Page 1

MARIANA STRATULAT Ionică Adam

Viorel Bălăgean

TRUPA DE TEATRU “NEICA” DIN COŞTEI 2008-2012 (contribuţii la monografie)

EDITURA LIBERTATEA PANCIOVA 2012 3


4


PREFAȚĂ De ce scriu aceste rânduri?... pentru că teatrul din Coştei este un început al „teatrului” meu. Ideia de teatru, de un spectacol de teatru se naşte în mintea şi sufletul meu prin anii 80. În mintea unui copil care pentru prima dată vede, pe scena mare a teatrului din Vârşeţ, un spectacol de teatru, piesa „Eminescu şi Veronica”, prezentat de coşteieni în cadrul Zilelor de teatru..., apar o serie de gânduri. Profund impresionată de întreg spectacol, de cel de pe scenă dar şi de cel al publicului spectator care a premiat cele văzute (auzite şi simţite) cu aplauze frenetice, au început primele mele gânduri şi polemici ascunse, am început să învăţ că un spectacol trebuie descifrat, decodat şi în timpul reprezentanţei şi după aceea. Această primă lecţie de teatru care mi-a fost oferită de coşteieni era mai profundă decât orice lectură, pentru că teatru este, înainte de orice, o experienţă de viaţă. Din acei ani şi până în prezent am tot revenit la Coştei , la spectacolele de teatru prezenate, am urmărit cu interes, în calitate de simplu spectator dar şi ca membru al juriului Zilelor de teatru, ceea ce ne-au oferit coşteienii şi, involuntar ajungi să iţi formezi o părere, mai mult, să tragi o concluzie: Coşteienii au format un spaţiu cultural-teatral, care a devenit ca un aer pe care îl respiră tot timpul şi care transpare în procesul creaţiei lor. Ansamblul de teatru al costeienilor urmăreşte un singur interes şi el este unul nobil şi unul fruntaş în sistemul valorilor umane iar el este dragostea... dragostea de a creea, de a face teatru, de a fi pe scenă. Dragostea care se naşte din dorinţa de a face pe alţii să se simtă bine. Pe scena din Costei am vazut ceva mai puţin posibil de văzut în altă parte (în deosebi la profesionişti), ceva deşi imperfect, totuşi ingenuu şi făcut cu toată dăruirea şi bucuria. Teatrul din Coştei este incomparabil, care şi-a confirmat locul şi rolul său social şi cultural. La coşteinei teatrul devine o moştenire, se transmite din generaţie în generaţie, a devenit ceva mai mult decât o tradiţie, teatrul devine o nevoie, o necesitate benefică care a creat persistenţă, continuitate şi perseverenţă. Ori, în aceste timpuri, este un lucru de nepreţuit. Pe scena teatrală din Coştei, pe lângă veteranii din localitate, mai tot timpul apar forţe noi care învaţă de la predecesorii lor, gustă din savoarea teatului, colaborază cu diverese personalităţi din domeniu, din ţară dar şi din străinatate şi întotdeauna reuşesc să câştige, la propriu sau la figurat. Creează ideea de familie, de ceva compact, fidel. Urcându-se pe scenă aceşti oameni ce-şi iubesc cu patimă vizibilă creaţia dovedesc că totul ce este făcut onest şi curat este de la bun început un succes. În ultimul timp tot mai mult vorbim despre criza teatrului de amatori al românilor din Voivodina, criza care provine dintr-o indiferenţa a ansamblelor sau poate din slaba susţinere a diriguitorilor. Coşteienii ne dau şi în continuare o lecţie care dovedeste contrariu, că flacăra teatrului şi a (cândva) prestigioasei manifestări ,,Zilele de teatru...” nu trebuie să se stingă, ei şi în continuare o alimentează cu multă dragoste, pasiune şi energie, cu dorinţe, idealuri, impliniri (şi dezamăgiri) şi sper că vor avea suficenta energie să o alimenteze încâ mulţi, multi ani înainte. Monica Boldovina Bugle

5


6


130 DE ANI DE ACTIVITATE TEATRALĂ Se spune că teatrul este o lume care fascinează mereu, iar luminile scenei sunt martorii unor pasiuni trăite din plin. Coşteienii ştiu prea bine acest lucru, pentru că flacăra spiritualităţii româneşti în cinstea zeiţei Thalia a fost aprinsă aici, în urmă cu 130 de ani!!! La Coştei, atunci când se montează un spectacol de teatru, întregul sat devine o scenă imensă şi toată lumea participă la eveniment. Există aici, precum în puţine locuri, o cultură teatrală, o sete perpetuă de o avea aproape pe zeiţa Thalia. În această localitate, întemeierea şi dezvoltarea creaţiei scenice, respectiv formarea omului pe scenă, sunt legate de numele unor animatori de seamă, dornici să contribuie la culturalizarea teatrală a publicului sătesc, dar şi de a-şi măsura rezultatele muncii lor cu ale altora. Aceştia au fost oamenii de teatru – intelectuali, cărturari, ţărani – oameni cu suflete şi minţi luminate, cu devotament constant pentru arta lor, care au ştiut nu numai să menţină aprinsă făclia de lumină dătătoare de cultură, ci şi să transmită şi să păstreze vie spiritualitatea neamului. Îi amintim pe Chirilă Păuţa-Neica, Silvia Dona, Patrichie Rămnianţu, Ionel Ţera şi mulţi alţii. Prima scânteie de lumină a rampei a scăpărat aici în îndepărtatul an 1882, când a fost prezentată „Nunta ţărănească” de Vasile Alecsandri. De atunci, pe drumul deschis, au continuat eforturile şi aspiraţiile pentru acumularea de experienţă creatoare şi de ridicare a calităţii dramatice a spectacolelor spre treptele de vârf ale creaţiei interpretative. La începuturile sale, creaţia scenică, constând în piese uşor de interpretat, s-a desfăşurat paralel cu cea corală, interpreţii scenici fiind în general coriştii, pentru că programele susţinute de cor includeau şi câte o piesă de teatru. Mulţi ani, cu sorţi de izbândă când mai mari, când mai mici, s-au jucat scenete lejere sau piese mai scurte, în maniera comediei cu mare priză la public. Timpurile au adus apoi şi condiţii mai bune pentru desfăşurarea activităţii teatrale, prin ridicarea Casei de Cultură, în 1911. A urmat perioada războaielor şi, în ciuda greutăţilor şi vitregiei vremurilor, viaţa teatrală îşi menţine continuitatea, coşteienii prezentându-se, în premieră sau reluare, cu mai multe piese care angajează un număr mare de talente amatoriceşti. După război, noile condiţii de viaţă impun şi un repertoriu tematic nou şi, în lipsa lui, se recurge la reluarea pieselor montate, dar se încearcă şi textele dramatice cu o gândire teatrală mai adâncă. În cadrul noii Societăţi Culturale „Mihai Eminescu”, activitatea teatrală înscrie un repertoriu de piese de noi autori dramatici, printre care Caragiale, Cehov, Moliere..., sub îndrumarea unor regizori amatori - fii ai satului! Între anii 1961-1972 intervine o perioadă cu opriri sporadice ale activităţii teatrale, pentru ca în anul 1973, Coşteiul să apară la prima ediţie a manifestării „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”. Coşteienii s-au prezentat cu „Năpasta” de Ion Luca Caragiale, în regia lui Ionel Ţera. Practica artistică continuă şi experienţa interpretativă acumulată de-a lungul anilor confirmă seria succeselor la „Zile”.

7


Participarea coşteienilor la această manifestare marchează şi cea mai strălucită etapă în afirmarea posibilităţilor de exprimare a artei scenice la Coştei. Începând cu ediţia a IV-a a „Zilelor”, coşteienii „intră pe mâna” regizorului Gheorghe Leahu, artist emerit de la Teatrul Naţional din Timişoara. Colaborarea şi prietenia legată cu el au marcat adevăratul proces de creaţie a stilului, rolului şi talentului actorilor în interpretarea personajelor pe scenă. Întâlnirea cu Gheorghe Leahu a fost o adevărată întâlnire cu teatru. Din ea, actorii amatori din Coştei au avut prilejul să înveţe marile lecţii ale actoriei - mimica, dicţia, gestul, mişcarea scenică..., dar şi alte „tehnici” de actorie, care fac inegalabil jocul pe scenă. De la domnul Leahu au învăţat că interpreţii de pe scenă trebuie să evolueze şi ca “model de personalitate”. Lecţia învăţată a dat roade meritate. „Zilele...” aduc consacrarea unor roluri masculine şi feminine în spectacolele memorabile ale actorilor coşteieni: Gheorghina Berlovan, Viorel Măiogan, Maria Corbuţ, Aurelia Imbroane, Ion Rotariu-Cordân,Georgel Ţera, Silvia Ţera... Dacă dorim să vorbim despre activitatea teatrală a coşteienilor şi prezenţa lor la „Zile”, nu putem să nu aruncăm o privire în trecut şi să nu ne amintim de unele spectacole memorabile ale acestora, cum sunt: „Năpasta” (1973), „Steaua fără nume” (1974), „Nunta ţărănească” (1975), „Strada Trei Privighetori - locuinţă comună Nr. 17” (1979), „Vulpea şi strugurii” (1980), „Eminescu şi Veronica” (1981)... Spectacolul „Eminescu şi Veronica” de Eugenia Busuioceanu, în regia lui Gheorghe Leahu, a marcat ediţia a IX-a a „Zilelor”. Piesa s-a situat pe locul de frunte, iar actorii Maria Corbuţ şi Viorel Maiogan au cucerit premiul I pentru interpretare. Au mai fost menţionaţi următorii actori: Virginia Petronela Ţăranu, Ioneaua Pitic, Malina Drăgan şi Ion Rotariu-Cordân. Piesa a fost premiată la competiţiile provinciale şi la Festivalul Republican de la Prizren, chiar în urmă cu trei decenii. A fost acesta cel mai mare succes al coşteienilor în domeniul artei teatrale, după care a urmat o pauză de 10 ani. În anul 1997, când s-a sărbătorit un sfert de veac de existenţă a „Zilelor...”, Trupa de Teatru „Neica” a S.C.A. „Mihai Eminescu” şi-a reluat activitatea. În acelaşi an, actorii coşteieni s-au prezentat la „Zile” cu spectacolul „Rămas bun, geniul rău, cruzimea şi moartea cu încununarea ei” – Commedia del arte, în regia Virginiei Marina Guzina. Spectacolul s-a plasat pe locul III la „Zile” şi a fost prezentat în cadrul Festivalului Internaţional al Scenelor Alternative de la Novi Sad. Au urmat şi alte spectacole: „Sânii lui Tiresias” (1998), „Sosesc diseară” (1999), „Steaua fără nume” (2000), „Agenţia de detectivi” (2002), „Chiriţa în provincie” (2003), „Titanic vals” (2004), „Ţara lui Guffi” (2005)... Vă supunem atenţiei spectacolul „Ţara lui Guffi” de Matei Vişniec, în regia lui Ionel Cugia, datorită faptului că, după mai mulţi ani, coşteienii s-au plasat din nou pe locul I la „Zile”. Cu spectacolul amintit au cucerit Premiul Publicului la Festivalul Provincial, organizat în localitatea Jaša Tomić, unde actorii Mariana Stratulat şi Ionel Cugia, obţin premiul I pentru interpretare. După mai multe prestaţii reuşite pe scenele de la noi, trupa a întreprins şi un mini turneu prin Valea Timocului. Prima prezentare scenică în Valea Timocului s-a petrecut în seara zilei de 26 noiembrie 2005, în sala de spectacole a Casei de Cultură din Slatina, Comuna Bor.

