Page 147

a) unificarea imediată prin extinderea legislaţiei vechiului regat, ceea ce presupunea o grabnică elaborare a unor noi coduri, soluţie susţinută de magistraţi (A. Rădulescu, C. Hamangiu, prof. C.M. Sipsom) şi b) menţinerea pluralismului regional până la codificarea unificatoare pe baze noi, care să ţină seama de tot ceea ce era superior şi valabil în noile provincii şi de cuceririle dreptului comporat, opinie susţinută de teoreticienii dreptului şi de avocaţi (A. Oteteleşanu, A. Gane, St. Laday, M. Eliescu, l. Micescu, C. Rarincescu, G. Plastara)6.: Până la urmă, dându-se prioritate dispoziţiilor constituţionale, ideea revizuirii a triumfat în materie penală, în timp ce în celelalte domenii s-a procedat pe calea extinderii7. Dintre aceste două metode, prima prezenta avantajul că realiza unificarea legislaţiei într-un ritm mai rapid, dar prezenta în acelaşi timp şi unele incoveniente prin aceea că unele reglementări intrau în conflict cu realităţile locale; iar cea de a doua, deşi mai anevoioasă sub aspectul realizării şi aplicării dreptului, prezenta însă avantajul de necontestat că realiza o reglementare unitară a relaţiilor sociale aflate sub incidenţa respectivelor norme de drept. Din îmbinarea armonioasă a celor două metode s-a realizat sistemul dreptului naţional. Unificarea legislativă viza înlăturarea reglementărilor paralele, reglementări care împiedicau procesul de consolidare a statului naţional unitar român. în procesul unificării legislative, metoda extinderii s-a folosit cu deosebire în domeniul dreptului constituţional şi al dreptului penal. Se menţin însă reglementările paralele în domeniul dreptului civil unde, pentru provinciile din vechea Românie, a continuat să se aplice Codul din 1864, iar în Transilvania se aplicau dispoziţii cuprinse în Codul civil austriac din 191 1, completat cu norme juridice cuprinse în legi austriece şi ungare, precum şi cu unele cutume locale; asemenea reglementări paralele menţinându-se şi în ramura dreptului procesual penal. Unificarea prin extindere a îmbrăcat forma tacită sau expresă. Astfel, prin Decretele-Lege din 10 aprilie, 13 şi 19 decembrie 1918, organizarea statului

147 | U.R.S.A. “Gheorghe Cristea” - J u r i d i c a X X V / 2 0 1 5

Volum Aniversar

Profile for Comunicarts

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Advertisement