Page 57

Dacă în cadrul acestui model se pune problema patologiei, se va putea distinge o patologie individuală şi una colectivă. Patologia individuală capătă două aspecte, în funcţie de care agresivitatea poate fi costituţională sau accidentală. La agresivitatea constituţională se disting epilepticii unde periodic au loc descărcări paroxistice sau pe cea a caracterului paranoic, lucidă care se exercită la rece. Există, pe de altă parte, agresivităţi accidentale sau câştigate, datorate unor factori şi împrejurări, precum: - în patologia emoţională, rănirea amorului propriu sau stări pasionale, care pot să se manifeste prin descărcări agresive, - impregnările toxice acute şi cronice; - encefalopatiile infantile, ale adolescentului sau ale adultului, traumatismele cranio-cerebrale, afecţiuni susceptibile de a se manifesta cu sechele, tulburări de caracter şi care pot fi însoţite de agresivitate, ca o predispoziţie reziduală; - psihozele cronice evolutive (schizofrenia). b) Modelul psihologic fundamentat pe fenomenul de frustrare. Fenomenul frustrării constă într-o stare de contrarietate creată prin interferarea în planul unei acţiuni dezirabile subiectului orientată spre o finalitate însuşită a unei alte acţiuni distorsionate în raport cu acţiunea dezirabilă şi finalitatea acesteia. Din studiile efectuate de-a lungul vremurilor, se disting patru tipuri de frustrare: 1) existenţa unei imposibilităţi sau a unei bariere fizice în calea acţiunii proiectate; 2) existenţa unei perioade de latenţă între debutul şi sfârşitul actului secvenţial; 3) omiterea sau reducerea recompensei care constituie scopul activităţii desfăşurate; 4) apariţia unei tendinţe la răspunsul incompatibil cu situaţia existentă. Două teze ale şcolii de Yale au declanşat cercetări experimentale asupra rolului frustrării în comportamentul agresiv, care pot fi formulate ca două întrebări: 1. orice comportament agresiv este rezultatul unei frustrări? 2. orice frustrare duce la comportament agresiv? În literatura de specialitate se precizează că frustrarea prin ea însăşi nu declanşează un comportament agresiv. După cum afirmă Berkowitz ea suscită o anxietate ca variabilă intermediară şi se poate considera că tensiunea creată de această anxietate declanşează reacţie agresivă. Berkowitz merge mai departe şi 57 | U.R.S.A. “Gheorghe Cristea” - J u r i d i c a X X V / 2 0 1 5

Volum Aniversar

Profile for Comunicarts

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Advertisement