8


A fost, aceasta, o zi istorică şi de sărbătoare pentru românii de acolo, atât pentru faptul că prima dată, în localitatea lor, se prezintă o piesă în limba română, cât şi pentru simbolica cădere a zidului de fier care a fost ridicat între fraţi timp de câteva secole. Au confirmat aceasta şi numeroşi spectatori care nu şi-au putut ascunde satisfacţia sufletească că asistă la un spectacol românesc. Iar dacă istoria se scrie cu fapte mari atunci contribuţia gazdelor, în frunte cu Draghi Dimitrievici-Cârcioabă, la înfăptuirea ei, cât şi a coşteienilor, a fost tot atât de mare. S-a cântat şi s-a dansat de parcă ar fi fost nuntă sau botez. Nici zilei de duminică, 27 noimebrie, nu i-a lipsit latura istorică a evenimentului în cauză. În urma excursiei la Cetatea Felix Romunliana şi a popasului la sediul Ligii pentru Drepturile Omului de la Geanova, ne-am îndreptate spre Cladova, unde am vizitat Biroul Teritorial al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române. Cu acest prilej, coordonatorul trupei, Viorel Bălăgean, şi-a exprimat dorinţa ca vizitele reciproce ale românilor de o parte şi de alta să devină tradiţionale. În zilele de 27 şi 28 mai 2006, actorii coşteieni s-au prezentat la Festivalul Internaţional de Teatru „Yorick” de la Piatra Neamţ, cu spectacolul „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, în regia lui Ionel Cugia, unde s-au plasat pe locul II, îmbogăţindu-şi palmaresul cu încă un premiu valoros. Merită să amintim şi numele câtorva actorii coşteieni care au marcat ultima perioadă de activitate: Cornel Bojana junior, Iuliana şi Vinko Stepan, Mariana şi Gheorghe Stratulat, Mărioara Luca, Luminiţa Gaşpăr, dr. Savu Marius, Teodor Sferlea, Ion şi Ionel Micşa, Sanela Nicolaievici şi Marina Pavlovici, iar în mod aparte pe scenograful trupei, Ionică Adam şi pe coordonatorul Viorel Bălăgean, care ne-a dovedit că este şi un foarte bun actor. Seara zilei de 28 aprilie 2007 a deschis încă o pagină în bogata activitate pe tărâm cultural a membrilor S.C.A. „Mihai Eminescu”, a când Trupa de Teatru „Neica” a sărbătorit jubileul de 125 de ani de activitate teatrală. Niciun sat din Banat nu a sărbătorit un asemenea jubileu, puţine fiind şi oraşele care au avut prilejul să trăiască astfel de clipe fericite. În primăvara anului 2012 ne-a aşteaptat încă o provocare – organizarea jubileului de 130 de ani de existenţă a Trupei noastre de teatru. Cu acest prilej ne-am propus să scoatem de sub tipar încă o “cărticică”, care este de fapt, o completare la Monografia Trupei de teatru „Neica“, scrisă cu prilejul a 125 de ani de activitate teatrală, de un grup de autori, în componenţa: Mariana Stratulat, Ionică Adam, dr. Luca Viorel, Viorel Bălăgean şi Ion Maiogan, şi apărută sub egida C.P.E. „Libertatea” din Panciova, în anul 2008. Ne dorim ca astfel de contribuţii, în care să fie cuprinsă ultima perioadă de activitate teatrală la Coştei, să apară periodic, spre a uşura astfel munca generaţiilor tinere care vor dorim să cunoască, să cerceteze şi să scrie despre satul lor. Dar, mai ales să asigure perpetuarea tradiţiei. Sperăm, din tot sufletul, că vor veni şi vor continua şi alţii munca noastră. În lucrarea de faţă ne-am propus să cuprindem ultimii cinci ani din activitatea (2008-2012) Trupei de Teatru „Neica”, ani în care coşteienii au prezentat tot atâtea piese şi au cucerit o sumedenie de premii. Desigur, aceste realizări nu puteau fi concretizate dacă n-ar fi existat dragoste şi pasiune, dar mai ales acel fior specific şi necesar să genereze o atmosferă dedicată în totalitate artei zeiţei Thalia.

9


Trupa de Teatru „Neica“ între anii 2008-2012 În ultimii cinci ani de activitate, amatorii din Coştei au pregătit tot atâtea piese de teatru, şi anume, în anul 2008, piesa „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale, în regia Virginiei Marina Guzina, spectacol cu care au cucerit locul II la „Zile...“; În anul 2009, spectacolul “Viitorul e în ouă”, de Eugen Ionescu, în regia aceleaşi Virginia Marina Guzina, s-a plasat pe locul I la „Zile...”. În 2010, s-a pus în scenă spectacolul „Mătrăguna“ de Machiavelli, în regia lui Ion Omoran Cliţu (din cauza numărului mic de spectacole în concurenţă, nu s-au acordat premii pentru cel mai reuşit spectacol). În anul 2011, coşteienii au pregătit spectacolul cu piesa „Profesionistul” de Dušan Kovačević, în regia lui Ion Omoran – Cliţu, căruia i-a revenit premiul I pentru regie. Pe parcursul acestor ani, membrii Trupei de Teatru „Neica“ din Coştei au cucerit şi alte premii, pentru interpretare, scenografie, costume... Din păcate, criza economică la nivel mondial şi-a lăsat amprenta şi în cultură, astfel că actorii coşteieni, din lipsa surselor financiare, nu au putut să meargă în deplasări prin România sau în alte localităţi de la noi, aşa cum era practica în anii trecuţi. Însă, în pofida neajunsurilor de ordin financiar, au reuşit să pună în scenă, în fiecare an câte un spectacol de valoroase, prin care să încânte atât juriul de specilaitate, cât şi publicul spectator, care de fiecare dată a umplut sala până la refuz. După experienţa pozitivă din ultimii doi ani, pe care au avut-o cu regizorul Ion Omoran-Cliţu, actorii coşteieni au decis ca şi spectacolul din anul anul jubiliar 2012 (când marcăm 40 de ediţii ale „Zilelor...“ şi jubileul de 130 de ani de activitate teatrală la Coştei), să fie montat de acelaşi regizor. Având în vedere potenţialul actoricesc de care dispune această trupă la ora actuală, s-au decis pentru „Năpasta“ lui Ion Luca Caragiale.

10


Anul 2008 EDIŢIA A XXXVI-a A ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA Ediţia a XXXVI-a a „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina“ a fost inaugurată în data de 9 mai 2008, în sala Căminului Cultural „Mladost“ din Alibunar. Cu acest prilej, gazdele au prezentat spectacolul „Milionarul sărac“ de Tudor Popescu, în regia lui Alecu G. Croitoru, oaspete din România. Manifestarea teatrală a românilor de pe aceste meleaguri a fost inaugurată de Adam Onciu, preşedintele Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Republica Serbia, menţionând următoarele: „Am ajuns la ediţia a 36-a a „Zilelor de Teatru a Românilor din Voivodina – Republica Serbia“, cu dorinţa ca această cea mai mare competiţie teatrală de la noi să-şi continue activitatea încă mulţi ani. Îninate de deschiderea festivă a ediţiei din acest an vreau să salut prezenţa oaspeţilor, personalităţi care ne fac cinste să fie mereu printre noi: Nenad Simić, de la Consiliul Executiv al Voivodinei, Ion Magda, deputat în Parlamentul Serbiei, dr. Viorel Luca, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, Marcel Drăgan, secretarul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, precum şi pe reprezentanţii ai Consulatului General al României de la Vârşeţ. Cu toate că am cunoscut şi vremuri mai bune, trebuie să ne mulţumim şi cu activitatea Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina. Ţin să menţionez că la ediţia din acest an s-au anunţat cinci spectacole a trupelor de amatori din tot atâtea localităţi, care vor fi urmărite de un juriu de specialitate, din care fac parte: dr. Zoran Cvetković (preşedinte), prof. Elena Lelea şi Adrian Sandu, scenograf (membrii). Cinstea de a inaugura ediţia din acest a revenit Teatrului de Amatori din Alibunar, laureatul ediţiei din anul 2007’’. Succes actorilor amatori prezenţi la această ediţiei şi o bună desfăşurare a manifestării noastre teatrale au urat Laura Dinu, viceconsul al Consulatului general al României de la Vârşeţ, şi dr. Viorel Luca, vicepreşedintele C.N.M.N.R. Premiera spectacolului „O noapte furtunoasă“ În seara zilei de 15 mai 2008, actorii coşteieni, îndrumaţi cu pricepere de către regizoarea Virginia Marina Guzina, au reuşit să transpună lumea lui Caragiale în spaţiul nostru şi să dea o dimensiune în plus împrejurărilor dure cu care ne întâlnim zi de zi. Într-o scenografie inspirată şi sugestivă, realizată cu multă dibăcie de Ionică Adam, pe un fundal muzical deosebit, noaptea a început să devină „furtunoasă“! În spectacol este de vorba despre două poveşti frumoase de dragoste, în care nu lipseşte critica la adresa moravurilor de atunci, dar şi de acum... Lupta jupânului Dumitrache (Cornel Bojana junior) de a-şi menţine imaginea de „familist“, se îmbină cu sentimentele omeneşti curate, într-o intrigă actuală şi interesantă. În final, învinge dragostea şi totul se termină cu bine.

11


Spectacolul a avut priză la publicul spectator, care a umplut Căminul „Tineretului“ până la refuz. Spectacolul a putut fi urmărit şi cu ajutorul unui proiector video, în aer liber, iar actorii, pentru calitatea rolurilor interpretate, au fost răsplătiţi cu aplauze frenetice.

Scenă din spectacolul ,,O noapte furtunoasă’’

Regizoarea Virginia Marina Guzina a reuşit să insfule actorilor săi un elan deosebit, astfel că toate rolurile au fost realizate foarte bine, actorii menţinând la un nivel destul de ridicat, ritmul piesei. Am văzut câteva interpretări ieşite din comun: Luminiţa Gaşpăr (Veta), Cornel Bojana junior (Jupân Dumitrache) şi dr. Marius Savu (Rică Venturio) Ion Micşa (Nae Ipingescu), Aurelian Străin (Spiridon) şi Ion Ivan (Chiriac), au completat foarte bine atmosfera, iar o adevărata revelaţie a fost tânăra Sanela Nicolaievici, în rolul Ziţei. Georgel Micşa (lumini), Ionică Adam (scenografia), Marian Pitic şi Marcel Novac (muzica) şi Viorel Bălăgean, pe post de coordonator, au contribuit, fiecare în parte la reuşita spectacolului. Actor al serii a fost desemnată Luminiţa Gaşpăr, în rolul Vetei, la diferenţă de mici nuanaţe.

