut doar o zi în junglă: copaci cu rădăcini stranii, liane, orhidee, maimuţe, fluturi, păsări și o familie de indigeni care locuiau în junglă. Natura mă atrage mult mai mult decât orașele. Mi-am petrecut doar vreo cinci zile din cele 30 în orașe. Ultimele trei zile le-am petrecut în Copacabana, pe malul lacului Titicaca, cel mai mare lac din America de Sud. De un albastru pur, înconjurat de munţi de 6.000 de metri, cu creste albe.

Libertate supremă Acest gen de călătorie este altfel decât turismul obișnuit. Turistul își alege o destinaţie, poate cumpăra un pachet de la o agenţie, are totul rezervat, planul făcut. Însă vede doar acea parte din destinaţie care i se arată, interacţionează doar cu oamenii din domeniul hotelier. Merge acasă relaxat, gata să revină la locul de muncă. Călătoria mea a fost o aventură zi de zi, surprize peste tot. Nu aveam niciun plan, nu știam niciodată unde voi fi peste două zile. Spontaneitate și libertate supremă. Conversaţii în miez de noapte la focuri de tabără, dormit sub cerul liber, la hoteluri de milioane de stele. Peisajul este îmbinat cu oamenii și cultura lor, pe care am încercat să o cunosc cât mai bine, trăind timp de o lună printre ei, ca ei. Nu am ajuns acasă odihnită, nici gata de revenit la locul de muncă. Curând după întoarcerea la birou mi-am dat demisia, și în prezent mă bucur de un an sabatic. Călătoresc, la buget redus, prin munţii patriei și pregătesc următoarea călătorie solo, în Kazakhstan și Kyrgyzstan. VERONICA BURSAŞIU veronica.bursasiu@informmedia.ro


Supliment Jb: Afaceri din Bihor  
Advertisement