Perspective în sinteza, investigarea și aplicațiile materialelor
Probleme actuale în informatică: algoritmi, complexitate, aplicaţii
INSTITUŢIE GAZDĂ: Universitatea Politehnica Timișoara
INSTITUŢIE GAZDĂ: Universitatea de Vest din Timișoara
COORDONATORI :
COORDONATORI :
•
Acad. Marius ANDRUH Universitatea din București
•
Prof. univ. dr. Dana PETCU Universitatea de Vest din Timișoara
•
Prof. univ. dr. Vasile PÂRVULESCU Universitatea din București
•
Prof. univ. dr. Stelian BRAD Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
•
Dr. Ioana FECHETE Institut de Chimie et Procédés pour l’Energie, l’Environnement et la Santé—ICPEES, UMR 7515 CNRS, Université de Strasbourg
•
Prof. univ. dr. Tudor JEBELEAN Johannes Kepler University Linz
•
Prof. univ. dr. ing. Viorel – Aurel ŞERBAN Universitatea Politehnica Timișoara
•
Conf. univ. dr. Gabriel ISTRATE Universitatea de Vest din Timișoara
DESCRIERE: Cercetările legate de materiale reprezintă un domeniu cheie al începutului de secol și mileniu. Interesul pentru acest domeniu este justificat de criza de materii prime, de criza energetică, de problemele îngrijorătoare apărute în protecţia mediului înconjurător şi de criza economică. În ciuda progresului important în sinteza şi valorificarea nanomaterialelor, şi a interacţiei dintre ştiinţe considerate până nu de mult independente (fizică, chimie, biologie, medicină, inginerie, electronica, etc.) ultimii 30 de ani nu au identificat progrese tehnologice marcante care să promoveze un nou început în relansarea economică. În aceste condiţii, lumea ştiinţifică din universităţi şi institute de cercetare într-un continuu dialog cu industria se găseşte în faţa unor provocări noi pentru care trebuie identificate soluţii întrun interval de timp cât mai scurt. Aceasta aventură este accelerată şi mai mult de competiţia existentă între diferitele zone geografice ale lumii. Problematica stiinţei materialelor a fost inclusă de mai bine de zece ani ca un domeniu prioritar al cercetării
28
româneşti, reprezentând un capitol important de finanţare în competiţiile organizate în această perioadă. Realizările se află la un prag care nu este însă suficient de competitiv. De aceea recent lansata Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 alocă în continuare o susținere importanta specializării inteligente prin concentrarea resurselor către acele domenii de cercetare şi inovare care oferă rezultate cu relevanţă economică și, în acest context, eco-nanotehnologiile și materialele avansate sunt considerate domeniu prioritar. Organizarea workshop-ului a avut ca bază starea actuală în cercetarea românească şi contribuţiile diasporei în acest domeniu. În acest context, workshop-ul și-a propus un dialog între cercetători români şi diaspora care să prezinte realizări recente ale grupurilor reprezentate în sinteza, investigarea şi aplicaţiile materialelor. În paralel s-au discutat perspectivele şi provocările care stau în faţa domeniului şi modul în care cercetarea românească se poate integra şi mai puternic în aceste tendinţe.
DESCRIERE: Workshop-ul a avut scopul de a aduna laolaltă cercetători și profesori români din domeniul informaticii, atât din ţară cât şi din afara ei. Întâlnirea a prilejuit o posibilitate pentru diseminarea în comunitatea ştiinţifică a unor direcţii de cercetare recente în domeniul algoritmilor, complexităţiişiaplicaţiilor informaticii. În acelaşi timp, în consens cu obiectivele generale asumate de conferinţa Diaspora ştiinţifică, căreia îi este afiliat workshop-ul, întâlnirea a analizat posibilităţile de creştere a calităţii învăţământului universitar şicercetătii ştiinţifice din România. Un scop complementar al workshop-ului l-a reprezentat aducerea unei contribuţii semnificative la procesul de realizare a unei comunităţi ştiinţifice integrate a cercetătorilor (mai ales tineri) cu rezultate deosebite în
cercetarea informatică din România, mulţi dintre ei cu stagii anterioare în străinătate. S-a încercat demonstrarea (față de cei din diaspora ştiinţifică, dar nu numai) a faptului că informatica românească a realizat progrese vizibile în ultimii ani, că este posibil să faci cercetare ştiinţifică de calitate în calitate afilierii la o instituţienaţională de cercetare şi educaţie.
29