Trupa de teatru la finalul premierei spectacolului ,,O noapte furtunoasă’’

12


MANIFESTĂRILE ADIACENTE Lansarea Monografiei Trupei de Teatru „Neica“ a S.C.A. „Mihai Eminescu“ din Coştei Monografia Trupei de Teatru „Neica“, realizată cu prilejul a 125 de ani de activitate teatrală, de un grup de autori, în componenţa: Mariana Stratulat, Ionică Adam, dr. Luca Viorel, Viorel Bălăgean şi Ion Maiogan, apărută sub egida C.P.E. „Libertatea” din Panciova, prezintă o contribuţie inestimabilă la păstrarea tradiţiei şi culturii comunităţii naţionale române pe aceste meleaguri. Un merit aparte revine şi învăţătoarei Malina Drăgan, care a realizat capitolul „Participarea elevilor din Coştei la „Zilele de Teatru ale Copiilor”, precum şi profesoarei Elena Lelea, în calitate de referent. Desigur, Monografia nu ar fi fost realizată fără sprijinul C.P.E. „Libertatea”, a Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, cât şi al Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţi Naţionale din Voivodina. În ceea ce priveşte Monografia, putem spune că este structurată pe capitole, şi anume: prefaţa intitulată „Creaţia cultural – artisitică drept model existenţial primar” semantă de Nicu Ciobanu, capitolul vizând trecutul istoric, intitulat „Reluarea activităţii culturale după Primul Război Mondial”, „Participarea elevilor din Coştei la „Zile”, semnat de înv. Malina Drăgan, „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina, „Un vis de un deceniu – reluarea activităţii teatrale (1997)”, apoi portrete, fototeca şi partea finală. Paginile scrise cu lux de amănunte, chiar dacă nu toate sunt elaborate la cel mai înalt nivel ştiinţific cerut de asemenea lucrări, sunt scrise din inimă şi din suflet, fiind dedicate tuturor coşteinilor care au fost şi sunt devotaţi Thaliei. Iar dacă este adevărată teza că istoria se scrie cu inima şi cu sufletul, atunci putem constata că ziua de 15 mai, când a avut loc lansarea Monografiei în incinta Şcolii Generale „Coriolan Doban” din Coştei, a fost, fără doar şi poate, o zi istorică pentru localitatea Coştei.

Lansarea Monografiei

13


Cu acest prilej, celor prezenţi, pe lângă autori, s-au adresat profesoara Elena Lelea, directoara Şcolii, care a vorbit cu cuvinte alese despre activitatea coşteinilor pe tărâm cultural, precum şi Nicu Ciobanu, directorul C.P.E. „Libertatea”. În continuare, reproducem câteva fraze din prefaţa semnată Nicu Ciobanu: „Pe harta culturală a românului bănăţean există un spaţiu de referinţă – mai ales dacă vorbim despre începuturile unei sensibilităţi literare, culturale, artistice – caracterizat prin autenticitate şi efervescenţă creatoare continuă. Acel spaţiu se numeşte Coştei... Vom descoperi în monografia de faţă valorile acelui spaţiu cultural identitar care se cer a fi cunoscute, care merită atenţia şi respectul nostru... Există aici, precum în puţine locuri, o cultură perpetuă de a o avea apropae pe zeiţa Thalia”. Adam Onciu, preşedintele Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina, i-a felicitat pe autorii acestei monografii, înmânând cu acest prilej Societăţii Cultural-Artistice „Mihai Eminescu”, respectiv Trupei de Teatru „Neica”, o plachetă pentru activitatea desfăşurată pe parcursul a celor 125 de ani de viaţă teatrală, iar seara, după spectacol, toţi actorii au primit diplome de participare. Hotărârile juriului la ediția a XXXVI -a a ,,Zilelor..’’ La ediţia din anul 2008 s-au anunţat 5 localităţi cu 6 spectacole, dintre care s-au realizat doar patru – Alibunar, Uzdin, Satu-Nou şi Coştei. Au predominat comediile. Toţi actorii, ajutaţi de regizori profesionişti, au încercat să intre în pielea personajelor pe care le-au interpretat. Au fost, de asemenea, ajutaţi de scenografi, costumieri, machiori şi chiar de publicul spectator. Pe ici pe colo s-au simţit accente greşite în dicţie, unele roluri au fost învăţate mai bine, dar n-au fost trăite, iar pe de altă parte, au fost roluri trăite, dar cu replici mai puţin sigure. Ceea ce bucură este faptul că generaţia tânără a predominat, deşi nici cei maturi nu se dau bătuţi, au mai fost şi câţiva debutanţi chiar de vârstă şcolară, tinere speranţe ale ediţiilor de mâine. În continuare, redăm expunerea prof. Elena Lelea, în calitate de membru al juriului, privind ediţia din anul 2008 al „Zilelor...“: „Activitatea generală amatoricească presupune, în primul rând, multă dragoste pentru domeniul de participare, apoi sacrificiu enorm şi, la urmă, satisfacţii, emoţii artistice, care acoperă şi înlocuiesc toată energia consumată. În cele mai dese cazuri îţi rămâne şi numele înscris întro pagină din istoria neamului tău, precum şi mândria că aparţini unei comunităţi bine definite naţional şi cultural. Amatorismul, mai ales în sânul unei comunităţi minoritare, aşa cum este a noastră, trebuie stimulat şi sprijinit deoarece numai prin diverse activităţi pe plan cultural ne putem păstra identitatea culturală. Aşa se întâmplă şi cu una dintre cele mai importante manifestări culturale ale noastre – „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina“. Dragostea pentru scenă şi spectacol are o tradiţie de peste 125 de ani pe meleagurile noastre, iar în ultimii cincizeci de ani ai secolului trecut şi în primii ani ai acestui secol, această activitate a luat o amploare de respectat. Şi la ediţia din acest an, ansamblurile care s-au prezentat pe scenă au făcut spectacole bune, unele chiar foarte bune, au apărut, ca în fiecare an, alţi tineri pe scenă, păstrând şi ducând mai departe dragostea pentru scenă.

14


La Alibunar, Uzdin, Satu-Nou şi Coştei, am văzut montări interesante, iar eforturile şi participarea actorilor, regizorilor şi a celorlalţi iubitori de teatru încadraţi în pregătirea spectacolelor trebuie respectate. Cinste tuturor acelora care se străduie să menţină tradiţia scenică a înaintaşilor lor şi care, prin pasiunea lor pentru teatru, menţin încă aprinsă făclia zeiţei Thalia“. După o expunere amănunţită, juriul a anunţat şi rezultatele: Locul I şi Marele Premiu - „Gaiţele“ de Alexandru Kiriţescu, în regia Svetlanei Petrov, spectacol prezentat de Teatrul de amatori „Todor Creţu – Toşa“ de pe lângă Căminul Cultural „Doina“ din Uzdin Locul II – Coştei, „O noapte furtunoasă“ Locul III – Satu-Nou, „Pogoada cu fălincă“ Cel mai bun regizor al teatrului alternativ – Virginia Marina Guzina, „O noapte furtunoasă“, Coştei; Roluri masculine: Locul I – Marius Savu (Rică Venturio), „O noapte furtunoasă“, Coştei; Locul II – Pavel Rămianţ (Zoia), „Gaiţele“, Uzdin; Locul III – Mărgărit Ecovoiu (Mircea Aldea), „Gaiţele“, Uzdin; Roluri feminine: Locul I – Luminiţa Gaşpăr (Veta), „O noapte furtunoasă“, Coştei; Locul II – Daniela Maria Duluj (Tiţa), „Milionarul sărac“, Alibunar; Locul III – Laureta Onciu Ecovoiu (Wanda Serafim), „Gaiţele“, Uzdin; Menţiuni: - Stefania Roşu (Căpitan Rada), „Milionarul sărac“, Alibunar; - Zita Ana Cojocar (Margareta), „Gaiţele“, Uzdin; - Cornel Bojana junior (Jupân Dumitrache), „O noapte furtunoasă“, Coştei; - Valentin Boraci (Surdu), „Milionarul sărac“, Alibunar; Debut: - Andreea Boraci (Nuţa), „Milionarul sărac“, Alibunar; - Casandra Catarina Ecovoiu (Zamfira), „Gaiţele“, Uzdin; - Mărioara David (Fraulen), „Gaiţele“, Uzdin; Cel mai tânăr actor: Sanela Nicolaievici (Zita), „O noapte furtunoasă“, Coştei; Scenografie: Ionică Adam, „O noapte furtunoasă“, Coştei; Costume – Svetlana Petrov, piesa „Gaiţele“, Uzdin; Traduceri – Vasa Barbu, „Pogoada cu fălincă“, Satu-Nou; Muzică originală – Sorin Bolenţu şi Pera Pavlov, „Pogoada cu fălincă“, Satu-Nou; Efecte sonora şi lumini: Cosmin Duluj, piesa „Milionarul sărac“, Alibunar; Premiul special – colaborare România-Serbia, iniţiere în lumea teatrului: Alecu G. Croitoru

15


Anul 2009 EDIŢIA XXXVII-a A „ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA“ Programul ediției UZDIN – Sâmbătă, 25 aprilie 2009 18,00 – Expoziţie Sofia Ionaşcu 18,30 – Medalion omagial Ion Secheşan 19,30 – Inaugurarea festivă a ediţiei 20,00 – Spectacolul Trei generaţii, regia Svetlana Petrov SELEUŞ – Duminică, 26 aprilie 2009 17,00 – Spectacolul ,,Inspectorul broaştelor”, regia Alecu G. Croitoru ALIBUNAR 19,30 – Spectacolul ,,Ce dracu se întâmplă cu trenul ăsta”, regia Alecu G. Croitoru 21,30 – Lansarea volumului „Ce dracu se întâmplă cu trenul ăsta“ în prezenţa autorului SATU-NOU – Joi, 30 mai 2009 20,00 – Spectacolul ,,Delir pentru doi,trei şi câţi vreţi”, regia Branislav Guzina NICOLINŢ – Vineri, 1 mai 2009 20,00 – Spectacolul ,,Domnilor copii”, regia Sabin Popescu COŞTEI – Sâmbătă, 2 mai 2009 20,00 – Spectacolul ,,Viitorul e în ouă”, regia Virginia Marina Guzina ALIBUNAR – Duminică, 3 mai 2009 19,30 – Spectacolul oaspeţilor din Reşiţa 21,00 – Hotărârile Juriului. Decernarea premiilor. Festivitatea de închidere a „Zilelor“. Juriul: Zoran Cvetković (preşedinte), prof. Elena Lelea, Adrian Sandu (membri).

16


Luminile rampei ediţiei a XXXVII-a s-au aprins sâmbătă, 25 aprilie 2009, la Uzdin, unde a avut loc şi festivitatea de deschidere. Înaintea începerii spectacolului propriu-zis, s-a ţinut şedinţa Comitetului de Conducere al U.T.A.R.V., a fost omagiat Ion Secheşan, actor şi director al Căminului Cultural „Doina” din Uzdin şi au fost prezentate prin intermediul unui video-proiector, crâmpeie din rolurile memorabile realizate de acest actor neîntrecut, şi o expoziţie de pictură naivă a Sofiei Ionaşcu şi a elevelor sale. Pe urmă, pe scenă a urcat Dimitrie Miclea, vicepreşedintele Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina – Republica Serbia, care a anunţat deschiderea ediţiei din acel an a marelui nostru festival de teatru, după care, cu cuvinte alese, celor prezenţi s-a adresat Excelenţa Sa, Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad. Adam Onciu, preşedintele Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina, Republica Serbia, a inaugurat ediţia a XXXVII-a a Zilelor, după care Teatrul de amatori „Todor Creţu – Toşa” din Uzdin, a prezentat spectacolul cu piesa „Trei generaţii” de Lucia Demetrius, în regia Svetlanei Petrov din Panciova. Coştei,2 mai 2009 Premierea spectacolului “Viitorul e în ouă”, regia: Virginia Marina Guzina Lui Eugen Ionescu lumea îi pare ireală şi naşte în el sentimentul grotescului, al deriziunii, astfel că publicul din satele noastre nu este familiarizat cu unviersul neobişnuit al acestuia. Regizoarea Virginia Marina Guzina şi-a asumat riscul şi şi-a propus ca, în anul în care am marcat 100 de ani de la naşterea autorului, să monteze cu actorii amatori din Coştei un spectacol semnat de Ionescu. Cunoscând echipa şi potenţialul de care dispune acest ansamblu, s-a decis pentru piesa „Viitorul e în ouă”, astfel că distribuţia a fost făcută pe măsură, iar rezultatul a fost un spectacol cu mare priză la public. Pe scenă am văzut o adevărată „nebunie” foarte bine gândită, căci Ionescu, oricât spaţiu ar da cretivităţii fiecărui actor, păstrează autenticitatea şi „eul” propriu. În acest spectacol, autorul critică foarte aprig societatea, ideologia în care trăim, momentele de „super-producţie”, care la ora actuală afectează şi întreaga minoritatea română din Serbia. Aşadar, în jurul cuvântului „producţie”, pe care l-am putut înţelege ca un îndemn, se învârte mesajul esenţial al piesei.

