Page 146

Căci în situaţia României, teritoriul ei se dublase, iar legislaţiile noilor provincii reprezentau sisteme juridice diferite de cel căruia îi aparţinea legislaţia vechii Românii. în opera de unificare legislativă este de menţionat că nu s-a mers printr-o impunere mecanică a instituţiilor din vechea Românie, ci s-au preferat legile de unificare ce izvorau din concepţia că ele trebuiesc introduse treptat în aplicare. Astfel, primul decret al Consiliului Dirigent din 1919 prevedea în articolul 1 că vechile legi, ordonanţe, regulamente şi statute anterioare unirii rămân în vigoare în mod provizoriu până la alte dispoziţii "în interesul ordinii publice şi pentru a asigura continuitatea de drept"3. Unificarea legislativă a fost o operă anevoioasă prin faptul că abia din anul 1926 sa înfiinţat Consiliul legislativ ca organ specializat chemat să examineze unificarea legislativă şi îndeosebi cea din domeniul dreptului privat unde existau diferenţe sensibile faţă de reglementările din vechea Românie, îndeosebi în materie de drept al familiei, succesiuni, publicitate imobiliară. Existau şi cauze de natură subiectivă care constau în aceea că juriştii din diferitele provincii opinau că sistemul lor de drept este superior. Divergenţe existau şi în privinţa spiritului în care trebuia făcută unificarea legislativă. Unii opinau în sensul punerii în lumină a geniului propriu al poporului român sau măcar o armonizare a mentalităţilor în spirit latin, în timp ce alţii, în special teoreticienii, susţineau ca realizarea noului sistem juridic să fie în concordanţă cu ultimele date ale ştiinţei dreptului4. În politica sa vizând unificarea legislaţiei statul român a urmărit punerea în aplicare a două metode. Prima metodă a constat în extinderea aplicării unor legi din vechea Românie pe întreg cuprinsul ţării, s-a obiectivat în elaborarea unor noi acte normative prin care să se realizeze o reglementare unitară. În privinţa metodei de unificare legislativă, comisia ministerială formată în 1920 din magistraţi şi jurişti a optat pentru revizuirea codurilor, idee exprimată de art. 137 din Constituţie. În Consiliul legislativ, organizat prin Legea nr. 20 din 26 februarie 1925, două metode principale s-au ciocnit ireductibil: 146 | U.R.S.A. “Gheorghe Cristea” - J u r i d i c a X X V / 2 0 1 5

Volum Aniversar

Profile for Comunicarts

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Advertisement