Page 140

după ce pleacă din lumea acesta. În îndepărtatul an 1987, a venit la mine acasă şi a citit câteva nuvele pe care le lăsasem tremurând pe masa de scris. N-am izbutit să-l întâlnesc, dar aprecierea lui (...) şi mai târziu prezentarea în ziarul „Drita”74 m-au ajutat enorm să înving tăcerea oficială, neputinţa de a publica şi sfaturile ucigătoare ale nechemaţilor. A devenit aproape un viciu ca, descriind moartea cuiva celebru, autorul necrologului să laude indirect trăsături proprii despre care crede că nu sunt suficient apreciate. Dar cazul Dh. Xh. alungă spontan toate ipotezele, cu acea extraordinară solitudine a bunătăţii, în care s-a retras şi a vegheat timp de o jumătate de veac, parcă la căpătâiul unei societăţi care nici nu trăieşte, nici nu moare, dar care-şi pierde totuşi compasiunea şi înţelegerea faţă de sufletele alese”. Eseul este datat 19 octombrie 2009 şi a apărut în câteva cotidiene şi organe ale presei literare, găsindu-se şi online. La trei ani după apariţia eseului, citesc despre decesul unui alt scriitor albanez, pozitiv ca om, dar obişnuit ca autor. Necrologul se intitula „Cel care-şi avea la fel de luminoasă prezenţa şi absenţa”. Autorul: un confrate care scrisese unul dintre cele mai realiste eseuri despre cărţile mele şi cu care mă împrietenisem la Pogradec, unde ajungeam după opt ani de absenţă. Proaspătul necrolog începea cu: „S-a despărţit astăzi de viaţă unul dintre acei foarte rari scriitori, fii şi întruchipări ai bunătăţii, încât n-aş fi profanat nimic dacă aş spune că s-a despărţit de moarte. Căci moarte este de mult invidia şi mâniile care stau peste, prin şi sub numita viaţă literară. Născut la (alt oraş) în anul (actualizat), an în care se spune că a ars arhiva oraşului, (alt decedat) a devenit unul din acei oameni care-şi au la fel de luminoasă prezenţa şi absenţa şi care, din nefericire, te obligă să le pomeneşti binele făcut doar după ce pleacă din lumea aceasta. În îndepărtatul an (personalizat), a venit la mine acasă şi a citit câteva nuvele pe care le lăsasem tremurând pe masa de scris. N-am izbutit să-l întâlnesc, dar aprecierea lui (...) şi mai târziu prezentarea în ziarul (altul) m-au ajutat enorm să înving tăcerea oficială, neputinţa de a publica şi sfaturile ucigătoare ale nechemaţilor. A devenit aproape un viciu ca, descriind moartea cuiva celebru, autorul necrologului să laude indirect trăsături proprii despre care crede că nu sunt suficient apreciate. 74

Lumina, organ al Ligii Scriitorilor din Albania.

140 | U.R.S.A. “Gheorghe Cristea” - J u r i d i c a X X V / 2 0 1 5

Volum Aniversar

Profile for Comunicarts

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Juridica XXV - online version  

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” / Al XXV-lea Simpozion “J U R I D I C A” / V o l u m A n i v e r s a r / Copyrig...

Advertisement