Scenă din spectacol

17


Spectacolul a fost prezentat în sala de educaţie fizică a Şcolii Generale „Coriolan Doban”, deoarece lucrările la clădirea Căminului Cultural încă nu au fost finalizate. În distribuţie au figurat următorii actori: dr. Marius Savu (Jaques), Sanela Nicolaievici (Jaqueline), Viorel Bălăgean (Jaques tata), Aurica Purenda (Jaques mama), Ion Micşa (Jaques bunica), Aurel Lazăr – Cizu (Jaques bunicul), Marina Pavlovici (Roberta), Adriana Mihailovici (Roberta mama) şi Aurelian Străin (Roberta tata). De scenografie s-a ocupat Ionică Adam, de lumini Micşa Georgel, iar de muzică Petru Purenda. Costumele au fost realizate de Corina Bălăgean, iar pe post de coordonator al spectacolului s-a aflat, ca de fiecare dată, Viorel Bălăgean. Rolurile au fost repartizate aproape în egală măsură, aşa că ar fi foarte greu să evidenţiem pe cineva aparte. Totuşi, merită să amintim faptul că pe scenă am văzut patru debutanţi: Viorel Bălăgean, Aurica Purenda, Marina Pavlovici şi Aurel Lazăr-Cizu, care s-au descurcat foarte bine în rolurile încredinţate. Dr. Savu Marius ne-a demonstrat, şi de data aceasta, că este un artist de mare valoare, iar tinerele Sanela Nicolaievici şi Adriana Mihailovici, Aurelian Străin, precum şi veteranul trupei, Ion Micşa, care a interpretat rol feminin, şi-au îndeplinit onest sarcinile încredinţate. În mod deosebit a impresionat jocul de scenă expresiv, mişcările şi unele elemente coregrafice... Actriţă a serii, a fost desemnată, cu diferenţă de mici nuanţe, tânăra Adriana Mihailovici, pentru rolul Roberta mama. Festivitatea de închidere a „Zilelor de Teatru” În urma vizionării spectacolelor în concurenţă la ediţia din acest an al „Zilelor...”, juriul a prezentat următoarea dare de seamă: „Anul acesta am avut plăcerea şi mare bucurie de a urmări a 37-a ediţie a festivalului de Teatru al Amatorilor din Voivodina. Termenul de amator e spus aici doar ca statistică, pentru că oamenii care fac teatru pentru sufletul lor şi al publicului, au o mare bogăţie spirituală şi voinţă extraordinară. Este de lăudat şi în acelaşi timp de stimulat faptul că aceşti artişti (şi ne permitem să spunem cu toată responsabilitatea, după activităţile lor profesionale, total diferite) au puterea de a intra în lumea văzută de dramaturg şi regizor şi a le îndeplini dorinţa. Suntem siguri că fiecare dramaturg prezentat la această ediţie ar fi fost mulţumit de munca lor.” Componenţa juriului - regizor, artist plastic şi profesor de limba română - a fost în limitele obiectivităţii, fiind calificat pentru cele 5 spectacole prezentate. S-a urmărit cu atenţie deosebită fiecare detaliu al spectacolului, fiecare actor, actriţă, trupă şi regizor, şi s-a ajuns la concluzia generală că toţi participanţii sunt de lăudat şi premiat. Însă, pentru că trebuiau să fie premiaţi cei mai buni dintre cei mai buni, Marele Premiu a revenit Trupei de Teatru „Neica” din Coştei. Premii de excelenţă pentru activitatea teatrală au primit veteranii teatrului amatoricesc Ion Rotariu-Cordân din Coştei și Ion Petrovici din Torac

18


PREMIILE JURIULUI: Marele Premiu al „Zilelor de Teatru” şi locul I a revenit Trupei de Teatru „Neica” din Coştei Locul II - Trupa de Teatru „Tudor Creţu-Toşa” din Uzdin Locul III - Trupa de Teatru „Conu Alecu” din Alibunar Locul IV - Căminul Cultural „3 Octombrie” din Satu-Nou Locul V - Căminul Cultural din Seleuş Premii actori: Premiul pentru cel mai bun actor Locul I – Viorel Bălăgean din Coştei Locul II – Ion Baba din Seleuş Locul III – Costa Ilin din Satu-Nou Premiul pentru cea mai bună actriţă Locul I – Rodica Ilin din Satu-Nou Locul II – Daniela Duluj din Alibunar Locul III – Laureta Onciu Ecovoiu din Uzdin Premii pentru roluri episodice Locul I – Mărgărit Ecovoiu din Uzdin Locul II – Romulus Berlovan din Alibunar Locul III – Zânişor Magda din Seleuş Premiul pentru cea mai bună regie Trupa de Teatru „Neica” din Coştei Regizorul Virginia Marina Guzina Premiul pentru cea mai bună scenografie Remulus Berlovan şi A.G. Croitoru din Alibunar Premii speciale: Costume: Corina Bălăgean din Coştei Scenotehnica: Jovica Mihajlov din Alibunar Exprimare artistică: Branislav Guzina Menţiuni: Adam Dalea – Uzdin Viorica Ţăran – Uzdin Ioniţă Broştean – Seleuş Dr. Marius Savu – Coştei Valentin Boraci – Alibunar Sanela Nicolaievici – Coştei

19


Anul 2010 PROGRAMUL EDIŢIEI A XXXVIII-A A „ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA“ Festivitatea de deschidere a ediţiei a 38-a a “Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina” - 10 aprilie 2010, la Coştei COŞTEI - Sâmbătă, 10 aprilie - ora 18,00 - Şedinţa Comitetului U.T.A.R.V.S. - oar 18,30 - Prezentare de carte - Mariana Stratulat - ora 19,30 - Inaugurarea manifestării - ora 20,00 - Trupa de Teatru „Neica“ a S.C.A. “Mihai Eminescu” prezintă spectacolul “Mătrăguna” de Nicolo Machiavelli. Regia: Ion Omoran. SELEUŞ - Duminică, 11 aprilie - ora 20,00 - Atelierul de Teatru „Iosif Surduceanu – Gagea“ de pe lângă Căminul Cultural din Seleuş prezintă spectacolul „Visul unui clovn“ adaptat şi regizat de Dimitrie Miclea. UZDIN - Miercuri, 14 aprilie ora 20,00 - Trupa de Teatru de pe lângă Căminul Cultural „3 Octombrie“ din SatuNou prezintă spectacolul „Spion balcanic“ de Dušan Kovačević, regia: Svetlana Petrov. ALIBUNAR - Sâmbătă, 18 aprilie - ora 20,00 - Trupa de Teatru „Conu Alecu” al ONG „Brakos” Alibunar prezintă spectacolul „De profesie – logodincă” de J.G. Reedlock, regia. Daniela Maria Duluj. ALIBUNAR - Duminică, 18 aprilie - ora 19,30 - Prezentarea celui mai reuşit spectacol la ediţia din acest an a “Zilelor...” - Festivitatea de decernare a premiilor la “Zile...” Juriul ediţiei a 39-a: Monica Boldovină (preşedintă), Adrian Sandu şi Sima Onciu (membri). Inaugurarea ediţiei a 38-a a “Zilelor...” În data de 10 aprilie 2010, la Coştei a avut loc inaugurarea ediţiei a 38-a a manifestării nostre culturale “Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”. Înainte de a începe inaugurarea propriu-zisă, Consiliul Zilelor a avut o scurtă şedinţă, la care s-au verificat detaliile necesare pentru buna desfăşurare a manifestării.

20


Constatarea generală, însă, a fost că criza financiară în care se află atât casele de cultură, cât şi bugetele comunale, provinciale şi republicane, se reflectă negativ şi asupra vieţii teatrale. Cu doar 3 sau 4 spectacole la o ediţie, nu poate fi nimeni mulţumit! Din cauza întârzierii lucrărilor la Căminul Cultural din localitate, inaugurarea, precum şi spectacolul coşteienilor, au avut loc în sala de educaţie fizică a Şcolii Generale. În prezenţa unui număr respectabil de spectatori şi oficialităţi, Mariana Stratulat a prezentat un scurt istoric al Trupei de Teatru “Neica”, iar Viorel Bălăgean a invitat auditoriul la spectacol. Apoi, au fost salutate oficialităţile invitate, printre care îi amintim pe Gabriel Nicola, consulul general al României la Vârşeţ, Raul Truţescu, ataşat cultural al Ambasadei Române la Belgrad, Mirko Dobrosavljević, adjunctul preşedintelui Comunei Vârşeţ, Marcel Drăgan, secretarul C.N.M.N.R., Ileana Ursu Nenadić, de la Secretariatul Provincial pentru Cultură, Ion Adam, deputat în Parlamentul Voivodinei, Nicolaie Moise şi Javo Rašajski, membri în Executivul Comunal, responsabili pentru Minorităţi Naţionale şi Culte, respectiv pentru Cultură, Adam Onciu, preşedintele U.T.A.R.V., şi Lavinel Pitic, primarul Coşteiului. În scurtele lor alocţiuni, unii dintre invitaţi au subliniat importanţa acestei manifestări culturale, dar şi greutăţile cu care aceasta se confruntă în ultimii ani, asigurându-i pe amatori că în viitor se vor găsi soluţii favorabile de depăşire a crizei, chiar s-a făcut o promisiune convingătoare gazdelor, respectiv că se vor termina lucrările la Căminului Cultural, iar la sfârşit, Dimitrie Miclea a inaugurat ediţia din acesta an, subliniind printre altele: “... În acest moment trebuie să mulţumim tuturor acelor sute de actori care de-a lungul anilor au pus temelia teatrului de amatori de la noi, ajungând la ediţia a 38-a. Sprijinul este necesar pentru pregătirea generaţiilor de tineri cărora trebuie să le insfulăm dragostea faţă de scenă ca peste 12 ani, de exemplu, să fim bucuroşi că vom sărbători 50 de ani ai „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina...” *** MANIFESTĂRILE ADIACENTE: Lansarea romanului „Aventurile lui Alex“ al Marianei Stratulat În preajma premeriei spectacolului „Mătrăguna“ de Machiavelli, în regia lui Ion Omoran Cliţu, în incinta Şcolii Generale “Coriolan Doban” din Coştei a fost lansat romanul pentru copii “Aventurile lui Alex”, apărut la Editura „Libertatea“ din Panciova, în anul 2009. Despre autoare au vorbit cu cuvinte alese prof. Elena Lelea, directoarea Şcolii Generale „Coriolan Doban“ din localitate, şi Vasa Barbu, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea“. Cu acest prilej, Marina Ancaiţan, lector la săptămânalul „Libertatea“, a menţionat că în „Aventurile lui Alex“ găsim poveste copilului universal şi că, de fapt, cu Alex din roman ne întâlnim zi de zi, nu doar atunci când deschidem cartea, datortiă faptului că toţi copiii sunt înclinaţi să facă poznele pe care le face şi personajul din roman. Autoarea, vizibil emoţionată, s-a adresat publicului, menţionând că romanul a luat naştere ca printr-un miracol... Şi pentru că romanul se adreseză copiilor, era firesc ca şi ei să fie prezenţi la lansare.

21


Lansarea romanului ,,Aventurile lui Alex’’

Astfel, elevii de la şcoala generală din localitate, instruiţi de către profesorul Marcel Novac, s-au prezentat cu diverse melodii, pe care le-au cântat cu multă însufleţire, iar la urmă câţiva dintre ei au interpretat pe roluri câteva fragmente din roman. Am avut ocazia să-l cunoaştem şi pe băiatul cu numele Alex, „minunea“ despre care vorbea autoare, căruia “i-a dat viaţă” Albert Păuţa, fiind însoţit de prietenii săi din roman: Larisa Stratulat, Amelia Bălăgean, Anastasia Doban, Eugenia Prodan, Dariana Pardos, Ramona Anca şi Cristina Şuieranovici. La lansare au fost prezenţi şi reprezentanţii Comunei Vârşeţ: Mirko Dobrosavljević, adjunctul preşedintelui Comunei, Nicolae Moise, membru în Executivul Comunal, responsabil pentru Minorităţi Naţionale şi Culte şi Javor Rašajski, responsabil pentru Cultură, secretarul C.N.M.N.R., Marcel Drăgan, reprezentanta Secretariatului Provincial pentru Cultură, Ileana Ursu Nenadić, Lavinel Pitic, primarul Coşteiului, şi alţii. Premiera spectacolului „Mătrăguna“ de Machiavelli, în regia lui Ion Omoran Cliţu „Libertatea“ din 17 aprilie 2010, a consemnat, printre altele: Gazdele au inaugurat ediţia cu spectacolul „Mătrăguna“ de N. Machiavelli, regizat de Ion Omoran Cliţu, oaspete din Straja, care a mai montat această comedie în anul 1994, la Straja. „Mătrăguna“ este cea mai cunoscută comedie a lui Machiavelli, iar personajele sale sunt creaturi ale existenţei şi nu ficţiuni artistice. Acţiunea coşteienilor a fost amplasată într-o “piaţă publică”, în sala de educaţie fizică şi poate că a lipsit acea atmosferă cu care ne-am obişnuit la Căminul Cultural din Coştei. Dar, scenografia, bine gândită şi bine executată de către echipajul tehnic, şi costumaţia de epocă au ilustrat aşa cum se putea mai bine, pitorescul imaginat de către regizor. Callimaco (Mircea Omoran), care a auzit de frumuseţea Lucreziei (Sanela Nicolaievici), face totul posibil să o cucerească punând în mişcare o mulţime de oameni

22


de morală suspectă, reuşind să-l corupă şi pe călugărul Timoteo (Todor Băiece Iacob), pentru a-şi atinge scopul. Şi cum planurile propuse reuşesc în cea mai mare parte în astfel de comedii, după folosirea unei licori benefice (produsă din planta mătrăguna), urmează deznodământul fără prea mari tulburări, toată lumea fiind la sfârşit mulţumită. Îl amintim în mod aparte pe Viorel Bălăgean în rolul lui Liguri, care “a dat viaţă” întregului spectacol, fiind proclamat pe merit actor al serii. Ilustraţia muzicală cu arii de epocă a întregit imaginea despre o lume specifică comediilor renasceniste. Au mai jucat Aurel Străin (Siro), Ion Micşa (Messer Nicia), Marina Pavlovici (Sostrata), Marian Laza (Cerşetorul). Scenografia: Ionică Adam. Lumini şi sunte: Georgel Micşa. Costume: Corina Bălăgean. Machiaj: Sanela Nicolaievici. Sufleor: Marina Pavlovici. Coordonator: Viorel Bălăgean.

Scenă din spectacolul ,,Mătrăguna’’ Foto: I. Bălteanu

Festivitatea de închidere a ,,Zilelor...’’ Pe 17 aprilie 2010, la Alibunar s-a încheiat ediţia a XXXVIII-a a „Zilelor...“, o ediţie cu doar patru spectacole, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1992. În intervenţia sa, Monica Boldovină, preşedinta juriului, a menţionat următoarele: “Deşi cu regret trebuie să spun că ediţia din acest an a fost una dintre ediţiile mai slabe, atât din perspectiva nivelului artistic scăzut, dar şi a numărului scăzut de trupe de teatru participante, se pune întrebarea de unde vine acest dezinteres al trupelor faţă de această manifestare culturală prestigioasă a românilor din Voivodina. Este oare motivul situaţia financiară grea şi lipsa fondurilor care sunt tot mai mici şi se alocă cu o evidentă întârziere? Sau este vorba de entuziaşti veterani care aveau obligaţia morală să transmită dragostea faţă de această artă tinerilor din localităţile noastre şi să renunţe la pregătirile şi organizarea spectacolelor noi? Şi totuşi nu putem vorbi de o lipsă de entuziasm, iar de acesta au dat dovadă tinerii din Seleuş instruiţi de Dimitrie Miclea, care ne-au arătat ce înseamnă bucuria de a fi pe scenă, că şi-au “însuşit” plăcerea de a face teatru (...).

23


Trebuie evidenţiată şi Trupa din Alibunar, care în pofida timpurilor grele a reuşit să aducă pe scena din localitatea lor un număr relativ mare de actori. A ajuns timpul să reflectăm asupra problemelor şi a crizei prin care trec “Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”. Este momentul oportun să ne unim forţele, cei implicaţi direct, dar şi indirect, în amatorismul teatral şi să găsim soluţii pentru a readuce pe scena “Zilelor...” impozantul număr de trupe participante de altădată. Orice lipsă de interes ar putea avea repercursiuni serioase şi consecinţe regretabile. Dacă nu vom contribui cu toţii, şi dacă nu ne vom implica direct sau indirect riscăm să pierdem ceva ce deja avem şi este de valoare inestimabilă. Probabil, trebuie să pornim de la un singur punct comun, iar el este dragostea faţă de teatru.” Premiile ediţiei a XXXVIII-a a „Zilelor...“ Marele Premiu la „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina“ - ediţia a 38-a - a revenit Trupei de Teatru “Conu Alecu” al Asociaţiei “Bracos” din Alibunar pentru spectacolul “De profesie - llogodincă” de James G. Reedlock, în regia Danielei Maria Duluj. Categoria - roluri masculine: Locul I - Pavel Rămianţ (Uzdin); Locul II - Mircea Omoran (Coştei); Locul III - Viorel Bălăgean (Coştei). Categoria - roluri feminine: Locul I - Ana Zita Cojocar (Uzdin); Locul II - Viorica Ţăran (Uzdin), Locul III - Daniela Maria Duluj (Alibunar) Categoria - roluri episodice: Laurian Duluj (Alibunar); Ion Micşa (Coştei); Ioniţă Broştean (Alibunar); Categoria - scenografie: Ionică Adam (Coştei); Categoria - lumini şi muzică: Moise Linţa şi Marian Miclea (Uzdin); Categoria - costume: Corina Bălăgean (Coştei); Categoria - spectacol experimental: Trupa din Seleuş; Categoria - debutanţi: Ovidiu Florin Broştean şi Mirela Măgurean (Seleuş); Menţiuni: Monica Miclea (Seleuş); Pavel Herendici (Uzdin); Marius Jivoin (Alibunar); Iacob Todor Băiece (Coştei).

24


Anul 2011 EDIŢIA A XXXIX-A A „ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA, REPUBLICA SERBIA” Programul ediţiei a XXXIX-a a „Zilelor...” Uzdin, 13 mai: 19,00 – Inaugurarea festivă a ediţiei a XXXIX-a 20,00 – Ion Băieşu, „Ciudatul joc al întâmplării”, regia: Adam Onciu Seleuş, 14 mai: 20,00 – „Bună seara, domnilor clovni”, adaptare după Eugen Ionescu, cu crâmpeie din cotidian de Dimitrie Miclea, regia: Dimitrie Miclea. Uzdin, 20 mai: 20,00 – Victor Ion-Popa, „Muşcata din fereastră”, regia: Adam Onciu. (Spectacol în afara concurenţei) Coştei, 21 mai: 20,00 – Dušan Kovačević, „Profesionistul”. Regia: Ion Omoran-Cliţu Alibunar, 22 mai: 19,30 – Închiderea Ediţiei a XXXIX-a a „Zilelor...” - Decernarea premiilor - Spectacolul gazdelor Festivitatea de inaugurare Ediţia a XXXIX-a a „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina, Republica Serbia”, a fost inaugurată în data de 13 mai 2011, la Uzdin. Inaugurarea a fost moderată de Cristina Terziu, care a menţionat printre altele: „Iată-ne din nou, ca în fiecare an, la un nou început al manifestării noastre teatrale „Zilele de Teatru”, ediţia a 39-a”. Iată-ne la cel de-al 318-lea spectacol care se va prezenta la „Zile...”. În continuare, moderatoarea a salutat prezenţa domnilor Todor Ghertinişan, primarul Uzdinului, Marcel Drăgan, secretar general al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, Vasile Nanea, ministrul consilier al Ambasadei Române la Belgrad, precum şi reprezentanţii mass-media, iar ediţia din acel an a fost inaugurată de către Dimitrie Miclea, preşedintele Comitetului de conducere al Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina, Republica Serbia... A urmat spectacolul de teatru „Ciudatul rol al întâmplării” de Ion Băieşu, prezentat de Trupa de Teatru „Todor Creţu-Toşa” a Căminului Cultural „Doina” din Uzdin, în regia lui Adam Onciu.

25


Premiera spectacolului „Profesionistul” de Dušan Kovačević, în regia lui Ion Omoran-Cliţu În seara de 21 mai 2011, Trupa de Teatru „Neica” a S.C.A. „Mihai Eminescu” a prezentat spectacolul cu piesa „Profesionistul” de Dušan Kovačević, în regia lui Ion Omoran-Cliţu din Straja, cu care coşteienii au colaborat şi în anul 2010. În distribuţie au figurat următorii actori: dr. Savu Marius (Teodor Teja Kraj), Viorel Bălăgean (Luka Laban), Iacob Băiece-Todor, Aurelian Străin, Đorđe Radulović, Cornel Borca, Viduţu Barbarescu (cetăţeni). Scenografia a fost realizată de Ionică Adam, de costume, de muzică şi lumini s-au ocupat Corina Bălăgean şi Georgel Micşa, iar pe post de coordonator a fost şi de data aceasta, Viorel Bălăgen. Actorii dr. Savu Marius şi Viorel Bălăgean, s-au prezentat la nivel de la început până la sfârşit. Replicile au avut priză la public, care a reacţionat cu aplauze. Spectacolul de anul acesta a fost şi o provocare în plus pentru cei doi actori – Viorel Bălăgean şi dr. Marius Savu - având în vedere faptul că s-au aflat faţă în faţă, ca laureaţii ediţiilor din 2008 şi 2009, a emulaţiei noastre teatrale „Zilele de Teatru...”. În mod aparte au impresionat tinerele Sanela Nicolaievici şi Marina Pavlovici, care ne-au demonstrat că teatrul din Coştei are viitor. Şi ceilalţi actori s-au descurcat bine în rolurile încredinţate de regizor şi cu toţii împreună au contribuit la reuşita spectacolului. Aşa cum se cum se obişnuieşte de mai mulţi ani, la masa comună, juriul a desemnat actorul serii, care a fost dr. Savu Marius. Actorul serii a mulţumit pentru premiu şi a ţinut să menţioneze că premiul aparţine şi colegului său, Viorel Bălăgean, pentru că împreună „au dus greul spectacolului”.

Scenă din spectacolul ,,Profesionistul’’

26


MĂRTURII... Ion Omoran-Cliţu: “Îmi face plăcere deosebită să lucrez cu coşteienii, având în vedere faptul că şi eu sunt pe jumătate coşteian, mama mea fiind de origine de aici. Anul trecut am avut o trupă mai mărişoară şi am montat o piesă destul de grea. Am fost nevoiţi să lucrăm aparte, pentru că am avut fete de la şcolile medii din Vârşeţ, dar şi o fată care merge la Şcoala Medie de Teatru în România. Am muncit mult, dar rezultatele au fost vizibile. Piesa de anul acesta am ales-o pentru că nu am avut personaje suficiente. După cum ştiţi, “Profesionistul” este o piesă cu trei personaje. Există şi un rol mai mic, al “Nebunului”, care nu este nebun, ci cu totul normal, şi bineînţeles, o să avem mai mulţi statişti, pentru că ideea noastră este să vă prezentăm ceva inedit, mai ales că această piesă a mai fost jucată la “Zile”. O să încercăm să facem un “Profesionist” adevărat, prin care să demonstrăm oamenilor că din anii ’80, când a fost scrisă această piesă, şi până azi, nu s-a schimbat nimic, cu toate că Luka Laban şi Teodor Teja Kraju (personajele lui Dušan Kovačević), au văzut perspectiva într-un viitor mai bun. (…) Sincer să fiu, anul trecut, necunosând ansamblul nu m-a aşteptat la premii. Acum mă aştept la premii! Văzând ce capacitate au actorii principali, dr. Savu Marius şi Viorel Bălăgean, cred că şi premiile vor fi pe măsură. (…) Eu consider că numărul trupelor (la “Zile”) scade din cauza lipsei de bani. Suma care se primeşte este destul de mică şi va fi împărţită la cele patru trupe care s-au anunţat. Vă daţi seama dacă s-ar anunţa 14 trupe, cât de puţini bani ar fi? Bineînţeles, şi tinerii prezintă tot mai puţin interes pentru teatru…”. (“Libertatea”, 2 aprilie 2011) Viorel Bălăgean: “Ne descurcăm destul de greu, pentru că partea financiară întotdeauna prezintă o problemă aparte. Repetiţiile se desfăşoară deocamdată în încăperile Teatrului Naţional “Sterija” din Vârşeţ, pentru că noi, actorii, şi regizorul nostru suntem angajaţi şi facem naveta, astfel că ne este mai uşor să ne întâlnim la Vârşeţ. Referitor la spectacol pot să spun că ne pregătim sârguincios şi vom da totul de la noi să prezentăm un spectacol pe măsura aşteptărilor, mai ales că la anul viitor vom marca jubileul de 130 de ani de activitate teatrală la Coştei. Ca fapt divers pot să spun că împreună cu dr. Savu Marius am jucat teatru şi la şcoală, iar acum vom fi “faţă în faţă” ca laureaţii ediţiilor din anii trecuţi” (“Libertatea”, 2 aprilie 2011)

27


Festivitatea de închidere a ediţiei a XXXIX-a a „Zilelor de Teatru” Duminică, 22 mai 2011, la Alibunar a avut loc festivitatea de închidere a ediţiei a XXXIX-a a „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina”, când s-au decernat premiile celui mai reuşit spectacol şi celor mai buni actori în concurenţă. Festivitatea de închidere a acestei emulaţii teatrale de la noi a fost inaugurată de Ionică Cugia, actor al Teatrului Profesionist Român din Vârşeţ, care a prezentat trei roluri ale sale din trei spectacole: „Don Juan moare ca toţi ceilalţi” de T. Mazilu, „Caii la fereastă” de Matei Vişniec şi „Regele moare” de Eugen Ionescu. După cum a menţionat dumnealui, prin prezentarea acestor fragmente la festivitatea de închidere a „Zilelor de Teatru”, a dorit să contribuie la promovarea valorilor culturale ale vieţii teatrale de la noi, în speranţa că aceste emulaţii teatrale ale românilor de pe aceste meleaguri, îşi vor menţine continuitatea, şi că se vor include în ele şi generaţiile tinere de actori. Juriul de specialitate a prezentat raportul referitor la evaluarea spectacolelor în concurenţă, urmat de festivitate de decernare a premiilor. Conducerea U.T.A.R.V. a acordat lui Sima Onciu un premiu special pentru aportul său îndelungat, în calitate de secretar al U.T.A.R.V., la propăşirea manifestării „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina – Republica Serbia”. Hotărârile juriului a ediţiei a XXXIX-a a „Zilelor de Teatru” Juriul, în componenţa, Zoran Cvetković, preşedinte, Monica Boldovină-Bugle şi Simeon Lăzăreanu, membri, au adus în unanimitate următoarele hotărâri: Cel mai bun regizor – Ion Omoran-Cliţu, pentru regia spectacolului „Profesionistul” de Dušan Kovačević, prezentat de Trupa de Teatru „Neica“ a S.C.A. „Mihai Eminescu“ din Coştei. Cele mai bune roluri principale – bărbaţi: Locul I – Viorel Bălăgean, pentru rolul Luka Laban în spectacolul „Profesionistul“ Locul II – Pavel Rămianţ, pentru rolul Costel în spectacolul „Ciudat rol al întâmplării” Locul III – dr. Marius Savu, pentru rolul Teodor Teja Kraj în spectacolul „Profesionistul” Cele mai bune roluri principale femei: Locul I – Laureta Onciu Ecovoiu pentru rolul Tanţei, în spectacolul „Ciudat rol al întâmplării” Locul II – Ana-Zita Cojocar pentru rolul Mama Tanţei în spectacolul „Ciudat rol al întâmplării” Locul III – Monica Miclea, pentru rolul Doamna Smith în spectacolul „Bună seara, domnilor clovni”

28


Cele mai bune roluri secundare (bărbaţi şi femei): Mărgărit Ecovoiu din Uzdin Cel mai bun rol debutanţi: Emanuel Gătăianţ din Seleuş Cele mai bune costume: Atelierul de Teatru experimental „Iosif Surduceanu – Geagea” de pe lângă Căminul cultural din Seleuş Cele mai reuşite efecte sonore: Atelierul de teatru experimental „Iosif Surduceanu – Geagea” de pe lângă Căminul Cultural din Seleuş Menţiuni pentru realizări actoriceşti: Ovidiu Florin Broştean (Seleuş), Gabriela Bosică (Uzdin) şi Sanela Nicolaievici (Coştei) Cel mai bun spectacol la „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina – Republica Serbia”, ediţia a 39-a, din anul 2011, a fost spectacolul „Ciudat rol al întâmplării” de Ion Băieşu, în regia lui Adam Onciu, prezentat de Trupa de Teatru „Todor CreţuToşa” a Căminului Cultural „Doina” din Uzdin

Anul 2012 EDIŢIA A XL-A A „ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA, REPUBLICA SERBIA” „Năpasta” pe scena din Coştei Trupa de teatru „Neica” de pe lângă S.C.A. „Mihai Eminescu” din Coştei a pus în scenă, pentru ediţia din anul 2012 a „Zilelor...”, cunoscutul text a lui Ion Luca Caragiale: „Năpasta”, în regia oaspetelui din Straja, Ion Omoran-Cliţu cu care coşteienii au coloaborat şi anul trecut. S-a recurs la această piesă din două motive: pentru că este „Anul Caragiale” şi pentru că amatorii din Coştei, chiar cu această piesă s-au prezentat la prima ediţie a „Zilelor”, în urmă cu patru decenii şi faptul că în anul 2012, la Coştei se marchează Jubileul de 130 de ani de activitate teatrală. La una din repetiţii, regizorul Omoran ne-a mărturisit următoarele: “Este o piesă pe care am montat-o în urmă cu 10 ani cu trupa din Straja, şi ne-am bucurat de mare succes. Deci, nu îmi pot permite să mă repet, astfel că de data aceasta trebuie să prezentăm spectatorilor ceva inedit şi diferit. De la bun început ţin să menţionez că este o piesă pretenţioasă şi grea de montat, chiar şi cu actorii profesionişti. La Coştei, în momentul de faţă, am actori cu experienţă şi aici mă refer în primul rând la dr. Marius Savu şi Viorel Bălăgean. Tânăra Violeta Borca, pentru mine este o revelaţie căci de la prima lectură a demonstrat că are cutezanţa de a intra în rolul Ancăi. Este vorba de trei stări sufleteşti pe care la dânsa le-am observat încă de la prima repetiţie, şi suntem pe cale să facem un spectacol foarte bun. Scenografia, miza în scenă, costumaţia, totul va fi diferit. Avem şanse mari să ne plasăm chiar pe locul I la „Zile...”, a ţinut să evidenţieze regizorul Ion Omoran-Cliţu. Din distribuţie fac parte: Violeta Borca (Anca), Viorel Bălăgean (Dragomir), dr. Marius Savu (Ion), Iacob Băiece-Todor (Gheorghe), Ion Micşa, Aurelian Străin, Cornel Borca, Laza Marian şi Duško Nedeljković (cetăţenii). Regie: Ion OmoranCliţu, scenografie: Ionică Adam, lumini şi muzică: Georgel Micşa, costume: Corina Bălăgen, sufleor: Cornel Borca iar coordonator Viorel Bălăgean.

29


MICII ACTORI DIN COŞTEI LA „ZILELE DE TEATRU ALE COPIILOR DIN VOIVODINA – REPUBLICA SERBIA” Perenitatea tradiţiei „Arta teatrală amatoricească are o adevărată tradiţie în rândurile sătenilor noştri. Ea a prins rădăcini şi s-a înfiripat şi în manifestarea „Zilele de Teatru ale Copiilor”. Şcoala Generală „Coriolan Doban” a participat prima dată la Concursul comunal al teatrului pentru copii de la Vârşeţ în anul 1963”, menţionează învăţătoarea Malina Drăgan, în „Monografia Trupei de Teatru „Neica” 1882-2007”, în cadrul capitoului „Participarea eleviilor din Coştei la „Zilele de Teatru ale copiilor”. De-a lungul aniilor, elevii din Coştei au prezentat mai multe piese de teatru, îndrumaţi de prop. Ionel Ţera, prof. Maria Gaşpăr, învăţătoarea Malina Drăgan, iar în ultimii ani, de educatoarea Violeta Stupar. La Coştei, tradiţia se păstrează cu sfinţenie, astfel că în anul 2012, când Trupa de teatru din această localitate a marcat Jubileul de 130 de ani de activitate teatrală, în cadrul S.C.A. „Mihai Eminescu” a început să funcţioneze şi o trupă de teatru a copiilor. Repetiţiile au început în luna martie, iar la 28 aprilie 2012, pe scena Căminului Cultural din loc, micii coşteieni au prezentat piesa „Visul Dianei” de Mariana Stratulat, în regia autoarei. Piesa „Visul Dianei” reprezintă o inscursiune în lumea jucăriilor. Diana este o fetiţă răsfăţată şi alintată, care crede că totul îi este permis! De aceea se compoartă urât cu păpuşile sale – le trage de codiţe, le mâzgăleşte obrăjorii şi vrea să le arunce la şoricei să le roadă rochiţele. Acţiunea atinge punctul culminat atunci când jucăriile încep să se revolte şi decid să o părăsească pe fetiţă. În vis totul le este permis, dar atunci când se trezeşte la realitate, fetiţa îşi dă seama că a greşit şi începe să devină responsabilă. Distribuţia este următoarea: Amelia Bălăgean (Diana, fetiţa alintată), Viorel Tăicuna (Andrei, fratele Dianei şi Magicianul), Eugenia Prodan (Păpuşa frumoasă), Larisa Stratulat, (Păpuşa cuminte), Cristina Sujeranovic (Îngerul), Viorel Tăicuna şi Emanuel Tăicuna (jucăriile lui Andrei). Scenografie: Ionică Adam; Muzică şi lumini: Georgel Micşa; Coordonator: Viorel Bălăgean. Regia: Mariana Stratulat.

Micii actori la repetiții

30


PORTRETE

31


ION MĂIOGAN-MĂRUŢU (1931-2000) În mod firesc, personalitatea complexă a lui Ion MăioganMăruţu care şi-a desfăşurat activitatea socio-culturală în localitatea natală Coştei, nu putea să fie mai bine prezentată decât tot de un coşteian, de eminentul istoric Viorel Selejan. Din studiul său despre viaţa şi activitatea lui Ion Măiogan-Măruţu, cităm următoarele: “S-a născut în 11 iulie 1931, la Coştei, în familia de ţărani a lui Viorel şi Maria Măiogan. Şcoala Primară a terminat-o în satul natal. Fiind în permanenţă elev strălucit, şi-a exprimat dorinţa arzătoare de a continua şcolarizarea, dar ca unic moştenitor al averii, orfan de tată, rămâne la „coarnele plugului”. Ion Măiogan-Măruţu a devenit ulterior un nume al culturii coşteiene. În anul 1943, la vârsta de 12 ani, devine elev al şcolii de cantori a Bisericii Ortodoxe Române din Coştei. A slujit 57 de ani biserica, instruind zeci de generaţii de corişti. A fost membru activ al „Reuniunii de Cântări şi Muzică”, iar mai târziu al S.C.A. „Mihai Eminescu”, în cadrul secţiei corale şi al trupei de teatru, timp de 53 de ani, fiind în repetate rânduri membru în Comitetul de conducere, vicepreşedinte şi unul dintre pilonii de bază ai activităţii cultural-artistice din Coştei. Fiind pasionat de carte, s-a ocupat şi de biblioteca sătească. A fost membru în conducerea locală a Crucii Roşii şi în Consiliul Comunităţii Locale. Ion Măiogan-Măruţu a fost culegător de folclor literar şi muzical din zona de codru a Banatului, colaborator cu cronici şi articole despre viaţa culturală din Coştei la ziarul „Libertatea”, revista „Lumina”, la ziarul local „Opinca”, la revista de publicistică „Clio” din Timişoara, la Revista pentru cultură, artă şi civilizaţie pentru Transilvania şi Banat din Judeţul Caraş – Severin, precum şi la alte publicaţii. A participat la mai multe simpozioane în ţară şi în România, printre care amintim participarea cu o comunicare ştiinţifică la Primul Congres al Spiritualităţii Româneşti (1993). Ani în şir a cercetat trecutul cultural şi istoric al Coşteiului. În urma sa au rămas în manuscris „Contribuţii la istoria culturală a Coşteiului” şi o altă operă valoroasă cu titlul: „Din trecutul Bisericii Ortodoxe Române din Coştei”. Ion Măiogan-Măruţu a trecut în lumea umbrelor în data de 19 iunie 2000, iar prin seriozitatea, abnegaţia şi munca sa sistematică, şi-a asigurat un loc de cinste în istoria culturală a Banatului istoric”.

32


ÎNV. MALINA DRĂGAN S-a născut în anul 1940, în familia Flora din Satu-Nou, unde a făcut Şcoala Elementară. Termină apoi Şcoala Normală, de 5 ani, din Vârşeţ, precum şi Academia Pedagogică din Kikinda. Înainte de a se căsători cu învăţătorul Ion Drăgan din Coştei, a lucrat în satul natal, iar apoi pleacă cu soţul în Bosnia, unde în Bosanska Bojna, de lângă Velika Kladuša, funcţionează ca învăţătoare timp de un an. În anul 1960 se reîntoarce la Coştei şi se angajează definitiv la Şcoala Generală “Coriolan Doban”. De atunci şi până în anul 2000, când a trecut în pensie, a fost mereu înconjurată de copii, le-a dăruit enorma sa dragoste, i-a călăuzit în primii lor mari paşi spre viitor. Pe parcursul anilor, s-a perfecţionat în munca cu preşcolarii, a procurat manuale şi cărţi interesante pentru copii, atât de la noi din ţară, cât şi din România. S-a ocupat şi cu traducerea poeziilor, a scenetelor şi a cântecelor pentru copii şi în bogata sa activitate instructiv–educativă a tradus şi a adaptat 23 de scenete pentru copii, un număr mare de cântece şi poezii, astfel că a pregătit “copiii din grădina sufletului”, aşa cum are obiceiul să spună, în fiecare an pentru concursuri şi festivaluri, la care ei au obţinut de fiecare dată menţiunii şi premii. Deseori erau fără concurenţă, fiind singura grădiniţă care a participat cu piese de teatru, cântece sau poezii. Menţiuni au primit şi la un concurs provincial, organizat de călugăriţele din Novi Sad, precum şi concursul iniţiat de ziarul “Neven”. Iar la Concursul “Paja Jovanović“, din domeniul artelor plastice, le-a revenit într-un an chiar primele trei premii. Toate serbările ocazionale din şcoală le-a organizat împreună cu prof. Elena Lelea şi tot împreună au organizat concursuri despre scriitori. În cadrul şcolii a îndeplinit mai multe funcţii, printre care şi cea de preşedintă a Organizaţiei Sindicale, preşedintă a Consiliului Şcolar, fiind şi delegată în mai multe comunităţi autoconducătoare de interese. A lucrat şi cu juniorii Crucii Roşii, a condus un timp bucătăria şcolii, s-a ocupat de grădina din jurul şcolii şi de igienă, şi multe altele. Pe temeiul acestei bogate activităţi, la 6 noiembrie 1987, i-a revenit, cu ocazia Zilei Învăţătorului, Premiul „Žarko Zrenjanin”. Dar, destinul a vrut ca în acelaşi an soţul ei să treacă în nefiinţă. Pentru bogata sa activitate în domeniul Crucii Roşii, a obţinut mai multe premii, printre care amintim Placheta de Aur şi Placheta de Argint al Crucii Roşii din Voivodina. Până nu i s-a întâmplat tragedia familială, înv. Malina a fost devotată pe deplin S.C.A. „Mihai Eminescu”, fiind activă încă de când a venit în sat, în cadrul corului şi trupei de teatru. A fost corist cu cel mai îndelungat stagiu din sat. Iar, în îndelungata sa muncă în cadrul Teatrului de amatori a fost organizatoare, actriţă şi sufler. A debutat în anul 1966, în piesa “Belgradul cândva şi acum”.

33


Piesa a fost regizată de către Ion Bălan, iar înv. Malina a avut prilejul să se prezinte pe scenă alături de soţul ei, învăţătorul Ion Drăgan. Au urmat şi alte spectacole, alte roluri, pe care le vom enumera cronologic: 1974 – “Omul care a văzut moartea”, 1975 – “Nunta ţărănească”, 1976 – “Iancu Jianu” (rolul principal, alături de soţul ei), 1978 – “Casa din colţ”, 1979 – “Strada Trei Priveghetori” (sufler), 1980 – “Vulpea şi strugurii” (sufleor). În spectacolul “Eminescu şi Veronica”, prezentat în anul 1981, înv. Malina a interpetat rolul Maica Ferovima, iar atunci când nu era pe scenă, s-a prezentat în postură de sufler. Să menţionăm şi faptul că de fiecare dată a fost premiată, dar fiind modestă din fire, a preferat să nu vorbească despre premii, căci cea mai mare satisfacţie pentru un actor sunt aplauzele publicului.

Ion Micşca (n. 1948) Este unul dintre cei mai activi şi cei mai fideli membrii ai trupei de teatru „Neica”. Activitatea teatrală şi-a început-o în frageda copilărie. Anume, în anul 1963, a fost inclus în trupa de teatru a copiilor, din cadrul şcolii generale din loc, condusă de înv. Ionel Ţera. Din perioada aceea, i-a rămas în amintire Festivalul Voivodinean de la Bečej, unde au prezentat cu succes piesa pentru copii „Tema de casă” de V. Mandić. La acest festival Ion a primit diplomă specială, iar experţii în domeniul teatrului i-au prevăzut o bogată activitate teatrală. Trupa de teatru din Coştei a jucat cu mare succes prima piesă din repertoriul cult – „Nunta ţărănească” de Vaslie Alecsandri, pe data de 12 martie 1882. Dragostea faţă de teatru s-a transmis din generaţie în generaţie, astfel că în anul 1975, la Coştei se pregăteşte din nou acestă piesă, de data acesta avându-l pe Ion în rolul mirelui Trotunaş. Regia a fost semnată de Gheorghe Leahu, artist emerit din Timişoara. Piesa s-a jucat în aer liber şi a fost filmată de TV NS. În „Nunta ţărănească”, artiştii au interpretat şi piese muzicale, astfel că talentul muzical al lui Ion a ieşti în evidenţă. În anul 1997, Trupa de teatru „Neica”, după o pauză de mai mulţi ani, îşi reia activitatea. Ion devine membru activ al acestei trupe şi interpretează diferite roluri cu mare succes şi priză la public. În acelaşi an, pe scena din Coştei se montează spectacolul „Rămas bun geniul rău, cruzimea şi moartea cu încununarea ei”, în regia doamnei Virginea Marina Guzina, unde Ion interpretează rolul „căpitanul” şi este proclamat actorul serii. Şi pentru că rolul de căpitan i-a stat bine, tot ca şi căpitan apare şi în anul următor, în piesa „Sânii lui Tiresias”, montată de acelaşi regizor. În anul 1999, în piesa „Sosesc deseară”, în regia regretatului Gigi Vâlceanu, interpretează rolul Olimp. În anul 2000 – în „Steaua fără nume“, montată de acelaşi regizor, Ion îl face pe „Şeful gării“. În anul 2001, în „Sinucigaşul“ îi revine rolul „părintelui“, iar în 2002, în „Agenţia de detectivi“ – rolul „Micşunel“, regia la

34


ambele piese fiind semnată de Ovidiu Cristea. În anul 2003 s-a montat „Chiriţa în provincie“, în regia lui Radu Dinulescu, unde Ion a interpretat rolul lui „Bârzoi“, iar în anul 2004, în piesa „Titanic Vals“ (acelaşi regizor), Ion apare ca „Vecinul“. Acestă piesă i-a fost şi cea mai dragă, deoarece a apărut pe scenă alături de nepotul său Nelu. De atunci şi până în prezent, Ion a interpretat fel de fel de roluri, cu multă însufleţire şi dăruire de sine.

Viorel Bălăgean (n. 1974) A terminat Şcoala Generală în satul natal, după care a absolvit cu succes Şcoala Medie de Afaceri Interne şi Şcoala Superioară pentru Educatori din Vârşeţ. În cadrul Societăţii Cultural-artistice “Mihai Eminescu” a evoluat ani în şir ca dansator. În anul 1997, a fost ales la funcţia de vicepreşedinte a acestei societăţi, ca în anul 2000 să preia funcţia de preşedinte, fiind numit şi la funcţia de coordonator al Trupei de Teatru “Neica”. În acelaşi an, sub conducerea sa, Societatea cucereşte Marele Premiu la Festivalul de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina, precum şi premiul “Laza Nančić”, oferit de Centrul Cultural din Vârşeţ.Viorel Bălăgean şi-a dat aportul deplin ca S.C.A. “Mihai Eminescu” să se prezinte la toate ediţiile Marelui Festival şi de fiecare dată să cucerească menţiuni sau premii. Sau prezentat şi la alte manifestări, atât în ţară cât şi în străinătate. Amintim turneele prin România, Ungaria, Bulgaria... Sub directa îndrumare a lui Viorel Bălăgean, Trupa de Teatru “Neica” a cucerit de două ori premiul I la “Zile”, premiul publicului la Festivalul Provincial, precum şi o sumedenie de premii, în ţară şi România. Fiind pasionat de actorie, Viorel a interpretat cu brio mai multe roluri, iar prestaţia sa scenică nu a rămas fără ecou, fiind premiat de fiecare dată. Este unul dintre autorii Monografiei Trupei de Teatru “Neica” din Coştei, publicată sub egida C.P.E. “Libertatea”, în anul 2007, atunci când coşteienii au marcat jubileul de 125 de ani de activitate teatrală. În perioada 1996-2004, a fost ales membru în Consiliul Comunităţii Locale, iar în perioada aniilor 2004-2008 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte. Datorita angajamentul său depus în domeniul artei teatrale, Viorel a devenit membru în Consiliul “Zilelor de Teatru ale Amatorilor din Voivodina”, iar datorită angajamentului său în domeniul culturii, a fost numit ca membru în Consiliul Marelui Festival, şi în cadrul Centrului Cultural din Vârşeţ. Recent, a devenit membru şi în Consiliul de Administraţie al Institutului pentru Cultură al Românilor din Voivodina. În activitatea sa se bazează mult pe copii şi tineret, care în ultimul timp realizează succese demne de toată stima.

35


Ionică Adam (n. 1972) A absolvit Şcoala Generală „Coriolan Doban” din satul natal, iar pe parcursul aniilor a terminat cu succes mai multe cursuri de perfecţionare în diferite domenii. A desfăşurat o activitate bogată în cadrul programelor de dezvoltare USAID – ADF şi EAR (Agenţia Europeană pentru Reconstrucţii), unde a îndeplinit funcţia de secretar general al Centrului de Dezvoltare „Valea Albastră”. În perioada aniilor 2003 – 2006 a fost Consultant pentru dezvoltare rurală la ADF, iar din anul 2006, devine coordonator pentru Dezvoltarea Rurală a Centrului „AGORA” din Vârşeţ. În cadrul Trupei de Teatru „Neica” a întreprins mai multe activităţi. În anul 1986, când coşteienii au fost mânuiţi cu perseverenţă de către artistul emerit Gheorghe Leahu, Ionică s-a ocupat de sonorizare, iar bunicul său a făcut scenografia, pentru piesa „Pâine amară”. În anul 1997, când trupa din Coştei şi-a reluat activitatea, Ionică a semnat regia tehnică şi a fost asistent la scenografie. Din anul 1998, devine scenograful trupei, excepţie fiind anul 2005, când a fost reprezentantul trupei în cadrul juriului „Zilelor...”. Scenografiile realizate de Ionică a fost de fiecare dată caracterizate ca foarte inspirate şi sugestice, iar la „Zile...”, de fiecare dată au fost premiate cu premii de frunte. În anul 2002, cu prilejul ediţiei a XXX-a jubiliară a „Zilelor”, Ionică a primit Placheta Uniunii pentru activitatea depusă. Iar de mai multe ori, i-a revenit premiul I pentru scenografie, fiind urmat de plachete. Este membru al Departamentului pentru Autoguvernarea Locală a Consiliului Național al Minorității Naționale Române. Dr. Savu Marius (n. 1974) Despre dr. Savu Marius putem spune că se află 24 de ore în slujba umanităţii. S-a născut la Coştei, unde a absolvit şcoala generală, ca apoi să urmeze liceul sanitar de la Panciova. După absolvirea liceului, a înscris Facultatea de Medicină de la Tmişoara, pe care a terminat-o cu succes. Pe parcursul ş c o l a r i z ă r i i , Marius a găsit timp şi pentru pasiunile sale, astfel că a fost încadrat în mai multe activităţi extraşcolare. În amintire îi va rămâne dramatizarea „Luceafărului” şi piesa de teatru „Năpasta”. Revenind la Coştei, a continuat să joace teatrul. Au urmat alte roluri, spectacole, iar munca sa a fost răsplătită prin cucerirea premiilor de frunte la „Zilele de teatru”.

36


Marius, împreună cu Rodica Panciovan, au fost crainicii Jubileului de 100 de ani de la înfiinţarea Fanfarei din Coştei, iar împreună cu Mariana Stratulat, a prezentat Marele Festival, organizat în anul 2011, la Coştei. În ultimii cinci ani de activitate, Marius a realizat mai multe roluri reuşite şi de fiecare dată a cucerit premii. La Adunarea Generală din 2012 a S.C.A „Mihai Eminescu”, dr. Savu a fost numit la funcţia de vicepreşedinte a acestei Societăţi. În ceea ce priveşte medicina, sunt multe de spus! După ce şi-a făcut stagiul la Spitalul din Vârşeţ, a obţinut primul post de muncă la Plandişte. În Comuna Plandişte a devnit foarte apreciat şi îndrăgit de pacienţii săi, însă dorinţa sa a fost să lucreze la Spitalul din Vârşeţ, sprea fi mai aproape de casă, ceea ce s-a realizat în anul 2010. La fel de apreciat este şi în satul natal. Fie că este zi sau noapte, sau poate vine obosit de la muncă, Marius este întotdeauna dispus să acorde ajutor celor ce i-l cer.

37


38


REGIZORII

39


ION OMORAN-CLIŢU (n. 1947) În persoana lui Ion Omoran-Cliţu avem o personalitate complexă: actor, regizor, scenograf. Este unul dintre verişorii Omoran, desigur cei mai merituoşi pentru teatrul de amatori din Straja. Mai mult, chiar astăzi, Ion Omoran trebuie înţeles drept un fel de spiritus movens al trupei. Este unul dintre cei puţini care de atâţia ani persistă pe scena teatrului de amatori de la noi. Din anul 1976, când pentru prima dată participă la “Zile...”, de numele Omoran sunt legate peste 30 de specacole ale străjenilor şi nu numai, şi succesele lor care nu sunt puţine la număr. La “Zile...” este distins de mai multe ori cu premiile de frunte, iar în anul 1997 obţine un premiul special (Protecţia) şi multe diplome, menţiuni, recunoştinţe. La întrecerile provinciale, în anul 1987, obţine premiul I pentru rolul Vladimir (“Aşteptându-l pe Godot”). Ion Omoran s-a dovedit a fi şi un regizor amator care, cu multă îndrăzneală, a semnat regia a mai multor spectacole în cadrul “Zilelor...”, fiind premiat aproape de fiecare dată, în categoria regizorilor amatori. Premii a obţinut şi la întrecerile zonale. Singur, dar şi împreună cu verişorul său Livius Omoran, semnează scenografia a mai multor spectacole, realizări care de mai multe ori sunt premiate la “Zile”. Amintim şi următoarele premii obţinute pentru regie: În perioada 1995 – 1998, premiul pentru regie (spectacolele: „Escu”, „O tragedie frutunoasă”, „Familia îndoliată” şi „Avarul”). De acelaşi premiu s-a bucurat şi în perioada anilor 2000 – 2003, la „Zile” (spectacolele: „Operaţia Secretismo”, „Vicleniile lui Scapin”, „Năpasta” şi „Un individ suspect”. În anul 1998 a obţinut premiul pentru cel mai bun regizor la competiţiile zonale. În anul 2011, pentru spectacolul „Profesionistul” montat cu trupa din Coştei, la fel i-a venit premiul pentru cel mai bun regizor. Pentru activitatea sa deosebită i-a fost decernat premiul “Scânteia de aur” a C.C.I. a Serbiei. Amintim doar câteva din spectacolele în care Ion Omoran s-a prezentat în plină lumină: “Ochiul babei”, “Căsătorie prin concurs”, “Zăpăcitul”, “Spionul balcanic”, etc. Pe actorul Ion Omoran îl întâlnim în câteva filme de lung metraj: “Tinereţe frântă”, “Bărbatul mofturos”, “Destinul războaielor”... La Postul de radio Novi Sad, actualmente Voivodina a fost încadrat în distribuţia a câtorva scenarii radiofonice. La ediţia a XXX-a a „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina”, Uniunea „Zilelor...” i-a conferit Diplomă pentru activitatea teatrală. Actualmente este angajat la Teatrul Naţional “Sterija” din Vârşeţ, unde zece ani a fost şeful scenei şi al tehnicenilor. La acelaşi teatru a realizat câteva roluri în limba sârbă.

40


VIRGINIA MARINA GUZINA (1957-2011) Şcoala Generală a absolvit-o la Vârşeţ unde a absolvit şi Liceul în limba română. La Institutul de Teatru şi Film “I.L. Caragiale” din Bucureşti a terminar regia. Revenită în ţară, a început să-şi practice meseria, atât în cadrul minorităţii române, cât şi pe plan mai larg, montând numeroase piese pentru teatru radiofonic (în limbile română şi sârbă), montări care s-au bucurat de cele mai înalte recunoştinţe în domeniu: Grand Prix Ohrid (1987) şi Grand Prix Feodor (1996). De asemenea, este prima regizoare de la noi care montează pe marile scene din România (Craiova 1996-1997). În cadrul manifestării “Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”, Virginia Marina Guzina montează cu succes, la Alibunar, Coştei, Nicolinţ, Satu-Nou şi Vârşeţ, 17 spectacole, memorabile rămând “Matca” (Nicolinţ), “Jaques sau supunerea”, “Deşteptarea primăverii”, “SpiritusAnima”, “Cântăreaţa cheală” (Vârşeţ), “Regele Ubu” (Satu-Nou) şi “Rămas bun, geniul rău, cruzimea şi moartea cu încununarea ei” (Coştei), spectacole care au câştigat multe premii. S-a stins prematur din viaţă, la sfârşitul anului 2011. Simeon Lăzăreanu (“Libertatea/Teatrale”, 11 februarie 2011)

41


42


FOTOTECA

43


44


45


CUPRINS Prefață.................................................5 Anul 2008...........................................11 Anul 2009..........................................16 Anul 2010..........................................20 Anul 2011..........................................25 Anul 2012..........................................29 Portrete.............................................31 Regizorii..........................................39 Fototeca............................................43

46


Mariana Stratulat,Ionică Adam,Viorel Bălăgean TRUPA DE TEATRU ,,NEICA’’ DIN COȘTEI 2008 - 2012 (contribuții la Monografie)

CASA DE PRESĂ ȘI EDITURĂ LIBERTATEA PANCIOVA Director Nicu Ciobanu Redactor-șef și responsabil Vasa Barbu Recenzent Monica Boldovină-Bugle Coperta și tehnoredactarea computerizată Ionică Adam Tipografia ,,TULI’’ - Vârșeț Tiraj 200 exemplare ISBN 978-86-7001-268-4

47


Societatea cultural artistică ,,Mihai Eminescu’’ - Coștei Trupa de teatru ,,NEICA’’ Mariana Stratulat,Ionică Adam,Viorel Bălăgean

Trupa de teatru ,,NEICA’’ 2008 - 2012 (Contribuții la Monografie) ISBN 978-86-7001-268-4 Coștei, aprilie 2012

48


49

Contributii la monografia teatrului  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you